REDACTIA $1 ADMINISTRATIA: Z1ARUL UN1VE1SUL" Telefon 3,30 58 Mercuri, 30 lanuarie 1935

No. 6 (An. VII ) Pretul 10 lei Bucureti, Str. Brezoianu no. 23-25
Taxa pWald platitä in numerar contorm aprobarei Dir. G-le P. T. T. No. 120228 932

Cunoscuta sculptoritd Militza Petrascu, lucreincl la un fragment din mausoleul Eroinei de la Jiit" Ecaterina Toderoiu
(Ve2f) pag. 7)
(Foto St. Dale)

www.digibuc.ro
 2 ILUSTRATIUNEA ROMANA"

Discutii pe coloane intregi asupra noului con-

tract de inzestrarea cu armament a tdrii. Co-
mancla se face... tot la Skocla !
Cum ?... imi yeti spune dupd toata fre-
ctitura, revenim la punctul dela care plecasem?...
Natural ! Cui pe eui se scoate !
Guvernul gi-a anuntat intentiunea ca in =-
rand sa reorganizeze monetaria Statului, pentru
a o pune in situatia sd batd o eventuala
. emisiu-
ne de monetd... metalied.
Deocamdatd, opozitia e cea dintiii care bate
monetce din aceastd chestiune !...
Se pare cc/ toti grangurii" sunt la punct cu
plata impozitelor, deoarece urgia fiscala a ince-
put sa clescopere surse noui de impuneri, in cli-
rectia in care te-ai fi ct$teptat mai putin.
S'a gäsit o mocialitate de a se institui un nou
bir ...pe scriitori.
Deocamclata, ace$ti boemi din totcleauna, se
luptci prin preset contra inchizitiei fiscale, eau-
tancl set convingd pe urmaritori cá tagma scrii-
toriceasca are mai curancl nevoie de oxigen de
cat de o lasare de stinge;totwi, dacci bietii oa-
meni vor constata ca asa le e scrisul", vor mul-
tumi pe cleoparte pentru atentia morala cci serie-
rile Thr sunt atat de apreciate", 'inset in loc
de a mai plãti vreun bir, vor da bir... cu fu-
gitii !" Tineri bucuresteni, r&spunzând la
apelul pentru instructia preregi-
Dosarul afacerii Stawisky a acumulat, dupa , mentarâ
cunt anuntd comisia de ancheta, 2.300.000 pagini
continancl: marturii, doeumente, facsimile.
0 asemenea opera voluminoasei a necesitat de Politia din Oviedo a reusit sa
sigur mii de functionari, eari au lucrat cu febri- gdseascd un milion pesetas, furati
litate. de revolutionari dela sucursala
E singura fapta bunt/ a defunctului excroc Bdncii Spaniei.
Pentru descurcarea in$elatoriilor Mr se mai cla Aceastd suma a fost gasitd
de lucru la o gramada de $omeri... ascunsd intr'un cotet de gclini.
...E pentru prima card cd furtul
Guvernul anunta o serie intreagd de monopo- unei sume atat de insemnate poa-
luri, pe cari intentioneazd sci le realizeze, $i anu- te fi totu$ taxat drept... simpla
gdindrie !...

Citim in ziare :
Cu toate cd Mussolini este un
adept convins al sporturilor, el se
recreiazd mai cu seamd dinteind
din vioard. Genealogii italieni sus-
tin ca acest talent al Ducelui ar
fi mostenit dela strdmosii sea".
Pentru noi e mai putin important cd ducele
dintd.
Principalul e... in a cui strund !... Sd speram
ca intr'a naastrd !

Pornirea concurentilor români, in vederea ral-

lyeului dela Monte-Carlo

me : monopolul zahcirului, al petrolului, al ceaiu-

lui qi al cafelei.
Opozitia va porni pe aceastd tema o campa-
nie puternica.
Nu atat de dragul articolelor
fried sd nu institue guvernantii de mai sus, ci de
si un monopol...
al guverndrii !...
*

Trupele japoneze se pregatesc sd patruncla din

nou in China. Cea mai bund dovadd e ca au in-
ceput din nou sa se plangd, cd chinezii res-
pectd obligatiile.
Ve$nica poveste a oii, care turburd apa lu- Sporturile de iarnk pe Valea Plângerii" dela Bellu. Bucurestenii profit& de prima zapadâ, mai
pului !... abundentd. Meclalion : Eugene Pazis, turnâtor din Billancourt, mostenitorul
milioane dolari, call in fond ar fi daar o misY11)care unei averi de 30

www.digibuc.ro

DraMAR
and doamna IrCne Joliot-
Azi succes personal
Curie anunta ca undescoperire
atât de importanta and tat&a lu- ra-
dioactivitätii artificale,
urea stiintific& i profan& e gata s'o
descoperitoarei
proclame pe urmasa salvatoare a o-
radiului ca pe o nouä
menirii, a sosit, sper&m, clipa ca
o mare savanta românä,,d-ra $tefania
Maräcineanu, sä-si ocupe locul ce i se
progresului, ap&and
cuvine pe scena depe
pe primul plan, care pe nedrept
a fost trecut& in urnbrä.
Domnisoara Max&cineanu nu e cu-
noscutä cornpatriotilor sM, la inceputul
carierei sale stiintifice, cleat din a-
strai-
teva ecouri räsunând din presa
nä, parvenitä pânä la urechile atât
de putin credule ale concetätenilor,
Savantct noastrd, fdatnd experiente de
radioactivitate cu cliferite metale
atunci and e vorba de fratii bor. A-
poi ea 41 face reaparitia in patria sa
dupa zece ani de absenta, inchinati
nurnai lucrärilor stiintifice 1 devi-
ne foarte bine cunoscut árii, prin
indráznetele sale experiente, prin care
pretinde a produce ploaia artificiala.
Nimeni nu este profet in tara
sa ! imi imparaseste vechiul ade-
vär, cu mult& amäraciune in glas,
donmisoara dr. Markineanu, in timp
ce-mi înirä in fata zeci de dovezi,
cari vor reusi s'o consacre : comuni-
c&rile buletinelor stiintifice ale Aca-
demiilor de stiinte din Paris si Bucu-
rest, articole de gazet& semnate de
mari savanti, certificate si scrisori
prin cari oameni de stint& i profani
se declara martciri ai reusitei expe-
rientelor, cari nu vor inarzia al, de-
avarseasa gloria savantei, atunci
and vor fi scoase la luminä.
Inampin astäzi aceeas neincre-
den cu producerea ploii artificiale,
cum am inampinat mum zece ani cu
descoperirea radioactivitätii artifi-
ciale a plumbului. Irene Jo liot vine
dupa zece ani i anuntä descoperirea
radioactivitätii aluminiului, urmand
comod o cale anevoioasä, pe care i-am
deschis-o eu. Dup& zece ani, o varian-
o deductie fireasa a primei mele
descoperiri, este primitä cu eel mai
ILUSTRATIUNEA ROMANA"
D-ra Mdreicineanu, in laborator.
mare entuziasm. Din fe-
ricire pentru mine nu toti
oamenii au fost pedepsiti
cu pierderea memoriei..."
Domnisoara M Arkinea -
nu imi arat& un articol
din Neues Wiener Jour-
nal", purtând data de 5
Iunie 1934, articol-inter-
wiew luat doamnel Joliot,
in care, printre altele, jur-
nalistul spune :
Ne amintim cä o sa-
vant& româna, d-soara
Märacineanu, a fost prima
care a anuntat f enome-
nul radioactivitatii ar-
tif iciale",
Nu v& sup&rati, &soar& Mär&ci-
neanu, dar ca reprezentantä a profa-
nilor in materie tiinificä, v'as ruga
s&-mi dati ateva elementare l&mu-
riri asupra fenomenului radioactivi-
tatii i sd-mi impart&siti cum i-ati
smuls misterul.
Importanta elementelor radioac-
tive in stint& este cunoscuta azi de
intreaga omenire. Un grain de radiu,
de pilda,, in transformare, degajeaza
37 miliarde de calorii, tot atat cât
reusesc sä degajeze 500 kgr. de carbuni.
Trebue ins& s& stiti ca orice corp ra-
dioactiv se distruge prin el insusi, fie
a are o viat& efemerá de secunde, fie
c& tr&este miioane de ani. Timpul de
injum&tätire a unei substante radio-
active se produce intotdeauna la in-
tervale regulate. In anul 1924, lucand
in laboratorul de radiu, conduatoa-
rea laboratorului, doamna Curie,
mi-a propus sâ studiez fenomenul
poloniului, cel mai puternic descen-
dent al radiului, care prezina Mega-
lit&ti in timpul säu de distrugere.
Dup& indelungate cercetdri am. reu-
sit O. descopar cauza acestui feno-
men : poloniul transmitea din radio-
activitatea sa suportului de metal in
a carui imediatä apropiere se afla,
dup& cum un fier magnetic transml-
te magnet altui fier nemagnetizatim-
primându-i radioactivitatea artificiala.
www.digibuc.ro
3
LUCK)
tam vechile acoperisuri de plumb ale
Parisului, in special acoperisurile Ob-
servatorului. Am f&cut constatarea ca
un inapätânat ghinion mä urmAreo,
cerul acoperindu-se cu nori ori de
ate ori lucram pe acoperisuri.
Am ajuns curând la concluzia c& nu
era o simplä coincident& care m& im-
piedica sa lucrez, ci câ expunerea u-
nor substante radioactive la soare a-
trägeau condensarea norilor. Omeni-
rea e inc& sceptica.
Sunteti incurajatä in opera dv.?
In anul 1925, cu ocazia vizitei o-
ficiale la Paris a M. S. Regelui Fer-
dinand si Regina Maria, presedintele
republicei mi-a Merit cinstea sä le
vorbeascA Augustilor oaspeti despre
succesele mele in Franta. Am primit
din insäsi mâna M. S. Reginei Maria
o subventie din propria sa casetd.
Apoi in 1929 am primit premiul
Ferdinand, acordat de fundatia Fer-
dinand dela Iasi.
Cu fonduri astfel dobândite mi-am
cumpärat aparate de radioactivitate
moderne, cu care am putut organiza
o sectie de radioactivitate in labora-
torul de electricitate dela facultatea
de stiinte din Bucuresti.
Dar va spun :
Nimic nu mä va opri din drum.
$i Galileu a spus : E pour si
muove".
D. Lc.
Fiul lui Briand
In Franta provoaca mare sen-
zatie cazul tanarului'Marius, care
pretinde ea e fiul defunctului
mare om politic, Aristide Briand.
Interesant e, ca multi prieteni in-
ai regretatului ministru fran-
ces recunosc acest lucru.
In tinerete, Briand ar fi avut o
leghtura amoroasä cu o dbarana
din Bretania. A rezultat un copil,
Marius, cdruia Briand nu i-a lcm-
tut acorda numele au din cauza
situatdei politice la care a ajuns.
Mai tarziu, insä, a incercat sa re-
pare greseala. L-a chemat la Pa-
Mi-am continuat cercetarile in a- ris si l-a facut functionar supe-
mast& directie mai arziu in labora- rior in ministerul agriculturii.
toarele Observatorului din Meudon, Marius poseda numeroase scrisori
unde am facut un pas inainte, cons- amintiri dela tatal au. Iar a-
tatând cä i soarele poate produce cum pretincle i o parte din mos-
radioactivitate tenire.
Dar fenomenul ploii artificiale Bine inteles ca ruclele lui Bri-
cum ni-1 explicati ? and cu drept la succesiune se o-
Ploaia nu este dectit o consecin- pun categoric si nu recunosc ca-
ta imediatä a influentii solare in ra- litatea tânäruhil Marius.
dioactivitate. In cercetarile mele pen-
tru radioa,ctivitatea plumbului cerce-
Sub cupola Institutului Frantei
Ducele de Broglie, a cdrui receptie la Institutul Frantei va avea loc
in curând

