SICIETRIEll NE MAINE

RE,V1STA SAPTAMANALA PENTRU PROBLEME SOCIALE SI ECONOMICE

111=10111111111
Comitetul de directie: Vasile Goldis, D. Gusti, Mihai Popovici, Gh. Bogda.--
Artut I. Duica, Ion Lupas, Onisifor Ghibu, V. C. Osvada, Radu Dragnea si Ion Clopotel
E Tin
N-1112. M11111111111
r 12 ez
CLUJ, SAMBATA, 19 APRILIE 1924.
iminuommEmmilmmisms

If AC:10E10a*

CUPRIN S
41?014W-'

U L:
UNITATEA NATIONALA : Dreptatea Istoriei Ion Lupaf
ACTUALITATI: Serbarile dela Chisinau 0 Ghibu
Cronici parisiene P Draghici
Figuri reprezentative T. Vornic
POLITICA EXTERNA: Confederatia Dunareana . Bogdan-Duica
DISCUTII LITERARE: Neoromantism Radu Dragnea
Ratacire" de Bratescu-Voinesti Bogdan-Duica
Greseli de limba . . . . . . A Banciu
PROBLEME SOCIALE: Monarchia constitutionals . . . I. Cristea
Rasele si popoarele Gh. Popovici
PROGRESE TIINTIFICEr Teoria relativitatii - A Maior
Atomul si legea singulatiei . . T. Ness
CHESTIUNI ECONOMICE: Imperialismul economic A . Stefan Zeletin
Organizatii economice , . . . V. C. Osvada
SATE ORAE REGIUNI: Beiusui . . . . . Senin
CRONICI DIVERSE: Noi fi Franta Pentru feolile Blajului
Moartea monseniorului Marcu Drang each Osten Conferinta
anglo-ruses Cronica artisticd Spengler 0 Germanii
7 economico-finan,ciarei Bibliografle etc.
Saptamana

REDACTIA SI ADMINISTRATIA: CLUJ, STRADA BABA NOVAC NR. 5.

Abonamente: pe un an 600 lei. Autoritati si intreprinderi particulare 1000 lei. Functio-
narii publici, preotii si invatatorii 500 lei. Pentru streinatate, abonamentele sunt indoite.
In America 10 dolari. Abonamentele se platesc inainte, pe cel putin o jumatate de an

www.dacoromanica.ro
 NVV,/
D BSI S 0EC
COMERCIALA
,ETsRo.,,ozAiTETE

TE LEBED
1?,,/ ANONIMA PRIMA INTREPRINDERE IN ROM)
CLUJ. Plata Orli. Telef. 5-71 NIA PENTRU PREGATIRE DE VE',
Capital soctial 6,000.000 lei MINTE DE PAT SI PRELUORAR
IMPORT Linie proprie de garaj. I DE PENE, LANA, VATA. ETC. S. 4
Inmagazineazd tot feint de C IL 11_1 J.
EXPORT mdrfuri. Acordd impru-
mut pe gaj de marl&
Ftnan(eazd alaceri comer-
date Bt industriale. FABRICAM: FURNIZAM
Plapome, saltele, per- Aranjamente pentru
ne si albituri de pat. Spitaluri, Hoteluri si

BANCA VINDEM SI CUMPARAM

alte Institute.

CillSSOVEL
S. A. R.
Par de cal, de port,
capra, land, gene, a-
fric, si seegras brut
Curatim, scarmananl
si desinfectam p1rin
masinile noastre e-
CENTRALA: BUCURESTI. SUCURSALE: si prelucrat. lectrice gene si vata.
NEW-YORK, CONSTANTINOPOL,
BRAILA, CONSTANTA, GALATI, SIBIU,
T
CLUJ. BANC! AFILIATE: PARIS, VJENA.
...10.0WimaalliWOMNPM.MPIP"....1111/0"11p1...1111powelmapl
Efeetneaza/operatinni de devize in FABRICA IN STR. IASILOR 14. Telef. 59(
condipunile cele mai avantazioase
MAGAZINUL: CALEA VICTORIEI 10. Telef. 51r.
Telefon 427, 379. 62. Capital 200 milioane lei. 1Ifeauwwwwww....ggw.....wwwmpoweliNIipow.alepwmagmsimi
Sec4ia devizelor sucursalei Cluj
Magazin de candelabre pentru Ardeal S.,

