CAPITOLUL XV

Joc dur: note asupra luptelor de

cocosi balineze
7

Raidul
1958, sofia mea ~i cu mine am sosit, bolnavi de malacie
L A iNCEPUTUL lui aprilie
~i timizi, intr-un sat balinez in care aveam int.:!!npa de a studia ca antropolcgi.
0 localitate midi, de aproximativ 500 de oameni, ~i relativ izolata, care era propria
ei lume. Noi eram intru~ii, unii de profesie, iar slitenii ne tratau a~a cum par si ii
trateze balinezii intotdeauna pe oamenii care nu fac parte din viafa lor, dar cne
le impun prezenfa lor: ca ~i cum nu am fi. fost aolo. Pentru ei, ~i intr-o oarecne
masura pentru noi in~ine, eram non-persoane, fa:1tome, oameni invizibili.
Ne-am stabilit in curtea unei familii extinse (acest lucru fusese aranjat dinainte,
prin intermediul guvernului regional), care aparpnea uneia din~e cele patru facpuni
majore ale viepi satului. Dar, cu exceppa proprieta..-ului nostru ~i a )>efului satului_, al
carui var ~i cumnat era primul, toata lumea ne igoora intr-un"inod in care doarun
balinez poate s-o fad. in timp ce cutreieram prin pr, nesiguri, melancolici, docitori
sa placem, oamenii pareau sa priveasca drept prio. noi, cu o privire coqcentrata la
mai mulfi metri in spatele nostru, asupra unei pietre sau a unui copac mai re:a.le.
Aproape nimeni nu ne saluta; dar nimeni totodati nu ne mustra sau nu ne spunea
ceva neplacut, ceea ce ar fi. fost aproape la fel de satisfliditor. Daca ne fli:e.un
curaj sa abordam pe cineva (ceva ce e~ti foarte descurajat sa faci intr-o astfelde
atmosfera), acesta se indeparta, nepasator, dar de.filltiv. Daca statea jos sau sprijinit
de·un perete ~i il prindeam astfel in capcana, nu sp.mea nimic sau murmura cee~ ce
pentru balinezi este non-cuvantul suprem -"da". :indiferenfa, desigur, era studiata;
satenii urmareau fi.ecare mi~care pe care o fliceam ~i aveau o cantitate enorma de
informafii destul de exacte despre cine eram ~i ce urma sa facem. Dar se purtau
de parca, pur ~i simplu, nu am fi. existat - ~i, de fapt, dupa cum era menit sa ne
informeze acest comportament, nici nu existam ::au, eel pupn, nu inca.
Cum spuneam, acest lucru este generalizat in Bali. Oriunde altundeva am ~st
in Indonezia ~i, mai apoi, in Maroc, cand am intl:at intr-un sat nou, oame~ s-au
revarsat din toate parfile sa rna priveasca cu mare atenpe ~i adesea sa rna ~i pifaie
 364
lNTERPR&TAREA CULTURILOR
destul de insistent. in satele balineze, eel pufin cele departate de circuitul turistic,
nu se intampla absolut nimic. Oamenii continua sa ciodineasca, sa discute, sa
aduca ofrande, sa priveasca in gol, sa care co~uri in jur, in timp ce tu bantui peste
tot, simfindu-te vag imaterial. $i acela~i lucru este valabilla nivel individual. Cand
1ntalne~ti prima oara un balinez, acesta pare, de fapt, sa nu relafioneze cu tine deloc;
::u termenul pe care Gregory Bateson ~i Margaret Mead 1-au racut celebru, el este
1
.,plecat" • Apoi- dupa o zi, o saptamana, o luna (pentru unii, momentul magic
nu vine niciodata) -, acesta decide, din motive pe care nu am reu~it niciodata sale
patrund, di tu efti real, iar apoi devine o persoana calda, vesela, sensibila, empatica,
:hiar daca, fiind balinez, intotdeauna foarte controlat. Ai depa~it, cumva, o anu-
mita granita a umbrei morale sau metafizice. Chiar dad nu e~ti luat tocmai drept
:>alinez (trebuie sate na~ti astfel), e~ti eel putin privit drept o fiinta umana, ~i nu
:lrept un nor sau o pala de vant. lntregul aspect al relafiei se schimba dramatic, in
majoritatea cazurilor, intr-unul bland, aproape afectuos - o cordialitate rezervata,
mai degraba ludica, manierata, meditativa.
'
Sotia mea si cu mine ne simteam inca in bataia vantului, dezamagiti si chiar
, ' , j
!nervati, de vreme ce incepeam sa ne indoim dad, la urma urniei, eram cu adev~at
:eali, cand, la aproximativ zece zile de la sosirea no astra, o mare lupta de coco~i s-a
;inut in piata publica, pentru a strange bani pentru o ~coala noua.
Acum, lasand la o parte cateva ocazii speciale, luptele de coco~i sunt ilegale
:n Bali sub Republica (a~a cum, pentru motive nu cu totul diferite, erau sub olan-
iezi), in mare parte ca rezultat al preten?llor de puritanism pe care naponalismul
·adical are tendinta de ale aduce cu el. Elita, care nu este ea insa~i foarte puritana,
·~ i face griji pentru raranul sarac ~i ignorant care i~i joaca tofi banii, pentru ce 0 sa
:reada stdiinii, pentru irosirea timpului care ar fi mai bine sa fie dedicat edifidirii
:arii. Ea vede luptele de coco~i drept ,primitive", ,inapoiate", ,neprogresiste" ~i, in
~eneral, nepotrivite pentru o napune ambitioasa. $i, precum in cazul altor aspecte
;tanjenitoare-fumatul de opiu, ceqetoria sau sanii neacoperifi- incearca, intr-un
nod destul de sistematic, sa le opreasdi.
Desigur, asemenea consumului de alcool din timpul Prohibipei sau, in ziua de
tzi, fumatului de marijuana, luptele de coco~i, fiind o parte a ,Modului de Viata ·
3alinez", continua cu toate acestea sa aiba loc cu o frecventa extraordinara. $i, ca
;i in cazul Prohibitiei sau al marijuanei, din cand incand politia (care, eel pufin in
l958, era aproape toata non-balineza, respectiv javaneza) se simte datoare sa execute
1n raid, sa confiste, cocosii, si
, pintenii, sa amendeze cativa
, oameni si , chiar, uneori,
;a-i expuna pe unii dintre ei pentru o zi in soarele tropical, ca lecpe exemplara
:are, cumva, nu e invatata niciodata, chiar dad rar, foarte rar, obiectul ei moare.
Drept rezultat, luptele sunt finute de obicei intr-un colt izolat al satului, aproape
n secret, fapt care are tendinta de a incetini pupn actiunea - nu foarte mult, dar
>alinezilor nu le pasa deloc daca ea e incetinita.In acest caz insa, poate din cauza
Joe ~ 6~
XV, DUR: NOT& ASUPRA LUP T&:.OR D& ...
ca strangeau bani pentru o ~coala pe care guvernul nu era capabil sa le-o ofere,
poate din cauza cain ultima vreme raidurile fusescra pufine, poate, cum mi-am
dat seama din discutiile ulterioare, exista ideea di: rnita necesara fusese platita~
s-au gandit ca puteau risca in piata centrala, strang~1d o mulpme mai mare ~i oai
entuziasta, f'ara sa atraga atentia fortelor de ordine.
S-au in~elat foarte tare. In' mijlo~ul celui de-al treilea meci, cu sute de oameni~
inclusiv eu ~i sofia mea, inca transparenfi, contopi:i intr-un singur trup in jurul
ringului, un superorganism. in sens propriu, un caoion plin de polip~ti inarmati
cu mitraliere s-a apropiat urland. in mijlocul strigitelor puternice ~i ascup~e de
,Pulisi! Pulisi!" din multime, politi~tii au debarcat ~i.. racandu-~i aparitia in centrul
ringului, au inceput sa-~i balanseze mitralierele in j:1r asemenea gangsterilor din-
tr-un film, chiar daca nu au mers pana acolo incat sa traga cu ele. Superorganismut
s-a destramat instantaneu, iar componentele lui s-n impra~tiat in to ate directiile.
Oamenii fugeau pe drum, dispareau cu capul ina_nte pe deasupra zidurilor, se
strecurau sub platforme, se ghemuiau in spatele par3.vanelor de rachita, se dtarau
in cocotieri. Cocosii,
T inarmati cu pinteni de otel suiicient de ascutiti ca sa taie un
I , I ,
deget sau sa strapunga un picior, alergau salbatic in jur imprejur. Peste tot nu erau
decat praf ~i panica.
Pe principiul antropologic consacrat ,cand e~ti printre lupi, urli cu ei", sqia
mea ~i cu mine am decis, doar ceva mai purin spoctan decat top ceilalfi, ca ceea
ce trebuia racut era sa fugim ~i noi. AID fugit pe strada principala a satului, spre
nord, in cealalta parte decat cea in care locuiam, caci eram pe acea latura a ringului.
Cam pe la jumatatea drumului, un alt evadat s-a dipustit brusc intr-o curte - a
lui, dupa cum s-a dovedit -, iar noi, nevazand nimic in fata noastra in afara de
culturi de orez, camp deschis ~i un vulcan foarte kalt, l-am urmat. Dupa ce no4.
trei ne-am rostogolit in curte, sotia lui, care parea ci mai trecuse prin acest tip de
treaba in~nte, a scos o masa, un ~ervet, trei scaune ~i trei ce~ti de ceai ~i, !ara niciun
fel de comunicare explicita, ne-am a~ezat cu totii, am inceput sa sorbim ceai ~i am
incercat sa ne venim in fire.
Cateva momente mai tarziu, unul dintre polifi: ti a intrat in curte, racand pe
grozavul ~i cautandu-1 pe ~eful satului. ($eful nu numai ca participase la luptli, d
o ~i aranjase. Cand a venit carnionul, el a fugit la riu, ~i-a dat jos sarongul ~i s-a
aruncat in apa, ca sa poata spune, cand in cele din .uma 1-au gasit stand acolo ~
turnandu-~i apa pe cap, di el fusese la baie in timpul ::n care avusese loc toata treaba
, nu stia
si , de ea. Ei nu 1-au crezut si , 1-au amendat cu trei sute de rupii, pe care satul
le-a adunat in mod colectiv.) Vazandu-ne pe mine~= pe sofia mea, ,Oameni Albi",
acolo in curte, politistul a executat o dubla abordae clasica. Dupa ce ~i-a reg~si:
vocea, ne-a intrebat, aproxirnativ, ce naiba aveam noi impresia ca facem acolo. Gazda
noastra de cinci minute a sarit imediat in apararea coastra, producand o descriere.
pasionata a cine ~i ce eram, atat de detaliata ~i de ex~cta, di a fost randul meu, care '
aproape ca nu comunicasem deloc cu nicio fiinta umana in afara de proprietarul _l

meu ~i de ~eful satului timp de peste o saptamana, sa fiu uluit. Aveam tot dreptul
sa fun acolo, a spus el, privindu-1 pe parvenitul javanez in ochi. Eram profesori
americani; guvernul ne daduse aprobare; eram acolo pentru a studia cultura; aveam
>a scriem o carte, ca sa le povestim americanilor despre Bali. $i statusem acolo
::u totii band ceai ~i discutand despre chestiuni culturale toata dupa-amiaza ~i nu
itiam nimic despre nicio lupta de coco~i. Mai mult, nu il vazusem pe ~eful satului
:oata ziua; probabil case dusese in ora~. Polipstul s-a retras, complet descumpanit.
?i, dupa un interval adecvat de timp, la fel am flicut ~i noi, uimip, dar u~urap ca
;upraviet=uiseram ~i nu intraseram la pu~carie.
A doua zi dimineara, satul era o lume complet diferita pentru noi. Nu _doar
:a nu mai eram invizibili, dar eram dintr-odata in centrul atentiei, obiectul unei
nari revarsari de caldura, interes ~i, mai ales, amuzament. Toata 'lumea din sat ~tia
:a fugiseram ca toti ceilalp. Ne intrebau despre asta iar ~i iar (probabil ca pana la
;far~itul zilei am spus povestea, in cele mai mici detalii, de 50 de ori), tachinandu-ne
)land, afectuos, dar destul de insistent: ,De ce nu ati stat pur ~i simplu acolo ~i sa
:puneti polifiei cine suntep?", ,De ce nu ati spus d. doar va uitati ~i nu ati pariat?",
,Chiar v-a fost frica de pu~tile alea mid?". Fiind, ca intotdeauna, chinestezici ~i,
:hiar ~i dind fug sa-~i salveze viafa (sau, cum s-a intamplat opt ani mai tarziu, sa
;e predea), cei mai echilibrafi oameni din lurne, balinezii imitau voio~i, de aseme-
lea iar ~i iar, stilul nostru lipsit de gratie de a alerga ~i ceea ce ei pretindeau a fi
:xpresiile noastre faciale cuprinse de panica. Dar mai presus de orice, toata lumea
:ra extrem de incantata ~i inca ~i mai surprinsa ca nu ,scosesem pur ~i simplu
1artiile noastre" (~tiau ~i despre ele) ~i nu ne-am declarat statutul de Vizitatori
le Onoare, ci, in schimb, ne demonstraseram solidaritatea cu cei care devenisera
lCum consatenii no~tri. (Ceea ce demonstraseram de fapt fusese la~itatea noastra,
lar ~i in asta exista colegialitate.) Pana ~i preotul Brahmana, un individ batran,
;rav, pe jumatate ajuns in ceruri, care, din cauza asocierii cu lumea cealalta, nu
-ar fi implicat niciodata, nici macar de la departare, intr-o lupta de coco~i ~i care
:ra dificil de abordat chiar ~i de catre alti balinezi, ne-a chemat in curtea sa ca sa
te intrebe despre cele intamplate, chicotind bucuros in fafa caracterului absolut
:xtraordinar al intregii pove~ti.
In Bali, a fi tachinat inseamna a fi acceptat. A fost punctul de cotitura in ceea ce
•rive~te relatia noastra cu comunitatea ~i eram cu adevarat ,acceptafi". lntregul sat
ti s-a deschis, probabil mai mult decat ar fi flicut-o altfel (probabil ca nu a~ fi ajuns
ticiodata la acel preot, iar gazda noastra accidentala a devenit unul dintre cei mai
1uni informatori ai no~tri) ~i cu siguranfa mult mai rapid. A fi prins sau aproape
lrins intr-un raid de moravuri probabil nu este 0 rereta foarte u~or de generalizat
1entru a dobandi acea necesitate misterioasa a muncii de teren antropologice,
elatia2 , dar pentru mine a functionat foarte bine. Aceasta a condus la o acceptare
•rusca ~i neobi~nuit de completa intr-o societate extrem de dificil de penetrat
Rapport, in original. [N. tr.]
r. 1\..;)Url'l.l\ l.tUrl tl.UK Ut: . • •
A Y o JV'-' UVAo 1.. V l
307
de catre intru~i. Mi-a oferit tipul de priza imediati, din interior, a unui aspect~
,mentalitapi rarane~ti" pe care antropologii care n:l sunt suficient de noroco~ sa
fuga grabifi impreuna cu subiecfii lor de autoritati inarmate nu o dobandesc in
mod normal. $i, poate mai important decat orice, c:iici alte lucruri poate ca s-ar fi
produs oricum in alte moduri, rn-a conectat foarte rapid lao combinafie de explc-
zie emofionala, razboi de statut ~i drama filosofica cle se~nificatie centrala per_tru
societatea a carei natura interioara doream s-o in!J!leg. In momentul in care am
plecat, petrecusem aproximativ la fel de mult timp cercetand luptele de coco~i ca
~i vrajitoria, irigafiile, castele sau casatoria.
Despre coco~i ~i oam::ni
Bali-ul, in principal pentru ca este Bali, e un lo: bine studiat. Mitologia, arta,
ritualul, organizarea sociala, tiparele cre~terii copJlor, formele de lege, chiar ~i
stilurile de transa au fost toate examinate microscc·pic in cautarea unor urme a.l.!
acelei substante evazive pe care Jane Belo a numi:-o ,temperamentul balinez"J:
Dar, lasand lao parte diteva observafii trecatoare, luptele de coco~i abia daca au fost
remarcate, de~i, ca obsesie populara avand o forti ~caparanta, ele sunt o revelati::
eel pufin la fel de importanta a ceea ce ,inseamna cu adevarat" a fi balinez ca p
aceste fenomene mult mai laudate4 • A~a cum o oaare parte din America apar'!
la lumina pe un stadion de baseball, un teren de go_f, la cursele de cai sau in jurul
unei mese de poker, o mare parte din Bali apare la _umina intr-un ring de coco~:..
Caci doar in mod aparent coco~ii sunt cei care se lup:a acolo. De fapt, sunt oameni:..
Pentru oricine a fost in Bali mai mult timp, ideatificarea psihologica profun-
da a barhafilor balinezi cu coco~ii5 lor este inconfunda~ila. Dublul sens este aici
deliberat. Funcfioneaza exact la fel in balineza ca ~ in engleza, chiar producand
acelea~i glume obosite, calambururi fortate ~i obs: enitafi lipsite de imagina?e..
Bateson ~i Mead au sugerat chiar ca, in concordanti cu concepfia balineza asupra
trupului ca set de parp in mod separat animate, ,coco~eii" sunt vazufi ca penis uri
deta~abile, care functioneaza autonom, organe geni::ale ambulante, care au 0 viafi
proprie6• $i, chiar daca eu nu am tipul de material ir.:con~tient care fie sa confume,
3
J. Belo, ,The Balinese Temper", in Traditional Balinese Culture, edific de J. Belo (New York, 1970) (publicab
' initial in 1935), pp. 85-110.
· • Cea mai buna discufie d espre luptele de coco~i este din nou Balirr::se Character a lui Bateson ~i Mead, PF-
24-25, 140; dar ~i ea este generala ~i prescurtati.
s Cock, in englezi, cu sensul secundar de .penis". [N. tr.]
6
Ibid., pp. 25-26. Luptele de coco~i sunt neobi~nuite in cadrul Culturii balineze prin faptul ca sw:t C·
activitate publica a unui singur sex, de Ia care ceJ.alalt sex este exclus total ~i explicit. Diferenfierea sexuili.
este extrem de minimalizati din punct de vedere cultural in Bali, .ar cele mai multe activitifi, formal! ~
infonnale, implica participarea barbaplor ~i a femeilor pe picior d:: egalitate, de obicei ca cupluri le~te.