Atunci când Mynheer van Willi- bogatdu-si lua si familia. i când pre-
gen si-a infiintat plantatia de
frumoase
ceai, una din cele mai
din Preanger, se gândea la ceeate van Willigenom
viseaz& toti fermierii alandezi din
lava : cativa ani de munch' i pe
win& inapoi ca bogatas in patrie, cedeze filea. Sarina fu adusä, ne-
in Europa.
Nimic nu era mai obisnuit decat neintrebata
a-ti lua in cask ca menajera",
ma cum se numeau aceste fete; fiind
totodata servitoare, amante si fete vazurä ochii tatälui. sau /and se
in cash, pe fata vreunei familii intoarse dela Meca. Obosealä, tri-
sarace de bastinmi, mai ales daca stete i resemnare se putea citi pe
plateai Parintilor un pret bun. fata copilei sale, altadata asa de
Fata nu se simtea injosita ; din
contra, se urca pe scara social&
unui alb.
Asa s'ar fi putut petrece cazul
cu Mynheer van Willigen, cu toa-
te ca nu era deloc privit bine nici
de albi, nici de bästinasi. El insa
tl aruncase ochii pe Sarina, o
copilä frageda, fiica preotului
mahomedan al satului. Desi Isla-
mismul din lava nu reprezinta o
putere, totus preotul este o per-
sonalitate, chiar in cel mai mize-
rabil sat si trebuie sa-si pastreze
onoarea nepatatd.
Niciodata n'ar fi consimtit Ba-
pa Amri, preotul, sä-si dea fiica
-inurdarului ghiaur". Asta o .stia
si Willigen. Dar mai stia cá in
curand Bapa Amri va pleca spre
Meca, pelerinaj visat de °Tice mu-
sulman credincios, i eä nefiind
Chelnerii-patinori, la St. Moritz
va pleca singur, neputan-
otul plecä, pentru a se reintoarce
ca stant, Mynheer
nu-si pierdu timpul
convinse pe satia preotului sa-i
intrebata, in casa stapanului
fu facutá cea mai.
insemnatä femee a easel sale.
Dar ceeace nu vazuse lumea,
veselä.
S'ar fi räzbunat amarnic. Ah !
Cum ar fi implantat in pieptul
necredinciosului pumnalul eu ma-
nerul .serpuit, mostenire dela stra-
mosii sai !... Dar legea hagialaeu-
lui Il oprea sä mai verse sange
Bastinasii incepurä sa treaca de
partea preotului bar i olandezul,
ca sk nu ajungä in» situatia de a
se vedea fara lucratori, se invita
arata
binevoitor fata de ei
Pe Eapa Amri la el acasa. Taal
Sarinei veni, cu inima clacotind
de lira, dar cu surasul pe buze
cu plegactuni adânci inaintea
chipului gräsuliu al lui Willigen.
Incepu chiar sa povesteasca de-
spre calatoria sa. Se vorbi despre
toate, numai de Sarina, nu. Olan-
dezul mai invitase cu aceastä o-
cazie cativa vecini. Toti oaspetii
www.digibuc.ro
Meet, desclesta mana depe gatul
reptilei, care se incalaci molatec
pe bratal sau i pe urmä azu. jos.
Vino si incearca i tu", zise ha-
giul, eu un fulger de biniinta in
ochi. Lighiaana diavalului a simtit
puterea dunmezeeasca !"
intr'adevar, and Mynheer
van Willigen se apropia, prevazà-
tor, misterioasa faptura verde se
lasa mangâiata, se incoläci mola-
din
tec pe bratul sau si in cele
urma fu din nlou inchisä, Ma% cea
mai mica impotrivire, in cusca sa.
.
Admirabil", exclamä, incantat,
olandezul. Vrei sä-mi mie
sarpele ? Am astazi invitati la ceai
desigur cä n'au mai vitzut ma
ceva. Ii multumesc Bapa Amri !"
Fie, voia lui Alah", zise marele
preot, zambind, i plea.
Dupä masä sosira, oaspetii : a-
ceiasi vecini din ziva precedent&
Multe subiecte de conversatie nu
exista la plantatii, aa ca. in =-
rand veni vorba de hagiu i de
minunata iul putere. Mynheer van
Willigen le povesti despre im-
ascultau minunati vorbele hagiu-
lui :
Da, Alah fie laudat, urmä el
o fraza Inceputa, minunate sunt
caile lui i minunate puterile pe
care le da el hagiilor. Hagiul nu
Cu totii se retraserd, inspdinitintati
blanzirea sarpelui si se indrepta
mai are dace sa se team& : nici
de oameni, nici de animale. Tu spre coltal umed, unde se ails,
cunosti", se adresä el alandezului, cusca.
grozavii nostri serpi tuctn? Pute- Mi-e cam frica. !" zise bätranul
rea lor e ca a sarpelui boa 4 ve- Ruyter, cel mai batran dintre f er-
mieri, care traia cu o bastinasa,
ninul lor nu are leac. Ei bine eu i vietuind
1.1. iau in man& descant, de legitimându-si copiii
poate Si se joace l un copil multumit pe insulä. Nu da dru-
mul sarpelui afar& !"
cu el".
dece nu, unchiule ?" räs-
Bapa Amri" zise Willigen cu
privirea miratä, eu te cred, easel punse tânärul van Berg, rotin-
tu esti un orn sfânt, daT poti face du-si bastonul de bambus. Am
lucrul acesta sub ochii mei ?" eu ac de cojocul lui !"...
Hagiul surase : In acel moment van Willigen
Pune pe oamenii täi sä desehise cusca i dinauntru se
prima cativa 4 pe urma cheama- napusti reptila ea un fulger ver-
ma. Nu spune ins& nimic Sarinei, de, infigandu-si dintii in mama
caci acestea aunt lucruri sfinte, lui. Cu un rdenet neblin, van Wil-
care nu trebuese stiute cleat de ligen Il scutura mama si sarpele
bärbati". Apoi plea. cazu, Indreptându-se suerând spre
Nu este de lac lucru greu sà oaspetii, cari fugira, care incotro.
prinzi câtiva serpi. inteo plantatie Numai tânärul van Berg îl inu
iavanezä. Cu o capeana special& cuvantul i cu o loviturä a basto-
luicrul e foarte simplu. Chiar a nului säu de bambus strivi capul
doua zi olandezul trimise dupa reptilei.
hagiu. Acesta veni, raspandind in Dupa o jumätate de ara, cand
jur un parfum puternic, sucul u- Mynheer van 'Willigen se ricise
nei plante exotice. Se cluse drept pe Data sail de moarte, batranul
la custile unde erau Ruyter se intoarse cu van Berg
Acolo se afla un boa mare spre reptila moarta cerceti
dup.& cum se intelegea dupa capul.
nemiscarea lui, 4 alti doi serpi Intocmai dupii, cum ma. gin-
mai mici din cea mai otravitoare diam !", incepu el; invatä 4 tu,
specie. tinere. Simti mirosul acesta stra-
Hagiul lua un bat cu floe& la in ? E al plantei Kobla. Daca se
un capät i deschise unei exalä pe la gura unui sarpe .acest
custi, insotit de privirea minunata parfum, el este casi paralizat
a lui Willigen. Cu furca el prinse pentru o jumätate de ord.. Apoi
artistic capul reptilei i cu mans, isi revine. Bietul Willigen n'avea .
stangä, repede ca fulgerul, luä de unde sä stie seeretul, deoarese
sarpele de gat. Asvarli apoi ba- era prea nou-venit... si la dreptul
gheta i trecu de cateva ori vorbind eine ar putea sti toate
mama peste capul sarpelui. Incet, tainele acestor misteriosi preoti !"
 5
ILUSTRATIUNEA ROMANA"