POP I BEIRCEANU MAESTRI CIZMARI

CLUJ,
Calea Reg. Ferdinand
Nr. 11
CLUJ, STRADA BABA NOVAC No. 5
MARE DEPOZIT DE LAMPI
EXECUT A SI MATERIAL ELECTRIC
ARTISTIC GHETE FINE
PANTOFI ELEGANTI VANZARE
DE BARBATI SI DAME
EN-GROS SI EN-DETAI
CU PRETURI MODERATE

Pre4uri eftine senzationale:

Localitatea climaterica Colibita" LA. MAGAZINUL
cp
't0
0
judetul Distrita-NAsind, Gars
Borgobistrita iar tle acolo cu tren
industrial 9 km. pinta in Colibila.
O ARIS 1 EN
Fr iZ Cluj, Calea Regele Ferdinand 13.
CD Cel vial bine asortat cu articele de modd pen-
;'': Muni de brad en idaltime de
= 2000 metri. a Ira SOYAMIll de primdvari.
Canai, indispenzabile, paliirii moderne, sepci,
O g batiste, cra vate, ghete pentru barbati lei 145,
= PRETUIRI MODERATE. ozc bastoatle, saluri de matask ciorapi, jambiere,
gulei e, manusi etc. etc. :: :: Telefon 5-92.

30
www.dacoromanica.ro
 Abonati revista Societatea de (XI LOTERIA SIND1CATVLU1
maine"! Aparitia unei publicatiuni sap- PRESE1 ROMANE DIN ARDEAL
tamanale cum este revista noastra, 0'1 BANAT, o /er4 publiculului eel
mai bun plasament. fn scimbul
COMUNICAT
reclama mare cheltuire de forte inte- sumei de 2 lei, costul unui bilet,
lectuale ti materiale. Ne straduim sa oricine poate cliftiga 100.000 lei. Toti d-nii fun ctionari
fim de mull folos pentru public, sa-1 Loteria Sindicatului Preset Botnane de stat, civili It mi-
servim cat se poate de bine. Suntem din Ardeal ci Banat ofer4 5412 litari sunt rugati a se
cllptigurl in sumo globala de 500000 prezenta cu legitima-
in drept sa cerem Insa pi publicului lei, avand cactiguri principale de
o apreciere obiectiva pi atenta gt sa 100.000 lei, 50.000 lei, 25.000 lei, tiile respective la mag.
raspunda intreprinderii noastre, in- 10.000 lei etc. Loteria se va Wage
scriindu-se In cat mai mare numar irevocabil la 16 August 1924 in
printre abonatii re istei. Facem sacri-
Cluj, in prezenta autorit4tilor fi a
publicului. Caftigurile sunt garan- ',MI S SIR"
ticS, consacram toate orele noastre de tate. Cine doreste sC. aib4 un fru- din Clu j, unde vor cere
munca pentruca sa asiguram o pros- mos caftig f4r4 nici un rizic, slc
comande bilete de Loterie pentru
peritate cat mai mare revistei So- ,,C4minul Preset" din Cluj. 10% reducers
cietatea de maineg, in credinta ca Comenzite se fac prin mandat din preturile fixe la
publicul ne va Intelege gi va face si poftal, minimum costul a 10 bilete, toate marfurile de
el mica sa jertfa platind Inainte abo- la sediul Loteriei Sindicatului Presei
Rortalne, Cluj, Plata Unirei 29. manufacture.
namentul. Nu vom avea decat abonati Costul a zece bilete este 20 lei.
platitori Inainte, pentruca nimeni nu Biletele se vor remite recomandate D I It ECTIUNE A.
poate pretinde dela noi sa-i uordam ripn popl.
credit, Trite° vreme cand nici noi nu
ne razimarn pe credite Si cand peste
tot circulatia creditului este atat de LUCRARI
redusa. Prosperitatea noastra este in GRAFIC E
functiune de abonati. Vom fi oglinda EXECUTA
fidela a framantarilor sociale i eco-
nomice, ne vom pastra independenta TIPO-
pans la sfarsit, insa oricate sacrificii GRAFIA Reclama este sufletul co-
am face stim ca totul este zadarnic
dace publicul nu ne IntovarAsete cu VI ATA mertului. Prin publicitate
simpatie ssiIntelegere. Si ar fi pacat CLUJ, STR.
de cheltuieli si de oboseala. Ne per- comertul vi industria pot
rnitem deci a face apel catre cititori BABA
fi cunoscute de toad lu-
sa ne trimita cat mai repede posibil NOVAC 13.
abonament 1 lor. mea. Nu .scapati ocazia
sa recurgeti la publici-
APIENIONSIEZNIMMIMMEMBIIIIIM
tatea revistei
INDUSTRIA SAA R1I1EI S. A. 99
Societatea de maine"
CLUJ TAR IF:
FABRICA: GIIIRIS, (JITD. TURDA) o pagina lei . . 4000
jumatate 2000
FABRIC A. III:
Sarma laminate pentru fabri-
un sfert 1000

