+14444-114--44-01-11-11-1144-114-11-11-111-444-4-4-t44-14-0-1114-14-4-11-0-h4t

ANUL IL No. 20
3 IUNIE, 1928
14-0-1-04+1-04-1+-0-041-1144-1-1-1-14-14-0-111-1-04+0-9-0,1-01-0-0-$4-14-0-
tins twat& I20 PAGINE
Apare totdeauna Dumineca
+11-0-044-0-0444-0-1-0-11-1-1-11-1

Dela Serbärile Tinerimei Romfine : Idild de primdvard In Cismigin.

Preful 8 lei
www.digibuc.ro
 9 REALITATEA ILUSTRATA" No. 20. 3 Iunie, 1928

Esti nedumerit cd, in limp cc expozitiite pentru protectia oamenitor. Cdci stint si
ocancoi cad au nevoe de ocrotire, lot ca si
De vorbä cu un dine de animate se succed eu fast, societatea
care vd mai pdzea, dispare. voi, poate mai mutt ca voi. Dar eu nu-s
indrdznet, imprudent si naiv ca o domni-
Dispare S. P. A., si te miri, si eu nu
rivei a mers cu mine la expozitia celor md mir cd pcInct in prezent nimeni nu s'a ioard de pension.
de-un neam cu el. De-un neam cu el gdndit sa infiinteze si o S. P. 0., societate ION PAS
e un tel de-a vorbi aid expozitia canind 0****4411
oferd exemplare aristocratice, ea nume en-
glezesti i cu nume de calendar (Saint-Ber-
nard), unii cdt un vitel de lungi, altii ccit
un manson. Grivei nu-i un aline de rasa:,
dar e un patruped cumsecade : e, adicd, de-
votat bdtdturii si nu face treabd mare
sau mied in salon.
Deaceea la expozitie n'a mers decdt in
calitate de spectator de rcind, si deaceea a
putut sd facet, unele reflexii pe cari, desi
nu le-a patut exprima acolo, mi le-a im-
pdrtdsit aind am ajuns acasd. Avem un
ULM SAPTAMANAli
e trontul international a stArnit inte- Ateva cazuri de tifos exantematic au fost
¡el artume de-a ne 'ntelege. meiate ingrijorâri manifestatiile anti- senanalate la Iasi.
Grivei e subversiv uneori ilesi nu citeste itallene din Jugoslavia i manifestatiile anti- * S .5
o anume literature!, si o anume preset. Dar jugoslave din Italia. Au fost sparte geamuri
Grivei are o judecatd proprie, un sing al si au fost molestati supusi ai statelor res-
realitälitor dezvoltat foarte mutt, si o f
lozofie care-1 impiedicd sa, vadd lucrurile pective. Spiritele stint i de-o parte si de
in culori prea roze sau in cutori prea negre. alta in fierbere, i, in interesul
0 pioaie torentialA cAzutil arum câteva
zile asupra judetului Prahova a pri-
cinuit mari stricAciuni grAdinilor, viilor i
Oamenii it uimesc totdeauna. De pildd, de care' Europa are nevoe, restabilirea le- sem ânAturilor.
el nu stie pentruce omtelui care e prost i
se spune, in batjocurd, bou, aind bout e gAturilor de bund vecinAtate intre un stat
doar vrednic. Si nu stie de ce omului rdu altul e de dorit.
i se spune cd are o iniind de cdine, cdnd ***
cdinele devotat si bldnd. (Cci unele exem-
plare se rasfatd si dorm pe perne moi, nu
sunt ele de vind ci sunt stdpdnii lor...)
Acum cdinele meu e nedumerit de o
o catastrofalA explozie s'a produs
Hamburg. Victime nurneroase.
***
altd ciuddtenie omeneascd. In timp ce, cu Nti se mai stie, in momentul când scrim
surle si tobe, e deschisd expozitia cdinilor aceste rânduri, nirnic despre soarta di-
fdrct surle si tobe dispare Societatea pen-
tru protectia cdinilor si, in genere, a altor rijabilului Italia" pornit, sub conducerea.
animate. generalului Nobile,sä exploareze Polul Nord.
Oamenii acordd interes neamului patru- Emotia Italiei e Impârtäsita de intreaga
pedelor, investesc sume in expozitii, se de- lume civilizatâ.
ranjeazd panel la expozitie, vorbesc si seriu
despre animate, si in acelas timp uitd cat ***
ele aveau si au nevoe sd fie ocrotite. S. P.
A. societatea pentru protectia animate- irncercárile pentru formarea unui guvern
lor, izbutise cdndva sit-si asigure unele Venizelos in Grecia au esuat: Zaimis
titluri la recunostinta dobitoacelor pe cart va conduce mai departe treburile Statului
omul cu suflet, nu de aline, ci cu ndravuri
de porc-de-cdine le brutaliza inconstient va prezida xiiloarele alegeri..
lai. **
Pe-atunci nu se organizau expozitii la
cari, pe dinaintea animalelor, sd treacd resa româneascA a incercat o pierdere
doamne si domni din lumea bund, trimi-
tdnd patrupedelor surdsuri si bezele uma- prin moartea lui Titus Enacovici, di-
nitare, dar se gaseau cdteva doamne si, rectorul ziarului Cuvântul".
cdtiva domni cari, cdt de cdt, se opuneau
ca un cal de saca sit fie ars cu biciul plum- ***
buit si ca un cdine set fie alungat cu o ti-
nichea de coadd. Au fost eliberati cei patru ziaristi cari
Grivei se mini, si ma intreabd. Ce i-as fuseserâ depusi la Jilava cu prilejul
putea rdspuncle?
Grivei, esti indrdznet... Grivei, esti aclunArii dela Alba-Iulia.
imprudent. $i esti naiv ca o fatd de pen- In comuna Crefestii de Sus (Fdlciu) s'a ri-
sion. Te miri ca oamenii se dau, din and dicat de curfind din donatiunea sotilor
in cdnd, in vdnt i deschid expozitii, si or-
Eugenia si Marin Benghiuj, invdtätorii scoa-
aanizeazei aingrese in cari se ocupd de voi, Au lost cursul sAptAmânii delta im-
de rasa voastrd, de viitorul rostra, ui- portante congrese la noi: congresul de lei un monument pentru eroul necunos-
Mild, Nina una alta, de interesul pe care talassoterapie si congresul arhitecHlor. cut. E cel infatisat de fotografia noastra.
14(0 area de-a fi ocrotiti imediat.

Serbärile dela 3 15 Mai la Blaj

La intrecerile gimnastice dela Blaj cu

prilejul serbarii din 3 Mai a iesit invin-
gatoare echipa liceului Gheorghe Baritiu"
din Cluj, care a câstigat astfel cupa de ar-
Ca in toti anii ziva de 15 Mai a lost sär- gint.
noastrà repre-
batoritä la Blaj. Ilustratia fund se vede re- Fetele liceului din Blaj executând exerci- Fotografia noastra o infatiseazA (x), deli-
zinta defilarea elevilor. In tii gimnastice libere, in Ware'. land in fata autorititilor.
pdinta mitropolltanä.

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA" No. 20. 3 Iunie, 1928 3

Sartatoriul perttru câirii stattua viicel

Traini in epoca recordului si omenirea se

entuziasmeaza si de recordul dansatorului
neobosit, al celui care poate inghiji mai
multe halbe de bere, intfun timp detenni-
not, care poate sta mai multä vreme ne-
mancat sau cum au facut americanii
de recordul batut de o... vaca. Aceasta da-
dea mal mult lapte decdt toate suratele sa-
le circa 12.000 litri pe an si la moartea
ei i s'a ridicat un monument.
Ilustrajia noastra infajiseaza pe sculp-
torul Potter din Los Angeles, in California,
lucrând cu graba la statuia vacei campioa-
ne Segis Pietratze prospect. Monumentul
poarta o inscriptie Aci a trait si a slujit
emenirea, Segis Pietratze Prospect, voca de
lapte campioana, nascuta la 1913, decedata
in 1928."
CU CEL MAI MODERN UTILAJ TERAPEUTIC
Cum proceda Napoleon
Expozitia de calini din Capitalà, deschisal mente de dus, aer cald, curenti de Inaltd
acum câteva zile i vizitatd de foarte multd frecventd, raze ultraviolete, etc.
lume, dovedeste ca românul e bun i milos Dacà mai add.ogdm interventiile chirurgi- In 1808, Napoleon ingrijat de muttele
cu animalele. Cu multd dreptate s'a spus cale, bäile antiparazitare i altele, se jus- incendii care distrugeau pddurile scrie
gradul de civilizatie al unui popor se tiicä pe deplin necesitatea caselor de sdnd- prefectului unui judet: Domnule prefect,
poate cunoaste dupd felul cum se poartd tale pentru calni i pisici. Inutil de addogat, sunt Incunostintat cd mai multe incendii au
cu animalele. Popoarele, care au ajuns la cd, .Javrele", cum numim noi uneori cu dis- isbucnit In judetul pe care vi 1-am lucre-
o treaptd mai ridicatd de cultural, au o mare pret, rasa canind, sunt. Ingrijite, sub ra- dintat spre administrare. Imi veli face pid-
solicitudine pentru suferintele animalelor, cerea sd dispuneti ca, oricare indicid, dove-
chiar i pentru acele care nu adue vre-un portul higienel, al personaluhu, medicamen- dit a fi pus foc, sd fie imediat impuscat.
i hranei, cum la noi, In Bucuresti, In
folos practic. cum sunt: câinii de lux, pisi- tetor am Pe deasupra dacd Se vor repeta, voi a-
cite de Angora, papagalii, etc. Asttel, ame- zadar cauta sal gdsim, la spitalele pentru vea grija sd và caut un urmas' .

ricanii, novalori, nu numai în domeniul oameni. Deatunci nu s'au mai produs incendii.
practie al afacerilor, au inoval s,i In do-
meniul sentimental, instalând sanatorii pen-
[NI caini i pisici, sanatorii inzestrate en
eel mai modern i mai perfect utilaj tera, Banchetul animalelor din film
peutic. Se aplied cele mai noui descoperiri
ale stiintei, pentru salvarea acestor animate.
Deosebit de medicamentele obisnuite: po-
liuni, pilule, injectii, ce se pot administra
si la domiciliul pacientilor", sunt trata-
mente ce necesitd internarea, pentru ca bol-
navii patrupezi sa poatd fi supusi, de cd-
tru un personal specializat, la diverse trala-

Numarul 7 in medicina
Dupd. Hippocrate, In natura umand e-
xistd 7 varste: prima copildrie pând la 7
ani, timpul când se schimbd dintii; copi-
ldria, pând la 14 ani, viirsta puberldlii;
adolescenta pând la 21 ani, timpul când
ereste barba; lineretea pallid la 28 je ani,
stârsitul cresterii, varsta adultd pâna la
de ani (7 ori calte 7), când organismul a-
tinge perfectiunea i instal-sit batrânetea.
Existà sapte deschideri pentru simturi, a-
sezate In cap: doi ochi, doud urechi, cloud
nari, gura.
Existà sapte organe vitale: doi phimâni,
ficatul. splina, doi rinichi.
- -GO=
Statistica americana
Alinisterul de agricultural al Statelor-Unite
a stabilitstatistica oudlor produse Intrun
an in aceastd tard.
Numdrul total e de 26 miliarde, adied
50.000 de mid pe minut, cam 830 pe se-
cundd. Produsul aviculturei Inseamnd 16 In Los Angeles bine injeles
la surd din totalul comestibilelor In Statele- regnul animaL cei mai renumiji. s'a dat o masa de sarbatoare pentru arti$tii din
Unite. Animalele s'au purtat la acest banchet in chip cu to-
tul civilizat.

www.digibuc.ro
4 REALITATEA ILUSTRATA No. 20. 3 Iunie, 1928

Ritmul vieliii moderne

Tot ce ne incon- mai multe impre-

joara e miscare. Pa- Caracteristica vremii de astelzi este viteza. siuni si produce
mai mult in acelas
ul si materia, soco- Cu iu(eala cu care parcurgem astazi tr dim Inuit mai mutt I,