CAgthe212.1flAkac (1-Lu9t

ATALLIIONUli PCIMItIll G ALE

margelariile i firul a- dintre eari unii sunt imbracati si al-
Primul lucru pe care 11 face ce- strassurile,
copera pulpele tinere. ii goi, de orice gand erotic. Nici
táteanul anglo,saxon, german,
Prin orhestra trece par'a pri- un o impudoare: aceste femei tree
bulgar, roman sau suedez and fior precursor, o vioara, face sub nasul pompierului de serviciu,
descinde la Paris, in calätorie de
acorduri, saxofonul incepe care nici nu le priveste. E ea in-
afaceri sau in voiaj de placere, e mele
sa se agite, apoi cortina incepe sa, tr'un camp de nudisti, unde
sä-si retie pentru o seard un foto- palpite. prin miraeol fiecare femee ar
lin bun la Falies Bergères", sh fi perfectd.
admire spectacolul cu zeci de fe- Abia atunci se ridica murmurul Pe scena batalioanele de girls"
mei nude, pene de strut, i stras- marin al salei. Culoarele, fotoliile, pastreaza o discipliná severa
galeria s'au umplut intre trap cu dansul
suri. lor rationalizat" pare o
o hune eteroclitä, dar bine dis- imensa masinä,
Spectaeolul, sau mai bine zis bine unsa.
speetacolele (sunt peste 50 de tea- pusa. Dar cum paraseste scena, femeia
tre de revistä) acestea sunt un Seful de orhestra ridica mainile apare sub dansatoare, ordinea se
pullet din lista monumentelor" lui de paiata, inmanusate. Un ti- desface, ierarhille se strica.
de vizitat in Cetatea-Luminä. pat de trompeta, de viori inebu- Zeitele vorbesc, barfesc i pala-
nite, de instrumente cu nume
Dar nimeni din cei cari admira vragesc
barbare, arunca in saia fanfara, chise. in lojile ou usile larg des-
din fotaliul capitonat cu catifea care anuntä inceputul marei f e-
superbele trupuri gaale i feeria erii.
decorurilor, nu stie ce muncd in- In spatele decorului CU flari
tea-Ls5, se depune in spatele pere- monstruoase, de pe scena uncle
tilor de mucava, pentru a satisf a- un tandr in frac violet cântd.: Un
ce ochiul burghezului, care a cum- trandafir e im cuvant de amor",
parat biletul de intrare. mecanicii aranjeaza decorul sce-
Speetacolul acesta frivol se nei urmatoare. Abia e pus la lo-
monteaza, ca o adevärata uzina, cu cul lui al doilea decor i orhestra
scripete, cabluri i masinisti pri- da semnalul, cortina se ridia. A-
ceputi, cari lucreaa in viteza eele tunci land mecanicii ies din we-
câteVa ore de desatare pentru nd intra femeile goale, cari ca-
domnul din fotoliu. denteaz5, cu glas tare masura si
se arunca sub du-
sul luminos al
proectoarelor.
Castä nebunie!
In f a ta acestor
s â ni imbobociti,
acestor solduri
zvelte si a coap-
selor de Di an a,
nimeni nu se e-
motioneazd. Nici
o privire nu in- Until din cele
sista.Un adevarat m a i frumoase
abis separä pe a- tutduri de revis-
lucrátori td, la Folies Ber-
geres ;

Medalion : Edith
Méra, ce le b r
prin talentul et
$1 recenta ei si-
nucidere.

Regisorii strigä. Soneriiile suna

Intrarea artistilor e pe rue Saul-
nier, o ulicioard, ingustO cu cu-
renti puternici. Apoi patrunzi, in
lungi culoare intunecoase, printre
schelele vechilor decoruri, in culi-
sele lui Folies Bergères".
La inceput totul pare paräsit
mart. Scena, culisele, lojile, sca-
rile si culoarele sunt ea un palat
ráfasit dupa trecerea barbarilor.
Dar cum vin muncitorii place-
rilor pariziene", fiecare se aseaza
intr'o clipa totul se
La locul lui
schimba ca prin farmec. Electri-
cianul a intors manivela si din
toate partile au tasnit luminile
albe, rasii sau verzi ale refleetoa-
relar, transformand peretii de
carton prost vopsiti, intr'o feerie
de culari l desen.
In acest timp, in cabine, figu-
rantele se desbraca in graba
asurzitor. Pe sari se arum& un
vârtej de piele trandafirie acope-
rita, cu mici petale de rosä.
o noua vedetà, a Folies Ber-
gère"-ului, poate cea mai tânara
actrita, care a intrat In loja de
prima stea" a teatrului, se lupta
cu o emotie nebunk inainteildee
intrarea la scena. In special
groaza, sa, coboare scarile de ar-
gint.
Pâna de curând, ea era doar o
fatä goalä". Nu a uitat Inca a-
cea vreme i poate o regreta.
Ultimele sunete ale alamnrilor
din orhestra au atins, insfârsit,
marginile tacerei. Pentru asta-
seara s'a sfarsit miracolul. Maine
e matineu. De doua ori,
femelle goale, electricienii, mu-
coristii, actorii, vor eons-
trui acest edificiu de vis, de tru-
puri tinere, de flori si de cântece
care este o revista pariziana.
R.
Costumele lui Göring
In privinta costumelor, Goering
primul aghiotant al Hitler, imita
pe ex-Kaizerul Wilhelm.
Fostul imparat avea aproape 300
uniforme deosebite, dupa numarul
uniformelor imperiale, si schimba
aproape zilnic câte un costum.
Goering vrea sá reinvie, acum,
acest obicei. Primul ministru ger-
man are nu mai putin de 89 uni-
forme diferite i schimbk uneo-
ori, câte doua-trei costume pe zi,
Stânga: Tablou alegoric al unui iacl, care poate citrage Pe multi;
Clipa iflträrii n scend.
www.digibuc.ro

