A N U L VI.

N r 2 5 8

a lu s t r ó la - m ué 7 IA N U A R IE 1932

. 5. i .ats« Ua¡vOTÍtá{ii Rsjtii FiréiaandI, i

din CLUJ.
2 .f £ .j 9 l j L
i KALfliPLAR LEOAL. I

Page)
 2
Mici tra g e d ii
fâ « D E S E A la întretăeri de străzi
--- 1 Şi mai ales prin diferite
localuri ţi se prezintă indivizi o-
ferindu-ţi obiecte, în preţul ve­
ritabil al costului. Privirile lor te
învălue într’o plasă de discreţie,
trezindu-ţi bănuiala că cine ştie
ce nevoi ascunse i-au îm pins la
um ila treaptă de negustori ambu­
lanţi, cu gulerul curat şi fata
proaspăt rasă. Mâinile albe, îngri­
jite, le socoteşti ale unuia dintre
m iile de funcţionari rămaşi fără
nici un căpătâi, de pe urma tris­
tei situaţii financiare a atâtor
întreprinderi de vază.
Povestea unuia dintre aceştia
vreau s’o dau la lum ină, m ărunt
studiu de psihologie, care-ar pu­
tea să servească multora şi mai
ales ne-ar îndemna să nu dăm
sentinţe cu prea mare uşurinţă.
Cei doi fraţi din str. T... trăiau
în bună înţelegere... Sora purta în
tim pul zilei grija gospodăriei, re-
zervându-şi orele de seară vechii
ei meserii: prostituţia clandes­
tină. Băiatul era vânzător la o
importantă casă de editură şi pa-
petărie.
Cu tot controlul care se făcea
personalului la plecare, omul nos­
tru avea dibăcia să aducă acasă,
zilnic, câteva zeci de plicuri, de
cea mai bună calitate, marfă pe
care o desfăcea în fiecare D um i­
necă, aducând casei un venit în
plus.
Fără îndoială că autorul moral
era femeea. II stăpânia prin
vârstă şi mai ales prin alura de
„doamnă”, pe care i-o dădeau
vestmintele, cu oarecare preten­
ţie de eleganţă. Serile, desigur, că
din pragul m icului lor aparta­
ment îi va fi cerut, măcar cu pri­
virile, veşti asupra achiziţiilor.
■ ■ ■
A -
B U C U R E Ş T I , Calea Victoriei
. rJ
A lG J B
A G B lorlalte provenienţe.
i\ G 'E >
yVG*£>
In toată lumea femeia elegantă poartă ţesăturile
REALITATEA ILUSTRATA
— „Lasă că au destul stă­
pânii... era mica portiţă de con­
solare în faţa vocii conştiinţei.
Şi viaţa se scurgea calmă, îm ­
belşugată, aidoma unui cămin, în
care soţii sunt harnici şi înţelegă­
tori.
Intr’o Duminică, tânărul şi-a
luat ca de obicei servieta, a
tixit-o cu plicuri şi s’a îndreptat
spre cazărmile dela Cotroceni.
Printre soldaţi putea nădăjdui la
o desfacere grabnică. Câţi din ei
nu vor să scrie iubitei, pe o hâr­
tie de culoarea cerului, cu mar­
ginile aurite?
Tocmai îşi desfăcea marfa
printre soldaţii strânşi ca la bâlci,
când din spate, m âini cunoscute
îi prind umerii şi-l ţintuesc lo­
cului. Erau doi colegi de breaslă,
veniţi la regiment în ziua aceia,
în vizită la cunoştinţe.
Servieta i-a fost smulsă.
— „Va să zică ţi-ai mai făcut
şi un alt câştig, pe lângă leafă?
Din venitul lui ai să trăeşli de a-
cum înainte, pentrucă de ser­
viciu să ştii că te-ai „ras”, mă­
garule!
Băiatul începu să plângă. Cu
toate rugăminţile, corpul delict
nu-i fu înapoiat. începu cu ei târ­
guiala, promiţându-le o sumă de
bani. Era prea mică şi ei respin­
seră propunerea.
— „Dacă dai şase mii de lei,
eşti salvat!”
Ochii celor doi râdeau, muiaţi
în batjocură şi cruzime.
— „De unde să scot eu atâţia
bani, fraţilor?”
•— „Lasă c’ai făcut negoţ bun
cu marfă de furat!”
S’a întors acasă disperat. Ul­
tima leţcae a fost scotocită şi a-
dunată, pentru a împlini suma
Les T issu s
G - B
vi/ide întotdeau n a ultimele noutăţi în m ă tăsu ri franceze şl stofe de
doW e.
nu ţine decât m tăsuM fabricate în F r a n ţa cu excluderea tu tu ro r ce­
vă ara tă exclusivităţile adoptate de
H A U T E C O U T U R E P A R IS IE N N E
vinde cele mai bune calităţi la preturile cele mai convenabile fiindcă
desface direct clientelei sale produsele fabricilor A - G - B - din Paris
şi Lyon.
de două mii de lei.
A doua zi nici n’a apărut la
serviciu. Doar sora a aşteptat in
stradă pe cei doi. dându-şi toate
silinţele să-i înduplece. Au ajuns
Ia învoială, ca, in aceiaş seară,
să primească o parte din banii
pretinşi.
Sdrobiţi de disperare cei doi
au aşteptat venirea nopţii. Cind
au ajuns la destinaţie, i-a izbit a-
pariţia unei maşini, pornită toc­
mai atunci din dreptul locuinţei
cu pricina, şi care trebue si fi
adus acolo oaspeţi... Au intrat ln-
tr’un gang, au străbătut o săliţi,
şi au bătut la ultima uşi din fund.
Li s’a deschis in grabă, fiind pri­
miţi cu strigite de bucurie.
„Aţi adus banii?”
— „Am adus...”
.Bravo, daţi-i Incon..."
N’au trecut decit câteva se­
cundo dela săvârşirea gestului şi
de la primirea genţii cu plicuri
că un inspector de poliţie şi doi
agenţi şi-au şi făcut apariţia.
Văzăndu-se demascat, delic­
ventul şi-a mărturisit vina.
La incepul a sustras pentru ne­
voile casei, d u p i aceea pentru
mici cadouri, far mai apoi din o-
bicinuinţă.
Dat in judecată de câlre rasa
de edituri, a avut norocul unui
termen lung.
Imediat a şi pornit d upi o
shtjbă.
Dar zilele, stiptim in ile . lunile,
s'au scurs şi postul căutat nu «'•
ivit nicieri.
In casă totul era pe sponci.
Sora acum işi schimbase firea.
De câte ori dădea cu ochii de el.
in timpul zilei, II muştruluia. Im-
pingftndu-l să plece In căutarea
muncii. Deprimarea începu si-l
cuprindă. In locul dorului puter­
nic de viaţă de altidati. ve în­
cuiba în fiinţa lui treptat, treptat,
ideea sinuciderii. Kra un «ind.
oarecum plăcut, in care leginin-
7 Ia n u a rie fîJÎ
du-se. isbutia 4 Indepirteze mo­
mentan chinul prezentului. Dar
gestul final nu ştia nici el deee
nu îndrăznea si-l p u n i In a p li­
care.
In ajunul sirbitoritor cearta
intre cei doi fraţi a izbucnit din
nou. Ea i-a spus rispicat: C i nu
poate ţine un trintor, p in ila ca­
p itul vieţii. S i plece!
— „l'n d e ?"
..In lumea largi, unde Irie v
alifia f i r i nici un rost".
Apoi a încuiat Incipcrile şi l-a
lisat In bucitirioata strimt*. cu
un mic bra| de lemne lin g i v*bi.
D oui tile b iialul a dormit cu
capul sprijinit de m a il. Doar vi­
zitele pe la vecini li mai potoliau
foamea.
Intr'a treia ti. a ciutat un r ă ­
p it de funie, şi-a ficut un lat şi
l-a agiţat de cârligul tavanului.
S'a urcat pe masi fi când a s o ­
cotit c i şi-« potrivit bine funia
in jurul gitului, a împins masa
cu putere.
Izbitura a fost destul de dure-
roasă. A rămas câteva clipe locu­
lui tremurând de spatm i si p ri­
vind cu neîncredere la capitul de
frânghie rupt.
* * •
Am stat cu el de «orM nu mult
d u p i Intim plarca aceasta. Prlvia
buimac in jur, silindu se si
p rin d i din firul gândurilor:
..Mi am distrus viaţa dintr'o
prostie..." m irturisi el. ..Luam
din marfa stăpânilor, aţa din o-
birinoinţâ. Altceva nu m‘ay ti
simţit ispitit »X iau decât plicuri.
Kra un gând nenorocit, care mâ
târa. Astăzi poţi si mi pui m i­
lioane lin g i mine yi nu m'ay mai
atinge de nim ic—’’
Gesturile m iri. cu substrat in ­
conştient. dau mai Întotdeauna
naştere ta evenimente surprinzi
loare, cu final tragic.
MAHGAHKTA NICOl.AU
64
t\ O I3
 7 Ianuarie 1932 HEALITATEA ILUSTRATA

chus. baccantele, preotesele acestui zeu al vi­

nului, alergau pe străzi aproape goale, aco­
perite numai cu o piele de tigru, încinse cu
o cingătoare din viţă şi foi, restul corpului
gol, părul despletit, prins într’o ghirlandă de
frunze de viţă. Unele cu o torţă in mână,
altele cu chiorchini de struguri Înfăşurate in
corzi de viţă, agitând cupe de lut, dansând
nebuneşte, ţipând înfricoşător, exclamau în
plină surescitare lubrică: „Io, Bacche!” Stri­
gătele confuze se amestecau cu sunetele tam­
burinelor, ale ţimbalelor şi trompetelor. Bac­
cantele erau urmărite de o trupă de nimfe

S
'-un cortegiu numeros de bărbaţi, deghizaţi
[ satiri, în sileni, unii mergând pe jos,
alţii călare pe măgari, toţi având atitu­
dinea oamenilor turmentaţi, trăgând după
sine ţapi negri împodobiţi cu ghirlande, care
urmau să fie sacrificaţi zeului. In acest fel
înţelegeau anticii să aducă prinosul lor de
mulţumire zeului, serbare care în cele mai
multe cazuri sfârşia cu o orgie monstruoasă.
Analogia acestor travestiri, cu mascara­
dele carnavalului, este evidentă; ceeace for­
mează însă o curiozitate, e faptul că în ciuda
tuturor excomunicărilor bisericei creş­
tine, care a interzis imitaţia vechilor cul­
turi păgâne, acestea s’au păstrat sub o
altă formă şi continuă să fie practicate
chiar în zilele noastre.
Explicaţia e simplă: omenirii i-a fost
mult mai_ uşor să renunţe Ia zei şi idoli,
decât la idolatrie şi la obiceiurile legate

OPOARELE creştine

Q şi-au apropiat obi-

cciuri, rituri ţi chiar ne­
bunii. pe cari cu drept cu­
rant le poate revendica nu­
mai păgânismul.
(Carnavalul european nu
este decât o urmă degene­
rată ţi contrafăcută a ser­
bărilor păgâne, a baccana-
Jelor. a lupercalelor ţi a sa-
turnalelor. Anticii nu-şi ceteDrau
serbările fără orgii, dansuri şi de­
ghizări. De atunci şi până astăzi nu-
mai costumelr au evoluat. Licenţa
moravurilor a rămas însă acei aş
Pentru a celebra misterele lui Bsx"
 REALITATEA ILUSTRATA 7 Ianuarie 1932

lisate nouii lum i creyUne.

La drept vorbind nu prea se
ştie când a apărut i d t n de
mascaradă ( i de deghizare gro­
tesca. Practica din tim pul car­
navalului trebue considerată ca
descinxând In linie dreapta din
tnsâyi nebunia omenească, cea
fără de vârstă, din epoca im e­
morială când D u m n n ru a creat
după chipul fi asemănarea sa
pe Adam şi Kva yi a Kăsit de cu­
viinţă să trimeatâ un demon ne­
cinstit, deghizat In yarpe, să In-

de ea. Se pare că o- ^
mul nu se poate des- f
prinde de obiceiurile ,
lui decât printr’un _
e f o r t penibil. Şi , ' ,
dacă printr’un elan .
de ra{iune asvârle
cu dispreţ restul ve­
chilor obiceiuri, re­
vine la ele printr’un
lung ocol, ajungând
în cele din urmă, să nu schimbe nim ic din fond, ci
numai din aparenţă.
In epoca în care se părea că păgânismul fusese
complet înăbuşit, sub împăraţii creştini, se găsesc
încă numeroase vestigii ale moravurilor păgâne. Ast­
fel prin s*ecolul al IY-lea, episcopul Pacien de Barce­
lona constată că anul nou era,serbat de creştini după
moda antică, adică printr’o ceremonie numită Hen-
nula cervula (ceremonia cerbului). Protestările şi a-
meninţările episcopului, blestemele sale, nu avură nici
un rezultat şi păcătoşii creştini continuau să tra­
vestească în obiceiuri noi, vechile ritualuri. Oamenii
se mascau, se deghizau ca şi în trecut, în animale
sălbatece, alergau pe uliţi, pe câmpii, permiţându-şi
fel de fel de exibiţii indecente şi practici licenţioase.
Cu drept cuvânt carnavalul poate fi socotit ca unul
din cele mai bizare moşteniri ale vechii civilizaţii,
7 Ianuarie 1932 REALITATEA ILUSTRATĂ
cenţe morale. La Calcutta ca şi la Paris, la Londra ca şi la
Veneţia, carnavalul e în fond acelaş, Îmbrăcând Insă nuan­
ţele ce caracterizează fiecare popor: uşuratec, spiritual in
Franţa, arzător, entuziast în Italia, monoton şi trist in An­
glia, greoi, senzual in Germania. In toate epocile şi la toate
popoarele regăsim aceste serbări. Astfel la egipteni se cele­
brau cu ocazia serbărilor boului Apis; la evrei sunt ser­
bările Purimului, în memoria înfrângerii lui Aman; la greei
‘ iau forma de baccanale; la romani saturnale şi serbările
~!ibeli6i; serbările nebunilor şi inocenţilor în hvul Mediii.
In timpul lui Carol al Vl-lea, (lin ser­
bările nebunilor, s’a născut moda baluri­
lor mascate, introduse chiar de regele
Franţei. • Din cauza unui astfel de bal
mascat, regele însuş şi-a pierdut viaţa,
fiind ucis într’o încăerare, în care era a-
mestecat printre măşti, deghizat ca urs.
Sub domnia lui Hcnric al III-lea,
curtenii împreună cu regele treceau pe
străzile Parisului, alergând, ţipând şi să­
rind în dansuri bizare, permiţându-s-
toate insolenţele posibile, formând pro­
cesiuni nesfârşite, numite
„mascaradele vrăjitorilor”.
Sub Ludovic al XlV-lea,

cerce pe hvn cu mărul voluptăţii. Să te deghizezi

In şarpe ţi să oferi un măr blestemat unei biete
femei, de abia cşită din coasta bărbatului, e de fapt
i> farsă puţin nobilă. Se pare că fiicele Evei, s’au
răsturnat la rândul lor deghizându-se in şarpe şi
adoptându-se atât de perfect metodelor de a de­
vora fructul oprit.
Dupft cum vedem, arborele binelui şi al răului a
fost martorul primului carnaval paradisiac. In a-
cest mod ne putem explica dece fiecare popor, pri­
mitiv sau civilizat nu e lipsit de această nebunie
care se traduce prin deghizări, mascarade şi li-

cartierul general al car­

navalului s’a mutat in
str. St. Antoine, unde carele alego­
rice, defilau în faţa Curţii, perso­
nagii mitologice în dimensiuni uriaşe, patronii caricaturizaţi ai bres­
lelor şi principalele personagii ale legendelor populare, îşi legănau
trupurile lor uriaşe confecţionate din mucava şi pânză de sac.
Carnavalul veneţian a fost totdeauna un prilej de deslănţuire a pa­
siunilor amoroase şi politice, unde jocurile, spectacolele, intrigile,
asasinatele şi conspiraţiile îşi amestecau strigătele într’un fel de
zarvă diabolică, umplând aerul de suspine, pline parcă de nostalgia
unei orgii diabolice. Byron preamăria carnavalul veneţian. (îoethe
insă pe cel roman, care oferia spectacolul unui vast incendiu, unei
svâcniri perpetue de flăcări. Mulţimea cu lum ini aprinse In mftini,
alerga pe uliţele şi prin pieţele oraşului, unul căutând să stingă lu­
mina celuilalt. Jocul numit moccoli, este distracţia cetăţenilor din
Roma priiejuindu-le veselia -şi nebunia uşuratecă a mascaradei- La
 ti REALITATEA ILUSTRATA Ia n u a rie I9 J 1
Buenos-Aires şi Montevideo dis­ fi îmbăiat ca o paparudă. In spe­ păgână. Astfel un obiceiu este a- răşită de executarea unui cocoţ
tracţia de predilecţie în cele trei cial femeile se pasionează grozav cela ca un om să se îmbrace In- Ceremonialul începe prin a st
zile ale carnavalului este aceea pentru aceste lupte hidraulice. tr’o piele de urs şi Împreună cu intenta un proce* crim inal co­
de-a turna găleţi de apâ pe tre­ In Spania carnavalul e serbat un cortegiu Întreg de femei şi coşului care este In urină con­
cători, de-ai stropi uepe un tro­ prin lupte de tauri şi travestiri, bărbaţi, să colinde satul. Ki se o- damnat, îmbrăcat cu pantaloni
tuar pe celălalt, de jos la etaj, cu sub care însă gravitatea şi dem­ presc la toate rasele, unde fac roşii şi scufie, şi dus la locul de
stropitori, pompe, etc. Cu cât ci­ nitatea castelană reuşesc totuş să colectă, apoi dansează şi termină execuţie cu mare pompă, m u n ci
neva e mai imprudent, căutând apară nemascate. prin a ura locatarilor sănătate şi şi fast. După execuţie cocoşul
să se îmbrace în aceste zile mai In Boemia carnavalul repro­ belşug. Tot In Boemia e obiceiul, este măncat de comeseni.
elegant, cu atât satisfacţia conce­ duce o serie de obiceiuri şi di­ ca celebrarea unei căsătorii In In anumite regiuni din (ierni*-
tăţenilor va fi mai mare, când va vertismente de origină evident timpul carnavalului si fie întovă­ nia se mai obicinueşte ca in
tim pul carnavalului să se înmor­
mânteze un contrabas' Instru­
mentului I se rup întâi coardele
şi apoi este învelii Intr'un lin­
ţoliu alb şi înmormântat. întreg
satul sau o răşe l! In procesiune,
Dorinţa fiecărei gemând şl suspinând, conduce
sarcofagul de note sforăitoare,
pânâla lăcaşul său de veci. Acest
obiceiu pare să fie Insă un sim­
doamne distinse este... bol al tinrţ> ri sfărâmate, un c r n q
al unui adio suprem, spus tu­
turor cântecelor profane ale bar­
zilor pe rare poporul nu l poale
uita decât eu greutate
Ilar oarr nu este obiceiul a-
ceata şi un simbol câ via|a car­
navalului se stinge Inrct. In cri*-
pajii de o veselie tristă, rfupâ un
Ireeul alâl de gloria«? In majo­
ritatea ţârilor carnavalul astâii e
mal mult o glumă lugubră. bă­
trânul rlown s‘a ramolii şl e de
o veselie melancolică. Adevâra
tul carnaval a m urit' Hugafivâ
pentru dânsul! LOTHAIt

PICATURI

de a purta un ciorap fin, suplu şi Pt "TERRA OBICKIt't.UI:

durabil. Vizitatorul fu condu* prin
toate departamentele modernu­
îndeplinind aceste calităţi ciorapul lui m pictul de alienaţi, Afun
vând Intr a taţi ihiiM. cu două
teci de paturi, nu i*frn fIpente
scoate în evidenţă însăşi frumuse­ un om.
Medicul cure-l conducea. II
ţea piciorului. ilâdu explicaţii:
J n *ala aceasta m ul In­
Rezistenţa ciorapului de mătase ternaiI ţoferi! nebuni".
S i unde tu n i el, câcl nu
t<4d nici unul?"'
.„Suni lofl tub paturi. Con­
trolează urnirile“.

PROMPT:

¥ l'n medic, — In ace laş timp

fabricant de articole farmaceu­
tice, — aflându-ae la un banchet
lăuda Incontinu minunatele r-
se datoreşte sistemului patentat al acestei ţesături finé si fecte ale medicamentelor.
..lată. spre exemplu“, lună
suple. Partea superioară a ciorapului este astfel întărită, el peste masă. „de douăzeci şi
cinci de ani. de când vând p i­
încât firul de mătase nu se trage din cauza jaretierei. D e ase­ lulele mele. nu s*a ridicat nici
un protest, nici o plângere' Ce
meni partea călcâiului şi a degetului gros este întărită, încât dovedeşte asta V
— „Că moriţi nu pot vorbi",
rezistă rosăturei pantofului, mai mult ca oricare alt ciorap. răspunse un comesean.

