ANUL XII No.

588
27 APRILIE 193
0 LEI

ANNABELLA
Fremiorisavedetel francezi, cfireio i
Vei deceived de =wand Cupo Volpi,
cea mai rentifa creatie din
ocest an

www.digibuc.ro
 SA NE CUNOASTEM TARA !

GH1$OARA
Vernal orelor
tnessessi.

Vedere generalii is
Sighisoarei.
abitut cetätii
asupra
Urcándu-te pe Culmea
Dorului de Sus", sau cum
i se spunea, pe timpurl
Villa Franca", ai inain-
tea ochilor cea mai mi-
nunati priveliste, incât
nu-ti vine sä mai cobori.
Vezi cisutele ascunse In-
tre colinde verzi si oa-
menii ti se par pitici.
iar trenurile niste ba-
RINTRE multele orase frumoase din tara lauri. In afarä de cafe-
noastri, numárim si Sighisoara, care, des; dralä, mai sunt biserici
se bucur5 mutt, in ultima vreme, de bine- vechi, muzeul, numeroase
tateroe civilizatiei, si-a pästrat caracterul medie- scoale s monumente din
val de cetate, imprejmuitä de- ziduri i turnuri cre-
nelafe, Intre care predomina Turnul Orelor", mar- cari desprinzi istoria tre-
tor de veacuri al valurilor si bune si rele, ce s'au cutului acestui oras:
Strada tansplarilor . itradcs cismarilor.

""::" ,
Daca poposelti aki, gäselti lot conforiul modern in he.
teluri restaurante.
Ca incheere trebuesc amintite industriiie, cari au in frunte
o fabrics de mitase naturalii, care produce admirabile
tesituri. A.
Poartii spre Cot-

re,

csit pitorese din

Siabisoara. Strad* Colt pitoresc. Stra-
Santehti. Gated rala ortodonci da Popilor.

Pag. 2 D. 588

www.digibuc.ro
 Motto: Card mix' rule ci ciirui mil scut,
1 nu: sprit gura cu OtX)L!

CONCERTUL NYA ROMA LA 30 APRILIE

Concertul d-nei Nya Roma a fost fixat pentru data de 30
Aprilie ora 9 seara, in sala Da Iles.
D-na Nya Roma se va bucura de pretiosul concurs al d-lui
George Coredo,, un talentaf cintáret, al cárui debut in 16mS-
nia va starni senzatie.
In program : arti valsuri de Puccini, Johann Strauss, Lehar,
Kalman, Brotzky, Py4ltcker, Leoncavallo, Gounod, Diaz, Bizet,
Rubinstein.
Acompaniamentul de pian va fi sustinut de dl. Miron Soarec. Frumusete ingrijitá insem-
Biletele s'au pus in vánzare la agentia Jean Feder.
neazii spirit eivilizat. Gura
dintii sunt frumosi dela na-
turi. Ingrijirea zi1nià a
gurii si a dintilor este, deci,
o porunci a ingrijirii frumu
setii.
Unul din mijloacele cele mai
desiviirsite, pentru ingriji-
rea gurii si a dintilor, este
ODOL: antiseptic, plicut la
gust si aromat.

Aroma proaspki a gurii Dv.

o dobimditi numai intrebuintánd Odol".
in erase! Pitesti, finale Argo*, a societätii Arpa", condusei de
di. col. Camenitii Petre, prefectui judetaini, sa infiinta* an cerc de
aeromodeli*ti. Acest cerc este coedits de di. maker Saidoc loan,
secretary! Arper. Cereal numcirsi, prezent, 80 de membrii,
elevi ai liceeior *i *collier primare din ores, care lecreaza in atelier,
in orele libere.
Se muleazfi,
In fotografia noastrii, cereal de aeromodelisti Arpa", Miele Artie*.
in dreapta, d-nii : major Baidac i prof. Cristodor Riidulescu fa
stamps, instructoral lobocel loan, ea *World söu. Membril cerca-
lei au modele de pia/mare, !aerate de ei. qi elastic!
Un ciorop, fie el ced de de-
bait, se muleozes perfect,
conservandu-si toata elos-
ticitateo so initial& docii e
spat& exclusiv cu

$cciala 44 de biieti din Bacuresti, are 9 close 0 460

elevi. Directorul acestei cci, d. St. Casiaabescu, in
fate Kaatei.

www.digibuc.ro
 ACTUALITATI
TOSCANINI
IN PALEST1NA
Signor Arturo Toscanini1 celebrul dirijor,
cunoscuf in lumea intreagii, a sosif in Pales-
fina, unde va dkija o serie de concerfe la leru-
salim, Haiffa si Tel-Aviv. In fofografia noastra,
Toscanini cu sotia sa, in hidroavionul cu care
au sosit la Haiffa.

Fostul ministru austriac al

apáririi nationale, genera-
lui Zehne s'a sinucis
Generalul Wilhelm Zehner, fast minis-
tru al apiirCirii nationale in guvernarea
CELEBRUL d-rului Schuschingg, s'a sinucis de cu-
rand. la Viena. Generalul Zehner a
condamnat la moarte, pe vremuri, pe
CANTARET RUS, mai multi complici in asasinarea can-
celarului Dollfuss.
FEODOR SALIAPIN
A MURIT
Celebrul alai-wet rus, Feodor
Saliapin, a murit, siiptiimana
trecutó, la Paris, in urma unui
atac de inimci. In acest an,
regretatui artist urma só im-
plineascii 50 de ani de strata-
cita carierii scenic& Dam aci
ultimul portret al lui Feodor

A murit cunoscutul scruiter

intlian, GREY OWL"
Indianul canadian, scriitorul Grey
Owl" ( Bufnifa cenusie), cunoscut din
a:One sale despre castori, al ciirui
adevarat nume era Wa-Sha-9uon-Asin,
a murit, de curand. la Montreal. Grey
Owl, care odinioarii se ocupa cu yei-
natul in prerii, s'a imprietenit at&
de bine cu animalele acestor
cuveintul sae era autoritate in
ce priyeste castorii, calitate core
L.* fast recunoscuiii oficial de afro
guvernul canadian. El a scris multe
sarfi despre aceste mici animale. In
jurul bIock-bouse-ului lui. loculau dea-
semeni multi castori domesticifi.
In fotografia noastrii, conadianul in-
dian, scriitorul Grey Owl, cu unul
dintre castorii sâl domesticifi.

www.digibuc.ro
 ALUNE AMERICANE CHESTII, 5ARADE ALTE N AZBÂTII
0 problem5 grea zilei. Societatea de asigurare a predat imediat Bine ! M5 tin de cuv5nt : te vciu lua de b5rbat.
preocup5 politia piatra pretioas5 unui notar. T5n5rul, ins5, rkpunse
¡faIian i corpul SpecialiØii cari au examinat giuvaerul au consta- Asta nu se mai poate. Ai luat tot ce am fost. Eu nu
detectivilor inter- tat ins5, c5 safirul e fals. mai sunt. Sunt nimic ; si nimic nu poate ss-ti fie b5rbat.
nationali. Nimeni nu se indoieste de buna credint5 a prin-
Inteunul din somp- cesei Pinatelli. Se pune ins5 intrebarea dacá sa-
tuoasele palate de firul a fost inlocuit pe cand apartinea d-nei Pt- Despre Bernard Shaw, cunoscu-
pe Cana lul Mare natelli, sau dupa ce a fost scos din canal ? tul dramaturg i umorist englez,
din Venetia s'a Afacerea, inväluit5 deocamdat5 in cel mai pro- circulä o sumedenie de anec-
dat, in August a- fund mister, a starnit mare valv5. Cei mai is- dote savuroase. E, poate, nece-
nul trecut, o re- cusiti detectivi au fost invitati s5 deslege acea- sar s5 amintim cá si in acest
ceptie n cinstea st5 a ra d . caz se aplica o veche vorb5
principesei de Pie- francezá ; anume : c5 numai bo-
mont. Cu acesf prilej a fost invitat5 si frumoasa gitasilor se d5 imprumut.
americani Henrietta Hartford, fika unui cunoscut Neindoios c5 Shaw a fost un
miliardar. Henrietta s'a m5ritat cu printul italian Printre manuscri- scriitor de dub. Zic : a fost,
Pinatelli. sele r5mase de fiindc5 s'a zaharisit. Glurnele lui
Pe cand se afla pe bakonul palafului, ascultand la romancie- recente au un sur5s comer-
serenade unor muzicanti din gondolä, t5nära fe- ruI francez Pro- cial. Bkrânetea provoac5 una
mee tres5ri deodat5 : de pe gátul ei s'a des- sper Mérimée s'a din metehnele cele mai funeste sgarcenia. lar sgarcenia
prins si a cáiut in ap5 un colier in valoare de gäsit, deunki, o turteste niveleazá" spiritul, chiár si pe cel mai selectionat.
20 de milioane franci. colectie de le- Ne vom console deci, cu dou5 anecdote din prim5vara acestui
Acest giuvaer era compus din briliante de cite gende populare scriitor.
10 carafe, o multime de briliante i safire mai spaniole pe care Shaw avea multi clusmani in aristocratia englezi Zeflemeaua
mici si de safir enorm de 30 de carate,
un i le-a povestit im- lui a sup5rat pe multi fume, asa zis5 bunä. La o sklokoare
uimitor de frumos si de curet. Aceast5 piatr5 a p5r5teasa E u g e- de grádin5, dupa obiceiul britanic, un diplomat str5in, imboldit
fost asigurat5 aparte, la o societate anglo-ame- n i a, sotia lui Na- de amicii sái englezi, s'a apropiat de Shaw si 1-a intrebat,
ricani pentru suma de 1.500.000 de franci. poleon Ill. daca e adev5rat cá tatál lui a fost un mic croitor de provincie.
A doua zi, societatea de asigurare a angajat Sunt, prinfre ele, c5teva povestiri interesante. E adevärat I rkpunse scriitorul.
scafandri cari au inceput imediat s5 caute giu- Reproducem una. Atunci dece nu te-ai f5cut si d-ta croitor ? intreb5
vaerul pierdut. Dupä trei zile de cercet5ri pe Un tánär s'a indr5gostit de o fats ingSmfati str5inul.
fundul canalului, au fost gäsite mai multe briliante rea. Shaw zâmbi prietenos, in tirap ce inamicii iui il iscodeau, cu
mari precum si celelalte pietre mai mid. Numai Fate i-a spus : väditä intentie de a-1 jigni.
safirul cel mare n'a fost descoperit. Daca vrei sa-ti fiu nevasti s5-mi dai penfru Am si eu o intrebare, rkpunse Shaw. Tat51 a
Societatea de asigurare a plitit princesei Pinatelli totdeauna, inima ta. fost un gentleman ?
1.500.000 de hand, cu .conditia s5 inapoieze a- T5n5rul r5spunse : Sigur !
ceast5 suma in cazul cand se va g5si safiruL lnima mea iti apartine. Atunci, de ce nu te-ai f5cut si d-ta gentleman ?...
Dupa opt luni de zile, administratia Societätii de S5-mi dai minfea ta. Cealalt5 anecdot5 sun5 astfel:
asigurare socoti avantajos s5 reinceap5 cerceta- Lin5rul zise : Nu-i frumos din partea d-tale zise o doamn5, care po-
rile ; sä cufunde un cheson in canal, in fata pa- De cand fe cunosc, nu mai judec ; mi-ai r5- vestise o glum5, care Shaw daca nu crezi cá sunt autoarea
Letulu ; si pompeze apa s5 scc,rmoneascá a- pit mintile. acestei glume.
ininuntit funclu'. Aceast5 lucrare cerea cheltuieli Sä-mi dai cinstea ta. Ar fi si mai urát din partea mea r5spun.>e Shaw
mai mid cleat suma de asigurare a safirului. T5n5rul ingälbeni : daca as crede-o. Fiindc5 nu poll fi alit de b5tr5n5 pe cf
Munca a durat eiteva luni. La 3 April, ora 5 si Fie cum vrei tu. la ;I cinstea. e gluma pe care ai povestit-o.
¡imitate, safirul a fost gásit i scos la lumina Fate se induplec5 ; D.

TESTA
AL NA

CONTRA PIETREI DE PE DINTI

Pag. 5 No. 588

www.digibuc.ro
Principesa mostenifoare a Italiei e sorii
de caritate la Crucea Rosie
Principesa de Piemonte a facut personal. la Neapole. o cheta pentru
cladirea unui nou spital de tuberculosi. Fotografia noastrii o
seazä pe Principesa mostenitoare a Italiei, in uniforma de sari: a Cru-
cel Rosii, ffiednd chetii pentru natal spital. 1000

Principesa Josephine Charlotte a Belgiei

deschide o expozitie de flori, la Ghent
Insofitá de tat& ei, Regele Leopold, principesa Josephine Charlotte
a inaugural.la Ghent, o mare expozifie de flori. In fotografia noas-
trcl, dela stiinga la ilreapta : Contesa de Kerehove de Denterghern.
Prinful Charles. Regele Leopold fi Principesa Josephine-Charlotte
la expozitia hortieold din Ghent.

CEA MAI RECENTA FOTOGRAFIE A

PRESEBINTELUI CEHOSLOVAC IEI,
DR. ED. BENES
0 fotografie octal a Presedinfelui Cehosio-
vaciei, Dr. Eduard Benel, la calarie. spar-
tail via favorit.