cele de cue. Fer de beton,

Scoabe. Cue de tot felul.
Surma arse, aramitii, tare.
Siirmii de otel. Ar-
curl de mobil& Sax.-
ma ghimpatii.
Agrafe. DF2 OCT. C. PWARIU
SPECIALIZAT LA PARIS
Cere%i oferta dela singurul incredintat
cu vanzarea produselor noastre: BOLI GENITO-URINARE
FEBARIA S. A.' CLUJ SIFILIS
Calea Victoriei No. 29. CYSTOSCOPIE
I TELEFON No. : ADR. TELEGR.:
I 4-40. 3-47, Feraria" Cluj Bucure§ti, Str. Brezoianu 26bis
IMENEIMIIMOMMIF

31
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRA FIE Lr A M U R I R I
A apArut: Arhiva pentru sat* sa
ref orma sociale, nrii 1-2, 1924, cea Revista SOCIETATEA DR_MAINE a plecat la drum abia dupace
si-a asigurat colaborarea unui manunchiu Insemnat de scriitori si o
mai mare public,atie de cercetAri, stiln- astfel de organizatie administrativa Meat revista sa poata dainui cat
tifice in domeniul social, eu urnAtorul mai molt prin propriile sale mijloace. Cititorii nostri vor constata cu
cuprins: bucurie ca in jurul SOCIETATEI DE MAINE se grupeaza aproape
I. Studii: La sociologie francaise toti scriitorii ardeleni de pe vremuri, cari vor aduce in paginile ei acea
contemporaine, de C. Bougie, pro- atmosfera curate de idealism care a fost taria noastra In trecut si va fi
fesor in Sorbona. Particle le politice, de
garantia desvoltarei noastre In viitor. Dansii vor lua cu satisfactie la
cunostinta, ca revista noastra a obtinut colaborarea regulate a celor mai
P. P. Negulescu, pratesor universitar. de seams teoreticiani bucuresteni ai stiintelor sociale si economice, In
Evolutia olaselor sociale in trecutul frunte cu d-1 D. Gusti, directorul Arhivela si Institutului Social Roman",
principatelor romane, I., de Than C. cari sunt intreprinderile romane pentru cele mai serioase cercetari stiintffice
Filitti, membru corespondent al Aca- asupra societatii si statului.
demiei romane. Stiluri fundamentale,
Nu tinem in mare ,,secret constituirea redactionala si administrativa
a SOCIETATEI DE MAINE, caci n'avem nimic de ascuns. Dam aici
de Lucian Blaga. adesiunile exprese de pans astazi ale colaboratorilor nostri si suntem
11. Arhiva documentara: Asistenta siguii ca ne vor onora in curand si alti oameni ai condeiului cu scrisul
comunall a oopilor gasiti, orfani si SA-- si Increderea lor, indatace se vor convinge de bunele noastre intentii si
reel in Bukuresti, de Dr. Gh. Banu. de rostul intemeiat al publicatiei acesteia :
Mari le BAnci rom1nesti din Ardeal in COMITE7 CIL DE D1RECTIE : Vasile Goldin, D. Gusti, Mihai Popovici, Gh.
Bogdan-Duica", Ion Lupo, Onisifor Ghibu, Vasile C. Osvadd, Radu Dragnea fi Ion Clopote4
1922, de Victor SlIvescu, director la COLA BORA7 ORI : 1. Agarbiceanu, Dumitru Antal, N. Bagdasar, Axente Banciu,
Ore di tul Industrial. dr. Lucian Borcea, dr. Al. Borza, A. Buteanu, Al. Clara, A. Ootrus, llie Cristea, N. Das-
eovici. Silviu Dragomir, Aurel Esca, Mircea Florian, I. lueras, Vasile Gherasim, Vladimir
111.Arhiva legislativa: Anteproiectul Ghidionescu, N. Gh,ulea, dr. Axente lancu, Petru Ilcus, D, B. lonescu, losif 3urnanca,
codului penal si anteproiectul de lege dr. Const. Lacea, ,dr. Aurel Lazar. dr. Aurelian Magier, ins. Macsai, Augustin Mator,
dr. Sabin Manuild, Simeon Mehedinti, ,Ftefan Metes, dr. Mitt, Motdovan, dr. Zaharia
pentru represiunea minorilor infracto- Munteanu, 7eodor Nes, ion Nandris, Zenovie Prielisanu, Petru E. Papp, Ecaterina Pitis,
ri (observatiile inaiintate Ministerulni losif Pogan, dr. Gh. Popovici, Septimiu Popa, dr. Gh. Preda, dr. Oct. C. Puscariu, 1.