PROBABIL:
EA. — „Aş fi curioasă să ştiu
Pretindeti deci la furnizorul Dv ce-a spus Eva, când i «'a comu­
nicat că trebue să părăsească
Raiul?"
ciorapul de mătase veritabil EL. „Fi liniştită’ O fi făcut
şi ea. ca urmaşele ei moderne,
rând trebue să plece In călăto­
rie: s'a plâns că n'are re îm ­
brăca”.

IM .E R t L PAZiTOR:
Mica Alice, fiica unui fermier
din Statele l'nile. nu vroia să
doarmă singuri.
— ..Dece ţi-e frică? Nu şti că
sus. deasupra norilor, e totdea­
una cineva care vegbiaxâ asu­
pra copiilor""
Pub. Gerard — _Da._ ştiu.„ I.indherg h"_
 / Ianuarie 1933 REALITATEA ILUSTRATĂ

s n i : W : m > 7: M U
mort", ceeace nu însemna numai că vecnn iei pagani iiau i<c
M arătat că intorcăndu-ne către începuturile istoriei, găsim că de dispariţie, ci că toată natura avea să dispară cu ei.

0 omul apare din negurile timpului, când scrisul nu exista încă,

Departe de a fi un ignorant, omul preistoric poseda mult mai
multe noţiuni precise asupra ştiinţelor naturale, decât strămoşii
Ideea e exprimată cu cea mai mare claritate in cronicile ne
ceputurile erei creştine. Aproape în fie c a re pagină scriitorii P
cu un surprinzător echipament de cunoştinţe generale asupra lumii.
nesc de apropiatul sfârşit al lumii, de dispariţia vieţii. Unu aş ep
acest sfârşit plini de speranţe, deoarece pentru ei era doar începi
1

noştri de-acum câteva secole.

Cine erau aceşti savanţi preistorici ai epocii de
bronz sau de piatră? Cum se face că troglodiţii
sculptând In pereţii cavernelor, reprezentau conste­
laţii şi corpi cereşti, ce nu pot fi văzuţi cu ochiul
liber?
In capitolul precedent am ajuns, căutând sursa a-
cestei lumini, până in evul mediu şi am găsit, că pe
când modernii beneficiară de descoperirile ştiinţei,
care a luat naştere tn aceste timpuri, iar grecii şi
romanii se bucurau de o abundentă lumină proectată
de preistorie. In răstimpul diiţtre aceste două epoci,
omenirea a fost ca şi oarbă. Suntem incă In punctul
unde Întunericul evului mediu îneacă totul in con­
fuzie. Trebue si aflăm cauzele acestei întunecări şi
să descoperim, daci va fi cu putinţă, adevărul ştiin­
ţific al epocilor precedente, ce se cuprinde In cre­
dinţele cu aparenţi de absurd ale timpurilor medie­
vale.
In genere, se socoteşte perioada evului mediu de
la căderea imperiului roman p ină la Renaştere. —
cu alte cuvinte, dela sfârşitul civilizaţiei clasice,
până la începutul civilizaţiei modeme. Prima parte
a acestei perioade e caracterizată de o enormă mi-
grnţiune a omrnirei, ce se aseamănă mult cu feno­
menele seismice, care In Îndepărtatul trecut geolo­
gic au schimbat aspectul globului.
< lava vulcanilor sau ca valurile unei mări fră­
mântate de uragan, barbarii au năvălit asupra lumii
rivalizate, care poseda Încă o mare parte din civi­
lizaţia antichităţii. Mulţi veniau In hoarde, ca lupii,
din întunecatele păduri herryniene. In roiuri pustii-

Dr.: Formaţiunea norilor era In Evul Mediu an

element de lupenllţi*.

Jos: Curiozităţile naturii cum

e cartoful de mai jos, provocau
panică ţi prevestiau cele mai
mari rele.

Mis Pe tem i unei stânci cioplită de intemperii, se brodau cele mai fanteziste legende.