Ducele pri-
meste pe

Sultanul din

Gimnia

Diacele a primit in
Palazzo Venezia, pe
Sultana! tlin Ginl-
ma tAfrica), care
a sosit la Roma,
into
*Ia. In fotografie
noostra. Deceit. a-
laturi de Sultan,
primelte defilarea
companiei de *-
Roar*.

www.digibuc.ro
 F Alt $1TUL Garbo urma s5-I turneze la Constantinopol
apoi
acesta
lui Louis B. Ma ye r, la Berlin,
a acceptat s'o angajeze pe tanSra actritS,
numai spre a face placere celebrului regisor. Oare
Maurice Stiller n'o iubia pe Greta Garbo ? O iubia.
i mai
cand

GRETEI GARBO? Dar iubia si mai mutt cinematograful si prin urmare

N 1925, regisorul suedez Maurice Stiller vine
in America, angajat de o mare firma din Hollywood.
El e intovaräsit de o tán5r5 compatrioata de 19 ani,
care se numesteinc5 Margareta-Luisa Gustavsen,
caci pseudonimul ei nu e cunoscut. Stiller a isbutit s'o
angajeze si pe ea la aceeasi firma.
in 1938, seful de orchestr5 Leopold Stok owsk i, in-
talneste in cea mai mare taina, (dealtminteri repede
la Ravello, lang5 Neapole, o fiint5 miste-
raspandit5)
rioasa, care se numeste Margareta-Luisa Gustavsen, de care
se indr5gosteste si e iubit si pe care isi propune s'o ia de
sotie : e dup5 13 ani, aceeasi tán5rá femee pe care Mau-
rice Stiller o luase din Europa, spre a face din ea, in
America, artiste cea mai celebr5 din lume.
Dup5 un r5stimp de 13 ani, Maurice Stiller si Leopold Sto-
kowski se aseamana : mai intai fiziceste prin parul lor
alb, prin varsta lor, prin expresia blandi a fetii si a ges-
furilor lor ; moraliceste apoi prinfr'un amestec curios de
inflacarare tinereasc5 si de intelegere parinteasa, de genie-
litate de artist si de aptitudine pentru bluff".
Maurice Stiller a murit" In 1927, scurf timp dupa instalarea
sa la Hollywood ; Leopold Stokowski nu si-a facut aparitia
in capitala cinematografului, decal in 1937, spre a debuta
in ..Deanna and her boys".
Intre 1927 si 1937, Margareta-Luisa Gustavsen nu mai exista :
In locul ei ga'sim pe Greta Garbo, cea mai miraculoas5
dintre creatiunile ecranului, femeea cea mai iubit5 din lume
si a carei tragedie era de a nu indrázni s5 iubeasc5 vreo-
data, in afará de ecran. Aceasta Greta Gar bo va
muri oare, In ziva In care Margareta-Luisa Gustavsen se va
casätori cu Leopold Stokowski ?
Povestea Margaretei-Luisei Gustavsen e dintre cele mai
simple. Inainte de 1924 ea e, la Stockholm, cel de al trei-
ea copil al unei familii sárace, care lucreaza in marile ma-
gazine din Bergstrom i care e infatisata, pentru prima
curiozitätii publice, in Hustrafile unui catalog de mode :
3 puterri vedea aci, purtând rochii cu preturi moderate, dar
aceste biete imagini arati privirea de neuitat a viitoa-
rei Greta Garbo. Un frate i o sors (aceasta va muri dup5
scurf timp) cari viseazá featru si cinema, o conving sa incerce
si dansa. Margareta-Luisa joacá inteue film de reclama,
urmeaz5 cursuri la conservator si infr`o buns zi face cunos-
iiinta lui Maurice Stiller, cel mai celebru regisor suedez din
acele vremuri. Stiller ii 6, de indata, un rol mic, in Le-
genda lui Gösta Berling".
Dar aceastá tánará femee nu este o actrita : ea nu %Tea
sa joace, ci sa triasc in realitate roltil. Nu viseaza suc-
cese si bogOtie, ci pe omul pe care-I iubeste si care va
sti sä-i indepOrteze frica de viata E romantic5 ? Nici ant,
ci pur si simplu timidä. Astepta sa vie cineva s'o ia. Si
bárbatul acela a venit : e Maurice Stiller, intruchiparea
insäsi a fiintei pe care voia s'o iubeasca : intelegator
abil. Daca mica burghez5 din Stockholm accepti s5-1 urmeze
pretutindeni, la Berlin, Constanfinopol, Hollywood, n'o face
din dracioste pentru glorie, ci pur simplu din dragoste.
Aerul de primavara
nu rareori este des-
tul de aspru. fapt Nu eVti la aer
ce poate diuna
tenului dv. fraged. liber firá mine!
Totusi N1VEA" vä
4 fereste daci o in-
trebuintati inainte
de a esi din casa.
Maurice Stiller e omul care a descoperit-o pe
Greta Garbo, G. W. P a b s, autorul fil-
mului Strada fárà bucurie", in
Greta Garbo va obtine primul rol, spune
,Un chip ca al acestei femei
despre ea :
nu se vede dectit odatii la o sutet de
ani". Pabst spunea aceasta, in 1924. lar Stil-
ler confirma acest lucru, cerand un cont,act
exceptional, cum I-a cerut dealtfel si, cáteva
luni mai tarziu, pentru filmul pe care Greta
In 1923. *level la Conservator
Maurice Stiller,
ousel care a .des.
coperit" pe Greta
Garb*.
gloria si averea, chiar si pentru altii. In felul acesta,
Margareta-Luisa Gustavsen incepe sa fie desam5-
gita de viat5, mai inainte de a ajunge la Hol-
lywood. lubeste i dragostea ei o face sa cunoasc5
pläcerile pe care le doria cu teama, dar ea cu-
noaste, tofodat i deceptiile dragostei. Astfei,
chiar mai inaintea mortii lui Stiller (care a sdrunci-
care
nat-o pentru totdeauna), ea a inceput sa sublimeze
patima dragostei si sa-si creeze statue, care se va
numi Greta Garbo.
Viata Gretei Garbo este cunoscut5. Este iubirea
devenita femee. Sunt umilintele si onorurile dra-
gostei, vantul fatal al patimei, acele ameteli ale
sufletului, pe care numai ea a stiut s'a le exprime,
cu o veracitate eat de patrunzatoare. Caci viata
Gretei Garbo nu se manifesta, intre 1927 si 1937,
cleat cu ajutorul ecranului. Misterul in care traeste
n'a constituit niciodati o reclama : a fost axistenta
vegetativä si tematoare a unei fiinte, care nu in-
drazneste s5 se exprime altfel, decat cu ajutorul
fictiunii. S'a spus despre ea, c5 fiind bolnavicioas5,
anemica si mizantrop5, nu stia sa se Ingrijeasca.
Unii au mers panä acolo, ;neat au sfatuit-o
sa-si faca inject.i intaritoare, cu extras de ficat de
yea'. Agentii de publicitate au anuntat, din cand
In cand, idilele ei cu partenerii pe care-i avea
dupace au facut mult caz de tandra camaraderie,
care a unit-o de John Gilber t, au vorbit
desore George Brent, despre Ramon No-
var.r o si despre multi altii. Cand se termina fil-
mul, nu se mai vorbia despre idilä.
Totul a mers astfel, pana'n ziva cand, in timpul
turnarii Walewska", a fost descoperitä,
cu surprindere, o Greta Garbo necunoscutá,
care 41c:fee, accepta sa ia mesele tovar5sia ca-
marazilor de lucru, nu mai facea pe misterioasa. Ce
se intamplase ? Simple intamplare a unei intalniri
intre ea si unul dintre cei mai celebri sefi de or-
chestr5 din America, polonezul Leopold Stokowski.
Un barbat, care de ani de zile, dela moartea sotiei
sale, traia singur i fara prieteni, nefiind preocupat
decat de geniul sau. A trebuit s5 intervie cinema-
tograful, pentru a fi convins $5 figureze, in fruntea
orchestrei sale, in filmul Deanna and her boys",
spre a intalni, la Hollywood, pe femeea care avea
si-1 elibereze trin singUratatea sa si pe care, la
avea so elibereze : Greta Garbo, careia
i-a dat posibilitatea s5 reinvie pe Margareta-Luisa
a tineretii ei.
Greta Garbo este o indelungata si poate cruda
paranteza, in viata Margaretei Luisa Gustavsen.
Astäzi, femeea aceasta, care si-a regasit tineretea,
se distreaz5, dejucand vicleniile a 30 sau 40 gazetari
europeni si americani, cari stau gramaditi, in fate
grilajului vilei ei. Se vor cas5tori oare saptámana
asta, peste un an. sau niciodata ? Ei isi petrec
zilele la soare, lenes si vorbaret. Au pus sa se faca
o poarta, in zidul inconjurator, pentru a se putea
duce la plimbare prin paduri, far5 ca ziariØii sa-i
vada. Se dec sa priveasca mkul vitel, deabia na-
scut, in staul, iar Greta pacaleste pe fermiere. Ei
frec pe sub nasul ziaristilor, razand dinainte, de
farsa pe care le-o joaca, ducandu-se sa viziteze vre-
un loc istoric. Ea n'are decal- 32 de ani, iar el 56.
Dar au regasit betia care-i face nevazuti : dragostea.
Este oare acesta sfiirsituf Gretei Garbo ?