De Ia religie Ia politic~ economie, rudenie ~ i vestimentafie, Bali ese mai degraba o societate .unisex", fup t
pe care il exprima atit obiceiurile, cit ~i simbolismul ei. Chiar ~i b contexte in care femeile nu j oacl de
fapt un rol foarte important - muzicl, pictura, anumite activitifi ~cole - absenfa lor, care oricum est~
doar relativi.. renre?.inri m~i mnlt rln~r n ~thlrP r1P fQnt tl..ra,. nna t~nea ci'V";..,l l;'..,..,x ,-~ .............,... ..: ......... ........ - 1
J68 !NTERPRP.Ti\RJ::A CULTURILOR
fie sa infirme aceasta idee incitanta, faptul ca ei sunt simboluri masculine prin
excelenra este cam la fel de indubitabil, iar pentru balinezi cam la fel de evident
ca ~i faptul ca apa curge lavale.
Limbajul moralismului cotidian este impregnat, de partea lui masculina, cu
imagini legate de coco~i. Sabung, cuvantul pentru coco~ (care apare in inscripfii inca
din 922 e.n.) este folosit metaforic pentru a desemna ,erou", ,razboinic", ,campi-
arb at t alentat», ,candidat polit:lc » , ,celib atar» , , d and y», ,crat•» sau , d ur» . un
on, , , bw
0
b~rbat infatuat, al carui comportament are pretenfii superioare pozipei sale, este
comparat cu un cocos' tara coada, care umbla tantos , , ,
ca si T
cum ar avea o coada mare
~i spectaculoasa. Un barbat disperat care face un ultim efort irational de a scapa
dintr-o situatie imposibila este asemuit cu un coco~ pe moarte, care lanseaza un
ultim asalt asupra celui care tl chinuie, pentru a-1 atrage ~i peel intr-o distrugere
comuna. Un om zgarcit, care promite mult, ofera putin ~i este ranchiunos din
cauza asta, este comparat cu un coco~ care, pnut de coada, sare catre altul tara de
fapt sa-l abordeze. Un tanar la varsta casatoriei, inca timid fata de sexul opus, sau
cineva care are o slujba noua ~i este nerabdator sa faca impresie buna este numit
,coco~ luptator bagat pentru prima oara in cu~ca" 7 • Procesele de la tribunal, raz-
boaiele, competipile politice, disputele pentru mo~tenire ~i certurile de pe strada
sunt comparate, toate, cu luptele de coco~i8 • Pana ~i insula insa~i este perceputa,
din cauza formei ei, ca un coco~ mic ~i mandru, in echilibru, cu gatul intins, spatele
incordat, coada ridicata, intr-o atitudine eterna de provocare la adresaJavei mari,
inutile si
, amorfe •
9 in timp ce trecea la alta cu~ca, facea inca o baie s:Il hranea inca un coco~. ,Top.
Dar intimitatea dintre oameni ~i coco~ii lor este mai mult decat metaforica.
Barba~ii balinezi sau, eel pufin, o larga majoritate a lor, i~i petrec enorm de mult
timp cu favoripi lor, pregatindu-i, hranindu-i, discutand despre ei, testandu-i
unii impotriva altora sau doar privindu-i cu un amestec de admiratie fascinata ~i
absorbire de sine visatoare. De fiecare data cand vezi un grup de barbap balinezi
ghemuifi alene in cHidirea consiliului sau pe marginea drurnului, cu ~oldurile la-
sate in jos, umerii aplecafi in fata ~i genunchii ridicafi, jumatate sau mai mult de
jumatate dintre ei vor avea un coco~ in maini, pnandu-lintre coapse, ridicandu-1 ~i
coborandu-1incet pentru a-i intari picioarele, ciufulindu-i penele cu o senzualitate
abstracta, impingandu-1 catre coco~ul unui vecin pentru a-i atafa starea de spirit,
luptele de coco~i, cu totul ale bhbafilor, de dtre ~i pentru bhbafi (femeile- eel pufin femeile balineze-
nici macar nu asista), constituie cea mai izbitoare exceppe. ·
7 C. Hooyj<aas, 1he Lay ofthe]aya Prana (Londra, 1958), p. 39. Balada are o str?fa (~. 17) ~ntru uzul
mirelui reticent. Jaya Prana, subiectul unui mit balinez Uriah, ii raspunde lordulw care 1-a ofent-o ~ ce~
mai frumoasa dintre cele 600 de servitoare: "Rege divin, domn ~i stapan al meu/ te implor, ingadwe-ou
sa pled mintea inca nu- rni sta la astfel de lucruri;l ca un coco~ luptator in ~a/ sunt intr-adevar plin de
ardoare/ sunt singur/ dci fladra·inca nu a fost apfata".
8 Pcntru aces tea, vezi V.E. Kom, Het Adatrecht van Bali, edipa a doua (Haga, 1932),.
9 Exista intr-adev-lr 0 legenda care spune ca separarea dintre Java ~i Bali estc rezultatu! acpunii unuiL _ f Un cuplu incestuos estc obligat sa poartc un iug pentru porci, s;G;e tirasdprintr-o troaca de porci ~i sa
personaj religios javanez putemic, care a vrut sa se protejeze im otriva unui erou cultural balinez (strhn_o~ul ·
a doua casteKsatr~a), c~. coco~i.
era un parior pasionat Ia luptele de Vezi C. Hooykaas, Agama T1rtha
XV. J UI; lJ UIC NU'I'Y- 1\S U I'Kll t. Ue'I'Y- -UK ur. ••• jV';
retragandu-1 intre picioarele sale pentru a-llini~ti hr. Din cand incand, pentru ~
tatona ~i o alta pasare, cineva se va juca in modul ace: ta o vreme cu coco~ul altcuiva,
dar de regula ducandu-se pentru a se ghemui in spaele acestuia, in loc sa ceara si
ii fie inmanat, ca ~i cum ar fi doar un animal.
In curte, incintele cu ziduri inalte in care locu.:esc oamenii, coco~ii de lu? ti
sunt finufi in cu~ti de rachita, mutap adesea dintr-lilloc intr-altul, in a~a fel incii!
sa fie menfinut un echilibru optim intre soare ~i liilbra. Sunt hranip cu o di.eti
speciala, care variaza oarecum in funcpe de teoriile individuate, dar care consta in
principal din porumb, din care impuritafile sunt inlEturate cu mult mai multa griji
decat atunci cand oamenii urmeaza sa-l manance ~= oferit animalului bob cu bol:.
Le este indesat pe cioc si in anus ardei rosu, pentru a-i insufl.eti. Sunt imbaiati im
, ) • J
aceea~i combinatie ceremoniala de apa caldura, ierburi medicinale, fl.ori ~i ceapi
in care sunt imbaiap copiii mici, iar in cazul unui coco~ campion, cam la fel de
des. Creasta le este tunsa, penajul, aranjat, varfurile pintenilor, taiate ~i picioarele,
masate; sunt inspectafi in cautarea defectelor cu privi-ea mijita ~i concentrata a u:mi
negustor de diamante. Un barbat care are o pasiune pentru coco~i, un entuziast in
sensulliteral al termenului, i~i poate petrece o marz parte din viafa cu ei ~i cHar
aceia, imensa majoritate, a caror pasiune, de~i inter:.sa, nu ii domina complet, pot
sa-~i petreaca - ~i chiar i~i petrec - cu ei o perioada de timp care nu doar u:un
strain, ci ~i lor in~i~i li se pare neobi~nuita. ,Sunt nebun dupa coco~i", obi~nuia. sa
suspine proprietarul meu, un pasionat destul de obi~nuit dupa standardele balineze,
suntem nebuni dupa coco~i." ·.
Insa nebunia are unele dimensiuni mai pupn vh;ibile, deoarece, chiar daca este
adevarat ca coco~ii sunt expresii sau amplificari si...-nbolice ale sinelui proprieta-
rului, egoul masculin narcisist formulat in termen: esopici, ei sunt de asemene9.
expresiile- ~i mai degraba unele mai imediate- a ceea ce balinezii considera dr-ept
opusul direct, din punct de vedere estetic, moral ~i metafizic, al statutului uman:
animalitatea.
Repulsia halinezilor fa~a de orice comportament considerat de tip animali:
cu greu poate fi exagerata. Copiilor mici nu li se permite, din acest motiv, sa so!
tarasca. Incestul, chiar daca cu greu aprobat, este lil delict mult mai pupn or~bn
decat zoofilia. (Pedeapsa adecvata pentru cea din urma este moartea prin inecare,
pentrU eel dintai, a fi obligat sa traie~ti ca un animal.10) Cei ~ai mul~i demoni
sunt reprezentap - in sculptura, dans, ritual, mit - ; ub o forma a·nimala reala sau
fantastica. Principalul rit de pubertate consta din pilirea dinfilor copilului, ascfel
incat sa nu semene cu colfii animalelor. Nu doar defecarea, ci ~i mancatul este
considerat o activitate dezgustatoare, aproape obscena, care trebuie intreprinsa in
10
manance de acolo cu gura. Des re asta, ve-.ci J. Belo, ,Customs Peraining toTwins in Bali", in Traditi•m d
!~~~~:: ~~~::~~ti;.,de ~i
J. Beb, p. 49; despre dezgustul fata de a:limalitate in general, Bateson Mead,
 INT ERI' RE T AREA CULTURILOR
370
grabli si in intimitate, deoarece este asociata cu animalitatea. Pana si a cadea sau
orice forma de neindemanare este considerata rea din aceste moti;e. In afara de
cocosi si cateva animale domestice- hoi, rate- :Iara nicio semnificatie emotionala,
) t , , ,
balinezii au aversiune fata de animale ~i trateaza foarte mulfii lor caini nu doar cu
insensibilitate, ci cu o fobie cruda. ldentificandu-se cu coco~ul sau, barbatul balinez
se identifica nu doar cu sinele lui ideal sau chiar cu penisul sau, ci, de asemenea ~i
in acela~i timp, cu ceea ce il inspaimanta, ceea ce ura~te ~i, ambivalenfa fiind a~a
CUJfi este, ceea ce il fascineaza eel mai mult - ,Puterile 1ntunericului".
Conexiunea dintre coco~i ~i luptele de coco~i ~i astfel de Puteri, cu demonii
animalici care ameninta constant sa invadeze spafiul mic ~i eliberat in care baline-
zii ~i-au construit cu atata grija viefile ~i sa-i devoreze pe locuitorii acestuia, este
foarte explicita. 0 lupta de coco~i- orice lupta de coco~i- este in primul rand un
sacrifi.ciu de singe oferit demonilor, impreuna cu incantafiile ~i ofrandele cuve-
nite, pentru a impaca foamea lor nesafioasa ~i canibalidi. Niciun festival al unui
templu nu trebuie desfa~urat pana nu se face un astfel de sacrificiu. (Daca ·el este
omis, cineva va intra inevitabil in transa ~iva porunci, cu vocea unui spirit manios,
ca aceasta scapare sa fie corectata imediat.) Reacfiile colective la relele naturale
- boala, recolte proaste, erupfii vulcanice -le implica aproape intotdeauna. Iar acea
sarbatoare celebra din Bali, ,Ziua lini~tii" (Njepi), cand tofi stau tacufi ~i nemi~cap
toata ziua, pentru a evita contactul cu un aftux subit de demoni alungafi temporar
din iad, este precedata, in ziua anterioara, de lupte de coco~i la scara mare (in acest
caz, legale) in aproape fiecare sat de pe insula.
' In lupta de coco~i, omul ~i fiara, binele ~i raul, eul ~i incon~tientul, puterea
creatoare a masculinitafii starnite ~i puterea distructiva a animalitafii eliberate se
contopesc intr-o drama sangeroasa a urii, cruzimii, violenfei ~i morfii. Nu e de
rnirare ca atunci cand, cum este regula invariabila, proprietarul coco~ului ca~tigator
ia acasa cadavrul perdantului - adesea rupt membru cu membru de proprietarul
lui furios- pentru a-1 manca, e1 face asta cu un amestec de stanjeneala sociala,
satisfacfie morala, dezgust estetic ~i bucurie canibalica. Sau ca barbatul care a
pierdut o lupta importanta ajunge uneori sa distruga altarele familiei ~i sa bles-
teme zeii, un act de sinucidere metafizica (~i sociala). Sau ca, atunci cand cauta
analogi pamante~ti pentru rai ~i iad, balinezii il compara pe primul cu dispozipa
unui barbat al carui coco~ tocmai a ca~tigat, iar pe ultimul, cu cea a unui barbat a1
carui coco~ tocmai a pierdut.
Lupta
• •
L 1 d · (t t d"en- sabungan) se tin intr-un ring de aproximativ cmo
upte e e COCO~l ~a I) ' ~ .' ~ . . . . d eaza trei sau
metri patrafi. De obicet, ele incep spre sHu~ttul du~a-ar_mezu 1 ur ! . ..
t ~ na la apus U n program confine aprmamattv noua sau zece meoun
pa ru ore, pa . · . ~ ~ llalte ~1 n privinta
c.
c: pn~r~tP. (.rP.hP.t) . F1ecare meet seamana oer.1ect cu ce e . tiparului
X V. j oe DUR: NOTE A SUPRA I. UPTEL.:>R D E •. • 3 71
general: mi exista meci principal, nicio legatura inti'! meciurile individuale, nicio
variafie a formatului lor ~i fiecare este aranjat pe o b:aza cu totul ad hoc. Dupa ce o
lupta s-a terminat ~i resturile emofionale au fost curifate- pariurile au fost pHiti-
te, blestemele rostite, cadavrele luate in posesie - ~a?te, opt, poate chiar in jur de
doisprezece oameni se strecoara nepasatori in ring, CJ d.te un coco~, ~i inceardi sa
gaseasca acolo un adversar logic pentru el. Acest proces, care rareori ia mai pufin de
zece minute, adesea mult mai mult, este intreprins in:r-o maniera foarte rezervata,
ocolita ~i chiar in~elatoare. Cei care nu sunt implicap. imediat ii acorda, in eel ma.i
bun caz, doar o atenfie mascata, piezi~a; cei care, st~enifi, sunt implicafi incearca
sa se prefaca, oai-ecum, di toata povestea nu are loc cu adevarat.
Dupa ce se formeaza o pereche, ceilalfi aspiranfi· s~ retrag cu aceea~i indiferenfa
deliberat.a, iar COCO~ilor selectap li se fixeaza pintenii (tadji) - sabii de Ofel CU varf
~r ascufite ca lama, de aproape 20 de centimetri. Ace:asta este o sarcina delicata pe
care doar un mic numar de oameni, aproximativ cinci-~ase in majoritatea satelor,
~tiu s-o faca cum se cuvine. Barbatul care ata~eaza pir.tenii ii ~i furnizeaza, iar daca
coco~ul asistat de el ca~tiga, proprietarul il recompe:1seaza cu piciorul cu pinte.n·
al victimei. Pintenii sunt fixafi prin i~urarea unei bucafi mari de sfoara in jurul
bazei pintenului ~i a piciorului coco~ului. Din moti\.e la care voi ajunge imediat,
aceasta se face oarecum diferit de la caz la caz ~i este c treaba obsesiv de deliberad.
$tiinta despre pinteni este extensiva - sunt ascufifi doar la eclipse ~i luna noui,
trebuie ferifi de vederea femeilor ~i a~a mai departe. ~i sunt manipulafi, atat in uz,
cat ~i in afara lui, cu acee~i combinafie curioasa de a:ferare ~i senzualitate pe care
balinezii o indreapta ditre obiectele de ritual in general.
Odata pintenii fixap, cei doi coco~i sunt plasap de ::atre manuitorii lor (care pot
fi sau nu proprietarii lor) fata in fafli, in centrul ring-..llui11 • 0 nudi de cocos cu o
gaura mica este pusa intr-un lighean cu apa, uncle ii h aproximativ 21 de secunde
pentru a se scufunda, perioada cunoscutli drept tjeng ~ marcatli la inceput ~i sf~~Lt
prin batai de gong. 1n timpul aces tor 21 de secunde, manuitorilor (pengangkec)
nu li se permite sa-~i atinga coco~ii. Dadi, cum se in:amplli uneori, animalele n·.1
au luptat in acest timp, ei sunt ridicafi, li se infoaie pe.nele, sunt tra~i, impun~i sa·.1
agresafi in alt mod ~i pu~i inapoi in centrul ringului, iar procesul incepe din nou.
Uneori, ei refuza complet sa lupte sau unul fuge incontinuu, in care caz sunt inchi~i
impreunli intr-o cu~ca de rachita, ceea ce de obicei ii face sa se angajeze in lupta.
De cele mai multe ori, oricum, coco~ii se reped aproape imediat unulla altu!,
intr-o explozie de furie animala, cu batut din aripi, re~it capul ~i dat din picioare,
11 Cu exceppa luptelor neimportante, cu pariuri mici (despre chestiunc:a , importanfei", Vl:2i. mai jos) fixarea
·· pintenilor se face de obicei de dtre altcineva decat proprietarul. Faptd di proprietarul ~i minui~te sau nu
1
propriul coco~ depinde, mai mult sau mai puf.in, de cat de abil este in asta, un conside.rcnt a cirui importanfi
este din nou relativi la importanplluptei. Cand cei care fixem pintecii ~i minuiesc coco~ii sunt altii decat
proprietarii,eisuntaproapeintotdeaunaorudadestuldeapropiatl-Uilfratesauvir-sauunprietenfoarte
apropiat al sau. Ei s~t, astfel, aproape ~t; prcl~giri personaltlpilui, dupi ~ o ~emonsrreaza
at;
faptul ca se vor refen la coco~ drept "al meu , spunand ,.cu m-am lul'tat cu curare ~1 ~a m3J. departe. De
asemenea,triadeleproprietar - celcareminuie~e - celcarepunepint:niiautendinradeafidestuldefixe,
L.•- . , • . •• • .• . .• • • • • • • • • •. -. • .• •. - -
372 iNTERPRETAREA CULTURILOR
atat de pura, de absoluta ~i in felul ei atat de frumoasa indit devine aproape abs-
tracta, un concept platonic al urii. In cateva clipe, unul sau altul plaseaza o lovitura
salida cu pintenul. Manuitorul al carui coco~ a lovit il rididi imediat, astfel incat
sa nu primeasdi o lovitura de raspuns, deoarece, daca nu face asta, meciul are toate
~ansele sa se sfar~easdi intr- o remiza reciproc mortala, dat fiind di pasarile se vor
hacui una pe alta in bucafi cu salbaticie. Acest lucru este valabil mai cu seama daca,
a~a cum se intampla adesea, pintenul se inrepene~te in trupul victimei, dci atunci
agresorul este la mila du~manului sau ranit.