Rem. Anselme, Valeriu Seni, Victor Stanciu, Vasile Stoica, dr. Mihail Serban, G. $erban,
de Justitie de Curtea de Apel din Iasi) F. Stetanescu-Goangcl, C. Sudeteanu, H. Teculescu, D. Tomescu, dr. Aurel Voina, dr
IV. Mixarea ideilor: Program stu- Ion Voinea, Tiberiu 0. Vornic.
dentesc pentru organizarea, vietii uni- Reprezentanti ,ludeful
in provincie:
Oradea-Mare: prof. losif Toga's Fagdras: preot Mircea Tomas
versitare (lucrat, ea priect, de semina- Cernduti: prof. dr. Vasile Gherasim (Tohanul- vechiu)
rul de sociologic, etica si politicl, al Arad: ziarist Laurentiu Luca Sibiu: prof. Gh. Major
UniversitItii din Bucuresti, in sedin- Alba-Iulia: prof Horia Teculescu 7 drgul-Mures: losit Jumanca
Blaj: prof-ziarist Aex. Lupeanu Maramurds: I. Birlea si dr. Vasile Filipeiue
tele din Aprilie, Malu,,Iunie 1923, sub 7urda: prof. 7eodor Murcisanu Mehadia: Coriolan Buracu
con ducerea prof. D. Gusti). TgrAnism Brasov. .ziarist Vasile Munteanu Hateg: prof. Vasile Gherman
Ludosul de Murds: protop. Ronsul Popa Sfdntu- Gheorghe: dr. loan Popa
si marxism, de St. Zeletin. `Reforma Lugoj: Pavel Grecu fredactia Cartea Satelor) Cohalm: protop Ensilian Stoica
inva,Tamantului (raspuns d-lui St. Ze- 7imisoara: ziarist Octavian David si Va- Beius: protop Petru E. Papp
leriu Linea Poiana-Sciratcl (Seicuime): pr. loan Bafiroiu
letin), de Enache Ionestu. Careii man : prof. Ghergan.
V. Recenzii etc. D-1 profesor Axente Banciu din Brasov si Muzeul limbei
Abonament annal 240 lei. romane din Cluj de sub directia d-lui Sextil Puseariu vor sustine o
Bucuresti, Str. Paris 1 (Cultura Na- rubrica permanents, combatand greselile de limba si ortografie.
tionale). IN BUCURESTI reprezentantul nostru redactional este d. Gh.
VLADESCU-RACOASA, asistent universitar de sociologie (st. Fru-
Annan' IV al licenlui de stat moasa 48.)
Gheorghe Lazar" din Sibiu pe anii Onoratii nostri cititori cari doresc sa citiasca in mod regulat
1922-1923, publicat de dl dr. Ion revista sunt rugati a si da numele la adrninistratie achitand mini-
mul 4 numere inainte, adica, lei 48. Avem nevoie neaparata sa fim In-
Bunea director, cu urmatorul cuprins : formati In prealabil, pentru a sti ce tiraj sa tragem si sa ne aprovizionam
Dr I. Bunea : Discurs funebru ; dr din vreme cu hartm necesara.
I. Bunea : Din trecutul liceului nostru; Administratia revistei Societatea de maine a luat masuri ca abonatii
prof. Alex. Giuglea : Prin Romania si cititorii regulati cu numaiul sa primiasca revista la domiciliu indata
la aparitie prin curieri speciali, nu en posta.
mare ; prof. Valeriu HL'rdu : DouA FUNTIONARII, MILITARII $1 STUDENT' ci cari doresc sa
excursii colare ; date §colare etc. cumpere revista cu pret de favoare, sunt rugat a depune liste cu eel
putin 20 persoane la administratia noastra in fiecare joi dupamiaza.
Distributia la domiciliu prin curieri si toate Inlesnirile se fac 51
Atragem atentia asupra pa- in celelalte orase. Domnii abonati si cititori sa se adreseze reprezintantilor
ginilor de critita literara din fie- nostri pentru a fi serviti in mod expeditiv si a beneficia de avantajiile
acestea.
care numar al , Societatii de Revista SOCIETATEA DPI MAINE apare cu regularitate in
maine" scrise de dd. Gh. Bog- minimal 24 pagini cu acest format in fiecare Sambata. Pana Durni-
neca ea va putea ajungP in cele mai indep5rtate localitati. Admi-
dan-Duica, Radu Dragnea Si D. nistraf a revist i sa f e imediat sestzata despre once dificultate in
Tomescu. nimanuare la vreme a revistei.