In timpul din urma a starnit o mare senzatie
in toate cercurile stirea despre descoperirea assa
ziselor raze ale mortii".
Ematia profanilor, ca si a specialistilor, era in-
teo masurä justificata, intrucat, de astadatä, eel
care a facut senzakonalele declaratii in aceasta
materie nu era o persoanä fara insemnatate, ci
o autoritate stiintifica: Niculae Tesla, ilustrul fi-
zician american, de originä croata, supranurnit
Edisonul iugoslav".
In ziva cand a implinit 78 de ani, batranul
inventator, intr'un interview pe care 1-a acordat
ziaristior yankei, a afirmat ca a descoperit niste
radiatiuni necunoscute, ale caror efecte sunt a-
tat de formidable incat, gratie lor, in viitor, o-
rice räzboi ofensiv va deveni de fapt imposibil.
Tesla, nascut in Croatia, apartine perioadei e-
roice a electrotechnicei, care ji datoreste o serie
de progrese importante. Desi, de o constitutie
foarte pläpanda in copilaria sa, el a remit, prin-
teo admirabila energie, sä-si infrânga slabiciu-
lnstalaye pentru realizarea tensiunilor electrice
malte si a racliatiilor mortii"
nile fizice i sa-si pun& in aplicare visul sau :
acela de a studia electrotechn,ica. Inca din vre-
mea cand era student, inginer la coala .Poli-
technica din Graz, s'a ocupat de numero.ase pro-
bleme practice de electricitate. In 1882, dupa ce
practicase cativa ani profesiunea de inginer, in
Budapesta, pleaca in America, oonvins ca in
Un laborator pentru pradacerea tensiunilor inalte
raze se loveste, in practica, de dificultati foarte
serioase. Pentru a le produce, avem nevoie de o
tensiune electric& de vreo 50 de milioane de
volti, valoare tau adevärat impresionanta. Dupa
cat afinna Tesla, e vorba de un aparat ou aju-
torul caruia se produc raze, care pat fi emise
in aer liber, nu numai in vid, ea in incercarile
de pan& acum.
Sub aceasta forma, afirmatiile atribuite lui
Tesla par neverosimile. E poibll ca teclinicianul
american sa fi gandit altceva i ziaritii sa nu-1
fi inteles destul de bine.
Ca exist& raze ale mortii, adica raze care exer-
citä asupra unor fiint6 ucigataare, este un fapt
dovedit in mod experimental. Pe de aft& parte,
este firesc ca folosind tensiuni electrice extra-
Tesla, descoperitorul razelor
mortii"
noul continent va beneficia de po-
sibilitati mai intinse pentru reali-
zarea i exploatarea inventiunilor
sale. A colaborat cativa ani cu
Edison si dupa aceea a lucrat in
mod independent.
Radiotechnica In special il da-
toreste multe din cuceririle ei ac-
tuale, care au facut posibilä perfectionarea D. Chadfielcl, dela $coala superioara tehnica, din
practica a invenkunii lui Marconi. Leicester, a descoperit si el un mijloc de emis
Am pomenit pe sourt de viata si opera de pan& ,,raze ale mortii", rewind sä ucida soared i alte
acum a lui Niculae Tesla, pentru ca sa putem m,ici vietati clela o mica distanta
aprecia la justa lor valoare marturisirile unel ordinar de ridieate, efeotele fizialogice pomenite
oompetinte de talia lui, intr'o materie atat de pot fi intensifieate intr'o mare masurä.
controversata susceptibila die exagerari ca a- Cand avem ins& aface cu raze, care pot fi e-
ceea a fairnoaselor raze ale mortir. mise nurnai in vid, nu putem afirma ce efecte
Lumea e deprinsa de multa vreme s auda vor exercita atunci cand vor putea sa strabatil
din gura bartranulul inventator tot soiul de fa-
gädueli de näscaciri miraouloase, care in urma libere in aer. In acest oaz suntean redusi la
insa s'au dovedit adevarate. simple ipoteze i la calcule de probabilitate.
Iata deci pentru ce s'au emotionat continen- Se poate calcula de pilda, cam cat de groasa
tele and Tesla a pomenit deunazi de razele uei- trebue SA fie Vasa de plumb, pentruca sa o-
gase. preascä un manunchiu de asemenea raze. E si-
ce a spus Tesla in aceasti prWinta ? El a- gur ea Tesla, cand vorbeste de lain blindaj impo-
firma ca a isbutit sa realizeze, gratie unui sol triva razelor mortii, s'a gandit la o cuirasä de
de bombardari electrice, radiakuni capable sa plumb si nicidecuim la una de otel, asa CUM s'a
afirmat in unele ziare. Caci, in cercetarile de
distruga, de pilda, o fiotilä. aeriana de 10.000 de laborator
avioane, la o distanta de 400 de klrn., si tot pe de plumbale radiathlor se lucreaza, eu obstacole
si nu de otel.
aceeas dale, sa nianiceasca armate intregi. Pe de altä parte, cifrele relarkve la numarul
Razele, pe care el ar fi reusit sa le punä in
evidentä, saint atat de patrimatoare incat stra- avioanelor eari pot fi distruse seamana mai de-
bat tot felul de obstacole. Ninnai placile extrem graba a fantezie decat a skint& exacta. Ele nu
pot fi atribuite in nioi un caz lui Tesla. E pro-
de groase de otel ar putea impiedica, pana la un babil
punct, anersul bor. ca acesta s'a exprimat pur i simplu azu-
E drept insa cä fabricatia acestor cumplite pra unor perspective mai departate i deocam-
data pur teoretice. De aci i pana la realitate
este un pas destul de mare, pe eare reporterli
profani 1-au trecut cu prea multä usurinta.
E drept ca realizarlie technice din ultimul
timp ne-au dovedit cä. nimic nu e imposibil pen-
tru *Uinta moderna. Aceasta insa nu insem-
neaza ca o rezerva de soepticism rezonabil nu e
necesar pentru discernarea stirilor in aceasta
materie.
Marconi, de pilda, o autoritate pe taramul
radiotechnicei fiind intrebat ceeace crede asu-
pra efeotelor distructive ale nouilor radiatiuni,
a raspuns :
Cativa colaboratori ai mei imi spun ca, un-
dele hertziene de 20-50 de cm. pot amide soareci
alte,animale midi, care se gasesc in calea un-
delor. Desi n'am facut asupra mea niel o expe-
rienta, stiu insâ ca trupul omenesc se incalzeste
atunci cand e strabatut de aceste uncle".
Deocamdata, razele de care dispunem nu reu-
sesc sá distruga decal diferite soiuri de microbi,
farpt desigur foarte pretios pentru terapeutica
medicala.
Rámane insa de vazut dada in stadiul viitor al
electratechnicei, atunci cand vom reusi sa reali-
zam in laborator fulgerul artificial la 50 de mi-
lioane de yolk (condika lui Tesla) , radiatille ob-
tinute vor avea, inteadevar, efeetele formidabile
anuntate.
Pentru moment sa ne temperam entuziasmul,
asteptand viitorul cu rabdare i incredere.
$t. Tudor
www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANA"
TOPITELE tiOA RE
e vot
Cititorii nostri ii amintesc
reportajul Pe urmele eroilor" pe
de
care 1-am publicat in aceasta re-
vista $ i in care evooam, dupa in-
vestigatiile pe cane le-am facut in
Gorj, faptele i memoria eroinel
noastre Fecioara dela Jiu, Eca-
terina Toderoiu.
Spunearn atunci cat de dureros
am fost impresionat de faptul ca
aceasta eroina, care a reinviat prin
acele neuitate i glorioase fapte de
virtutile strabunilor
arme toate in fata prima-
nostri, odihneste les-
riei din Tg.-Jiu sub o simpla
mai ales cat de
pede de piatra. Si cuvintele
uluitoare au fost batra-
nei din Vadeni, mama eroinei, care
imi spunea
Pana la monumentul recu-
nostintei nationale, mäcar o sim-
sa-i pun, crestineste,Au trecut doar
pla cruce de lemn..
In atelier: schitele d.iferitelor peirti
ale mausoleului Ecaterinei Tode-
roiu".
atatia ani, si fata n'a fast pa-
Am pardsit acele locuri, figadu-
Md sa, lupt prin toate mijloacele
monument
pentru realizarea unui cum
care sa cinsteasca asa se cu-
vine memoria luminoasa a Eroiliel
dela Jiu. fecioara care, dealungul
vremurilor, va pildui cu faptele el,
tinerele
Si ma gandearn tocmai la reali-
zarea acestei fagadueli, cândnoastre
o dis-
tinsa cititoare a revistei
imi atrase atentia cä o mana de
gorjence, in frunte cu distinsa
cloamnd Tätärdscu, sotia prirnului
ministni, a infaptuit eeva mai
mult de cat un monument un
mausoleu...
Un mausoleu ? Ideia e i ma;
buna, initiativa si mai inimcasál
Desigur, in oricare altat,ara din
lume, eroina dela Jiu ar fi avut
de mult un grandios mausoleu,
zeci de impunatoare monumente,
un muzeu, care sa adaposteasca
cu grijä relicvele scumpe, sute de
carti in care scriltorii sa poves-
teasca neinfricosatele-i i glorioa-
sele-i
Deaceia nobila i frumoasa ini-
tiativa a doamnei Tätarascu are
cu atat mai mare merit cu cat in
aproape doua zeci de ani cäti s'au
scurs dela razboi nimeni n'a putut
implini aceasta datorie fata de me-
moria Ecaterinei ToderoiU, care,
oricum, binemerita cu mutt mai
mult dela cei care se buoura as-
täzi de roadele Intregirei Neamu-
lut
Executarea acestui mausoleu a
fost incredintata, celei mai talen-
tate dintre sculptoritele noastre,
d-nei Milita PeitraKu.
Cine a luat aceasta hotärtre a
avut desigur o Idee fericita, pen-
tru cá initiativa care proslaveste
virtutile i eroismul femeli romane
trebuia realizata tot de-o femee,
D-na Militza Pettra4cu, /a lucru.
www.digibuc.ro
de o artista o personalitate din
lumea noastrà feminina.
Dorind sà cunose proectelepermis
d-nei
mi-am
Milita Patrascu, In
sa-i fac o vizita atelierele din
str. Stirbei Voda. tocmai la bus-
Sculptorita lucra
tul d-nei Maria Filotti, distinsa
societara. a Teatrului National: ul-
timele retusari.
Am avut prilejul sa admir aceas-
ta noua opera care intruchipeaza
acestei scu1P-
mai toate calltatileconceptie
si de
torite de o robusta
subtila interpretare.
Netagaduit, Milita Patrascu este
pe
o sculptorita de mariOresurse,
care le foloseste cu surprinza-
toare indemanate, i,inceeace este
mai imbucurator, ocadrul u-
nei individualitati care eliberea-
oricarei
za, hotarit, de influenta
alte scoli". Sub acest raport, per-
soneitatea Militei Patrascu se des-
prinde viguros in mai toatei crea-
&tat
tine ei atat de frumoase
de trainice.
Langa bustul d-nei Filotti, ma-
cheta mausoleului Ecaterinei To-
deroiu. D-na Patrasou ne lämures- ale-
te, in cateva cuvinte, Intelesul
goriilor deabea schitate.
Desigur, adaoga sculptorita,
dela Jiu ne
\data i faptele eroinei
ofera un nesfarsit camp de inspi-
Cred ca voi isbuti s prind
cateva impresionante momente
care,
din
pornind
viata acestei fecioare
de pe plaiurile gorjene, a savarsit
acele minuni de vitejie care auSunt
ra-
mas in istoria Neamului !
doar atat de mari, de frumoase
de puternice.... cadrul gorjan";
Si, desigur, in
dovada ca cele patru femei in cele
patru col:Oil care sustin mauso-
leul sunt femei din Gorr. Eca-
Identificand activitatea
in prezilele
terinei Toderoiurazboiului, am
4 in
to-
prima parte a
lindat multe sate din Gorj. Arn
eu gorjene ,Autentice"
väzut
vorbä i pe
cu care am stat dedespre
care le-am intrebat Ecate-
rina din Vadeni" eroina de mal
tarziu. M'a surprins asemanarea
cu romäncutele noastre din Valea
Hategului, singurele care pastrea-
za distinct trasaturile stramosilor
Daci. N'as putea face o afirmare
inteun domeniu pe care nu-I cu-
nosc atat de bine. Dar presupun
ca Dacii din valea Hategului sau
urmasii lor care au pastrat carac-
teristicile fizice n'au avut, dealun-
gul timpurilor, decat o singura tre-
cere, aceia care duce prin pasul
Surduc de astazi, in valea Jiuhli.
_ Asa dar eredinta d-vs. este ca
gorjenii exprima caracteristica Da-
cilor.
Presupun. Cal putin asa re-
zultá, din identificarile mele.
Atunci v'as putea arata pri-
ma ,gorjanca" modelata de mine
pentru acest mausoleu...
Intr'un alt atelier, d-na Millta
patrascu imi arata un fragment
din mauzoleu, modelat In rnaZime
naturala: o feme din Gorj,
natoare, sustinând doua praci la-
terale. 0 femee expresiva redând
pe deantregul specificul" tinutului.
Nr5, pot fericita, doamnii, pen-
tru reusita acestui prim fragment.
Se nadajduirn ca intreaga opera
va avea aceiasi reusita.
Nu stiu in ce masurä VO1 pu-
tea reusi. Cepa ce stiu sigur e ca,
atunci când va fi gata, yeti fi prin-
tre cei dintai care sa-1 vedeti.
Am multumit distinsei sculpto-
rite am fagaduit sa revin atunci
and mausoleul va fi gata.
T.