Odata pasarile ajunse din nou in miinile manuitorilor lor, nuca de cocos este
scufundata de trei ori, dupa care coco~ul care a lovit trebuie pus jos pentru a arata
di este neclintit, fapt pe care el il demonstreaza plimbandu-se agale prin ring timp
de o scufundare de nuca de cocos. Atunci, nuca de cocos este scufundata de inca
doua ori ~i lupta trebuie sa reinceapa.
In acest interval, putin peste doua minute, manuitorul coco~ului ranit a lucrat
frenetic asupra lui, asemenea unui antrenor care carpe~te un boxer zdrobit intre
runde, pentru a-1 face sa fie in forma pentru o ultima ~i disperata incercare de a
invinge.li sufla in gura, bagand intreg capul puiului in gura ~i tragand ~i expirand
aer, ii infoaie penele, ii pune pe rani diverse tipuri de leacuri ~i in general incearca
orice ii trece prin cap pentru a arara ultimul rest de energie care se poate ascunde
pe undeva in interiorullui. In momentul in care e obligat sa-l puna din nou jos, de
obicei e scaldat in sange de pui, dar, ca ~i in boxul profesionist, un manuitor bun
valoreaza greutatea sa in aur. Unii dintre ei pot in fapt sa fad morfii sa umble, eel
pufin suficient pentru runda a doua ~i cea din urma.
La apogeulluptei (dad acesta exista; uneori, coco~ul ranit moare pur ~i simplu
in ma.inile manuitorului sau imediat ce e pus jos din nou), coco~ul care a dat prima
loviturli de obicei purcede la a-~i lichida adversarul slabit. Dar asta este departe
de a fi. un rezultat inevitabil, caci, dad un coco~ poate umbla, el poate lupta, iar
dad poate lupta, poate ucide, ~i ceea ce conteaza este care coco~ moare primul.
Dad eel ranit poate sa-l strapunga pe celalalt ~i se clatina incolo ~i-ncoace pana
cand celalalt cade, el este ca~tigatorul o.ficial, chiar dad el insu~i se prabu~e~te o
clipa mai tarziu.
In jurul intregii acestei melodrame - pe care multimea strans inghesuita din
jurul ringului o urrnare~te aproape in tacere, mi~candu-~i trupurile intr-o empatie
chinestetica fata de mi~carea animalelor, incurajandu-~i carnpionii prin mi~cari ale
ma.inii fara cuvinte, gesturi din umeri, intoarceri ale capului, retrageri in masa cand
coco~ul cu pinteni uciga~i se impletice~te spre o latura a ringului (se spune ca uneori
spectatorii i~i pierd ochi sau degete din cauza ca sunt prea atenti), repezindu-se
din nou in fata in timp ce privesc fugar unii la altii- este un vast corpus de reguli
extraordinar de elaborate ~i precis detaliate.
Aceste reguli, impreuna cu ~tiinta dezvoltata despre coco~i ~i luptele de coco~i
care le insore~te, sunt scrise pe manuscrise din frunza de palmier (lontar; ronta~
XV. )OC DUn: NOTE ASUPRA LUPTEL)R DE •••
373
mo~tenite din generatie in generarie ca parte a tradi~ei legale ~i culturale generale
a satelor. La o lupta, arbitrul (saja komong; djuru kembar) - eel care gestioneaza
nuca de cocos- este insarcinat cu aplicarea lor, iar au:oritatea lui este absoluta. Nu
am vazut niciodata ca verdictul unui arbitru sa fie pus la indoiala in legatura cu
niciun subiect, nici macar de cei mai deznadajduifi ?erdanfi, ~i l}ici nu am auzit,
nici macar in privat, o acuzafie de incorectitudine b dreptata impotriva vreuno-
ia sau, de fapt, plangeri referitoare la arbitri in gen=ral. Doar cetafeni foarte de
incredere, temeinici ~i, data fiind complexitatea cod..Uui, cunoscatori indepline.> c
aceasta sarcina ~i, de fapt, oamenii i~i vor aduce coco~ii doar la lupte in care pre-
zideaza astfel de oameni. Tot arbitrului ii sunt adre:;ate acuzafiile de tri~at, care,
chiar dad extrem de rare, apar uneori; ~i el este eel care, in cazul nu foarte rar in
care coco~ii mor practic impreuna, decide care dintre ei a murit primul (dad es:e
vreunul, caci, chiar dad balinezilor nu le place foarte :nult un astfel de rezultat, pot
exista remize). Asemanat cu un judecator, un rege, en preot ~i un polifist, el es:e
toate aces tea ~i, sub indrumarea lui sigura, pasiunea animala a luptei se desfa~oara
in cadrul siguranfei civi~e a legii.ln zeci de lupte de o:oco~i pe care le-arn vazut in
Bali, nici macar o data nu am vazut o disputa referitoare la reguli. De fapt, nu am
vazut niciodata o disputa deschisa, altele decat cele dntre coco~i.
Acest caracter dublu, in cruce, al unui eveniment cue, luat ca fapt al naturii, este
furie neinfranata ~i, luat ca fapt al culturii, este forma ?erfeqionata, define~te lupra
de coco~i ca entitate sociologica. 0 lupta de coco~i este ceea ce, in cautarea unui
nume pentru ceva insufi.cient de vertebrat pentru a fi numit grup ~i insufi.cient ce
destructurat pentru a .fi numit mulfime, Erving Goffinan a numit ,adunare foc~­
lizatli."- un set de persoane captivate de un flux comun de activitate ~i relafionand
reciproc in termenii acelui flux12 • Astfel de adunari ~ intalnesc ~i se disperseaza;
·participantii la ele fluctueaza; activitatea care ii focaliz~aza este discreta- un proces
din particule care mai curand se repeta decat unul continuu care dureaza. Ele i~i
primesc forma de la situafia care le invoca, platforma ~care sunt puse, dupa cum se
exprima Goffman; dar cu toate acestea, este o forma, :oi una articulata. Pentru acea
situafie, platforma insa~i es~e creata, in deliberari ale _:uriilor, operatil chirurgicale,
intruniri de carrier, ma.n,ifestafii, lupte de coco~i, de preocuparile culturale - aici,
dupa cum vom vedea, de celebrarea rivalitatii de statut - care nu doar specificl
punctul focal, dar, adunand actorii ~i aranjand deconJ., de fapt ii ~i da na~tere.
In epocile clasice (adica dinaintea invaziei olandeze din 1908), cand nu exis-
tau birocrafi care sa amelioreze moralitatea populari, organizarea unei lupte de
coco~i era o chestiune explicit societala. A aduce un :coco~ la o lupta importantl
era, pentru un barb at adult, o datorie <?bligatorie a cet~~eniei, impozitarea luptelor,
care de obicei se fineau in ziua de targ, era o sursa importanta de venituri publice,
patronarea acestei arte era o responsabilitate a.firmata a printllor, iar ringul pentru
coco~i ( wantilan) se gasea in centrul satului, langa celel~te monumente ale civilitarH {
·• . ,, ,., ,... _a: . . ,
.U
374 1NTI!RPRI!TAREA CULTURILOR
balineze- cladirea consillului, templul originii, piafa, turnul de comunicare, arborele
banyan. Astazi, lasand la o parte cateva ocazii speciale, rectitudinea mai noua face
ca 0 declarare atat de rafi~a a legaturii dintre entuziasmele vietii colective ~i cele ale
sportului sangeros sa fie imposibila, dar, mai pufin direct exprimata, legatura insa~i
ramane stransa ~i intacta. Pentru a o expune insa, este necesar sa ne indreptam
catre acel aspect alluptelor de coco~i in jurul caruia se invart toate celelalte ~i prin
intermediul caruia ele i~i exercita foqa, un aspect pe care pana acum l-am ignorat
cu buna ~tiinfli. Ma refer, desigur, la pariuri.
Mize egale ~i diferite
Balinezii nu fac niciodata intr-un mod simplu ceva ce pot reu~i sa faca intr-un
mo~ complicat, iar fata de aceasta g~neralizare lupta de coco~i nu face excepfie.
In primul rand, exista doua tipuri de pariuri sau toh 13 • Exista pariul unic axial
din centru, dintre responsabill (toh ketengah), ~i exista norul de pariuri periferice din
jurul ringului, dintre membrii publicului (toh kesasi). Primul este de obicei mare; al
doilea de obicei mic. Primul este colectiv, implicand coalifii de pariori grupate in
jurul proprietarului; al doilea este individual, om la om. Primul este o chestiune de
aranjament deliberat, foarte tacut, aproape furi~at intre membrii coalifiei ~i arbitru,
inghesuifi in centrul ringului ca ni~te conspiratori; al doilea este o chestiune de
fipat irnpulsiv, oferte publice ~i acceptari publice din partea gloatei insuflefite de
pe marginile lui. ~i, cat se poate de curios ~i, dupa cum vom vedea, cat se poate de
revelator, in timp ce primul implied intotdeauna,flira excepfie, mize egale, al doilea, de
asemenea fora excepfie, nu face asta ni~iodatti. Ceea ce in centru sunt ~anse egale, pe
margini sunt ~anse inegale.
Pariul central este eel oficial, inconjurat, din nou, de o retea de reguli, ~i este
incheiat intre cei doi proprietari de coco~i, cu arbitrul ca supraveghetor ~i martor
public14 • Acest pariu, care, cum spun, este intotdeauna relativ ~i uneori foarte mare,
nu este susfinut niciodata pur ~i simplu de proprietarul in numele caruia este !a-
cut, ci de e1 impreuna cu patru sau cinci, uneori ~apte sau opt, aliafi - rude, colegi
de sat, vecini, prieteni apropiafi. Este posibil ca acesta, daca nu este deosebit de
13
A cest cuvint, care inseamnli litcral o patli. sau semn imposibil de ~ters, cum ar fi un semn din n~tere sau
o vinli dintr-o piatrli., este folosit ~i pentru un depozit intr-un proces la tribunal, pentru amanet, pentrU
garanfia oferitii intr-un imprumut, pentru un mandatar intr-un context legal sau ceremonial, pentrU
un progres serios intr-o negociere de afaceri, pentru un semn pus pe camp pentru a indica faptul eli
proprietatea asupra lui este disputatii ~i pentru statutul unei sofii necredincioase de la al clrei amant sofcl
trebuie sa primeascl satisfacfie sau d.ruia sli-i cede-.re sofia. Vezi Kom, Het Adatrecht van Bali;Th. Pigeaud,
]avaans-Nederlans Handwoordenhoek (Gronigengen, 1938); H.H.Juynboll, Oudjavaansche-N ederlandJche
Woordenlijst (Leiden, 1923).
14
Miza din cen tru trebuie avansata in bani lichizi de ambele phfi, inainte de lupta efectiva. Arbitrul pnc
mizele paoli cand se da decizia ~i apoi le acordli ~tiglitorului, evitand, printre altcle, stanjeneala intcnsi
pe care atat ~tigito.rul, cit ~i perdantul ar resimfi-o daca acesta din urma ar trebui sli plliteascli. personal
in urma infrangerii sale. Aproximativ 10% din incashile c~tigito.rului sunt luate pentru partea arbitrului
• ., 1 • •
XV. J OC D U R: NOTE A SUPRA LUPTII LWl ll ll • •. J'/ ')
prosper, sa nici nu fie principalul contributor; totu)ii, )ii doar pentru a arata ca nu
este implicat in vreun tertip, trebuie sa fie unul semnificativ.
Din cele 57 de meciuri pentru care am date exac:e )ii de incredere despre pa-
riul central, gama merge de la 15 ringgit la 500, cu c medie de 85, iar distributia
este destul de vizibil trimodala: lupte mid (35 ringgit plus minus 15), constituinrl
aproximativ 45% din numarul total, cele medii (70 de ringgit plus minus 20) con-
stituind aproximativ 25% ~i cele mari (175 de ringgi: plus minus 75) constituind
aproximativ 20%, cateva lupte foarte mici ~i foarte mui inspre extreme. Intr-o so-
cietate in care plata zilnica normala a unui lucrator mmual- fabricant de caramizi,
agricultor obi~nuit, portar al piefei - era de aproxim~v trei ringgit pe zi ~i luand
in calcul faptul ca luptele se tineau in medie cam la fiecare doua zile ~i jumatate in
zona imediata pe care am studiat-o eu, asta inseamnain mod evident pariat serio5,
chiar daca mizele sunt mai degraba colectate decat eiforturi individuale.
Pariurile secundare sunt insa ceva cu totul diferiL In locul incheierii solemne
~i legale a unui pact de la centru, pariatul are loc mal degraba in maniera in care
funcfiona bursa pe vremuri, cand se finea pe strada. Exista o paradigma stabillta ~i
cunoscuta a disparitafii care merge, in serie continua de la zece la noua de partea
celor care acorda o cota mai buna pana la doi la unu de partea celor care primesc
o cota mai pufin buna: 10-9,9-8,8-7,7-6,6-5,5-4,4-3, 3-2,2-1. Cel care dore~te
sa-l susfina pe coco~ul mai prost cotat (lasand pentru...moment lao parte modul in
care sunt stabillfi favorifii, kebut, ~i cei mai prost cot:y:i, ngai) striga numarul cotei
mai bune, aratand ~ansele pe care vrea saleprimeascii... Cu alte cuvinte, daca striga
gasal, ,cinci", el vrea coco~ul mai prost cotat lao cota ::ie cinci la patru (sau, pentru
el, patru la cinci); daca striga ,patru", il vrea la patrL la trei (din nou, el fi.ind de
partea lui ,trei"); daca striga , noua", la noua la opt~= a~a mai departe. Un barbat
care sprijina favoritul ~i, astfel, ia in considerare sa :;,fere o cota mai buna, 'daca
poate obfine una suficient de favorabila, indica acest :"apt strigand tipul de culoare
a coco~ului- ,maro", ,pestrif ~i a~a mai departe15•
15 De fapt, clasificarea pe tipuri a coco~ilor, care este cxtrem de clabor.d. (eu am strans p este 20 de categorii,
cu siguranfii nu o listli. completa), nu se bazeaza doar pe culoare, ci p e :J serie de dimensiuni independente~i
interactive printre care se numarn- pe lingi culoare - marimea, grosimea oaselor, penajul ~i temperamentul.
(Dar nu pedigriul. Balinezii nu prasesc coco~i intr-o masud semnificat:va ~i, din cite am putut eu si descopir,
nici nu au facut asta vreodatli..A.si/, coco~ul de jungla, care este rasa c.e luptli. de baza pretutindeni uncle .;e
intiln~te acest sport, este nativ din Asia de Sud ~i pop cumpara ua bun exemplar in secfiunea de gli.ini a
aproape oriclrei piefe balineze pentru o sumli intre patru sau cinci mggit ~i 50 sau mai mult.) Element.ll
culorii este doar eel folosit in mod normal ca nume al tipului, mai pu:in cind doi coco~i de tipuri diferite -
cum trebuie sli fie, in principiu- au ac~i culoare, caz in care o indiafie secundarli. din una dintre cdelalte
dimensiuni (,mare ~i pestrif" v. ,mic ~i pcstrif' etc.) este adaugad Tburile sunt coordonate cu diverse ick:i
cosmologice care contribuie Ia con turarea incheicrii meciurilor, astfc1 eli, de exemplu, te lupJi cu un coco~
mic, inve~unat, pestrif ~i maro pe alb, cu pene Iinse ~i picioare siDfiri dinspre partea d e est· a ringulti
intr-o anurnita zi din complexul calendar balinez ~i cu un coco~ m:ue, precaut, complet negru, cu pene :n
smocuri ~i picioare indesate din partea de nord, in alta zi, ~i ~a mai departe. Toate aces tea sunt, din nou,
consemnate in manuscrise pc frunze de palmier ~i discutate la nesf"~it de cltre balinezi (care nu au tcfi
sisteme identice), iar o analiza completli, segmenfialli, dar simbolicl!.:: a clasificlrii coco~ilor ar fi extrem de
valoroasa a tat ca anexlila descrierea luptelor de coco~i, cat ~i in sine.Dar datele mele. des pre acest subiect,
..J _ _: -·----!-- -! - - - ! ... . ... - · · _ ..... ... x &. ,., _ . 4: ... ~ --• .... .. ,..,.._...,t ....... ..: ,.; co• ......... ~.-,..... -.aon.....,, "' 1n~•9"t"'o n oc:t-fpl ,.I,. '!~noH..;
J/- .ln J C. l'-rA£. J.l\,t\C.n ""Ul.d. Vtl1LoVK
In timp ce aceia care vor cote mai bune (cei care sprijina coco~ii mai slab
cotaJ:i) matura mulfimea cu strigatele lor, ei incep sa se fixeze unii asupra altora ca
potenfiali parteneri de pariu, adesea departe de cealalta parte a ringului. Cel care
prime~te cote mai bune incearca, strigand, sa-i impuna termeni mai favorabili celui
care da, eel care da incearca, strigand, sa impuna termeni mai favorabili lui16 • Cel
care prime~te ~anse mai bune, care este pefitorul in aceasta situafie, va semnala cat
de mare este pariul pe care vrea sa-l fadi lacota pe care o striga ridicand un numar
de degete in fafa sa ~i fiuturandu-le viguros. Dad eel care ofera ~anse mai bune,
eel pefit, raspunde pe masura, pariul este !acut; dad nu, ei i~i desprind privirile
unul de celalalt ~i dutarea continua.
Pariurile secundare, care au loc dupa ce pariul central a fost incheiat ~i marimea
lui anunfata, constau atunci dintr-un crescendo tot mai tare de strigate, pe masura ce
msJ:inatorii coco~ului mai slab cotat i~i ofera propunerile oricui vrea sale accepte,
In timp ce aceia care il susfin pe favorit, dar carora nu le place preful care li se ofera,
;triga la fel de frenetic culoarea coco~ului pentru a arata ca ~i ei sunt disperaJ:i sa
pari~ze, dar vor cote mai favorabile.