vir/Wirf
(14 U1111Mst
611filiteas

IN CUTII
TUBUIN
wimp twos
leamegruessos
till Iiir""
CURATA TOT
peg. 7 No. 588

www.digibuc.ro
 LUCRURI MICI DIN LUMEA MARE
NEW-YORK
Auforit5tile d i n
Ellis Islandacest
purgatoriu" al e-
migrantilor, care
debarc5 in State le
Uniteau arestat
inc5odat5 pe fru-
moasa Molly, re-
gina c515torilor
clandestini din At-
lanfic. Ea e cunos-
cuts la New-York,
la fel ca la Bor-
deaux sau Anvers,
c5ci viata ei si-o
petrece toat5 in-
tre inchisorile din
porfurile mari
vapoarele de lux,
care par s5 aib5
pentru &Anse o atractie irezistibil5. De sapte ani,
c5I5toreste clandestin: Queen Mary",Norman-
die", ReV, Presedintele Roosevelt" sau num5rat-o
printre c5I5torii lor. In pofida oricárei supra-
vegheri, orica de severe, frumoasa Molly isbu-
teste totdeauna s5 se ascund5 pe unul din aceste
transatlanfice; cand vasul a ridicat ancora, se
prezint5 c5pitanului. Daca acesta e räu dispus,
o inchide i o predi autorit5tilor din port. Dar
un c515for clandestin nu e niciodaià condamnat
la munc5 silnic5 pe viat5 si nici cu pedeapsa
capitalä, iar frumoasa Molly reincepe, scurt timp
dupa ce se elibereaz5... In cele mai multe cazuri
ins5, apitanul ii d s fees vreo treabá, insär-
cinare pe care o primeste totdeauna si fiind
foarte frumoas5, c515torii ii dau, adesea, daruri,
rochi i o invit5 la ceai, spre a asculta povestea
aventurilor ei. Nimeni nu-i cunoaste numele ade-
v5rat, nici tare de origin5, motiv pentru care nu
poate fi niciodat5 expulzat5. O asemenea m5sur5,
dealtminteri, n'ar sluji la nimic, c5ci frumoasa
Molly g5seste totdeauna mijlocul de a reincepe.
Atlanticul e patria ei adevraf i c515toreste tot
era de bine pe cargoboturi, ca i pe coräbii
sau pe mange pacheboturi de lux. De putin *limp
e din nou la New-York si ziaritii americani au
asalfat-o de indat5, spre a afla ultimele ei
aventuri. Dar frumoasa Molly inainte de a
vorbi a cerut fiec5ruia dintre reporter', un doter.
In felul acesta, isi aleitueste, inceful cu incetul,
o mic5 avere, c5ci stie bine c5 inteo buns zi
va trebui s15 se retrag5 din afaceri... Ziva aceasta
e destul de indep5rtat5, c5ci frumoasa Molly, cu
tot trecutul ei eta de sbuciumat, n'are deca
24 de ani.
BERLIN
Daca aveti infen-
tia s pr5dati ca-
sieria unei b5nci
mari, nu alegeti
capitala germans,
ca teren de ex-
ploatare. Pungile
pretioase, in care
casierii bäncilor
berlineze trans-
port5 sume mari,
contin adevärate
masini infernale.
Ataa vreme cät
aceast5 pung5 r5-
mane la purfátorul
ei si nu e mánuit5
de ciit de m5ini
u no sc5 to ar e,
pare cu totul ne-
periculoas5. Dar de inciatä ce incerci so smulgi,
mecanismul se dedanseazá si punga, at5+ de
pasnic5, +rage focuri de revolver asupra agreso-
rului. In acelasi timp, ea strig5" *tor, f5când
un sgomot de iad, la care se adaug5 pentru
cazul, putin probabil, c5 pe strada nu s'ar afla
in momentul acela decat surziun fum negru, care
se inalt5 din pung5. Experientele satisf5c5nd
autorit5tile germane, toti incasatorii vor fi trans-
formati in oameni-tanc". Aparitia lor pe str5zile
Berlinului nu int5rzie s5 puns pe goan5, chiar si
pe cei mai pacinici cet5teni, cari se tern ca
mecanismul s5 nu porneasc5 dela sine.
PARIS
Amatorii de T.F.F.
1 in Franta, vor pu-
tea s5 asculte,
peste putin, un
nou post, care se
va anunta astfel:
.,Allo, aid Ra-
dio-Napoleon".
Nu este, cu toate
acestea, vorba de
propaganda bo-
napartist5, ci pur
simplu de in-
formatii maritime,
c5ci postul radio-
fonic, infiintat de
cur5nd, este insta-
' tat pe insula Sf.
' Elena. Deand gu-
tf; vernul englez
vede amenintat drumul traditional care India, el
reorganizeaz5 vechiul drum al lui Magellan, iar
insula Sf. Elena, ca fi Capetown-ul, au fost in-
zestrate Cu puternice statiuni radiofonice. Un
amator radiofonist, care incearc5 s5 asculte Radio-
Napoleon, s'ar mira auzind, Allo, aid Radio
Bounty" si s'ar crede la inceputul secolului al
19-lea. C5ci urmasii faimosilor r5svr5titi dope
Bounty, care tr5iesc pe insula Pitcairn, au si ei
postul Tor de radio, instalat de o firre5 arnerican5.
Speakerul e Mister Youn g, stränepot al faimo-
sului Youn g, care a jucat un rol important in
revolta, al c5rei centenar a fost celebrat de cur5nd.
Glasul trecutului este ascultat astfel prin radio,
considerat pán5'n prezent ca un mijloc de expre-
siune rezervat contemporanilor.
STOCKHOLM
Daca Greta Garbo
se num5r5 printre
vedetele cele mai
bine pl5tite ale ci-
nernatografului a-
merican, fratele ei,
d. Sven Gus-
tavsen, poate
se laude c5 este
remunerat... pen-
feu a nu face nimic.
El a fost poreclit
rentierul din Hol-
lywood", cSci a-
ceeasi societate,
care a angalat-o
pe Greta Garbo,
Ii pIiteste, lunar,
o sum5 insemnat5,
pentru a-si asigura neutralitatea fratelui Gretei.
D. Sven Gust a vsen n'are dreptul s5 filmeze,
nici s5 apar5 pe scen5 si nu d5 nici tracer inter-
view-uri. Dar existenta aceasta, extrem de linistit5,
e departe de a fi pe placul fratelui Gretei, astfel
c5 asteaptä, cu ner5bdare, ca sore lui s5 se
retrag5. Rentierul se va transforma atunci in d.
Gar bo si nu va avea dec5t s5 aleag5 intro
confractele care i-au si fost propuse. Oare so-
cietatea cinematografic5, pentru care se va decide,
ii va acorda o tent5 Gretei Garb o, pentru
a se asigura c5 si ea, la rándul ei, va rAm5ne
neufr57
Peg. 8 No. 588
www.digibuc.ro
LONDRA
In Marea Britanie exist5 o su-
medenie de legi vechi, cari au
devenit inutile si pe care numai
respectul traditiei le-a impie-
decat s5 dispar5 odat5 cu epoca
lor. Aplicarea lor ar putea creea
situatii dintre cele mai grotesti,
dar, din fericire, publicul nu
cunoaste aceste legi. Cu toate
acestea se int5mplá, din timp
n timp, ca vreun glumet s.
descopere c5te-o lege de prin
secolul al 15-lea si atunci... lat'S
despre ce este vorba: zilele
trecute, un gentleman, care avea
dou5 pachete, infra inteun ele-
gant restaurant din Piccadily,
str5b5tu salonul si intr5 in bu-
c5t5rie, unde incepu s5 prepare
beaftek-ul pe care-1 adusese.
Infrebat de patron, a declarat cá nu este multumit cu noul
sef-bucaar, dar c5 nu voia s5 renunte, din aceast5 pricin5 la
restaurantul s5u preferat. A fost dat afar5 pe us5, dar straniul
client a revenit curánd, cu avocatul s5u. Aceasta a explicat c5
o veche lege, de acuni 500 de ani, ing5duie oric5rui cet5tean
britanic, sä-si prepare masa inteun restaurant oarecare i nimic
in fume nu-I poate impiedeca, pe clientul s5u s5-si exercite
dreptul. Dar patronul avea fi el avocatul sate Acesta, aprob5n-
du-si colegul, a declarat, cu toate acestea, c publicul nu avea
dreptul, in baza acestei legi, sä se serveasc5 de combustibilul
patronului. Clientul putea asadar s5-si prepare beaftek-ul, tre-
buia ins5 sä pl5teasc5 proprietarului restaurantului, note pentru
intrebuintarea focului. Suma cerut5 era at5t de mare, inc5t
clientul a refuzat s'o pl5teasc5: a urrnat un proces, iar gentle-
ma-nul a fost condamnat la dou5 luni inchisoare si 50 lire sterline
amends, pentru a fi abuzat de focul restauratorului. Beaftek-ul
1-a costat, asadar, cam scump i e mai bine s5 nu desgropi legi
vechi, cari nu se potrivesc secolului al 20-lea.
ROMA
Ca multe orase mari, capitata
italiani avea mai multe cinema-
tografe, care-si deschideau
deia ora 10 dimineata, pentru
a nu inchide deckt dupa miezul
noptii. Guvernatorul Romei a
hot5riI inchiderea acestor sta-
bilimente, c5ci s'a constatat c5
ele erau frecventate aproape
exclusiv, de copii intre 6 si 15
ani. De vreo cateva luni, institu-
torii romani se mirau de num5rul
tot mai mare al elevilor, cari se
pl5ngeau c5 au rani la genunchi,
in timp ce micile eleve suferiau
de migren5. Tot tinereful scoter
roman s'a servit inteadev5r, de
acelasi pretext, pentru a sc5pa
de scoal5 i pentru a-si petrece
dimineata, in cinematograf. De-
sigur c5 Mickey Mouse si Shirley Temple sunt mai interesanti
deca c5rtile de scoa15. Acum cinematografele, deschifindu-se
numai seara num5rul genunchilor r5niti i cazurile de migren5
scad cu repezkiune, in Cetatea Eterna.
MELBOURNE
Daca Elvetienii au organizat, recent, un concurs pentru mânc5-
torii de t5itei, Australienii se m5ndresc cu un alt record mondial,
detinut de un cet5tean din Melbourne. Acesta a fost proclamai
regele mánc5torilor de banane", nu fiindc'a m5ncat mai multe
banane dec5t toti ceilaiti concurenti care erau si ei foarte
bine antrenati dar a dus la cap5t aceast5 isprav5, cu o
repeziciune uimitoare: in douäsprezece minute a mâncat
52 de fructe. Este, dealtfel, curios de constatat, c5 primele
25 au disparut in numai 4 minute. Dup5 aceea, mánc5ciosul
recordman, s'a simtit obosit. Isprava sa nu este cu mai putin
uimitoare. lat5 un record, care nu va fi b5tut cu usurint5.
 CEL MAI MARE
INSTRUMENT
MUZICAL
pIN LUME!
Fotografia noastrii cel mai mare
buclum, consfruit in Elvetia. E lung de cinci
metri si jumatate si e opera muzicantului elve-
tlan E. F a v e y. Cu acest instrument se ciinta
sus in munti iar ecoul duce sunetele foarie departe.

0 cursh greu disputatá,

la derby-ui porcilor !

Tobogan de apà, sportul favont

Sirene americane, la plaja Venetia (California) pe
an nou gen de tobogan, actualmente foarte agree+.
Nr+, Wet

Muff apreciatele curse

dc porci, dìii Pinehurst
(State le Unite), la care
purceii ateorgà. tinuti
de curele, de care sta.
panel.= s'a terminat
anul ar.estea, aproape
dead-head. In fotogra-
fia noastrii, purceil la
tintó ; unui dintre el a
abandonat si e dojenit
de stilpiina lui (in fund).

1101.2e1

141 BATE PROPRIUV

RECORD DE VITEZ4
Ja ck Ruth erf ur d, la volanul hi-
droplanului s-au Juno", voind sà acos-
teze dupace-a biitut propriul sCiu record
parcurgiind 88.620 mile inteo aril, la Miami,
in Florida. In Septembrie trecut, el a bfitut
recordul, la Washington, striibatand 84.60 mile
pe ora. Alaturi de Rutherfurd se aflii Ed Da n-
n e r, din Miami.

Pag. No. 587

www.digibuc.ro
,MA1 INTELIGENTE DECAT
FOARTE MULTI OAMENIP
OAMENI,
prietenie
animale,
având
si INTAMPLARI
o strânsä
incredere In
obicinuesc de

mai inteligenl deceit multi UIMITOARE

multe ori sä spun5 c5 prietenul lor
este
oameni". Dintre acestia sun+ foarte
multi iubitori de caini, cari sunt Mat
de pätrunsi de aces+ adev5r", incät
CU ANIMALE
Wan, ajunge la niciun rezultaf, dac'am
incerca sa-i contrazicem. C5ci, de DE TOT FELUL
multe ori, leg5turile dintre om si ani-
mal surf+ de natura atât de subtilä,
incât orice cuvânt necugeta+ ar pu-
tea fi luat drept ironie, care s5 jig-
neasc5, sau s5 supere. Deci noi nu le
vorn da dreptate, deca cu rezerva
teoriiior stabilite, in aceast5 pr1vint5,
de stiinta moderns. Si anume cu re-
zerva de-a nu lua cuvântul inteli-
gent5" in sensul omenesc. C5ci ani-
malul are intelegere si suflet". Totusi, 11.

ambele aceste calit5ti sunt diferite de 0 minunaiii pisicii de An ora

cele ale omului ele depind de cu
tatui alti factori si deaceea un câine
nu poate gândi, decât in stil câi- ,Sange albaOrn 1

nesc dar niciodat5 orneneste.
S5 ilustr5m spusele noastre cu exemple.
S5 1u5m cazul prietenului meu R i c,
un mare vân5tor de soareci, numit si
fox sármos", al c5rui bot p5trat si
p5r aspru ca sârma, ii imprumut5 un
aspect destul de caraghios. Ric a fost
luat dela maic5-sa, la vârsta de opt
s5pt5mâni si aproape un an a trebuii
s5 fr5iasc5 f5r5 a fi luat in seam5,
in curtea st5pânului sau, penfruca
apoi s5 fie dat la invát5tur5. Profe .
sorul s5u a fost un agent din politia
criminal5. Ric a inv5tat mai int5i s5
,Yacea
meargä frumos ; cureaua din ¡urul gátului sau
1-a inv5tat c5 nu trebue s5 se impotriveasc5,
aNfel i se fac rosäturi, care ustur5. Acest
punct ne poafe ajuta s5 ne facem o idee de
intelegorea elevului patruped. Oricine vrea s5
se ocupe de educarea" unui animal, nu tre-
Ewe s5 uite, cá o mare präpastie il desparte
de lumea elevului". Primul lucru pe care-I
are de facut, este s5 obicinuiasc5 animalul
s5-i cunoasc5 vocea. Chiar daca un câine a inv5tat s5
indeplineascá anurnite ordine, el nu va asculta porunca
dat5 de altcineva, decät de propriul s5u st5pán, sau de
profesorul care I-a inv5tat I i asta se explic5 usor I Fi-
indc5 aced' orn are cu totul alt5 voce decaf vechiul sta-
pân, in case c5ruia s'a n5scut. Cum invat5 câinele s5
inteleag5 ? Pe noi oarnenii ne ajut5 cele cinci simfuri,
dinfre cari dou5, care ne servesc continuu : vederea si
auzul. Câinele are vederea foarte putin desvoltat5. Auzul
ii este bun, dar nu e supranormal si depinde mult ca
orice auz de distantá si de directia vânfului. Câinele
pose& ins5 un organ mull' mai desvoltat decât cel al
omului, anume : nasul. Acesta este punctul cel mai im-
portant pentru cunoasterea sufletului de câine.
Eu am ticut multe experiente cu cainii mei si am sta-
bait ca* niciunul nu-si poate recunoaste st5pSnul, la dis-
111,
3nt5 de 20 pasi, daca vántul nu
i-ar aduce mircsul specific.
Odat5 m plimbam cu unul dinfre
micii mei câini ; pe frotoarul din
fat5 se afla sotia mea. Câinele se
opri din mers, privi in sus spre mine
abia când ii d5dui auforizatia de
a piece, se repezi peste drum ; mi-
rosi pantofii si se fix5 purt5toarea
era st5piina lui ! Rgura lui träda
urm5toarea judecat5 doamna de
poste drum poart5 o rochie abbastrá
cu negru, la fel ca stäpSna mea,
mi se pare c5 e ea; fotusi, páná
cánd n'o voi mirosi, nu voi putea
avea cerfitudinea.
Cel mai inteligent act, pe care l-am
v5zut vreodat5 implinit de un cäine,
a fosf la o sedint5 a Societatii pentru
studiul câinibor. Doamna si dornnul
doctor X., din Linz isi aduseser5 cái-
nele, un mops englez, la sedinta care
avea loc, la Viena. Aceast5 productie
a fost atât de interesant5, Inca ar
pufea constitui un punct de plecare
pentru cunosc5torii i iuleitorii de calni.
Doamna doctor X. puse câinele s5
miroase de mai multe ori sulatioara
unui om, pe care nu-1 mai v5zuse ni-
ciodaf5 pán5 atunci. Apoi s'au insiraf
pe o scândur5 bucsáti de imbr5c5-
minte si obiecte dela diferite persoane.
Cu toate c5 in fate lui se aflau zece
gr5mezi cu haine, câinele a scos, f5r5
ezitare, hainele omului a c5rui piele
o mirosise inainte, de mai multe ori.
Aceast5 productie este aproape de
neinteles, pentru oameni. Misiunea
câinelui a fost ingreuiat5 inc5 de fap-
tul c5, sub cele zece gr5mezi de haine,
a fost pus5 p615ria de feutru a doam-
nei dr. X. Cáinele trebue s5 fi v5-
zut, ca s5 poti crede a salutat
p515ria, dând vesel din coadá, fotusi
a trecut mai deparfe, f5r5 s5 fi pri .
mit vreun nou ordin dela st5pâna sa
Si acum s descriem mijloacele prir
care p5s5rile isi recunosc st5p5nii ; de
notat c5 ele n'au mirosul rafinat a,
câinilor. In ciocul lor cornos, mucoasE
este atat de putin desvoltat5, inca
nid nu poate fi vorba de un mirob