CURIOZ77.71r7EOR
Frumuseti exotice
Miss Kanna Sourang, noua re-
gina a frumu,setii clin Siam, pe a-
nul cel nou.
Cartofii impiedicd scorbutul
Aceastä teribilä board, care fa-
cea atâtea victime, mai ales prin-
tre coräbierii care navigau timp
mai indelungat, poate fi astazi
impiedicata.
Simptomele acestei boli, care se
manifestau prin accese de släbi-
ciune, hemoragii i invinetirea
gingiilor, erau datoritä hranei
lipsite de vitaminele continute ln
legumele proaspete.
Profesorii H. Peitz i Potzim-
kwa dela Institutul cehoslovac de
higienä., china indelungi cercetäri,
au putut stabili cä prin inlocuirea
acestor vegetale cu cartofi, cari
contin o eantitate aproape asemd-
nitoare de vitamine, se poate pre-
veni isbucnirea acestei teribile
.Nu I Este ciudata formd naturald, pe care un biet cartof fi-a luat-o in crestere, imittind clestul de
ILUSTRATIUNEA ROMANA"
Natura artisa"
Aer cureitat chimic pentru
biblioteci
Stiinta a stabilit cauza care in-
fluenta, asupra stärii de degrada-
re si ingälbenire a vo:umelor, car-
tilor i manuscriselor din =rile
vechile biblioteci. A constatat
cá acest proces se datoreste unor
Infime cantitäti de acid sulfuric,
care de asemeni se formeazä, toc_
mai din diversitatea compozitiilor
chimice a materiilor intrebuinta-
te la imprimatul, scr:sul, brosatul
legatul volumelor re:Tective,
care odatä format, atacd direct
hârtia culorile copertelor, dân-
du_le acea infälisare de vechime.
Prin pulverizare in aerul incd-
perilor a unei solutii chimice re-
cent descoperite, se impiedied cu
desävärsire aceastä stare.
In bibliotecile americane, unde
acest sistem a fost pus in florae-
tiCA, a dat rezultate excelente.
Radio-jurnal 0 stâncei curioasii in tinutul
Caucazului. Aceasta seamcinti per-
fect cu o statue, voita de mina
omeneascci, i reprezentâncl un cap
de aline.
Mcisurarea grosimii peretilor
prin razele Röntgen
Inainte, stabilirea grosimei pe-
retilor unor vase, caldäri sau pläti
pentru constructia vapoarelor, se
fäcea cu aproximatie, iar la ne-
voie se gdureau pur i simplu pe-
retii respectivi pentru aflarea gro-
simii.
Astäzi, dupä indelungate cerce-
taxi, fizicienii au stabilit un pro-
cedeu, aplicat cu raze Röntgen,
care, MO, a mai gäuri peretii, cla
cu exactitate uimitoare dimensiu-
nile peretilor re.spectivi.
Mai ales la constructiile de va-
poare, acest procedeu este de o
hnportanti capitalä.
Dispozitie care inregistreazd automat discursurile personagi-
ilor, # le redau la micro/on, peistrând vocea # timbrul vorbitorului.
Un nou produs reisinos din petrol
0 pasare mumificat0 La distilarea petrolului, adicä
la producerea diferitelor produse
din petrol, s'a putut stabili intot-
dauna resturi de naturd gumoasâ .
ce se depuneau pe aparatele res-
pective si impedicau chiar ma-
nipularea produselor.
Pentru a se evita aceasta, chi-
mistii au descoperit un procedeu
cu ajutorul cäruia se pot aduna
la un loc aceste produse i carora
li s'a putut da chiar o intrebuin-
tare tehnicä, in industria firmis-
ului si a lacurilor.
Misticism oriental
In diferite tinuturi din Persia, pre-
otii, in noaptea anului nou, cles-
cdntei diferite obiecte casnice,pen-
bine o rafit truca acestea scl aducd... norm
www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANA" 9

10Qe,$
rialcONoll nt/FMITli

Sus : Aspect
din congresul
National Bise-
ricesc, intru nit
in incinta Ca-
merei, pentru
alegerea nou-
lui mitropolit
al Molclovei
Sucevei. Prin-
tre membrii
congresulului
se afla cte fatd
G. Teiteircis-
cl.
cm, prim-minis-
tru, i d-nii mi-
nistri: Al. La-
Conform reeomanclatiei I. P. S. S. Patriarhului Miron pedatu, Nano-
Cristea, congresul nationll bisericese l-a ales pe P. S. Sa lescu Strunga,
episcopul Nicodem, mitropolit al Molclovei si Sucevei. E R. Franasovici,
o clemnitate in care au strcilucit chipuri ca : Varlaam, I. Nistor $i
Dosoftei, Veniamin Costache i losif Naniescu. Noul mi- d-nii: Stelian
tropolit e una din cele mai vrednice fete bisericesti si Popescu, dr. N.
creat un frumos renume in postul de staret al ma- Lupu, etc.
neistirii Neamt.

:Dreapta, jos: In preajma Camerei deputatilor, du-

pci alegere, dreapta, sus: Noul ties, I. P. S. S. IVi-
codem al Moldovei; l.a mijloc: I. P. S. S. Patriar-
hul Miron Cristea; stanga: d. dr. Lupu; jos
stklga: Biroul congresului, in timpul alegerzt.
Prezideazd I. P. S. S. Patriarhut Miron Cristea.

www.digibuc.ro
 Särbittorirea zitei de 24 lanuarie
Capitalif

Raapunsul la agitatiile-
iredentiste a fest si de asti,
data clar si categoric: 0-
ricine va indrasni sa izi-
cerce o schimbare de f run-
Cu ocazia sarbátorirei zilei tarii, va gasi aci totdeauna
de 24 Ianuarie, Liga an- un popor gata sa-si verSe
tirevizionistä" a convent sangele pentru apararea
mare adunare nationalä ultimului ipetec de pamant.
in Capitala, pentru reafir- La marea manifestatie.
marea crezului, sintetizat convocata de d. Stelian Po-
prin fraza lapidar5.. Nicio pescu, conducatorul Ligil
brazdet antirevizioniste" a raspuns
Era cu atät mai bineve- un numar imens de cera-
nita aceast5, grandioasá tern. Printre cei ce si-au
rnanifestatie, cu cat; coin- spus cuvantul in sala
cide cu ziva unirii tuturor Marna" se aflau d-nh
románilor, adica a marelui Marin $tef anescu, maiorul
ideal, implinit prin sängele invalid Copaceanu, Elie
a sute de mii de ostasi ro- Bufnea, col. Radulescu,
mani, ì prin munca fa:ra Toni, protopop Diianu,
de preget a generatdilor ce vocat Cioc, gen. Dragu.
ne-au precedat. Popescu-Spineni, Gh, Fur-
Dar noua afirmare voia dui, Cuturnira, G. Lungu-
sà taie si din radaicina ne- lescu, Traian Cotiga. 414
astamp5..ru1 nutrit de gu- d-na Ca.meniti.
vernantii statelor, cat au
impilat timp de secole po-
porul eliberat

printincl defilarea trupelor, dupd, Te-Deum-ul delabiserica Dom- Sus: Aspect din said, in timpul marei intruniri antirevizioniste dela Marna"; dede-
Sus: I. P. S. S. Patriarhut Miron Cristea si membrii guverm: in sala Marn.a"; jots: Mii de ceteiteni au stationat in stradd, ne- subt: Trupa, in timpul rugii, in fata bisericii Domnita Beitagt"; jos: Defilarea trupet,
Sus si stânga Multimea, clupci terminctrea intrunirii antirevizioniste, parcur- nita Bdlasa"; mijloc: D. Ste7fan Popescu, rostindu-si discursu.i- in fata guvernului, la biserica Domnita Bdlasa".
maiavdnd loc sa pdtrunddc, manifestatia antirevizionistd.
:

gänd calea Grivitei; jos: D. G. Tadrdscu. primul minifru si d. Paul Angelescu, minzs-
trul de retzboi, trectind in revista trupa la biserica Domnita &Vasa".
www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANÄ"
12

Ma rele concurs de fotogenie *it frumusete româneascá

al revistei ,ILUSTRATIUNEA ROMANA"
cu colaborarea studiourilor POLY FOTO"

Copii, doamne, domnisoare, domni

SU NTETI FOTOGENICI ?
Participati la marele nostru concurs dotat cu premii in
valoare de L e i 40.0 0 0,
*rip celor trei grupe deconcurenti : Grupul I (eopii) ;
Grupul II (doamne, domnisoare) ; Grupul III (domni).
Participarea se face pe baza remiterii colii Polyfoto", de
ad-
48 fotografii, intoviire4itei de cuponul de participare, pe
resa revistei noastre : str. Brezoianu, 23.

Bon de participare la concursul de fotogenie i fruniusete

româneascui al ILUSTRATIUINII ROMANE", cu colaborarea
studiourilor .,POLYFOTO"
Numele

Pronumele Etatea

Localitatea Strada
Grupul

Siirbettopirea domnului Gr. Trancu last

acest banchet, in care se sdrbatorea:
una din cele mai populare figuri ale
tdrii, au tinut toasturi : d. col. Ga-
briel Marinescu, care i-a inmänat
d-lui Trancu Iai ordinul Meritul
Cultural", transmis de Suveran; d-nii
dr. Costinescu, ministrul sdndtätii
Iorgu Petrovici, decanul baroului II-
fov, D. R. Ioanitescu, Gh. GheorghiU
Radu Rosetti, Niculescu-Ritz, ing. Or
ghidan; d-nele Ela Negruzzi si Ale-
xandrina Cantacuzino, etc., subliniind'
meritele sdrbdtoritului.
Nurneroaselor i caldelor cuvântdri
le-a räspuns särbatoritul, coplesit de
sentimentele de dragoste i devota
ment exprimate, aratand cä intreaga
viatd a inteles sä minä in slujba
ideilor generoase.
Urdm la rândul nostru sdrbdtoritu
lui hied multi ani de activitate rod
nicd.

La Athenée Palace d. Gr. Traneu-

Iai si-a sarbätorit 50 de ani de acti-
vitate publicd. Caracteristic e faptul
de0 inregimentat intr'un partid
politic, cei veniti sd-1 särbdtoreascd,
fee parte din toate partidele tarn. E
ceiace d. Trancu-Iasi a numit ,,uni-
rea sufleteascd". 0 unire care nu e
posibild decât in jurul unui orn, care
pe deasupra oricarui interes de cote-
terie, a pus munca in slujba unui i-
deal : Intärirea prestigiului patriei
lupta pentru cei multi".
PrkItre nenumaratii vorbitori dela

www.digibuc.ro
 is
.11,11STRATIUNEA ROMANA"
ECRANUL
marea vedeta, care vars.& siroaie
de lacrimi amare i poarta de O-
bicei o majestate i o gravitate

Vedetel
La Hollywood carnavalul e mai
regeascá, e inantatá sä, abordeze
fustele scurte, sä ante, sa chef u-
iascä, värsändu-si toatá exube-
ranta, retinuta tot anul de al:A-
sarea rolurilor grave.
asteptat, cleat in orice alt punct Intocmai ca In celebra Come-
al globului. S'ar putea ca faptul dia fiecare e pentru o
sä mire pe unii. Cum, îi vor scurtä vreme ferigitä., träindu-sia
spune acestia, nu sunt sätule ve- viata, pe care o viseazä, pentru
detele, cari de dimineatä pâria se reintoarce apoi in studiouri,
seara, nu fac cleat ä. probeze
toalete, nu sunt ele desgustate de
permanentele transforniari pe cari
li-le cere meseria ? i in adevár,
in aparentä, asa ar trebui sä fie.
Dar multiplele ipostaze in cari
vedetele sunt siilte sá aparä, pe
ecran, nu reprezintä deobicei ream
lor aptitudine interioarä, nu sin-
tetizeaza autenticele lor persona-
gii !... Bietele vedete nu sunt mai
niciodata interpretele propriului
lor personagiu, ci o modelare de
ceara in mainile energicior regi-
sori, cari decreteaza, ca trebue sä
fie inteun tel si nu intealtul. De
aci o intreaga drama sufleteasca,
o ingenunchiere a propriei si
vointi,
are
care duce la exasperare
negresit o supapa de destindere,
pentruca micutele sà, nu explodeze
in furii nemai stävänite...
supapa de siguran0 e cama-
valul, in care Hollywoodul devine
de o exuberan0 i o veselie ex-
trac -dinara.
ln balurile mascate i costuma-
te, cari se slimed, fiecare îi trä-
este viata asa cum o vrea. Ince-
pátoarea, care joacá doar roluri
de servitoare, apar in atitudini
de nobilä fatalá; strengärita pusä,
sà, faca, numai comicárii, isi ia
de asta clatá poze de vamp", con-
vinsa cá numai persecutia regiso-
rilor î inäbusä vocatiunea; iar