32
www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA DE MAINE
REVISTA SAPTAMANALA PENTRU PROBLEME SOCIALE BSI ECONOMICE
Editor §i redactor-§ef: Anul I. N-rul 2
CLUJ, SAMBATA 19 APRILIE 1924 EXEMPLARUL 12 LEI
ION CLOPOTEL 11

DREPTATEA IMANENTA A ISTORIEI... sa aduca gloria adevarata si

lauda posteritatil (P. Gore, Po-
A 6-a aniversare a unirii Ba- tied streing, ar fi trait In trecut, pulatia Basarabiei, In revista
sarabiei cu patria mama a dat n'au Incetat un singur moment Democratia din 1923 pag. 33-34).
fratilor moldoveni dintre Nis- a forma o natiune culturald Sfa'ul acesta n'a fost ascultat;
tru si Prut un nou prilej sa,-$1 unitary, intrucat toate elemen- lard de legea si nedreptatea is-
manifeste vointa nestramutata tele constitutive ale patrimoniu- voritd din pofta Idea/raei selba-
de a ramanea pentru totdeauna lui for sufletesc anz lost, si au tice, a lost consumata cu ten-
in cea mai stransa, unire cu toti rdmas, de alungul veacurilor, dinta hotarltd, de a o perpetua.
cetdtenii Romandei intregite, al- identice nu numai in cetatuia To-Ws firea poporului moldove-
eatuind impreuna cu ei un sin- ocrotitoare a Carpatilor, ci fn
gur stat, o singura natiune po- aceea$ mdsura la Du-nare, la nesc tul
dintre Nistru si Prut, sim-
lui de fratie cu restul nea-
litica. Tisa si la Nistru. mului, sufletul lui traco-roman
Sub regimul dreptului de au- Constiinta unitatii for cultu- n'a putut fi schimbat /lici sub
todeterminare a popoarelor, cu rale a Inceput a se manifesta presiunea celor mai silnice mij-
privire la felul for de carmuire in operele scriitorilor ibisericesti loace ale tarismului dominant.
si apartinere politica, vointa co- $1 In ale cronicarilor din sec. Cand vointa de a fi toti Romanii
lectiva, este un factor sufletesc XVI si XVII cu toata hotarirea impreuna si de a forma o sin-
de importantA primordiald. So- indicdnd directia si finalitatea gurd natiune politica indepen-
ciologii, cari Impart natiunile in desvoltaril ulterioare. Aceasta dents a Inceput a se manifesta
cloud' categorii: natiuni cultura- constiinta s'a manifestat Insa prin adunarea nationalg a Ro-
le si natiuni de stat, admit ca neIntrerupt si pe taramul vietii manilor ardeleni la 3/15 Maiu
nu e tocmai usor a be distinge in politice. Griia, deosebita a celor 1848, cand fratii din principa-
mod larnurit, cad deli se in- mai ilustri Domni ai Moldovei tul Ta,rii Romanesti $1 al Mol-
temeiaza cea dintdi pe un patri- pentru statornicirea granitei ra- dovei reusira" a traduce la 1859
moniu comun de viata sufle- saritene la Nistru, sacrificiile In fapta, macar partials, voin-
teased, iar cea din urma pe tA- enorme aduse de toti Moldo- ta aceasta colectiva prin uni-
ria unei organizari politice co- venii pentru apgrarea acestui rea for sub Cuza-VodA, Basara-
mune, se combing, adeseori coe- graniti Impotriva tuturor ata- benilor nu le-a fost data putin-