rastimp.
tita multfi vreme ca Ritmul accelerat
inertä f Ara mis- dec.& strelmosii nostri. al vietii de azi, nu
carear fi in esenta are nimic aface cu
eidupa stiinta mo- .01.110*,
pripiala unora, cari
derna vfirtejuri de
eter, care se rotesc mereu.Toate caracterele ceasta iuteala de productie s'a marit e- grabindu-se,
nu face nici o
framântä pamfintul in loc si
isprava. E vorba de iuteala
materiel., greutate, nepatrundere, divizi- norm.
bilitate, ar atfirna de iuteala acestei mis- La multfinea lueratorilor vazuti, s'a a- sanatoasa in munca cu minimul de obo-
cart Daca o for% supranaturalá ar putea, daugat gloata imensa a sclavilor invizibili, seala a face maximul de lucru.
la un moment dat, sa opreasca aceastä mis- cu puteri mari, sclavi neobositi si mereu Pe un hectar de pamânt, omul lucrând
care, a pärticelelor care alcatuesc pâná si mai numerosi: sunt fondle scoase din huila singur, cu vitele sale, va asuda din greu si
otelul cel mai tare, toate corpurile, tot ce si petrol. deabia, deabia data* va putea produce cat ii
ne inconjoarfi, ar disparea, si n'ar mai ra- Gustave Le Bon, filosoful si sociologul trebue lui i familiei sale.
mânea nimic, din ceeace vedem, nid mficar francez a aratat cu ajutorul unor calcule Cu masinele de astazi insfi, miscate de
fumul cel mai slab, am disparea si noi si matematice, ca in ajunul rfizboiului, Ger- motoare cu benzina, cu forte inzecite cat
lumea intreaga ,universul nesffirsit s'ar pre mania la o populatie de 65 milioane locui- ale noastre, nu un hectar ci zece, doua-
face iaräsi in eterul imaginar, din care s'a tori, avea o productie echivalenta cus'oaceea feed zeci poate munci un om singur. Plugul cu
format pe care deabia ar fi fost in stare aburi sau cu motor, rastoarna brazde adânci
*** un miliard de lucratori, singuri, färä aju- si arafara ca plugarul sa fie nevoit sfi a-
Ca si materia, noi halm numai daca ne torul huilei si masinelor care folosesc car- pese pe coarne si sä ridlce plugul de ate
miscam. Cu cat vom sti sa ne miscam mai bundle. Industria germana, producea deci, cu a- ori se'nteleneste. SeManatura in rânduri,
cu folos, mai lute, intr'un timp mai scurt, jutorul carbunilor si masinilor inteun an, scuteste de alergaturfi pe jos de-alungul la-
cu atfit vom teal mai mult. nului, lar seceratoarea e cea mai bine cuvân-
In mecanica exista o formula' de mare im- cat n'ar fi fost in stare sa care produca intregul tata inventie de masini pentru sateanul
nu cunostea
Egipt din antichitate
portanta, care se scrie prescurtat asf el:
carbunii i masinile in 2009 de ani, lu- care nu mai e nevoit sa asude in arsita zi-
lelor de yard.
'v2 2 crfind mereu. *** Scutindu-1 de muncile prea obositoare, o-
si prin care se stabileste o legaturä intre Vapoarele si trenurile iuti, duc astfizi mului ü ramâne ragaz sa mediteze asupra
massa unui corn (m) si viteza (iuteala) lui marfurile, dela un capat la altul al lumei celor ce-1 inconjoara si astfel nu numai cd
(V). Daca marim mult iuteala, putem mic- si dau posibilitate tuturor sa se bucure productia se inmulteste, dar timpul pe care
bore si mai mult massa, adicà putem face de binefacerile civilizatiei. il petrece omul pe pfimfint se lungeste, chiar
corpul foarte mic, si rezultatul va ràmânea daca anii de via% nu sunt mai numerosi.
neschimbat. De buna seamfi, ca mfirfurile circulând
Tot astfel in viatfi: oamenii activi, chiar mai repede, negustorii, cari au mai putine ***
daca nu sunt in demnitati mari, chiar daca cheltueli cu adusul lor si cari nu mai tre-
nu au averi, vor ajunge sa intreaca pe cei bue sa astepte vreme indelungata 'Jana le Traim azi in epoca masinismului. Cu o-
lenesi, pe cei cari nu muncesc, oricfit ar fi pot vinde, se vor multumi cu câstiguri mai bosealfi incomparabil mai mica decal in
numele acestora de rasunator, oricfit de zinelepentru cà sunt mai numeroase. Maga- trecut omul duce un trai mai imbelsugat si
mari ar fi bogatiile lor mostenite. mari de azi, cari valid sute si mil de mai lesnicios.
Aerul, care e atilt de slab, când e adus lucruri intfo zi, cu un beneficiu de 10 la
suta la marfa pe @are o valid i o schimba re,Mijloacele de gomunicatii repezi si usoa-
pe aripile zefirului, sau and stä nemiscat ca alta noua, vor cfistiga mai mult gfiturile au apropiat pe oameni si au strain le-
deasupra lacurilor. in zilele calde de vara, mereu dintre et Un lucru petrecut azi la
poate deveni mai puternic decfit ghiuleaua cleat a ajunge
negustorul din antichitate, care spre celälalt capat
dela un balciu la altul, spre a-si al pamântului, Il aflam azi
de tun, când soseste in vânt näprasnic, cu educe marf a din Lipsca sau din Brasov. la prin ziare, prin telegraful, cu i f *Ara fir, Il
iutealfi mare, uragan, care rastoarnä in ca-
lea sa tot ce intâlneste, mai aprig cleat Mosi in Bucuresti, trebuie sa calatoreasca o vedem chiar, prin radiofotografii, i omul,
clocanul de Mel. luna, doua sau un an, si care nu putea sfi f ark' cunostintele.
sa vrea chiar, se desteapta, isi imbogfi-
Copiii nostri si dansii In-
Deasemenea sabia cea mai puternica se fig reinoiasca decât cu incetul marfurile. teste valà astazi mult mai repede ca odinioara,
sfarma, ca o jucfirie de copil si nu e in Acesta chiar cu 50 si chiar 100 la suta, be-
stare SA taie in doufi suvita de apa, care neficiu la marfa lui castiga mai putin. pentru ca metodele de invatamânt s'au tot
cazand de sus, dela o inaltime de .2-300 Dealtminteri nici oamenii nu-si puteau sa- imbunatfitit si pentru cá in general ritmul
metri, prin iuteala mare cu care se misc.& tisface toate nevoile lor $i traiau mai prost. vietii s'a accelerat
ajunge sa intreaca in tarie si otelul In acest fel, viteza, iuteala de productie clack Si atunci, clack' omul poate teal mai user,
*** si de transport. a pus la indemana omului in viata, astazi, orcare muritor de
Desemnatorul nostru in ilustratia din lucruri, cari Ii fac viata mai placuta, mai filosof dinmairand, stie multe deck cel mai intelept
antichitate, caci invätfitura a
fruntea acestei pagine, a voit sfi ilustreze frumoasfi. daca omul are
rolul important al iutelii, in viata de azi. devenit astazi bun comun
domol, si luteala de productie da omului ragaz sa ragaz sa cugete, sä se desfateze si sa in-
In vremurile vechi, se muncea bucure de frumusetile naturei, sä cugete,
f Ara spor. Omul Mee totul cu bratelemart sale se sä caute a patrunde tainele firii sa se o- teleagfi minunea vietii, putem spune, cu
drept cuvânt, ea omul trfieste acum mai
si buninteles nici progresele nu erau cupe nu numai de cele trupesti, ci si de mult decfit traia in trecut.
Orasele, templele celor antici, piramidele sullet
egiptene sau toate minunile lumii, de de-
pentru ca Si legaturile dintre oameni, datorita CONST.
mult, ne uimesc astazi numai and omul nu iutelei sunt astazi mai stranse.
au fost Mute in vremuri Pentru technica Oamenii se cunose intro ei, comunica
avea la indemânä masini. nU cu altii si astfel trebue sa se feed mai
moderna ele ar fi astazi simple jucarii de buni, sa invete mai multe.
neut. In câteva saptaniâni un om astfizi poate
Dela inceputul veacului trecut omul a vedea tàrii muzee, popoare, cate n'ar fi pu-
invfitat sa foloseasca forte cuprinsa in car- tut altadata intr'un an sau doi si astfel tra-
bundle de piaträ: cocsul si antracitul la pu- este mai mult cleat stramosii caci are
nerea in miscare a masinilor sale. Prin a-

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA" No. 20. 3 Iunie, 1928

ADIO-ILUSTRAT"
PPR
Supliment 1ii revista Realltatea. Ilustratà
Apare sub ingrijirea d.lui Inginer E. PETRA5CU
parcurs de un curent alternativ de o frec- constantá gratie unui dispozitiv continand
Muzica Elder electrice ventä, foarte mare, datorit imei uncle oare- un cristal de quart. Fig. 4. Acesta impune
care pe care antena postului o prinsese. vdbratia lui proprie heterodinei.
ndele electrice de telefonie färá fir Acest curent are un numar foarte mare de Intensitatea tonului este variatâ dezacor-
cari strdbat spatiul duc cu ete vor- vibratii pe secundA de ordinul a o sutä, de dând mai mutt sau mai putin heterodina a
mii de
ha sau muzica ce le-a fost incredintata rului nuexemplu. Membrana haut-parleu- doua fatá de vibratia proprie a quartului
de artisti prin .ajutorul microfonului. le poate urmäri si chiar dacá ce-1 cuprinde. Frecventa acesteia ramâne
inertia ei i-ar permite sä le urinäreascä tot aceea impusä de quart dar intensitatea
Acum in urm ä. profesorul rus Theremin urechea nu le-ar putea percepe
a inventat un dispozitiv care permite ca dupä cum sa deci si a sunetului rezultant scade cu cât
undele electrice sä produca singure sunete am vg.zut, insä când reactiunea postuluti a dezacordul este mai mare.
armonioase fär ä. ajutoruL vocei sau al mi- fost stransä, postul receptor, devine emitä-
crofonului. Spre a intelege mecanismul tor alt-fel zis o heterodinä" si cum era
cestui aparat e necesar sä amintim ca ori- acordat pe unda de mai sus, el va Incepe
ce sunet este caracterizat din: sA emitá o undà de frecventä vecing. Atunci
a) Inältime. Adicä ascutimea sa. cele douI uncle vor interferi i postul nos-
Acesta provine din numárul de vibratii pe tru va fi parcurs de un curent rezultant.
secundä al aerului care ne izbeste timpanul Ori, frecventa unui atare curent este egalA
Urechea umana percepe sunete cuprinse cu diferenta dintre cele douä frecvente ale
undelor componente. Ast-fel dacá unda pri-
intre 30 si 10.000 de vibratii pe secuudá. mita de post va avea 100.000 de vibratii pe
NumIrul de vibratii pe secuLidä se chiamá secundà e unda emisä, de post va avea
frecventa. 101000 de vibratid, curentul rezultant. dupä
b) Intensitatea sunetului sau tária lui. (Fig. 4). Variatia intensitätil sunetului.
c) Timbrul sâu. Aceste necesitá o ce-1 vom detecta, va avea o alternatie de :
101000-10000l000 de oscilatii pe secun- Acest dezacord se obtine prin apropierea
explicatie ceva mai 1ung5.: Aceeasi notá dà. Membrana haut-parleuru-lui va.fi ast- celei die a doua maini de hetorodine cu
poatä fi scoasä $i de o vioard, de un cla- fel atrasä, i respina de 1000 ori pe secun- quart.
clà, emitând sunetul corespunator. E usor Varilnd constantele electrice ale celor 2
de vazut cä sunetul 'emis poate varia dacn heterodine, In special tensiunea grâtarului
frecventa uneia din unde variazä. Lucrul lampilor de emisie inventatorul reuseste
de alt-fel poate fi observat de ori ce ama-
sä introducá armonice diferite in undele
tor; dacä, in timpul flueráturilor ast-fel
emise i deci si in curentul rezultant de
provocate aproane sau denârteaz5 mAna,joas6 frequentâ ce rezultä in aparat din
sunetul 1$i schimM tonul. Amatorul a interferenta acestora. Ast-fel remseste sá
schimbat frecventa undei ernisä de post. dea aparatulud salt diverse timbre, imitând
Asa fiind e usor de Inteles aparatul pro- diversele instrumente.
f esorului Thermin: UN AMPLIFICATOR FARA LAMPA
(Brevet englez No. 259.005).
Acest amplificator cu cristal poate fi cu
usarintd aplicat la o ,galenä oarecare dupä
cum aratá figura V.
Acordul postului cu galena este analog
unui sistem tesla cu un primar L, C, i un
circuit secundar format dintr'o bobinä L
cuplatá cu o inductantA primard L, si shun-
tatä prin casca teleforticd T detectorut D.

rinet si de o voce omeneascd. Cu toatá as-

tea vom distinge pentru fie-care notá in- (Fig. 2). Variatia capacitfilii primei he
strumentul ce le-a proclus. Care e cauza? bowline.
E drept ca pentru a produce o notá este El se compune din doug, emitätoare de
nevoe de un numár determinalt de vibratii unde: (douà heterodine) dintre care uneia
pe secundá. Un instrument, vioara bung- din ele Il variazd prim ajutorul mâinii
oarä, când emite acea notä, emite odatä cu ti
frecventa undei emise, si cele de a doua
numärul de vibratii necesare pentru a-1 mentine frecventa constantä.
produce si o serie intreag6 de vibratii su- Pentru ca apropierea mâinii sâ fie mai
plimentare. Aceste vibratii suplimentare se eficace condensatorul primei heterodine a
numese armonici. Ele diferá pentru aceiasi fost construit in mod special, una din ar-
notä, dela instrument la instrument *i ele mäturile sale prelungindu-se afara din post
fac ca un instrument sä. fie distrus de un printr'o vergea. (fig. 2).
altul. Fig. 3 ne aratä. In ansamblul lor cele
Armonicile au un nunar de vibratii pe douà heterodine ale caror unde Interferind Conexiunea care leagd borna de priza" de
secunclá (frecventd) mai mare ca sunetele produc curentul de frecventA audibilä. pdmânt cu extremitatea unei inductante de
cele acompaniazà.. Ast-fel un sunet cores- Frecventa heterodinei a doua o mentine acord este cuplatä. la 2 condensaton K
punzátor la 1000 de vibratii pe secundá va Intro cari se intercaleazd urt alt detector
fi acompaniat de vibratii respectiv de 2000, Prima heterodinfi. Ampliticator. cu cristal M.
3000, WOO, 5000 etc. pe secundá. Sau un Acestui detector i se da un anumit poten-
sunet de 500 de vibratii va mai avea tial cu ajutorul bateriei B in serie cu o
alte sunete de: 1000, 1500, 2000 etc. de vi- bobind de we L i o rezistentA R.
bratit pe secundä. In general un sunet Inventatorul asigurA cA cu valori convena
de o frequentä, Va fi acompanial de altele . UP bile ale voltajului bateriei, ale rezistentei
dc frecvente de 2F, 3F, 4F, etc. Aceste ele- si ale presiunei de contact ale detectorului
Mente lAmuresc problema ce si-a pus-o in- M, se obtine o mare amplificatie a curenti-
ventatorul: "tor si a auditiei In, cascal.
Este vorba sä producem oscilatii sonore ***
*i sa, le putem regula dupa, voe InAltimea,
intensitatea i timbrul. Fiecare amator De curAnd In Anglia s'a petrecut faptut
de radio poate s'a" producá sunete cu postul ca un avion plecat spre Paris, sA fie re-
salt. Este suficient pentru acesta sá strân-
gâ prea tare reactiunea i haut-parleurul A doua heterodinfi. chemat prin telefonia fArd fir, pe aerodro-
sAu va Incepp sá fluere sau sg, nuorlite. (Fig. 3). Ansamblu schematic al apara- mul din Croydon, pentru 'a lua un cAlAtor
Ce s'a Intamplat ? intarziat.
Inainte de a strange cuplajul postul era tului electro-muzical.