toare ca lăcustele din deserturile Orientului, sau se ridicau ca nişte
fantome din negurile scandinave.
Omului de i^tlzi, care se bucură de protecţia civilizaţiei moderne,
pe care ştiinţa ¡I pune la adăpost de teama supranaturalului, îj e cu
neputinţă să-şi închipuie teroarea şi mizeria omenirii, după căderea
imperiului roman.
Nimeni nu se mai îndoia că venise sfârşitul lumii. Frica domnia
spiritele tuturor.
Vom ajninti că aceste teribile torente omeneşti, dela începutul evu­
lui medio, an (ost provocate de accidente materiale, externe, care
au luat naştere aş.i rum se produce un ciclon sau o trombă ma­
rină. După trecere.) furtunii, tot o cauză fizică a aruncat asupra
Aposului acel văl de întuneric, a cărui proveninenţă ne interesează
si care a căzut aşa cum se lasă un nour de cenuşe, după o erupţie
vulcanică \eest giulgiu de întuneric era drojdia groazei.
Dar. ceeace se numeşte „Teroarea anului 1000" nu e singurul eve­
niment al acestei epoci. Cu ivirea creştinismului, o revoluţie simi­
lari frământa vechea lume păgână, când mulţi di^n cei cari trăiau în
jarul mării Kwr. auziati voci misterioase strigând „Marele Pan e
unei vieţi eterne. Dar mare parte din
ceilalţi, cari mai erau încă ataşaţi de
plăcerile pământeşti, îl priviau cu
groază.
O epidemie similară de teroare, care
a fost studiată mai ştiinţific, pentrucă
e mult mai apropiată de epoca noastră,
a fost „Marea Groază” care a străbătui
Occidentul Europei înaintea Revoluţiei
Franceze. Putem urmări evoluţia ace­
stei groaze, aşa cum urmăreşti marşul
unei armate, sau cursul unui meteor.
A luat naştere în Sud-Estul Europei,
la începutul anului 1789, a intrat în
Franţa prin Auvergne; a trecut prin
provinciile Le Bourbonnais, Le Limou­
sin şi Le Forez. Manifestările sale au
fost peste tot aceleaşi: in sânul unei
populaţii paşnice, un avertisment mi-
 8 REALITATEA ILUSTRATA
sterios- a început să eirculef •—
enind nu se ştie de unde, — că
> armată de briganzi înainta asu-
,ra lor, ucigând, arzând şi distru­
gând tpt ce le ieşia în cale.
Cât ai clipi din ochi, alarma se
ntinsese în toate direcţiile. Băr­
baţii luară armele iar femeile se
scunseră, baricadându-şi casele.
Tim p de două sau trei zile, domni
ea mai groaznică teroare. Apoi
se observă că nu se apropia nici
un inamic şi că teama lor era ne­
întemeiată. Dar imediat aceleaşi
scene începură să se desfăşure în
rovincia învecinată.
In cursul nopţii de 17 Iulie
789, epidemia isbucnia la Paris.
Clopotele de alarmă răsunară în
>0 de parohii. Cetăţenii se ascun­
seră în beciuri. M iliţienii au fost
.-hemaţi la arme şi puşi de strajă
îaintea oraşului; curând se au­
riră salve de puşcă. Cavaleria fu
rimisă la faţa locului, dar se află
'ă cineva împuşcase un iepure şi
â inam icii nu se iviseră încă.
Această ciudată boală produse
in multe părţi ale ţării cazuri de
uoarte, prin rupturi cardiace şi
ilte consecinţe ale groazei. Cele
;nai neînsemnate incidente, eum
>r fi o umbră sau iorma ciudată
i. unei stânci, profilându-se noap
tea pe un cer lum inat de lună,
făceau să isbucnească teroarea.
„Era destul” scrie marele Hip-
iiolyte Taine „ca o fată intorcân-
du-se seara spre satul ei, să în­
tâlnească doi bărbaţi ce nu apar­
ţineau împrejurimilor, pentru ca
întreaga comunitate să se retra­
gă în păduri, părăsindu-şi ca­
sele”.
Epidemia se întinse în Nor-
îandia şi Bretania, se îndreptă
<poi spre Dauphine, şi Alsacia,
recând în Germania, Mişcarea
iispare la 5 August 1789 fără
vreun motiv mai vizibil decât
D in ţi A L B
Strălucitori
|Q INŢI sănătoşi, de 0 albea-
ţă orbitoare şi gingii fer­
me. plir° de sănătate, iată re­
compensa Dv., când faceţi sâ
dispară cauzele unei guri bac­
teriene.
Când zâmbetul Dv. dă ia i-
veală dinţi urâţi, îngălbeniţi şl
pătaţi, stricaţi de carie şi gin­
gii retrase, oricine va ştie câ a-
veţi o gură bacteriană. Această
stare de neiertat, este cauzată
de germenii cari ataca dinţii şl
gingii’e.
Kolynos-ul albeşte dinţii atât
de repede şi întăreşte gingiile
în mod atât de eficace, pentru
că ucide germenii cari sunt sur-
cel care-i determinase apariţia.
S’a dovedit că aceste ciudate
accese de nebunie colectivă sunt
adevărate boli ce se ivesc şi p rin ­
tre animale. Se pare că aceste
crize erau foarte frequente in an­
tichitate. St. Augustin descrie un
astfel de fenomen în marea-i
lucrare, întitulată „Oraşul lui
Dumnezeu”.
„Cu puţin înainte de răscularea
Laţiului împotriva Romei, toate
animalele domestice: câinii, caii,
măgarii, boii, etc., ¡nebuniră
par’că subit, îşi rupseră legătu­
rile şi o luară la goană. Nu-şi mai
recunoşteau stăpânii şi dădeau
semne de furie la apropierea lor.
Oamenii cari le urmăriau erau
răniţi şi chiar ucişi.
Vom mai vorbi de bizarele for­
me pe care le luau unele din a-
ceste panici, dar în momentul de
faţă ne vom întoarce la isbucni-
rea din anul 1000 , care a avut re­
percusiuni nefaste asupra între­
gului Occident european. Criza
aceasta a apărut intr’o formă cu
totul originală. Era în fond o
teamă pasivă, adică victimele sale
în loc să încerce să scape se re­
semnau, aşteptând un sfârşit ce
le părea inevitabil.
Un singur refugiu le mai ră­
mânea: speranţa într’o viaţă c-
ternă. întregul occident fu năpă­
dit de un val de exaltare mistic-',
ce depărtă omenirea de realitate.
Toate eforturile celor capabili de
gândire şi cari conduceau masst-
le, aveau de scop consolarea ace­
lor nefericiţi, cărora existenţa
pământească nu le adusese decât
suferinţă, prin făgăduiala unei e-
xistenţe mai bune şi fără de sfâr­
şit. Din această stare de lucruri a
luat naştere miraculoasa mişcare,
ce a determinat incomparabila
rază de spiritualitate supra-ome-
nească, radiând din noaptea de
Lun Marţi Miercuri
3 nuanţe din ceîn Ce mai albe
sa acestei stări alarmante.
încercaţi Kolynos-ul timp de
10 zile, dimineaţa şi seara.
După aceea priviţi-vă dinţii —
ei vor fi cu 3 nuanţe mai albi.
Puteţi simţi cum Kolynos-ul îşi
desăvârşeşte opera — uimitoarea
sa spumă antiseptică, pătrunde
şi curăţă fiecare gaură şi cră­
pătură. Germenii periculoşi sunt
distruşi instantaneu. Ea în lă­
tură părticelele de alimente în
fermentaţie — ea neutralizează
acizii şi scoate prin atingerea
sa, urâtele pete galbene — fără
stricăciune.
• •
Aţi dori ca dinţi Dv. să fie albi, sănă­
toşi?.- începeţi a vă servi de KOLYNO&
ianuarie 1932
nepătruns a acelei perioade. ternici, pe g iru ri poseda .jliin .
După şase veacuri de mixerie fa", ştiinţa universului, pe care
şi oroare. Evul mediu in tri In- oamenii de gindlre al tim pului a
tr’una din cele mai mari pcrioa- dtsprefuiau şt pe care ea singuri
de de înflorire religioasă şi arti­ o conservate.
stică, ce se Întinde dealungul se­ Femeea aceasta. probabil ci
colului al 11 -lea, 12 -lea şi al 13- cititorul a bănuit. — era vrăji­
lea. toarea. Nu exagerăm spunind ci
Dar dacă această magnifică det- vrăjitoarele Evului Mediu defi­
voltare a ridicat spiritul omului neau nu numai cunoştinţele acu­
pe culmi nernaiatinse poate, l-a mulate de greci şi romani, dar
făcut nu numai să neglijeze deta­ după rum vom arăta In capitolul
liile materiale ale vieţii, dar sa următor, posedau noţiunile unei
Ie şi urască. Prin ura ce nu- ştiinţe mult mai întinse şi mal
tria împotriva antichităţii păgâ­ vechi. Incursiunile In domeniul
ne şi a zeilor săi, care nu erau ştiinţei fiind interzise, w re­
decât simboluri ale forţelor natu­ curgea la contrabandă
rale. omul medieval de cel mai l'n u l din marii medici ai Evu­
superior tip, ajunge să vadă In lui .Mediu, Paracelsus. ale cărui
natură o operă a diavolului. teorii sunt In mare parte confir­
Cei ce făceau tentative timide mate de experienţele biologilor
de a pătrunde secretele naturii, moderni, mărturiseşte r i toate
era Învinuiţi de erexie. Medicul cunoştinţele sale asupra medici-
care studia anatomia, o firea fu nei, au fost culese de pe la vri-
riscul de a fi ars pe rug. înţe­ Jitoare.
lepţii vremii susţineau c i nu e Vom vedea Intr'un capitol vii­
nevoie să mai cercetim structura tor, cum au ajuns aceste femei In
trupurilor omeneşti întrucât via­ posesiunea ştiinţei lor.
ţa nu e decât o scurtă perioadă E. A.
de încercare.
După ei, omul trebuia să p ri­
vească cu resemnare suferinţele CONCURSUL de FRUMUSEŢE
care-1 loviau şi să întâmpine
moartea cu recunoştinţă. C â n i va fl ataasA
Fiecare impuls al curiozităţii ».Si*» R o m â n i* 1932 •
devenia o erezie, imediat re se
îndrepta asupra vie(ii materiale. ' N cumul lunci Ianuarie vor
Studiul animalelor era şi mai pe
riculos decât rel al omului. Intru
cât acestea treceau drept » tnear
nare a diavolului. Satana w afla
O I Rvm luc In n um rro iw
raşc din |nri« concursurile reni«»
nalc de frumuseţe.
Anul arntd ntn aulurital dife
peste tot. in flori ţi chiar In aer. rite publics|lun) iau i i o f i i ţ i i ar
Iată. ce ne spune Michelet, marele Mutice« sâ organ itc ir alegerea îru
istoric francez, asupra arestul moaşelor repexentative. circ »â
punct de vedere medieval: participe la concursul pentru li
„Ce t a întâmplat cu divina »tea ttul de ..Mi%» H om ânif*.
a dimineţii, ale cârel tubUme ra­ Mesele vor veni la flucureţti
diaţii n'au re fa n a t atu pro Iul Sa­ In cursul lunci Februarie» când
crale, Archimede fi Platan? A de va fi final concursul.
venii marele, diavol l.urlfer". Pentru (lapilali, concursul re
Dar dacă această perioadă a gional II organixeaxâ tot ..ItKAt*!
fost dezastruoasă pentru ştiinţa TATKA ILUSTRATA*4 ti va avea
exoerimentală. nu trebue si ron- loc pe la finele acestei luni.
chidem că a dăunat In toate pri- Domnişoarele care doresc sA
vilnţele progresului omenesc. Din participe la acest concurs regi«»
contră a salvat civilizaţia, dănd nai. trebucse sâ se înscrie. trimi*
o nouă speranţă lum ii, pe rare tând fotografia fi bonul pr care*!
şasc-şapte secole de hărţueli, de publicam mai ¿o», completat cu
jafuri şi suferinţe ar fi aruncat-o datele pe rare le cerem, cel
In cea mai neagră barbarie. mat târxiu până la data de 22 ale
In această perioadă, oamenii lunci curente, la adresa revistei«
erau de o desăvârşită ignoranţă, str. Const. Miile. XI. Bucureşti t.
prim ind o slabă spoială de cul­ Dintre candidatele care se vor
tură prin biserică. Dar trăind la prezenta la acest concurs regio­
ţară, In sânul naturii, fenomenele nal. *e va alege .»Miau (Capitala*.
ce se petreceau în jurul lor li in­ Aceasta. In luna Februarie, va
triga şi neavând o explicaţie ştiin­ concura cu celelalte frumoase din
ţifică, se străduiau s’o găseasci |arâ. la titlul de JMiss Homânia**,
singuri. dotat cu un premiu de 2^.000 lei.
In aceste tentative, tradiţia ju­ îndemnăm pe frumoasele dom­
ca un rol covârşitor. Nu erau nişoare bucureştence sâ se gri-
prea departe de tim pul când pă­ bca.vcâ. ca &i nu p ia rd i termenul
durile, râurile şi nourii erau de înscriere.
populaţi de zeii introduşi de ci­ Hepetâm aci condifiunile de
vilizaţia romană sau de zeităţi
participare:
băştinaşe.
Aceste divinităţi, diformate, de­ 1) Candidatele trebue sd aibe
v â n t a Intre 11 — an i:
gradate dela o generaţie la alta
de minţi necultivate, au devenit 2) Sa na fie n ici sd na ţi /oi/
în mare parte mici spirite, rare căsătorite:
se numiau zâne, iele nimfe, etc. 3) Sâ exercite profesiuni ono­
Ele se aflau pretutindeni. Erau rabile sau să locuiască cu p ărin ţii
vocea, sufletul, raţiunea, cauza şi sau In ţam ilie pi să se bucure de
viaţa oropsitei naturi... o perfectă moralitate.
Preoţii când le întâlniau, le tri­ 4) Să nu fi profesai sau să na
miteau in infern. Poporul le iu- profeseze încă ocupaţiuni teatrale
bia însă şi broda pe canavaua e- iau cinematografic*.
xistenţei lor, minunate poveşti cu
care femeile îşi populau singură­
tatea.
Dar încercând să le surprindă C u p o n d a p a r t ic ip a r a ia
în ascunzătoarea lor, femeia pă­ c o n c u rsu l da fru m u s a ţa
trundea tot mai adânc în secre­
tele naturii şi simţia nevoia să le Nti — f ţ . — ........ .—
studieze. In această epocă exista
ici şi colo câte o femee gonită Adresa _________ ____________
d in sânul comunităţii, condam­
nată la o existenţă de animal săl­
batec, dar care trecea drept pu­
 7 Ianuarie 1932
|UBRY DE MONTDIDIER, un
nobil dela curtea lui Carol
al V-lea, se bucura de o favoare
aproape nemărginiţi pe lângă su­
veranul lui, care ii dădea adesea
însărcinări speciale, pentru Îm­
plinirea cărora era silit să lip­
sească de multe ori din Paris. In
felul acesta, lipsurile chiar pre­
lungite, nu stărniau niciodată în­
grijorare printre numeroşii lui
prieteni. Intre accştia, era unul
cu numele de Charles, la care
gentilomul nostru prefera să se
duci mai des, însoţit de un
câine credincios, de care nu se
despirţia niciodată.
IN PADUBKA DE BONDY
Intr'o seară de Octombrie, prie­
tenul lui Aubry de Montdidier,
abia sfârşia prânzul, când auzi In
uşa rasei, lătrnlul furios al unui
câine. Mirat, Charles deschise uşa
ţi vixu intrând In cele din urmă
câinele prietenului său Montdi­
dier. Bietul animal era Intr'o
stare de plâns: plin de nnroiu,
murdar, ostenit pesle m isu ri, pă­
rea c i se ţine cu m ulţi anevoinţă
pe picioare. Charles porunci să
I se dea numaidecât mâncare.
Dar abia revenit din toropeala de
până atunci şi câinele începu să
latre şi si chrlilăe, alergând dela
un capăt la altul al odăii, muş­
când cu dinţii haina lânirului.
dându-i si Inţeleagi c i vroia să
fie urmat. Atunci, Charles îm ­
pins dc curiozitate, sc lu i după
el.
F irâ si mai şovie o clipă, o a-
puci pe drumul care duce la pă­
durea dc Bondy şi ajuns In desiş
se opri înaintea urtei movile de
p im in t, ridicată de curând. Aci,
tânguindu-se şi litrând din ce In
ce mai întărâtat, bietul câine sc
apuci si riscolcasci pământul cu
înverşunare.
Din ce In ce mai intrigat şi
oarecum îngrijorat, tânărul che­
mă câ(iva ţărani şi împrăştie dc
jur împrejur tot pământul adunat
acolo. In faţa ochilor lui îngro­
ziţi apăru cadavrului prietenu­
lui Montdidier!
De la prima vedere, nu mai în­
căpea îndoială că tânărul genti­
lom fusese ucis. Dar cine putea
fi autorul unei atât dc neome­
noase crime? Presupuseră că su­
veranul ii încredinţase o misiune
delicată iar cineva, care avusese
interes s’o împiedice dc a fi a-
dusă la îndeplinire ar fi execu­
tat asasinatul; dar bănuiala a-
ecasta căzu când se cunoscură de­
claraţiile date de insnş regele.
Charles, după ce jură că-şi va
răzbuna prietenul şi făcuse ul­
timele încercări pentru desco­
perirea vinovatului, opri la ej
âinele credincios care nu zăbovi
O n d u la ţiifru m o a s e , naturale , fă r ă fier de friz a t,
P a p illp te ctc.
S........ im ediat obţin Doamnele cu pâr natural, oxigenat,
vi „si, otc «i la orice vârstă o frumoasă ondulaţie naturala
ca ap« ondulatoare: „ONDULINA“ Deseopenre v^neM Mare
economie de timp ?i banii. Se udă părul c u „ONDULINA şi
ondulatiile se produc imediat, părul capa ta ondulaţii, luciu
«î devine FI ao. Lei 12a- 2 flac. Lei 22C.- Depozitari
pentru România : „CENTROPA" Str. M ă ta s » « 32, Bucureşti 4
REALITATEA ILUSTRATA
sa-I urmeze pas cu pas, oriunde.
Câtva timp după aceea, Charles
trecea pe o stradă din Paris, ur­
mat de credinciosul animal. La
un moment dat acesta părăsln-
du-şi stăpânul, se luă după un no­
bil care tocmai trecea şi năvăli
asupră-i cu toaţă furia. Potolit cu
multă greutate, câinele repetă din
nou agresiunea, împotriva a-
celuiaş gentilom, după câtva timp
morilă dc
dela această întâmplare. Necu­
noscutul era cavalerul Mercaire,
de asemenea unul din curtenii lui
Carol al \-lea şi deci o persoană
pc care câinele trebuise ?’<• var,ă
şi s'o întâlnească şi in alte rân­
duri.
O DUŞMĂNIE NEÎNŢELEASA
Furia animalului şi neobişnui­
ta cruzime împotriva cavalerului
Macaire, dădură de bănuit lui
Charles, care porni să cerceteze
cu amănunţime câteva crâmpee
din viaţa cavalerului. El putu să
descopere astfel că acesta dădu­
se in mai multe ocaziuni dovadă
de gelozie şi invidie contra lui
Aubry de Montdidier, pentru fa­
voarea de care acesta se bucură
pe lângă suveran. împrejurările
acestea sporiră bănuelile lui Char­
les dar nimic nu putea să-l a-
rate pe cavalerul Macaire drept
cumplitul asasin al tânărului gen­
tilom de Montdidier. Totuş în­
cepu să se vorbească, într’ascuns,-
de excepţionalul caz de duşmă­
nie pe care o manifesta câinele
şi vorbele ajunseră până la ure­
chile regelui, care vru să vadă
9
ur\
D D O C & yU N IC
T A B C / i
câinele şi ceru să-i fie adus la găduit cu nevinovăţia să nu poată
curte.
b iru i! •
Animalul fu foarte liniştit, şi
se arătă prietenos cu toată lu­
UN DUEL STRANIU
mea, până în clipa în care văzân-
du-1 pe cavalerul Macaire, începu
Dar cum să ajungi la un duel
să latre, să se sbată şi să încerce între un om şi un câine? Re­
a sări asupra acestuia.
gele deslegă problema fără ză­
Regele isbit de această întâm­ bavă, ordonând să se aranjeze o
plare şi pe baza unor indicii vagi întâlnire pe insula Notre Dame,
pe care le culesese Charles, ordo- astăzi insula Saint Louis, locali­
tate pustie şi nelocuită pc vre­
mea aceea. Cavalerul Macaire fu
înarmat cu un baston, iar câine­
lui, dându-i-se drumul; se hotărî
un adăpost, unde se putea feri de
loviturile adversarului.
'■Câinele abia se vi^u în faţa no­
bilului şi încercă gestul de a se
repezi asupra lui, dar acesta în­
vârtind bastonul deasupra capu­
lui, îl ţinu la distanţă. Bietul ani­
mal, întărîtat tot mai mult de ba­
ston, se retrăgea incet-incet spre
adăpostul lui, în mijlocul ţipete-
lor şi curiozităţii bolnăvicioase a
curtenilor cari erau de faţă. In
cele din urmă, ca şi cum ar fi
plănuit mai de mult mişcarea, se
întoarse pe neaşteptate şi într’un
salt grozav se repezi asupra ca­
valerului cu iuţeala fulgerului, în­
cât acesta nu mai avu putinţa să
se ferească. Apucat cu dinţii de
gât, el căzu pe spate şi numai
când făgădui că va mărturisi tot
adevărul fu liberat, deşi cu multă
greutate, de furia animalului.
Ridicat şi condus in faţa rege­
lui, cavalerul Macaire mărturisi
că-1 ucisese pe Aubry pe Montdi­
dier din invidie, pentru care scop
pământ cadavrul prietenului...
îl atrăsese el însuş în pădurea de
Bondy.
nă, nici mai mult nici mai puţin, Procesul se sfârşi curând cu
să se deschidă proces de omuci­ condamnarea asasinului. Faptul,
dere contra lui Macaire. Dar ele­ rămas de atunci memorabil, oferi
mentele df acuzare nu erau de- prilej de inspiraţie unui sculptor,
sinl df> suficiente. pentru un grup în bronz, care
Atunci recurseră la judecata sluji să împodobească căminul
lui Dumnezeu. Aceasta era o for­ din sala cea mare a castelului de
mă de instrucţie în uz pe vre­ Montargis.
murile acelea. Când se ivia nesi­ Grupul schiţează ultima fază a
guranţă asupra vinovăţiei unui a- duelului între câine şi gentilom
cuzat, îl siliau la o luptă făţişă cu şi reaminteşte cel mai straniu
acuzatorul său, cu încredere de­ proces care a figurat vreodată în
plină că Atotputernicul n ’ar fi în­ analele judiciare!
 REALITATEA ILUSTRATA
f i r i m i t u r i |INE a introdus pantoful de
şarpe?...
Pentrucă ne găsim azi in domeniul
curiozităţilor şi al modei, să des-
legăm un mister: Cine a lansat moda
şopârlei şi a viperei in picioruşul
frumoaselor noastre dudui?... După a-
ceastă ciudăţenie, ne putem aştepta
la moda mânuşilor de piele de mai­
muţă şi la moda inelului de logodnă
din ochi de boa ucis cu securea...
Autorul modei pantofului de şarpe
e un anume Lagandin, un parizian cu
spirit aventurier şi care n ’a consimţit niciodată să facă un comerţ
banal şi cu câştig sigur. După ce a bătut lumea in lung si in larg
in tovărăşia unui prieten tot atât de năstruşnic, s’au înapoiat la Pa­
ris şi au deschis o prăvălioară cu rarităţi din celelalte continente.
„Marfa” o aduceau negrii, pieile roşii, galbenii care treceau prin
Paris şi n ’aveau bani. Negoţul lui Lagandin mergea prost. In lr’o zi
un negru datornic, spre u se achita de datorie, aduse in prăvălioară
un sac încărcat până la gură.
— Ce-ai acolo?
— Marfă...
— Ce m arfă ?
— O sută optzeci de bucăţi de piele de şarpe...
— Ce dracu să facem cu pieile de şarpe?... zise Lagandin ami­
cului.
Şi cum se preumblau odată pe Rue de la Paix, strada cu vitri­
nele cele mai luxoase ale Parisului, zăriră un tinunf pe o fereastră:
„Nu vindem sub 850 franci perechea de pantofi”.
— Am găsit! exclamă Legandin amicului. Acest negustor vinde
cil o metodă absurdă şi dacă n’a dat faliment, înseamnă că absurdi­
tatea lui a prins. Hai să-i vindem pieile de şarpe...
Intrară 'n magazin. Cerură câteva perechi de pantofi, apoi ru­
gară pe vânzător să cheme pe patron.
Avem piei de şarpe...
— ?!..
Nu voiţi să confecţionaţi nişte pantofi?...
Negustorul ii privi sever pe cei doi negustori de piei de şarpe
şi convingându-se că sunt serioşi, prim i propunerea. Fabrică deo­
camdată o singură pereche de pantofi de piele de şarpe, ii expuse
în vitrină cu următoarea explicaţie:
„Pantofi de şarpe sud-american autentic, cu declaraţia şi foto­
grafia vânătorului de şerpi. PREŢUL: 1250 FRANCI.
Jenny Dolly (una din celebrele sisters Dolly> cumpără num ai­
decât perechea de pantofi originali şi comandă în acelaş timp un
tricou de bae, în întregime din piele de şarpe.
Şi apăru în acest costum şi cu aceşti pantofi ca o Evă modernă
pe plaja (lela Deauville şi iarna următoare pe scena cabaretului „Fo-
lies-Bergeres”.
Fabricantul de pantofi era disperat că nu găsea cantitatea de
piei de şarpe necesară, să satisfacă miile de cereri de pantofi exo­
întinerire prin „Perlele-Titus t t
Noul preparat sexual după prescrip-
tiunea Prof. Dr. Magnus Hirschfeld.
Bărbaţi peste 40 ani se plâng foarte
des de o slăbire a ' forţelor (neuras­
tenie sexuală). Diagnosă sună mai
întotdeauna: reducerea, resp. înceta­
rea activităţii glandelor cu secre
ţiunea internă. Daţi trupului dv. hor-
monele testei şi a hypofizei, atât de
trebuincioase vieţii, cari sunt con­
ţinute — pentru prima oară într’o
formă sigur standardizată — în „Per­
lele Titus”,. „Perlele Tîtus” sunt un
preparat de compoziţiuni, recunos­
cut ştiinţificeşte ca inofensiv, care
ţine seamă de toate posibilităţile me­
dicamentoase pentru creşterea po-
tenţei. Ele sunt rezultatul cercetări­
lor de decenii ale cunoscutului sa­
vant în chestiuni sexuale, Consilierul
Sanitar Prof. Dr. Magnus Hirschfeld.
„Perlele-Titus” sunt fabricate sub con­
trol clinic continuu al institutului
pentru ştiinţa sexuală din Berlin.
Instruiţi-vă mai întâiu asupra funcţiunilor organelor ome­
neşti, prin numeroasele fotografii în 5 culori ale tratatului
-ştiinţific în limba franceză sau germană, pe care-1 prim iţi
imediat în mod gratuit prin Reprez. Gen. al fabricei „Titus”
Cernăuţi. „Perlele-Titus” se află de vânzare la farmaciile,
Deposit pentru Bucureşti: J. Mundstein str. Sf. Ilie 3.
Bon de comandă: Reprez. Gener. pentru România al fa­
bricei „Titus” Cernăuţi.
Vă rog să-mi trimiteţi :
1. broşură franceză, germană, gratuit, discret.
1. carton .Perlele-Titus” a 100 b. lei 460 cu ramburs.
Xumele : . . . . . .
Localitatea :
tici, cereri care veniau nu nunuii din lumea cabaretelor, el ţ i din
lumea saloanelor_.
Lagandin nu mai e la Parlt. Călătoreşte iar In lumea larva l
încheiat o convenţie cu pantofarul de lux din Ruc itr la Paix tă i
procure num ai el piei de şarpe şi acum e In cautarea unei n^ul sen•
saţiuni de modă prin pădurile tropicale, pentru elegantele din Parii.
Berlin. Bucureşti.
e rumba?
_____ Vaţi întrebat vreodată care e
originea d a n t u r i l o r D e la menuetul
graţios. care e aproape un dant de
copii, pătiă la m itu l ondulat, patio-
nat. răpitor f l romantic. danturile ex­
primau o »tare de tp irit a Intregel »<>-
clelăfU. De vre-a treizeci de ani. dan­
turile devin, ca să zicem ata. indivi
dualitte fl te joacă numai In dat tau
chiar de unul singur. D in toate coifu­
rile lum ii au năvălii diferite danturi
— cele mai
ce au fost adoptate fi stilizate de am ericani.
lată câ se iveşte un nou dans ..rumba'*, eu o melodie proprie,
foarte simpatică fi mişcări f mir te grafit*tte. necesitând un t paf iu
scurt pentru evoluţii mărunte. Spre deosebire de celelalte danturi
negre europenizate - Charleston, shlmmy. foxtrot, ele. noul dans
e adoptat numaidecât In toate capitalele Europei In Hacureptl se
cunosc de-ocamdată numai câteva melodii ..rumba". care se cântă
pretutindeni şi foarte curând vom cunotttle fl dansul.
Ceeace caracterizează .sumbri" e. In aţarâ de melodie, un vâjâit
ritmic ca o sită uriaşă sau un ciur mare. pute In funcţie eu boabe
de porumb. Origina ..rumbei" e atât de interesantă că nu ne .putem
opri să n'o povestim.
In insula Cuba negrii cultivă o plantă care pe româneşte t a r
numi mănil&nac iar pe nemfeste KrdnOur. nuci de pământ. Fructele
stau Intr’o păstae şl spre a putea fi consumate, sunt clătinate ritmic
In păslaia lor, pânâ-şl pierd învelişul amărui şl necurat. De la această
scuturare ritm ică a păstalelor a luat naştere rumba. I m început t'mi
adunat mal m ulţi negri, ca scuturând laolaltă să nu te plictisească.
Apoi unul a intonat o melodie languroasă, melancolică, pe tte care
sculurălura şi văjăitura cădeau ca un ritm nostalgie. De la acest ritm
/Mină la dans era numai un pas pasul mic al rum brt!
Su negrii au popularizat noul dans. ci un artist de cabaret din
Neio-York, care a făcui „un număr". Succesul a foit atât de mare.
că melodia şi dansul rumba a fost adoptate numaidecât de reglsaril
de cinematograf şi se ştie că dela sala de cinematograf la tala de
ilans, e lot un pas.
Nu toate popoarele au darul negrilor de a-fi preschimba munca,
necazurile, durerea. In dans şi cântec. Pentru H«mânta. bui-t'»irit.
ar trebui să fie la modă nu rumba, cl dansul perceptorului, al snmeu
ralul, al falitului, sau al funcţionarului <lr Stat cu lru/,i ueinratala
m m r § * «
MALT-OLEOL
E lix ir G lycero-fosfatat
cu baza de extract de untură de peşte
preparat de M. B o uvet - Pa r is
PROVIDENŢA
Copiilor debili
sau în perioada de creştere
a adulţilor surmenaţi
a b ă tră n ik r deprimaţi
şi a tu tu ro r convalescenţilor
De vânzare la Fa rm a cii şi Droguerii
C ea m a i aleasft e le g a n ţ i
Cele m a i n e a şte p ta te a tr a c ţiu n i
Cea m a i fru m o a s ir petrecere
C ele m a i m ari s u rp riz e
Cele m a i m oderne d a n s u ri
C e I m a i bun ja z z
C ele m a l o rig in a le c o s tu m «
La 13 F e b r u a r i e a. c.
La Balul R E A L ITĂ ŢII IL U S T R A T E
 7 Ianuarie 1U3H REALITATEA ILUSTRATA
m ă I s’a cerut să mă transform in profet, să privesc în magicu-mi
cristal ţi să prezic cceace urmează să se întâmple în cursul acestui
an. Dar, mai înainte de-a mă executa, vă voiui face o mărturisire —
0 recunosc — inutilă: cristalul meu n’are în el mai multă magie,
decât oricare alt cristal. Cceace fac, e o tentativă de concentrare a-
supra unei’ chestiuni. Evenimentele anului ce vine sunt învăluite, şi
pentru mine. de acelaş mister de nepătruns ce le tăinueşte celor­
lalte fiinţe omeneşti. Probabilităţile îmi par mai abundente şi mai
variate decât oricând...
Va fi 1932 o dată mare In istorie? Vreau să nădăjduesc că nu.
1 âci mă tem că ivirea vreunuia din acele mari evenimente ce ies din
comun, ar lua In cursul acestui an întorsătura unei catastrofe. 1932
după Chr. va ii poate un an foarte negru pentru omenire. Dar în ca­
zul când nu va surveni ceva excepţional de surprinzător şi de înfri­
coşător, care să facă din el o dată cardinală, cred că prima zi a
anului 1933 ne va deschide perspective mai luminoase. Cred că de
vom putea s'o ducetn fără vreo profundă convulsie socială până la
31 Decembrie 1932, vom fi trecut peste cel mai teribil din imedia­
tele pericole cc ne ameninţă civilizaţia.
Nimeni nu mai contestă acum primejdia şi asta e un pas spre
II
îndreptare. Teama a pus stăpânire pe întreaga lume. Mai acum
câţiva ani era cu neputinţă să convingi pe cineva că organizaţia
noastră socială e departe de-a fi infailibilă. Nutriam o iluzie copilă­
rească asupra stabilităţii mondiale. Se presupunea, în mod tacit,
că guvernele pot săvârşi orice prostie, că lumea poate trăi fără chib­
zuială şi că viaţa îşi va urma totuş imperturbabilă cursul. Sufragetele
se simţiau îndreptăţite să dizolve complexul legislaţiei şi al ordinei:
totul avea să se reechilibreze dela sine. Speculanţii puteau face pe
pieţe operaţiuni abuzive, convinşi că nimic nu putea sgudui traficul
şi distribuţia.
Cei cari se ridicau să critice manevrele financiarilor şi ale poli­
ticienilor, treceau drept elemente revoluţionare şi primejdioase,
erau desconsideraţi la început, iar dacă insistau, maltrataţi, împuş­
caţi sau închişi. Şi lumea merse astfel înainte fericită şi nepăsătoare,
ani la rând.
Frumoasele tim puri au trecut insă: am fost evacuaţi din acel
optimism de Eden şi iată-ne acum într’o situaţie de grea cumpănă.
Am împins lucrurile prea departe şi ne e cu neputinţă să restabilim
echilibrul.
In lumina tăioasă a grijilor de azi, problema nu e tocmai greu
 12 REALITATEA ILUSTRATA
du pus în ecuaţie. „Homo sapieas” are acum, în jurul gâtului, un
laţ îm pletit din trei m ari enigme:
Prim a e paradoxul producţiei organizate. Nevoile materiale ale
lum ii pot fi satisfăcute de un număr de lucrători în continuă descreş­
tere şi faţă de neprevăzuta abundenţă a materiei prime şi fabricate,
mulţimea tot mai mare a lucrătorilor rămaşi fără ocupaţie se găseşte
în absolută imposibilitate de a consuma. Vechea teorie era că ener­
gia pusă în disponibilitate îşi găseşte noui întrebuinţări, că acumu­
lările de capitaluri îşi află noui aplicări şi că belşugul aduce belşug.
Iată însă că nu e adevărat. In primul rând nu s’au ivit noui ocupaţii.
Întreprinderea sucombă sub greutatea datoriilor şi constatăm că cu
belşugul, sub sistemul actual de profit şi speculaţii private, lumea
moare de foame. Singur acest fapt ar constitui o şaradă din cele mai
grele pentru omenire.
Mai departe, banul şi creditul şi-au pierdut directiva, printr’o
nechibzuită manipulare a aurului. Sistemul în care s’a manevrat până
acum, cu aceste două elemente, a luat o desvoltare ce întrece proec-
tele noastre şi începem să ne dăm seama că a apucat o pantă greşită.
Mecanismul său a stagnat. Am lăsat procesul în seama Providenţei
sau a evoluţiei, care la rândul lor ne-au abandonat.
Insfârşit, cel de-al treilea element al crizei: omul continuă să
acumuleze şi să organizeze vaste depozite de material de râsboi, care
dacă nu vor fi desfiinţate, nu va trece mult şi vor isbucni într’o cul­
m inantă serie de explozii. Omul menţine aceste acumulări pentrucă
trăeşte sub tradiţia răsboiaelor „între statele libere, independente,
suverane”. Concepţiile sale au fost modelate după acest tipar, şi-i
vine greu acum să-şi croiască altele. S’a pomenit cu această tradiţie,
pe care nu s’a gândit niciodată s’o examineze cu ochi de critic şi
iată unde l-a dus. A fost luat de frenezia invenţiilor, care-au întins
o reţea la păianjen asupra acestor state „suverane” ale sale, punân-
du-le în mâini posibilitatea anih ilării., In trecut, aceste organizaţii
erau mereu pe picior de răsboi, pentrucă acesta a fost întotdeauna
sensul unui stat suveran. Dealungul secolului al 18-lea şi al 19-lea
aceste state au format armate şi flote, pentru eventualitatea unui con­
flict, minţindu-se şi înşelându-se reciproc, prin solemnul şi stupidul
joc al diplomaţiei ce urm ăria fără încetare „ruina vecinului”, au în ­
cercat să se păgubească cu ajutorul tarifelor şi prin lupta pentru co­
lonii. Singurul motiv pentru care n’au ajuns încă să se distrugă a fost
relativa ineficacitate a armamentului şi a mijloacelor de locomoţie in
trecut. Dar acum, că in aceste două elemente au intervenit enorme
în c e rc a ţi S ă p u n u l
Ia n u a rie 1931
perfecţionări, popoarele au posibilitatea unei complete nimicuri %i
par dispuse s’o facă. Kăsboiul din tranşee e dublat de un râxbuiu
de tarife ţi operaţiuni financiare. Stupidul 91 crudul )oc ai politicei
externe a devenit acum o gigantici manevra de distrugere. Statele
suverane s’au luptat mereu, fie mascat, adică pe cale diplomatică,
fie deschis, prin răsboiu propriu zii. Dur nici când. pană acum. nu
le-a mai fost cu putinţă să faci din el uu mijloc de asasinare >1 de
sinuciderc totodată.
Confuzia financiară, deschilibrul dintre producţie şi consumaţii
şi accastă extrem de învechita tn d ltic sisirniuhu «lr < :
cele (50 de guverne suverane, fac elementele laţului ce cuprinde #ru
niazul aşa-numitului „Homo sapiens**. Situaţia e acum clară, ca lu
m ina zilei. Nu exista nimic nou in declaraţiile turle. (*cle de mai
sus au fost spuse şi demonstrate de m u de ori anul trecut. Sunt
prea evidente pentru a le mai căuta In sfera de cristal şi tot atât de
evidentă e soluţia acestei palpitante probleme omeneşti.
In calea aplicării ei, stau neatenţia, concepţiile ftreşite, egois
mul, desmeinbrările. nervozitatea, suspiciunile 91 răutatea oameni
lor. E absurd să pretindem că nu ştiin cc e dr firu l. Dificultatea stă
in faptul realizării.
\0111 porni oare să lucrăm la această operă comuni ?
In 1932, pericolul ţi soluţia se vor fi evidenţiat, pentru "marc»
majoritate a oamenilor inteligenţi ţi evenimentele acestui an. vor
arăta omenirii proporţiile de spirit, voinţă, generozitate ţi sacrifi­
ciu individual reclamante de această soluţie. 1932. va fi pentru ome
nire o piatră de încercare.
Creditul, finanţele, sistemul plăţilor ţi al obligaţiunilor necesită
o reorganizare in linii largi, mondiale. ___________________
S’au lisai prea multe la voia întâm plării, vuite
sihilită|i şi tentaţii vicleniei, Indrăsnrlii ţi Iaci )IH ie i U lir i i i i r r i l
josnice de oameni activi ţi inteligenţi.
Lumea a prosperat in ultimii 80 de ani datorită aurului ţi unei
fericite succesiuni de invenţii. A căzut Insă aproape »ului in panică
ţi confuzie, prin stupida manevră a acumulărilor.
Cu siguranţă că n'am cere imposibilul, dacă am propune o con­
ferinţă sinceră ţi deschisă, unde delegaţii statelor de frunte ale lunui
să stabilească norme flexibile de circulaţie mondială, de Infrănarc a
speculaţiilor, a jocurilor financiare ţi a Inţelăciunilor. norme care
să dizolve Inrălceolu financiară.
Tot nslfel poate fi Înlăturată ameninţarea răslioiulul. !ntr*o lume
de 19 sute nilioane de oameni, abia de se vor găsi căteva teci de
m ii de nebuni cari să-l dorească cu adevărat. Restul II priveţte cu
ură şi groază. Să suprimăm deci patriotismul ţi „suveranităţile" din
moment ce aceste idei atrag probabilitatea răsboiului!
Lumea are nevoia unei federalizări monetare, politice ţi eco­

Cadum ■femei le s e le nomice.