0
Paterson; stitnga jas: Mary Brian; madam: Astrid Alwynn; dreapta Jos:
Sus mi,j10e: Florins Kc. Kinney; dreapta sus: Pat mkd figurantd de studio...
www.digibuc.ro
14
Facet jocurile, domnilor... Patru sute pe
pair"... o mie pe manque"... opt sute pe 24....
jocurile sunt Mc-ate_ nimic nu mai cade...
roata se invarteste, roata legendara, roata
fatalä, roata intr'atat de exaltata, atat de blea-
temata.
Monte-Carlo, micol principat de apereta, a
carui faimd, mondiala se datoreste acestei bles-
temate rot, e o adev&rata pepinierä, de maestri
crupieri, de jocatori ghinianisti, de inventatori
de sisterne infailibile in cautare de capitalist,
cu ajutorul carora sa ,sparga banca, si de ba-
träne englezoaice nebune, care-si pierd ultimul
ban pe masa de ruleta.
Mare le cazinou e plin n toate anotirnpurile
de o lume cosmopolitä., atrasa de faima meselor
verzi. Americanii de sud abunda i oeupa eu
trupurile lor inalte i spatoase jtmatate din sa-
lile de joc.
Cand vizitezi inarele cazinou, dupa ce esti dus
prin salile istorice, unde una din celebrele Dolly
Listers a spart banca si nu mai putin cunoscu-
tul Citröen" a castigat 2 miioane de franci, ti
se arata o sala mai mica de ruleta, prevazutá
cu toate ustensilele necesare, pe care joaca... nu-
mai crupieri.
E scoala crupierilor, te lamureste ghidul.
Dreapta: Cum se zvarle bila; jos: Arta de a strange fisele, fárd a de-
ranja tabloul.
ILUSTRATIUNEA ROMANA"
Crupierii pentru ruletä, nu
se fabricá de o zi pe alta.
Trebue sä fie preparati cu
in grij ire.
gi cum se face aceasta
preparatie ?
E lungä, foarte lung&
Ar fi aproape imposibil de
realizat, ;_claca s'ar luc r a cu novici=rn
fericire insä, toti acesti domni au o-
bisnuinta sailor de joe de multi ani. Acurn ei
initiere special& pentru ruleta. Candva
au fast insa i ei jucatori...
Sedinta incepe. Un orn, singurul care nu poar-
ta smoking, cu figura orientalá, sef de masa"
in sala cea mare de ruleta, la, unica bila de fil-
des hate degetele sale osoase, da drumul ci-
lindrului" i arunca usor bila in sens contrar.
Apoi explica cu glas tare operatia :
Miscarea rotii nu
trebue sä, fie nici prea
rapida, nici prea in-
ceata. Destul de in-
ceatä, ca jucatorii sa
poata vedea numere-
le, chiar cand se in-
varteste i destul de
rapidä ca sa nu se
opreascä imediat. Asta isolati dentistul german Deutsch cu o prietena
e regula. Bila trebue
sä se invarteascä vre-o
cateva minute, fait sa
sara afarä. Iata! A-
cum s'a oprit corect in
dreptul num&rului 24.
MIná aid nu e prea
greu. Dupa un scurt
antrenament toata lu-
mea se obisnueste
j ocul urmeaza fara
greutate.
www.digibuc.ro
Dar abia aici incepe partea grea. In cdteva se-
cunde crupierul trebue sä anunte numarul, eu-
loarea, celelalte sanse simple", pair" ai "man-
que" i ceeace e si mai greu e silit sa faca ope-
ratiile unnatoare : sa adune cu lopatica toate
mizele pierdute, sä calculeze sub toate rapor-
turile posibile sumele ce le datoreaza jucatorilor
cari au castigat, sä, impingd jetoanele castiga-
toare spre noul ior praprietar, printre mean-
drele grämezilor de fise pontate. Toate acestea
trebue sä se petreaca cu repeziciunea fulgerului,
ca sa nu se opreasca roata din mersul ei conti-
nuu. Veti admite desigur ca executarea unor a-
semenea acrobatii, de ealcul i indemanare, cere
o pregatire mai mult decat serioasa.
In jurul meselor, cu atractie magneticat.
Zece a castigat... Numarul zece... Sapte sute
douazeci pentru douazeci..._Trei sute saizeci pen-
tru 0 suta douazeci pentru manque"...
Seasezeci pentru negru... suna gla,sul elevului
crupier.
Ql un aer gray, patruns de misiunea lui, exe-
cut& diversele operatii cu mizele fictive ale co-
legilor sài, cari asista la ceremonie din ce in
ce mai putin, ea niste elevi la un curs arid, ci
ea niste jucatori autentici, mistuiti de focul
sacru" al jocului.
Stop. Charles, iar ai uitat sä ddi jetoanele
de schimb.
Asa e. E greu aif dracului, se scuza Char-
les, care are de-altfel zece ani de practica in
meserie.
Apoi ii reia rolul de crainic, manipuleaza su-
tele de fise de pe masä cu o repeziciune verti-
ginoask ineaseaza, asistat de cele doua ajutoare
ale sale, fisele pierclute, plateste castigatorilor
apoi, in sala cu aer greu, incareat de electrici-
tatea patimior, striga din nou, monoton
calm, printre sperantele i dezastrele jucatorilor
fictivi :
Faceti jocurile, domnilor... nimic nu mai
eade... Numarul 12... rosu... pair" si manque".
R.
Cei izolati de lume
Ziarul american The Variety" publica o .sta-
tistica interesanta asupra oamenilor izolati de
lume. Se mentioneaza cá aceste retrageri in sin-
guratate s'au inmegiatrat mai ales dup.& räzboi,
ea o manifestatie de protest impotriva societa-
tii. Astfel, din aceasta pricina, s'au izolat in lo-
curi pustii peste 200 oameni din Statele Unite,
80 din Canada si 30 Mexic. Cel mai cuno7cut
dintre toti este doctorui american Robium, care
se aflä complet singur de 12 ani pe o insulä din
arhipeliagul Galapagos (Oceanul Pacific).
Pe o alit& insula din aeelas arhipolag tratesc
a lui. In padurble Cordilierilor traesc in colibe
retrase cei mai multi dintre refugiati din lime.
Fenomenul acesta al izolarii ae constatä si in
China si Japonia. Sute de locuitori din aceste
tari, deprimati de greutatile vietii, s'au retras in
loeuri pustii, unde duc o viatá primitiva.
Vizitat ucneori, toti isolatii raspund ca pentru
nimie in lume n'ar renunta la viata lar. Ei se
simt fericiti i recomanda i altora sä procedeze
la fed.
In orice caz, n'au grija de cosnita, de impozite
s1 de toate celelalte greutäti ale naastre.
 15
ILUSTRATIUNEA ROMANA'

cu 6 parfumuri alese: Rose, Lavande, Oeillet,

Lilas, Bouquet, Eau de Cologne,
cu o form6 idealâ, pricutà la mânuit,
o capodoperci a parfumeriei
moderne.

SAP JNIUL

0 INMORMÂNTARE" DESTUL DE VESELN

Sus: Dupd ce si-au petrecut noap-

tea nuntii la Civitta Vecchia, prin
si princesa Alessandro Torloria
au sosit la Paris, uncle sunt incon-
jurati de cdtre multime 4 gaze-
tari.
Dedesubt : Trebue scl ai noroc,
chiar si in nenorocire. Fetita Mar-
gueritte 011ier, copila radiografis-
tului pierit de curdnd intr'un ac-
cident de avion, deasupra cana-
lului Mdnecii, a lost lovitd in ord-
selul Aubervilliers de automo-
bilul in care se aflau ducele 4
ducesa de Kent. Copila a scdpat
mai mult cu spaima. In schimb,
de aci incolo se va bucura de o au-
gusta protectie. Iat-o, fericitd,
langd mama ei.
Jos: D-ra Aintée Blain a esit in- La St. Ingbert, langa Sarrebrdck, ceteiknii improvizeazei un corte giu funebru", duccincl la groapd...
vingdtoare la concursul celui mai statu-quo !
frumos bust, clisputat la Nissa.
www.digibuc.ro
16 ILUSTRATIUNEA ROMANA"

Die

In procesul Hauptman" se a-
duc inaintea instantei vestmintele
pe cari le-a purtat copilul lui
Lindbergh, in momentulrdpirii lui.
Dreapta, sus: Cdscitoria, /a bise-
rica Domnului" din Roma, a in-
fantei Beatrice a Spaniei, cu prin-
tul Torlonia.