www.digibuc.ro
 fi REAL1TATEA ILUSTRATA" No. 20. 3 Iunie, 1928

ABECEDARUL TELEFONIEI FARA FIR

(irmare)
(Undele sunt ale tuturor)... Abet* deo- Laraballe i le triinetea erau distantate, din piatre legate cu un fir subtire, la 3 cm. a-
camdata nu dedu mare importante acestel cerc In cerc, cu 4 centimetri, celei de a denehne si Incepu s o ridice si s o sco-
protesteri si scrise pe tabletele sale urme- doua doamnA cu 10 j ale celei de a treia boare regulat.
toarele : cu 20. Nu se puteau astfel confunda: El nu- Apa la suprefate era abia Incretite, insä
1) Undele nu' pot stabili o corespondente, mi aceste distante Intro doua cercuri con- piatra agitate In senul apei determina uncle
private de oarece ori i ce persoane care secutive lungime de undd i isi not cä In violente pe care sfera le primea astfel In
se pune In calea lor poate se, le capteze si corespondenta prin unde se putea identifi- cât bucatica de plutg, se agita violent, eu
2) Sunt situatii in cart captarea undelor e ca corespondentul cu ajutorul lungirnei de toate cà imprejurul ei nu exista nici o un-
incomode cu toate c teoretic e posibila Curtea era in admiratie iar abatele Ii
in toate punctele. (Incurcdri i paraziti)... Cum repeta ex- note. c e posibil se se realizeze un detec-
Cum era ins6 uh spirit ingenios i tenace perienta a doua care, observe, deodate ce tor de uncle adice un ochiu care sti. dis-
imediat ce constatA ca aruncarea unei pie- bucetica de plute, incepe sii. se agite, exPen- cearn6 undele invizibile oamenilor.
tre In ape, determine undo ce se sting, a- tand un joc neregulat i nepermis unui in- (Un amplificator)... Cu toate acestea d-na
dice, amortizate, se gandi sä obtine unde strument stiintific. Foarte intrigat la !nee- de Lamballe nu uitase 6, In timpul primei
a ceror vigoare se fie egall, cercuri cart put, abatele descoperi repede cauza feno- experiente undele basinului din parcul de
intretinä aceeasi Innältime, altfel zis menului. la Versailles veneau cu multä lene pane la
unde intretinute. Intr'un colt al lacului, beiatul gredineru- clause, astfel in cet complimentul abatelui
(Uncle intretin,ute)... Astfel lege o sfoare lui Incerca sä trage la ma1 o bared si de- Ii sosise mai mint sters. Acesta ghici micul
de piatre e o scoborl In apa, apoi o ridic termine astfel pe suprefata alte unde. Aba- necaz ce mocnea In sufletul frumoasei
iar la suprafate, apoi iar o scoborl... Astfel tele note ce, transmisiuhea poate fi afec- doamne si profita de ocazie spre a schimba
printr'o succesiune de misceri. alternative si tata de incurcari cari sunt o confuzie a in amicitie un sentiment mai mult peri-
regulate determine la suprafate cercuri de undelor Intre ele. Ghinionul Il urmäri si culos.
apá cari se ridicau la fel deasupra si cari când voi s repete a treia care experienta. Intr'una din zile când experimentau din
lergindu-se fugeau catre malul opus. Vantul incepu se increteasce suprafata nou pe bordul sus-zisului lac, abatele pla-
Plutele jucau acum inteun ritm regulat, lacului, foile ingelbenite cedeau in ape., sä pe d-na de Lamballe in locul ce-1 ocu-
afare doar de aceea a d-nei de Lamballe semnalele nu mai ajungeau clare la plute. pase In prima zi. In acest loc depuse o
care se areta foarte lenese la incretiturile Savantul isi note, c. transmisiunea prin pluta in care era infipte o lunge, trestle o-
apei. uncle poate fi turburatä de paraziti cari rizontale. (fig. 4). Cu toate c undele tri-
(Alfabetul prin Atunci abatele sunt cauze exterioare de perturberi ale un- mise de abate abia ajungeau pane la d-na
cu peruca pudrate dupe mode timpului ex- delor. de onoare, varful trestiei, amplificcind mis-
plice tinerelor femei ce, cea mai galante Cum incepuse sä se Insereze, lesare, pie- carea se deplasa cu cati-va centimetri
corespondenta putea fi infiintate, in módul trele la marginea lacului i intrare cu totii când vizibile semnale.
acesta. s6, supeze la Versailles. Aici, celor 3 tinere Astfel d-na de Lamballe afle in fate
Urmerind nurnai miscarile plutelor fare femei cari incepuserâ sä aiM o admiratie Curtei reunite cb,' complimentul Surisul vì
sä pronunte nioi o vorM, vor putea sa-i pri- pentru el, abatele le promise c'd le va fa- e fermecetor" i se adreseaze ei, lucru pe

ceape mesagiul. Succesiunea undelor va fi brica pand a doua zi un mic instrument . care de altfel frumoasa d-ne, 11 bänuia.
un semnal. care va avea puterea de a ghici singur dela Abatele isi note ce, se poate astfel meri
Va fi suficient s Inceteze din când In clue vin undele. printeun amplificator undele cari ajung la
când productia undelor Intretinute i apoi De data aceasta tinerele femei se aratare postul de receptie. ca o intensitate prea
sä o reia Pentru a trinnte corespondente- incredule. slabä spre a putea fi discernate.
lor sale semnale lungi sau scurte $i a ce- (Acordul)... Inse a doua zi abatele pre- In domeniul electricitätei
ror dispozitie s constitue literile alfabetu- zinte admiratoarelor sale o scânduricg u-
lui. De exemplu A va fi reprezentat prin- soar% care purta la capete doia bucetele Aceste jocuii de-a valurile pot fixa lec-
tr'un semnaI se-art i anul lung, B prin- de plute. Acestea se puteau Indeperta dupe. torului oarecari principii aplicabile tuturor
tr'unul lung i trei scurte, etc. Fie-care li- vole. El 16 deperta la distanta de 4 centi- undelor dar nu pot fi origina unei cores-
ter% era separate, printr'un interval de metri si dupe ce puse scândurica pe ape, pondente nitre oameni. AO, nu posedilm
timp pentru a nu se confunda cu prece- ruga pe cele 3 doamne sá repete semnalele peste tot. si apoi pentru a le trimite la clis-
denta. din ziva precedentâ, cu pietrele respective tante mari de sute de kilometri ne trebuesc
In modul acesta abatele reusi sá tri aleIncepufiecereia. energii enorme. Aerul nu ne de deasemeni
d-na de Lamballe cu piatra No.
meate celor trei gratii. urmiltorul mesa- 4. Cum cercurile in atari ocazii mare lucru. Masa lui este
giu : Aveti surâsul fermecetor". determinate de ea erau dis- relativ considerabile (1200 grame pe metru
Apoi se despertire, fixând pe a doua zi tantate de 4 cm., scândurica snta pe cub).
o Intelnire pe malul lacului din marginea insä rAmânând mereu orizontalâ. Când In- o piese enorme de artilerie pe un vent
satului, de oarece basinul era prea mic. Cu sá incepur6 celelalte doamne emisiimea, favorabil ar putea se miste stratul de aer
toate acestea abatele nu era multumit. Nu scândurica executa miscdri dezordonate si de câte-va sute de km. ce separe 2 cores-
era multumit de oarece nu reusise- se. trans- chiar se dedea -peste cap, astfel. Incia nu pondenti. Si apoi o corespondente cu tu-
mite fie-cdreia in parte din cele 3 gratii se puteau citi de,cat semnalele d-nei Lam- nul...
mesagiul ce-1 merita. balle. (fig. 4). Abatele 1st notâ deci cA pen- Problema deci se pune astfel : La cate-
A doua zi de dimineata Inse se destepte tru primi efectele semnalelor datorit un- va sute de km. doi oa.meni nu pot cores-
surIzetor. Gäsise solutiunea : coresponden- delor trebue s incepem prin a ne acorda punde nici prin fire electrice, nici prin
ta private, cu ajutorul undelor nu era im- cu ele, adice aparatul de receptie trebule and., nici prin aer. Vor trebui sâ renunte a
posibilä. regulat pe aceeasi lungime de unde cu e- comunica ? Nu. Un element îi reuneste, pe
(Identitatea relevatd cu ajutorul lungi- misiunea ce dorim a ,primi. Departând a- care nu-1 ved si pe care simturile lor nu
mei de undd)... Cele trei femei se scoborird poi plutele la 10 cm. nu mai primi clecAt 1.1 percep ceci nu are mesa : eterul. Vor
a doua zi la ora totertte, Impreund pe ma- undele provocate de piatra No. 10 si asa putea deci corespunde dace izbutesc fie-
lul lacului, unde le astepta abatele care a- mai departe. care se clatine stratul de eter care It se-
vea la subtioare 3 pietre de märime ine- (Uri detector».. Vestea jocului de-a undele pare si s perceape aceaste comotie. Sun-
ga.la. El se imperti la cele trei doamne, nu- se respandi prin toat6 curtea din Ver- tem asa dar condusi la aceastil intrebare :
mindu-le pe fie-care cu câte o cifre : 4, 10 sailles si acum abatele isi continua expe- Ce este eterul ?
si 20 si rugandu-le se se Indepd'rteze la rientele in fata unei multimi adunate In Despre aceasta septemana viitoare.
marginea lacului. Abatele explicd ajutoa- jurul lacului. El anunte line() zi ca va
relor sale ce acum ele vor face semnale face se. treace prin lac unde pe cari ni-
cum l'au vezut fecand eri, iar el, tutors cu meni nu le va vedea, dar cari vor face sâ
spatele va putea spune dela cine vine fie- se misle pluta dela cealaltâ margine a
care semnal. Intins ,pe iarb i cu ochii lacului. Inteadevár el leg's,' pluta cu o ver-
fixati pe o plutä, pe care si-o pusese In fa- gea subtire de care era atarnate o sfere
te, abatele verified exactitatea socoteltilor din goale ce se scufunda in ape la 3 metri. La
seara trecuta,: Undele pe care d-na de postul sâu de emisiune abatele scobort o

www.digibuc.ro
 liREALITATEA ILUSTRATA" No. 20. 3 Iunie, 1928 7

Sakrutul muzical Expozilla de T. F. F. din Paris

Actualmente are loc, la Porte de Ver- pentru o singurd IncArcare de zinc si sare.
sailles, expozitia industriald anuald. de T. CombinaPile de radio si de gramofon îi
F. F. din Parts. fac aparitia si la aceastd expozitie. Astfel
Toate industrille mat importante din a- Stabilimentele A. Bonnefont expun postu-
ceastal branse expun ultimele lor noutdti. rile zise Modulaw In super-heterodine, va-
Astfel citärn printre cele mai principale: lize, etc., precum i un model de pick-up,
1) La companie des lampes Metal". numit Phonolian In combinaPe cu posturile
Expune intre altele 2 tipuri de lämpi: Modulaw.
1) Micro Metal D. Z. 813 pentru amplifi- De asemeni stabilimentele Kremmer pre-
carea In Innaltd frequentä. zintä un pick-up. denumit Gikophone.
2) Micro Metal D. Y. 604 pentru alimen- Fabrica de leimpi Radiotechnique. Ex-
tarea haut parleur-ului. pune länapile sale obicinuite In plus o serie
Ambele lampi aú filamentul cu oxizi de lAmpi speciale pentru amplificarea cu-
putivta lor e dublá ca aceea pe care o fur- rentilor de pick-up. intrebuintat la, repro-
nizeazd o lapapd cu filament de thoriu de ductia electrical a pläcilor de gramofon. Sunt
aceias eonsumaPe. lampile: R. T. 650, E. 65 si E 155.
Apoi un tip special pentru unde scurte Radio-Industrie. Technicianul Cryptos
"E 1000". L'ampi cu coarne cu montajul in- autorul Cryptadinei prezintal un nou post
terior In quartz. Criptasix-ul; este un poSt cu 6 lAmpi bazat
2) I. Debonnk,re et C-ie. Expune un pe acelas principiu ca Cryptadina.
nou sistem blindat continând filtrul i doi De asemeni prezintä Cryptadresul o cu-
transformatori de joasd. frequentd. _ nurnit
Tubbeterodind" destinat sä constitue am- tieStabilirnentele
de alimentatie de la sector.
Gaumont. Un nou aparat
plificatorul de medie frequentd am unei ho- ,,Elgedyna". Difuzoare printre cari eel mai
terodine. Aparatul e destinat sä suprime interesant Lumiere" i un pick-up.
Sdrutul era considerat ca un gest pate- sgomotul de fond a-1 superheterodiner. Stabilimentele Pericand. Prezmtä pe
3) Stabilimentele Gaiffe Gallot et Piron. lângä cunoscutele sale isodyne un aparat
tic, poetic, foarte deseori perfid, grape 'M- Expune pila Ferry cu aer ca depolorizant. nou Trisodyna". Este un schimbdtor de
A undelor electrice el a devenit... mu- Se Intrebuinteazd atat la Inalzitul fila- frequentd eu lampä trigrilä.
zical. Candidatii la aceastd experientä for- mentelor cat si ea baterii anodice.
meazd cele cloud, capete ale clrcuitului de Ad lampa cu 3 gratare indeplineste si-
esire dintr'un post de receppe radiofonic. zurá practic nuldsunt
Pilele acestea economice. Au o u- multan
in circuit 'deschis. cloud roluri : amplificare Innaltd
Circuitul cuprinde In serie haut-parleu- Stabilimentele prezintà mai multe tipuri: frequentd i schimbare de frequentd. Me-
rut i corpurile celor cloud persoane earl a) Pita Ferry super No. 3. Se Intrebuin- dia frequentd este astfel redusä la un
experimenteazd. Contactul acestor cloud, In- teazd pentru incalzitul filamentelor fie In etaj. Suflul care insoteste deseori recep-
clude circuitul si face sd, treacil curentul paraleld cu acumulatorii de 4 v. pentru pile In superheterodind dispare astfel.
dupd cum figureazd schema de langd folo- mentinerea sarcinei acestora. Stabilimentele prezintd de asemeni pick-
grafie. Haut parleurul intoneazd, imediat b) Pile Ferry tip. 11, compusä din 4 pile upul Clearest".
o arie. No. 3. Tot p. filamente. Asigurd 800 ore Stabilimentele S. I. C. R. A. Expune
E just cd In conditiile acestea haut-par- de functionare pe un post cu 4 lämpi cu intre altele un aparat Sicra IV cu 4 lampi
leurul ar putea Intona aceeas arie daca o singurd Incdrcare cu zinc si sare. cu o bigrild pentru inalta frequentd cu
experinientatorul ar Inháta de pr pe c) Pile Ferry No. 15, compusä din 8 pile circuit compensat o detectoare si 2 joase
experimentatoare. Acesta Insä, preferd sri- No. 3. 800 Ore funcPonare pe un post cu frequente polizate. Apoi un alt aparat Sicra
rutul. E o chestie de apreciere. 8 lampi pentru o singurd Inedrcare cu zind VII, schimbaltor de ,frequentd cu 7 lArnpi
sare. reglaj automat si mediile frequenta err lämpr.
Pentru lensiuni de placä se prezintä tot bigrile.
pilele Ferry tip. O. S. care asigurd o func- Vom da In numärul viitor restul caselor
tionare de 1500 ore pe un post cu (3 lämpi cari expun.
o44 *******4044 **444....
Corespondenta pe unde de 10 metri ? Mijloacele moderne de transport
Mister M. Taylor, un multimilionar
Se pare, cel pupn dupe cat afirmä re- merican, se afla zilele trecute gray bolnav,
vista englezd Wireless World" cà s'a pu- pc bordul marelui sdu yacht Jolanda",
putul stabili o conversatie pe lungime de ancorat In portul Cherbourg. Trimise d-rului
Hearn, un specialist din Londra, o radiotele-
uncld de 10 _metri intre d-nn Atwater N. gramd, cu urmdtorul text: Trebue sd plec
1.3. 2. T. N.) din Upper Mondelair in A- neapärat maine la New-York, sunt Insä bol-
merica si Pierre Auschitz din Arcachon nav. Vreti sal veniti imediat cu avionul, la N
Franta.
Cei doi operatori au fost angajati Inteo mine?"
Dr. Hearn nu stAtu mult la ganduri, ci
conversatie de jum. ord cu semnale de blind inchirie un aeroplan i stared spre Franta.
intensitate de audibilitale de ambele Alerisä la Montelonnes. De acolo plea cu
Dacd lucrul se adevereste el va aduce un aulomobil la Cherbourg si din port cu
o adevdratd revolutie in concepjia propagärii o barcd-automobil. spre yacht. Ajuns pe
undelor scurte i a situatiei stratului re- bordul Yolandei" incepu imediat tratamen-
flector al lui Kennelly-Heaviside. Dupe tco- tul bolnavului.
rifle in curs nu se mai putea oMine o cores- In felul acesta ajunsese de la Londra, la
pondentd Indepartatá pe lungimi de undä Cherbourg, In patru ore de la trimiterea
mai mici ca 14 metri. telegratnei.
Nu vfi feriti de-a primi oaspeti: inirebu- Dar iar ce afirmä amatorii de radh tre- Ceiace e mai frumos, e Insa faptul, cd
intati-i la incarcarea acumulator,lor, dupà bue sd primim cu bundvointa dar Hearn a reusit sä îi vindece pacientul, asa
noul sistem brevetat S. G. D. G. beneficiu de inventar. 'Meat acesta a putut sd piece a doua zi, fdrä
1111101014,=_
nick> grip, spre New-York.
Dusmanii radiofoniei $i Afganistanul ni-o ia
fnainte
Regele Afganistanului a declarat cd are
de gand sä construiascd, in tara sa, 4 pos-
luri de emisie, dintre care unul de 4 kw.
in capitala Cabul. Programele vor cuprinde
muzicd, stiri diverse, conferinte instructive
comunicate oficiale.
Pând i Afganistanul sd- ni-o ia inainte..?