Aproape intotdeauna strigatul cotafiilor, care au tendinfa de a fi foarte consen-
male prin faptul ca, la un moment 'dat, aproape toJ:i cei care striga spun acel~i lucru,
lncepe dtre capatul cotafillor mai mari, apoi avanseaza, de asemenea consensual,
::atre capatul cotafillor mai mici cu mai mare sau mai mica viteza ~i intr-o mai mare
;au mai midi masura. Cei care striga ,cinci" ~i se trezesc ca li se raspunde doar prin
;trigate de ,maro"incep sa strige ,~ase", fie tragandu-i pe ceilalJ:i care striga dupa ei
:lestul de rapid, fie retragandu-se din scena cand ofertele lor prea generoase sunt
lnhafate. Dad se face schimbarea ~i partenerii inca lipsesc, procedura se repeta prin
trecerea la ,~a pte" ~i a~a mai departe, doar rareori ~i in luptele foarte mari ajungand
la nivelurile supreme ,nou~i" sau ,zece". Uneori, daca exista o disparitate evidenta
lntre coco~i, este posibil sa nu existe niciun fel de rni~care ascendenta sau chiar sa
~ste o mi~care in jos pe scala, dtre patru-la-trei, trei-la-doi ~i foarte, foarte rar
:loi-la-unu, trecere care este insoJ:ita de un numar in sddere de pariuri, a~a cum
:> trecere ascendenta este insoJ:ita de un numar in cre~tere de pariuri. Dar tiparul
?;eneral este ca pariurile sa urce mai mult sau mai pufin pe scala catre, pentru pa-
riurile secundare, polul inexistent al mizelor egale, imensa majoritate a pariurilor
intrand in gama dintre patru-la-trei ~i opt-la-~apte 17 •
aieL Pentru ideile cosmologice baline-.~:e intr-un plan mai general, vezi Belo {editor), Traditional Balinese
Culture, ~iJ.L. Swellengrebel (editor), Bali: StudieJ in Lift, Thought, and Ritual (Haga, 1960).
16
In scopul complctitudinii emografice, ar trebui observat eli este posibil ca eel care il susJinc pe favorit- eel
care ofed cote mai bune - sa faca un pariu in care el clitiga dacli coco~ul lui clitig-l sau daca este rcmiU,
imbunata~ndu-~i u~or ~ansele {nu am suficiente cazuri pentru a fi exact, dar se pare di remizele apar o
data cam la fiecare 15 sau 20 de meciuri). El i~i indica dorinfa de a face asta strigind sapih (.,rerniza"), ¥
nu tipul coco~ului, dar astfel de pariuri sunt de fapt rare.
17
Dinamica exacta a mi9carii pariurilor este unul dintre cele mai incitante, complicate ~i, date fiind
condifiile agitate in care are loc, dificil de studiat aspecte ale luptei. !nregistrarile video plus observatori
multipli probabil eli ar fi necesari pentru a le trata in mod eficient. Chiar ~i la modul impresionist- singun
ahorcl~rP. ~rrp_c~.ihil ~ unni ,..tnnar.:af t;.;nmtr.lltir nrinc in tntanrul h t hu·nr or•ct"nt"' - .oc,ot-~a ,.,,;rl,.nt- ~;{ onnrniti.
AV,JU \,; l.J UJC NU J J::. 1\.:tU!"KI\ l.U t' T~LJK. Ut: ...
377
Pe masura ce momentul eliberarii coco~ilor de catre manuitori se apropi.e,
fipetele dobandesc, eel puJ:in intr-un meci in care parill central este mare, propor~ii
aproape frenetice, in timp ce pariorii nesatis!acufi :ama~i inceard cu disperare
sa gaseasd un partener de ultim moment la un pret cu care sa poata fi impaca.fi.
(Acolo uncle pariul central este mic, opusul are tendinfa de a se intampla: pariatul
~e stinge in tacere, pe masura ce cotafiile treneaza ~.: oamenii i~i pierd interestL..)
Intr-un meci cu miza mare, bine aranjat- tipul de meci pe care balinezii il con-
sidera drept ,adevarata lupta de coco~i"- calitatea sc:enei mulfimii, senzafia ca un
haos total e pe cale sa izbucneasd este destul de p:1ternid, cu tofi acei oame::ll
unduindu-se, strigand, impingandu-se ~i dfarandu-sc:, efect care este doar potenptt
de tacerea intensa care se a~terne cu o bruschefe ins: antanee, ca ~i cum cineva ll'
fi oprit curentul electric, cand se aude gongul, coco~i: sunt pu~i jos ~i incepe lupta.
Cand ea se sfar~e~te, dupa 15 secunde sau cinci minute, toate pariurile su-:zt
pliitite imediat. Nu exista absolut nicio chitanfa de mana, eel pufin nu fafa de \:.n
parior adversar. Desigur, cineva poate sa imprumute de la un prieten inainte de a
oferi sau accepta un pariu, dar pentru a-1 oferi sau accepta trebuie sa ai deja barli
in mana ~i, dad pierzi, trebuie sa plate~ti pe loc, inmte ca urmatorul meci sa in-
ceapa. Aceasta este o regula de fier ~i, a~a cum nu ana auzit niciodata ca o deciz.ie
a unui arbitru sa fie contestata (de~i !ara indoiala d . trebuie sa existe uneori asa
ceva), de asemenea nu am auzit niciodata de un parm neonorat, probabil pentru
d, intr-o mulfime montata de lao lupta de coco~i, co-nsecinfele ar putea fi drastice
~i imediate, cum se relateaza ca ar fi uneori pentru tri~ori.
In orice caz, aceasta asimetrie formala dintre par:urile echilibrate de la centru
~i cele neechilibrate de pe margine este cea care pune problema analitica ~i critica
pentru o teorie care vede pariurile de la luptele de cc•co~i drept legatura care face
conexiunea dintre lupte ~i lumea mai larga a culturii l:alineze. De asemenea, ea su-
gereaza ~i modul de a proceda pentru soluJ:ionarea ei ~i pentru a demonstra legatura.
Primul aspect care trebuie enunfat in aceasta p.:-ivinfa este d , cu cat pariul
central este mai mare, cu atat mai probabil este ca meciul sa fie in realitate unul
cu mize egale. Considerente simple de raJ:ionalitate sugereaza asta. Daca parie::!;i
15 ringgit pe un coco~, este posibil sa fii dispus sa a:cepfi mize egale chiar dad
simfi ca animalul tau este cumva mai puJ:in promifi:or. Dar dad pariezi 500 de
ringgit, este foarte, foarte probabil sa dete~ti sa faci a[ta. Astfel, in luptele cu rniz.e
mari, care desigur ca implica cele mai bune animale, exista o grija extraordinara
pentru a face in a~a fel incat coco~ii sa fie pe cat se poate de egal potriviJ:i in ce
oameni conduc ani.t procesul de determinare a favoritului {adica f.l.cind anunrurile de deschidere desp:e
tipurile coco~ilor care inipaza intotdeauna procesul), cat ~i de orien:are a mi~carii cotafiilor, ace~ti ,lideri
de opinie" fiind cei mai desa~ip cetafeni speciali~ti in luptele de Cl>CO~i ~i , de asemenea, respectabili Ce
care am vorbit mai sus. D aca ace~ti oamcni incep sa-~i sch.imbc ofe•cle, ceilalp ii urmcaza; dad ei incep
sa parieze, la fel fac ~i ceilalfi ~i- chiar dad existi intotdeauna un nlmllir mare de pariori frustrap care cer
- ·
cota~ mai mici sau mai mari pana la s~it - mi~carea inceteaza, rna. mult sau mai puJin. Dar o infelegere
detaliati a intregului proces ~teapta ceca ce, din pacate, nu ~te foar:e probabll sa1rimeasca vreodati: llll
cYVri~l te:t tn t"Pnri-::. rJ,.r ;..,.;,..; tnot"''"'not" ,..,, n h c,o,....,""..t; ..,.....,..:.,.. ,..1.., ,..,...,..._,..,....,......,...,..,.. ... ,1.. : : ... :.. .:~.. ~1
]'
.u
78 I N TERPR ET ARE A CULTURI LOR
trive~te marimea, starea generala, combativitatea ~i a~a mai departe. Modurile
liferite de fixare a pintenilor animalelor sunt adesea folosite pentru a asigura acest
1cru. Daca un coco~ pare mai puternic, se va incheia un acord de a piasa pintenul
cestuia intr-un unghi ceva mai pufin avantajos - un fel de handicap, in care cei
are fixeaza pintenii sunt, se spune, extrem de talentafi. De asemenea, se va avea
1ai multa grija pentru a folosi manuitori talentafi ~i pentru a-i potrivi exact pe
1asura talentelor lor.
Pe scurt, intr-o lupta cu mize mari, presiunea de a face din meci o oferta cu
devarat 50%-50% este enorma si este resimtita in mod constiincios ca atare. Pentru
' ' T
1ptele medii, presiunea este oarecum mai mica, iar pentru cele mid, inca ~i mai
1ica, chiar daca exista intotdeauna un efort de a face lucrurile eel pufin aproximativ
gale, deoarece chiar ~i la 15 ringgit (munca pe cinci zile) nimeni nu vrea sa fad
.n pariu cu mize egale intr-o situape dar defavorabila. ~i, din nou, statisticile pe
are le am tind sa confirme asta. In cele 57 de meciuri ale mele, favoritul a c~tigat
.e 33 de ori in total, coco~ul cotat mai slab de 24 de ori, o propo!fie de 1,4:1. Dar
.a d separi cifrele la pariurile centrale de 60 de ringgit, proporpile se dovedesc a
1 1,1:1 (12 favorip, 11 coco~i mai slab cotap) pentru cele de deasupra acestei linii
i 1,6:1 (21la 13) pentru cele de dedesubt. Sau, daca iei extremele, pentru luptele
:>arte mari, cele cu pariuri centrale de peste 100 de ringgit proporpa este de 1:1
?apte la ~apte); pentru cele foarte mid, sub 30 de ringgit, este de 1,9:1 (19la 10)18•
Acum, din aceasta afirmape - cu cat este mai mare pariul central, cu atat mai
•erfect egale sunt ~ansele luptei- decurg mai mult sau mai pufin direct doua lucruri:
1) cu cat mai mare este pariul central, cu atat mai mare este impulsul pariurilor
ecundare catre capatul cotafiilor mai echilibrate al gamei pariurilor ~i viceversa,
2) cu cat mai mare este pariul central, cu atat mai mare este volumul pariurilor
ecundare ~i viceversa. · ca cei mai mulfi pictori, poefi ~i dramaturgi sunt mediocri contrazice viziunea
Logica este sirnilara in ambele cazuri. Cu cat lupta este mai apropiata de mize
gale, cu atat mai pufin atractiv va parea capatul cotafiilor mari ~i, prin urmare,
u atat mai mult trebuie ele echilibrate dad e sa accepte cineva. Faptul ca a~a
tau lucrurile este evident ~i doar din simpla cercetare, din propriile analize ale
·alinezilor asupra chestiunii ~i din observafiile cat de cat sistematice pe care am
•utut sale strang. Data fiind dificultatea de a face consemnari precise ~i complete
le pariurilor secundare, acest argument este dificil de formulat numeric, dar in
oate c.azurile mele punctul consensual al celor care ofereau cotafii ~i al celor care
~ acceptau, o ~a de minim-maxim destul de pronunrata uncle se fac de fapt grosul
tariurilor (estimativ, intre doua treimi ~i trei sferturi in majoritatea cazurilor), era
1
Presupunand doar o variabilitate binominala, abaterea de 1a ~teptarea 50-50 in cazul a 60 de ringgit
~i mai puJin este o deviafie standard de 1,38 sau (intr-un singur test uniclirccJional) o posibilitate de 8%
doar datorita hazardului; pentru cazul a 40 de ringgit ~i mai puJin este o deviaJie standard de 1,65 sau
aproximativ 5%. Faptul ca aceste abateri, d~i reale, nu sunt extreme nu face decit sa indice, din nou, cl
pana ~i in cde rruii mici lupte tendinra de a potrivi coco~ii macar rezonabil de egal persista. Este vorba de o
relaxare relativa ~ presi~or ca~e egalizare, nu d~ o ~are a lor. Tendin~ ~mpetifiilo~ pe ~marl_de
XV. Joe OUR: NO T E ASU PR A LU PTEL•R DE •• • 379
cu trei sau patru puncte mai aproape de capatul cot~fiilor mai echilibrate pentru
luptele cu pariuri centrale mari decat pentru cele mid, cele medii fiind in general
intre, Ca detalii, potrivirea nu este, desigur, perfecta, dar tiparul general este destul
de coerent: puterea pariului central de a atrage pariu:rile secundare ditre modelul
lui de mize egale este direct proporfional cu marirr:.ea lui, deoarece aceasta es:e
direct proporfionala cu gradul in care coco~ii sunt defapt egal potrivifi.ln ceea ce
prive~te chestiunea volumului, pariurile totale sunt :nai mari in luptele cu pariu
central mare deoarece astfel de lupte sunt considera: e mai ,.interesante", nu doar
in sensu! ca sunt mai pufin previzibile, ci ~i, mai crucial, di ceea ce este pus in
joe e mai important- in termeni de bani, in termer:i de calitate a coco~ilor ~i, in
consecinra, dupa cum vom vedea, in termeni de pres:igiu social19 •
Paradoxul ~anselor egale la mijloc ~i a celor inegale pe margine este, astfel,
doar unul aparent. Cele doua sisteme de pariere, de~ din punct de vedere formal
neconcordante, nu sunt de fapt contradictorii unul hfa de altul, ci fac parte din-
tr-un sistem mai mare unic in care pariul central esre, ca sa spunem a~a, ,centrul
de gravitafie", atragand, intr-o masura cu atat mai mue cu cat ~i el este mai mare,
pariurile exterioare catre capatul de cotafii echilibrate 3.1 scalei. Astfel, pariul centnl
,face jocul" sau, poate mai bine, il define~te, indicanci ceea ce, urmand o idee a lui
Jeremy Bentham, voi numi ,profunzimea" lui.
Balinezii incearca sa creeze un meci interesant saL, dad vrefi, ,profund", prin a
face pariul central cat mai mare posibil, in a~a fel incatcoco~ii potrivip unul cu altul
sa fie cat mai egali ~i mai buni posibili, iar rezultatul astfel, cat mai impredictihil
posibil. Nu reu~esc intotdeauna. Aproape jumatate din meciuri sunt ceva relat.v
banal, relativ neinteresant- in terminologia mea imprumutata, ,superficial". Dar
acest fapt nu contrazice interpretarea mea mai mult decat masura in care faptnl
ca eforturile artistice sunt indreptate catre profunzime, pe care o ~i aproximeaza
cu o oarecare frecvenfa. Imaginea tehnicii artistice e::te intr-adevar exacta: parinl
central este un mijloc, un dispozitiv de a crea meciuri ..,interesante", ,profunde", nu
motivul sau, cel.pufin, nu motivul principal pentru cae ele sunt interesante, sur~ a
fascinafiei lor, substanfa profunzimii lor. lntrebarea de ce sunt astfel de meciuri
19
Scaderea pariurilor in luptele mai mici (care, desigur, se autoalim,:nteaza; unul dintre motivele pentru
care oamenii gisesc luptele rnici neinteresante este ca exista mai pupla pariere in ele, iar pentru cele ll1llri
dimpotriva) are loc in trei modalitaJi care se sprijina reciproc.ln pr:rnul rind, exista o simpla retragere a
interesului atunci cind oamenii plead sa bea o ce~ca de cafea sau sa discute cu un prieten. ln al doilea
rand, balinezii nu reduc cotafiile intr-un mod matcmatic, ci pariaza .direct in termenii cotafiilor enunta:e
ca atare. Astfel, pentru un pariu de nouli-la-opt, cineva pariaza no~ ringgit, cdalalt opt; pentru cinci-
la-patru, cineva pariaza cinci, celalalt patru. Prin urmare, pentru 01ice unitate monetari data, cum ar fi
ringgit-ul, de 6,3 ori mai mulJi bani sunt implicaJi intr-un pariu de:zece-la-nouli dec:it intr-unul doi-la-
unu, de cxemplu, ~i, dupa cum s-a remarcat, in luptcle mici pariurile:$e stabilizeaza spre capatul cu cotapi
mai mari. 1n ~it, pariurile incheiate au tendinra de a fi uncle de un deget, mai degraba decit de doua,
trei sau, in uncle dintre luptcle cde mai marl, patru sau cinci degete. : negetele indica multipli ai cotafiilor
.,-
pariurilor anunrate in chestiune, nu cifre absolute. Doua degete in~o situap.e de ~ase-la-cinci insearnr..i
ca cineva vrea sa parieze zece ringgit pe coco~ cu cotaJie mai slabt contra 12 ringgit, trei degete intt-() .
..-.~~
 !o l NTER PRETAREA CULTURILOR
tteresante - de fapt, pentru balinezi, extraordinar de captivante - ne scoate
n domeniul preocuparilor formale ~i ne duce in unele mai larg sociologice ~i
~cial-psihologice ~i lao idee mai putin pur economidi despre ceea ce inseamna
1rofunzime" in jocurP0 •
Joaca cu focul
Conceptullui Bentham de ,joe profund" se gase~te in lucrarea sa 'Ihe 1heory
Legislation21 • Prin acesta, el vrea sa spuna joe in care mizele sunt atat de mari
cat, din perspectiva lui utilitarista, este ira?onal pentru oameni sa se implice in
e cat de cat. Daca un om a carui avere este de o mie de lire (sau ringgit) pariaza
nci sute din ele la un pariu cu mize egale, utilitatea marginala a banilor pe care
poate ci)>ti_ga este in mod evident mai mica decat neutilitatea celor pe care poate
ii piarda. In jocul profund autentic, acest lucru este valabil pentru ambele parti.
cestea sunt implicate pana peste cap. Venind impreuna in cautarea placerii, ele
L intrat intr-o rela?e care leva aduce participantllor, luati in considerare colectiv,
durere neta mai degraba decat o placere 'neta. Concluzia lui Bentham era, prin
mare, ca jocul profund este imoral din punctul de.vedere al primelor principii
un pas tipic pentru el, ca ar trebui impiedicat legal.
Dar mai interesant decat problema etica, eel putin pentru ceea ce ne intereseaza
: noi aici, este di, in ciuda foqei logice a analizei lui Bentham, oamenii se implica
tu~i intr-un astfel de joe, atat cu pasiune, cat ~ides, chiar in fara sanc?unii legii.
:ntru Bentham ~i cei care gandesc ca el (in zilele noastre, in principal avocafi,
onomi~ti ~i cativa psihiatri), explicatia este, dupa cum am spus, ca astfel de oa-
eni sunt irationali - dependenti, feti~i~ti, copii, nebuni, salbatici, care au nevoie
>ar sa fie protejati de ei in~i~i. Dar pentru balinez~; chiar dad in mod firesc ei nu
~n afadi de pariat, mai ex:ista ~i alte aspecte econornice ale luptelor de coco~i, mai ales legatura lor foarte
rinsa cu sistemul pietelor locale care, chiar dad secundare atat fata de motivapa lor, cat ~i fata de funcpa
1r, nu sunt lipsitc de importanfa. Luptele de coco~i sunt evenimente deschise la care poate veni oricine
orc~tc, uneori din zone destul de indepartate, dar mult peste 90%, poate peste 95% dintrc ele sunt ceva
•artc local, iar localitatca vizata cste definita nu prin sat, nici macar prin districtul administrativ, ci prin
stemul piefelor rurale. Bali arc o saptamana de targ de trei zile, cu rotapa familiara de tip ,sistem solar".