Peg. 10 No. 587

www.digibuc.ro
rafinat. Ca un contrast ins5, sau ca o compensatie, cand sunt däruite, sau p5r5site de st5pánii lor, s5 timp spre vinovat incât st5p5nul intelegea imediat
ochiul vocea p5s5rilor sunt mutt mai desvoltate, dec5t moará de jale si dor. La c5ini se intâmpl5 mai rar ce voia ss-i spun5 papagalul.
ale patrupedelor. La botgrosul de care vorbesc eu, era asemenea tragedii, totusi s'au v5zut cazuri cand, Si inainte de-a incheea, s5 ne mai intoarcem odat5
at5t de evident5 recunoasterea persoanei, care intra dupa moartea st5pânului, c5inele s5 r5m5ie pe la inteligentul nostru Rk I El a c5p5tat, mai
in camera lui, incât imediat se putea vedea, din privirea mormântul acesfuia s s5 moar5, apoi, de foame elementarele notiuni de dresur5 c5ineasc5, adic5 :
lui, gradul de simpatie, pe care-I avea, pentru respec- de sete. s5 mearg5 frumos, s5 se culce, s5 Lacs aport. A
tiva persoan5. Simpatia sau antipatia, pe care un ani- Trebue s5 ne gândim c5 animalele au o putere mai inv5tat in acelasi, timp s5 alunge g5inile, din curtea
mal o are pentru o anumit5 persoan5, este foarte ac- slabs de rezistent5 dec5t noi oamenii. Poate c5 al5turat5, care obicinuiau s5 se amestece cu cele
centuat5 ; probe cea mai evidentá este c5 o pasäre aceast5 lips5 de rezistent5 provine tocmai din faptul ale st5pSnului s5u i cu toate c5 se asemânau la per,
nu se las5 niciodat5 instruit5 de o persoa n5 pe care n'o sim- c5 animalele duc microbul in trup, mult timp, inainte fectie intre ele, niciodat5 Rk n'a alungat vreo g5in5
patizeaz5. Aceas+5 imprejurare, nu estedin p5cate de isbucnirea boalei a lor, ci avea el ce avea cu cele din curtea vecin5.
Abia daca exist5 ici, cob:), vreun animal, care sa nu Si acum, cred c5 nu mai am nevoie s v5 mai dau
luatá niciodat5 in seam5, la cump5rarea
se ataseze de cm. Cel mai usor de dresat si im- alte pilde, s v5 dati seama de sufletul
vreunui câine. Cine a comis odat5 aceast5
gresal5, n'o poate repara, decât d5ruind blânzit sunt papagalii cenusii. Astfel, ast5 var5, am inteligenta animalelor I Sigur este c5 si c5inele
animalul si cump5r5ndu-si altul, care-I pri-
meste mai bine, fl arata simpatie si ata-
sament mai mare. Un c5ine, care nu-si sim-
patizeaz5 st5panul, nu-I va asculta niciodat5,
nu va cauta niciodat5 si-i produc5 bucurie.
E bine deci, ca atunci când cump5rati un
caine, si-I luati de prob5, pentru vreo
cateva zile. In acest timp trebue s5 fiti
foarte buni si s5 v5 arStati inteleg5tori, nu
s5 comandati si s bateti bietui animal, care
odat5 infrkosat, nu va mai deveni nicioda15
prietenul sincer, pe care-I doriti.
Cu pisicile care de c5tiva ani incoace
au devenit favoritele saloanelor se in-
lâmpl5 acelasi lucru. Desigur, caracterul pisi-
cilor este diferit ; ele n'au supunerea si
devotamentul câinilor. Mirosul pisicii este
mai putin desvoltat, compenseaz5 ins5 ve-
derea ei ascutit5 in intuneric si in amurg.
Ceeace am spus mai sus,
despre simpatiile si anti-
patiile c5inilor, este cu atát
mai valabil la pisici. Pisi-
cite se pot atasa
ata de tare, In-
ca in momenful

Papagalul pre
pentru fr rnus
sa.

Cainele si pisica sunt odatà priefeni.

gSsit un asemenea papagal, care m'a en+uziasmat.
Pas5rea avea inteadev5r 86 de ani, era ins5 vioaie .
ca una tân5r.i. Era de peste treizeci de ani la un
st5p5n, pe care-I iulcrea cu toat5 puterea lui de afec-
fune. El f5cea parte din acele p5s5ri, cari nu vor-
besc nimic f5r5 legâtur5 sau neinteligibil Era atát
de inteligent, ;ma putea povesii st5pSnului s5u
lucruri care s'au petrecut in lipsa acestuia. Pentru
aceasta el isi intrebuinta, cu muIt5 dib5cie, voca-
bularul sárac pe care-I poseda, intrebu:nlind foarte
inteligent cuvintele de care avea nevoie, pentru
povestirea sa. Dacá-1 supära cineva, sau t inchidea
in colivia de otel, exprima cuvintele supárat" si
colivie", cu atáta furie si necaz, privind in acelasi
gândeste, chlar dac5 altfel decSt omuL
Gandul unui arturar se compune din mil i mii de
momente, de care-si aminteste desigur c5 mutt mai
putin5 memorie are un vitel, dar instrumentele cu
care judec5", chiar dac5 sunt cu totul diferite, in
ce priveste finefea puferea, in fond volt aceleasi.
Gándul animalului depinde de oat totul atte impre-
¡ur5ri, dar si gândul s5u se compune din fragmente
de amintiri. Tocmai din aceast5 cauzá, "educatia",
pe care trebue s'o d5m animalului, cere muIt räb-
dare si intelegere pentru sufletul s5u si nu +rebue s5
iubim mai putin animalul tocmai fiindcá-lintelegern.
Z. B.

tin verttaitif
Bernard.

www.digibuc.ro

S APTAMANA trecurii, nand cancelariile euro-
pene urrnäriau cu Ingrijorare desfisurarea pc!';
crizei politice din Franta, striiduintele penfru
Incheerea acordului anglo-italian, conflictul polono-
lituanian i, In deosebi, consecintele realizirii An-
schluss-uhd", iati ci presa mondiali Inregistra, pe
nepusa mash', aceasti isombii: Lichtenstein, stat
liber, rtinnine liber. Dieta principatutui declard rrgLrr:
cd mentine toate tratatele in vigoare cu puterile
vecine gi cri, tare pe drepturile lui, nu se teme
de nici un amestec strein".
Cifind telegrama aceasta, redactatii intr'un stil atit
de ingirnfat si energic, multi lume trebue si fi ci-
Pitat insomnie, intrebindu-se nedumeritä : Lichten-
stein? Dar unde dracu o mai fi i asta ?". Cici, la
drept vorbind, Lichtenstein cu cei 158 km. p. si
12.000 de locuitori ai sOi nu poate prefinde si fie
nuniárat printre urialii mapamondului. Un automobi-
list cu viteza normali stribate principatul, dela un
daci e
cap& la altul, Intr'o jumitafe de ori i
gribit inteun sfert de ori.
Dar statul Lkhfenstein nu e inglobat intre grenitele
Austrini, asa cum multi fac greseala sä creadi. Dim-
potrivi, e despirtit de ea printr'un !ant de multi
impunitori, el ocupind versantul dinspre apuS. Rinul marcheazO frontiera cu qrefia si In regiunea aceasta fluviul abia are li- Suim doui etaje. Introducitorul meu" des-
timea unui piriu ce poate fi trecut pe niste podeturi de km, chide o usi (firi si bati) i viri capul
o alti greseali prin care se crede ci Lichtenstein ar fi un stet vasal Austriei provine din faptul ci, odinioari el a avut in sala de audiente.
aceasti situatie. Poftiti, puteji
In fimpul risboiului contra Prusiei, in 1866, Lichtenstein a frimis Austriei un contingent de soldati: 58, se spsme. Dar Invingi- Mi primeste cel mai cordial si cel mai
+oral nu-si mai aminteste. La congresul din Praga, intrunit dupi ',Mae dela Sodowa, plenipotenfiarii lui Franz Jose ph au putin protocolar clintre bärbatii de stet.
sitat cu desivârsire gestul prietenos al statului Lichtenstein, iar In tratatul de pace nici n'au pomenit de el. 5i astfel cel Noi Deem sd träim in pace tor toli
putin teoreticeste principatul a rimas fotdeauna In stare de risboi cu Prusia. vecinii nogtri ; vrem od rtimdnem liberi.
In 1914, Lichtenstein si-a pistrat neutralitatea. Dar uniunea lui varnali cu impiritia Habsburgilor a avut drept consecinti ci el zu i I e i jurisdichunile
el a fost cuprins de blocul organizat de aliati cu +cafe neajunsurile pe cari le aducea aceasti situatie. Asa ci, dupi sfirsitul noustre supreme le-am incredintat Elve-
rizboiului, conduciforii lui hotiriri si denunte conventia cu Austria si si negocieze alipirea economici de Elvetia. tiei, care ne inspird cea mai freileascei
Aceastä minune economici, avind toate avantajele pentru Lichtenstein, n'a eons intru nimic suveranitatea sa polifie8 i nici prietenie.
autonomia-i adminisirativi. Armata d-voastrit. ?
Principatul are un beget propriu, monedi, mirci postale. Are deasemenea osfiemeri a Deputatilor, compusi din Lichtenstein n'are armatti.
15 membri, alesi direct de popor. Aces+ parlamenf in miniatu4 alege la rinde-i un Regierungs-chef", eful gayer- Trei jandurmi stint de-ajuns,
actualmente D-rul H o o p, care implineste functiunea de presedinte al Consiliului i detine In acelasi timp spre a menline ordinea pe
toate celelalte portofolii minisferiale, firi ca pentru aceasta poporul socoieasa dictator. teritoriul sent. Cdt despre sol-
Fran cisc I, printul-suveran, imbricat In uniforma de general austriac, imens de bogat si posedind una dietre cele dati, are numai unu, ultimul
mai glorioase colectii de tablouri din lume, domneste fin si guverneze asuprs acestui stat minuscul. Alituri de el, supravieluitor al carnpaniei
o venerabili printesi se stridueste si facie fericirea poporului, stela Sa d ow a... (In parantezi,
tht titSttin
VREA SA RAM:41E UN
STAT LIBER
V edere in mu nti Unicul soldat al principatului Lichtenstein este in *first,
Lichtensteinalui.. de 95 de ord.
adaug ci aces+ soldat" imbraci, din cánd in cind, uniforma numai ca si pozeze in fate
obiectivuioi fabricantilor de cirti postale).
Finantele d-voastrii...?
Atinsesem un pun& sensibil. Amabilul jurist de tani se glindeste inaintn de a-mi rispunde:
stein la
Cerinlele noastre fiscale stint aproape neinsemnate unu la until impozil pe vend L.
Iddugati la aceasta incd doi la sutd, <Inept taxe comunale. Cis trei la sold capi-
taligtii trdesc hi noi, ca'n paradis.
De allminteri, in celelalte ldri din Europa ei stint impugi la tare mutt mai ridicule,
encore face co Lichtenstein sit fie un centru de attache, nu nurnai pentru turigti, ci
gi pentru sedhle sociale ale intreprinderilor industriale gi financiare.
* *
COni. Fericiti tarii uncle mecanismul guvernamental nu absoarbe mai mutt decit 600.000 de franci
francezi pe an, dintre cari jumitate se cheltuesc penfru Kok Cici instruirea e obiectul
principalei griji a statului. In Lichtenstein nu ezisti analfabeti.
Fericiti tali si pentru alte numeroase motive.Pentru farmecul pisunilor sale muntoase, pentru pits-
reseal livezilor si al satelor, pentru zipezile cari fac paradisul sporturilor de larni. Fin ei uitiim
vile cu vinuri pretioase. Fericiti fari, uncle discutiile politice nu existi, unde foati lurnea e
atasafi unui regim, dealtminteri adrnirabil de intelept blajin...
1
Va du z, un sat cu 1500 locuimi, e asezat pe tärmul drop+ al Rinului, la Acolo, principii cari, In medie, triesc pini la 80 de ani sunt destul de bogati spre a nu mai
poalele dealurilor. arati bitrinul casfel cocotat pe o stinci avea nevoie de nicio listi civili i. ceva mai malt, ei insist fac cadou staisalui. In fiecare an, citeva
0 In sat principalele asezirninle ale statului: palesti guvernamental, cease de suhe de mii de francipentru operele de binefacere...
economie poste mai ales posta deoarece ea joaci un rol considerabil: * **
acolo se vánd timbrele principatului. Printul Domnitor 7...
Api veizut seria postei aeriene t Intrebi un debitant cu zimbetul La ce-o fi cugetind, In satul lui feudal, acest rnonarh pe care supusii nu-I yid eu ani 7 La destinul
curfenior. poporului amenintat azi mai malt decit oricind de expansiunea germani, sau la sonde tablourilor sale
Aga dar aveti cuticulae Oftale rimase in Viena
Avioanet Nu ; si nid pottA aerianel. Dar event... timbre. Ah I &sear pufea vinde la New-York numai citeva din pinzele lui Leonardo da Vinci, Rembrandt si
Principele Francis 't princi- * * * Brueghel, firi Indoiali ci pintal 1i sotia sa si-ar asigure o bitrinete fericiti i, fir5 si se resimti
pesa Elsa in portal nationOl. Doriti o audienjel la Pregedintele Consiliultti? Agteptati, md duc sit de putin, ar putea Ina si Imbrace din cap pini 'n picioare si si hrineasci pe toti locuitorii principatului I
odd dacti e liber...
www.digibuc.ro
 KOALA
0 NOUA
NOUA
CLASA

Beach.
Long
lul de cla-
Catifornia.
Loco aces-
sii pentru
te pes:iirite
este tar-
nostime, Elevele si-
mut mâril.
iar
sunt frumoasele
ptajä,
rene
depe este Har-
profesorul Sporti-
Wood. stiinga
vey
vele mt.
dela Bernice
An-
UN BANCHET
la dreopta
Gibson,
Barbara
si Louise
Schultz. LA
drews
DE CINEMA,
STARURI
LA HOLLYWOOD
celebrii,
in cetatea
jucat uncle a
SENZATIE ansericanii, a clans
dus ut
Norvegia, platformci".
faima
o NOUA frumoas
e, o totul neobicinuità.
pe scenele
("artiste' foes
sì tanara Ea
s'a
teatrelor.
stint,
Aviind
nn
cu dibiicie,
i-a oferit
atunci
escrocheria,
s'a
Guricafe ce uncle a personal,
descoperit si cancl
metoda
Sigrid pe oroluri secundare la Hollywood,
Goldwyn,
Sam urmii ins& tônár
s'a englez de
filmului,
ciiteva America, Garbo". din de un foorte mandrilIn fotografia din
vreo lit a Gretei In celea divortat este pe plajo
sa intors lung. Gurie Gurie Gurie.
Hollywood-ului.
de o urmasci
pe termenSigrid Miss Sigrid portile Miss Sigrid
contract ciind
ceisatoritii.só deschicki
a Norvegiei",
in momentul
ci este reusit
aflat care a Greta Garbo
la [Andre
4
ei. cm falso au sosit
Myzejen la
noostra.
Hollywood. al Albaniei Maxhid e.s'au oprit
Zogu
Regelui din Americo, Principesele
principesele
!or
al Albaniei,
ciikiforia la dreapta):
Suronle Zogu din stanga Waterloo.
Regeluiinapoindu-se (dela londonezd
Surorile e, noastra in gore
si RuzhijIn fotografia
si Maxhide,
Londra. Ruxhije
Myzejen,

nostru
un
Reporterula prins al
fotograf
Janet
instantaneu lui
si al
dragiilasei
ower,al
Gaynor P anual
Tyrone
la banchetulcinemato-
si
Academieide aria avut
grafice, care ala Los
stiinta,
recent,
Ioc, California.
Angeles,

P49. 14

www.digibuc.ro
0 NOUTATE:
ROCHIA DE PLASA!

lb Ultima creatie a
modei new-yor-
keze, este o rochie con-
fectionata dinteo te-
satura de pima, imple-
Ma din par de cal si
margele de stick:. Gar-
nitura o constitue o
floare curie in par si
unghiile vopsite cu lac
auriu.