Sau nu ?
Vom face oare In 1932 reeacc vedem cu toţii clar că e de făcut?

mai exigente nu-l
între b u in ţe a ză
decât pe el
Femeile sunt totdeauna
exigente când aleg un să*
pun. Mai ales când de
această alegere depinde
frumuseţea tenului şi far­
mecul feţei, bunuri precât
de fragile pe atât de pre­
ţioase.
D ar de ani de zile, mi­
lioane de femei au ales
In mod spontan C adum
din sute de fabricate. A-
ceasta e vădit dovada ca­
lităţii sale. Şi un astfel de
succes e pentru D*v. D-nă,
cea mai sigură garanţie.
Un săpun foarte, tare folo­
sit p â n ă la ultim a bucăţică
('.ea de-a treia problemă e mai puţin ataţută de primele două. dat
necesită deasemeni, mai înainte de a fi atacată, un acord mondial.
Producţia Întrece consumaţia ţi singurul mijloc de a restabili
echilibrul ar fi că omenirea grupată pe oraţe, state ţi naţiuni să
consume, reconstruind lumea pe baze noui, epurând •• ţi Infrumu
seţând-o.
Toate acestea ar determina o revoluţie profundă ţi lotiiţ posibilă
in viata şi In relaţiile noastre. Avem oare energia unei atari rea
lizări ?
Acestea sunt chestiunile ce se ridică înaintea noului an. chev
EMBLEM* DE PU«<T»Tt tiuni pe care le-am mai putea pune ţi Intr’o altă formă:
„E oare lloino sapiens o fiinţă de-o Intelectualitate defectivă,
încercaţi săpunul Cadum . un conglomerat de laşitate, lăcomie, obiţnuinţă. impulsuri si Intune
E l Înviorează tenul. Par­ cate inhibiţii, un -spirit lipsit de închegare, m u e un animal sănătos,
fumul său e delicat şi u- capabil a reacţiona fără teamă, Înaintea acestei situaţii atăt de dis­
şor. Mamelor li se pare perate ?
atât de bun încât il folo­ Evenimentele anului acesta ne vor răspunde fie că acele nerc
sare conferinţe mondiale şi consilii federale cadrul esenţial al
sesc cu deplină încredere unei reclădiri — se vor fi Întrunit mai înainte de a se fi »curs cele
chiar pentru copiii lor. 12 luni, fie că vom fi nevoiţi să constatăm că 1932 a fost destinai
să marcheze in analele omenirii anul de evidentă, iremedulul.'
Tare şi durabil, săpunul ,,prăbuşire a capitalism ului accidentai'. Homo sapiens se va daaeft*
Cadum e nespus de eco­ tuşa, sau se va sfâşia in bucăţi.
nomic. O uscare foarte (.ele de mai sus, sunt deducţii, pe care le-ani tras din aspectele
prezentului; dar când mă uit In cristal, spre a determina pentru
lungă il curăţă de orice care din cele două alternative va opta omenirea, nu văd decăt un
urmă de umezeală. E fa­ vârtej de nouri, mulţimi, politicieni, sper ul.mti neastămpăraţi. Iu
bricat in chip atât de mo­ crători nemulţumiţi şi şomeuri amărâţi, milioane ilr narr curgând
dern şi de igienic încât val din prese — şi, ici colo câte o sclipire luminoasă. Nu pot dis­
nu-i atins decât de mâna tinge nimic in această furtună de evenimente. Nu pot ■»<■— dacă
aceste scânteeri ale speranţei vor spori. Nu pot vedea dară in 1933
D-voastră. uzinele îşi vor relua activitatea şi dacă schelele marilor întreprin­
deri sc \or înălţa pe străzile animate de sufletul unor noui aventuri,
sau jliică nu cumva aceste străzi se vor aţternc cu trupurile morţilor
, şi^ răniţilor loviţi de tunurile revoltei, sau ale reacţiei, ce se va grăbi
să-şi ucidă şi să-şi închidă potrivnicii.
Intr un colţ al cristalului, văd Rusia şi Asia luptănd pentru rea-
lizarea unei noui ordine economice. Tentativele acestora suni jnă-
refe, dar nu cred că efortul lor poate continua, dacă marea hrate a

Săpunul Cadum capitalismului modern de care mai depind incă intrată! prin ştiin­
ţă, technică şi maşinism. se prăb u şe şti
Rusia, ca populaţie, reprezintă mai puţin decât a noua parte din
cele 19 sute de milioane ale omenirii. Ca orice altă comunitate me­
canizată şi modernă, va împărtăşi soarta crupului cel mare-
^ om ^vedea, când anul se s-a fi încheiat şi nu mai devreme, dacă
Omul e sănătos şi demn de-un viitor, sau dacă nu e un dement incu­
superbe numai De stofă lână pură Lei 900 1.3 Cel ci rabil, incapabil a sc conduce si condamnat unei vertiginoase rosto­

ROCHI
de comandă cu goliri spre pieire, prin violenţă şi dcsnrdme.
materialul nostru Crepe de Ch'ne
dupâ cele mai noi
Jalt-Karr“ (.ele de mai sus nu sunt fraze goale in ele palpită Melintţ(e* ţi
suferinţele a 19 sute de milioane de fiinţe n m r n tţli JVrspectiTa a-
Voii Georgette ,1500 C al Rahovei 16
mulaje pariziene (lângă Tribunal) cestei planetare catastrofe paralizează iman mafia.
Trod dt F, ACHILF.
 Ianuarie 193i REALITATEA ILUSTRATA

I M l un cunoscut că oricine fumează pentru întâia oară o ţigară de

InTil foi, sau rhiar o ţigaretă se simte imediat rău şi n’ar încerca din nou
operaţia atât de repede. Tot astfel prima înghiţitură de alcool, fie acesta
rachiu sau whisky, nu te face să pofteşti imediat o repetire. Şi totuş sunt
nenumăraţi acei cari au devenit sclavii tutunului sau ai băuturii.
In lumea dobitoacelor lucrurile se petrec cu băutura la fel, după cum
sc poate constata din cele ce s’au aflat până acum de către cercetători.
Iată câteva detalii foarte interesante.
In Scoţia, un fabricant de spirt fu condamnat la o despăgubire foarte însem­
nată cătrc un crescător de păsări, ale cărui găini se dedaseră încetul cu încetul la
beţie, din pricina drojdiilor care se scurgeau dela velniţă. înainte vreme ţăranul
nostru câştiga mulţi bani cu crescătoria sa. Dela instalarea fabricei în vecină­
tate;» lm insă, abia de-şi mai ducea traiul de azi pe mâine. Găinile nu mai mâncau
Îndeajuns şi erau vecinic „ameţite”, afară de Duminică, zi în care fabrica nu
lucra. Dar In zilele următoare şi mai ales în ziua de Luni, găinile beau grozav
dr mult şi nu ouau pană ce nu luau câteva „aperitive”. Era nevoe de o supra­
veghere de aproapr, pentru a le împiedica de a sc îneca în gârla pe care se
scurgeau drojdiile.
Lucni curios, puii căpătaiu iute gustul alcoolului şi se îmbătau ca şi găinile
bătrâne.
Crescătorul de păsări povesti c i a cumpărat într’o bună zi o găină dintr’un fort

şi că soldaţii acelui fort au în ­

văţat pasărea să bea rachiu, cu
intenţia condamnabilă de a se
amuza pe socoteala ei.
Şi această găină a arătat
celorlaltc drumul spre fa­
brica de sj*irt.
Un ihvăţat, profesorul Wij-
zewa, a spus odată cu pri­
vire la alcoolizarea anima­
lelor:.
^ „Ar fi tim pul ca societă-
W /*/« pentru protecţia anim a­
lelor să se înţeleagă cu so­
cietăţile de temperanfă, spre
a năşi mijloacele de a a-
păra dobitoacele de ele inşile
ţ i de a 'fa c e să dispară ten­
dinţa lor către beţie. Această ten­
d in ţă tytre le este ¡născută, se des-
voltă din ce In ce mai mult prin
contactul cu oamenii şi se poate
prevedea tim pul când toatt ani-
 14 REALITATEA ILUSTRATA T lanaarit 1931
'talele, dela mie la mare, vor cădea intr'o ilare de desmâf.
pentru care n u se găsiau până acum pilde, decât la o parte
lin omenire".

Cele mai multe animale superioare, cum sunt maimu­

ţele, elefanţii, urşii, caii şi câinii, spune un alt savant, au
o pasiune specială pentru băuturile alcoolice şi suferă ca
şi oametiii, când abuzează de aceste băuturi.
Cartea Macabeilor ne spune că’n vechime, elefanţii în­
trebuinţaţi în răsboi erau îmbătaţi cu must dulce spre a
fi docili. Acest obiceiu s’a păstrat de atunci, cu singura
deosebire că vinul devenind prea scump, a fost înlocuit
u rom. Toţi directorii de menagerii şi supraveghetori de
rădini zoologice ştiu de altfel, că elefanţii cari le sunt
ncredinţaţi, n’aşteaptă decât ocazia de a se îmbăta. Sunt
unii chiar cari se prefac a fi bolnavi, ca să capete o por­
ţie de whisky.
Urşii şi maimuţele beau ca studenţii germani şi sunt
■ata la orice, nu mai ca să capete alcool. Unele
riburi africane ştiu acest lucru şi-l întrebuin-
ează pentru a prinde sărmanele maimuţe. Ne-
;rii pun de pildă un butoiaş de bere la mar-
;inea unei păduri. Maimuţele vin fuga, încep să
ea şi se cherchelesc până într’atât, încât nu
unt in stare să mai deosibească un indigen de
i maimuţă. Dacă un negru ia atunci
) maimuţă de mână, spre a o duce
n satul lui, o a doua maimuţă o ia
le mână pe cea dintâi, o a treia
pe cea de a doua şi aşa mai de-
p arte. In felul acesta, un singur ne-
iru e adesea în stare să prindă un
ârd întreg de animale.
Trebue adăugat că negrii se gră-
esc a servi animalelor prizoniere
noui porţii de bere, cari merg des-
rescând, pentru ca în felul acesta,
aptivele să treacă fără a o simţi,
lela libertate la captivitate. F
Profesorul Walsh ne .
¡nai povesteşte că un
mare număr de cai din
New-York — şi în spe­
cial caii de la marile be­
rării abuzau de băutură
— bineînţeles înainte ca
ţara să fi devenit „sea­
că” , adică înainte de in ­
terzicerea băuturilor al­
coolice. F iind hrăniţi cu
malţ, ei ţineau grozav de
mult la bere şi obligau
aproape pe stăpânii lor,
să le dea această bău­
tură.
Din pricina aceasta, „Căi priveşte câin ii, ie dedau fi t i ta băalură. Col
caii se îmbolnăviau şi tim p am urmat la unlvertllatea din (.ortllngr n. am
sfârşiau cu o moarte care i'âzut adeteori itudenfl car! rrvrniau drla cârciu­
prezenta toate simptom m ile lor fi al căror um blet fopăitor era întrecut d i
mele de delirium tre- acel al câinelui lo cie tălll reipecline: anim alul abu­
mens. zate ca fi el, de prea m ultă bere.
Walsh ne povesteşte că Chiar ţi papagalii sunt p f . n l t dr a «r dr«trăt>ăl*.
unul din aceşti cai nu sub influenfa alcoolului. După cât « «pune. ei «uni
putea să treacă prin faţa 1 foarte veseli când «uni cu chef. Se Inţelrgc dela «in*
unui restaurant sau a c i oamenii abuzează de ar ea«li slăbiciune, pentru a
unei cârciumi, fără a se se amuza pe socoteala «ânătâ|ii acestor «Armane pă­
■
pri, adesea spre marea sări. Aceasta ar trebui i i atrasă deosebita luare a-
i>ueurie a spectatorilor, minte a societăţilor pentru protec|ia animalelor.
■ari adunau bani, spre a Un caz foarte curios de be|ie la animale ni »'a co­
p r o c u r a patrupedului municat din Paris. Un meseriaş de acolo avea o
păhărelele” necesare. Şi splendidă pisici de Angora, la care (mea foarte mult
nu este exclus ca aceste ţi cireia ii îngăduia toate extravaganţele. Mlfa fură
spectacole, — cari nu fac intr'o zi o tortă cu rom. Aceasta plăcu atât de mult
cinste oamenilor, — să animalului, încât a doua zi făcu câte o vizită tuturor
fi contribuit şi ele la pro­ cofetarilor din vecinătate şi linse de preferinţă tor-
hibiţia alcoolului în Sta- '.ele cu rom. Din această pricină căpătă drla unu) din
iele-Unite. păgubaşi o bătaie atât de straşnică, incăt una din
labe ii fu stâlcită. In ciuda acestei aspre pedepse, „Rismark" încercă
să revină la acelaş cofetar. Aresta In ştiinti pe proprietarul pisoiu­
lui că-i va omori animalul, daci acesta li va mai cilca pragul. Me-
iri alumri si dea Iu lark In fiecare dimi-
rom. Uf‘enicii v io i j %£ arome, i *âO
mai dat pe lângă romi alte băuturi alroolice: cognac. whisky şi al
bâuturi alcool
tele. Sărmanul animal deveni astfel un b befiv iremediabil şi era vă­
zut zilnic umblând pe: două cărări carări pe ac acoperişurile caselor, ca ris­
cul de a se prăbuşi : a-şi fri nge gatul,
Câtva tim p după ■ceea, ac est straniu
fusese vesel la chef. _ dCYCI deveni tărut şi răul
ni tâcut
iceput d Vntru
animalul, el fu ţinut In observaţie. •• •Intr’o
1 încăpere separată. Trei
zile după aceia i n s ă .când
___________
stapa nul
H sau
I ___
asupra lui şi-i sfâşie hainrit
hainele. Meseria
Meseriaşul
su întreprins« o adevărată
luptă cu bestia şi câţiva va poliţişti trebuiri
trebuiri «ă «ari in ajutor, pentru
a ucide animalul.

Citiţi excelenta p u b l i c a ţ i e „ M A G A Z I N U L ” No. 1 3

7 Ianuarie J933
O MANIFESTARE ARTISTICA RARA
LA ’’EXPOZIŢIA MODEI”
' .it<-\.1 nimli-lr prezentate «le marile ease de croitorie, la .EXPOZIŢIA MODEI” dela
ttrgiinizutorii ..E x p o z iţie i M o­
dei " ilcla „Ciclop" şi-fiu acordat
In ziua de 30 Decembrie 1931,
rel mai autorizai certificat, pen­
tru modul tirul u til fi ttcciden-
tal. In care au montat admira­
bilii desfăşurare de fast fi de
feerie in palatul din bulevardul
Take tone seu.
După ce patru săptămâni, u-
riaşele saloane an fost vizitate
«/« lot ce are Capitala mai dis­
tins fi select. f i asia absolut
tără nici o exagerare „Expo­
z iţ ia M o d e i" a fost la dala de
mai sus teatrul unei festivităţi
excepţionale, care face cinste a-
tnt organizatorilor. cât fi d-lui
Soare 7.. Soare, regisor al teatru­
lui Safional. sub n cărui supra­
veghere f i dispoziţii directe au
(ost aranjate standurile ţi între­
gul angrenaj al „Expoziţiei Mo­
d e i" .
flotant. „Expoziţia Modei"
marchează o etapă importantă
in evttlufia spiritului femenin
din Homânia. Şi după amabila
invitaţie pe care am primit-o,
am urcat monumentala scară a
Palatului Ciclop. De cum am in­
trat in .Expoziţia Modei”, m'am
*imlit par'că transplantată in i-
REALITATEA ILUSTRATA 1j
Platul „Ciclop".
ninia unei m ari metropole occi­ cul, in cazuri de criză sufle­ cat pur şi simplu. Făcea impre
dentale, atat de variat şi armo­ tească. sia unui vis din „O mie şi una
nizat este coloritul şi atmosfera După conferinţa viu aplauda­ de nopţi”, in care spectatorul a
care te întâm pină. tă a doamnei Claudia Millian, vea rolul eroului fascinat di
In etajul superior al expozi­ domnul Talianu dela Teatrul strălucirea prinţeselor care dr
ţiei, au fost montate in ambele Regina Maria, a ţinut un speach filau în paşi eleganţi prin (aţii
hall-uri enorme estrade in jurul improvizat, continuând apoi să lui, bijuterii elegante create dt
cărora a luat loc cel mai select distreze publicul prezent, cu o geniul caselor de mode.
public femenin care a fost întâl­ serie de anecdote savuroase. Orchestra Leon ne-a trezit din
nit veodată la o reuniune mon­ .4 urmat apoi defilarea mode­ reverie. Au apărut pe estrada
denă din Bucureşti. lelor prezentate de casele: Gi- celebrele „Zece Alhambra-Girls'
Inaugurarea serbării a fost fă­ selle, Delettre, Weiser, Maxim, care au prezentat într’un balei
cută de maestrul Leon, cunoscu­ Styl, Denise, Olimpia &• Annie
( pălării).
minunat pus la punct de mae­
tul pianist şi compozitor, care a strul Siomin, produsele fabricei
Există oare cuvinte prin care de tricotaje „Hercules".
delectat asistenţa cu cele mai
noui creaţiuni muzicale interna­ să se poată caracteriza ceeace In ritmul pasionat al unui tan
poale simţi o mondenă, în faţa go, excelentele dansatoare au
ţionale. minunilor de styl, eleganţă şi
prezentai publicului ciorapul
Lai un moment dat afluenţa bun gust care au fost prezen­ „Ady”. Ambele dansuri au fosl
publicului a fost atât de mare tate? viu aplaudate de asistenţa entu­
incât ordinea putea fi m enţinu­ Efluvii minunate de culori, ziasmată.
tă cu greu. nuanţe, cupe, au defilat prin fa­ A fost o serbare încântătoari
Doamna Claudia Millian a ţi­ ţa ochilor uim iţi ai asistenţei. şi meritul organizatorilor este
nut o extrem de interesantă con Rochii de dimineaţă au concu­ cu atât mai mare, cu cât este
ferinţă, in care a arătat prin rat în frumuseţe şi eleganţă, cu prima manifestare de asemenea
comparaţii fericite, că moda in cele de după amiază, fiind es­ manieră care se produce în Ca
loc de a rămânea „tirana” tre­ tompate apoi de bogăţia şi luxul pitală. Iar faptul că publicul su
cutului, face astăzi parte inte­ minunatelor toalete ’ de seară. bliniază aceste organizări arh
grantă din insăş existenţa fe­ Mătăsurile, catifelele, au alternat stice cu o prezenţă atât de nu
meii moderne şi că relaţiunile intr’o delicioasă ambianţă, cu meroasă, dovedeşte că străduiţi
ei cu croitorul sau cu casa de tulle, voii, crepe satin şi cu deli­ ţele comitetului n'ati fost de pri­
mode ne care o frecventează cata dantelă. Culorile, tăetura şi sos,
sunt egale acelora cu duhovni­ modul de prezentare au ferme­ ALBEHTINE MAY
 La Roma tiu mtur
de curând fostul cu
¡linaI francez Billt
• alăturat) fi Arna
do ttuxxoiini. Iniei
dictatorului italia
1dreapta I.