Cum se infitiseazil sale de mâncare a a-

vionulul urine G. 31" pe drumul Berlin
Paris, fart oprire.

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA" No. 20. 3 Iunie, 1928

Conflictul dhdre regina

Angllei si ginerele ei

Sinucidere din cauza

tunsoarei à la garçonne
mirraslelor sale, fail sà tie sa tie socoteala
de imprejurarea, cum cà D-zeu o creiase
din coasta lui Adam. Acea formula' e : Pe
vremea mea"... i Eu n'as fi indraznit ni-
fiice,
e §tie cd, perechea regald englezd nu
s'a opus nici la casdtoria singurei Mr
printesa Mary, nici la aceia a celui
de al doilea fiu al et, cu toate cà i ducele de
York si sora sa, si-au ales tovaras de viatd,
primul pe fiica unui lord, a doua pe vicon-
tele Lascelles, deci nu printi de sânge
Regele i regina Angliei au ratificat -In
felul acesta, dreptul omului de-a se cdsd-
tori din inclinare sentimentala.
$i cele mai cordiale relatiuni au domnit
La Iasi, o batrând femee s'a sinucis, ciodata sà raspund astfel mamei mete"... nitre regalii socrii aleii copiilor Mr,
i
deoarece nepoata ei, sfidand vointa biltra- Dar daca mamele totusi, cu oarecare bu- pana când Inteo zi, printesa Mary apdru in
nei si-a sacrificat cositele pe altarul Zei- navoint a. de o parte si de alta, mai pot fata mamei sale, cu o rochie... dupd ul-
tei Moda si s'a intors acasa cu cäpsorul stabili o atmosferä de ingaduinta recipro-
modernizat A, la garconne. intre ele si fiicele lor, bunicele de moda tima rndsura dictatai de moda!
E ceva tragicomic in aceastä, sinucidere veche se vad in imposibilitatea de a se It'll-
inteadevar neobisnuitä, care oglindeste in pàca cu tineretul din ziva de astazi.
acelas timp mentalitatea unei generatii. Desigur ca e de plans batrâna, care si-a
Pentruca chiar atunci când nu recurg la pus capdt, zilelor, pentru cd nepoata ei si-a
mijlocul suprem de desnadejde: sinucide- tuns pärul (dealtfel probabil ca nu aceasta
rea o seama de matusi si bunice din va fi fost motivul de cdpetenie al actului
provincie mai ales, sunt profund nenoro- disperat, ci doar picätura de apa, care a
cite de silueta moderna a urmaselor Mr. fäcut sä se reverse paharul prea plin de
Capul tuns la garconne nu reprezinta amaräciunile vietei, de antagonismul intre
A,

pentru ele o modä ivorâtä dintr'o necesi- zilele de eri $i cele de azii); dar nici soarta
tate femeia din ziva de astazi, care tinerei fete nu e de invidiat, care a trebuit
munceste, ea Wsi agoniseasca,nu are tram, sa clued o lupta inversunatä pentru drep-
sa stea sa'si impleteasca cozile un ceas turtle sale firesti ale tineretii.
ci o pervertne. 0 fata cu parul tuns nu si Si astfel de drame tacute, drame care au
o usoara, notä hazlie tocmai prin Don-
poate avea principii de moralä, dupa pa-
rerea acestor batrâne. Ceafa rasa e o quixoteseul luptelor, se petrec in multe en-
provocare la adresa bärbatilor, denota o sute umile de mahala, in multe târgusoare
lipsa de pudoare, de care, ele, femeile varst- retrase.
De partea cui e dreptatea ? Desigur ea
nice, erescute in altä, epoca cu alte ten- batrânii isi zic: Noi avem si Mr li se dd.'
dinte, se ingrozesc.
Präpastia dintre cele doua generatii e dreptate... Dar si aceastä notiune de drept
infiordtor de adancä'. si, ce e mai trist, si dreptate e atat, de clasica, atât de va-
e ca nu se poate construi o punte de-asupra riabila, In cat nu gasesti raspuns ci doar
acestui abis sufletesc si intelectual. Bdtrânii In fundul sufletului multa compatimire
au o vorbä stereotipa, pe care probabil ea pentru suferintele amândorora generatii.
sträbuna Eva a repetat-o staruitor od- E. MARGHITA
44.644.4900.40+0 44-61-04-0-11-14-14441-04-11-044,94-44

Mici stout aril AUSTERA REGINA A .ANGLIEI

Scandalizald, inctignata, bntrana i austera
Nu trebue Queen" intrebd imediat pe vicontele Las-
crezi ca esti infailibilä ; celles, cum de a ingaduit aceasta... inde-
sh ceri, ea toatá lumea sa tie socoteald centa!
de capriciile tale ; (Se stie ek regina Angliei e cea mai in-
sd, astepti dela ceilalti, sfi te creaza versunata dusinanä a modelor actuate, ea
un inger, sh to necdlesti and eine- urmând rnereu sd se imbrace asa, cum a
va nu are ineredere absolutd in tine ; apucat acum vreo patruzeci de ani).
sd-ti inchipui, eà tu esti singura in Vicontele Lascelles, se spune eà i-ar fi
mdsurd sá stii ce trebue facut ; rdspuns :
sà-ti zici: Intfii de toate vine persoana Vroiti s'o arate lumea cu degetul, pe
mea ;
sa intrebi: cât cdstig cu asta el: e 0 Gaped de ger,she japoneze, executând Mary? Doar nu degeaba suntem democrati'
oare just sa procedez astfel?; un concert, in fata microfonului statiunei Trebuie sd ne imbrdcdm ca toatd lumear
Fie cd sunt adevdrate sau nu aceste cu-
sfi procedezi ca si cum n'ai exista de de emisiune din Tokio. vinte, cert e, eg. vicontele Lascelles i prin-
cât tu pe lume ; tesa Mary, nu se duc asa de des la palatul
sh te superi pentru mice ileac. Obicei gingas in Coreea Buchingham.
Când sotul pleaca pe mare In caldtorie,
De-ale gospodäriel femeea II intovardseste pând la tdrm. Aci
&Lisa ia tiparul In nisip, al piciorului celui
GEAMURI CURATE care pleacd i acoperindu-1 cu o ndframd
se obtin, ungandu-le cu un amestec de It duce acasa, amintire pioasa, pând la in-
crida pulverizatd i apd. Apa superflud se napoiere.
varsd. Apoi se tinge sticla cu o carpd de
land muiatä In cridà, iar dupd ce s'a us- Intelectualele la bucalSrie
cat, se freacd cu o cârpd uscatd.
In extremis!
ARSURILE SI OPARELILE e arid, acum vreo doi ani, printesa
atat de frequente la bucatdrie, se vindecd Astrid de Suedia, îi fAcea intrarea so-
repede, turnându-se putin spirt pe locul
lemnd aldturi de logodnicul ei, printul mos.-
oparit. Glicerina de-asemenea alind dure-
tenitor al Belgiei, In Bruxel, publicul foarte
rea i Impiedica besicele. Gaud nu avem
dornic salt vadá cat mai de aproape vii-
la indemând nici una nici alta, radem putin toarea regind, se ingrdmadea nebuneste in
sapun, facem un fel de aliRe groasd cu dosul cordoanelor de soldati, asezate pe
apd, ungern o carpa de olandd cu ea si o sträzile, de-alungul cdrora trebuia sa treacd
aplicdm pe rand.. Aceasta compresh trebue regalul cortegiu.
schimbata de câteva ori. Unul din soldatii pusi sà mentind ordi-
nea, se lupta nelneetat cu un grup de ti-
COSURILE DE RUFE nere dornnisoare, cari vroiau mereu sd iasa
se stried lesne, mai cu serand in gospodd- din rand. Cum vedea ca nu se astranpar,
riile rnici, unde nu existd magazii Si ca- prinse brusc capul celei mai frumoase din-
mari spatioase in care lucrurile ce se ratre- tre fete si incepu sil o sdrute pe gurd. In
buinteazd mai rar, sa stea comod la locul urma strigatelor ei de ajutor, prei-um i in
lor. Spre a prevent aceste stricaciuni, se urma hohotelor de ras, al celor de pe
vopsesc cosurile pe din afard i fundul Sub conducerea doamnej Mares, studentele margini, un ofiter vent sà vadd ce s'a ra-
dinduntru cu vopsea de ulei, alba. Cosurile universitäjei din Viena urmeaza un curs tamplat. Somat sd se explice, soldatul ra-
devin astfel foarte rezistente si au si o in- de bucdtdrie. Ilustrajia noastrd le infäji- portA scurt: Cel care nu vrea sd auda,
fatisare esteticd. seaza in ora de lucrári practice trebue sà sirnta"!

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA" No, 28. 3 lunle, 1928 9

Ce 11-e scris, In frunte li-e pus

Ali examinat vreodatd fruRtea persoanei fisionomist, Vanki, din Paris, care s'a ocupat asa dar arta de a cunoaste dupl. liniile ¡run-
ea care vorbiti? Ali observat desigur cd, ani de-ardndul cu studiul liniilor frun(ii, tii, caracterul i destinul oamenilor. Se poate
fiecare orn are, pe frunte, dungi, uneori abia susline cd, dupd aceste semne, se poute spune, asa dar, cd destimil ontalui e scris
vizibile, alte ori linii addric seipate hie- cunoaste caracterul si destinul omului. Pe frunte.
roglife scrise de 'mina destinului Din timpurile cele mai vechi, egiptenii si Cele mai caracteristice linii ale fruntii se
V'aji intrebat dacd aceste linii ale frunlii chaldeenii practicau studiul liniilor
au vreo legiiturd cu creerul, care gdndeste si in acelas timp cu liniile palmei. Metopo: pot studia pe 12 capete, tipuri principale,
cu inima care simte? UR mare inveitat scopia (dela grecesctzl metoponfrunte) este reproduse pe tablozzl de _mai ,jos.

Jr/

Doui linii, de-a- 0 linie adânck o- Doui linii vertica- Doui 1Mii rotun- Douil linii in semi Doui linii in V,
rizo nt al A, având cerc si doui Unii in foarte deschise, de-a-
supra sprincenelor : jite in susul frunlii: supra sprincenelor:
de-asupra una mai le si paralele: särd- fermi' de S, in par- pericol de a muri,
primejclia iicä si mai subfire: cie i infirmitate. fericire in dragoste tea de sus, irnbogd- in urma unor lovi-
bogdtie st zgarcenie. si florae in cdsdtorie. tire prin camiltd. turi.

Linie in fermi. de Dona' linii in semi Linli in fermi de Linie in formA de Idnii verticale si Linii formând nn
S. isvorând din cerc, la dreapta trim cruce in mijlocul S, fearte prelungiti paralele, in mijlocul unghiu de-asnpra
sprânceana dreapti: Iii si intro sprin- fruntii: aplecare si craze in partea frunlii: pericol de a sprincenei dreptel
soarta de-a se InAlta
bogätie din moste- cene: pericol de spre furt cu pericol dreapti: furt si ex- suferi pedepse pen- de jos, la situatii
fire sau din loterie. innec. de moarte. crocherie. tru inalte si mare noroc.