MODELE DE
PRIMAVARA !
Ultima creatie de
primávara a mo-
dei new-yorkeze. Ma-
rile favorite ale aces-
tui sezon sunt jachetele,
cari contrasteaza cu
jupa. In fotografia noas-
tra, fusta e cafenie, iar
jacheta in carouri, are
pe langa mult cafeniu,
dungi verzi i galbene.
Incheetorile sunt niste
imense copci bronzate,
in auriu. Palaria de
paie, chic, e galbena,
avand ca garniturii
doua aripi verzi. Manu-
sile i poseta au culoa-
rea naturalö a paiului.

NOUTATEA CEA MARE: NU VA SPERIATI, NU E VOR-

COAFURA CU LEGUME!
3 La congresul coaforilor a-
mericani a fast prezen-
tafà o coafurii, in care s'au im-
pletit cepe, fasole, ridichi i mor-
covi. Fotografia noastra infilti-
seaza coafura cu legume, prezen-
tatö la congresul coaforilor din
New-York.
BA DE 0 NOUA GARNITURA
DE PALARIE !
4- Fotografia noasta r infa-
tiseazii o pakirie, premi-
ata la o expozitie internationala
de flori, deschisa recent la New-
York. E vorba de o imensa paler-
rie mexicanii, in care au fost
plantate diferite soiuri de cactusi.

Pag. 13 No. 587

www.digibuc.ro
SUFLET E MARE bindu-se spre obiectivul bor. Am r5-
VIATA APR1GA mas singuri.
A doua zi .....
Din prima zi nu-mi amintesc. Am
rämas blocat i,, coltul meu, con-
vins c5, corpul omului nu e dec5t
o pung5, care contine lichid, un
MARINARILOR lichid care clocoteste, care ti se
urca la gura i care iar iti cade

E cruntä, plin5 de riscuri

viata marinarilor. Pentru
munca lor, de cele mai
in cavitatea stomacului, pe m5sur5
ce valul se ridici si se lass. Si
toate acestea insotite de loviturile
in5lausite de injuräturile i tipetele
marinarilor si de umbrele lor, care
multe ori infam remuneraii, ei in-
frunt5 riscul care le amenintä viata urc5 i coboar5 scara de fier.
Abia dupa asta am inceput si-mi
si se iau la tránt5 cu furtunile si
dau searna c5 Kordonis dense pe
cu valurile. Kordonis e un vapor bine
latá cum descrie un gazetar francez
construit, cu o gaurä la pup5, pentru
peripetiile si existenta marinarilor
pe ap5, cu care a petrecut un echipaj si cu postul pilotilor, in
fundul lui. La mijloc, paserela si
timp :
Doisprezece oameni astep-
postul de radio. In spate buc5t5ria.
Sigur de sine, salt5 pe valuri,
tau, inainte de-a se cr5pa
minuit de matelotii dibaci. Pentru
de xi, la Royan in port,
Ross o, daca valul nu-1 proecteaz5
sä se ridice ancora. eful la cel putin opt metri, nu-i nimic.
de post, cäpitanul Coli n, E un om cälit, care nu se sperie
cu p5rul zburlit, cu ochii de iranta cu valurile, pe care o
strilucitori, m'a primit putin
iuce de vreo patruzeci de ani, cu
cam ursuz, politeta ex-
seninState. E pe bord. Priveste
cesiv5 nefiind un apanagiu V ed e r e intr'un port de pescari. vasul si num5r5 valurile, care vin
al oamenilor m5rii. A in-
si-1 ia, ca in coarne. Pe ziva de
ceput s5-mi vorbeasc5 sec, Dace/ vet incumetati, o sit aveti prilejul set uedeti ce ast5zi n'avem nimic de fgcui. Pos-
rezemat cu spatele de un grea este viafa marinarilor. 0 sit vet dafi seama ce in- tul de radio n'a receptionat niciun
perete pe care era prins5 seamnet set fii matelot, mai ales cum sunt oamenii mei, strig5t de ajutor. A doua zi ins5,
o hart5 submarina in culori, tali bearcini lupi de mare. a fost tocmai dimpotriv5. De pre-
o hartä evocánd o epo- Am plecat. Spre a ajunge in large din Bordeaux, vaporul trebue tutindeni se auziau semnale. Radio-
pee sau o legend5. s5 fie condus de frei piloti. Si asta numai pe distanta de o suf5 fonistul, imbr5cat cu un sweeter
de kilometri. Odat5 parcursi, alungem in larg, in estuar. Estuarul negru, e asezat pe o sc5ndur5, in
nu este ceeace se crede. El este o vasti delt5 submarinä, care fate unui post de radio vechiu.
se intinde pe o distant5 de citeva mile, in mare, ca un evantai Yawl Baron Guilmore In-
cu stânci, cu pr5p5stii, cu munti submarini, in care se loveste hula treab5 daca trecerea este posibirá.
venit5 dela cinci mii kilornetri depártare. Semnal : Apropiati-vii, f or-
Un joc complicat de faruri lumineaz5 tot aced- intins. Faruri toate vet deim un
mäm convoiu
cu nume ciudate. Palm y r e, Co ubr e, Cor do u a n (Cordouan pilot, set vet conducei in itzte-
este cel mai mare, pizit de doi gardieni, cari fac de serviciu rioral canalului".
cite patruzeci i cinci de zile, far5 sä-ti vorbeasc5, cleat cu sem-
nalele !or, verde sau rap, anuntind deal e pericol sau sigurantä). Colbert a fost primul care a
Intre stinci sunt drumurile pe unde tree vapoarele. Unul din ele inteles necesitatea acestor c5l5uze,
a fost dragat. Pe o asemenea drag5 m'am imbarcat, ca s5 v5d pe coastele franceze, pentruca N a-
poleon s5 vie cu un regulament,
viata marinarilor. Unul din drumurile cele mai importante este
marea cale de vest, care a fost dregat5 de Pierr e Lef or t. in 1806. De atunci fiecare port
Pierre Lef ort este un monstru modern, o drags care suge pose& pilotii sai, cari pleac5 s5
si a c5rei ventuz5 articulat5 aspir5 fundul márii, in timp ce va- ia in primire vapoarele. Pán5 atunci,
porul, lung de 107 metri se balanseaz5 pe valuri. Pierre Lefort veniau din Hamburg si din Dun-
kerque pilotinele, niste cor5bii cu
aspiri 22 mii metri cubi, in 26 de ore. Pietre, stinci, totul e pinze de treiznci de tone si 16
smuls, p5n5 la blocuri cu un diametru de 65 de centimetri. Astfel
a fost s5pat un canal in mare, adânc de zece métri si larg de o
metri lungime. Astzi sunt 32 de
mie. Canalul este märginit de balize : rosii intr'o parte, verzi in vase la Royan.
cealalt5 si merge spre vest, astfel ca marea In noptile cu lunä, Rosso isi poate
s5 intro direct in el. La zece mile in mare, da seama, numai pe jumState, de
Parut oamenii cure riscurile meseriei lui. El poate vedea
fresesc in jurul lui. inaintea canalului este local de aterisaj",
Ai& pilotii märii vin sä caute vapoare. Ei cum se apropie vaporuf, cum joac5
trebue s cunoasc5 marea, metru cu metru: focurile, in noapte. Marinarii, prinsi
sä simtá, noaptea, adáncimea apei i dru- de paserele, stau la pandä. E cel
mul, dupa curent, flux sau reflux, mai a- mai periculos, cand trebue s5 pri-
proape sau mai departe de locul de ate- mesti vaporul p5n5 la o distantS
.............. risaj, de unde incep stincile. de trei metri tj s5 manevrezi astfel
Peste putin fimp, acest post nu va mai ca nu cumva sä te lovesti de vreo
exista. Un radiofar va conduce vapoarele stänc5.
dela Palmyre, din larg, spre canal. Un altul Dar iat5 un vapor 1 Se apropie.
dela Saint-Estephe, le conduce pin5 la Mai sunt dou'a secunde. Treci
Pauillac. url5 o voce. Barca e desf5cutä din
Astäzi, exist5 marea si cei patruzeci de fringhii i lansat5 in mare. Un ma-
piloti, cari fac acest serviciu. Dou5 vapoare riner agil, ca o maimut5, a luat
fac serviciul in afarS : Gamas si K o r- loc inteinsa, pun5nd mina pe vide.
donis. Un clipocit i totul a disp5rut in
Eu eram imbarcat pe Kordonis. Eram patru intuneric. Privim crispati. Un reflex.
pe bord. Marea a inceput s5 ne fr5minte. Am crezut 6-1 vedem pe creasta
Lupta incepea. Acea luptä neincetatS, in unui val. Dar se apropie vaporul,
care fiecare atac al m5rii trebue s5 pri- care a trecut in cercul de lumin5,
meascg un r5spuns imediat al omului. Totul de jos. la capätul bordului. Un val
a devenit cenusiu, trist, sever. Ins5si bolta ce- ins il proiecteaz5 aproape doua-
rului pärea c5 se 15sase peste capetele zeci de metri i simtim cum mari-
noastre. Alte dou5 vapoare, placate in narul din barca lupt5 incordat. Im-
acelasi timp cu noi, inaintau in larg, gr- presionant sä vezi cum acesti ma-

www.digibuc.ro
rinari 'infrunt5 monstrul marin
infr5ng, p5n5 la urm5. Dar nu
totdeauna. Adesea survin ac-
cidente.
Ziva patra. Vasul este mereu
h5rtuit de valuri. Furtuna conti-
nu5. Ca s5 pot; trance, trebue
str5ngi castronul in brate.
Trebue s5 r.5m5nem la post,
pentru a conduce at5tea va-
poare de toate
de toate felurile, cari ne-au
semnalat.
privesc pe R o ss o, care 4w
teaptá ca o statuie de peatr5,
privind intinsul fr5m5ntat al ape-
tor si gata oric5nd la datorie.
De departe se z5resc focuri,
care se apropie i danseaz5, in
noapte. Se aude un strig5t
Treci!".
Ziva sasea. Aceeasi incordare,
acelasI devotament al celor 12
oameni, cu muschii str5nsi si
constienti de indatoririle ce le
au, p5n5 cand se va instala
radio-farul.

Aveti Palpttatil ?

Poate cJ digestia Dv. e cauza

VI ae intAmpla sit aveti un jun-
gbiu la inima insotit poate si
palpitatii? Va lipseste respiratia
si vb. indispus farti eauze
apayente?
Este mai mult decat probabil ca
nu inima este cauza, ci un ex-
ces de aciditate stomacalli care
produce aceste turburari. Acest
exces daunator de aciditate face
sá fermenteze alimentele pro-
duce gaze eari apasa inima.
0 mica doe,. de Magnesia Bisu-
rats va face al (fowl aceste in-
dispozitii In trei minute.
Magnesia Bisurata neutralizeazit
excesul de aciditate I suprima
aerelile, apaArile, ragaiellie
toate indispo4i1ie crigestive. Ce-
reti chiar astazi dela farmacistul ceastii sosire mogkâ mbracii ramuriie
Dv. un flacon de Magnesia Bisu-
rata cu flori, parfumeaza zefkul î transforma
0161571E ASISURATA piiie inteo simfonie de culori.
MAdiaSIA Gind natura se reinoeoe, intrati 0 Dv. in ritmul
ciipatemd un farmec nou.
BISURATA
De vincare a teak, farameille drp-
Minunatele produse Lady va vor ajuta sá intrati
in atmosfera primetverii.
guertIle. Lei a Illaconal ode saa TD for-
mat nzare economic, Iei

MON ATOUT JOCKEY CLUB

CHAT NOIR JAZZ

CITITI IN FIECARE SAPTAMANA CITITI

MEDICUL NOSTRU" ADEVERUL LITERAR Si ARTISTIC
Cea mai banes i mai frames ilusfrafii revistä cats mai raspandita revista literari.
IN AMIDALAJC DE lza., 44 I 3 TABLETE
de spedalifee.