Sus: Cu ocazia sărbătorilor Crăciunului, trenurile au pornit spre

munţi, încărcate cu skyori şi îndrăgostiţi ai sporturilor de
de iarnă; jos: Alf Eugen, un skyor norvegian, care a executat o
săritură de 81 metri, pe sky.

Sus : a pionul englez „

ntia va sburti
Jos : ,Jlt*aua Sudului
lat raitlal Australia ~i
Croydon. In fotog

Sus: Jack Diamond, vestitul gangster american. «

fost ucis de o bandă concurentă la Neiv-York. Se
ştie că anul trecut, pe când călătoria prin Europa,
autorităţile germane i-au interzis intrarea in fără,
fiin d expulzat cu prim ul vapor, dela Hamburg.
Jos: La Severin (Mecklemburg-Germania) a avut
loc căsătoria d-ftllui Goebbel, unul din conducătorii
m işcării naţional-socialiste din Germania. \aş </
fost Adolf Hittler. şeful mişcării naţionaliste.
 Sus: La şcoala de cavalerie din Tor di Quinto ( Italia) a avut loc un concurs
militar de steeple-chase. Jos: Max Bulla, ciclistul austriac, care a câştigat
cursa „Tour de France”, îşi antrenează băeţaşul.

va pleca in curând intr’un raid spre Africa, in cursul cd-

km., cu opriri mai lungi, pentru cercetări ştiinţifice.
ul căpitanului Kingsford Smith, cu care acesta a execu-
s'a prăbuşit, — condus de alt pilot, — in apropiere de
oastră căpitanul Smith in faţa avionului prăbuşit.
ÎS REALITATEA ILUSTRATA
EDETELE ecranului, de obârşie obscură in-marea majoritate, s’au ridicat
_____ deasupra celor mulţi. Porţile inaccesibilului Buckingham P a la c e '), unite
altă dată nu intrau decât purtătorii unor nume vechi de câteva secole, li s'au
deschis larg. In saloanele lor vin astăzi prinţi de sânge şi prinţi ai intelectuali­
tăţii: savanţi, diplom aţi, preşedinţi, duci, lorzi, etc.
Ne aflăm înaintea unei noui aristocraţii cu totul originale. In care nu intră
considerente de ascendenţă, educaţie, etc.
Regii şi reginele cinematografului n’au o tradiţie in urma lor. Sunt copiii
unor părinţi obscuri şi um ili. Mai toţi s’au născut şi au
crescut în pătura de jos a societăţii. Mulţi şi-au făcut
copilăria între culisele unui teatru de mâna a treia. Cea
mai mare parte nu-şi cunosc şi probabil că nici nu ţin
să-şi cunoască bunicii cu nici un preţ.
N’au un arbore genealogic pe care să-l de­
semneze cu mândrie şi care să Ie deschidă
porţile societăţii. Puţini sunt cei cari se pot
lăuda că au urmărit cursurile unui liceu. Ma­
joritatea au debutat în copilărie, în mijlocul
unui public suspect.
Această nouă aristocraţie, e o aristocraţie
a individului, ce se dobândeşte prin realizări
personale, iar nu cu nu­
mărul generaţiilor trecute.
Un savant profesor de-o
ireproşabilă educaţie şi
moralitate, ar stărui in van
să fie prim it la curtea din
St. James. Cererea lui ar
trece drept O’ ridiculă şi
imposibilă indrăsneala.
Dacă i-ar veni fantezia să
dea o masă monarcbului
siamez, spre exemplu, in­
vitaţia s a ‘âr, fi ignorată.
Şi iată că Ana May Wong,
fiica unei spălătorese chi­
. 7 t* a rit î l 31
neze, a fost invitata la curtea renali engleză.
Mary Pickford n'are decât vi ia receptorul
• telefonului, pentruca maiestăţile Siamului,
prinţii Angliei ţi ai Germaniei ai ac adune
In casa fetiţei, care i'a născut In mahalaua
unui oraş canadian.
Vi se pare de necrezut, nu-i aţa*
Creta Garbo a refuzat invitaţia unui prinţ
din ţara sa. spunând : ..V ar li vrut s i mă cu­
noască pe când eram Creta Gustaffson ţi lu­
cram Intr'un magazin din Stockholra. Nu
vreau nici eu să-l cunosc acum”.
Un prinţ austriac, venind la llolljrwood. •
declarat: ,.Nu există decât o singură per­
soană in acest oraş. pe care aţ vrea tntr'a-
devăr s’o văd: Mărie Dressler". Cineva a ra­
portat aceste cuvinte actriţei, rare a ripos­
tat: „Dacă ţine să mă vadă. n'are decit si-mi
facă o vizită".
Această nouă aristocraţie are un punct co­
mun cu aristocraţii de sânge de altă dată
nu pot fi onoraţi, pot doar onora. Nu li se
pot face favoruri; pot doar favoriza
Charlie Chaplin a fost propus pentru titlul
 7 Ianuarie ÎVTí REALITATEA ILUSTRATA 19

de cavaler titlu la care nu râvnea de loc. A fost primit în Dow-

ning Street 10, de către Prim-Minislrul Ramsay MacDonald, iar în
hranţa, i sa conferit Legiunea de Onoare. ^ împărţit un prânz fru­
Veşti din Hollywood
gal cu Mahatma Gandhi şi s’a întreţinut cu savantul F.instpin Nu Capricioasa Greta şi-a ameninţat proprietarul cu mutarea, când un
există uşe care să nu i se fi deschis, nu există personagiu oricât de grădinar a tuns atât de mult din frunzişul ce îmbrăca grilajele vilei
marcant care să nu fie fericit a strânge mâna acestui omuleţ. Ce e sale, încât trecătorii puteau privi în grădină. Tot pentru a se pune
un Hockfeller, un Stuyvesant-Fish, sau un Halsburg faţă de regele la adăpost de indiscreţi, artista a ordonat să i se nconjoare vila cu
râsului ? arbori, în care reporterii se caţără 'astăzi, spre a lua fotografii.
Douglas Fairbanks, cu ocazia diferitelor voiajuri peste ocean, a
fost găzduit intim, tu căldura prieteniei de prinţul de Wales, de Re­ # * *
gele Alphons al Spaniei, de ducele şi ducesa de Connaught.
Aristocraţia prezentului e formată din oropsiţii de ieri, din tru­ Barbara Stanwyck ne-a dat intr’o vreme impresia că avea de gând
badurii pribegi, cari populau periferia marilor oraşe. să se lase de Cinematograf spre a urma pe Frank Fag care se află
Ex-preşedintele Coolidge, venind la Hollywood în tovărăşia soţiei actualmente în Est. Mai pe urmă insă, şi-a schimbat hotărlreu accep­
sale. a fost invitat intr’o zi să viziteze studio-ul casei de filme Metro- tând rolul principal în filmul „Safe in the llell” (Singur în iad) ce
Goldwyn-Mayer.Ambii au urmărit cu evlavie pe rajahul romanţei, urma să se turneze la First National.
turnându-şi scenele. La urmă, preşedintele a fost fotografiat surâ­ Dar, Columbia Pictures, i-a intentat proces /ie motivul că angaja­
zând, alături de Marion Davies. mentul pe care-l avea cu ei, nu expirase încă. Barbara continuă lotus
Prinţul George al Angliei vizitând Hollywoodul nu şi-a trimis car­ repetiţiile. First National pe de altă parte, încredinţează lui Dorothy
tea de vizită şi buchetul de orchi- MackaUl ace laş rol, in acelaş film,
dee vre-uneia din fiicele persoa­ spre a nu avta un deficit de timp
nelor de vază din Los-Angeles — în cazul când Columbia ar câştiga
ci tinerei June Collier, o nou stea procesul. Se creează astfel ciuda­
pc firmamentul cinematografului. ta situaţie în care două staruri
Ferdinand de Hohenzollern, pregătesc aceleaşi scene in ace­
fiul fostului prinţ de coroană al laş timp şi la acelaş studio!
Germaniei, a urmărit multă vre­ Barbara a pierdut î/t cele din
me p e j.ily Damita cu insistenţele urmă procesul şi acum lucrează
sale. dar actriţa l-a refuzat. iar la Columbia, — trebue să a-
(■loria Swanson şi Pola Negri dăugăm insa, cu un salariu mult
şi-au însuşit, căsătorindu-se, tit­ mai mare.
luri de nobleţă la rare au renun­
ţat mai apoi, aşa cum renunţi la
obiectul unui capriciu de câteva
clipe. Marlene t)ietrich e exasperată
Această nouă aristocraţie are un de divorţul lui Von Sternberg.
punct de superioritate asupra ce­ Faptul că reporterii şi ex-soţia a-
lei vechi. Nu există act care s'o cestuia îi pomenesc mereu nu­
degradeze. înainte, rând o „doam­ mele în legătură cu al regisoruiui
nă” din vechia nobleţă comitea, său, o supără într’atât, încât se
in mod public un fapt care venia spune că ar avea de gând să ia
In contradicţie cu vederile clasei in primăvară drumul Germaniei
sale socialr. era |>cdepsită. Anu­ spre a nu se mai înapoia.
mite uşi i se închideau. începea Nu ştim câre o fi adevărul; cert
să fie ignorată. Astfel apăru şi în­ e însă faptul că Marlene nu e
cepu să circule cuvântul „decla­ niciodată văzută în public fără
sat". Intr’o circumstanţă similară, Sternberg.
regii trecutului erau detronafi şi Mai e apoi un lucru pe care
chiar decapitaţi. Marlene a obosit desminţindu-1;
Ei bine pentru noua aristocra­ anume, că soţul ei s’ar fi întors
ţie. nu există „tabu"-uri. Vedetele în Europa cu totul din alte moti­
se pot comporta aşa cum le dic­ ve, decât spre a-şi relua activita­
tează capriciul şi lumea le va tea.
privi mereu cu neprecupeţită ad­ * **
miraţie. Greşelile de comportare,
lapsusurile morale, etc., sunt in Cine credeţi că vizita mai zi­
sfera lor fără Insemăntate. lele trecute fotografii de pe bu­
Strălucirea verhei aristocraţii levardul principal al Hollywoo-
pălrşte, starurile in schimb sunt dului? D-na şi d. Douglas Fair­
In continuă ascendenţă. banks, cari ţineau neapărat să fie
Aceasta e noua şi singura aris­ fotografiaţi mână in mână şi prî-
tocraţie a Atuericii, rare, - nu vindu-se in ochi, spre a spulbera
va trece poale mult - şi va de­ hreta (,arbo svonurile ce circulau dela o vre­
veni o aristocraţie a lumii. me în jurul lor, punându-i pe pra­
JAMES GHAY gul unui divorţ imaginar.

SAFIANUL
I Furnizorul Curţii Regale
B U C U R E ŞT I, Str. Lipscani, 91 a-

STOFE DE MOBILE
FURNITURI deTAPIŢERIE
R e: r d e: l e:
c o v o a r e :
L I N O L E U M

DE N T IFR I C E S D E P O Z I T Şl P R E Ţ U R I D E F A B R I C A

O T O T
iU K U U U AMO&ATE DE ACADEMIA DE MEDICINA UN fAUS
Cu ocazia Expoziţiei:
♦Cum să fie căminul
meu», cei ce vor pre­
zenta acest bon alătu­
rat, vor beneficia de B O N
Noile preţuri reduse la Pastă şi ¿avort un rabat de 5% asu­
pra mărfurilor noastre centru 5 °a . r e t a e
V a 29 Ponţi le dinţi tub mic i 101 Savon de dinţi cutie mare
L t i 2 7 .- ! Lei 2 9 .-
No. »4 „ tub mare! 99 Savon de dinţi rezervă mare
Lei 4 6 .- ! Lei 2 2 .—
 20 REALITATEA ILUSTRATA / Ianuarie Vjft

mort in floarea vârstei, întocmai şi nefastă a diam antului a fost

Diamantul satanei ca şi soţia lui, care lăsă un sin­

gur
XVI.
moştenitor: pe Ludovic

Totuş diam antul „Tavernier”

11^1 I pietrele preţioase au un
B m I limbaj esoteric, influenţa
loir putând fi cu drept cuvânt,
când favorabilă când nefastă.
S’au văzut nenumărate .cazuri
•—- ne spun cabaliştii — când
astfel de pietre au provocat nu
num ai necazuri, ci şi catastrofe
din cele mai bizare.
(In acest caz, diamantul sau
piatra preţioasă e considerată
drept un acumulator ce posedă
o forţă necunoscută în el.
In contact cu omul — adică
cu viaţa animală — piatra se re-
deşteaptă, renaşte — ca să spu­
nem aşa şi trăeşte.
lAcest soiu de viaţă are pro­
prietatea fie dea exalta, fie de a
contrar':i exisienţ» celui ce po­
sedă şi poartă, mai ales, asupra
lui, piatra favorabilă sau aducă­
toare de nenorocire.
Iată un exemplu printre multe
altele: acela referitor la celebrul
diamant Hope, care a fost punc­
tul de plecare al multor .catas­
trofe şi care nu numai că a pri­
cinuit moartea multora dintre
proprietarii lui. dar a provocat
nenorociri în familiile acestora.
Calamităţile succesive imputa­
te faimosului diamant nu sunt
delc,? exagerate.
PiR’.ra îşi are origina în India.
Fusese adusă de-acolo, prin
secolul XV III de celebrul explo­
rator Tavern ier care era cunos­
cut, deasemenea şi ca neguţător
de nestimate.
Ba deseori călători în Persia
şi In d ia numai spre a-şi procu­
ra diamante şi alte pietre, ce-i
fuseseră comandate în Europa
de clienţi avuţi.
Dar Tavernier nu era nicide­
cum scrupulos în ceeace privea
mijloacele prin care îşi procura
acele bijuterii.
E cazul diamantului care fă­
cea parte dintr’un lot ce explo­
ratorul şi l-a procurat cu prile­
jul unei călătorii în India. „Pro­
curat” nu-i tocmai cuvântul, că­
ci Tavernier furase piatra smul­
gând-o pe furiş, noaptea, din o-
chiul drept al unui idol.
înapoiat la Paris, Tavernier
vându lui Ludovic XIV o serie
importantă de pietre nestimate.
Cât despre diamantul provenit
dela statuia indiană, explorato­
rul îl dărui regelui, în semn de
gratitudine. ¡Ludovic, ridică pe
neguţătorul Tavernier la rangul
de nobil.
Dar imediat, diam,natul fu is-
vorul unei epoci de nenorociri
nebănuite.
Tavernier .cel care-1 aduse­
se din In d ii se văzu dintr’o-
dată, din putred de bogat ce era,
jefuit de toate ¡bunurile şi exilat
în Rusia, unde muri în cea mai
nesgră mizerie.
Diamantul făcu parte din te­
zaurul regal; suveranul î‘l dărui
mai întâiu fiului său, care la
rândul lui, îl dete în dar duce­
lui de Bourgogne, urmaşul său.
Toată lumea ştie ce soartă ne
norocită a avut tânărul prinţ,
rămăsese printre faimoasele biju­
terii ale Coroanei.
In ziua căsătoriei, Ludovic
XVI îl dărui tinerei lui soţii...
(Diamantul împodobia diade­
ma Măriei Antoneta. După exe-
ţia reginei, piatra dispăruse. In
ce împrejurări şi de cine fusese
transportată şi vândută in O mai surprinzătoare: multi-milio-
rient? Prin ce misterioase şiret­
licuri? Ne e greu să precizăm.
Ceeace e sigur insă, este fap­
tul că regăsim diamantul. In
cursul secolului trecut, in po­
sesia sultanului Abdul-Hamid II
al Turciei, supranumit „Sulta
nul ro«u”.
Când acesta părăsi tronul, po-
liticianii ce puseră mâna pe frâ­
nele ţării, vândură toate bijute­
riile pe care le posedase «ivera-
nul şi astfel diamantul „Tavcr
nier” fu cumpărat de un bogătaş
spaniol.
Nu trecu insă mult timp şi
proprietarul bijuteriei pieri in-
tr’un naufragiu.
Un scafandrier intră In apă şi
pătrunse in interiorul vasului
scufundat unde găsi piatra. N’a-
vu însă timpiul necesar spre a o
vinde, ,răci afuristul diamant Îşi
produse efectul obicinuit. Sca­
fandrul muri asasinat, victimă
a unei drame din gelozie
Toate acestea nu împiedicară
însă c.a bijuteria blestemată să şi
găsească un alt stăpân.
Acest proprietar care cuteza
astfel să înfrunte puterea ocultă
un ţnglez foarte bogat, lordul
Hope, cel dela care Îşi împrumu­
tă şi bijuteria numele.
Lordul Hope dărui diaman­
tul soţiei sale, lady Hope, fosta
dansatoare May Joe... A doua zi
după nuntă chiar, miss May Joe
dispăru cu un dansator şi-şi
sfârşi viaţa intr'o mizerie îndes-
criptibilă...
Înalta societate americană a
aflat de curând, o veste din cele
narul Mac Leane, editorul lui
Washington Post, a introdus o
pcţiunc de di,vorţ contra soţiei
sale şi procesul va fi judecai
foarte curând
Amănunt senzaţional: Mac
Leane şi soţia lui erau căsătoriţi
de două zeci şi cinci de ani şi
căsnicia lor era dată drept mo.
del.
Dar acum cătva timp, editorul
Mar Leane cumpărase, cu preţul
de 300.000 dolari (adică 50 mi'
linane lei) un diamant de 111
carate.
Ştia el oare că nu era vorba
decât de celebra piatră adusă In
Europa dc Tavernier, purtată d<
Maria Antoaneta şi cumpărată, a
poi, de lordul Hope?...
Catastrofala influenţă a dia
inantului Işi făcu apariţia in c i
m inul soţilor Mac Leane, mai In
tăiu printr'un accident de auto
mobil In care fiul cel mai mi<
al ace.stora Işi pierduse viaţa.
Mai târziu începură să aii»
loc discuţii foarte aprinse Intn
Mar Leane şi soţia lui. Cum via
ţa le deveni imposibilă Imprru
nă, cel doi au dccis să divorţeJM
E. S.

• iîh g u p u l p e m e d i n
c a n t p a g p ig ß i

Tabletele Bromural
îţi dau frânele în mână. Te vei mira cât de mult îţi dobân­
deşti din nou stăpânirea asupra nervilor, folosindu-Ie. Vesel,
puternic şi cu superioritate Vei îndeplini îndatoririle zilei şi
fără efort vei produce mai mult ca până acum. Vei adormi
uşor, vei dormi admirabil, şi te vei deştepta gata de munci,
cu capul limpede. Poti întrebuinţa tabletele Bromural timp
mai îndelungat, chiar permanent; ele sunt absolut inofensive
şi chiar după ani de zile au acelaş efect sigur ca la prima
experienţă. — De două decenii, medicii şi consumatorii atestă:
e inofensiv şi efectul e sigur. — Tuburi de stidă cu
10 sau 20 tablete se găsesc la farmacii şi droguerii
K N O L L A.-G., L u d w ig sh a fe n R in (Germania).