Urmtincl exemplul din An-

, glia al Amy-ei Mollison;
o americancd, Miss Hellen
Riteley, e prima femeie
pilot de linie a Statelor-
Unite. lat-o, clupci prima
ei cdldterrie, pe aerodramul
dela Washington.
Mijloc : Singurd la bord, aviatoarea Amelie Earhart a parcurs cei 3.850 km.. cari separd Honolulu de
waste americana; Joe: In curtea palatului Luvrv2ui, porumbei infometati, yin ea cearci 4e mancare
trecatoritor parigieni
www.digibuc.ro
 17
ILUSTRATIUNEA ROMANA"

Medalion: Peildrie larga, din

Stânga: Mantou de seard, din
baghere" negru. Spate le qi capa
plisate. Pelerind de hermelin; A-
läturi: Ansamblu de dupd amiazd,
din, saten cu fafei negru
roz. Nasturi fantezi, de aur.
butoniere taiate chiar in haink
in part,i, astfel Meat cordonul sa
fie vizibil numai in fata, ramâ-
nand spatele complet liber, sau
cazaceste incinsa jur imprejur.
Dar toaleta dela ora 10 ?
Rämâne o rochie din jersey
tafta violet& data la tighel;
dreapta: Jachetd din lenaj verde,
garnisitd cu vulpe neagrd, fusta
lenaj neagrd.
de lânga sau gen fresco, purtata
neaparat ou garnituri de piele.
Aceastä rochie e Intova,r4itä
mereu de haina sportiva.
Rodia

Astazi iti voi pune o singurá HAINA FATALA

Intrebare : Ce purtam intre ora 10 samblu : rochie i capa. Nimic nu
si 5 ? este mai elegant pentru ora 5 ca Un anume Jack Robertsohn din Haina a mai fost purtatá de pa-
Intrebare care cuprinde a- rochia din stofa, neagrä, paroask Bristol a incetat din viata zilele tru persoane, care dupa scurt
proape tot prograrnul model. Intoväräsitä, de o cap& larga din trecute. timp dela cumpararea vestmântu-
Nu tocmai. Lipseste progra- acelas material. Singura garnitur5, El cumparase, de curand, lui, s'au Imbolnavit si au murit.
miii caruia am sä te rog a acestui ansamblu sunt nasturi haina veche dela un negustor din Superstitiosii cred cá e vorba de
sa-i dedici un articol special. Deo- frapanti, din paiete, precum i o oras, o hainä blestematä.
camdatä vreau IS. tiu cu ce nou- aatarama, a cordonului, din acelas
tati aparem Intre 10 si 5 ! material plin de efect.
Nu existä cleat variante ale Cum arata mantoul orei 5 ?
model bine-definite Inca dela In- Compietarea rochiei dela ora
ceputul sezonului. Dar toomai a- 5 o formeazä haina foarbe clos,
ceste variante fac prhnul pas, o trei sferturi, cu mäneci foarte
usoarä' trecere spre moda prima- clos, fie din blank fie din stofa
verii. neagrä, stransä ou un cordon
Primul pas II fac Intotdeauna foarte Iat, care trece prin donft
InWadevär si de data acea-
IN NI
sta legile modei se repeta. Au a-
parut ici colo, palärioarele mici
0 pashre a gheturilor"
de mätase. Ele sunt lucrate fie
din crepe-satén lucios, pa...strand
Inca linia päläriilor de iarna, sau
de tafta.
Ceeace ne mira pe no1 este,
d. aceste palarioare cu nuante
primavaratece se potrivesc totusi
de mimme ou toaleta Inca fidela
iernii.
Aceste palarioare le
mai mult spre ora 5, cleat la o
or% matinalä. Ele intovarasesc de
pildà o rochie din mätase grea
Cloqué", o rochie de crep saten,
sau o rochie de catifea fie la ora
porti

.Oxype
ceaiului, fie la cocktail-party.
Dar trebuie sa fi intervenit a atins reputatia
oarecari nuante noi chiar
factura rochillor.
produselor cehtenare
o anumitä nota mai vie in-
toväraseste de pilda tailleur-ul
bleumarin, purtat atât de mult in
acest sezon dela ora 10 pâna, la
un singur motiv
ora 5. Mansete i esarfa dinteo
matase larg dungata alb cu
bleumarin sau alb cu bleu, aduc
inteadevär o notä primavarateca
acestei toalete de iaina. E supranumitd astfel, pentrucd
Tailleur-il se mentine deci nici in iernile cele mai aspre ea
in fruntea toaletelor purtate in- peirciseste tinuturile nordice,
tre 10 si 5 ? continudnd sd-si gäseascd hrana,
Fie sub forma fustä, jacheti spdrgdnd ghiata cu ciocul ei ascu-
cazack fie sub forma unui an- tit si vdndnd pestisori.
www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANA"
18