:hiar dad pietele ins~i nu au fast niciodata foarte dczvoltate, rarnanand 0 chestiunc de mica amploare ce are
1c dimincata intr-a piafii publica a satului, micro-regiunea este cea pe care o astfel de rotape o delimitcaza
1 general- 25 sau 50 de kilometri patrap, ~apte sau opt sate invecinate (care in Bali-ul contemporan
1seamna de obicei intre 5 ~i 10-11.000 de oameni) din care va veni nucleul publicului oricarei lupte de
)CO~i, de fapt aproapc tot publicul. Majoritatea luptelor sunt, in fapt, organizate ~i sponsorizate de mici
mciafii de negustori rurali marunp, sub premisa generala susfinura cu multa putere de ei ~i, de fapt, de
>p balinczii di.luptele de coco~i sunt bune pentru comert deoarece ,scot banii din casa, ii fac sa circule",
tanduri care vand diverse tipuri de lucruri, ca ~i jocuri asortate de pur noroc (vezi mai jos) sunt plasatc.pe
1arginile ariei, astfel incat chiar ex:ista aspectul unui mic targ. Aceasta conex:iune dintre luptele de coco~i fi
iete ~i vanzatorii din piafii este foarte veche, dupa cum o indica, printre altele, conjuncpa lor din inscrippi
R. Goris, Prasasti Bali, 2 volume (Bandung, 1954)]. Comerful a urmat coco~ii timp de secole in Bali-ul
Jral, iar accst sport a fost unul dintre principalli factori ai monetizarii insulei.
~xnre.c;ia se: tra.sestt':. in ~rtnrP.rP.~ lui Hilt"JrPth Tnl~rtulhnnnl T.ihrnr'tl nl" P~,,.J,,.,J,.,rM, (1 011 ) n nM ~ ... 1o n
XV. Joe DU ll: NOTE A SU PRA LUPT!> LO I:. DE .. . 38!
o formuleaza atat de elaborat, explica?a rezida in faptul ca, intr-un astfel de joe,
banii sunt mai pufin o masura a utilitatii, trecute sau a~teptate, cat un simbol al
semnificatiei morale, percepute sau impuse.
De fapt,jocurile superficiale, cele in care sunt imptcate sume mai mici de bani,
sunt cele in care majorarile sau diminuarile sumelor ~ bani lichizi sunt sinonime
mai apropiate pentru utilitate ~i neutilitate, in sensu! cbi~nuit ~i neextins- pentru
placere ~i durere, fericire ~i nefericire.ln cele profund~, in care cantitatile de bani
sunt mari, in joe este mult mai mult decat ca~tigul material: anume, stima, onoarea,
demnitatea, respectul- intr-un cuvant, chiar daca in Rali este unul foarte incarcat,
statutul22 • Este in joe din punct de vedere simbolic, :leoarece (exceptand cateva
cazuri de dependenfi de jocuri ruinafi) statutul nimanni nu este modificat in mod
efectiv de rezultatul unei lupte de coco~i; el este doar afirmat sau ultragiat, ~i· asta
pe moment. Dar pe.ntru balinezi, pentru care nimic 11u este mai placut decat un
afront livrat piezi~ sau mai dureros decat unul primit piezi~- mai ales atunci cand
asista cuno~tinte comune, care nu sunt pacalite de ap~renfe -, o astfel de piesa de
teatru evaluatoare este intr-adevar profunda.
Asta, trebuie sa subliniez imediat, nu inseamna ca banii nu conteaza sau d
balinezii nu sunt mai preocupati de pierderea a 500 de ringgit decat a 15 ringgit.
0 astfel de concluzie ar fi absurda. Tocmai din cauza ca banii conteaza, in aceasti
societate cu greu nematerialista, ~i conteaza foarte oult, cu cat mai multi bani
risca cineva, cu atat mai multe alte lucruri risdi el de asemenea, cum ar fi mandria
lui, calmullui, seninatatea lui, masculinitatea lui, din nou doar momentan, dar ~i
foarte public. in luptele de coco~i profunde, un propcietar ~i colaboratorii lui ~i,
dupa cum vom vedea, intr-o masura mai mica, dar to~i foarte reala, ~i sustinatorii
lor de pe margine, pariaza in funqie de statutullui.
in mare parte din cauzii cii neutilitatea marginala :1 pierderii este atat de mare
la nivelurile mari ale parierii, a te implica intr-un as:fel de pariat inseamna a-t].
pune sinele public la bataie, aluziv ~i metaforic, prin iltermediul coco~ului cuiva.
$i chiar daca pentru un benthamist asta ar putea pare=. doar a spori ira?onalitat,ea
demersului cu atat mai mult, pentru balinezi ceea cc: spore~te, in principal, este
caracterullui plin de sens. $i cum (pentru a-1 urma p~ Weber, mai degraba decat
pe Bentham) impunerea sensului asupra vietii este scopul major ~i conditia pri-
mara a existentei umane, acest acces la sens mai mult decat compenseaza costurile
economice implicate23 • De fapt, dat fiind felul de a fi pe mize egale al meciurilo:
22
• Dcsigur, nici macar in Bentham utilitatea nu cste in mod normal1imitata, conceptual, la pierderile ~
c~tigurile monctare, iar argumentul meu aici ar putea fi pus mai atc"lt in tcrmcnll unci ncgari a faptului
ca, pen_tru balinezi, ca ~i pcntru orice popor, utilitatea (placere, fericire ... ) estc pur ~i simplu identificabili
cu averea. Dar astfel de probleme tcrminologice sunt, in orice caz, secandare in raport cu aspectul esenp.al:
luptele de coco~i nu sunt ruleta.
j
23 M. Weber, 7he Sociology ofReligion (Boston, 1963). Nu exista nimi: specific balinez, desigur, in sensli
mai profund al banilor, dupa cum o dcmonstrcaza descrierea pe care le-o face Whyte unor baiep. de pe
strada dintr-un district muncitoresc din Boston: ,Pariatul joad un rol important in viefile celor de h
1zi4 Fi --1 ..... . 1 --:=t-!! f"\_: __ ! - - ... _ : .. _ ... t...x: .....:: ...l .... - · ,..._,lx ..: ...."..:....,.x ,....,...,..,.._ :.., .." ..~•"'"""" ~ ...,...,.,.ltv:~~r r anrl nu.
 lNTERPRETAREA CUI..TURILOR
ri, schimbari importante.de avere materiala in randul celor care participa in mod
Jlat par sa fie practic inexistente, deoarece lucrurile se egalizeaza, mai mult sau
pufin, pe termen lung. De fapt, in luptele mici ~i superficiale, uncle ii gase~ti
1licap pe acei capva pariori mai puri, dependenp - cei care participa la ele in
tcipal pentru bani- au loc schimbari ,reale" de pozipe sociala, in mare parte in
Oamenii de acest tip,jucatorii nesabuip, sunt foarte dezaprobap de ,adevaratii
tori ai luptelor de coco~i" drept nebuni care nu inteleg ce inseamna acest sport,
;ari .care pur ~i simplu nu infeleg nimic. Ace~ti dependenp sunt considerati
:ada legitima de la care entuzia~tii autentici, cei care inteleg, sa smulga sume.
i de bani - ceea ce este destul de u~or de racut prin a-i atrage, cu ajutorul
ei lacomiei lor, in pariuri irationale pe coco~i inegali. Cei mai mulp dintre ei
:esc intr-adevar sa se ruineze intr-o perioada de timp remarcabil de scurta, dar
·tdeauna par sa existe, in orice moment, unul sau doi prin jur, amanetandu-~i
tantul ~i vanzandu-§i hainele pentru a paria24•
Aceasta corelare graduala a ,;parierii de statut'' cu luptele mai profunde ~i, reci-
:, a ,parierii pe bani" cu cele superficiale este de fapt destul de generala. Pariorii
1i formeaza o ierarhie socio-morala in ace~ti termeni. Dupa cum s-a menponat
devreme, la cele mai multe lupte de coco~i exista, imediat in jurul marginilor
~i de lupta, un mare numar de jocuri de noroc lipsite de rapune, de tip ,,hazard
l" (ruleta, zaruri, invartit moneda, alba-neagra) operate de concesionari. Doar
eile, copiii, adolescenpi ~i diverse alte tipuri de oameni care nu participa (sau
nca) la luptele de coco~i - cei extrem de saraci, cei disprefUip social, cei cu un
cter personal nepHicut - joaca aceste jocuri, desigur, pe sume de mai nimic.
)afilor care participa la luptele de coco~i le-ar fi ru~ine sa se apropie macar de
·utin deasupra acestor oameni, ca pozipe, sunt cei care, chiar daca nu participa
·?i~i la luptele de coco~i, pariaza la meciuri mai mici de pe margine. A poi, sunt
:are participa la lupte de coco~i la meciuri mici sau uneori medii, dar care nu
tatutul de a se alatura celor mari, chiar daca uneori pot paria discret la acelea.
:1 sfar~it, exista aceia, membrii cu adevarat substanpali ai comunitatii, cetateni
1credere in jurul carora se invarte via fa !ocala, care participa la luptele mai mari
Iiaza pe ele de pe margine. Elementul focalizator in aceste reuniuni focalizate,
urul important. Am auzit adesea oameni spunind ell onoarea de a ci~tiga este mult mai importantli
.t banii aflap in joe. BliieJii de pe strada considern jocul pe bani testul real a1 abilitaJii ~i, daca un om nu
meazli bine atunci cind sunt bani in joe, el nu este considerat un bun competitor:WF. Whyte, Street
'"Society, edifia a doua (Chicago, 1955), p. 140.
1·emele Ia care se considern cl ajunge uneori aceasta nebunie- ~i faptul ell este considerata o nebunie
nt demonstrate de povestea popularn baline-d ITuhung Kuning. Un parior devine ati.t de tulburat de
mea lui incat, plecind intr-o calatorie, el ii porunce~te sofiei lui insarcinate sa aiba grija de viitorul
·niiscut dadi este baiat, dar sa-l dea de mincare Ia coco~ii lui dadi este fata. Mama da n~tere unci fete,
inloc sa dea copilul Ia coco~i, le da un ~obolan mare ~i ascunde fata Ia propria ei mama. Cind sotul se
1rce, coco~ii il informeazli, cronellnind metalic, despre in~elatorie, iar el, furios, se pome~te sa omoare
lui. 0 zeifa coboara din rai ~i ridiell fetifa Ia ceruri impreuna cu ea. Coco~ii mor din cauza manclrii
le-a fost data, rafiunea proprietaruluj. este refacud., zeifa reda fetifa tatalui, care ajunge Ia impacarc cu
. sa. Povestea este oferitl ca ,.Gee! Komkomeertje"in.T. Hoovkaas-van Leeuwen Boomkamo. St>rooluu
XV. Joe DU R: NOTI\ ASUPRA !.UPT E LOR:D£ ... 3~3
ace~ti oameni in general domina ~i definesc acest sport, 1~a cum domina ~i definesc
societatea. Atunci cand un barbat balinez vorbe~te, in acel mod aproape reverenfios,
despre ,adevaratul participant la luptele de coco~i", bdatoh-ul (parior) sau djuru
kurung (,pazitor al cu~tii"), acesta este tipul de perso~a la care se refera, nu cei
care aduc mentalitatea jocului de alba-neagra in contcxtul diferit ~i nepotrivit al
luptelor de coco~i, pariorul compulsiv (potit, cuvant care are sensul secundar de
hot sau destrabalat) ~i parazitul contemplativ. Pentru :J.n astfel de om, ceea ce se
intampla cu adevarat intr-un meci este mai aproape ::le un duel (chiar daca, cu
talentul balinez pentru fantezia practica, sangele varsat este doar in mod figurativ
uman) decat manerul stupid ~i mecanic al unui aparat .de joe mecanic.
Ceea ce face luptele de coco~i balineze profunde erte, astfel, nu banii in~i~i, ci
ceea ce banii fac sa se intample, cu cat sunt mai multi: intr-o masura cu atat mai
mare: migrapa ierarhiei de statut balineze in corpul une:. lupte de coco~i. Din punct
de vedere psihologic, o reprezentare esopica a sinelU:. masculin ideaV demonic
mai degraba narcisista, din punct de vedere sociologic este o reprezentare la fel
de esopid a campurilor complexe de tensiune create cle interaqiunea controlata
~i rezervata, dar, cu toate acestea, adanc resimtJ.ta a acelui sine in contextul vietii
cotidiene. Coco~ii pot fi surogate ale personalitafilor stiq>anilor lor, oglinzi animale
ale formei psihice, dar lupta de coco~i este - sau, rna.. exact, este racuta in mod
deliberat sa fie- o simulare a matricei sociale, a sistemuui implicat de intretaierea
~i suprapunerea grupurilor foarte corporative - sate, grupuri de rudenie, societap
de irigafii, congregafii ale templelor, ,caste"- in care traiesc pasionafii25 • Iar cum
prestigiul ~i necesitatea de a-1 afuma, apara, celebra"justifica ~i, pur ~i simplu,
de ate scalda in el (dar nu ~ide a-1 cauta, dat fiind c~acterul puternic atributiv
al stratificarii balineze) sunt probabil forta motoare ~ntrala din societate, la fel
sunt - lasand la o parte penisurile ambulante, sacrificile de sange ~i schimburile
monetare -luptele de coco~i. Aceasta aparenta distracfi= ~i acest aparent sport este,
pentru a lua inca o expresie de la Erving Goffman, ,o l::aie de sange a statutului"26 •
Cea mai u~oara· modalitate de a face dar acest lucru.~i, eel pufin intr-o anurnita
masura, de a-1 demonstra este aceea de a invoca satcl ale carui lupte de coco~i
le-arn urmarit eel mai indeaproape - eel in care a avu: loc raidul ~i din care sunt
iuate datele mele statistice.
Asemenea tuturor satelor balineze, acesta-Tihing1n, din regiunea Kungkung
din Bali-ul de Sud - este complex organizat, un lab..rint de alianfe ~i opozifii.
Dar, spre deosebire de multe altele, doua tipuri de gn:.puri corporative, care sunt
~i grupuri de statut, se remarca in mod deosebit ~i ne putem concentra asupra lor
intr-o modalitate in care partea sta pentru intreg rara ::listorsiuni necuvenite.
25Pentru o descriere mai complet1i a structurii sociale rura1e balincze, ~C. Geertz, ,.Form and Variation
in Balinese Village Structure", American Anthropologist 61 (1959), £P· 94-108, ,.Tiliingan, A Ballnese
Village", in RM. Koentjaraningrat, Villages in fndonesia (Ithaca, 19f7), pp. 210-243 ~i, chiar daell este
{>upn neobi~nuita in ceca ce priv~te satele balineze, V.E. Kom, De Dr::rpsrepuhliek tnganan Pagringsingan
(Santpoort, Olanda, 1933).
 .-•• • - -· · · · - . . . . . . . . . . _..., ..... ""o\.•u .., A
in primul ran~, satul este dominat de patru grupuri de descendenra mari,
patriliniare, in parte endogame, care concureaza permanent intre ele ~i constituie
faqiunile importante din sat. Uneori, ele se grupeaza doua d.te doua sau, mai
degraba, cele doua mai mari impotriva celor doua mai mici, la care se adauga
popularia neafiliata; alteori, ele functioneaza independent. Exista, de asemenea,
subfacriuni in cadrullor, subfacriuni in cadrul subfacfiunilor ~i a~a mai departe,
pana la ni~te niveluri de observabilitate destul de fine. $i, in al doilea rand, exista
satul insu~i, apro ape in intregime endogam, care se opune tuturor celorlalte sate din
circuitulluptelor lui de coco~i (care, dupa cum am explicat, este regiunea targului),
dar care, de asemenea, formeaza aliante cu unii din ace~ti vecini impotriva altora,
in diverse contexte politice ~i sociale suprasate~ti. Astfel, situaria exacta este, ca
pretutindeni in Bali, destul de distinctiva; dar tiparul general al unei ierarhii etajate
a rivalitatilor de statut dintre grupari foarte corporative, dar cu haze diferite (~i,
astfel, intre membrii lor) este unul cu totul general.
Sa luam in considerare, atunci, ca suspnere pentru teza generala ca luptele
de coco~i ~i, in special, luptele de coco~i profunde, sunt in mod fundamental o
dramatizare a preocuparilor de statut, urmatoarele fapte, pe care, pentru a evita
descrierea etnografica extinsa, le vor declara pur ~i simplu a fi fapte - chiar daca
probele, exemplele, enunturile ~i numerele concrete care ar putea fi invocate in
susrinerea lor sunt atat extensive, cat ~i inconfundabile:
I. Un om nu pariaza practic niciodata impotriva unui coco~ depnut de un mem-
bru al grupului sau de rudenie. De obicei, el se va simti obligat sa parieze pentru
el, cu atat mai mult cu cat legatura de rudenie este mai stransa ~i cu cat lupta este
mai profunda. Daca e sigur, in mintea lui, ca acesta nu va ca~tiga, el poate pur ~i
simplu sa nu parieze deloc, mai ales daca este doar pasarea unui var de-al doilea
sau daca lupta este una superficiala. Dar, de regula, elva simfi ca trebuie sa-l suspna
~i, in meciurile profunde, face asta aproape intotdeauna. Astfel, marea majoritate a
oamenilor care striga ,cinci" sau ,pestrif atat de demonstrativ i~i exprima loialitatea
fata de ruda lor, nu evaluarea pasarii acestuia, intelegerea teoriei probabilitatilor
sau chiar speranfele lor la un venit nemuncit.
2 . Acest principiu este prelungit logic. Daca grupul tau de rudenie nu este
implicat, vei susfine un grup de rudenie aliat impotriva unuia nealiat, in acela~i
mod, ~i a~a mai departe, parcurgand refelele foarte intortocheate de aliante care,
cum spuneam, alcatuiesc acest sat balinez, la fel ca in oricare altul.
3· La fel ~i pentru sat in ansamblu. Daca un coco~ strain lupta cu orice coco~
din satul tau, vei avea tendinta de a-1 sustine pe cellocal. Daca, ceea ce constituie
o circumstanfa mai rara, dar se intampla din cand in cand, un coco~ din afara cir-
cuitului tau de lupte de coco~i lupta cu unul dinauntrullui, de asemenea vei avea
tendinta de a susfine ,pasarea gazda".