Pag. 17 No. 588

www.digibuc.ro
DE JEROME I JEAN THARAUD Fostul coneelar Dollfus.
R.
AM aflat, Cla mare parere de rau, de sinuciderea unui om, de care am avut ocazia sâ intâlnim o pro-
sä mä apropii, la Viena, cu ateva luni mai inainte de asasinarea cancelarului Dollfuss. cesiune fi dind sta-
Era un personaj unic acest doctor Kuhnwal d. Un evreu, care atfita vreme cat tua Sfintei Fecioare,
Monsegnorul Seipp el a stat la putere, a fost consilierul s5u intim, eminenta sa cenusie purtatii pe brafe, a
si prietenul sau, f i pe care cancelarut Dollfuss venia adesea s5-I consulte. Eram curios de f ilat prin fafa
cunosc f i and am ajuns la Viena, chiar in epoca in care cancelarul Doilfuss &idea noastrii, am ',dint in
sà"--I

cea mai mare lupt5 impotriva social-democratilor (ah, at de depärtate par aceste vremuri!) jural buzelor bun&
prima mea viziti am ficut-o la el. cului meu, un surds
Un fel de valet-secretar, care avea in el ceva din p?litetea
imperceptibil.
Lucrurile acestea se
eclesiastici, m'a introdus, intr'o buns climineat5, intr o inc5- inteimplau in ziva
pere .vast5, in care nu exista altceva deeit o mass lung5, postutui Iom Kipur,
intr'un colt intunecat. De o parte a acestei mese sedea un marea noastrii stir-
bárbat, care nu s'a ridkat, in momentul in care am intrat bedoare, dupticum o
si aceasta fiindc5 de ani de zile doctorul area paralizate ftifi probabil.Un
ambele picioare. vechi fi bizar rit
Fata sa era palid5, aproape livid& O barba lung5 si rará, vrea ca, In decursul
de rabin, ii incadra obrajii. Ceeace f5cea s5 reias5 si mai acestei serbäri, sii
rnult aspectul palid si aproape fantomatic al acestei aparitii,
era sutana de postav negru, care-I inv5luia dela cap la
rotesti, deasupra
caputui, in fata unei
pkioare. Spre marea mea surprindere, evreul acesta, care tunurudiri aprinse,un
a ¡treat un 'rot Of de important, in statui austriac, mi-a cocos, cu picioarele
explicat, vreme indelungat5, de ce nu trebue un evreu s5 legate, spumind o
intervie, in mod direct, in guvernarea Ora unde triieste, rugâciune, prin care
ci s5 se mirgineasc5 si dea sfaturi, care puteau fi utile, te lepezi de pacatele
dup5 imprejirr5ri. comise in cursul a-
Noi eared mi-a spus el putem judeca din nului, aruncdndu-le
punctul de vedere al rafiunii pure, sau at propriOor asupra bielei
interese, valoarea politicei care se face in jural In timp ce inteo
nostru, dar nu putem s'o judedint, fiind in mijlocul camerti unlit dintre
ei: ne lipsesc instincte fi suplimente pentru acest unchii mei rotia pa-
Meru. siirea,:am ridieat
In cursul convorbirii mi-a povestit urmätoarea intimplare : privirile la bunicul
Bunicul meu, párdsise, de Iiindr, rnicul sew sat meu fi l-am vet-
din Carpati, pentru a face avere la Viena. Ave«
intetigentd, sensibilitate si lot ceeace este necesar, zut surdziind si de data aceasta imperceptibil, dar
spre a fi pe placid vienezilor. Oamenii aceftia i-au cu un surds cu total anal dectit ¿co' zi inainte.
«corded o mare favoare. A lost numit cettifean al ctind faimoasa poveste cu cetiifenia a revenit
Vienei. Era o onoare, care se acorda foarte rar '.--. tne'odatti, in timpul conversagei, nu m'am putut Im-
coreligionarilor mei. In fdul acesta bunical meu piedeca sii-i spun:
a sfdrfit prin a &la az total di venea din Ghetto: Bunicule, te lauzi totdeauna ca efti un cettifean at
nur wt.! Vita at& de pufin aces! luau. incdt am-
bifia sa cea mai inverfuuattä, era ad fwá pe cei- Vienei. Dar te-am privit zilele trecute, chnd a trecut
lalfi sii-I uite. procesiunea prin fafa noastrii fi atunci -ednd unchiul
Intr'o zi, a venit sii ne viziteze, in micul oraf, pe Salme a motif cocoful. In amdndoud rdndurile ai surds,
jumdtate creftin, pe jumdtate evreesc, untie tacit- dar nu in acelafi f el. i attita oreme &it nu vei surlide
jam impreund cu pdrinfii mei fi de unde plecase
el insufi, pe vremuri. If admiram mutt. Defi eram in acelafi fel, ailed va trece Sftinta Fecioard fi cdnd
incit foarte &Mar (aveam 15 sau 16 ani), met plic- va fi rotit cocosul, nu vei fi un adevärat cettifean
tisia oarecum cu mania, pe care o avea, de a ne al Vienei".
aminti, la orice ptilej, ca era cetiifean. al Vienei.
Piirea di ne reneagii, pe total, pe mama mea fi pc Särmanul damn Kuhruvald! Ducindu-se cu atata curaj, dupicum
mine fi
fot restul familiei, situtandu-ne inteun uni- a f5cut-o, in vecinicie, alituri de priettnii s5i, Monsegniorul
vers inferior. din care nenorocifii de noi nu aveam Seippel cancelarul Doilfuss a dovedit ci el a fost inteadevir
sti evaddm niciodatii. Fostul cancelar Ignaz Seipel.
()data, plimbiindu-mi i-cu el, intiimplarea a facto eetitean al

remtr. CO

Reumatismului
an in fieczre di mi nea ti m i ca M LIE
cact f 11,1A, 70.ectizaini A,tir. CECILE
dazi zanier de r DESIGUR 1 PIELEA1 \ -.ASA CA, PENTRU A E U A S C U L T DE '
b DOCTORUL DAFOE.1
SARUM XRUSCHEN NOASTRA [RAI 0 APARA, NE TRE

,,,.
mschen eeedee texte sArerlle neeesar, , Aft , RUA UN SAP U N CARE ESTE FOARTE1 0.---,
,rgassiessiallei6 De_ sentry bun& stare se-
fOARTE MAGRI% 1 - :-.-- )

": DRAGUT C U N 01
Xmorellesa actioaesai pe eel& 7istil-
aeleesik mettel elimtaarea areler te-
xtile ewe seat writetpala rams& a obesitiLtii.
MilSeseesie le eseecsai life testis celturne
C AND NE-AM >
NASCUT ii r CIP -
...
...,--
_.
-,
,-,

_-
CAT SE LOME DE
FIN ! $1 NE SPUME: NU-
MAI PALMOLIVE I
1.
%
-J

',turd& Us swear einort- Urrastl exeraPhil .001

Ils flecare 6 tratneati.
et Suoili
Kruisther IA wee abet! real I ne ea Gil-
AWL flimmosast swam IS kt eel tr,le 60 it.t. ------ss\. ---- ..,
---"'''---
-
R .17,.."....."V
\ ss, ,\:\N, __-_=----- 44.7....r-
L2 __---_,:_

...s..._
i 1,;, '.4"."-------
Cf : N.
. iiiii ? 1
----,-----

Yeti intelege mai usor dind veti afia ea ..Cand mai erau mid cat pumnuf - nascute Si cand veni t mpul sa se intrebuinteze sapun,
NA AGAZ IN U L" micutele Dionne eau nascut in aceiali zi Si fiind inainte de termen - singur ule III d'olive Dr. Defoe a prescris un singur sapun : Pal-
molive, din cauza abundenta in ulei &olive.
cu daub luni inainte de termen. a fost Visit apt pentru ingriiiriIe orporale
revista publicului select

Fag 18 No. 588

www.digibuc.ro
 SUB OCEA
M ISTERELE vietii submarine au eras, din foldeauna,
pe oameni.
profesoru
Din parte-mi ne declarS profesorul Piccar d
trebuie sa. recunosc c5 aceastä problemS m5 preocup5
Piccard in
de 30 ani de zile. La inceput, se cerceta fundul märilor, cu
alatorul unor retele, legate de niste cabluri fungi, trágAndu-se tentioneazá
la suprafata apei mostre ale unei faune bizare. Dar cea mal
mare parte dintre pestii adusi la suprafatá, erau distrusi, sfä-
siati. Cei mai inferesanti dintre ei, pestii luminosi, cari trSiesc
sh coboare
in regiunile ad5nci ale oceanului, unde nu p5trund niciodat5
razele solare, explodau pur si simplu. Cea mai mare parte din- la aceastfi
tre pesti erau asadar distrusi, in rnomentui in care zoologul
se preg5tia sä-i cerceteze. Pe de alt5 parte reteaua,
miscändu-se necontenit, pe fundul oceanului, numerosi pesti,
adáncime.
temStori, nu indr5zniau si se apropie. Uneori se rupee cablul,
ceeace aducea dupä sine si pierderea reteiei. De bunS seamS
Misterele
csi cel mai bun rnijloc, pentru explorarea faunei si florei sub-
marine,este acela de-a cobori in regiunile intunecate, unde se adâncurilor
desvoltá o viat5 bizar5 si necunoscut5. E oare posibil aces+.
lucru ? Da. Am aluns astfel ca, acum multi ani de zile, s5
concep construirea unei cabine, propice unor asemenea explo
máril o r
rari. Dar nu eram zoolog. Preocupat de stiintele fizice, am fosi
afras de razele cosmice, iar cabina pe care o destinesem, la
inceput, explor5rilor submarine, a devenit, in urma unor nume-
roase transform5ri, nacela stratosferia

EXPER1ENTELE PROFESORULU1 BEEBE

Ce eredeti, domnute profesor, despre experienkle

d-lui Beebe?
Sunt foarfe inferesante. Domnul Beebe este un precursor,
unul dinfre pionierii cercetárii fundurilor m5rii, cu ajuforul sfe-
relor inchise hermetic. Am avut ocazia s5 fac cunostint5 cu el,
prin 1933, in America, si am cercetat batisfera sa. Dar cel
mai gray inconvenient al sistemului adoptaf de dl. Bee b e,
st5 in faptul c batisfera sa cabin5 masiva si foarte grea
este suspendatá de un cablu, legat de un vapor. Batisfera
trebuie, asadar, s5 suporte toate inconvenientele, decurgSnd
din aceast5 servitute, inconveniente extrem de nurneroase.
Tangajul vaporului i miscarea valurilor produc o vibratie dea-
lungul cablului, iar sfera resimie biciuiri" extrem de desagrea-
bile. Miscarea provocat5 in jurul cabinel, pune gard5 vie-
tStile. Dar pericolul cel mai mare, este acela care ar rezulta
din ruperea cablului, c5ci sfera, eliberat5 in acest fel, War
putea s5 revie la suprafat5, prin propriile-i mijloace.
Se intelege usor care ar fi soarta observatorului sau explo-
ratorilor inchisi in aceastä inchisoare. depe fundul
Profesorul Beebe a coborit, in August 1934, la adâncimea
de 900 metri. S'a afins care, in acel moment, limita, cánd se
produce rupture 7 E foal-to greu de r5spuns. In orke caz, n'ar
fi deloc prudent, s5 se freac5 de aceast5 aclancime, intr'o
sfer5 captiva.
PRINCIP1UL BALONUL1J 1 L1BER
Domnul Beebe a lost primul care a putut
Inginerul Italian Galeazzi, a construit un
costum de scafandru, cu care va Incerca
sá ajungii la cea mai mare adiincime,
din c ate s'au inregistrat Nina acum.
saw
evoluSrile animalelor bizare, care fr5iesc la aproape
un kilornetru sub suprafate m5rii. Din descrierile
sale, se vede foarte bine c5 o lume nous ne este
revelat5. Ce minuni ne asleapt5 ins5 la adäncimi
de 5 p5na la 6 kilometri 7 Trebue s5 cercetäm
chiar fundul oceanului, acolo unde zac cadavrele
intregii faune marine. Ce surprize ne rezerv5 aceste
cirnitire submarine ?
Deoarece nu este posibil s5 se ating5 fundul ocea-
nelor, inteo cabin:5 captivg, am revenit la proectul
Prof. Picco rneu, de acum 30 de ani coborirea ;n sferä liberä,
independentä de vas. Pentru ca balonul s5 poat5 sta pe sol, trebue s5 fie echilibrat. In aces+
stop, se utilizeazä ,,guideroput".
Balisfera va fi inzestrati cu un cablu, care se va far; pe fund, pentru a i se asigura stabilitatea.
CARINA PLUM OAR E
Cum coneepeti aceastli sfera?
Tehnica a ticut asemenea progrese, incáf este posibil s5 se calculeze exact grosimea care
va trebui s'o aibi cabina, pentru a putea plufi, cu toatä inaratura sa interioarS. Milloacele
admire gratie aliajelor metalelor usoare, de a se construi o sfera mai usoarä ca apa i capabilä

FRUMUSETEA prin EXEMPLE MIR

EU TX UNA : DEOARECE
PALMOLIVE ESTE ATAT 14E
BUN PENTRU NOI, CO 5,11
GURANTA CA VA Fl Mi-
NUNAT 51 PENTRU TE-
NUL DV. I
D-soara Laetitia
Mittt5 inregis-
SI EU GASESC CA SUROR1LE treaz5 frumbase
MELE i$1 DAU PREA MULTA succese la Paris
OSTENEALA PENTRU A VA EX- hnie nu as putia ht- in Pacific", piesa
Ineui vreedatil *eiiI
MICA UN LUCRU CARE SE d'on v.?, pent ru meat; - pe care o prezin-
merest tritureninsh te-
VEDE CU OCHII, NE GASITI +5 la tearrul Am-
LI FRUMOASE. Et NNE, FACER
CA NOI r
basador in capi-
tale Frantei, d-ra
Alice Cocea.
INTREBUINTATI

lioninionnumenny
PALMOLIVE
SAPUNUL PREPARAT CU MEE DOL1VE!
Deoarece Pci'malive apärd atid de bine
epiderma delicati5 a cell" cinci gemene, Cu
atat Inai Inuit e va aoara ae a Dv.. Demand! Woetti C opyrigh. moreadt- itepordersiir wisozi
donemminummerl