Lin monument funerar unic tarried, sä nu neglijeze de-a face calea scurtä
in Alaska de Nord.
In de trei ori 24 de ore ajunge la asezä
SfârituI säpunarului Smith
riM oapy Smith, Smith sdpunarul In fata micei biserice metodiste. pe fron-
cum era numit In Statele Unite era tispiciul cdreia se citeau cuvintele aposto-
prin 1890 cel mai temut gangleader" din lului: acei cari veniti la mine, nu
Colorados, locul mide la inceputul ca- pierdeti niciodatd speranta", se gäsea Sa-
rierei sale de aventuri vindeá sdpun loonul" lui Smith cu firma foarte vizibild:
prin târguri i bâlciuri. Curând îi Melt re- Voi, acei cari intrati aci, läsati mice spe-
putatin de orn hotärat" asa meat foarte ranta". Säpunarul avea umor.
multi politiciani apelard la ajutorul Curând Smith fu tot atât de temut aci, ca
Pretutindeni unde se Intâmpla vre-un z,gurk odinioard in Drawl sän natal Denver; el
play" Il gäsiai si pe sdpunarul"; mmem teroriza populatia i chiar acei bärbati ho-
nu era ager ca dânsul, când era vorba tdriti, cari erau obisnuhi sd priveascii in
de tras eu revolverul, 'asa. Incât bdtrânii fata o mie de pericole pe ceas, trernurau
din West aveau respect de dânsul, i arta când Smith le poruncia sd iasä afard, cu o
lui sigurd ca moartea de-a ochi drept In indräsneald nemaipomenitd. dupd ce îi id-
tintd nu ingdduia nici o contrazicere. Dar sau in tavernd toatd averea agonisità cu greu.
in cele din urnid se deochiä prea tare in prin muncä indelungatd, gologan de gologan.
Denver orasul lui de resedinp i infra In cele din tumid se convocd o adunare
blind zi sdpunarul Smith dispäru... de cetäteni care sd decidd ce e de Merit
In 1898, Smith apdru deodatd In oräselul spre a indepdrta pe sträinul urit.
Wrangel din Alaska, mic, dar important Smith, care nu se temea de nimic, ho-
prin industria pescuitului. Dânsul incerca tdri sd zädArniceascd adunarea. Singur dar
aci aceleasi metode care-i astigaserd re- având la dânsul cele cloud pistoale de 45
putatia din Colorado. Locuitorii din Wran- bine incdrcate, aventurierul se apropie de
gel li demonstrard cà ordselul lor era prea locul unde era adunarea. La intrare sä gà-
neinsemnat pentru un am talentat ea dân- sea bdtrânul Frank Reid, al cdrui renume
sul i ca sd-si caute and rekedintä. de crack shooter" se dusese pand la Yu-
Sdpunarul" se strämutä mar la Nord si konul cel de Nord.
se stabili in cele din urmä la Skagway, Dânsul voi sà opreascd pe nepoltit sä
punctul de intâlnire al cdutätorilor de aur, intre. Dela primele cuvinte mâinile se vd-
uncle îi aranjä mml din acele ,saloans" rird In cingAtori i o clipd tevile strain-
(taverne) unde cdutätorii de aur i naivii cird in razele soarelui de iarnd.
perdeau mii de dolari In câteva minute. Pe neasteplate patru pocnete stäsiard tá-
Sdpimarul era destul de bine cumoscut ca cerca si amândoi cazurd morti pe loc, a-
trisor, i ca unul care stie Sà atragd in vând fiecare câte cloud gloante in inimd.
cursd pe altii, dar nimeni nu-i bdga vre-o In cimitirul din Skagway, locuiorii ora-
vind despre astea, cdci gloantele sale nu-si sului au ridicat un monument viteazului
gresiserd niciodata" tinta. Frank Reid, cu inscriptia: voit sä sal-
astäzi se mai vede casa de lemn, pärd- veze onoarea Skagway-ului si a murit". In rile de pescari, cdutätori de aur, vânätori
sitd, care a fost centru de adunare al fatd se ridicä insd, fäcutä din gresie lemnari In apropierea cdrora se gäsesc
tuturor aventurierilor, chiar al acelora cari o tigvd de am, mare de doi metri, cu in- satele interesante de indieni. Va gäsi
(moral' Skagway cu prezenta lor. chiar nu- scriptia ,Soapy Smith". printre alte lucruri demne de vdzut, in Skag-
mai câteva ceasuri. Cine merge la Vancouver, hi Columbia bri- way si monurnentul sdpunarului Smith.

www.digibuc.ro
lo ,OREALITATEA ILUSTRATA" No. 20, 3 Iuz lie, 1928

ENI FAPTE SI IDEI

La 77ot pe tairgra Dictatorul In Ieagan

o fotografie incA nepublicatä a lui Mus-

solini la vârsta de 8 luni. TräsAturile carac-
teristice au ramas neschimbate
16.000 km. shigml hi väzduli
Nu e vorba de cei cari vin dela vot, la noi in iara, ci de germani, cari dorind
sire facfi datoria de cetfiieni desi bolnavi, au fost dust cu targa la localul de vo-
tare.

Bale japonez

Poeiii obisnuesc sfi inane in vàzduh pe-

Prima casfi sferica din lume, (infiltimea
32 metri).
rechi de indreigostiti. Englezoaica Lady
Heath a strabatut singurá 16.000 de km. cu
Co libfi pentru baie, inteun sat muntos avionul, dela Capetown la Croydon in Lon-
dra, unde a fost primitfi in triumf
din Japonia.
Un Insotitor neobisnult

REGINELE FRUMUSETEL IN GALA TORIE LA CONCURSUL INTERNATIO-

NAL: dela stânga la dreapta: Frania, Anglia, Belgia, Spania, Italia, Luxemburg, Ger-
o doamnä din elita londonezá, in Hyde-
mania, pe berdul vaporului Cuba" a companiei generale transatlantice, spre Galves- Park cu un gibbon argintiu.
ton (America).

www.digibuc.ro
 REALITATEA iLUSTRATA" .N0. 20. 3 Iunie, 1928

ACTUALITATEA IN I LUSTPAIRINI
Catastrofa de gaze ucigatoare din La CAlugArenil
Manburg

rrrni I fA3
tj ,riottrl
tr.11 (',X/Vgi
;v1 ii41

Abatele Zavoral Hind in Severin, a primit

drept amintire un monument roman, in mi-
niaturd, fäcut in atelierele santierului na-
Tancul in care se gäsea forgenul (qazul val, din lemn luat din piciorul podului Tra-
toxic) si al cArui cep a fost rupt prin ex- ian, cu o inscriptie latinfi si cu trei monede
plozie. vechi, jintuite in monument.
Donajiunea a lost facutfi de palatul cul-
tural (fondajiunea Th. Costescu).
Tinerimea românä a fost in pelerinaj la
Cglugareni. Fiecare scoala a adus de-acasä
un säculej de pämânt, pe care in asistenja
familiei regale 1-a vfirsat la crucea comemo-
rativä ridicatá de soc. Morminfele Eroilor".

M. S. Regina Maria, insojità de A. S. R. Generalul Gorschi, evocând in faja tine

Principesa Ileana, sunt intâmpinate de pri- retului pe locul istoric, felul cum a decurs
marul din Cälugäreni. cu pâine i sare. luptele lui Mihai Viteazu, cu Sinan Pasa.

ZIUA EROILOR LA CRETESTI-SINTESTI: In jurul monumentului eroilor, in timpul I Mame si sotii väluve, cu pomeni la bi-
Serviciul religios la monumentul eroilor. I servicialni &yin. sericfi.

www.digibuc.ro
 12 REALITATEA ILUSTRATAN No 20. 3 lank,- 1938
-

UC7N/ fIXDAY/V4
Arta pugilisticti se cultivd prin curse regulate de fond, pe
distante de kilometri, numite in termen de
Regele este nemultumit
specialitate, footing" (foot englezefte, Regele Suediei, George V, a asistat de
liotiunea spugilisra" nu implicd in, prac- picior; deci a merge!) Suflul se apropie curAnd la probele de tenis pentrd cupa
Nut dupe,: cum gre$it domind cre- $i se conservet mai ales prin evitarea ori- Davis, in care CehoslovaCia a Invins Suedia
dinta, lovirea sdlbatecd a unui adversar cu cdror excese cari anemiazd constitutiile cu 5-0.
rudimentara mind a pumnului. Boxul, nu- cele mai solide. In ultima zi, and cehii conduceau cu
mit de ferventii sdi adepti nobila artV, Puterea loviturii, punch"-ul se obtine 4-0. cunoscutul jucator. Jan Kozeluh a re-
din motive bine cuvdntate, necesitd, o vastd prin antrenarea la mingea cu nisip, jar fuzat sä se mai prezinte In fata adversa-
gamd de mijloace diverse $i dibace pentru varietatea $i rapiditatea miscetrei la alte rului sau Malmstromrn, pretextand o usoarä
a atinge 'Malta acceptiune a termenului cu mingi special construite. luxatie a umärului.
care este gratificat. Astfel pentru a da re- Pe ring pentru atenuarea loviturei pri- Regele, care gaseste intotdeauna o plAcere
plica in mod satisfacdtor pe ring, se cere mite, precum si pentru inducerea in eroare deosebitA privind evolutiile campionilor ra-
in primul rcind cunoasterea scrimei mdnu- a adversarului, un bun pugilist trebue sd chetei, neacceptând motivarea invocatk a
silor. Dupd cum un spadasin nu love$te in posede ten neobosit joc de picioare, sd dan- intervenit pe langA organizare sA se con-
mod orb pe adversar cu arma, boxerul lup- seze" incontinuu, ascunzdnd cu $iretenie tinue partida. Rnau-i rdmase fard rezultat.
td dupd anumite reguli stilistice, perfec- prin miicdri feline intentiunile sale. Pentru a Manifesta regala sa nemultumire,
tionate prin practicd indelungatd $i prin In locul simplei lovituri brutale prin care Majestatea Sa päräsi brusc tribuna i tur-
achizitionarea periodicd a unor cunoftinte multi definesc arta pugilisticd vedem deci neul fall a pronunta un cuvânt, provocAnd
technice superioare. De aceea nu cel mai cd se cere un intreg complex de exercitii. indignarea suitei contra jucAtorului ceh.
robust lupteitor poate furniza pe invingd- Numai multumitd acestora boxeurii ating
torul unui match, ci combatantul mai nivelul cunoscut de perfectiune fizied. me- A-
Itiintif ic. fldm astfel $i explicatia pentru care
Adesea un pads leger" de circa 60 kgr. dial, recomandd azi multor pacienti prac-
poate infrdnge un poids lourd" viguros ticarea boxei ca mijloc eficace de regene-
de 90 kgr.! rare fizicd.
Pentrn a sustine cu succes reprizele so- Lupta primitivd de eri a cdpatat consa-
rocite intdlnirei, 30 sau 45 de minute boxe- crarea oficiald prin competentul intermediu
rul necesitd deasernenea rezistentd. Aceasta al ern/tailor lui Esculap.
In automobil de-alungul Asiei

Cochet, campionul francez de tents, a in-

vins in simplu domni.
Serbarea de fine de an la O. N. E. F.

Domnisoara Clairenore Stinnes, Rica faimosului industries german, decedat, a in-

treprins o cfilátorie in jurul lame! in auto mobil din Berlin prin Washington. Bine-
mnfeles cà dânsa conduce automobilul si poartfi haine barbatesti. Ilustratja noastril
infatiseazA automobilul luptfind eu ghetu rile lacului BaikaL

Stafeta studentilor, in concursul de aler-

Aviatorii cäpitan Wilkins (la stânga) si locotenent Eielson (la dreapta), cad sboa- gad dela oficiul national de educatie fizica,
rà petal Nord, au sosit la Oslo, unde au lost primiti cu instituit eu prilejul serbirilor de fine de an,

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA" No. 20. 3 Iunle, 1928 13

Inmormantarea ministrului Starcea

RAmAsifele pamântestl ale ministrului Convoiul dupA carul mortuar al minis-

nostru in Ungaria, colonelul StArcea, au fost
aduse in fark Ilustrafia noastrA infAfiseazA
publicul care asteaptA sosirea vagonului
mortuar, in gara de Nord: in mijloc d. Vil-
lanyl, ministrul Ungariei la Bucuresti; la
dreapta d. I. G. Ducat ministru de interne.
trului StArcea.
Fost colonel in armatk ministrul Stfircea,
la postul sàu dificil a stint sA aibe tactul
necesar i sA ne reprezinte la Budapesta,
cu demnitate.

La Montlhdry : cursa coniilor Regal hi plimbare Inaugurarea liniei ferate Crasna-HO

Duminica trecutk pe autodromul din Pa-

ris, s'a organizat o cursA de automobile pen-
tru copil. Ilustrafia noastrA infafiseazA doi
concurenfi.

Primul eâine hi Pol Dela dreapta la stAnga : Ex-regele George

Ilustrafia noastrA reprezintA pe oaspefii
earl au participat la banchetul dat cu pri-
al Greciei, regina Enna a Spaniel, ex-regina lejul inaugurArii. Fotografia a fost luatA in
Greciei i infantele Alfons de Orlean, in fata palatului administrativ din Husi. In

0 Lupta
K 41.40044.4444
plimbare prin parcul istoric al resedinfei de
vará spaniole. fafá d. dr. LupL ministrul muncei.

pentru cupa Davis

Cdtelusa Titana", e prima, din specia JucAtoarea germanA de tennis Cilly Aussem (la dreapta) a invins pe renumita
sa, care a cäldtorit in aeroplan, deasupra campioanA spaniola Senorita Lill de Alva rez en 6:3, 7:2.
Polului.

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA" No. 20. 3 lunie, 1928

strigAt slab spre a Incunostinta pe voevod.