XV. J OC D U R: N OT E A SUP R.A LU PTE ~ OR DE .. . J8j
4· Coco~ii care vin de la o oarecare distanta sunt aproape intotdeauna favorifi~
caci teoria este ca omul nu ar fi indraznit sa-l adu::a dad nu ar fi fost un coco:o
bun, cu atat mai mult cu cat vine mai de departe. Aceptlllui sunt, desigur, obliga~
sa-l susrina, iar cand se fin lupte de coco~i pe scara mare (de sarbatori ~i a~a mal
departe), oamenii din sat iau ceea ce ei considera a :fi cei mai buni coco~i din ~at,
indiferent ai cui sunt, ~i se due sa-i susfina, chiar daca aproape sigur vor trebui st
dea cotatii mai bune pentru ei ~i sa fad pariuri marl pentru a adita ca nu sunt ur..
sat zgarcit. De fapt, astfel de ,meciuri in deplasare", chiar daca rare, tind sa repare
rupturile dintre membrii satului pe care le exacerbc:aza ,meciurile de acasa" care
au loc permanent ~i in care facfiunile satului sunt n:ai degraba opuse decat unite
5· Aproape toate meciurile sunt relevante socio_ogic. Rareori vezi doi coco~i
stra.ini luptand, doi coco~i care sa nu aiba niciun grop anume de suspnere sau cu
un grup de suspnatori care nu sunt legafi reciproc ir.: nicio modalitate clara. Cand
vezi a~a ceva, meciul este foarte superficial, pariatul :Oarte lent ~i intreaga poveste
foarte plictisitoare, neinteresand deloc pe nimeni in :afara responsabililor imediap
~i a catorva pariori dependenfi.
6. Tocmai de aceea, rareori vezi luptand doi cocd:oi din acela~i grup, inca ~i rr_ai
rar din aceea~i subfacfiune ~i practic niciodata din a·:eea~i sub-sub-facpune (ce:!a
ce ar insemna, in majoritatea cazurilor, o familie extir.sa). In mod similar, in lupte:le
din afara satului, doi membri ai satului rareori se vor A.tpta unul cu altul, chiar daca,
ca rivali inver~unap, ar face asta cu entuziasm pe teen propriu.
7· La nivel individual, oamenii irnplicafi intr-o relape de ostilitate instituponalizata,
numita puik, in care ei nu vorbesc ~i nici nu au de-a ff.ce in alt mod unul cu celaklt
(cauzele acestei ruperi formale a relatillor sunt mu..tre: rapirea sopei, dispute de
mo~tenire, diferende politice), vor paria foarte mult, ta1eori aproape maniacal, un·.U
impotriva celuilalt in ceea ce constituie un atac rap~ ¢i direct asupra masculinitatu
insa~i a adversarului, domeniul suprem al starutului ::au.
8. Coalitia pariului central este, in toate meciurile, :n afara celor mai superficiale,
intotdeauna alcatuita din aliap structurali- niciun ,bm din afara' nu este implicat.
Ceea ce inseamna ,afara' depinde de context, desigur, dar, in conditiile acestuia,
niciun ban din afara nu este arnestecat in pariul principal; daca responsabilii nu
pot strange banii, pariul nu se face. Pariul central, din nou in principalla meciurile
mai profunde, este astfel expresia cea mai directa ~i deschisa a opozipei sociale,
care este unul dintre motivele pentru care atat el, cat ~- constituirea perechilor sur_t
inconjurate de un astfel de aer de nelini~te, taina, stanjeneala ~i a~a mai departe.
9· Regula referitoare la imprumutarea banilor - ca pop imprumuta pentru
un pariu, dar nu in unul - provine (iar balinezii suat foarte con~tienfi de asta)
din considerente similare: in modul acesta, nu e~ti niciodata la mila economicti a.
du~manului tau. Datoriile de pariuri, care pot dever:i destul de mari pe termen
.I
86 1 N TERPR£TAREA CULTURJLOR
nai degraba scurt, sunt intotdeauna fafa de prieteni, niciodata fa~a de du~mani,
tructural vorbind.
10. Cand doi coco~i sunt structural irelevanfi sau neutri in ceea ce te prive~te
e tine (chiar daca, a~a cum am menfionat, ei nu sunt aproape niciodata astfel unul
1ra de celalalt), nici macar nu intrebi o ruda sau un prieten pe cine va paria, pentru
a, daca tu ~tii cum va paria el ~i el ~tie di tu ~tii, iar tu pariezi invers, asta va duce
L tensiune. Aceasta regula este explicita ~i rigida; destul de elaborata, chiar dadi
e iau precaufiuni destul de artificiale pentru a evita incalcarea ei. In eel mai rau
az, trebuie sa te prefaci ca nu ai observat ce face el, iar el, ce faci tu.
u. Exista un cuvant special pentru a paria in raspar, care este ~i cuvantul pentru
iarta-ma" (mpura). Este considerat un lucru rau sa faci asta, de~i, daca pariul central
mic, uneori este in regula atata vreme cat nu o faci prea des; Dar cu cat mai mare
ste pariul ~i cu cat mai frecvent o faci, cu atat mai mult abordarea ,iarta-ma" va
.uce la perturbare sociala.
12. De fapt, rela~ia institutionalizata de ostilitate, puik, este adesea ini~iata din
·unct de vedere formal (de~i cauzele ei rezida intotdeauna altundeva) de un astfel
.e pariu ,iarta-ma" dintr-o lupta profunda, care toarna simbolic gaz pe foe. In mod
imilar, sfar~itul unei astfel de relarii ~i reluarea interaqiunii sociale normale este
desea semnalata (dar, din nou, nu produsa in mod efectiv) de faptul ca unul sau
ltul dintre du~mani susfine pasarea celuilalt.
13.Jn situafiile dificile de intersectare a loialitafilor, dintre care in acest sistem
ocial extraordinar de complex desigur d exista multe ~i in care un om este prins
ntre doua loialitafi mai mult sau mai pu~in bine echilibrate, acesta tinde sa plece
abea 0 cea~ca de cafea sau altceva pentru a evita sa trebuiasdi sa parieze, forma
te comportament care aminte~te de cea a votan~or americani afla~i in situafii
imilare27•
14. Oamenii implicafi in pariul central sunt aproape intotdeauna, mai ales in
Jptele profunde, membri proeminenfi ai grupului lor - de rudenie, de sat sau de
1t tip. Mai mult, cei care pariaza de pe margine (inclusiv ace~ti oameni) sunt, dupa
urn am remarcat deja, cei mai reputa~i membri ai satului- cetafenii de incredere.
Juptele de coco~i sunt pentru cei implica~i ~i in politica de zi cu zi a prestigiului,
m pentru tineri, femei, subordonafi ~i a~a mai departe. .
15. In ceea ce prive~te banii, atitudinea exprimata explicit fa~a de ace~tia este
.ceea ca ei constituie o chestiune secundara. Ei nu sunt, dupa cum am spus, lipsip
le importan~a; balinezii nu sunt mai fericifi sa-~i piarda venitul pe mai multe
aptamani 9ecat oricine altcineva. Dar ei privesc aspectele monetare ale luptelor
le coco~i ca autoechilibrandu-se, o chestiune de a muta banii dintr-o parte in alta,
le a-i face sa circule in randul unui grup destul de bine definit de luptatori de
' B.R. Berelson, P.F. Lazersfeld ~i W.N. McPhee, Votin.r: A Study of Opinion Fonnation in a PresidentiiJJ
XV. Jo e OUR: N OTE ASU PRA LU PTEL01. DE ...
387
coco~i serio~i. C~tigurile ~i pierderile cu adevarat importante sunt vazute in alfi
termeni, iar atitudinea generala fata de pariat nu const~ in vreo speranta de a-i rade
pe ceilalfi, de ada lovitura (in afara de pariorii deperoenfi), ci aceea a rugaciunii
jucatorului la cursele de cai: ,0, Doamne, !a-rna sa :.es pe zero!". In termeni de
prestigiu, insa, nu vrei sa ie~i pe zero, ci, intr-un fel cb modalitate momentana ~i
punctuala, sa ca~tigi total. Discutia (care are loc tot timpul) este despre luptele
impotriva unui coco~ a~a ~i pe dincolo allui cutare pe care coco~ul tau 1-a distrus,
nu despre cat de mult ai ca~tigat, fapt pe care oamedi rareori ~i-1 amintesc mal
mult timp, chiar ~i in cazul pariurilor mari, de~i i~i voraminti ziua in care au !acut
praf eel mai bun coco~ allui Pan Loh ani de zile.
r6. Trebuie sa pariezi pe coco~ii grupului tau ~i dincolo de simplele conside-
rente de loialitate, caci daca nu o faci oamenii in ger:eral vor spune ,Ce! E pre~
mandru pentru unii ca noi? Trebuie sa mearga inJava s au Den Pasar [capitala] c~
sa parieze, e un om a~a de important?". Astfel, exista c presiune generala pentru ~
paria nu doar pentru a arata ca e~ti important pe plan local, ci ~i ca nu e~ti atat de
important incat sa-i prive~ti de sus pe toti ceilalfi, ca nefiind potrivifi nici macar
in calitate de rivali.ln mod similar, oamenii echipei-gazda trebuie sa parieze im-
potriva coco~ilor din afara, altfel cei din afara ii vor acuza - o acuza~ie grava- ca
nu fac decat sa incaseze taxe de intrare ~i, de fapt, nu runt interesafi de luptele de
coco~i, ca ~i, din nou, de a fi aroganfi ~i insultatori.
17.Jn sfar~it, faranii balinezi in~i~i SUnt foarte COn~tienfi de toate acestea ~j pot
sa enunte mare parte din ele, ~i o chiar fac, eel pufin unui etnograf, aproximativ in
aceia~i termeni in care am !acut-o eu. A participa la luptele de coco~i este, mi-au
spus aproape to~i balinezii cu care am discutat subiec1lll, asemenea jocului cu fo-
cul, dar lara sa te arzi. Activezi rivalitatile ~i ostilitarll~ de sat ~i ale grupurilor de
rudenie, dar sub forma de ,joe", apropiindu-se periculos ~i fascinant de exprimarea
agresiunii dintre persoane ~i dintre grupuri, deschise ~i :lirecte (ceva ce, din nou, nu
se intampla aproape niciodata in decursul viefii obi~nui:e), dar nu tocmai, deoarece,
la urma urmei, e ,;doar o lupta de coco~i".
Mai multe observafii de acest tip ar putea fi avan~ate, dar poate ca ideea ge-
nerala este, daca nu expusa dar, eel pufin conturata, i~ intreaga argurnentape de
pana acum poate fi. rezumata in mod util intr-o parad:,gma formala:
CU CAT UN .MECI ESTE MAl. ..
r.lntre aproape egali ca statut (~il sau du~mani personali)
z.lntre indivizi cu statut ridicat
CU ATAT MAl PROFUND ESTE ME~IUL.
CU CAT MAl PRO FUND ESTE MECIUL •. .
.i4
J 88 lNTERPR E TAREA CULTUR IJ.OR
r. Cu atat mai stransa este identificarea dintre cocos, si , om (sau, mai adecvat,
cu cat mai profund este meciul, cu atat omul i~i va scoate in fata mai mult
coco~ullui eel mai bun, cu care se identifica eel mai strans).
2. Cu atilt mai buni sunt coco~ii implicafi ~i cu atilt mai exact se vor potrivi ei.
3· Cu atat mai mare va :fi emotia implicata ~i cu atat mai mare fascinapa fata
&m~ . sa se urnileasd alegoric unii pe alpi ~i sa :fie umilip. alegoric de ceilalfi, zi dupa zi,
4· Cu atat mai mari vor :fi pariurile individuate din centru ~i de pe margine, cu
atat mai mici vor :fi cotapile disproporfionate ~i cu atat mai mult se va paria
in ansamblu.
5· Cu atat este mai pufin implicata o viziune ,economica" a parierii ~i mai mult
una ,de statut'', cu atat mai ,de incredere" vor :fi cetatenii care vor paria28 •
Argumente opuse sunt valabile pentru cazul in care lupta este mai super:ficiala,
culminand, intr-un sens cu semn schimbat, in distracpi ale hazardului total ~i ale
an.incatului cu zarul. Pentru luptele profunde nu exista nicio limita superioara ab-
soluta, chiar daca exista desigur unele practice, ~i exista un mare numar de pove~ti
de tipullegendelor de mari lupte asemanatoare duelurilor din Vestul Salbatic dintre
lorzi ~i printi din epoca clasica (deoarece luptele de coco~i au fost dintotdeauna o
preocupare ip egala masura elitista ~i populara), mult mai profunde decat ar putea
produce oricin~, chiar ~i aristocrafii, undeva in Bali-ul de astazi.
De fapt, tinul dintre marii eroi ctilturali ai Bali-ului este un prinf, numit dupa
pasiunea lui pentru acest sport ,Luptatorul de coco~i", care s-a intilmplat sa fie
plecat la o lupta de coco~i foarte profunda cu un print vecin, cand intreaga sa fa-
mille - tata, frap, sofii, surori- a fost asasinata de uzurpatori de rand. Astfel crutat,
el s-a intors sa illichideze pe parvenit, sa reca~tige' tronul, sa reconstituie marea
traditie balineza ~i sa construiasca eel mai puternic, glorios ~i prosper stat al ei.
Impreuna cu orice altceva vad balinezii in luptele de coco~i- pe ei in~i~i, ordinea
lor sociala, ura abstracta, masculinitatea, puterea demonica - ei vad de asemenea
~i arhetipul virtufii de statut, jucatorul arogant, hotarat, nebun dupa onoare cu
pasiune adevarata, printul ksatria29 •
28
Dat fund di accasta este o paradigma formala, ea este menita sa expuna structura logidi, n u cea cauzala
a luptelor de coco~i. Care anurne dintre aceste considerente conduce la ce anurne, in ce ordine ~i prin ce
mecanisme este o alta chestiune- una asupra careia am incercat sa arunc oarecare lumina in discutia generala.
29 in alta poveste populara a lui Hooykaas-van Leeuwen Boomkamp (.De Gast", Sprookjes en Verhalen van
Bali, pp. 172-180), un Sudra d e casta inferioara, un om generos, evlavios ~i lipsit de griji care este ~i un
luptator d e coco~i desavir~it pierde, in ciuda desav~irii sale, lupta dupa'lupta, pana cind ramane nu doar .
rara bani, ci ~i d oar cu ultimul sau coco~.lnsa el nu dispera- ,Pariez", spune cl, ,pe Lurnea Nevlizuta".
Sofia lui, o femeie buna ~i muncitoare, ~tiind cit de mult li plac lui luptele de coco~i, li da ultimii ei bani
,de zile negre" ca sa se duca ~i sa parieze. Dar, plin de presimtiri rele din cauza ~irului sau de ghinioane,
acesta i~i lasa acasa coco~ul ~i pariaza doar de pe margine. in cunind pierde tot in afara catorva monede
~i se duce Ia un stand de mancare pentru o gustare, unde intalne~te un ce~etor batrin decrepit, mirositor
~ i, in gen eral, neatragator, sprijinit de un stilp. Batrinulli cere mincare, iar eroul i~i cheltuie ultimcle
mon ede ca sa i-o curn2ere. Batrinul cere apoi sa-~i petreaca noaptea impreuna cu eroul, ceea ee acesta il
invita bueuros sa faca. lnsa, cum nu exista deloc mincare in casa, eroulli spune sofiei sa omoare ultimul
XV. J oe D UR: NOTE A SUl' RA LUPT~LOR DE ... 3 f, 9
Pene, sange, rnultirni ~ bani
,Poezia nu face nimic sa se intample", spune ALden in elegia lui catre Yeats, , ea
supravietuie~te in valea spunerii ei. .. un mod de as~ intampla, o gura."Nici lupteie
de coco~i, in acest sens colocvial, nu fac nimic sa ~:.e intample. Oamenii continua
exultand tacut in aceasta experienta daca au trium£3.t, zdrobiti doar ceva mai p·1r:.n
Pe fata
' daca nu au triumfat. Dar statutul nimiinui nl!!. se schimbii cu adeviirat. Nu uati
~ ,
urea pe scara statutului prin ca~tigarea de lupte de coco~i; nu pofi, ca individ, :oa
o urci cu adevarat deloc. $i nu pop nici s-o cobor: in modul acesta30 • Tot ce ?O!J:i
sa faci este sate bucuri ~i sa savurezi sau sa suferi ~t,sa suporfi senzapa imaginara
<;le mi~care drastica ~i momentana de-a lungul u~i' reproduced estetice a aceb
scari, un fel de salt de statut ,in spatele oglinzii" cu-e are aspectul mobilitatii, dar
nu si, realitatea ei.
Asemenea oricarei forme de arta - caci cu asta avem, pana la urma, C.e-a
face - luptele de coco~i fac comprehensibila experienta obi~nuita de zi cu zi, pre-
zentand-o in termenii unor acte ~i obiecte ale cli:'or consecinte practice au fost
indepartate ~i recluse (sau, daca preferap, inalfate: la nivelul simplelor aparent=,
uncle sensullor poate :fi articulat mai puternic ~i 1=erceput mai exact. Luptele ce
coco~i sunt ,cu adevarat reale" doar pentru coco~i - ele nu omoara pe nimeni, IIl
castreaza pe nimeni, nu reduc pe nimeni la statutul animal, nu modifi.ca relaFille
ierarhice dintre oameni sau remodeleaza ierarhia; nici macar nu redistribuie vc:-
niturile intr-un mod semni:ficativ. Ceea ce fac ele este ceea ce fac, pentru abe
ca eroul poate sa ia unul dintre ei pentru lupte. El mai cere ~i ea t ul eroului sa-l insoteascl ea servitOI', i::ll'
dupa ce fiul accepta, a~a se ~i intirnpla.
Batrinul se doved~te a fi Siva ~i traie~te intr-un mare P.alat din c:r, chiar dad eroul nu ~tie asta.ln t:Un:>,
eroul decide sa-~i viziteze fiul ~i sa-~i ia eoco~ul promis. lnaltat in ? rezenta lui Siva;i se da sa aleaga d:nce
trei coeo~i. Primul croncane: . Eu am batut 15 adversari". Al do ilea :roncane: , Eu am batut 25 de adversar::.."
Al treilea croncane: .Eu l- am batut pe rege.",Acesta, al treilea, este:alegerea mea", spune eroul ~i se.intearc:e
cu el pe pamint.
Cand ajunge la l';lptele de eoco~i, i se cere o taxa de intrare, iar el raspunde ,Nu am niciun ban; voi ?lari
dupa ce coco~ul meu ~tiga''. Cum se ~tie cl el nu c~tiga nicioC:ata, este lasat sa intre deoarece regeh::i,
care este acolo ~i lupta, nu-i place de el ~i spera sa-l ia sclav dupa :ce va pierde ~i nu va putea sa plate:lScl.