Edit. „CUGETAREA* Un volum

a d a t la l u m i n ă Colecţia DELAFRAS Lei 25
CI. Anet: ARIANA Dekobra: CU INIM A ’ÎNTRISTATĂ
F. Gladkov : CIMENTUL Machard: CUCERIREA
Harry: INSULA VOLUPTĂŢII Prévost: SC RIS0ÏU DE F E M E I
Citiţi „Magazinul“ No. 1 3
 7 Ianuarie 1932 REALITATEA ILUSTRATA
R E G I N A G IN G Ă Ş IE I....
Cea mai frumoasă, mai elegantă ş! mai distinsă femee va Si aleasă in anul 1932
pentru prima dată, de excelenta publicafiune „M A G A Z 1 NU 1 “.
Citiţi amănunte în ultimul număr
Ghicifi-vă singuri soarta! Concursul nostru de Carnaval
UFA desfătările clasice în jurul pomului de Crăciun, a purce-
B
____ lului cu măr în gură şi a celorlalte distracţii de circumstanţă,
sosesc clipe de reculegere sufletească, când fiecare ar dori să-şi
afle ursita.
Cum plumbul topit şi răvaşele de plăcintă şi-au pierdut din e-
fect, in decursul veacurilor, iar Jotto-ul şi domino-ul au căzut până
şi in disgraţia copiilor, propunem ca nouă distracţie acest oracol,
adaptat după metodele infailibile ale fachirilor indieni, descălecaţi
pe malurile Dâmboviţei.
CUM VORBEŞTE ORACOLUL
Vreţi să aflaţi dacă ş: cât vă iubeşte stăpâna sau stăpânul gân­
durilor voastre? Sau vreţi să aflaţi dacă vă înşală? Aruncaţi cu za-
1ul sau trageţi la sorţi unul din biletele pe cari aţi scris cifrele dela
|— 6 . Număraţi apoi câte 6 litere în labirintul pe ca're-1 publicăm,
Începând numărătoarea cu cifra indicată de zar sau de sorţi. Dacă
:arui a arătat 3, vom număra prima literă 4. Tot a 6 -a literă o scriem
le o parte şi ele dau o frază, care e oracolul. Câmpul din mijllocul
‘racolului e împărţit in patru. Să presupunem că doriţi să începeţi
n regiunea din stânga sus. Zarul arată numărul 4. însemnăm litera
jrmătoare L. Numărând din şase în şase, obţinem: LA NEBUNIE!
■REZI?
A apărut în volum senzaţionalul roman: „Crimele Inchiziţiei”,
.»Crimele Inchiziţiei“
Un volum de 1200 D agini minunat ilustrat cu fotografii şi de-
,ene senzaţionale. Preţul 100 lei.
De vânzare la toate depozitele de ziare şi librării.
Comenzile se vor adresa administraţiei revistei „Realitatea Ilus-
rată”, Bucureşti, str. Const. Miile No. 7.
9
jfl EALITATEA ILUSTRATĂ, cure totdeauna a iniţiat cele mai ori-
tl3l ginale întreceri, organizează anul acesta, primul concurs de
ae costume de bal mascat.
Au început pretutindeni balurile ţi voim să punem la încercare
ingeniozitatea cititorilor noştri. Instituim deci un concurs de co­
stume.
Concursul se referă la ţara întreagă ţi pentru toate balurile, care
vor avea loc începând cu 1 Ianuarie până Iu 15 Martie a. c.
Vom premia următoarele trei categorii de costume:
1 ) costumul cel mai frumos,
2 ) costumul cel mai original,
3) costumul cel mai comic.
Participarea i i concurs se face în felul următor:
Cine doreşte să participe va trimite una sau două fotografii,
făcute în costumul cu care a fost la bal şi cu care vrea să concureze.
Fotografia va fi însoţită de bonul pe care-l publicăm in această pa­
gină, completat cu toate datele cerute.
Costumele care se vor remarca, într’una din cele trei categorii,
vor fi publicate în „Realitatea Ilustrată”, aşa încât publicul cititor,
să-şi poată da sentinţa, indicând costumul care merită să fie pre­
miat, în fiecare categorie.
Pe lângă premii in obiecte utile, vom acorda diplome tuturor
concurenţilor, cari se vor fi distins.
Când razele de soare înviorătoare ale începutului primăverii re-
deşleaptă în noi dorul de minunile mărei şi ale ţărilor, apele al­
bastre ale Mediteranei ne îmbie cu ţărmurile lor veşnic frumoase, cu
oraşele străvechi şi minunate: Egiptul, Palestina, Italia, Riviera şi
Spania.
...Şi ne încredinţăm cu plăcere vaporului de lux, alb ca neaua,
al societăţii HAPAG, „Occana”, al cărui personal ne răsfaţă şi ne ci­
teşte dorinţele din priviri.
Deci, nu uitaţi călătoriile pe mare, numai cu HAPAG, ale căror
preţuri sunt adaptate timpului. Prima călătorie are loc la k Februarie
11)32. Cereţi informaţiuni şi prospecte la Hamburg-Amerika-Linie,
S. A. R. Bucureşti, Calea Victoriei Si.
REALITATEA ILUSTRATA
B O N D E P A R T IC IP A R E
Subsemnatul ( a ) ....................................................................
Din localitatea...................................................................
S tra d a .............................................Numărul . . . Alăturez . .
fotografii, costumat(ă) I n ............................... . spre a participa Ia
concursul de costume al revistei „Realitatea Ilustrată” categoria . .
............................... Cu acest costum am fost la b a lu l..........................
din localitatea................................ţinut In ziua d e .................................
 22 REALITATEA ILUSTRATA
meei este o viaţă de sacrificiu,
de altruism, de abnegare. Dacá
sunteţi convinse că. sublimul e-
xistenţei femeii, este să trăiască
pentru ai săi, pentru fericirea fi
bună starea lor!
Cine va scrie vreodată, suma
de uitare de sine, de muncă fi
de stăruinţă, pe care o depune
zilnic o mamă de fam ilie? Mai
eroică de multe ori ca eroii cei
Se poate? gratia în micile acţiuni ale vie­ m ai sublimi, căte renunţări trăi­
întrebările acestea, ce închid ţei, putinţa de-a arunca poezie te cu zâmbetul pe buze, căte o-
n ele o grijă chinuitoare, sunt şi farmec asupra prozei brutale boseti ascunse, subt un aer de
>e buzele tuturor femeilor din a vieţei cotidiane,. sunt darurile mulţumire, cătă muncă discretă
iasa mijlocie, acelea care tre­ cele mai elementare, dintre toate f i rodnică, despre care nimeni
ime să asigure prin munca lor darurile cu care D-zeu a împo­ nu ftie nimic, căci modesta eroi­
nanuală, cu sacrificiul —- cred dobit femeia, pentru înfrumuse­ nă are pudoarea sacrificiului
ele — a frumusetei lor, bunul ţarea şi fericirea umanităfei. ei!.„
mers al gospodăriei. O femee inteligentă ştie să as­ Imitaţi pe aceste femei ■ mai
O mulţime de fete tinere şi cundă soitului ei, umilinţa unei numeroase de căi i>d puteţi în ­
ăracţ, in ajun de-a se căsători situaţii mediocre şi suni atâtea chipui f i f iii ca soldatul care
cu nil tânăr sărac şi el, după femei eroice, care cu munca lor, sc duce la bătălie, cu un trandafir
ce-cui fă c u t,in in im a lor, sacri- cu veselia, cu bunăvoinţa, cu la ureche! Puneţi trandafirul la
iciul — greu de făcut chiar a- drăgălăşenia lor, fac dintr’un in­ ureche, o panglică oie la centu­
unci când dragostea dictează— terior umil, un paradis. O roză ră, Ingâiutţi un cdnlec vesel fl
d luxului, al strălucirei inşelă- colo, o panglică dincolo; o ima­ munciţi fără teamă... Răsplata
ixtre, privesc unghiile lor roze, gine eftină, dar aleasă cu gust, voastră va fi mare, căci nimic
u ascuţirii de felină, mâinile lor pe perete; o rochiţă de casă, nu-i mai divin ca sentimentul da
moi şi mângăioase, cu o grijă care a costat o nimica, dar care toriei împlinite.
incturerală. e proaspătă, curată şi vioaie; o De altminteri, pd ram ajuta fl
Şi nu e numai atât : la teama gură veşnic surâzătoare, plină noi cât vom palea, cu sfaturile
entru frumuseţea lor, se adau- de sărutări şi cântece; două mâ­ noastre. In această nouă rubri­
iă şi o alta : aceea că îndelet­ nuţe ce frâng asupra mesei pâi­ că, in care vom răspunde la în ­
nicirile gospodăriei să nu le nea — simbol dumnezeesc al trebările ce ni le veţi pune.
lepoetizeze în ochii celui care comuniunei şi îndestulărei... o LUCREZZtA KAH.
'■-a ales de soţie şi care nu le-a sumedenie de lucruri mici, dar
'ăzţit până atunci decât cochete, care sunt nuri preţioase şi mal
»{tlotoii, delicate, pieptănate cu atingătoare ca averea... Femei, A. H. C. Vreau si nerbei
artă ş i , cu gătelile veşnic proas­ femei, voi ghiciţi prinlr'o devi- ziua so|ului m m . Mi-am invitat
pete. naţie supremă, ce trebue sâ fa­ vreo 16 persoane. Nu am di*po
O .să mă mai iubească el. ceţi, pentru n inlănţui şi ferme, nihil decât 3000 lei. Ce pot |>rr
and mă va vedea m uncind'! se ca. ■ «âti pentru o raiuâ rece fru­
întreabă tânăra fată, in preajma Puteţi fi cochete, frumoase şi mos servită, cu arcţli bani.
ăsătoriei, femeia de curând mă­ gospodine in acelaş timp, dacă Prepară singură, cu foarte pa
ritată şi plină încă de vraja dra­ inim a voastră iubeşte cu adevă­ fină cheltuială, sandivichurl, tă­
gostei satisfăcute. rat, dacă aii înţeles că nu în de­ ind felioare subţiri de păine.
Ei bine, grija voastră nu este şertăciunile luxului stă adevăra­ I ligi cu uni. imi de-asapra bu
ntemeiată. Atârnă numai de. voi ta fericire, dacă ştiţi să vă re­ căţele de ouă răscoapte, sardele,
a să acoperiţi cu un văl de gra­ semnaţi la orizontul înţnisl. dar hering, salam, brânză frejrată cu
tie şi poezie, cele meu umile în­ atât de bogat al căminului vos­ unt, viţel rece, funcă sau icre. Ca
deletniciri ale vieţei... Şi doar tru. dacă înţelegeţi că viaţa fe- rezistenţă, un curcan tăiat In fe­
lii fine, cu o garnitură de naţio­
nală fi apetisantă varză. Fructe,
brânză fi vin. Prăjituri făcute In
casă.
<.4,0T1LDA, Noi, cu m inim
n:\istri» femigmă, nu putem Ju­
ri or a mentalitate» bărbaţilor. El
sunt supuşi la influenţe de o cli­
pă, nejudccate, ce pornesc, s'ar
zice, din Intunerecul nedesluşit
al firei. Ei pot iubi cu multa sin­
ceritate şi pot totuş sucomba u
nei tentaţii de o clipâ. ce nu lasă
nici o urmă in sufletul lor. Deci,
iortă-l. Cred că părerea lui de
rău e sinceră. Toate femeile iar­
tă, altfel căsnicia n'ar mai fi po­
sibilă. încearcă să uiţi.
DANA. — Mi-adur aminte dr
un vechi proverb: „un amant
care se declară este an rege ce-fi
pierde coroana". Proverbul vrea
să spună c i atunci când cineva
şi-a exprimat iubirea, a pierdut
O adeverata broderie o bună parte din avantaffiile pe
,,R ic h elieu “ sau „Ma- care i le da misterul. D-ta ai fă
cut rău, grăbindu-te să-ţi des­
d e ira “ veţi obţine n u ­
chizi inima unui om pe care-1
m a i întrebu inţân d aţa
cunoşteai prea puţin. înainte e-
de b ro d a t in alb ş i c u ­ rai pentru dânsul ceva intangibil
lo ri C. M . S. .Came- şi vrednic de dorit: azi nu mai
lu c iu inco m para­ eşti decât o fetiţă care şi-a pier
b il, reuşită garantată. dut capul. Nu pot spune dacă te
va cere de nevastă. Fii pe viitor
mai stăpână pe d-ta. Sunt prin
tre bărbaţi firi ciudate.
MIRA. — Mă găsesc in grea di­
lemă : viitorul meu soţ tutţine
să-mi las ocupaţia. Se mai poate
aventura- acum o femee a trii pe
seama altcfciva?
Dorinţele soţului d-tale. foc o-
noare inimei sale. Fai denota o
mare iubire şi grifa de-o te feri
S O C IETATE ANONIMĂ R O M Â N Ă pe d-ta de anumite i*romiu u i­
tă fi şi oboseli. lia r cred că e inu
BUCUREŞTI*STR.DOAMNEI No.14 prudent ca In vremurile astea
7 ianoc
problem atice, când omul
să uzeze de toate puterile st
toate însuşirile pentru a se
la adăpost de furtuni pi
să-fi lase cineuu utt posi si
LACH ¿MIOARA. Au li
balurile. Inii trrbue o i w l
scarâ, dar cum dispun dr t
ce modeiUe, vrrsu sa u
circumstanţa f ir i a*o inchi
In garderub numai pentru
ocaxit; cu alte cuvinte, ti
i*o mai port du p i « m i n i i
iu n , etc. Af vrea un slut e
realixexe accanti am bigul ta
Foarte uşor. bioeta uctua
preună fantezia cea m ai fl
tecă cu cele mai practice i
Faci o rochie fără mânec
iu l de lu$mtă. de preferind
gră sau uiotel închis, pesl
p ui o jochetâ din aceea$ ţt
sau dintr'o oi Iu nun pre
Seara porţi rochia făr** ft
pe cart după amiază o tron
complet, punând Şacheta,
(tOSlHXM.NA y*
Loculn 1« de acum e
loare. Ni di «pun U
un sal<ttw)y (luni a% p
bilet “■ fă r i prea m<uiţi
un a n irei|f d f S. j m.
D in fe ri<“tre, moda cei
pariam et\ t’ete să nu i
bâcsite de mobile |
ttiqiem r f re fi ea la
V
cu pet
Iu fei:
biect ú
perniţe
trun
simple, tom un cat^şor ogreamii
şi e/lin.
HAM H A — Fetiţa me* Implé
ne|tc I I an*. p re iin ti toate ea*
rarlcristicele unui copil litiilo «
ţi echilibrat. Soarta ei m i Injtri
jrţtc Cjp carieri ar putea iroiira*
fiţa? S* urme«e mai departe li­
ceul. sau %o Îndrept eitre o tnr
ierie rum ar fi modele, croite
ria. etc.?
i$$ străinătate, fam iliile cete
mai bune, îşi îndreaptă copiii
¿pre curierele industriale şt • pre
comerţ. I m noi. încă nu nc*im
deprins cu ttceoslă soluţie ató* de
onorabilă şi practică. Honiânvl
este născut nu numai poet. dar ti
boer* Cred că In cură/uf profe
siite intelectuale sunt sorbite la
şomaj • sunt prea mulţi d i pi**
maţt şi licenţiaţi de lisate felurile
şi prea puţine locuri.
MARIKTTA. — Am o rochie
de ir a r l, nragri de voal. Aţ vrea
si-mi fac o iac beţi |i te rog O
m i sfâtucşfi, dar i %|*(ní fa una
ncagri cu b lin iţi alt4 ia f it . *au
una roşie garnisiţi cu b lan i nes*
g ri?
Dacă eşti tânără fă-ţi o
chetă roşie: se poarta şt # «o*
chet. Dacă nu... negru! s*ar per
trivi moi bine.
ÎNDRĂGOSTITA. Sânt lntr*o
dilema foarte jrrea. Sunt fndri*
gostiti de un tini«*, dar nu are o
situaţie materiali prea atriluciti,
părinţii met lr%i ma indeam ni
ma cisiloresc cu un om foarte
bogat, pentru care In si nu *imt
afecţiune. Ce m i s fitu ifi a i fac*
fit ti cu adevărat In tr’o dilem ă
grea. Dacă ţiutt cunoaşte carete
te rut. ti-as putea răspund* med
uşor. Să te m ăriţi ev cel i4rac,
fiin d că i iub e ţii* Sau cu cei
gat pe cure nn-l iubeşti* Med (a*
tăi. eşti o fire m uncitoare? Rrtr-
vă* Care no se descumfeazâ re*
pede? A lunei poţi InirunUt un
trai mediocru, de dragat.^ dra­
gostei. Dar dacă eşti molatecă,
fără putere de moivcd. fără ini-
tia ii vă. visătoare şi iubitoare de
petreceri, io-l pe cei bogat. *~éri
altfel 9H-ta fi-ar fi mn chin. R~ I-
 Ianuarie 1932
PROMPT.
Ducele de Duras. surprinzând
•intr'o zi pe savantul Descartes
Înaintea unei mese pe care se
răsfăţau nişte trufandale, excla­
mă râzând:
„Şi filozofii consumă deli­
catese?”
„Dn'e nu?” răspunse Des-
cartes. „Crezi dumneata că na­
tura a făcut bun ătăţi? acestea
numai pentru ignoranţi?"
/■nulul ciiiulnclor tir trutnmiij s' II nnaajat la o fabrică de sardele.
S DOMN t.RABIT
Domnişoară, .tiu' onoarea a
â cere mâna.
Vai. domnule, nu mă astep-
iiu la n>n ceva... I^vi|i-mi câteva
linute de gândire.
Grăbiţi-vă vă rog, căci mă
ilrn p ti un automobil la poartă.
Oi/j tragediile sărbătorilor:
curăfenia generală.
REALITATEA ILUSTRATA
SESAM
Un poet gascon, ajuns la o
vârstă foarte înaintată, întâlni
cu câteva zile înaintea morţii
sale, pe unul din amicii săi din
mănăstirea Augustinilor.
„Ce mai faci? — îl întrebă
prietenul.
„Uite — răspunse poetul
bătând în pământ cu bastonul,
de care se sprijinia — bai să
mi se deschidă”.
TERIBIL.
Mitică, după o noapte de chef
c scoală di/nipeaţa ameţit. Vo­
ind se bărbierească, îşi cau­
tă oglinda cu. mâner şi din gre­
şeală apucă peria de cap.
Privind ca intr’o oglindă, ex­
clamă:
..Dumnezeule, cum mi-a
• rescut barba de eri până azi!’’
ul R o m â n , 1 7 Tel. 30f<|5
CURTOAZIE CONJUGALA
O serată burgheză. Bărbatul
spune încet soţiei :
Mă doare grozav capul; caută
de expediază pe invitaţi.
— Nu pot să-i dau afară.
—• Da, dar nu poţi cânta o so­
nată la pian ?
EXPLICAŢIE ÎNCURAJATOARE
Un înotător se găsia în una din
nenumăratele staţii balneare ale
coastei calîforniene. Prima zi
când intră în apă, profesorul de
înot îi întinse în acelaş timp
cheia cabinei şi o etichetă albă de
tablăi, pe care era gravată cifra 9.
La âe serveşte acest obiect? în­
trebă înotătorul.
Ca să putem indentifica mai
uşor pe înecaţi, răspunse celălalt
surâzând.
STATISTICA
De ce citeşti mereu buletinul de
căsătorii ? _ gliei.
— Vreau să văd dacă s’au că­
sătorit mai mulţi bărbaţi decât
femei.
CUMPATAT
Iacob, fiul cel mai mare a lui
Solomon, vine acasă seara târziu
şi îl găseşte pe tatăl său aştep-
tându -1 în bucătărie.
— Ah! bine că ai venit. Ai eşit
iar cu fata aceea ?
— Da. tată. Nu e nim ic rău în
asta.
Nu; dar cât ai cheltuit ?
— 2 franci 50.
■— Nu e mult, dealtfel.
— Nu, tată. Era tot ce avea ea
în poşetă.
BERNARD SHAW, FILANTROP
Cu ocazia unei serbări dată pen­
tru ajutorarea săracilor, B'erftard
Shaw dansă cu o doamnă ceva
mai în vârstă.
Doamna nu înceta să adreseze
complimente scriitorului.
Simţiţi vreo plăcere, d-voas-
tră, a cărui reputaţie e mondială,
dansând cu o necunoscută ?
— Dece nu, răspunse ironic
Bernard Shaw, nu suntem oare la
o serbare de binefacere ?
PULOVERE
Bărbăteşti
din lână englezeasci
Costume şi pulovere din lână
pentru
Doamne
ultimeie modele aduse din
sfrăinătaie, execută după
comandă cu preţuri
sfidând concurenţa
Remaiilează ciorapi de mă-
tase cu 15 lei.
bravi nu există ore.
23
Mesalianfa
Căsătoria Lady-ei Mary Cam-
bridge, nepoata reginei Angliet
să sporească considerabilul nu­
măr al alianfelor contractate de
persoane fără titlu, cu membri
din familia regală.
Astfel contele de Harewood
are o rudă foarte apropiată, ca­
re practică avocatura. Un frate
al ducesei de York, mort in ul­
timul timp, era agent ue
schimb.
Primul vlăstar regal care s'a
căsătorit cu o persoană fără
Uu, a fost prinţesa Patrie ia de
Connaught fiica ducelui de
Connaught, unchiul regelui.
Înainte de războiu, prinţesa
(cunoscută astăzi sab numele
de Lady Patricia Ramsay) s’a
logouit cu comandantul Ale-
xander Ramsay un ofiţer de
marină foarte distins care fiind
fiul cel mai mic al contelui de
Dalhousia, n’avea drept la ti-
Uu. Se decisese însă ca regele
să-i confere un titlu, cu ocazia
căsătoriei.
Intre tim p prinţesa a găsit
că nu există titlu mai frumos de
cât acel de comandant de ma­
rină (era la începutul războiu­
lui mondial) şi deveni Lady
Patricia Ramsay pur şi simplu.
Exemplul ei a fost imitat de
un fiu şi de fiica regelui’ An­
Războiul e cel care a deter­
minat această revoluţie, în Obi­
ceiurile familiei regale şi per­
soanele fidele tradiţiei o regre­
tă, pretextând că existenţa mo­
narhiei se bazează pe faptul, că
personagiile regalităţii fac par­
te dintr’o castă separată şi că
aliându-se cu celelalte clase,
monarhia pierde din prestigiu.
Aceasta era părerea reginei
Victoria şi chiar a regelui Edu-
ard VII, când fiica acestuia
din urmă, —- care pe atunci
era încă prinţ de Wales, s’a
■ăsătorit cu contele de Fife. A-
ceastă regină nu putea admite
ca nepoata sa să devină numai
eontesă şi creeă în favoarea ti­
nerilor căsătoriţi, ducatul de
Fife.
Astăzi în schimb, se crede că
pentru a fortifica situaţia mo­
narhiei, familia regală trebue
să se alieze cu supuşii săi. Pres­
tigiul regal e în orice caz la a-
dăpost de orice atingere, intru
cât chiar membrii lipsiţi de ti­
tlu ai familiei regale, respectă
cu religiositate tradiţiile curţii.
Curţile puternicelor monar­
hii care s’au prăbuşit în urma
marelui războiu. interziceau
contactul suveranilor cu per­
soane fără titlu. Toate rudele
domnitorilor erau de obârşie
nobilă.
Ex-Ţarul n’ar fi primit nici
odată la masa sa o persoană
fără titlu. Rigoarea aceasta mai
domnia la curtea Germaniei şi
a Austriei.
Hezultatul a fost că aceşti r*
narhi cari trăiseră într’un turn
de fildeş, n’au mai găsit nici un
sprijin în supuşii lor, când tro­
nurile au început să se clatine.
Tronul Angliei are astăzi ten­
tacule în sâaul ' poporului şi
pentru asta e atât (ie solid.
in t r e d u e liş t i
Domnule, întâlnirea era fi­
xată pentru ora zece dimineaţa şi
v’am aşteptat până la ora 3 după
amiază.
—- Domnul meu, îi răspunse
celălalt curajos, pentru oameni
 REALITATEA ILUSTRATA