Pag. 19 o. 588
www.digibuc.ro

CELE DOUA APARATE PERFECTE. CU REFLEX
Paralaxa imprimatA. Dub la expulmre ex
clusä. Obturator cu perdea, dela ,,,, 12
secunde. Obiective interehangeaLite
minozitatea pAn4 la 1 :1,9). Teleobietive
oi grandunghiular. Autotleclanoator.
STANDARD-EXAKTA pentru rollfilme con
'
DRESDEN venabile, de format 4X6,5.
Striesen 25 KINE-EXAKTA 24X36 mm. pentru fihnot de
cinema economic (36 fotogralli dintr'o
incárcfiturii).
Cereti prospecte grata- 1r a
Reprezenfonta pentru Romania
VENDITOR", BUCURE5TI, CALEA VICTORIEI
DEVANZARE IN MAGAZINELE DE SPECIALITATE.
CACAO DE OVAZ
KNORR
Gel mai bun aliment
penfru foafe vârsfele
Previne i vindeas:
ANEMIA - DEBILITATEA
CONSTIPATIA, BOLI OE STOMAC, 11CAT, RINICHI
DE VANZARE LA FARMACII, DROGHERII,
COLONIALE, NUMAI IN CUTII ORIGINALE
CA BIN ET C OSMETIC D-fla Or M. Rabinovici
Distrugerea definitivä a Roli de pieke "envoi, distritgerea
rului de prisos prin Diatermie definitiva apirnlui de prises
&Pa sistem Prof. Kromayer. Tra-
tament contra cäderei párului.
COSMETICA
!Wien. Carol 57. Teiefan 3.52.73.
(ngrijirea fetal, couri, riduri, negi Consult. 8-12 si 3-7.
etc.) prin masage elect-rice si
hormoni. - Informatiuni gratuite
Buhr,. Elisabeta 3 A.
Cons. 104 44-6 c u ore retinute. Asiguati-nd existenta 1 t Timpul
est.* tuna t Numai in patru
tämärti, absolut mice persoanä
indiferent de etate, sex s
cultura poate inväla Dactilo-
grafiaCorespondenta comerciali
Stenografia i luerári de birou
0 D EOL
oblinând diploma la absolvire.
lieusita absolut sigurä. Inserieri
contra . . . zilnie ..$costa Ceefralie strada
transpiratio Acuderniei 28. Ceieli prospeetul
Ocroorelor gratuit. Luna Aprilie eursuri
noui.
A APARUT
MAGAZINUL
Pe Jana Main 160 pagini 25 lei.
s5 suporte presiuni foarte mari, chiar aceea
i probabil s5 revenirn la suprafatä, intr'un punct
de mii de atmosfere, care exista la zece mii
metri ad'ancime. Pentru a avea o fortS ascensio-
nal5 suficient5, am de gänd sa"-i adaug un cilin-
dru, confin5nd parafin5. Se stie, Intr`adev6r, ca
acest corp, care are avantajul de a fi solid, are
o suiä de kilograme greutate la metrul cub.
Pentruca sfera s5 poat6 cobori, este necesar s5
fie incSrcat5. La nevoie, se va plasa sub ea, un
fel de magazin, confin5nd lest.
Profesorul Piccard ne-a arStat un aparat, In mi-
niatur5, care i-a ing5duit s5 facs experiente de
delestaj. Un recipient confine piliturá de fier,
care se scurge printr'un tub. In jurul acestuia se
aflá un fir de aram5. Daca se trece prin acest
fir un slab curent electric, pilitura de fier este
magnetizat5. Ea se Ingr5m5deste, inchiz5nd in
acest fel, scurgerea. Pentru a elibera lestul, este
suficient s5 Intrerupi curentul electric. In felul
acesta, va fi dealtfel usor s5 se aranjeze cobo-
rirea. Se poate prevedea c5 ea va fi f5cut5 cu
o vitez6 de un metru pe secundä. Pentru a se
ajunge o ad5ncime de 500 metri, va fi nevoie
de o or5 si jumátate de coborlre.
-- Nu s'ar putea Intâmpla oare ca gui-
deropul, cablul care va fi atasat sferei, sau
rezervorul de lest set se Impiedece, de fun-
d& stâncos?
Desigur. Deaceea am fScut astfel ca toate
pärtile exterioare ale sferei s5 fie mentinute a-
asate, cu ajutorul unor magnete. Va fi suficient
sä se intrerup5 circuitul magnetic, pentruca orice
piedic5 s5 fie indep5rtat5.
Cum vor fi facule observafille?
Sfera va avea douS fer5struici. Ele vor fi
protejate astfel inc5f s5 poat5 rezista unei pre-
siuni de 1000 atmosfere. Aci vom avea posturile
de observafie. Lucrand in Intunecime, zoologii
vor putea s5 studieze, in voie, evolutiile pestilor
luminosi. Vom avea deasemenea, la bord, acu-
mulatori puternici, cari ne vor da posibilitatea
sa aprindem niste lampi, situate la un meiru de-
pártare de ferestre si care vor avea aproape
aceeasi intensitate ca lumina solari. Forts lor
luminoas5 va fi suficient5, spre a se putea ob-
tine rotografii i filme, pán5 la c5fiva
tan*
Cum yell semnaliza pozifia vaporului,
care vet va intoviiräsi?
Cu ajuforul unui rnic post de T. F. F. Cand
vom reveni la suprafatä, vaporul expeditiei ne
va Os; cu usurintä, cu ajutorul radiogniometriei.
Din cauza diferentelor de curenti, este foarte
rCS
,aitie: I
brut!
fOnte
''''..;"
wler
Ceref tabela
e:e
Pag. 20 No. 588
www.digibuc.ro
destul de depärtat, de locul unde vom face co-
borirea.
PRIMELE EXPERIENTE
Cand vefi face primele experienfe?
Nu mai devreme de un an de zile. Sunt In
perioada studiilor. Primele experienfe, vor fi fä-
cute, dealtfel, f5r5 observator. Cu ajutorul unui
dispozitiv electric, delestajul se va produce in
momentul in care sfera va atinge o a-
numitä ad5ncime, astfel c5 va reveni, in mod
automat, la suprafafá. Daca sfera va ajunge, spre
exemplu, la 4000 metri ad5ncime, atunci eu voi
putea coborl p5n5 la 2000 metri. Daca sfera va
ajunge la 6000 metri ad5ncime, voi putea co-
boa la 4000 metri si asa mai departe.
Experienfa prezintä vreun pericol oare-
care?
Nu, deoarece se vor face studii am5nunfite,
iar coeficientul de securitate va fi maxim. Nu
va fi mai mare pericol de a cobori In fundul
marii, cu alutorul acestei sfere dec5t a te plim-
ba pe bulevardul unui oras.
In ce consistii incercarile preliminare?
Am de g5nd s5 aranjez o camer5 de incer-
c6ri, pentru o machet5 a sferei, la scara de
I /10. Pe aceast5 machet5 voi face experienfele
prealabile, cu privire la natura metalului si la re-
zistenfa sticlei. In ceeace priveste metalul, expe-
rienta va fi usoar5. Intr'adev5r, daca un metal
rezist5 unei presiuni de 50 kg. vreme de o zi,
va rezista si vrerne de o s5pt5m5n5. Nu este a-
celasi lucru cu stick, care oboseste" numai dupa
cáteva ore. Vor fi deci necesare experienfe in-
delungate. Dacä lucrurile vor merge bine, sper
ca peste un an de zile s5 pot spune zoologilor:
studiile au fost terminate, se poate construi ea-
bina. Putefi cere credite
.54 când vor avea loc prirnele co-
boriri ?
M'arn g5ndit c'ar fi inferesant s5 se fees, la
inceput, coboriri, cu sfera submarina, in apele
calme ale unui lac. M'am gandit la lacul Leman.
Dupa aceastS incercare, s'ar putea face o sco-
borire, langS insulele Canare, unde exists o a-
dâncime de 6000 metri. In afaril de aceasta, in
apropiere de insule, apele sunt deobiceiu calme,
iar cerul senin. Cabina va avea patru p5n5 la
cinci mii kilograme, iar diametrul ei va fi de
2,10 metri, astfel incát doi pasageri s poarli
sta corned in interior.
i..
1.,
ii :-f cue *weft
i
,f;
) *amuse% s
fina eQ ate-
, la pudmi Mysticum,
i
.
splendid podumata.
-_.......Le
); ; mul, inviiibilii ti li
: r
' pudra Mystikum
., Ins6
tAlegeti dupiS tabe-
Mystikum Ward)
tampaelal
------ si iildintare, intot-
veli racria frumusete
la Seise&
i.d..... li pretutincleni.
Scbark 'in ori-
Padre
11111541/11161 {CoTA'
aasgarm ae
speciatitale. tAystAtion
Compostui
LA EXPOZIT1A
DIN LONDRA MUZEUL ETNO-GRAFIC
al Ardealului, insti-
tutie intemeiatS la
Cluj de care Majestatea Sa
Rego le Carol II, a pus la clis-
pozitia Directiunii Presei si Pro-
pagandei, pentru expozitia dela
Londra, aproape 500 de obiecte
si vitrine, in valoare de peste
jurnState milion lei, ocupSnd
un vagon intreg.
Au fast trimise pentru acest
scop, piesele cele mai alese ale
muzeului, pentru a infStisa pu-
blicului englez calitStile excep-
fondle ale poporului nostru, in
domeniul artei populare i spre
a servi propaganda noastrS, in
streinState. Scopul din urmS al
expozitiei e evidentiat si prin
faptul c partea cea mai insem-
neti a colectiunilor au fost duse
din Ardeal, spre a dovedi nu
numai superioritatea noastr5 nu-
rneric5, dar si califtHe excep-
tionale ale elementului rom5nesc
din Ardeal, prezentat atat de
des de cätre streini, ca fiind
inferior celui maghiar si s5sesc.
Au fost alese pentru acestscop

Pädurenilor, jud. Hunedoara, care, cu sigu-

indeosebi piesele din domeniile artei populare
si anume cele din grupul cusäturi, teaturi,
crestSturi in lemn si os, ceramics popularS
icoane pe
Din colectia trimis5 la Londra remareSm bo-
gate colectie, de o frumusete nebánuitá, a
cusSturilor i tesSturilor din Banat. Portul din
vechiul regat este reprezentat prin piese vechi,
de o frumusete exceptionalS, luate din co-
iectiile donate muzeului, de care doamnele
Eliza BrStianu si Sabina Canta-
cuzino.
Colectia tesSturilor este reprezentatá printr'o
bogat5 colectie de covoare din Basarabia,
Maramures, Tara Hategului si Banat.
Din sectia crestaurilor in lemn, a fost frimisS
monumentala cruce de lemn, din Regiunea
rants, constituie piesa central5 si cea mai
admiraii a expozitiei dela Londra.
Ac.east5 sectie este completatS cu piese de
mobilier täränesc din Tara Hategului si Ma-
ramures, apoi o bogatS coleetie de furci de
tors si cauce de Viut apá, precum si alte
obiecte mai mid ale artei populare, ficute
din term i os, cum sunt frumoasele cornuri
de praf de puscá, folosite odinioar5 de ti-
ranii nostri vaStori, din care s'a trimis o
intreag5 vitrinS.
La alegerea pieselor, din dorneniul ceramicei,
s`a evitat trimiterea pieselor de origini dubi-
oasi si de obiceiu ungaro-s5seascä, din Ardeal.
Au fost alese numai piese cu adev5rat roms-
nesti si din cele mai caracteristice.
Sectiile acestea au fost completate i cu o
bogatä colectie de icoane pe sticl5 si stamps
de originá popularS. Au fost trimise, nu pri-
mitivele icoane dela Nicula, ci adevärate
capo d'opere ale artei tárSnesti, cum stint,
MR BAZACA1
indeosebi, piesele cu adev5rat, artistice, din
regiunile Sibiului i Figárasului, dintre care
remarc5m frumoasa Madoná albastr5, din
DrSgus, jud. F5g5ras.