Fiji Zimbrului erau gata de bAtaie. Aghoo
stAtea cu fata spre stand., cu teapa In
manA; rAnitul In picioare, sprijinit de un
copac, îi tinea gata armele, iar cel de-al
treilea frate, Rukh-cel-cu-Bratele-Rosii, putin
mai departe de ceilalti, umbla de jur Im-
prejur, de colo, colo... In picioare pe o ie-
siturd a podisului. Naoh cand se pleca sere
câmpie, când arneninta cu sulita. Alese clipa
and Raid' era cel mai aproape spre a
svarli arma.
Ea strAbdtu o depArtare careepuse In
uimire pe Fiii Zimbrului, dar mai lipseau
cinci lungimi de orn ca sä-1 atingä. 0 piaträ.
pe care Naoh o svarli apoi cAzu la o de-
pArtare si mai micA. Rukh dete un tipdt
batjocoritor:
Fiul Leopardului e orb 0 prost.
Cu dispret, ridicA bratul drept, inarmat
cu mdciuca. Cu o miscare furisä. Naoh
apucd o armd pregAtita mai clinainte: -era
un aruncAtor dintre acelea de care invAtase
sd se foloseascd In oarda Wah-ilor. Il nett
sA se roteascä iute. Rukh, incredintat
era o miscare de amenintare, incepu sA
unable iar. ranjind. Pentrucà nu mai pri-
vea stancA în fat,A, lumina era nesigurd,
nu vdzu venind sAgeata. Cand o vAzu,
era prea tarziu: maim li era strApunsA in
locul unde degetul cel mare se leagA de
celelalte. Cu un strigät de furie, lash' sA-i
cadA ghioaca...
Atunci uimirea cea mai mare cuprinse pe
(27) J. H. Rosny i pe fratii sdi. Bätaia atinsO. de
Aghoo
Roman din timpurile preistorice tradus de N. C. Naoh intrecea cu mult prevederea lor. $i
simtind cd puterea e e miesoratä printr'o
PARTEA Noi voim Focul acum... Aghoo va lua viclenie ascunsit, câtesi trei se deterä indd-
pe Gammla iar Naoh va primi parle indoitä Rukh nu putu ridice mäciuca decat
din vanat si din pradA. cu maim stângä.
CAPITOLUL X Fiul Leopardului tremura de infuriat: Intr'aceasta, Naoh se folosi de zApAceala
Pentruce Aghoo sA ia pe Gammla? lor ca sA ajute lui Nam sd se coboare;
Aghoo-cel-Paros Mitsui n'a putut sA cucereascA Focul !
Oárdele 0-au rfts de dansul... cei sase oameni se gäsiral In câmpie, isco-
dindu-se plini de ura. Pe data, lint Leo-
Nam tocmai säria pe campie. Atunci,Naoh Aghoo e mai puternic decal Naoh. El pardului se abâtu spre dreapta, e unde
simti sufletul sAu plin de tulhurare. Nu vä va spinteca pantecele cu teapa i \TO va trecerea era mai largA si mai sigurg. Acolo.
stia dacä trebuia sà arunce ghioaca lui fArama oasele cu ghioaca.
Nam sau dacA sO.-1 cheme inapoi. FlOcAul Naoh a ucis Ursul Cenusiu si Tigroaica. Aghoo Ii atinea calea.
era mai sprinten deck fii Zimbrului, dar, A doborit zece Manchitori de Oameni Ochii lui rotunzi pandeau fiecare
fiindcí acestia veniau din trei locuri inspre douAzeci de Pitici Roii. Naoh e cel care care a lui Naoh. Se ,pricepea minunat de
started, (Mitsui avea sd treacA prin bätaia -va ucide pe Aghoo! sä se fereascä de bAtaia sulitei
suIiei sau a tepei... SovAiala voevodului fu Atunci. Naoh sä se coboare In camp! vor irosi cu el. zädarnic, toate proiectilele
scurtä, (Mitsui, striga.: Dacd Aghoo ar fi venit singur, Naoh lor, In vreme ce Rukh sosea In goanä.
Nu voi arunca ghioaca lui Nam, ea s'ar fi coborlt shi se lupte cu (Mitsui. Dar Naoh se dete Indärdt, fäcu o intor-
i-ar in greuna fuga! Sal goniased... sd meargd Aghoo isbucni Intr'un rAs pulernic ca un a tepei. $i inainte, In nädejdea cal vrdjmasii
sA spunA Ulhamrilor, cA.-i asteptäm aci cu muget. sàtiirä neasteptatä i amenintd pe cel de-al
Focul. Niel unul dintre voi nu va revedea treilea frate. care astepta, sprijinindu-se pe
Nam se supuse, tremurând tot, cAci se Mlastina cea Mare! o teapA. AceastA miscare sili pe Rukh
stia slab inaintea fratilor sAi spAirnantOtori, Amândoi Melted.. Naoh, cuprins de-un Hot-, Aghoo sA abatO spre rOsOrit; tinutul
cari In timpul oprirei sale scurte asemenea trupurile putintele ale lui Nam se deschidea mai larg; Nam, Gaw i Naoh
castigaserd teren. Dupd cateva särituri, se Gaw cu alcAtuirea spAimantAtoare a fii- nävälirä Inteacolo; puteau fugi fàrà teamä
poticni i trebui sA-si ia iarA. avant. $i Naoh, lor Zimbrului. Cu toate acestea nu era clan- cd vor fi inconjurati...
vOzAnd primejdia crescand, li chemä in- sul mai presus? Cdei, dacd Nam era rdnit, Fill Zirnbrului nu vor avea Focul !
dArdt tovardsul. unul dintre cei trei frati nu mai era In strigA voevodul cu glas rdsunAtor... $i Naoh
POronii erau deacum aproape. Cel mai stare A.' urindreascd un dusman. va lua pe Gammla.
sprinien aruncd sulita. Ea sträpunse bratul Sangele curgea din bratul lui Nam. Voevo- Catesi trei alergau pe câmpul liber,
flAcArl-i, in clipa In care Incepu sà urce; dul obloji rana cu cenusa focului i o aco-
scotand un strigdt de moarte, nA- peri cu erburi. Apoi, pe cand ochii sài ve luptd.c'ar
poate fi putut ajunge pAnA la (rib, fOrA
van Inspre Nam, sd-1 sfdrame. Naoh ve- ghea, se intreba cum va lupta. Nu putea In noaptea Naoh
Dar
ceea
intelegea cA trebuia, chiar
sä riste moartea impotriva
ohea. Cu o putere turbatd, aruncA o piatrà: nAdAjdui sA Insele luarea-aminte a lui A- mortii. 'Doi dintre PArosi erau Mt-
ea descrise, prin penumbrA, un arc si frânse ghoo si a fratilor sài. Simtdrile lor erau gind de luptA insemna sA-i lase sA se In-
fluerul nAvAlitorului, care cAzu la pdmant. perfecte,
.
trupurile lor neobosite. Aveau pu- sdrAveneaseä, i pericolul rendstea mai curn-
Inainte ca fiul Leopardului sA-si aleagA terea, indemanarea i sprinteneala; plit.
alL proiectil. rdnitul urland de furie, dispAru cu putin mai inceti decat Nam si Gaw, Ii In-
indArAtul unui tufis... treceau In durata räsuflArii. Singur, fiul Leo- In aceastä primä parte 1' gonirei, chiar
Apoi, se fäcu 1inite adâncA. Aghoo , se pardulutt (alai iute In primul avant, le era Nam, cu toga' rana, intrecu. Cei trei
indreptase cAtre fratele sàu si-i cerceta rana. deopotrivA prin indurare. tovarAsi castigarA mai bine de o mie de
Gaw ajuta pe Nam sO vind sus pe podis; Acestea toate franiântau mintea voevoclului, past Dupd. aceea. Naoh opri fuga, dete Fo-
Naoh. in picioare: in Indoita luminA a pe indelete u instinctul-lega laolaltA gandu- cul lui Gaw i spuse:
jarului 0 a lunei ,tinand cu amandoud mai- rile. Naoh vedea astfel toate peripetiile fu- Alergati fdrA sà vd opriti cAtre spare-
nile, In sus, un bolo-van mare de porfir, gei si ale luptei,; fierbea de-a incepe, pe când apune... panà când vä voi ajunge.
stätea gata sá loviascA pe potrivnici. Vocea stâtea incà chircit jos, in lumina arämie. Se supuserä, pästrand iuteala lor, In
lui rdsunä, dintal. Se ridicA In cele din urnid, un zambet vi- vreme ce voevodul Ii urma mai domol.
Fii Zimbrului nu sunt oare din aceeas clean i se strecurd printre pleoape; cu picio- Curând. se intoarse, satu in fata POrosilor,
cu Naoh. Nam sau Gaw? Pentruce rul sgetria pdmantul, cum face taurul cu co- amenintandu-i cu arunatorul. Când socoti
ne atacA dansii ca pe vrAjmasi? pita. Mai intai trebuia stins focul, pentruca cA sunt destul de aproape. se abAtu spre
Aghoo-cel-PAros se riclicA la Tandul de-ar fi fost invingtori, Fiii Zimbrului sA miazA-noapte. trecu la dreapta lor i o porni
Scotand strigAtul säu de rAzboi, rdspunse: n'aibe nici pe Gammla, nici räsplata. Naoh in goand spre ran... Aghoo intelese. Scoase
Aghoo vA va trata ca pe prieteni daeä svarli in rail täciunii cei mai mari, omori un räcnet de leu si se avântd cu Rukh In
vreti sa-i dati partea lui de Foc si ea pe Focul apoi cu pämant i pietre.A ajutorul ränitului. In desnddejdea lui, a-
cerbi, daed i-o refuzati. Nu pAsträ vie cleat flacgra unei custi. A- tinse o iuteald egalA cu acea a lui Naoh. Dar
Fälcile sale se deschideau intr'un muget poi organizd din nou coborirea. De data a- iuteala aceasta intrecea alcätuirea lui. Fiul
groaznic; pieptul sOu era atat de larg incat ceasta Gaw trebuia sA deschiclä calea. La Leopardului, mai potrivit pentru fugA, Il
o pantera s'ar fi putut culca pe (Mitsui. cloud staturi de om avea sA se opreascd pe intrecu. Ajunse lângA stâncA, inainte cu trei
Fini Leopardului exclamd: un bran destul de lat ca sd poatä sta bine in sute de pasi. se gAsea fatA In fatd cu eel
Naoh a cucerit Focul dela Mancätorii cumpAnA i sd se svarle de-al treilea frate.
de Oameni. Va impArti Focul dupAce va- a- Tânärul Ulhamru se supuse In grabd.
junge la oardA. +Gaud ajunse la locul hotdrIt, scoase un urmarea in numärul viitor)

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA" No. 20. 3 Iunie, 1928 15

Milloatce de Laconic:41e

:".%K"::;;$1*Mi.x.,....

Inginerul francez Remy, a construit un glissor pe ocean, cu ajutorul &Arnie se

poate objinea o viteza neobisnultk Dupa curse de incercare fäcutà in zilele acestea
la Paris, glissorul a fast remorcat pe Sena p"an'a la Cherbourg de unde va porni curand,
prin Azore, la New-York. Constructorul sperà sa' parcurga distanla in 60 de ore...

Primarul din New-York cu stränepotul re-

numitului general Lee comandantul su-
prem al statelor confederate de sud, in raz-
boiul civil dintre 1861-1865.
Primarul se duce cu micujul stränepot
imbrâcat in uniforma istoricA la o serbare
oficialfi.

In ziva de 23 Mai, automobilul rachetk, condus de Fritz von Opel, a Malt in

faja nenumarajilor spectated o cursa" pe autodromul Aires din Berlin.
Se pare cà viteza atinsa a fast de 195 km pe era' si e probabil cä acest mijloc
de locomojie se va folosi in viitor.
Ilustrafiile noastre reprezintà automo bilul rachetk in plina cursk cu nourul de
fum Ifisat in urma sa.

Miss Sylvia Kingsley, pana mai acum

calve timp manechin la un bijutier din al
cincilea Avenue, uncle prezenta elitei femi-
nine giuvaericale astäzi pentru frumuse-
lea ei stea sarbatorit'a la Folies din New-
York si-a asigurat umerii impecabili si
brajele admirabile, pentru cazul ca s'ar u-
110, cu suma de 200.000 dolari (32 mili-
oane lei).

Via.W pe pAmânit
D. Jean Boccardi, un savant francez, in
tr'un siudiu interesant, bazat pe calcule iiia-
(ematice a stabilit cd: 1) soarele s va stilge
In 50 de milioane ant; 2) viata pe, pàiiàiì
va deveni imposibild In 20 milioane de
de ani. Atunci omul va dispärea cu total;
3) Ornântul se va opri din rotirea sa In
Automobilul la sosire. Langa. el Fritz von Opel (X). 19 miliarde de ani.