— Când vei obosi, eu ani să-ţi

Concursul de perspicacitate Nr. 3 ofer un sandwich, zise m ărim
miosul gentleman. Ba chiar >i
două. Vei (ine sandwich-ul in
„Realitatea Ilustrată” a lansat o cursuri de perspicacitate, oferim mâna stângă ţi vei continua să
nouă serie de 10 concursuri de o nouă serie de prem ii in valoare cânţi cu dreapta. Sau viceversa.
perspicacitate, în genul celor pu­ de : Cu brânză sau cu şuncă, cum pre­
blicate până acum. Cititorii vor LE I 10.000 (Zece m ii) feri sandwich-ul. care de aseme­
strânge cupoanele pe care le vor Premiul I: Lei 5.000. nea va fi gratuit?...
trimite împreună cu soluţiile, Premiul II: Lei 2.000. — Sunteţi bunătatea personifi­
toate odată, până la 15 Martie Premiul III: Lei 1.000. cată! exclatuă fata... Prefer cu liU r : I
1932, pe adresa revistei „REALI­ Premiul IV— V': Câte un abo­ şuncă, dacă nu vă supăraţi» rrtt» fi
TATEA ILUSTRATA”, Bucureşti nament pe timp de un an la — Studiezi de multă vreme? în ­
I, str. C. Miile 7— 9— 11, în plic „Realitatea Ilustrată”. 'a ţi I
trebă cu vădit in te rn gcnlle- Ir Intui
închis. Plicurile vor purta men­ Premiul VIII—IX— X: Câte un man-ul.
ţiunea : abonament pe timp de trei luni — Nu. Numai de şase luni... ui |M> <
„PENTRU CONCURSUL DE PER­ la „Realitatea Ilustrată”. — Şase luni!... Oh, e de ajuns, ochii
SPICACITATE” Vor fi premiale cele mai bune aprobă acesta. Şi cunoşti vrr-o
soluţiuni, in ordine. Intre solu­ bucală, complet? c m lil
Pentru această serie de con­ ţii egal de bune. hotărăsc sorţii. — Ştiu imnul american. Şi un roate 4
tango... şi chiar „Hallehijah"— a- !«• |m
poi ştiu şi câteva exerciţii—
— Foarte bine». Ai t i le cânţi G. 1

A ra tân d u şi frumoşii dinii

stelele de cinematograf sunt
fericite câ au putut obţine al
I T T in w flim îïïîïïît t : îîT T i r
pentru dinţi
sau să p u n u l
GELLÉ F R È R E S

Găsiţi adevărata albeaţă a dinţilor D v».

Sub piatra ce acoprrâ d in ţii ca o p a j i h l l l gălbue poa im orali
d in ţii femeilor càl si ai b ărbaţilor «unt r u ra li — albi
D-voastră puteţi să te redaţi in rur»ul unei ••p tă m s n
această alb e a ţi. .
Prorurati-và p »H a de d in ţi G E M .t FRÈRES a«tă*l. IM »III Dr»
.•or t iiu lrsu l «lefuit. ca al u n u l copil, in form ai cum erau ta
copil&rie. Piatra »1 culoarca galbenă »unt îndepărtate ca
încetul si si*ur. d inţii vor fi «plendisi.
Pasta sau S ăp un ul pentru d in ţi GKL1.I KKf.KKS. fiind rigu*
ros antiseptice şi germicide. vă vor proteja de a w m e n e i dt
orice pericol posibil de pyorheea

Iată tema concursului de azi: la lumina lunei, fără magneziu. B R I L L E M A I L ( G é 11 e Frère«)

Fotografia de mai sus, care După ce se poate recunoaşte
pare făcută ziua în amiaza mare, că fotografia a fost luată noap Este azi pasta roţie pentru d in ţi preferată de lumea elegantă
a fost luată la orele 10 noaptea, tea? care apreciază hygiena ţi are gust in artă toaletei Această
pastă dă d inţilor o strălucire deosebită. Prin întrebuinţarea
sa zilnică ea lasă pe gingii si pe buxe acel rt>» via. natural,
U N F I L A N T R O P necesar pentru a pune in valoare • frumoasă dan tura ca •
bijuterie in tr ’un etui plăcut.
coadă, produs al celei mai renu­ Cereţi furnizorului Dvs. un eşantion gratuit de pastă pentru
ATA tânără, cu mâinile sub­ mite fabrici din New-York. In ­ din ţi BRILLEM A IL, încercaţi •o şi veţi rămâne fidelii tâi.
ţiri şi lungi, cu o căutătură strumentul acesta îl pun cu totul La fa rm a c ii, d rog ue rii şi p a rfu m e rlf.
aproape înspăimântată, ajungând la dispoziţia d-tale, domnişoară...
în faţa grasului gentleman, îl în­ Vei cânta pe el atâta timp cât
trebă sfioasă, arătând un ,anunţ e- vei dori... Eşti liberă seara?
conomic”, imprimat într’un ziar: —.'Da. Şi cât trebue să plătesc
Dv. sunteţi d. Johnson? pe lună?
Da, eu sunt, răspunse gen­ — Nim ic !... răspunse grasul

tlemanul, plimbându-şi o havană
scumpă dintr’un colţ al gurei în-
tr’altul.
-- Dv.^aţi înserat anunciul a-
cestâ' jîfin ;câre‘ Oferiţi posibili­
tatea unei îfate tinerei să facă' e-
xef<?jţii*la pianul dv.?
F.u, am un pian inare cu
Păstraţi cupoanele şi le trimiteţi
toate împreună.
Concursul de perspicacitate
B O N N o .
Trimite.................... d in ..............
K v jv iq î
gentleman. Poţi exercita ori cât
vei dori, în mod cu totul gratuit...
Oh! vă mulţumesc, domnule,
exclamă fata, nespus de fericită.
Am venit din provincie, dela Wa-
terburow spre a-mi completa la
New-York educaţia muzicală. Dar
mijloacele mele nu-mi îngădue să
închiriez un pian. Şi, precum
ştiţi şi dv. pentru o muzicantă,
PURGATIV
exerciţiul este totul...
— Pianul meu este la dispozi­
ţia d-tale, precum am spus. Dar,
IDEAL
3
mai este un dar... D-ta trebue să
te deprinzi să exercitezi fără în ­ CIOCOLATA ^
trerupere dela orele opt până la
unsprezece seara...
— E cam greu... Am să obos^'.r
LA X A T IV P IA C U T KOPROL
grozav...
9
 Ianuarie 1932
WMÎÎL mCRACIUN
Joi 24 Decembrie, la orele 10 dimineaţa, a
4ivut loc In saloanele „Turnverein” din str.
Hrezoianu. serbarea pomului de Crăciun al
..Realităţii Ilustrate”, organizat prin contri­
buţia cititorilor revistei noastre.
In sala bine încălzită, s’au împărţit copii­
lor săraci cafele cu lapte şi cozonac, după
care s’au distribuit darurile.
S'au lmpăr|it vestminte, jucării şi bani, la
30 de copii săraci, cari le-au primit cu la­
crimile In ochi.
Mulţumim Incă odată pe această cale, in i­
moşilor noştri cititori, cari ne-au dăruit o-
biecte şi bani pentru copiii săraci.
Au contribuit:
Victor Putu Peter, str. Radu Popescu 25,
I.oco. (obirctr); Lola ţi Tantzi C-tinescu-
Mton. h'und. Trifon 2. Loco. (obiecte); Elevii
f conici primare din Sibiu ( publicat In nu­
1. Victor Puiu Peter;
2. Lucian Papp-Sirmăşel;
3. Tanţi C-tinescu Mion
4. Lola C-tinescu Mion
REALITATEA ILUSTRATA
mărul de Crăciun); D-ra Prof. Artenis Păun,
Lei 100; O domnişoară (obiecte); Rozica Sa-
betay Lillu, Craiova, str. Justiţiei (4 obiecte);
Pahomescu Ioana, Loco, str. Azilul de noapte
(h obiecte); Mara Rădulescu, Cosâmbeşti-Ia-
lomiţa (obiecte); X Y (obiecte şi lei 100); Ro-
dica Marius de 3 luni, Telciu, jud. Năsăud,
Lei 300; Gabriela Mihăilescu, Botoşani, Lei
100; Stanistav Terzi, Corn. Olăneşti. jud. C.
Albă, Lei 50; Cristian Roşulu Lei 100; Tonica
Aslan (5 ani) Călăraşi-Ialomiţa (obiecte);
Alexandra Maria Stoenescu, str. Col. Iacobini •* O»
19, Loco, (obiecte); D. Florea Malchievici,
compozitor, Rădăuţi, a dat pentru pomul co­
piilor săraci Lei 500 (cinci sute); Mioara
Constantin 3 ani, Loco, Lei 100; Lucica Papp,
Sărmăşel Lei 100; Adunat prin listă de sub­
scripţie, în redacţia „Realităţii Ilustrate” Lei
898.
5. Alexandra Marioara
Stoenescu; 6 . Cristian
Roşuţiu.
Dreapta sus : Mioara
Constantin; 8. Tonica
Aslan.
Stânga: Pomul de Cră­
ciun al „Realităţii I-
lustrate” : li se dă ca­
piilor săraci cafea cu
lapte şi cozonac.
 yfillHHif (isrzi Şli'iun Pn]'omci iun Flnrrn inghrl tirut
Calm] Satu-Mare Arul
R ă i ţi