www.digibuc.ro
NOUA CRIZA ECONOMICA
$1 CAUZELE El
ANUL 1937 a inceput sub semnul
prosperitätii. Preturile materiilor pri-
me, ca petrolul, metalele si cauciucul,
urcau, industriile se invioraser5, somajul era
in descrestere, iar comertuf obiectelor de lux
intrase intr'o nouS perioadá de inflorire.
ToatS lumea spunea cS depresiunea economica
luase sfSrsit si c5 omenirea reintra in cicluf
celor $apte vaci rasc".
Lunife Aprilie si Mai aduser5 o crifa pe pieta
aurului ; pretul acestui metal inregistra scáderi,
care f5ceau ca lumea sä se gr5beasc5 a-1
vinde. lar deprecierea aurului este unui dintre
cele mai .Sigure simptome ale prosperitätii.
Dar in decurs de 12 luni, toate acestea s'au
schimbat ; anul 1938 incepe sub semnul crizei.
0 robot-ire atSt de vertiginoasá, ca aceea
care s'a produs in timp de cafe ea ssaptimSni
toamna trecutS, in preturile materiilor prime,
este unic5 in istorie.
Repercusiunile asupra pietelor financiare au
fast formidable, at5t in America cSt
Europa ; toatä lumea incepu s5 vándS, dup5
cum in lanuarie sau Februarie cumpSrase.
Industriile au regresat ; somajul este iarSsi in
crestere : comertul a devenit nesigur si anemic;
aurul incepe s'S dispari de pe piatä, ceeace
inseamn'S ci lumea este nelinistit5 f i fr5m5n-
tat5 de ingrijorSri.
Economistii si financiaril adica teoreticienii si
aamenii de actiune ai avutiei fac cor, susti-
nánd c5 actuate crizá nu este prin nimic jus-
tificatä, dup5 cum n'a fast nici aceea dintre
1931-1932, de situatia economic5 a lumii.
Criza 1931-1932 a fast declansat5 de o serie
ca risipa si
de excese ale nechibzuintei
.abuzul de incredere care ins5 pe urmi nu
-eau mai repetat.
Unicul punct slab, in prosperitafea de care
lumea s'a bucurat c5tre sfiirsitul lui 1936 0
la inceputuf lui 1937, a fast ca ea se datora
Depozit de martii.
:2-4-
,
t;...
, se indoi de viitor ; ea se accer:-
.4
..REALITATEA ILUSTRATA'", revisti de actualifigi gi culturi generslii. Apere siiptiiminal. in 24 pagini mari, tipiirite I. heliagravurit, s'i un supliment:
tipar *laicism:it Editura Adevensl" S. A. Itodocfsagladaninistratia : BUCURESTI, str. Coast. Mille 5-7-9. Telefon 344-30. Goc. postal : 2741.
sase luni : 200 lei ; tvei Wei : 100 lei- In Albania. Anglia, Danemarce, Finlanda, Italia, Norvegia, Suedia, precum si in aslie e arm America de Nord si Sud. Asia,
MO. loe 6 luni 350 lei; pe 3 luni ISO ki. In baste celeimilte tiiri din Europa, pe un an 550 lei; pe 6 luni 210 lei: pe.11411nd 150. 1s:rift:1 de public:tate : lei IS Ostia c. S ;
Sirinahd orezului, ht randuri cu
de GUGLIELMC
FERRERO
masina.
in parte deburs5rifor excesive, f5cute de care diferite
state pentru inarmäri.
Din acest punct de veddre, era de prev5zut ca mai
curánd sau mai I-Srziu s5 se produca o reactiune, aduc5nd
eu ea o usoar5 criz5, dar nimic nu ar fi indreptätit s5
ne astept5m la catastrofa ce s'a produs pe pietele finan-
ciare, in lunile Octombrie si Noembrie 1937.
e e
Sennlinoful elitelor individuate
Ant teareficienii at si oamenii. de actiune ai flnantei
prevSd pe curSnd o nous reactiune.
bob cu. bob.
Depresiunea din urm5 a fast prea brusca, pentru a nu-si
gSsi corectivul intr'o regenerare.
far in ce const5 misterioasa forti, care-a f5cut ca intrea-
ga fume s5 treaci, in decurs de cSfeva funi, dela cel
si in
AstSzi, in toate statele, democrate si totali-
tare, directivele politice se schimb5, la fiecare
sase fut.'''. In tSrile totalitare, nimeni nu stie
ce va decide maine dictatorul si guvernul säu,
tot astfel dupa cum in t5rile democrate nu se
stie ce directie va lua opinia public.; si in-
colTo va impinge actiunea guvernului.
Toate statele procIam c vor pacea, dar
fiecare in parte se inarmeazS de zor, privind
cu neincredere spre celelalte.
Pace sau r5sboi ?
Nimeni n'ar putea spune ce ne rezerv5 anul 1938.
Ve deslintui Spania un r5sboi european? Sau
Japonia si China, un risboi mond:al ?
intr'o siluatie ca aceasta, totul e posibil. Ne
putem teme de orice i putem spera orice.
Lumea a devenit foarte impresionabilä ; un
cSt de slab impuls e suficient, pentru a o im-
pinge la extremele exalfrii. sau la extremele
deprimárii.
Astfel st5nd lucrurile, violenta cribi din toe-
mna trecut5 a fost provocat5 de urm5torii
dai factor+ vestea unei siSbiri a activkStii
industriale in Statele 'Unite, care a inceput a
circula prin lunile lunie i lulie ; apoi räsboa-
iele din Spania si Extremul Orient.
Ambele evenimente erau. recunosc, destui de
grave, dar dela 1850 incoace, Steele Unite
au trecut prin crize economice, care mai de
care mai grele si s'au mai des15ntuit de atunci
r5sboaie importante, far5 a provoca ins5 ca-
tastrafe economice, de o extensiune mondia15,
ca aceea in care ne sbatem astki. De ce ?
pentruc5 inainte de 1914, lumea era mai so-
Iid si mai stabilS, iar oamenii se speriau mai greu.
Bogátia trecea drept cea mai solid5 realitate.
-
:1"°4). 4 La lucru. Acum insá, aceasta s'a dovedit a fi o iluzie
mai muk. Bunurile p5mSntesti nu au valoare
7.>"-"rir>"..." realS si deci nid existenti rea15, dec5t in rnäsura
mai luminos optimism, ia cea mai
neagr5 disperare ? 0 crizS incepe increderii pe care o avem in durabilitatea Ion.
..Lay row
momentul cand oameni prind a Aceast5 lege se aplicS la salariul muncitorului
. .4.*"".4111
si al functionarului, dupäcum se aplic5 la ve-
11
nitui marelui latifundiar si la beneficiile indu-
tueaz5 progresiv, pe mäsur'S re fan-
cezirea afacerilor confirms si agra- striasukii sau capitalistului.
yeaz5 pesimismul pre viziunilor. Intr'o lume rávSsit5 ca aceasta, nu stii nicio-
- siunea se atenueaz5, din momentul in datS dacS epi bogat sau sérac ; astäzi te poti
care oamenii incep s5 intrevad5 considera avut, iar mne ruinat.
sibilitátile unei regenerSri ì dispare Daci dorim o nous si durabilS' epoca de pro-
atunci cand, ajutatá de imprejuräri. speritate, trebue s incepem prin a restabili
credinta In viitor se reafirmS. ordinea ordine in fiecare stat si ordine
Ceeace caracterizeaz6 momentul de fat5, intre state.
-.. "--.,-- - este crescSnda dificultate de dhcernere a
viitorului a ceeace se va intSmpla de
Cei bagati trebuesc fcut so inteleagä aces+
elementar adevär. El suferä mai mult de pe
azi in ?else luni, s'au intr'un an, fie in interiorui urma incertitudinei, in care oscileazi valoaree
unei tar+, fie in refatiile dela un Thai la altuf. bunurilor Si tot ei pot contribui, intr`o ma
De secole nu s'a mai pomenit in lume o asemenea mare mäsurä decit särächnea, la restabilirei
stare de confuzii i incertitudine. ordinei in lume.
De *ate peetru toti". in 24 pagini
Pretul abonamentelor :in tarii : pe un an 400 lei;
Africa, Oceania, pe un an lei
pagina Lei 12.000 ;
112 ,P+110341i. Lei 1000 ; 114 pegini, Lei 3000. Anunciurile se prime= le Ard4ie rovistei.
T1PARUL ATELIERELE ADEVERUL" S. A., BUCUREST1
www.digibuc.ro
 Din literatura velocipedului
ado modernö se
maxi feribil co bi-
itle a pe care a
alt..nit-o dela Ora-
ni, 4a ei.

Are parul Dv. nuanta potrivitä"?

Pärul Dvs. este numai atunci bine ingrijit, când are
nuanta care vä avantajeaz5 cei mai bine.
Numai Kleinol Hesha vä ajuf s obtineti acest efect.
, " eseitle s Nuanteazi pärul Dvs. in modul cel mai favorabil,
taw el va recsmaadi dându-i strälucire o aparenti interesantä.
KOLYNOS
mii de dentisti recomandä
Kolynos pentru actiunea lui an-
tiseptica si curätitoare.
Cereti coafo
rubi Dvs. si VS
031986211. Orel
KLE N OLkesba_...44
Intrebuintind Kolynos protejati Cu Ktehloi! ngr:osFirma Balthazar elar 7. St:cures-7i L.
dintii i gingiile Dv.
Sporiti strilucirea Economisiti.
zámbetului Dv. prin compirgnd
KOLYNOS tobul mars

-eV

BOUDRY DE SAUNIER viteze, transmisiunea, ci-

autorul unei lucräri nele, ungerea. luminatul, V

de 588 de pagini mari organele de romandii".

cu aproape 400 de ilustratiuni Am avut, totuti, in tari fanatici
inchinate propovaduirvi dra- inchinMori" ai velocipediei. In originaIen culari
gostei fats de Mania Velocipe- fruntea acestora se afla, pe moderne, din anti-
die" a definit astfel ciclismul: vremuri, Constant Cantilli, din crocodil i ,Ate
,Arta de a transporta sin- gruparea literarS a lui Alexandru
gar pe roate, printr'o mis- Macedonski ti care, acum cateva piei exotice la
care simplei si de sfortiiri zeci de ani, a ti adresat bici-
anevoioase". cletei 50 de versuri (ambice se
Lin maestru al acestei arte a
fast Charles Terront din a cSrui
biografie desprindem amánun-
tul" c'S :
intelege) distribuite in cinci stante
0 in cari incerca sä redea ono-
matopeic cäte ceva din agilitatea
zisului obiect de autolocomo-
Rouge de buze, a
acel ceva", ca
MIROV
CALEA VICTORIEI 76. - TEL. 3.58.98
in 1878. a edstigat o cursil tiune. Numai stanta primä (naivä pface oricirui barbat
de 585 de kilometri pe 0 ea) mai este :
* Daea blirbatul ales se plan-
bieicletli [lira rulmenli eu Semef,
lstef. ge ca rouge-ul Dv. de buze
bile si avdnd pe dal e de nu-i place - parfumul sau prea
lemn. Nervos,
Vcinjos, patrunzfitor - aspectul unsuros
Pe atunci tofu; din fatä, absurd - atunci incercati MICHEL El
de imensa, ii urma o rotitS cat Fugar de fer are ceva, ce place
Fii smeu fieciärui
un covrigel ce se impede colin- bärbat. Parfumul sau este ab-
datorilor ; i amändoua sfarâiau Mereu:
La drum saint seducator. Modul corn-
inteun zängánit exagerat al Ian-
ileum pozitiei sale mentine gura fra-
turilor in limp ce velocipedistul geda, ca a unui copil.
trona pe o ta comic de inalt5. in tine sper. Pretutindeni, in toata lurnea.
Is-feria velocipediei dela celeri- Nädejdea pe care si-o punea
ferul" lui Sevrac din timpul marei velociped, era pentru Bucuretti- ferneile cari au experienta
arta dragostei, prefera MI-
revolutii franceze, !Yana in zileie Paris In 10 zile ti 6 ore, cursä
noastre ar alcatui o vasta poves- intreprinsa la 24 August 1900, CHEL Dacä i Dv, doriti ea
romantismul vieliä Dv. za per-
tire pasionanta PSn5 s'o avem, ora 7 lo dimineata din pieta
trebue s ne multumim cu Teatrului National. 2720 de kilo- e ì sá faceti rnereu noui
victoriiatunci refugiul Dv.
broturica din Colectia sportiva" metri Str5baterea fiecSrui kilo-
este MICHEL
aparutá in 1924. Continutul zisei metru necesita : 138 de invar-
broturele e in disproportie cu tituri ale pedalei". 7 TONURI INCANTATOARE:
Blonde, Brunet te. Cherry,
lunsul subtitlu de pe copertä Acest amorez al vitezei" a scris VI 'dd. Capncine,
care suns astfel: o carte de amintiri : Din sbo- Raspherry, Scarlet.
Mirimi: de lux, mare,
astorieul, eaucincul, bici- rul bicieletei. Pentru bicicleta popular.
cieta de turism.apiiredorile, lui, rulment de o moliciune cum Ineetbaintali pentru dew-
ghidonut i aceesoritle lui, este a catifelei 0 de o sensi- veigireaensembk-alai Dv.,
eadral, roata liberà, multi- bilitate ca a unui cal de ras5", fardal MICHEL, rouge- al
port-bagogiu, avea accente lirice. Proza-i, cu durabil, evangelical de
acid, care nu aseurd re-
antrenarnentut. Motocieleta, oarecari furuburi, o mânuia sisal apd umezeali.
siderarul,motoral, punerea ce-i drept cap. o chee
in mers, schimbätorul de englezä.
BARBU LAZAREANU

www.digibuc.ro
 JAPONEZII CALARI PE CAMILE,
OCUPA ORA$111. KWENKIJ,

IN PROVINCIA SHANSI
Realm aci un aspect al companiel ja-
poneze de calcireti pe cmiIe, care dupa
inverunate lupte au ocupaf orasul chi-
nez Kwenku, in provincia Schansi.

10 MOP CO OCAZIA
GRAVELOR TURBURARI DIN TUNIS
o bataie intre un zuav francez si un grup de
arabi, a dus la grave turburiiri, in Tunis. Pentru
linistirea spiritelor a fast nevoie de interventia
politiei si de declararea stiirii de asediu. Cu
aceastii ocazie. 10 persoane si-au gasit moartea.
In fotografia noastrii tunisienii demonstriind, in
dosul refelelor de sârmâ ridicate de militari,
in Tunis.

o STATUIE PENTRU DES-HP-

TAREA POLITICII JAPONEZE!

In grádina ministrului japo-
nez al comunicatiilor, R u-
taru N a g ai partizanii
partidului Mikatsukar au
ridicat o uriase statuie, su-
pranumita d est e p t a-
r e a", pentru a incuraja pe
marele patriot sâ ridice
fruntea dupii orice fel de
infrângere. Statuia poartii
si o inscriptie.
he fotografia noastrci, sta-
tuia-simbol din gradina mi-
nistrului japonez Rutaru Na-
gai, la Tokio.

Grevigii din Detroit

au fast
risipiti de poillie

In fata lui Federal Screw

Works Ifabricile de cuielt
din Detroit. au avid lac
grave ciocniri intre 5000
grevisti. A fast nevaie de
200 politisti co risi-
peascii. Fotografia noa-
stra infiitiseazii politic cil-
iate, isnpritstiind pe gre-
visfi.

www.digibuc.ro