xistand simultan In ambele ipos- curilor Indreptate de Turd, de ta sa-si spuna cuvantul menit a
tase 'Meat nu se poate preciza, Tatari si de Cazaci asupra ei, exprima dorinta tainica a su-
data este mai puternica lega- adanca durere si mahniciune fletului for sugrumat. Dar and
tura for politica sau cohesiunea sufleteasca", de care a fost cu- ram libertdtii cetatenesti a reu-
religioasa bisericeasca. Se con- prins Intreg poporul romanesc sit sa patrunda pang, la dansii,
stata totus, ca manifestarea dintre Nistru si Prut la 1812, Inca din primdvara anului 1917
vointii de a forma o natiune po- child s'a savarsit raptul nele- nimi1 nu i-a mai putut Impie-
litica a devenit moment istoric giuit, spre a satisface lAcomia deca In manifestarea vointii for
hotaritor in viata natiunilor si tarista. an facut din parnantul ferme de a se uni cu fratii de
In formarea statelor moderne. liasarabiei cel mai romanesc un ,sange si de d lege, spre a al-
Friedrich Meinecke scrie in lu- colt de taxa, stropit cu neconte- catui impreung, cu dansii statul
crarea sa Weltbtirgertum and nite rluri de lacrimi si de sange. national-roman, reconstruit a-
Nationalstaat", ca vointa de a Tarul Alexandru I, orbit de cum de dreptatea imanenta a
fi o natiune cuprinzand la 1789 traditionala tendinta spre ex- istoriei ca o tarzie rasplatg, pen-
pe Francezi iar mai tarziu, In pansiune imperialists, n'a tinut tru toate suferintele si vicisitu-
secolul XIX pe Germani Si pe seams de Inteleptele sfaturi, pe dinile unui trecut bimilenar.
Italieni, avu drept rezultat for- cari i le daduse Intr'un memo- In fata acestui verdict al isto-
marea marilor natiuni de stat riu vestitul salt consilier, ami- riei, ar fi mai prudent si pentru
In Europa, cari n'au fost impuse ralul Mordvinov demonstrandu-i conducatorii Sovietelor, sa-si
de vointa conducb,torilor, ci ela- ca Rusia este destul de vasty 51 rearninteasca sfatul intelept, pe
borate prin actiunea tainica si in loc de a se gandi la anexarea care 1 -a dat amiralul Mordvinov
Indelungata a sufletului popu- unor provinell not 51 strAine, ca tarului Alexandru I, Maud sa
lar, manifestat prin limba, tra- Moldova $1 Valahia, ar face mai amuteasca patima rosie cu toa-
ditia, cultura si credinta natio- bine, sg, pung, toate sfortarile cu te veleitatile sale imperialiste $i
nala. Astfel natiunea politica, putintd pentru Imbungtatirea Impacandu-se cu Implinirea
concretizata ain forma statului si desvoltnrea teritorului. ce-1 destinului. Cuviincios lucre
national, se infatiseazd ea un are. Caci binele imperiului ru- este, ca pe ceice Durnnezeu i-a
produs firesc, ca un rezultat In sesc nu cere nici de cum doban- randuit sa vietuiasca Impreuna,
evolutia natiunil culturale. direa altor provincii; dimpotri- nici o putere omeneasca sa nu
In sensul acesta toti Romanii, va, numai pastrarea patrimoniu- Incerce a-1 desparti!
sub orice fel de carmuire poll- lui national asa de bogat poate ION LtTPA