www.digibuc.ro
 16 REALITATEA ILUSTRATA" No. 20. 3 Dude, 1928

Charlie Chaplin, incognito

prin cartierele copllärieli sale Insfarsit dinteun colt apare un sergent.
Chaplin . povesteste cum &Ins& cct om celebru 4 sdrbdtorita revdzut pentru
prima datd Londra, oraSul sdu natal 4 sentimentele pe care le-a incercat vizitdnd Alerg spre dansul, Sunt Charlie Chaplin,
iar locul uncle si-a petrecut copildria. sunteti buni sA mà intovArAsiti la un au-
tomobil?"
e cand multimea, In asteptare, se Inghe- dupA asta? Tot mai citeste In biblia lui That's all right, Charlie. Oamenii Astia
Ir suie In fata hotelului, mà strecor printr'ode orbi, unsuroasA i ruptA ; buzele lui nu vá vor face nimic. Ii cunosc de cinci-
use dosnicA pe strada Nu mai pot Indura se misca In vreme ce degetele murdare prezece ani, i sunt cei mai buni din lu-
vreau sd fiu singur la ceeace mi-arn pus In pipae deasupra foilor. Oare gAseste man- me". Vorbeste cu convingere, si-mi apar mie
gaud. Spre a o sterge mai In graba fac gAiere Inteasta, si are oare nevoie de, Man- insu-mi foarte ridicol, ca un copil de scoala
semn unui taxi Sofeurul nu mA. recunoaste gAiere? Toate astea Imi par atat de InspAi- certat. ,$tiu rAspund eu pe soptite
slavA tie Doamne! Ii strig: Lambeth! si mantAtoare, aceastA sArAcie adancA des-
stint Ioarte cumsecade".
mA svarl Induntru. Dar merge prea fepede nAdejde e prea InspAimantatoare! Inapoi In
dupA pArerea mea i deaceea Il rog automobil.
sA mane mai Meet, si mai Inca. Trecem IatA Baxter Hall, unde-am vAzut pentru
prin Westminster Road. In atatia ani sa prima datA cinematograf: rästignirea lui
dArApAnat; sau poate Imi pare astfel nu- Christos, i pe langA asta se mai dAdea
mai pentrucA slau In automobil, ,pe cand o cafea cu o bucatA de cozonac. Trecem
prin Brookstreet. Totul e ca i atunci si
pare totus strAin cAci ArAd acum cu alti
ochi, cu ochii varstei, cars IncearcA sà pri-
veascA prin ochii tineretei. Cu Incetul Imi
dau seama cA am devenit un altul. Stradele
se perindA pe dinaintea mea ca Inteun vis
Alci e hotelul Kemmington, unde am mas
noaptea de atatea ori. In curte se mai gA-
seste cada plinA de cucuie" unde ne spdlain
dimineata aoeeas cada doar cateva cucuie"
mai multé. Bat In .geam: Opreste! Vreau
sä merg pe jos mar departe, prin locurile
astea nu se potriveste un automobil.
Cobor pe Chesterstreet, printre copiii cari
se joaca Poate cà odatA i dintre ei vreunul
se va intoarce prin aceste benn i va priN
cu invidie la copiii cad se vor juca atunc
pe stradA!
IatA baraca frizerului, uncle eu odatA sa-
puneam clientii. Oare mai locueste aci bA-
tranul bArbier de atunci ? Nu, e o fata
sträinA. Ajung In Lambeth Walk si pat
trund In frearnAtul de oameni. Cat de ro-
mantici se Infitiseaza cat de tristi i de
IndurAtori! Femeile Ii fac cumpArAturiie.
Se aratA asa cum sunt, fArä maniere, stint
ele înile i totus perfect armonic. Eu dim-
potrivA fac notA discordanta ImbrdcAmin-
tea tnea nu se potriveste In locurile aces-
tea, i eu simt cum starnesc luarea aminte.
Privirile care mai intai trec distrate asupra Charles Spencer Chaplin junior, demn
mea, de sus In jos, rAman apoi atarn ate urmas al tatalui
de mine Cine sunt o are...?
DeodatA o femee tanArA vine spre mine. Intre acestea multimea a facut zid In
Are de bunA seamA douAzeci si opt ani, jurul nostru.. FiindcA vAd ca.' am gAsit a-
slaba cu pieptul Ingust i cu fata chinnita pArare, se inghesuie In mine: Hallo, Char-
dar In ochii ei strAluceste o flacard, care lie! Cum Iti merge, Charlie? Hai noroc Char-
acoperA orce gresealA corporala Tine de lie!" Cu totii au cate-o vorbA pentru mine:
bArbati, femei, copii, bAtrani i salutul lor
manA o fetita mica. rAsunA atat de smcer, Meat simt cà la-
Charlie, nu ma mai cunosti?" crimi mi se suie In ochi. Cand politistul
E foarte tulburatA i aproape färà suflare, cu mine mergem mai departe, multimea
iar fata ei e albà ca ceara. se dA IndArAt. MA urmeazd doar, ca i cand
De bunA seamA o cunosc. Era servitoare fi conducAtorul ei; numai copiii aleargA
intr'un hotel ieftin, unde-am locuit i eu din and In cand in jurul meu i mà pri-
carava vrerne. L-a pArdsit apoi In irnpre- vesc cu ochii lor mari. $i eu, In copillria
juräri nenorocite: cAzuse".
hi ciuda nenorocirilor, tinut capul sus. mea am alergat dupa celebritAti pe aceste
Ea duce lupta cea mai grea din vremea strade.
Ne oprim apoi, i multimea stA' pe loc
noastrA; fie ca soarta sA-i fie ei sura-
telor ei. IndarAtoare! Dar noi ne-am ascuns dansa.
amandoi sentimentele noastre si am faunas Rusinat, mA Inghesui aproape de poll-
privindu-ne .,ei. cum Ili merge, Charlie?" tist, care IncearcA sA opreascA un automo-
Haine al cdror stäpin e cnnoscnt Arät fetita: Asta-i fica ta?" Da!" bil. MA simt mic, umilt sr. ca un hot prins a-
Asta-i tot. Nici unul dintre noi nu sinite supra faptului. Nimeni nu-mi vorbeste,sunt
atunci eram nevolt sá mA slujesc de alte vreo nevoie de conversatie. Ne zambim u- multumiti sA mA priveasca Dac'as putea
mijloace de locomotiune. Dincolo de podul nul altuia i depAnAm Intre acestea, In gaii ceva pentru ei, dar sunt atat de multi,
Westminster, mA cobor. Mai stA aici cerse- dul nostril, povestea noastra Din revederea atat de multi!
torul eel orb, pe dinaintea cAruia treceam asta isvorAste multA caldura i eu shut Insfarsit se opreste un auto i mA sui
Inca pe vremea cand eram copil de cinci ani, cunosc In clipa asta, mai bine decat In el, pnn fereastra deschis6 ajung la mine
si a cArui privire In gol mA urmArea panA atunci, in lunile saluturf de adio, iar eu fac semn din cap.
'n visele mele. Acelas chip, adus din In jurul nostru se adunA multimea; sunt Cii incetul masina porneste.... iatd iara podul
spate, acelas palton i aceleasi apArAtoare desceperit, si nu mai e nici o posibilitate Westminster.
de urechi. Paltonul s'a Inverzit si mai mutt scap. Dau femeei bani, sA cumpere ceva Sosim IntealtA lume. Aici e hotelul Ritz,
barba de dedesubtul ochilor goi s'a fAcut oopilului, i ma Intorc sal plec. Oamenii hotelul meu. Trebuie sA mA schimb pen-
mai surd, Incolo totul e ca i atunci: mA urmeazA; fdrA sà mA intorc stiu tru cina.
nu, nu tocmai apt dinapoia mea, e un convoi, nu rAman In-
Rogojina micA, murdarA de langd dansul darAt i nici nu se apropie. Din and In
a dispArut ca i cainele cu ochii InlAcri- and soapte vin pariA la mtne: El e! Ia te
mati care mesteca...pe ea. uitA color Sunt tulburati,- dar n'au IndrAs-
Tare as vrea sa stiu povestea, cainelui neala sA strige tare numele meu. Din toate
dispArut. A ispraivit In mod tragic, sau pur partite se adaugA altii la gloata care mA
simplu a murit? i ce-a orbul urmAreste. MA simt singur i fArd apArare.

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA" No. 20. 3 Iunie, 1928 17

Minunile Naturii
PAIAJENUL SCAFANDRU. CAT E DE PUTERMC INSTINCTUL MATERN LA
Otnull farà spliná
INSE CTE

F oamea Dragostea, cele cloud marl a fäcut

instincte primordiale ale tuturor fiin-
telor, natura, mama tuturor, le-a asezat,
tot atAt de puternic si de adânc In om, ca
In cele mai neinsemnate insecte.
Pentru a-si potoli foamea si In acelas
pentru a se ipune la aeläpost, paian-
jenul de apa arggroneta aquatica
construit, In fundul apei, cel mai ingenms
submarin, simplu i practic i care-i slu-
jeste totodata de cuib. La vremea pran-
zului, argyroneta iese la suprafata, se plimbä
câtva timp pe luciul apei, unde nu Intar-
zie sa gaseasca vânatul necesar. Treaba o-
data terminata, paiajenul se grabaste O. co-
boare, In fundul apei, cu provizia gasitä.
Dar nu numai de alimente are nevoie pa-
iajenul, ci 0 de bung provizie de aer, cki
cuibul din fundul apet trebue aerisit re-
gulat. In acest scop paiajenul vine la su-
prafata, de mai multe ori pe zi, 10 ia o cu .furie
cantitate potrivita de aer, Inmagazinata In- cu toata puterea celor opt picioruse prefe-
o serie de interesante experiente,
cu acesti paiajeni, scrie ca i-a tinut sub
sticla, la soare, timp de 15 zile, 1rá hrand.
J. H. Fabre, vestitul poet al insectelor",
era de pärere ca acesti paiajeni absorb
calorific necesare vietii lor direct, din soare
Ca toate lycosidele, pardosa îi confectio-
neaza un skulet de matase, In care 10
depune ouäle i unde se va naste pro-
genitura. In zilele cälduroase insecta se
plimba, tarand dupa ea saculetul legat cu
tirisoare de corpul ei. Pardosa nu Ward-
seste niciodatA povara pretioasa, aparandu-0
ouäle cu Inversunare i curaj, impotriva
oricarui atac. incercám a-i lua sacule
scrie Millet; vedem cum insecta face
sarituri desperate, de cite -4-5 centimetri,
se sbate i nu se lasá s'o bag In tubul, de
care ma servesc pentru captura. Daca a-
pue skuletul cu clestisorul, ea protesteaza
i, ca sa nu i-1 iau, 11 strange

Acesta-i numeie ce s'a dat lui Petru Ga-

vin* un englez hotärit si dfirz care in Um-
put and cithn acestea aleargA spre a par-
curge, pe jos, in fugä, America, dela Ocea-
nul Pacific 'Ana' la Atlantic. Mai are mult
alergat, dar rezistenta de care dA dova-
dä acest om e neinchipuitA. Un cal ar fi
cäzut, mort de obosealA, de multA vreme.

Ceata neagrii din Galitia

si Nordul Basarabiei
La Varsovia s'a proceclat la o foarte
amanuntitä analiza chimica, a cenusei de-
pusä de asa numita ceatet neagrei, de acum
eateva saptamâni, pe tot ce i-a esit In cale.
S'a constatat el ea se compunea din ni-
sip extrem de fin ceeace dovedeste cà
nu poate fi de origina vulcanica, i 30/o
potash.%
S'a socotit ca In zilele straniului feno-
men, ar fi cazut asupra regiunilor de m-i
PAiajenul Parmisa mama cea mai iubi- sus o cantitate de nisip i potasa egala
Ware". cu aceia a 150 vagoane potasä si 120 va-
In basicu- goane nisip.
tre puful fin de pe trup i parul trup-
tele de apA foarte niici lipite de
sorului säu mic. Astfel aprovizionat, rm- Argyoneta, pAiajenul aquatic intrând in cuib 0 invenlie care $i-ar gasi aplicatie
nusculul scafandru coboara, fara grijä, pana rand moartea, decal sä-si paraseasca sku- la noi
la cuib, un fel de clopot impermeabil, citt o letul cu ouale". Invatatul entomolog a con-
coajà de nucd, avand o mica deschizatura, tinuat multa vreme interesantele-i experi-
pe unde se introduce insecta. Cuibul e legat ente.
cu fire si fixat de planta sau piatra cea
mai apropiata. Cu piciorukele, insecta Ii De cinci ori i-am rapit sacul, rupand
netezeste parul; micile basicute se desfac firele ce-1 legau de trupsorul ei mic
aerul se urea spre plafonul cuibului, unde tot de atatea ori insecta s'a repezit la sa-
formeazA un strat subtire de gaze care face culet, legandu-1 imediat cu alte fire noui.
sä scada nivelul apei. Uneori, luandu-i saculetul, am lasat In loc
Meet, cu multá rabdare i stdruinta, in- alte obiecte asemänätoare: un graunte sau
secta izbuteste sa umple cu aer locmnta o pietricicA. Insecta, o apucA o pipaie
ei unde ramâne Bra grip, la adapost de atarna, crezând cà e säculetul ei. In-
perieole. Ea depune acolo victimele, având sectele lipsite de skulet, mor dupä 2-3
grije sa elimine resturile, bdtandu-si joc de zile, pe and cele care, Inselându-se, poarta
intemperii si de dusmani insectivori. alt obiect. traesc i Nita la 10 zile.
*** Manipulând o pardosa, scrie tot Millet,
o altä specie de paiajeni, numitA Pardosa, am strivit eu clestisorul, din .gresalä, sku-
prezinta eel mai extraordinar instinct de lettil cu ou.a. Insecta apuca lute sacul gol
conservare a speciei. E un mare paianjen strangându-1 cu piciorusele; a douazi am
de câmp, care trdeste In Franta i una gasit-o moarta.
din curiozitatile lui este ca aproape nu md-' A. A. LUCA
nailed niciodata. Entomologul Millet care

Interesante descoperiri 'preistorice In Suedia

Pe and se sApa o groapa, In provincia Inteuna din ele s'a dat peste o bucata
Papa-
Halland, Suedia, s'a dat peste douA corabii, de chihlibar, foarte frumos lucratd.mlastini.
dill era asa numitä pre-vikingä, construite, galul se afla In adancimea unei
dupa socotelile arheologilor, cu 2-3000 1 din Imprejurmule straturilor de ahem.
ani, lnainte de era noastra. 0 dovada mai mult, ca cu mii de ani In
Tot cu acest prilej s'a dat i peste schele- urma., In apropierea polului Nord, se aflau
tul mmi papagal, având respectabila vArsta. paduri cu vegetatie 0 fauna, asemänatoare
de 5000 ant! celor din padurile virgine, de azi, de la LA TELEFON: Publicul cs,e rugat sfi-si
S'a putut socoti aproxirnatia acestor vremi, tropice si. equator. verse necazul pe manechinul altiturat si sA
dupA stratul de siliciu, In care se aflau Procesul de rAcire a scoartei parnantului nu strice aparatul telefonic".
nostru, nu se produce, asa dar, prea repede. (Der Goetz, Viena)
ascunse corAbiile.

www.digibuc.ro
 18 REALITATEA ILUSTRATA" -No. 20. - 3 Iunie, 1928

SOLUTIILE JOCUMILOk PE LUNA APR1LIE

USA
0B
V EN IZ CLOS PAGAN I N E L I SABET
ANALOA
BANI O R6TORI CI PAL USTR 1 NA
C I MAROSA P ALATI T
CEM LEGAL
.

MOZART
Lumi NT
,A 4CI NA
CORALIf7410RAR AMON
GOUNOD i TA L CEML
v i c o MA MEN i 4,T E
TANI SA HC7 i L AC'zjE
4
AMOR
AMOS
A DA NAr4U R A SCHUBERT
MASSENET MO RAC,A A
AX ' ARO I MAGI *Y
I NA Om 1 B I L EvAA,RAE3 RUB I NSTE1 N
WAGNER E N I p%S7
N A'ATAYA1APARTOu H A
TEDELA? v/,13 A N
N AMA U TER,J 147 T SCHUMANN
CHOP I N
N AT IrAMAT
I N I MO
OTANI Ar / ENE
PAi
AmA
C,AMA L AJI, A /OD os L AS S US bARATAR
H AMA
A RWRETO D ATYàEALI D
i
EA! 4%Av AT
F' FC,
I
RA
z."'e4C0 OLA R ST
04dg Ak

4N
KAmA
LAMA
ZAMA RED Ev E N 1 E FEMER I DE
BOR CuCor 1
ME Llf7iAOF BEC
AC 4,,,AT E $
A PATAAR, E 4C
i AL EGA N I
_AL. AD N
telAfr,LE_5HER,$ES

/
R I MATO/ I A I
v A RV
0 RAW L E 1'1
A Cv4u otN/ ,%xD 0
VENERAT i UNE
MO DA
s
AR r-AC RHAfiAL I ,A o U
iov
AMOR
GANA
OE,RELE
RI
QA L. L%,D74v U ET
CAI c
ZEAMA
Fltr.,1FugNo
AGATFtv RS A
YAGArAm 0 LE:;
N
N i I
I 2 ETUE A
C.
UZ Ar4 I AU ,B BE
ASMUTIT
PISOLAMA TA1111
Ropr, APT CAL
uTZKA LIM
G%,RIMR A
I RT/413
SOCOT EA
T R AL A LA
Er4GE RTN E R/,R
EAmi Ros .AT LEI
CoNsTitun ONALITATE
LERI OLT
1
Ev AP I
'F"
DO
UN RAC R I Nr4A DA Al AR
A s Ar4Tui. INNOFIS
gN A S.4,PA
NAPliS