S. Mnsniţio Aiinl Orovcnnu Paul Y'-rono 1 Hihliilcmi JoItlfii

Hunedoara Komanaţi Dorolioi Mrlirdinti

Dr. Cârlan Tilux Popovici (. Yrninmin

Suceava Traitin loncsr» E 'trn Apastoicnm,
Severin C.ovurlui Tuţova Teleorman
FOTO-LUVRU
(VA URMA)
7 Ianuarie 1932
Sunt femei care înzestrate fiind
cu simţul măsurilor, pun atâta ar­
monie în combinarea unei toalete,
încât reuşesc să realizeze aspecte de
eleganţă permanentă, cu o cheltuială
relativ mică.
Principala preocupare a acestor
femei e adaptarea la poziţia lor so­
cială, la actele care le accidentează
cu aproximativă regularitate exis­
tenţa. Dacă e funcţionară sau pro-.
REALITATEA ILUSTRATĂ 27
Alegem din grămadă un exem­
plu ce ilustrează ingeniozitatea, cu
care aceste elegante ştiu să se a-
ranjeze. Rochia de după amiazi,
poate fi transformată intr’o savu­
roasă toaletă de seară, dacă-i adăo-
găm o centură, lăsând capetele să
cadă în formă de trenă.
POTOGRAFI. AMATORI 91
PROFESIONIŞTI!!!
A a p ăru t num&rul dublu 7 ţi 8 al
revistei „T ehnica F o to grafie i”
Singura revista de specialitate, n u ­
m ai In lim ba romană.
S um a rul: A. Buchholz, Berlin, des­
pre „F otografia In tim pul iernei".
H e llm uth Lange, Berlin despre
„Iarn a şi fotografia” . Locot col.
M iorini despre „Vederi In relief”
(Stereoscopie). C. Sever despre „D e­
veloparea le ntă". M. Samson despre
„Sensibilitate, ortocromazie şi pan-
cromazie la plăci şi film e” . C. Bel
mont despre „Inversiunea filmelor
cinem atografice” : „N oţiuni despre
materiale chim ice” ; „Consultaţiuni” ;
„D in practică” ; „Diverse"; „Ştiri
din industrie” , etc.. etc.
De vânzare la lib rării şi chioşcurile
principale. Inform aiţiuni. abonar
mente, la R edacţia „Tehnic» Foto­
grafici” B-dul Academiei No. 2 (Foto-
Luvru).
HERMOGENE
produc« d M s r i şi
combat*
TUSE-GRIFE
REUMATISME-JUN6HIUIU
LUMBAGO.
I Tkarmogdne m ap lici m piele
I m • tim p ii bucată M t i I L
I E I lalncucşie eu raceea rom-
I presele. c jU p U ia a lt , una pis-
I v a l«, Uaimentele, vesleatoa-
I raia (1 orica alta rarulaira a
| căror proprietăţi la posadă,
|fără a avea t u i (1 iaoonr«-
■lentei# lor.
Rapraxaataat general:
I. DILLAM
fesoară, de iese după cumpără­ Bucureşti, atr. Pitar Moşu, 4
turi sau pentru a-şi lua copiii I Mii mw UIJ3. Catli alct: Ui 22
la şcoală, vestmintele ei sunt sim­
I 8a poate procura la toate far­
ple, de o linie pronunţat încli­ maciile ti aroeuerille din lume
nată spre sportiv, notă ce s’a ac­
centuat mult acum, în epoca skyu-
lui si a patinajului.
 REALITATEA
Se ridică, în s fâ rş it cup rins de o sfârşeală, to ta lă ca şi cum pierise din
el orice putere de rezistenţă. începu să în ha m e c âin ii la sanie. Puse pe
u m ă r o iu n ie de h a m şi trase laolaltă cu dobitoacele. Nu merse prea
m u lt. Cum începu să am urgească, H e nry se grăbi să-şi facă. sălaş. Dete
câinilor de m âncare, tşl pregăti cina, m a n c ă şi-şi aşternu lâ n g ă foc.
1 N u închisese ochii bine când zări lu p ii a tâ t de aproape, în c â t nu se
m ai putea g â n d i să d oarm ă. E rau în p re ajm ă şi-i putea privi ca ziua,
culcaţi sau în picioare în ju ru l focului, târându-se pe pântece, în a in ­
tâ n d sau trăg'ându-se înapoi. Unii dorm eau, culcaţi în zăpadă, aseme­
nea un o r căin i. F ă c u focul mare şi v ăzu de el; ştia că eră singura pie­
dică între carnea lui şi colţii lor. Cei doi câini se’nghesuiau in ei, ce-
rându-i ocrotire. D in vrem e în vreme cercul lupilor se agita, cei c u l­
caţi se ridicau şi u rla u laolaltă. A poi se aşezau din nou, se culcau şi
cercul se realcătuia, to t m a i strâmt.
Dela o vreme, lu p ii ajunseră să-l a tin g ă aproape. Henri începu să
arunce c ă rb u n i a p rin şi îr» mijlocul haitei. L u p ii săreau înapoi, repede,
cu lă tră tu ri de furie şi tea-mă când erau atinşi.
D im ineaţa lu m in ă o fiin ţă omenească istovită şi speriată, cu ocl,i
dilataţi de nesomn. îş i fierse şi bău repede o ceaşcă de cafea. A poi când
lupii. înfricoşaţi de lu m in ă , se risipiră, începu s ă în făptuia sc ă un plan
po care-1 g ândise tn ceasurile lungi ale nopţii. D oborî cu securea câţiva
brazi tineri, îi puse’n cruce, alcătui un eşafodaj pe care puse cosciugul
ş< cu a ju to r u l fu n iilo r la caie traseră el şi c âin ii, urcă astfel cosciugul
in t r ’un b rad uriaş.
— Pe B ill a u pus colţii, zise H enry leşului d in văzduh şi poate vor
pune şi pe m ine. D a r pe tini-.- n u ! !
S ania gonea acum uşurată, pe u rm a câin ilor care trăgeau de zor,
ştiind că m â n tu ire a lor era la fo rtul M ’G urry. D a r nici lu p ii n u ne
lăsai? m ai pe jos şi urm ăreau pe fu g a ri de-aproape, în şiruri paralelo
sau îr.tr’o s in g u ră linie lungă, cu lim ba scoasă, roşie, cu coastele ieşind
din piele, 1a, fiecare mişcare. Henry nu se putea opri să nu adm ire lupii
care m ai aveau puterea să se ţie pe labe fă r ă să se prăbuşească in
zăpadă.
L a am iaz soarele se iv i spre Sud, la m arg in ea zării, palid, a uriu. Henry
crezu cf. e sem n bun. Se ivise soarele, zilele u rm a u să crea: c ă D a r bu-
curif. nu ţin u m u lt. L u m in a începu să scadă n u m a i decât şi nu inul!
după aceia o m u ’ începu să se pregătească de sălaşul de noapte. Folo i
ceasurile de lu m in ă cenuşie şi am urg în tun e c a t tăin d lemne m ulte p >nt u
foc m a’-e
O dată cu noaptea, se Ivi şi groaza în culm ea ei. Henry era c h in u it de
m a i '•nm nlit decât de lupi. A dorm i fă r ă voe, ciucit lâ n g ă foc, ou
pâiu rile pe um eri, cu toporul între genunchi, cu un câine la dreaota şi
a ltu l la. stânga. P rin arom eală zărea h a ita întreag ă a lupilor pândindu-I
o)’, pe un v â n a t în târzia t, dar sigur. I se părea că vede o ceată de c->pli
tn jurul unei mese încărcate şi adăstând să li se îngădu'e să m ă n ân ■
bunătăţile.
STR. L lP S C A n i 55
F t / T M I / / I R .
m a n t o u r i ♦ n tC H ii d e m A t a > e u s t # f a
DEC HAMDRE+PUAMALE+R+CMIŢ £* ETC.
ILUSTRATA 7 Ianuarie 1U32
JACK LONDON
Apoi fă r ă voe ochii cădeau a su p ra Iul şl Îşi cerceta fă p tu ra cu at.-n-
ţie ciudată, neobicinuită. Işl p ip ă ia m u şc hii, 11 punea in m işcare. m
interesa foarte m u lt de îm binarea şi m ecanism ul lor. L a lu m lm i In c u ­
lu i, desfăcea, Întin d ea sau Închidea de^etol*. m ira t şl IneA nuu do ml.i
dierea m âin ilo r, pe care era s tăp ân şi care I 1*0 supuneau Şl c:i fu.-~ 1
n at simţia! o dragoste n e ţărm u rită pe ntru acest adm irabil trup, c u ru l»
p â n ă acum nu-i dase nici-o luare-am lnte. o Iubiri- nesfârşită p-ntru
această carne vie, so rtită să îndestuleze In curând fiarele, -¿i fi* lin
bucătăţlte. Ş i ce era el acum m al m u lt d**oât o hrană pentru m iri fl-i
m ânde cu colţi. Asem enea Iepurilor pe cari i ImpuşcaM* şl mânca*«- r.
însuşi tn a tăte a rân d u ri?
L a oarecare depărtare Înaintea o m ului se a f l i lupoaica In xApadă, cu
reflexele roşii ale b lă n ii şi-l privea gânditoare Privirile 'or Intâinlr"*
O m u l îşi dete seam a că lupoaica se bucura d»- dulceaţa c ărn ii l " i d in i
inte. Căsca botul cu lăcomie, desgollnd coltl albi p ân ă'n răd-U-lnă. rta-
liva-i curgea pe buze şl lupoaica o a d un a cu limba. *>mul fu scutur.»*
de-un spasm de groază. Făcu gestul brusc, do a pun*- m ă n a pe un tA-
ciune şi a-1 a ru n c a a su p ra lupoaicei. iJor fiara , tot « tă i do repede. pieri
Noaptea trecu totuşi pacinlcă şl ziua se a ră ta IV n tru în tâ ia oară
lup ii nu se m al risip iră odată cu zorile O m u l aşteptă x-tdarnio pleca
rea lor. R âm ăn o a u tn cerc In Ju ru l Iul şl a i focului, eu o euie*unţâ
care_l tăia c u ra ju l abca mljU odată cu itlua. Făcu totuşi o sforţare
supraomenească rpre a nornl ma> dopat to
D ar abea aşezase sania pe potecă ţi făruao câţiva paşi d* foc, când
un lup m ai îndrăzn eţ ca ceilalţi se a ru n c ă asupra Iul F la n t făcuse Insă
o săritură prea Scurtă şi dinţii pocniră ciocniţi In «ol. In vreme c f
Henry spre a ne feri sărise deoparte In tm c A n d u n o la for, a ru n c ă un
pum n de Jăratec şl în c ă unul şl în c ă u n u l a s u p ra celorlalţi lup i cnr* .
încurajaţi de p'Ida celuilalt se ridlra>«erA şl se pre«âU»au să so arunce
asupin om ului.
Henry rămase locului asediat tontă » lu a I^omnelr fiind po sfărşlto.
m u tă focul pe 'ncetul tnspre un b io d enorm m ort. ţiănă-l ajun se l>»
borf copacul şi p ă n ă 'n seară tăie sum ele şl t'fn n e |>ontru la noapte
Noaptea căzu tot a tă t do în fiorătoare ow cealaltă. In *re u ia t â şl nv*l
m u lt de nevoia tot m a l copleşitoare de som n. n om ului Itonry \âxu
pr'n som nolentă r u m se apropie lupoaica, a tâ t do m ult r * pute» pun*
m ân a pe un cărbune şt să-l-l v â t f tn bot Lupoaica urlă de durere, să
rind deodată înapoi. O m u l adulme*A duhoarea r â m e i arse şl văjni Iu
poalcs sc utu rân d capul, furioasă
A.pol, de te a m ă să n u se lase cu to tu l c u p rin s de somn ap u că o crarft
de brad din foc. ca a rs u ra să-l deştepte când falcăra va a ju n s e la d*
gete. Făcu de m al m u lte ori la fel. Focul caro-l muşca II trentea deodatA
şl cu acest p rile j a ţâ ţa focul m al bine şl a i u n m asupra lup ilo r c ărb un i
aprin şi D a r odată, a d orm it, scăpă ciotul de foc din m ân ă. Visă
I se p ăru că se a flă In fortul M 'Q urry. K ra cald şl Wne şl el Juca
bani* pe care-1 avea. F ortul era asediat de lup i. rari u rla u la itrllo ju l
..P U R G A N O L ”
L A X A T IV . P U R G A T IV
D c v ân z a re Ia fa rm a c ii ţ i d r o g u e r ii
7 Ianuarie 1932 REALITATEA ILUSTRATA
porţii. E l şi tovarăşul de joc se opriau adesea spre a asculta furia lu ­
pilor şi a râde de neputin ţa lor. D ar de-odată se auzi o pocnitură. G ri­
la ju l se deschisese şi lup ii năvăliseră în ău n tru , aruncându-se drept asu­
pra lui, cu lătrături şi urlete tot mai furioase, care-i spărgeau capul
parcă. H enry se de^tepă şi visul se îm b in ă cu realitatea. Lupii se
a runcaseră urlând asupra lui. U nul îi apucase braţul cu colţi. Ou o
mişcare instinctivă Henry sări în mijlocul focului. L u p u l dete drum ul
d upă ce lăsă carnea sfâşiată adânc.
Şi a tu n c i Începu o lu p tă de flăcări. Cu m âinile în mânuşi groase,
H e nry culegea cărbuni pe care-i arunca în toate părţile în jurul lui, ca
o ploaie de foc. Sălaşul era acum un vulcan în erupţie. Henry îşi sim ­
ţea fa ţa umflându-se, genele şi sprâncenele pârjolindu-se, iar câld u ia
sub tălp i de nesuferit. C u câte un ciot aprins în fiecare m ână cuteză
să fa c ă paşi înainte. L u p ii se traseră înapoi.
A run c ă ja ru l asupră-le, apoi îşi frecă m ânuşile aprinse cu zăpada
şi ju c ă în nămeţi cu picioarele, să se răcorească. C âinii pieriseră de
tot; nici urm ă de ei!
— N u, nu veţi pune colţii pe mine! răcni Henry sălbatec fiarelor
hăm esite care-i răspunseră, de parcă l'ar fi înţeles, gemând, mârâind
şi scrâşnind.
Puse în aplicare un nou plan de apărare: D in t r o serie de cioturi
aprinse făcu cerc, se aşeză în mijlocul acestei tabere aprinse şi se
culcă pe saltea spre a se feri de zăpada care se topea de căldura fo­
cului. R ăm ase astfel neclintit. Lupii, ne m ai zărindu-1, veniră să se în ­
credinţeze prin perdeaua de flăcări că prada e m tot acolo. încredin­
ţaţi, începură să aştepte m ai departe, încălzindu-se la focul binefăcă­
tor, Intinzându-se şi clipind m ulţum iţi. Lupoaica se aşeză pe picioarele
dinapoi, ridică botul spre o stea şi începu să urle prelung. U nul după
a ltu i lu p ii începură să urle la fel şi toată haita, aşezată pe picioarele
dinapoi, cu botul spre cer, u rla de foame.
Se lu m in ă de ziuă^ Focul ardea mai potolit. Lemnele se isprăviseră.
H enry încercă să treacă cercul de jar care-1 ocrotea, dar se iviră lupii
toţi în faţa lui. A run că îm potriva lor cărbunii aprinşi de care se feriră
num ai, fă ră să se m ai sperie. Trebui să renunţe la lup tă.
O m ul, clătinindu_se, se aşeză pe saltea şi pături. Cu pieptul căzut pe
genunchi părea»frânt în două. Capul îi atârna în jos. Părăsise lupta. D in
vreme în vreme în ă lţa uşor capul spre a vedea cum focul se stinge
pe’ncetul.
— Şi acum (şopti el) cred că veţi putea veni să m ă luaţi. Ce-mi mai
pasă? Voi dormi...
Mai deschizând odată ochii, zări lupoaica printre cioturile aproape
stinse, care-1 privia ţintă.
C â tă vreme a dorm it? N ’a r fi p u tu t să spună. Dar când se deşteptă i
so p ăru că se făcuse o schimbare misterioasă în ju r. O schimbare atât
de ciudată şi neaşteptată că se trezi cu desăvârşire brusc. N u pricepu
la ’nceput ce se petrecuse. Apoi băgă de seam ă: lupii plecaseră. N um ai
V e r i t a b i l ă n u m a i în sticle o r i g i n a l e cu d e n u m i r e a „ S c h e r k " .
'(Domnii cari o întrebuinţează după ras, sunt scutiţi pentru totdeauna de coţuri etc.).
urmele dese ale labelor In zăpadă Ii amint€‘au n um ărul si îndârjirea 'ta­
relor. Somnul cuprinzându-1 tot mai puternic, îşi la«ă iar capui pe ge­
nunchi.
F u deşteptat de glasuri omeneşti amestecate cu nqomoţe de «Anii tare
se apropiau şi de respiraţiile grele ale câinilor Înhăm aţi.
P atru sănii ieşind din albia fluviului îngheţat veneau către el, prin ­
tre brazi. D upă câteva clipe se adunară In Jurul lui vre <> şa*<* oameni.
Ciucit în mijlocul cercului de U» C M ■ stingea, el lt privi ca uluit
bălbăi cu fălcile înţepenite:
— Lupoaica rOşie... Venea la câini la ceasul mesei... a m âncat câinii
Pe urm ă pe Bill...
—* Unde e lordul Alfred? 11 strigă un om la ureche, zg âlţâin d # ! eu
putere.
E l dete încet din cap:
— N u, pe lord nu l’a m âncat... L ’am urcat In copac, la sălaşul eelalt...
— E mort? întrebă tare omul.
— Da, în cosciug... răspunse Henry.
Şi îşi desfăcu um ăru l din m ân a lui.
— Lăsaţi-mă’n pace, acu... N u mai pot. Vreau să dorm...
Ochii care clipeau se’nchiserâ, b&rbia îi eAzu în piept şi în vreme ce
nouii veniţi îi a ju ta u să se'ntindâ pe pături, el adormise de mult.
De departe răcnetele haitei hămesite pornise In căutarea altei me­
rinde, în locul om ului care le scăpase.
IV
C O L Ţ II l ’AHK SKAN1K
Lupoaica auzise Întâi zvonul glasurilor omeneşti şi lătrăturile zgomo­
toase, respiraţiile puternice ale câinilor Înhăm aţi la sănii. E a fugise în tâi
de lân g ă omul pitit în cercul de foc. Ceilalţi lupi nu se puteau împăca
să lase prada cea fă r ă putere şi câtăva vreme m ai rămăseseră locului,
luân d am inte la zgomotele periculoase care se apropiau. Apoi, înfricoşaţi
şi ei, se luară pe urmele lupoaicei.
U n lup mare, cenuşiu, m ergea în fruntea haitei. MârâU» ca cei mai ti­
neri să iese din rânduri şi uneori îi muşca, dacă îndrăzneau să i-o apuce
înainte. Când zări lupoaica începu să se grăbească şi nu m ult după
aceea o ajunse.
Lupoaica trecu de partea lu i şi amândoi luâVâi cbnducerea haitei. L u ­
pul cel mare, cenuşiu, nici n u m ârâia nipi , ^u-şi‘ a răta colţii când lu ­
poaica făcând o săritu ră se ju c a luându-i-o /iuiiiite. Se părea, dim potri­
vă, că-i arată m u ltă b unăvoinţă, a tâ t de n iu /tă că totdeauna căuta să
fie cât m ai aproape de ea. A tunci m ârâia kipoaica fy-şi arăta colţii. Une­
ori n u se sfia să-l muşte de u m ă r şi lupul nu se’nfufcia niciodată. Se mul*
ţum ia să sară’n lă tu ri şi ferindu-se de tovarăşii supărăcioasă, îşi ducea
h a ita m ai departe, jig n it, ca un îndrăgostit alungat.
(Va urma)
SCWERK
MDiS lONDONBfOlIN WIENNfWVCSK
Reprezentanţa ■Generală
„Scherk“ Bucureşti Str.
Lipscani 94 (Lupoaica)
De vanzare la Farmacii,
Droguerii fi Par)umerii.
Dacă tenul meu este întotdeauna
aşa? Da, întotdeauna! Pete negre
şi al te necurăţenii? Niciodată!
Ce întrebuinţez? Numai cunoscuta
S c h e r k Face L ot i on!
Scherk
Lotîon
( A f a d t f a f ă ,,S c b e r k“)
 30
M arele concurs distractiv
o rg a n iz a i de
R e a litate a Ilustrată, ziarul D im in e a ţa
revista R e b u s
5.000 LEI, in numerar.
UN APARAT DE RADIO cu 3
lămpi direct la priză, marca
„Lorenz”.
5.000 LEI, in volume literare.
O BICICLETA elegantă.
1.000 kgr. lemne de foc.
UN PATEFON marca „Odeon”.
O LADA de şampanie „Rhein”.
UN COSTUM tricotat .Monica".
6 LINGURIŢE DE ARGINT.
TREI STYLOURl „HARO", cu
peniţă de cristal.
'UN ABONAMENT pe un an la pe rând, în cele "trei publicaţii
„Realitatea Ilustrată”.
ía V u Ü iM ild e rn a M e c u f íe le in q h ia k c
TheodarAtanami i(9
r ÓTR. B A Z A C A 1 STR. CARO L 7 6 - 7 8 - 8 0
REALITATEA ILUSTRATA
şi
UN ABONAMENT pe un an la re­
vista „Rebus”.
* **
X. B. — Toate aceste premii
suni oferite de cele trei publicaţii
de mai sus, cari au dat o deose­
bită atenţie acestor distracţii in ­
structive.
Concursul constă din deslega-
rea tuturor problemelor propuse,
specificate. Dăm acum:
PROBLEMA XVI-a
r e c o n s t it u ir i:
(Problema XV-a o găsiţi in zia
rul .Dim ineaţa” de Anul Nou).
VI. —- „Dar ea era u m ili şi (11 pe care o iubea aşa de mult, da
vertical), şi s’a aşezat cu can­ care «tevenea din zi in zi mai «
5TP. HALELOR. 21
7 Ianuarie 193}
doare timp de lungi săptămâni |a
sumbra cameră din vârful tj2
nului, unde lum ina era filtraţi
prin pânza pală, nu nomai prj,
plafon. Dar el. (11 vertical), H
punea faima in opera sa, ( J
sporea din ceas In ceas şi din *
in xi. Şi era un om <1 orizon
tal), şi străin, şi gânditor, can
se pierdea In visări; aşa că el ni
voia să vadă decât lumina cari
cădea aşa de (20 orizontal) in ,
rest turn izolat, veştejind
tatea şi moralul femeii sale, cm
se ofilea in mod vizibil pentn
toată lumea. In afară de el.
Cu toate acestea, ea surâde« ai
contenit şi fără să se (1 vertical)
fiindcă ea voia ca pictorul (can
avea un mare (10 orizontal) tl
capete o dorinţă vie şi arzătoan
iu iuct ui său, şi să muncească l
şi noapte, ca să picteze pe acee*
(litiu şi mai ( î i orizontal). Şi, in
tr'iidevir, cei cari contrmplai
portretul, vorbeau cu voce jou
de o |»erfectă <16 vertical), cu 4
riginalul. de marele talent al pi<
torului, rât şi de marea lui ii
I)ire pentru modelul pe care Ij
pictat cu atâta mâcstrie”.
* * #
N. B. — Iată acuma şi câtef
din cuvintele cari Impreut
cu cele extrase din text, complet
tează Incruc işerile din cărei
GEN, PANDAH M U !.. ISTRJ
TTT. DARK, HKŢTNKRK. PAU
MAU, ORHY, LUNAR, nyiu
SUD, ARNO, RABAR. ANUALI
ISUS. FUG, ŞTAB. TAIAM. etc,
(Pe cele de două litere nu I
mai menţionăm).
N. H. — Partea a doua a cot
cursului nostru, cu probleme I
acest gen, se term ini cu p i j
blema XVII-a, care va apare I
numărul 17 al revistei „ R c b i « ’
cu data de 10 Ianuarie, Rl
Gratis ¡
P*m* j iU i u in q n H t a u r .
iwfff Ifwiifci«. ’jţiiiHnw TfWţutw.
M«Ck. •¿sţâ ó» • *mw mM. »«*■
Ar«« 4c • rcm* tm one« mXrt*d
■dr * c**
Onrwf po*i
Tunul Fieir—I » Vfllor»
va «mao*»* «
Sl- -CaraHMR. Ko-%
ÎL IN»*-,! «*«»>
M wrt*orf Om dor*#** •«». -* *■*»» A
Uiftmrtl 17 pr^m ewprdmc -
TÂIAT1 SI FASTOATl ACEST AmJItQU 1*U*
STIC CJlND VA FOATE FI OF FOLOS
5> < % $ *■
lea le co ch S g
INTRI
CREMA SI AP4
IAU PA
NEÎNTRECUTE PENTRU T6J
Bon de premii N o . 16
N u m e l e __________________ ___2
A d r e s a _________ __________-J
 7 Ianuarie 1932 REALITATEA ILUSTRATA 3!

ic u r ilr m ililf ilii

N O U L N O S TR U CO N CU R S
P R E M I I : 1 5 0 0 lei nu m erar. — D ou ă aparate de radio cu galenă
I. F U Z I U N I Şl ANAGRAM E
Se dau următoarele cuvinte: I.
(Pentru fuziuni): 1) COMO, VAS. 2)
C L IN , PAT. 3) N IC I, G E X , TRE-
V O R. 4) R A C I, NAT. 5) N A E ,
TAXA. 6) Ş IN E , VOR. 7) O R E ,
M IL E . 8) N U , ACE.
I I. (P entru anagrame): 1) N E G R I,
2) A R M A T A . 3) ROM AN . 4) M ARCA.
5) R A M P A .
Veţi obţine, în total, 13 cuvinte,
cu a ju to ru l căxora veţi reface în ­
crucişarea din figură, ţinăjid seama
de cuvintele înscrise de noi LOS şi
E A O , şi adăogând dela dvs. pe ceîe
de două. sau trei litere.
R.
A a p ă ru t
Cea mai interesantă şi mai
documentată lucrare cuprin­
zând cele mai senzaţionale
revalaţiuni:
„Negustori de Femei“
de Dinu Dumbravă
Legea, poliţia, serviciul sa­
nitar şi reglementarismul;
Femeia care nu mai e om.
Numeroase clişee cu foto­
grafii «lin cartierele rău fa­
mate, facsimile, etc.
De vânzare la toate libră­
riile şi chioşcurile din ţară.
Preţul Lei 20.
In Editura „CUGETAREA"
a ap ărat

2. E P I G M A -
M ETAGRAM A
Cu 18 m ă căsătoresc, ia r cu 50
plec In v o iaj de n u n tăf..
Ş A R A D A
P rim a parte se găseşte pe jos; a
doua. Intre două consoane, ia r a
treia In g ură.
Tot c u v ân tu l se a flă în frun te a
unei republici!...
F R A T E Şl S O R Ă
de LEONHARD-FBANK
Romanul acesta, in care e
descrisă iubirea incestuoasă
dintre un trate şi a sară,
obţine un extraordinar suc­
ces în librărie.
In s titu t C osm etic M edical

REBFS (institut de infiumuseţare)

Str. Ştirbey-Vodă 34. Tel. 35i)-18
solini 34; D. Paul Damalidi, str.

I
Rezultatul concursusilsr de perspicacitate
După cum am ununfal in nu­
mărul nostru de Crăciun, prima
serie de concursuri de perspica­
citate a întrunit un nr.măr Je
câteva zeci de m ii de răspunsuri
din toată {ara.
Comisi'tnea care >e-a clasificat,
fi-a terminat Incrărite şi cum un
foarte mare număr de cititori au
dat soluţii exacte, •s’au dis!ribuit
premiile prin tragere la sorfi.
•4ii câştigat precum urmează:
Lei 5000 (cinci m ii) d. Con st.
C. Borcescu, avocat din Bucureşti
]*/r, Mussotini 51.
Lei 2000, (două mii) <1. Radu
¡Călinescu, funcţionar, Cernăuţi.
Lei 1000. ( una mie) d-ra Ja-
nette Marcovici. Piatra Neamţ, str.
Hiena Cuza 60.
Câte un abonament pe un an la
Realitatea Ilustrată” :
D. Aureliu Petrescu, subşef la
<Oara de A'ord. Bucureşti; D-ra
1-ouise Balaban. Pavilionul Ofiţe­
resc, Caransebeş.
Câte un abonament pe 6 Iutii la
••Realitatea Ilustrată”.
i __ D-ra Lelia Breda, str. Pr. Ileana
• in Cetate, Alba lulia: D. lt. P. sus:
Panaitescu, Cernăuţi, str. Xic. Fi-
tipescu 7, FA. II.
Cupon pentru jocuri cacitate.
No. 2 5 8
^nmele şi pronumele ............ .
Adresa
Preţul abonamentelor:' Un an lei Î50; 6 luni Ui 230, 3 luni lei 120. Pentru stramatate
Vlad Ţepes 3b, Giurgiu.
* * *
Dr. F. K O V A C S
BOLI DE P I E L E
Câie un abonament pe 3 luni la ŞI C O S M E T IC Ă
„Healitatea Ilustrată” Din partea d-lui avocat Const.
D. Erwin A. Krauss, Craiova, C. Borcescu, câştigătorul premiu­ Consult. 11—12 a. m. 2—3 p. m.
slr. Unirii 73; D-ra Margueritte lui de 5000 lei, primim următoa­
Giurgescu, Loco, str. Benito Mus- rea scrisoare: Tratament cu ore fixe
rS Doctor B. L A S T
dela Universitatea din Viena
v ... -- / . J y — f a / iz .
MAMOŞ — BOLI DE FEMEI
....**■* ^ OPERAŢIUNI, DIATHERME
jr ^ z t r - Consnlt. 3 — 5 şi 6— 8
j4,~ f Moşilar 88. c»lţ Cu omfirts u 1
U %<■ă r />»' '■ '/ • •»«
/ <*-j/T-'. K /-• ~
¿r <=--'
- ¿Cr tjf. -Tl fcu i/>SC BOLILE DE FEMEI
Vindecă repede. Metode moderne
¿r. .<2 _
D-rul VIRGILIU MOSCOVICI
¿+ ** - ^ fy**- * ¿7^..,- C j. * * ■■ Mamoţ specialist dhi Paris
*ty 6 Diathermie, Electroterapie
îgC .1 ./ *9*'
Cons. 3 -S, STR. REGALA No. 8
Telefon 335,74
Miercuri gratuit pentru săraci.
Iată conţinutul scrisorii de mai Problemele pe cari le-aţi pus
erau deosebit de interesante şi
Domnule Director, mi-au produs multe momente de
Am primit astăzi premiul de Jei desfătare.
5000 (cinci mii) pe care l-am câş­ Mulţumindu-vă pentru premiul
tigat la marele concurs de perspi­ pe care mi l-aţi acordat, vă fe­
licit pentru felul cum este redac­
Doctor JEAN SEGAL
Vă mărturisesc că nu mă _aş­ tată şi tipărită această revistă a Spec. Mamoş, — O -eraţiuni
teptam să fiu eu fericitul câştigă­ dv„ singura care se poate com­ Bo'i de Femei
tor al premiului I şi că am tri­ para cu cele din occident.
mis cupoanele şi soluţiile mai Primiţi, vă rog, Domnule D i­ S tr. V a sile LascAr 88
niult îndemnat de prietenii cu rector, asigurarea stimei mele. Tel. 238|2Î Cons. 5—7
cari împreună am stat să le des- CONST. BORCESCU
legăm. ___ Bucureşti. avocat
..REALITATEA ILUSTRATĂ- — Director Nic. Constantin.
Redacţia si Administraţia: Str. Const. Miile 7— 9— 11, Telefon 359/99.
tei 600 anual.
R E A L IT Ä T E N
ilustrată 1