33
www.dacoromanica.ro
MONARHIA CONSTITUTIONALA
In anticitate monarchia constitutio-
nals nu este cunoscuta. Vechile cetati
grece*ti si italics, in frunte cu Roma,
cunosc numai doul forme de guverna,-
rant: regalitatea si republica.
Cand se constitue statul, prin alianta
mai multor trill:owl, el ea forma socie-
tatilor mai mid., din cari se compune.
Ca si familia, curia sau tribul, capata
si el un $ef; numit rege, care este co-
mandantul armatei, primul preot si ju-
decator suprem.
Oamenii credeau ca societatea tre-
hue sa se conduces dupa, vointa manor.
Si tine putea sa cunoasca aceasta, voin-
ta, data nu preotii *i cu deosebire ca-
petenia lor, care era regele? Hotarirea
lui, fiind hotararea zeilor, trebuia sa fie
lege, iar sentinta lui, urmand aceea*i
sentinta, divina,L nu putea fi apelata.
Iata dar ca, din pullet de vedere lo-
gic, lucrurile sunt cat se poate de clare:
regele, ca interpret al zeilor adesea ca
fiul unuia din ace*tia avea dreptul
sa guverneze singur, iar poporul nu i.
se supunea lui, ci vointei divine. Ad-
rniti premisa, trebue sa admiti intreg
rat ionamentul.
Sfatul batranilor, adeca senatul, care
functiona pe langa, rege, era numai un
corp consultativ.
Asa era credinta de atunci, ;i potri-
vit acestei crediute, a*a, erau asezamin-
tele politice s,i sociale. Cu vre-o *ase
veacuri inainte de Christos, vechea ore-
dinta a inceput sä se clatine, *i dim-
preuna cu ea, si institutiundle, carora be
slujia drept temelie. Oamenii au ajuns
la o alta, convingere, contrail celei din-
tai, *i anume, ca legile trebue sa le faca
ei 11100, cari isi cunose nevoile. Pretu-
tindeni, in viata publick trebuia sa se
afirme vointa majoritatii. Multimea se
aduna, voteaza, ei parerea celor mai
multi ajunge lege. In noul sistem de
guvernare, evident ca regele nu mai
are loc. El e alungat, iar atributiunile
hri preote*ti, militare $i judecatore*ti,
tree asupra unor demnitari, simpli exe-
outori ai vointei populare. /Nona, forma
de stat se cheama republica.
Avern, prin urmare, doua conceptii,
amandoug, dare in sine, daca, le ad-
miti premisa. Dupes una, legea, cu ca-
racter divin, se deseopere prin rege, o
persoana sfa,nta si ea, iar cet'ateanului
nu-i ramane dec'at sa, se supuna. dupa
cea de a doua, legea, de origine omene-
a,sca, tinde sa exprime cat mai fidel
vointa poporului *i sa ooraspunda in-
tereselor acestuia. Dincodo suveranita-
tea e a regelui, loctiitorul zeilor; din-
coace a colectivitatii, care i,i creaza
organele de executie.
Para la biruinta cre*tinisrnului, nu se
cunoaste alt sistem de guvernare. Chiar
imparatii romani 1,$i deriva puterea de-
la popor, si nu dela zei. Inteadevar,
imparatia se na*te printr'un cumul de
atributiuni. Consul, tribun, pretor, *i
comandant al armatei in acea)*i per-
soar* imparatul stapan absolatt asupra
justitiei, administratiei tii armatei. To-
ate aceste puteri le obtine flask de for-
ma, prin alegere *i nu prin gratia divi-
ng. Egal cu colegii sad de magistratura,
eel putin in sensul constitutiei, impara-
tul devine atotputernic numai bizuindu-
se pe armata, al carei comandant-sef pe
viata, este. Regalitatea, reprezentand
vointa, diving, reinvie numai in evul
mediu, sub putenica influenta a cm.-
tinismului. Fiece stat cauta sa imite