Pentru a se asigura ca asta se intirnpla, regele pune eel mai bun oco~ al sau impotriva eoeo~ului ero.llm.
Cind coco~ii sunt pu~i jos, eel al eroului fuge, iar multirnea, con:iusa de regele arogant, ride in hohot=.
Coco~ul eroului se repede atunci la regele insu~i, omorindu-1 cu.o impunsatura de pinten in gat. Erow
fuge. Cas a lui este ineercuita de oamenii regelui. Coco~ul se transi:>nna in Garuda, marea p as are rnitica a
legendei indice, ~i li duce pe erou ~i pe sofia lui in siguraritll la eer..ll'i.
Cind oamenii vad asta, il fac pe erou rege ~i pe sofia lui regina, iar c:i se intore in aceasta calitate pe pmiru.
Mai tani.u, fiullor, eliberat de Siva, se intoarce ~i el ~i eroul-rege i~i anunta intenJ:ia de a se apue:~. cl::
pustnicie. (.Nu voi mai lupta in lupte de coco~i. Am pariat pe Newut ~i am c~tigat.") Devine pustnic ;i
fiullui devine rege.
30
Pariorii dependenfi sunt de fapt nu atit declasafi (eaci statutullor cste, preeum al oricui alteuiva, mojte.'lio,
cat doar saracifi ~i cazuJ:i personal in dizgrafie. Cel mai proeminen: parlor dependent din circuitul meu d::
lupte de eoco~i era de fapt un satria de casta foarte inalta care i~i vinduse o mare parte din paminturib
lui eonsiderabile pentru a-~i susfine acest obicei. Chiar dad toata .:umca il privea, in privat, drept neghio~
sau mai rau (unii, mai earitabili, il priveau drept bolnav), in mod p.1blic era tratat cu deferenta ~i politefc:l
elaborata datorata rangului sau. Despre independenta reputapci ::Jersonale ~i a statutului public in BaL.
 lNTI!RPRETI\REI\ CULTU RILOR
;90
>opoare cu alte temperamente ~i alte convenfii, Lear ~i Crimii fi pedeapsii; preiau
1ceste teme - moartea, masculinitatea, furia, mandria, pierderea, mila, norocul-
i, ordonandu-le intr-o structura cuprinzatoare, le prezinta intr-un astfel de mod
neat sa scoata in evidenfa o anumita viziune asupra naturii lor esenpale. Face din
le ni~te construcj:ii, le face, pentru cei astfel pozifionafi istoric incat sa perceapa
:onstrucpa, un ,real'; plin de sernnificafie- vizibil, tangibil, sesizabil- intr-un sens
deatic. 0 imagine, o ficfiune, un model, o metafora, lupta de coco~i este un mijloc
le ~primare; functia ei nu este nici domolirea pasiunilor sociale, nici cre~terea lor
de~i, in modalitatea ei de joe cu focul, face pufin din ambele), ci, intr-un mediu
le p_ene, sa ge, mulfimi ~i bani, de a le expune.
Intreba ea despre cum se face ca noi percepem calitlifi in lucruri- picturi, d.rfi,
nelodii, pi se de teatru - despre care simfim ca nu putem afirma propriu-zis ca
unt acolo ajuns, in ultimii ani, chiar in centrul teoriei estetice31• Nici sentimen-
ele artistul ·, care raman ale lui, nici cele ale publicului, care raman ale lui, nu pot
:xplica agitafia unui tablou sau seninatatea altuia. Atribuim marefie, infelepciune,
lisperare, exuberanfa unor ~iruri de sunete; voio~ie, energie, violenra, ftuiditate unor
1locuri de piatra. Romanele se spune ca au putere, cladirile elocvenfa, piesele de
eatru elan, spectacolele de balet calm. In acest domeniu al predicatelor excentrice, a
pune ca luptele de coco~i, in formele ei perfecfionate eel pufin, sunt ,nelini~titoare"
m pare deloc nenatural, ci doar, cum tocmai le-arn negat consednfele practice,
1arecum nedumeritor.
Caracterul nelini~titor apare, ,oarecum", dintr-o conjunqie a trei atribute ale
uptei: forma ei dJ;amatica imediata, confinutul ei metaforic ~i contextul ei social.
Jn personaj cultural pe un fundal social, lupta este simultan un elan convulsiv de
1ra animala, un razboi inscenat al sinelor simbolice ~i o simulare formala a tensi-
milor de statut, iar puterea ei estetidi deriva din capacitatea ei de a obliga aceste
·ealitati diverse sa se alature una alteia. Motivul pentru care este nelini~titoare nu
:ste ca are efecte materiale (are unele, dar sunt minore); motivul pentru care este
1elini~titoare este ca, cupland mandria cu sinele, sinele cu coco~ii ~i coco~ii cu dis-
rugerea, ea aduce la o infelegere imaginativa o dirnensiune a experienfei balineze
n mod normal bine ascunsa vederii. Transferarea unui sentiment al gravitafii in
:eea ce, in sine, este mai degraba un spectacol searbad ~i invariant, o agitafie de
1ripi batand ~i picioare zvacnind, este efectuata prin interpretarea ei ca exprimand
:eva tulburator din modul in care traiesc autorii ~i publicul ei sau, chiar ~i mai d.u
>revestitor, din modul in care ei sunt.
Ca forma dramatica, lupta manifesta o caracteristica ce nu pare atat de remar-
:abila pana cand ifi dai seama ca. ea nu ar trebui sa fie acolo: o structura radical
1 Pcntru patru tratari oarecum diferite, ve'li S. Langer, Feeling and Form (New York, 1953), R. Wollhein,
Art and Its Objects (NewYork, 1968), N. Goodman, LatzJ!:Utlzes ofArt (lndianapolis,1968), M. Merleau-
XV. Joe DUR: NOTE /\SUPRA LU PTEL•JR DE ... 3Ql
atomica32 • Fiecare meci este o lume in sine, o explozic: particulara de forma. Exis:a
potrivirea adversarilor, exista lupta, exista rezultatul - triumf total sau infrange:e
totala - ~i exista schimbul grabit ~i stanjenit de bani. Perdantul este neconsolat.
Oamenii se indeparteaza de el, privesc pe laJ;lga el, il bsa sa asimileze coborarea lui
momentana in nefiinfa, sa i~i recompuna fata ~i sa seo intoarca, intact ~i f'ara nido
cicatrice, 1a zarva. Nici d$tigatorii nu sunt felicitafi sau evenimentele discutate;
odata ce un meci ia sfar~it, atenfia mulfimii se indreapta complet catre urmatc·-
rul, f'ara sa mai priveasca in urma. 0 umbra a aces~i experienfe le ramane f'ara
indoiala responsabililor, poate chiar ~i martorilor unei lupte profunde, ap cum ne
ramane ~i noua cand plecam de la teatru dupa ce am -,azut 0 piesa puternica, bine
jucata; dar ea se estompeaza curand, devenind eel mu1t o amintire schematica- o
stralucire difuza sau o cutremurare abstracta - ~i de obicei nici macar atit. Orice
forma expresiva traie~te doar in propriul ei prezent- eel pe care il creeaza ea insa~i.
Dar aici acel prezent este taiat intr-un ~ir de strafulgc:rari, unele mai stralucitoare
decat altele, dar toate disparate, cuante estetice. Oric~ ar spune luptele de coco~i,
ele spun asta in valuri.
Dar, dupa cum am suspnut pe larg in alta parte, balinezii traiesc in valurP3• Viaf::t
lor, a~a cum o aranjeaza ~i percep ei, este mai pufin ur. flux, o mi~care direcfionali
dinspre trecut, prin prezent, spre viitor, ~i mai multo J11lsafie alternativa a sensului
~i vacuitafii, o alternare aritmica a unor perioade scurte in care ,ceva" (adica ceva
semnificativ) se intimpla ~i perioade la fel de scurte ir_ care ,nimic" (adica nu prea
multe) nu se intampla- intre ceea ce ei in~i~i numes:: intervale ,pline" ~i ,goale"
sau, in alt idiom, ,momente" ~i ,gauri". Focalizand activitatea pana la punctul unei
lupe, luptele de coco~i nu fac altceva decat sa fie ceva bilinez, in acela~i mod in care
este totul, de la intalnirile monadice ale viefii de zi cu -zi, trecand prin poantilismul
rasunator al muzicii de orchestra ~i pana la celebrarile templelor cu zilele de vizitare
a zeilor. Nu este o imitafie a caracterului punctul al 'Wepi sociale balineze, nici eo
descriere a lui, nici macar o expresie a lui; este un exe~lu· allui, pregatit cu grija34.
lnsa, dad u1;1a dintre dimensiunile structurii luptei de coco~i, lipsa ei de
direcfionalitate temporala, o .face sa para un segment tipic al viefii sociale generale,
Luptele de coco~i britanice (sportul·a fest inter-as acolo in 1840) parintr-adevar dl. au fest lipsite de asta
32
~i ell au generat, prin unnare, o familie destul de diferita de forme. Cele mal multe lupte britanice erau
"principale", in care un numar agreat dinainte pe coco~i erau aliniafi :n doua echipe fi se bateau in serie.
Scorul era t:inut ~i pariurile aveau loc atat in meciuri individuale, cit •i in principal, ca intreg. Existau de
asemenea ~i ,lupte regale", atat inAnglia, cit ~i pe continent, in care u!Ullare numar de coco~i erau eliberaJi
simultan, eel care Iiminea in picioare la sf~it fUnd invin~torul. l;:r in Wales, llfl-numitul "principal
galez" unna un tipar eliminatoriu, in genul unui tumeu de tenis din z.iua de azi, ~tigatorii trecind la
, runda unnatoare. Ca gen,luptele de coco~i aveau probabil mal pufint fiexibilirate compozifionala dedt,
sa zicem, comedia latina, dar ea nu le lipsea cemplet. Despre luptele de coco~i pe un plan mal general, ve-L.i
A. Ruport, 'lbe Art ofCodifighting {New York, 1949), G.R. Scott, Histcry ofCocl:fighting (Lon<lra,1957) ~i
L. Fitz-Barnard, Fighting Sports (Lonclra, 1921).
l l Mal sus, pp. 515-524.
~ Pentru necesitatea de a distinge intre .descriere", ,.reprezentare", ,exemplificare" ~i ,ex:presie" (~i irelevanra
.lm.itatiei" nentnt tn~tP; ~rPc:t..~' ('Q rnnrln..; ...~. -t....:.-..:c ...:-L-1:-x ., __: ,..._- ..S- 6
T
. - #'" .. .
)2 l WrE RI'RE 'I'ARE A CUL'I'UR!LOR
:alalta, agresivitatea ei totala, fara in fara (sau pinten la pinten), face ca ea sa para
contradicfie, o inversare, chiar o subminare a acesteia. In curgerea normala a lu-
'Urilor, balinezii sunt timizi pana la punctul de a deveni obsesivi fa}a de conflictul
!schis. Piezi~i, precau}i, refinufi, controlafi, mae~tri ai stilului indirect ~i ai disi-
.ularii- ceea ce ei numesc a/us, ,lustruit", ,neted"- balinezii rareori se confrunta
t ceea ce pot evita, rareori se opun lucrurilor de la care se pot eschiva. Dar aici ei
descriu pe ei in~i~i drept salbatici ~i sangero~i, cu explozii maniacale de cruzime
.stinctuala. 0 redare plina de foqa a viefii a~a cum balinezii nu i~i doresc deloc ca
1 sa fie (pentru a adapta o expresie folosita de Frye despre orbirea lui Gloucester)
te pusa in contextul unei mostre a ei a~a cum este ea in realitate35 • ~i, deoarece
mtextul sugereaza ca redarea, chiar daca nu este o descriere directa, este cu toate
:estea mai mult decat o simpla fantezie; aici apare nelini~tea - nelini~tea luptei,
1 (sau, oricum, nu neaparat) a practican}ilor ei, care de fapt par sa o savureze
:plin. Macelul din ringul coco~ilor nu este o descriere a modului in care sunt
crurile propriu-zis intre oameni, ci, ceea ce aproape di e mai rau, a modului in
re, dintr-un anurnit unghi, ele sunt in mod imaginativ36•
Unghiul, desigur, este stratificator. Cum am vazut deja, lucrul despre care lup-
le de coco~i vorbesc cu cea mai mare putere sunt rela}iile de statut, iar ceea ce
•un ele despre acestea este di ele sunt chestiuni de viata ~i de moarte. Faptul ca
·estigiul este o treaba foarte serioasa devine evident oriunde prive~ti in Bali -in
t, familie, econornie, stat. 0 fuziune aparte a rangurilor de titlu polineziene cu
.stele hinduse, ierarhia mandriei este coloana vertebrala morala a societafii.1nsa
>ar in luptele de coco~i sunt revelate in adevaratele lor culori sentimentele pe
re se sprijina aceasta ierarhie.1nvaluite in alte parfi intr-o ceara a etichetei, un
>r dens de eufemism ~i ceremonie, gest ~i aluzie, ele sunt exprimate aici doar cu
l mai straveziu travesti al unei ma~ti animale, care, de fapt, le manifesta mult
ai eficient decat le ascunde. Gelozia este la fel de mult o parte a Bali-ului ca ~i
lmul, invidia ca ~i grafia, brutalitatea ca ~i farmecul; dar in lips a luptelor de coco~i,
ilinezii ar avea o in}elegere a acestora mult mai pufin sigura, ceea ce constituie,
·obabil, motivul pentru care le prerwesc atat de mult.
~-Frye, The Educated Imagination (Bloomington, Ind.,1964), p. 99.
Exista doua alte valori ~i non-valori balineze care, puse in legattlrll cu temporalitatea punctuala pe de o
arte ~i cu agresivitatea neinfranata pe de alta, intaresc senzapa ca luptele de coco~i sunt, in ace~i timp,
continuare a vie pi sociale ob~nuite ~i o negare clirecta a ei: ceea ce balinezii numesc rami ~i ceea ce ei
wnesc paling. Ramiinseamna aglomerat, zgomotos ~i activ ~i este o stare sociala foarte clutata: pietele
g-omerate, festivalurile de mase, sttizile pline sunt, toate, raml, ~a cum este, desigur, Ia extrem, o lupta
e coco~i. Rami este ceea ce sc intampLl in momcntele .pline" (opusullui, sepi, ,.lini~te", este ceea ce se
1tiimplli in cele ,.goale"}. Paling este vartejul social, sentimentul ameJ:itor, dezorientat, pierdut, zapacit
e care tl ai atunci cand locul tau in coordonatele spaJ:iului social nu e clar ~i este o stare extraordinar de
efavorabila, care produce o anxietate imensli. Balinezii considera pastrarea exacta a orientarii spapale (.a
u ~ti unde e nordul"inseamna a fi nebun), echilibrul, buna-cuviin~a, relaJ:iile de statut ~i ~a mai departe
rcpt fundamentalc pentru viaJ:a ordonara (krama} ~i paling, tipul de confuzie ameJ:itoare a poziJ:iei pe
ue coco~ii incl~taJ:i o exemplifica, drept eel mai profund du~man ~i contrazicere a acesteia. Despre rami,
~~. Bate~o~ ~i Me~~·J!alinese Character, pp. 3, 64; despre paling, ibid., p. 11, ~i Belo (editor), Traditiorud
XV. Jo e DUll: NO TE ASUI'IlA LUPTELCR DE ... 393
Orice forma expresiva functioneaza (atunci cand functioneaza) prin dezorga-
nizarea contextelor semantice intr-un astfel de mod incat proprietafile atribuite in
mod conventional anurnitor lucruri sunt atribuite in mod neconventional altor·1,
I I
care apoi sunt vaz_ute ca posedandu-le. A numi vanttL invalid, cum face Stevens, a
fixa tonul ~i a manipula timbrul, cum face Schoenbe~g sau, mai aproape de cazul
nostru, a inia.fi~a un critic de arta ca urs desfranat, cum face Hogarth, inseamna a
incruci~a circuitele conceptuale; conjunctiile consacr:lte dincre obiecte ~i calita}ile
lor sunt modificate, iar fenomenele - vremea de toaana, forma melodica sau jur-
nalismul cultural- sunt imbracate in semnificanfi caJe, in mod normal, indica a4i
referen}P 7.1n mod similar, a pune in legatura- iar ~- iar- ciocnirea coco~ilor cu
caracterul dezbinator al statutului inseamna a invita la un transferal perceptiilor de
la prima catre ultimul, transfer care este, in acela~i ti.rrnp, o descriere ~i o judecati.
(Din·punct de vedere logic, transferul ar putea merg'!, desigur, la fel de bine ~i in
direqia opusa; dar, asemenea celor mai mulfi dintre n•)i ceilalfi, balinezii sunt mult
mai interesafi de in}elegerea oamenilor decat de in}degerea coco~ilor.)
Ceea ce distinge luptele de coco~i de cursu! ob:~nuit al viefii, le scoate din
domeniul chestiunilor practice de zi cu zi ~i le inconjoara cu o aura de importanfli
crescuta nu este, cum ar crede sociologia funcfionalis:a, faptul eli ele consolideaza
discrirninarue de statut (o astfel de consolidare cu greu.este necesara intr-o societate
in care fiecare act le proclama), ci faptul ca ele ofer3. un comentariu metasocial
despre intreaga chestiune a aranjarii fiin}elor umane in ranguri ierarhice fixe ~i
apoi a organizarii celei mai mari parp a existenfei coective in jurul acelei aranjari.
Funcfia lor, daca vrefi sa-i spunefi a~a, este interpretriva: este o lectura balineza a
experienfei balineze, o poveste pe care o spun ei desf•re ei in~i~i.
A spune ceva despre ce7a
A pune chestiunea in acest mod inseamna a ne a~aja intr-a mica refocalizare
metaforica a noastra in~ine, caci asta muta analiza formdor culturale de la un demers
in general similar disecarii unui organism, diagnosticirii unui simptom, descifra-
rii unui cod sau ordonarii unui sistem- analogiile clorninante din antropologia
contemporana- catre unul in general similar cu penctrarea unui text literar. Dad
iei luptele de coco~i sau orice alta structura simbolicasusfinuta in mod colectiv ca
37 Trimiterea desprc Stevens este la poezia lui . The Motive for Metaphor" (Jp place sub copaci, toamna,/
Dcoarece totul este pe jumlitate mort./ Vantul avanseaza ca un in~d printrc frunze/ ~i rcpeta cuvin:e
f1iri sens"} [Copyright 1947 de Wallace Stevens, republicat din The Collected Poems of Wallace Stevem cu
perrnisiunea Alfred A. Knopf, Inc., ~i Faber and Faber Ltd.]; trimitc:rea desprc Schoenberg este la a tre.ia
lucrare din Five Orchestral Pieces (Opus 16} ~i e imprumutata din KH. Drager,,.The Concept of .cTorul.