NIMJau
I RigEoLERIZSE
,
IV05 xvr,?R o 2 A
SLI_NAT T ES
ALTAR o LP0",%z
E TOIsiff/4U L ,74
AI
Nu
N
A
BAiI
SALT
BARBA
BARCA Nis-E-TRu CORT T i AA. lt hi N
A
BA R DA
eARZA
TROC
ERAS! STRASE
Lista deslegatorilor Demetru 60; Teodorescu I. Vasile 70.
GALATI : Marcovici Emanoil 65 ; Eugen
Btilanescu 70; Vasile 5i Spiridon Cazil 75 ;
Au intrunit numarul cel mai mare de Constantin Timus 105; Constantin Puiu 85; Nicolae Vasiliu 85; Isac Feldman 85; Joseph
puncte (105) si au obtinut: premiul de 1000 Nicolae D. Rollea 93; Titu Dobras 93; Gr. Petter 75; Vasilica Rosca 75; Titi Diacone-
lei Ticusor Alexandrescu, Cluj; premiul de Romanescu 100; Didinel Demetrescu 95; scu 85 ; Harry Hirsch 25 ; Cicerone Ath.
500 lei N. Stroe, Timisoara; premiul de 300 Stela Marinescu 95;,Niculae Dumitrescu 90; Palade 95; Nicu Dumitrescu 80.
lei Constantin Timus, Bucuresti. Ionescu Victor 80; Vasile Popescu 60; Sil-
S'a acordat câte o carte urnatorilor cari Via Comänescu 40; Iorga E. 95; Cezar De- Grigorici 95. GIURGIU: Alex. Capsuneanu 90; Vasile
n'au avut dectlt 100 puncte: Const. P. bor. metrescu 95; Irene D'y 5.
jea, Câmpina; Nicu Manoliu, Iasi; Gore BAZARGIC: Emila Capris 90. IA$I: Halperin Alexandru 95; Urnaa
Chirita, Craiova; Gr. Romanescu, Bucuresti; BUZAU: Lionel D'Ally 95. Constantin 85; Emil Launay 80; Petre Cor-
Lenusa Anagosta, Braila; Traian Suharea- CALIACRA: Mya Iorgulescu' 10; neliu 90; Nicu Manoliu
nu, Craiova ; Vasile Turculescu, Craiova ; CAMPINA: Nicu Slavic .85; Constantin P. ILFOV: Preda Atanasiu 13.
Traian Perieteanu, Bucuresti si Arghir Herjeu 100. LUGOJ: Tina Eftimiu 95.
Bratianu, R.-Valcii. * * * CLUJ: Bebp Stanescu 95. ODOBESTI: Iosif Avram 90.
CONSTANTA: Alexandru Dumitrescu 75. R.-VALCEI: .Grig. Bodra 90; Arg. Brati-
ALBA-IULIA: Bordog Emil 60. CRAIOVA : George Petrescu .95 ; Gore anu 95; Paunescu Haralamb 65; Ch. Burtan
ARAD: Campoesu Nicolae 95. Chirita 100; M. N. Cosoveanu 85; Eugen Rd- 80; Sandy Catanoiu 95; Jean Constantines-
BACAU: Brailea.nu Gheorghe 50; S. Ti- dulescu 95; Traian Suhareanu 100; Mender cu 95; Virgil Ch. Ionescu 85.
han 55; Jenica-Stroe-01tuz 70; Grumberg Romeo 85; Petre Sfetitu 95; Corneliu Putu- ROMAN : Marioara Corneliu Bontas 50.
Ozias 85; Lucy Enache si Maricica Mircea reanu. 75; Vasile Turculescu 100; M. D. Bu- SILISTRA: Errich Sigurth-Cabe 25.
20; Stoian Popovici'30. dica 95; Paul si Aurel Enescu 95; A. Elie- SLATINA: Loloca si Muyuril Arayon 90.
BALTI : Solomon Brennan 85 ; Herbert zer 85; Tudor Marin 80; Ch. Popescu-Plop-
Rosner 10; Josif Filman 65. *or 95 ; I. Munteanu 95 ; Bica Pisoschl 95 ; TG.-OCNA: Sophie si Clarisse Herscovici
BISTRITA: Moldoveanu Aurel 20 Tyti Stoiculescu 70. 60; Isidor si Mauriciu Herscovici 70; Her-
BRAILA : Lenusa Anagosta 100; Hry- M-TIREA DEALULUI Dumitru Vasile-
man Kurtzberg 95; Nathan *i Bercu Engel-
santa Lorea 70; Panait Flores 75. scu 85. berg 95.
BRASOV: Traian Mihäilescu 65; Nelu I. FALE$TI: Gheorghe Berghiner 85. TULCEA; Andrei W. Sandu 90.
Popidon si Andrei Ivan 65; Tudoran Vic- FOCSANI Nicu Iliescu 90 , Nicolae T. T.-SEVERIN: L. Cr. Mircea 65; Traian
tor 67. Nlcolau 95; Ionel Postolache 95; Ion si Pu- Perieteanu 95; Iacob Niculescu 80; Gicti
BUGURESTI: Irene D'y 55; Petre Gher- isor Capta 90; Alex. Niculescu si M. Jin- Ghiorghiu 75; Nicu I. Marinescu 80; Florea
ghel 25; Misu Tevi 25; Titeiu Mihaiu 15; gulescu 90; Panter Hallel 90; Teodorescu Nicolaescu 85.
444444..
Era atat de draguta, incat nu regretai ca
Cum am contribuit la organizarea unui concurs al Realitätii Ilustrate" am venfit.
Ii facui cunostinta. Avea un nume fru-
Unul dintre ultimele noastre concursuri: I cu Frideric, un prieten al ineu, student la mos ca si ea.
$ase fete tinere cauta adapost", apela la I drept, pe care-1 gasisem in capitala Germa- Pe cand vorbiam, fotograful se apropie
spiritul de inventiune al cititorilor spre al niei. dé npi i o ruga sa vie spre a fi fotografi-
arata ce s'a facut cu una dintre cele sase Frideric era si ziarist... chiar la Abend- ata cu celellate.
fete, fotografia pe care noi o reprodusesem blatt..." - Pentru ce vä fotografiati ?" intreba
neinffilisând deceit cinci fete. Imi rtispunse prapadindu-se de ras: a- Frideric.
Dm numarul mare de raspunsuri, menti- nuntul e o reclama la un nou film de clue- - Pentru revista Realitatea Ilustrata",
out= pe al d-lui Aurel Marin, Bucuresti, ma !...
un raspuns original, caruia i-am acordat Deceptionat. am facut o muträ acrä. Iar
premiul I de 1000 lei.
*** Frideric imi spuse: Daca vrei, pot sti-ti re-
din Romania"
- Da!"
-
comand - chiar acum - una dintre aceste Si pentru ce
Eram de câteva zile In Berlin. Din intam- fetite dragute, sprintene si simpatice". Pentru un concurs".
plare, citind ziarul, \Tad anuntul: Sase fete Am acceptat bucuros. A !... Stil ce ? lasä sa se fotografieze
tinere cautä un adapost". Luaram o masinä, $1 peste putin timp a- prietenele tale singUre, iar pe tine... sti ghi-
Pe loc imi ven1 o idee... Ce-ar fi data le-as iunserám la un studio" din apropiere... ceasca cititorii unde esti"...
face o propunere ? $i 'm'apucai sä scriu Era locul unde se turnaserti unele scPne Propunerea era originala. Fu deci accep-
Doresc cunostinta celor sase fete dragute, 41in filmul $ase fete linere calla un adä- tata.
pentru o eventuala excursiune placuta... post" si unde locuiau artistele. Si astfel fura fotografiate doar cinci din
Tamar bine. La ziar. sub P. Cele *ase fete tocmad se asezau In fata cele sase fete care cautau adapost" prin
Ftiindcá venisem la Berlin sä petrec, ma unui dispozitiv, spre a fi fotografiate. anuntul din Abendblatt".
clusei la ziarul Abendblatt" i a* fi dat, Cand 11 vazu pe Frideric, una dintre ele Numarul celorlalti concurenti premiati le
poate, anuntul men, clacl nu mä, intalneam vent spre noi. vom publica In numarul mistru viitor.

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No. 20. Iunie, 1928 19

S tea de prima marime din constelatia

Vulturului; planeth; 3) constelatia zodi-
acalid; 4) stea de mdrimea treia in conste-
latiunea Andromedei; 5) nume ce dau td-
ranii romani, unui brilu de trei stele din
cons. Orionigui; 6) fluviu de stele la dreap-
ta Orionului; 7) cea mai strMucitoare stea
de pe intregul cer.
Initialele cuvintelor dau numele
celei malt luminoase stele din constelatia
Scorpi a.
Sub conducerea d.lui CONSTANTIN MASSU
Joc No. 1
trimis de C. C. Pa lade
MOTIV ROMANESC" (cuvinte incrucisate). Cum stam cu vulcanii
(10 puncte)
Insulele Alentine mi sunt celebre numai
prin pescarii de foce; cle detin i recor-
dul care nu prea ferice$te pe locuitori
de-a avea cei mai multi vulcani de pe glob.
E vorba de vulcani in activitate. Pe Intreg
pamântul, sunt 338 de astfel de vulcani. Din-
Ire acestia 205 Stint pe insule, 133 pe con-
tinente.
Insulele Atentine contin 31 vulcane In
activilate; Japonia 17; Kantchaska 22; Is-
landa 19; Chili 17; AfrL.a continentald de-
asernenea 17.
Republica Ecuator, singurd, are 11
cani si Nicaragua 10, pe când continen
tul european nu are deck un singur vul-
can in activitate: Vesuviul.
'Se mai $tie de existenta a 25 vulcani sub-
marini, in Oceanul Pacific.
.11111110

REALITATEA ILUSTRATA"
revistd saptfimânald
REDACTIA SI ADMINISTRATIA
Bucuresti, str. Sdrindar 9
Telef on 7/69
PRETUL ABONAMENTULUI
Pe un an intreg Lei 300
Pe o jumdtate de an 170
Pe trei luni 90
PENTRU STRAINATATE
ORIZONTAL: 1) obiect; 3) particuld ne- mas, regele Tebei; 46) sentiment; 47) Pentru America 85
tragic atenian (sec. V. a. Chr.); 48) rdu in Jugoslavia si Cehoslovacia . lal 500
gativri; 6) Interjectie; 8) interjectie; 10) lite- Bavaria; 49) pronume; 50) ran in Franta; . .

rator i erudit francez (1730-1811); 14) cele- 51) chelner; 52) mic fluviiu in Fran-M.
brrt resedinta,' regard, englezd in Scotia; 19) Joc No. 2 Sub directiunea until comitet
medicament preparat cu seminte oleioase ; Secretar de redactie N. Constantin
20) supus sanselor nesigure; 22) semn de ASTRONOMIC
trimis de Constantin C. Palade Deslegdrile joeurilor se oilmen la redac-
plecare ; 23) rege iudeu (919-918 a. Chr); tie pând la 10 Iulie. Fiecare joc acordd
24) totalitatea lucrurilor ce se referri la sti- (10 puncte) deslegdtorului un numär oarecare de punc-
inta scrierilor secrete; 27) oald Mold.; 28) te. Cel care obtine numdrul cel mai mare
atributiune speciald; 29) prepozitie; 30) in- de puncte, prin deslegarea celui mai 7 are
terjectie (invers); 31) poftirn; 34) tesätura numdr de jocuri din numerile 20, 21, 22
si 23, va primi un premiu de 1000 lei. Premiul
subtire i usoard; 35) arbust din familia ro- al doilea e de 500 lei; premiul al treilea 300
zaceelor; 35) Fluviu in Laponia; 37) ungu- lei. Urnifitorii sapte deslegátori, primesc cd-
ent; 39) dourt conscane; 40) notrt muzicalri; te un velum din operile autorilor renumiti.
41) insuld francezd; 42) calitatea lucrului Deasemenea vom publica numele tuturor
deslegfitorilor. Premiille se vor distribui la
conform unei anumite legi; 53) poet ger- 20 Iulie 1928.
man (1791-1813); 54) desfiintare; 55) sotia
lui Ceyx si fiica lui Eol; 56) preot si scriitor
11""""I 11111111'.1.111""I
Motto : -Cumpettarea pianuitti
francez (1649-1706). e chestie de incredere"
VERTICAL: 1) Interjectie; 2) eau in Franta;
3) scriitor elvetian (1745-1832) ; 4) localitate [ Garantia:cea mai deplia
in Franta unde se afla un splendid castel r o oferd renumele
al Dianei de Poitiers; 5) prrijind dealungul L excelent al firmei
catartului unei corabli; 6) arbore intrebu-
intat in tâmplri!ie find; 7) chimistil care se
ocupd cu studiul sarei; 8) prevedere; 9) o- [ !; TRISKA
ras in Persia; 10) rege Vizigot (511-531); 11) eaistentei de 58
ran in Algeria; 12) personagiu biblic; 13) ani, cel mai ves-
interjectie; 15) unesc; 16) porn fructifer; 17) [ tit depozit al
termen technic mill-tar; 18) general spartan bransei
ce puse capdt rázboiului peloponeziac; 19) I]
magistrat grec; 21) substantrt 1ich1dd aflata Reprezentantul
inteun corp organizat; 25) general englez general al cunoscutei märe
(1717-1790); 26) mäsurdi fictivrt; 32) alcool Förster"
etilic; 33) economist francez (1812-1885) 38) Inlocuindu-se pritrdtelele cu litere, se vol.
oras in Finlanda; 43) rdu in Rusia Euro- forma 7 cuvinte orizontale cu urmdtoarele St. Saguna 14. 'Won 419
peand; 44) desert (fig.); 45) sotia lui Atha- semniFicatii; ImErdl Isomoull 11116.ammismawal immummoni

www.digibuc.ro
Cereti orogramul de Radio oe o shtämâng, suoliment gratuit la revistä
La CAlugáreni

Cu prilejul pelerinajului fäcut la Cgaugd-

reni de Tinerimea Românä, M. S. Regina
impreund cu A. S. R. Principesa Ileana, au
tinut sä, onoreze cu prezenta lor pioasa ma-
nifestare. Ilustratia noastrá le infäliseazd
imediat dupä sosirea la Calugäreni.
Fostul print Carol cu doamna Lupescu in grädina contelui" Ionescu, la Londra

PRIMIREA ABATELUI ZAVORAL LA TURNU SEVERIN

SERBAREA DE FINE DE AN DE LA O. N. E. F.
TRIBUNA DE ONOARE: In planul intai dela stânga la Dela stânga la dreapta: abatele Zavoral,
dreapta : A. S. R. Principesa Ileana, A. S. R. Principele d. Theodor Costescu, d-na Blebea
Regent Nicolae $1. d. general Berthelot.

Abatele Zavoral insotit de doamne din elita _severirmanä

Defilarea echipei de atleticá usoara precum si de notabilii orasulni, a Meat o excursie pe Dundre
Bucaresti. Atellerala DADEVERUL" S. A. Sarindar. 7-9-11

www.digibuc.ro