Q&Ittutaked witc
In ziva de 20 Noembrie din anal Tamara traia in Pireu, in mij-
trecut, gardianrul-infirmier al azi- locul unei mici comimitati de re-
lului de nebuni din Pireu rfirnase fugiati din Caucaz. Intr'un cartier
deodatä inmärmurit in fata aelu- Indepärtat al Pireului, Inteo mica
lei 83. Aceasta celula era ocupata biseria ruinata, aceasta comuni-
de o fosta condam,natä la moarte, tate Ii stabilise centrul cultului
areia i se preschirnba apoi pe- ei, jumatate religios, jumätate
deapsa in muna slink& pe viata ocult. Tamara statea In fruntea
si care curand dupa condamnare comunitatii, oficiind curioase ser-
inebunise Asezata pe saltea, V- Uri ritualuri, cari degenerau de
iand un creion in mâna, nebuna multe ori In adevarate orgii.
scria cu febrilitate. Cu toate aces- Autoritatile nu facura nicio di-
tea in registrele azilului era tre- ficultate frumoasei preotese Ta-
cut& : analfabeta. mara, On& in zina de 21 Mai 1926,
Lasati-o sä, scrie. Dati-i chiar and un chinez cu craniul spart
un areion, daca-1 cere ! se prabusi in fata comisarului, a-
Caietul fu inteadeväx umplut cuzand-o pe Tamara de un lung
dupa o lun d. de zile de un scris sir de crime: M'a numese Li-Hon-
minunat si nerves, care dadu la Tsi, dar Tamara ma numia Kollia.
ivealä, in teat& oroarea ei, poves- Vroia sa Port un nume crestinesc.
tea Tamarei-cireasiana. Cu totii am purtat nume crest-
cu
nest inainte de a fi Eu
In Noembrie 1928, Curtea sunt al sapte1ea...
juri din Atena condaanna la Li-Hon-Tsi expuse pe larg ac-
moarte pe Tamara Colombova, re- tul de acuzare al Tamarei-Circa-
fugiata rusa, In varstä, de doua- siana. Ea il tinuse Fang& ea trei
zeci i cinci de ani, de o frumu- zile. Pe nici unul din amanti nu-1
sate exotica. I se aducea acuzarea pastra mai multa vreme. A patra
de a fi asasinat intre 1924 i 1927 zi li °mom cru propria ei mana,
sapte barbati, cari i-au lost ibov- Sau acela care era, chemat sa-1
nici consecutivi. Desi pedeapsa au urmeze pe precedent, devenea mai
moarte fusese desfiintatä, in Gre- intai c1.ul fostulni amant.
cia, pentru femei, bestialitatea cri- Din ordinul ei, mai avu pu-
mdlor ei reclama aplicarea supre-
mei [Gondar/marl. pentru Inca o sin- tare sä, sputa Li-Hon-Tsi, 1-am o-
gura data. morn pe compatriotul Tamara, circasiana nebund
Cu toate dovezile zdrobitoare Tamara II numea Grisa...
care o acuzau de asasinat, Tamara Mortii fura. identificati. Tamara stipus doara ! Dar totul plana in mant. Trebule sa fi circasian pen-
Colombova isi nega colectia crimi- condamnata. Ultimul ei strigat tru a putea Intelege ura pe care
nark aparandu-se in fata Curtli fata juratilor N'am uds. M'am mister. o purtam galbenior. Cartea noas-
prin fraza tipica: Sunt nevino- ta sfantä, ne-o ordona: doi oa-
vata de moartea acestor oameni !" meni din rasa lor, pentru unul
Pedeapsa Tarnarei fu comutata dintea noastra. Am facut acest
in muna silnicâ pe viata, crimele juramant mamei male la patul
ei planau in plin mister. mortii. Pentru a-mi razbuna stra-
o constatare turburatoare mar- mosii arora le-au band sangele
ca asasinatele Tarnarei. Toate cele le-au smuls carnea, le-am smuls
P,pte victime erau chinezi. In por- eu carnea, le-am Wart 1 eu sân-
tal grec, Pireu, Tamara dispretu- gele. Nimeni nu poate cunoaste
ind curtezanii europeni, îi recolta voluptatea acestui ospat !..."
victimele, aare erau marinari, mici Nu incape indoiala. In plinä, A-
negustori de obiecte de lac si fil- sie, au secole in urrma, pe câmpul
des, fasti hamali prin Shanghai de luptd, mongolii i circasienii
sau Canton, pe care vre-un cargo- din Oaucaz îi impäxteau cada-
bot Ii uitase pe coastele mart. E- vrele invinsilor pe care apoi le
gee. mâncau.
Tamara calcula, poate, in alege- Inteo bunä zi in mintea cinca-
rea victimelor ei au dificultatea pe sienei, care-0 pierdu echilibrul, a-
care avea sa le intampine instruc- pArura aceste imagini de o atat de
tia, in stabilirea identitätii aces- crudä bestialitate.
tor chipuri asiatice. Nebunia Tamarei athase paroxis-
mul. 0 dovedeste ultima fraza a
confesiunii ei : Oasele descärnate
le-am ingrapat sub stäncile alta-
rului...."
Cercetärile au dovedit cä intr'a-
devar confesiunea era adevärata.
Toate cadavrele desgropate erau
lipsite de mania dreapta. ,Sapte
oase de brate erau ascunse sub
altar... ,
Mica comunitate de caucazieni
a dispärut din Athena. Iar aceea
care a urmarit cu ura intregii ei
natiuni rasa fiLlor Cerului
zeste in ospiciul de nebuni, ima-
Caietul nebunei din celula 83 ginandu-si azi ca este o printesa
cantina insa infioratoarea confe- chineza, cu numele de Je-Hi-Fou-
siune a circasienei : Pei.: Floarea albastra a marilor
Sant o nebuna, o descreerata; lacuri.
stiu acest lucru. Dax tot ce spun
ad e adevirul. Bunt Tamara filca Politeta nu-i obligatorie
cazacului Cerkez si a Soniei Chir-
ghiza". Un proces interesant s'a juclecat
Prin aceste ränduri incepe spo- de curand la Londia.
Un anume Charles Dinough fu-
vedania triminalei &manta. Totul sese din gresala alcat pe picior
nu este deat un cosmar de halu- de un trecator, pe stradä. Primul
cinatä. Sfintii mei parinti, mon-
v'am
1-a invitat pe eel din urma
ascultat ! Am omorät sapte cearä, scuze. Cum acesta a refu-
goli. Cu acela care trebuia sa rie
al optelea, cu Grisa, s'a intrerupt sat, Dinough s'a adresat justitiei,
lantul celor 50 de mongoli pe care solicitänd despäguibiri.
Tribunalul a stabiit cä politeta
jurasean sä-i mid. Dee Domnul ca
alta circasiana, care se va naste e o insusire foarte frumossa, dar
eonseeinti,
in locul mea, sa gaseasca forta de nu este obligatorie. In
a implänta pumnalul in ceafa gal- nu i s'a dat nicio pedearpsa acu-
Inteo bisericd inconjuratd de chiparosi,: Tamara oficia un cult ciu- benä, a celui de al cincizecilea a- zatului.
Ultimele cloud vie time Jan-Tso-Lin i Fu-Pei-Hi
dat. Medalion :
www.digibuc.ro
 CRONICA MEDICALA
MOARTEA APARENT A
Ji*
Seria III-a
IIILI INOASTRE
CONCURSUL AL 81-lea
Moartea constitue pentru orn
pentru toate vietätile dealtfel
scadentd, necrutätoare.
ca
o
multime de alte semne si probe. Toa-
te insd, nu ne dau decât o siguran-
td destul de relativä. Nu tot astfel
Dela inceputurile civilizatiei pare a fi cazul noului semn propus
de curand Academiei de medicini din
ACOPERAMINTE pand astazi nenumarati savanti s'au
straduit sS gäseascrt, mijlocul de a pre Paris, de catre savantul Bordier. Este
vorba despre asa zisa proba dieter-
de : ANGELO THEODORIAN lungi la infinit, sau cel putin cat mai mica. Este bazatä pe faptul ca pe
mult, fenomenul vietii. Rezultatele au omul om, un curent de diatermie a-
fost totdeauna mediocre. Trebue deci
AMU _iti EMI sà ne impacarn cu ideia mortii. De plicat pe o parte a corpului (de ex.
pe abdomen si regiunea lombara),
E lulpil
altfel majoritatea oamenilor se re- face sä se ridice in 15-20 minute
IA 1-U` I semneazä cu destul& usurinta. Ceeace
nelinisteste ins& pe foarte multi este temperature individului luatá inteun
punct depärtat de electrozi (in gura
u5 r Tnia E 11E1 P teama de moarte aparenta; tearna de
a fi ingropati de vii; teama de a se sau la subtiori) . Aceast& urcare atinge
firEnl RAMON destepta intre cele patru scânduri ale
unei racle si de a muri apoi deabi-
usor 105 dup& 20 minute sau o jurn.
ora, cu O intensitate de 1500.-2000
El nor! eirik c 4 nelea in cele mai ingrozitoare chinuri.
Fiecare din noi a auzit povestindu-se
astfel de cazuri. Cine nu s'a infiorat?
miliamperi. Ridicarea temperaturii se
datoreste incalzirii sangelui si a li-
chidelor circulante in timpul trecerii
Milgl- FM u Pentru a deosebi moartea reali, cons- prin tesuturile cuprinse intre cei doi
FATZ/Zggi Fi. tituitä din incetarea definitivd a acte-
lor vitale, de moartea aparenta, de
acea stare in care functiunile circu-
electrozi.
Daca ins& circulatiunea
desävarsire intrerupta, adica Mima
este cu
Li!-L C 4rA m 'T latiei i respiratiei sunt nurnai supri- nu mai prezintä nici cea mai slabd
EAT Ili A /9 mate momentan sau slabite in asa
chip ca ne fac sa credem ca este
contractiune, temperatura oscilarä
bucalá, in aceleasi conditiuni nu su-
E 4&4 C4 O k vorba de moarte adevaratä (far% ca
proprietatile vitale ale tesuturilor sà
fi dispärut cu adevarat, existä in me-
fera nici o crestere. Putem deci afir-
ma cá moartea este reald. Dacä in-
dividul a decedat de curand i daca
VElirix E MG i temperature sa nu a atins i echili-
61 M TL/Af t9
I. Acoperd capul täranului in mod permanent. Acoperd, capul tur-
dicinà foarte multe semne. Astfel, Inca
foarte de mult, Bouchut a atras a-
tentia asupra a douà fenomene ca-
racteristice : scoborlrea treptata a
brul termic cu mediul ambient, o
vom vedea continuand sa scada, in
elude trecerii curentului de Malta.
frecventd. Dupa cum vedem, este un
cului. termometrului la 23 gr. la subtiori si semn cu adevarat stiintific si care nu
II. Balaur. Acoperä trupul täräncei. Acoperd, capul boerilor. la 28 gr. in anus si suprimarea 1A- poate da 1oc la indoeli. Dar mai este
Acoperä gâtul.
-tailor inimei timp de 4-5 minute, ceva. Diatermia pe lang& pretioasa
III. Sapte in limbajul duduilor dela telefon. constatata prin ascultarea inimei. sa insusire de a pune in evidenta
IV. Aceia. *ton, de mätase din care se fac acoperiiminte. antr'adevär, sincopa poate fi comple- persistenta circulatiei sangelui orl-
V. Recipient cilindric de panzä.Se intelege atat de bine cu plicul VA; pulsul sr) fi dispärut, fara totusi on de incetinit& ar fi ea mai ne
incat nici nu se pot desparti. ca urechea sà inceteze de a percepe da mijlocul de a readuce la viatä
VI. Acoperd, pe tdrani tinând locul pläpurnei.Scriitor roman, autor batai slabe in regiunea inimei. Ince- indivizi a carom circulatie abia ca
a numeroase povesti. tarea respiratiei si a calorificatiunii mai existä.
VII. Roman de Slavici. Auxiliar. ,,No warnith, no breath shall Festify Intr'adevar, curentul diatermic,
VIII. Interjectie. Vehicul. Povestire fabuloasä. thou livest". (Shakespeare, Romeo si prin intense iperemie produsa in te-
IX. E lung pämtintul ba e.. (Cosb.). Trumoasi balada, romaneasca Julieta) , constituesc deasemeni semae suturi i prin incalzirea lor, poate
culeasä de Alecsandri in M-tii Vrancei. de moarte Incetarea definitiva a
!
dup& un timp mai mult sau mat
respiratiei constatat& Cu ajutorul u- putin lung, s& restabileasca progresiv
X. Acqperd, capetelor sahilor persieni. Paralela dintre cal nei oglinjoare care nu se mai abure- circulatia 1 sa redestepte astfel con-
mägar. ste , acirea cadaveric& progresiva tractiunile inimei.
XI. Piatrd scumpd. Másurd, campestrá. (tendinta la echilibru cu temperatu-
XII. Tipul nerodului. Adoperä capul arabului. re exterioara in 15-20 ore, si treptat Dr. Emanoil Dorna
dela 30 gr. la 10 gr.; rigiditatea cada-
VERTICAL : verica care incepe la maxilare si se
1. Acoperd, capul soldatului. Acoperä trupul in timpul iernei. intinde treptat in sase pan& la doua- DOCTORIJL
2. Strádutd, cu pomi pe margini. Acoperd, trupul bärbatilor. sprezece ore la membrele inferioare,
3. Acoperd capul copiilor,
Ratie de mâncare.
numele venindu-i chiar dela cap. si in sfarsit, putrefactrune cadaverica,
care debuteaz& deobicei in partea EMANOIL DORNA
4. Ram in Africa. Rege fdrä, inimd, (lat.). dreaptä i inferioarä a abdomenului MEDIC DE SPITAL
5. Gaiä. Rude foarte apropiate. si se intinde apoi mai mult sau mai CONSULTATIUNI 10 - 11 si 4 - 7
putin repede la intreage parte infe-
6. Pronume. Tdrusi. Pronume personal. rioara a abdomenului (asa zisa pata Strada Sfintilor No. 16
7. Desagi ce acoperd trupul mägarului. Dialect francez, verde abdominali). Sau mai descris o (vis-a-vis de Esp i ta I u 1 Colfeal
e Acoperd, gâtul in timp de ia -
rnä. Acoperd capul papei.
10. Pronume (inv.). Acoperd CONCURSUL CELUI MAI BUN CHELNER
capul celui nou-ndscut.
11. Acoperd, capul elevilor.
Acoperä picioarele tdranilor.

Poga jocurilor
Misu C. Antonescu. Jocul 1V2a-
gia" este frumos alcdtuit i va fi
publicat in curand. N'am uitat insd,
nici pe precedentul...
Misu Popescu-Misogin. Feminae
causa" este problemd, amuzantd i o
vom publica in viitorul concurs. Re-
mare calitatea careului in functie de
patrate... Mai trimiteti.
Ionel Constin-Cocos. La toate
punctele etalate in scrisoare vi s'a
rdspuns prin c. p. alâturatd. Nu vd,
impacientati, totul va sfärsi cu bine.
Em. Georgescu i Nelly Cäliman.
Dupd cum se vede, din munca depu-
sä au rezultat probleme publicabile.
Continuati cu aceeas perseverentd.
Angela Dr. Dumitrescu. 1) Ceva
mai tarziu, momentan este o afluentä
de nedescris. Criptograma i rebusul
intrá in aceeas categorie. 2) Ambele
concursuri au tragerile acute, publi-
cerea rezultatului va fi intr'un nu-
mar apropiat.

Premiantii conc. al 76-lea

Urmatorii cititori cari au trimis
deslegári la conc. 76, au fost favori-
zati de sorti in ordinea :
Premiul I: 2000 lei in numerar:
Gh. Ionescu, agronom, Siria-Arad.
Premiul II: 1500 lei in numerar:
Elena Schwartz, funct. Brasov.
Premiul III: Un abonament pe un
an : Locot. M. Iordache, postul de
pompieri Pitesti.
Premiul IV: Un abonament pe 6
luni: Pr. Const. Lungu, com.
Crud", Dolj.
Premiul V: Carti in valoare de 350
lei: Borcea Stefan, elev, Targoviste
Andrei Ionescu, Calafet. Pe Promenade des Anglais" la Nissa, Chelnerii disputa anuala alergare, cu tava incarcata.
www.digibuc.ro
I LUSTPAITIU4\ N EA \
ssk

Studentii Institutului Superior de Educa ie Fizicci, feicând ski nudist" la Timisul de Jos (Foto M. Vesm)
www.digibuc.ro