Body»", in Refoctiom on Art, editorS. Langer (New York, 1961), p.174. Despre Hogarth ~i despre accas:a
intreaga problema - nurnita acolo .cuplare matriceala multipla"- cczi E .H. Gombrich, ,The Use of Art
for the Study of Symbols", in Psycology atzd the Visual Arts, editor]. Hogg (Baltimore, 1969), pp.149-17•) .
Termenul mai uzual pentru acest tip de alchimie semantica este .tr:msfer metaforic", iar discupi tehnice
bune deipre el pot fi gasite in M._~~Mo~e~ an~Metap~~rs (I-~~ N.¥.,1262), p. ~~ ~.~:· Goo_d_m~, . .. _.. :...li
!94 l NTE RPRETAREA CULTURILOR
nijloc de ,a spune ceva despre ceva" (pentru a invoca celebrul aforism aristotelic),
.t unci te confrunfi cu o problema nude mecanica sociala, ci de semantica sociala38•
>entru antropolog, a carui preocupare este formularea de principii sociologice,,nu
'romovarea sau aprecierea luptelor de coco~i, intrebarea este ce afli despre astfel
!e principii din examinarea culturii ca asamblare de texte?
0 astfel de extindere a nofiunii unui text dincolo de materialul scris ~i chiar
.incolo de eel verbal, de~i metaforica, nu este, desigur, chiar atat de noua. Tradifia
1i interpretatio naturae a Evului Mediu, care, culminand cu Spinoza, a incercat
a citeasca natura cape o Scriptura, tentativa nietzscheeana de a trata sistemele
e valori ca glose ale voinfei de putere (sau cea marxista de a le trata ca glose ale
!lafiilor de proprietate) ~i inlocuirea freudiana a textului enigmatical visului ma-
ifest cu eel simplu al celui latent, toate ofera precedente, chiar daca nu la fel de
!Comandabile39 • Dar ideea ramane nedezvoltata din punct de vedere teoretic; iar
orolarul mai profund, din punctul de vedere ~ sociologiei, ca formele culturale
ot fi tratate ca texte, ca lucrari imaginative construite din materiale sociale, inca
u a fost exploatat sistematic40•
in cazul de fafa, a trata luptele de coco~i ca text inseamna a aduce la lumina o
:asatura a lor (in opinia mea, trasatura lor centrala) pe care tratarea lor ca rit sau
istracfie, cele mai evidente doua alternative, ar tinde sa o obscurizeze: utilizarea
e catre ele a emofiei in scopuri cognitive. Luptele de coco~i transmit ceea ce au de
)US intr-un vocabular al sentimentului- insu.fietirea riscului, disperarea pierderii,
lacerea triumfului. lnsa ceea ce ele spun nu es~e doar ca riscul este insu.Hefitor,
ierderea deprimanta ~i triumful satisracator, tautologii banale ale afectului, ci ca
in aceste emop.i, astfel exemplificate, este construita societatea, iar indivizii sunt
;amblafi. A asista la luptele de coco~i ~i a participa la ele este, pentru balinez, un
:1de educafie sentimentala. Ceea ce el invafa acolo este cum arata ethosul culturii ·
tle ~i sensibilitatea lui privata (sau, oricum, anumite aspecte ale lor) atunci cand
mt formulate intr-un text colectiv, ca cele doua sunt suficient de asemanatoare
entru a fi articulate in simbolica unui astfel de text unic ~i- partea nelini~titoare­
i textul in care aceasta revelafie este i:ealizata consta dintr-un pui care il hacuie~te
e altul in bucafi intr-un mod absurd.
Fiecare popor i~i iube~te forma lui de violenfa, dupa cum spune proverbul.
.uptele d e coco~i sunt refiecfia balinezilor asupra formei lor de violenfa: asu-
ra aspectului, utilizarilor, foqei ~i fascinafiei ei. Bazandu-se pe aproape toate
Morismul cste din a doui carte din Organon, On Interpretation. Pentru o cliscupe dcspre el ~i pentru
ntregul argument in favoarea eliberirii .nopunii de text... de nopunea de document sau scris" ~i a construirii,
.stfc[, a unci hermeneutici generale, vez.i P. Ricoeur, Freud and Philosophy (New Haven, 1970), p. 20 ~i urm.
Ibid.
.,Structuralismul"lui Levi-Strauss pare sli fie o exceppe. Dar este doar una aparentll, deoarece, in loc sli ia
niturile, riturilc totemicc, rcgulile dsatorici sau altele asemenea drept texte de interprctat, Levi-Strauss
e ia drept cifruri de soluponat, ceea ce nu este deloc a~i lucru. El nu inceard sa inteleagi formele
imbolice in termenli modului in care ele funcponeazi in situapi concrete pentru a organiza percep!iile
semnifi~a~•. em~>fi~, ~oncept~, ati~dini);_c:I ince~d sale intele~p in intregime in termenli structurii lor
XV. j oe OUR : NOTE ASUPRA LUPTE:LOR DE •• • 395
nivelurile experienfei balineze, ele aduc laolalta terne - salbaticia animala, narci-
sismul masculin, pariatul impotriva unor adversari: rivalitatea de statut, exaltarea
in masa, sacrificiul de sange - a caror principala ccnexiune este implicarea lor h
furie ~i in teama de furie ~i, legandu-le intr-un set de reguli care in acela~i tim?
le controleaza ~i le permite sa acfioneze, construies::: o structura simbolica in cac
realitatea afilierii lor interioare poate fi resimfita in mod inteligibil iar ~i iar. Dad.,
pentru a-1 cita pe Northrop Frye din nou, noi mergem sa vedem Macbeth pentru 1
afia cum simte un om dupa ce a ca~tigat un regat ~i ~i-a pierdut su.fietul, balinezii
merg la luptele de coco~i pentru a afia cum simte un om, de obicei calm, preocupllt
aproape obsesiv de sine, un fel de auto-cosmos morn, atunci cand, atacat, chin·J.ir,
provocat, insultat ~i manat, drept rezultat, la extremele furiei, a triumfat total sao
a fost racut sa decada total. intregul pasaj, care ne readuce la Aristotel (chiar dad
la Poetica, nu la Despre interpretare), merita citat:
Dar poetul [spre deosebire de iSl:oric], spune AriSl:ctel, nu face niciodata niciun
fel de afumaJii reale, cu certitudine nu uncle partictiare sau specifice. Treaba po-
etului nu eSl:e de a-? spune ce s-a intamplat, ci ce sc: intampla: nu eeea ce a avut .
loc intr-adevar, ci tipul de lucru care arc loc intot<leauna. El ip ofera ceca ce e
tipic, ceca ce e recurent sau evenimentul universal, dLpa cum il nume~tc AriSl:otcl.
Nu te-ai duce la Macheth ca sa afli despre iStoria Scopei- te duci acolo pentru a
afl.a cum se simte un om dupa ce a ca~tigat un regat ~i ~i-a pierdut su.fletul. Cand
intalne~ti un astfel de personaj precum Micawber cLn Dickens, nu ai senzapa ca
trebuie sa fi. exiSl:at un om pe care Dickens 1-a cuno,;cut ~i care era exaCl: ca el: ai
senzafia ca exiSl:a pufin Micawber in aproape top c::i pe care ii cuno~ti, inclusiv
in tine insup. lmpresiile noafue despre viata umani sunt culese una cate una ~i
raman, pentru cei mai mulp dintre noi, laxe ~i dezc·rganizate. Dar noi gasim in
mod constant lucruri in literatura care, dintr-o dat~, coordoneaza ~i focalizeaza
multe astfel de impresii, ~i aSl:a eSl:e o parte a ceea ce vrea sa spuna AriSl:otel prin
eveniment uman tipic sau universal.41
Acest tip d~ focalizare a experienfelor variate ale viefii cotidiene este eel pe Cl.fe
luptele .de coco~i, deosebite de acea viafa ca ,doar ·.m joe" ~i reconectate la ea C:;t
,mai mult ded.t un joe", il realizeaza ~i, astfel, creea.a ceea ce, mai bine dedi.t ti? ic
sau universal, ar putea fi numit un eveniment uman paradigmatic- adica ~nul care
ne spune nu atat ceea ce se intampla, cat tipul de luc:u care s-ar intampla daca, ~a
cum nu este cazul, viafa ar fi arta ~i ar putea fi mod::lata la fel de liber prin tip·.rr_
de sentimente precum Macbeth ~i David Copperfield.
Puse ~i repuse in scena, deocamdata f'ara sfar~it, i..tptele de coco~i ii dau baline-
zului posibilitatea, a~a cum Macbeth, citita ~i recitita ne da noua posibilitatea, d !! ~
vedea o dimensiune a propriei lui subiectivitap..In tintp ce prive~te lupta dupa lupti.
cu atenfia activa a unui proprietar sau parior (caci luptele de coco~i nu prezint~
mai mult interes ca sport doar de spectatori decat c:ochetul sau cursele de caini) ,
 396 lNTERPRETAREA CULTURILOR
el devine familiar cu ele ~i ce au ele sa ii spuna, a~a cum ascultatorul atent al unui
::vartet de coarde sau privitorul absorbit al naturii moarte devine incet mai familiar
:u ele intr-un mod care deschide subiectivitatea lui pentru el insu~i42 •
~i totu~i, din cauza ca - prin inca unul dintre acele paradoxuri care bantuie
!stetica, impreuna cu sentimentele pictate ~i actele lipsite de consecinfe - acea
;ubiectivitate nu exista cu adevarat pana cand nu este astfel organizata, formele
:ie arta genereaza ~i regenereaza insa~i subiectivitatea pe care pretind ca o expun.
::::vartetele, naturile moarte ~i luptele de coco~i nu sunt simple refl.exii ale unei
;ensibilitati pre-existente reprezentate analogic; ele sunt agenfi evidenfi ai crearii
;i mentinerii unei astfel de sensibilitafi. Daca noi ne vedem pe noi in~ine ca o haita
ie Micawber-i, asta e din cauza di citim prea mult Dickens (daca ne vedem pe
10i in~ine ca reali~ti care nu se iluzioneaza, este din cauza c:.a citim prea putin); ~i
n mod similar pentru balinezi, coco~ii ~i luptele de coco~i. Intr-un astfel de mod,
:olorand experienta cu lumina pe care o arundi asupra ei, mai degraba decat prin
ntermediul vreunor efecte materiale pe care le pot avea, i~i joaca artele rolullor,
:a arte, in viata sociala43 •
In luptele de coco~i, atunci, balinezul i~i formeaza ~i descopera temperamentul ~i
:aracterul societatu sale in acela~i timp. Sau, mai exact, el i~i formeaza ~i descopera
.
>anumita fateta a lor. Nu doar ca exista foarte multe alte texte culturale care ofera
:omentarii despre ierarhia de statut ~i respectul de sine in Bali, dar exista multe
tlte sectoare vitale ale vietii balineze dincolo de eel stratificator ~i eel combativ care
>rimesc astfel de comentarii. Ceremonia care consacra un preot Brahmana, o ches-
iune de control al respiratiei, imobilitate a posturii ~i concentrare absenta asupra
>rofunzimilor fiintei, manifesta o proprietate radical diferita, dar pentru balinezi la
ei de reala, a ierarhiei sociale - incercarea ei de a atinge transcendentul numinos.
)lasata nu in matricea emotionalitafli animalelor, ci in aceea a impasibilitatii statice
L mentalitatii divine, ea exprima calmul, nu nelini~tea. Festivalurile de mase din
Folosirea limbajului vizual,natural", pentru europeni, pentru percepJ:ie- ,vede", ,urmar~te" ~i ~a mai
1
departe - cste in~el:ltoare aici mai mult decat de obicei, deoarece faptul d, ~a cum s-a mentionat mai
devreme, balinezii urmaresc evoluJ:ia luptei la fel de mult (poate chiar mai mult, dat fund d coco~ii sunt
destul de greu de vilzut in afara unor pete in ~care) cu trupurile lor ca ~i cu ochii, mi~candu-~i membrele,
capetele ~i trunchiurile intr-o irnitaJ:ie gestici a manevrelor coco~ilor, insearnna di mare parte din experienta
individului a luptci este mai degrab:1 chinesteticl decit vizuala. Dacl a existat vreodat:1 un exemplu al
definiJ:iei lui Kenneth Burke a unui act sirnbolic drept ,dansarea unci atitudini" [7be Philosophy ofLiterary
Form, ed. revilzuta (New York, 1957), p. 9],luptele de coco~i sunt accla. Despre rolul enorm al perccpp.ei
chinestetice in viata balinezilor, Bateson ~i Mead, Balinese Character, pp. 84-88; despre natura activil a
percepJ:iei estetice in general, Goodman, Language ofArt, pp. 241-244.
1
Toata aceast-J. cuplare a ceca ce este occidental ~i m:1ret cu ceca ce este oriental ~i umil va tulbw;a tara
indoiala anurnite tipuri de esteticieni, a~a cum tentativele anterioare ale antropologilor de a vorbi in acec~i
propoz.ifie despre cre~tinism ~ totemism a deranjat anurnite tipuri de teologi. Dar ~a cum intrebarile
ontologice sunt (sau ar trebui sa fie) puse intre paranteze in sociologia religiei, ~i cele moraliste sunt (sau ar
trcbui sa fie) puse in paranteze in sociologia artei. in orice caz, incercarea de a deprovincializa conceptul de
arta nu este dedit o parte a conspirapei antropologice generalc de a deprovincializa toate conccptelc sociale
irnportante - casatorie, religie, lege, raJ:ionalitate - ~i chiar dad ea este o amenintare la adresa teorillor
estetice care privesc anumite opere de art:1 ca fund in afara cimpului de acJ:iune al analizei sociologice, nu
~te_o 3.!Jl~nintare la adresa convingerii, pentru care Robert Graves pretinde a fi fost mustrat la exarnenele
XV. joe OUR: NOTE ASUPRA LU PTE IOR D E •.• 397
templele satelor, care mobilizeaza intreaga popula!le locala in primiri elaborate
ale zeilor aflafi in vizita- cantece, dansuri, c.omplirrente, daruri- afirma unita-:ea
spirituala a colegilor de sat impotriva inegalitatii lor de statut ~i proiecteaza o
dispozifie de amicipe ~i incredere44• Luptele de coco~i nu sunt cheia principala
pentru viata balineza, a~a cum luptele de tauri nu sunt pentru cea spaniola. Ceea ce
spun ele despre acea viafa nu este neconditionat ~i cici macar necontestat de cee:a.
ce alte enunturi culturale la fel de elocvente spun despre ea. Dar acest fapt nu este
cu nimic mai surprinzator decat faptul di Racine ~i Yloliere au fost contemporaci
sau ca aceia~i oameni care aranjeaza crizanteme fal:rica sabii45•
Cultura unui popor este un ansamblu al textelo.r, ele insele ansambluri, pe care
antropologul se straduie~te sa le citeasca peste umani celor carora le aparfin in rr_od
firesc. Exista dificultati enorme intr-un astfel de crmers, capcane metodologice
care 1-ar face pe un freudian sa se cutremure ~i, de c.semenea, unele dileme mora-
le. ~i nu este nici singura modalitate in care formele simbolice pot fi gestionat::
sociologic. Functionalismul este in viata, la fel ~i p>ihologismul. Dar a consid.en
astfel de forme ca ,spunand ceva despre ceva" ~i a ;pune asta cuiva inseamna eel
putin a deschide posibilitatea unei analize care se ocupa de substanta lor, ~i nu ce
formule reductioniste care pretind sa le explice.
.
Ca si in exercitiile
, mai familiare de analiza de text, poti incepe oriunde , h .
repertoriul de forme al unei culturi, ~i sa ajungi or.i.Jnde altundeva. Poti sa rarnfu,
cum am Ia.cut-o eu aici, in interiorul unui singure k>rme, mai mult sau mai pqb
limitate, ~i sa ii parcurgi constant, circular, interiorul Pop trece de la o forma la alta,
.
in cautarea unitatilor mai largi sau a contrastelor structurante. Poti '
chiar sa ccrrr
pari forme din diferite culturi pentru ale defini car1cterul prin reliefare reciproci.
Dar, oricare ar fi nivelulla care operezi, ~i oricat cr complex ai opera, principiul
calauzitor este acela~i: societatiJe, ca ~i viefile, i~i ccnpn proprille interpretari. N u
trebuie decat sa inveti cum sa dobande~ti acces la de.
44
Pcntru ceremonia de consacrare, vcz.i V.E. Kom,.The Consecraticn of the Priest", in Swellengrebel, editor,
Bali: Studies, pp. 131-154; pentru comuniunea (oarecum exagCI3ta) a sarului, R. G oris, .,The Religious
Character of the Balinese Village", ibid., pp. 79-100.
4
s Faptul ca ceca ce au de spus luptde de coco~i despre Bali nu este omplet neperceput, iar nclini~tea pe care
de o cxprirn:1 referitor la tiparul general al viefii balineze nu este cu totul nemotivata este atestat de fapt:ll
ca, pc parcursul a doua s:1ptamani din dccembrie 1965, in timpul olburarilor care au urmat loviturii de stilt
e~uatc din Djakarta, intre 40.000 ~i 60.000 de balinezi (dintr-o fOpulaJ:ie de aproximativ doua milic.an::)
au fost omorap., in mare parte de alp balinezi - cea mai rea izb.Icnise din rara. [J. Hughes, !11don:~sidtl
Upheaval (New York, 1967), fP· 173-183. Cifrde lui Hughes St.rlt, desigtir, doar estimari informalt, dar
de nu sunt cele mai extreme. Asta nu vrca sa spuna, desigur, ci .Jciderile au fost provocatc de lupteie Cle
coco~i, ca ar fi putut .fi previlzutc pc ba7-a lor sau ca au fost un fel ::lc versiw1c mar ita a lor, cu oameni reili
in locul coco~ilor- toatc acestca sunt absurde. Asta vrea doar sa sp;una ca, daca prive~ti Bali-ul nu doar prin
intcrmediul dansurilor, jocurilor de umbrc, sculpturii ~i fetdor lui. ci ~i- ~a cum fac balinezii ~~i - prin
intermediulluptdor lui de coco~i, faptul ca masacrele au avut loc ?are, daci nu mai puJ:in groaznic, onclKil
mai putin asemanator unei contraz.iceri a legilor naturii. Dupa ~ au descope_rit mai mulfi Gloucesteri