structura in forma de piramida a biseri-
cei catolice. Ban, larga a piramidei o
formeaza milioanele de iobagi si cu cat
urcam in sus, 6u atat castele scad ca
numar de suflete, dar sporesc in privi-
legii. In varful piramidei se gase*te re-
gele autocrat, care iii deriva puterea
nu de la baza piramidei, ci din ceruri.
De aceia, de faptele sale regele nu po-
ate ra'spunde aici pe pamant, ci in fata
puterii divine, al carei ales se socoate.
In veacul trecut, cele doua conceptii,
adesea in lupta apriga una cu alta, au
dat na*tere unui compromis, care se
chiama monarchie constitutionall.
Aceasta, forma de caranuire admite
inteadeva'r, ca legile trebuie sa alba
origine omeneasca, dar, cand e sa, traga
ultima concluzie, Imparte suveranitatea
intre popor tii rege. Mai bine zis, dea-
supra vointei poporului se aeaza, su-
Neranitatea regelui, oa un fel de regu-
lator suprem. Poporul adeca iii alege
un parlament, acesta la randul sau de-
semneaza guvernul, insa regele poate
sa concedieze, cand ii place, guvernul,
si sa, disolve parlamentul.
Formula e de sigur opera sofistarie
avocate*ti, care s-a pus in slujba capi-
talismului. 0 con*tiinta onesta, si dre-
apta nu s-ar fi gandit nici odata sa im-
REDACT IONALE
Doug din manuscrisele anuntate
ca vor aparea in numarul acesta nu
ne-au sosit la timp, -cu toateca fusesera
promise prin telegraf. Pentru a nu risca
si pe viitor asemenea intdmplari, nu
vom anunta deccit materie importanta
primita deja la redactie si care neapci-
rat va aptirea in numarul indicat.
Incepcind cu numarul viitor "om
publica o prea interesantd serie de
observatiuni ortografice si lexicale sub
titlul Cum sa scriem?" datoritcl disf in-
sului om de litere d. Sextil Puscctriu,
directorul muzeului Limbei roman din
Cluj. Publicul va fi recurtosecitor dlor
Sextil Puscariu si Axente Darwin pen-
try pretioasele contributiuni 1a o limbii
corecta mai ales in Ardeal.
Scriitorul de atata finete si duio-
www.dacoromanica.ro
34
parts indivizibilul. 0 suveranitate, da-
ces nu se acorda intreagk indiferent
cui, nu mai e suveranitate, ci o ama-
gire. In practica vietii politice, uncle
exista o logica a faptelor de care se
sfarma toate creatiunile hibride, mon-
archia ,constitutionals nu exista. E si
natural. Indivizibila, fiMd, suveranita-
tea este sau a , poporului sau a regelui,
nici odata a amandurora. In Anglia,
regele poate sa disolve parlamentul,
dar n-o face decat avand asentimentu4
poporului. El nu ese din vointa natiu-
nii, deci ne dram in fata unui regim
eurat democratic, data voiti in fata
unei republici eu cap incoronat. In Ro-
mania, tara poate sa aleaga un parla-
ment, dar numai cu conditia ca el A,
convince si cercurilor din jurul palatu-
lui. Cu alte ouvinte, poporul nu poate
esi din vointa acestor cercuri. Cazul
primului parlament dela unire incoace,
disolvat dupa, trei luni de anticitate,
este foarte elocvent in aceastaiprivinta.
Evenimentele de dupa rasboi confir-
ma intru toate aceste observatii. Multi-
mile, ferm hotarite sal guverneze sin-
gure, n-au prea fac,ut deosebire intre
monarchille din gratia lui Dumnezeu"
$i cele earl se intituleaza si din vointa
nationals ". Mania poporului_ a isbit in
autoeratie, sub orice forma in*elato-
are a gasit-o. Alaturi de tarul Rusiei, a
trebuit sa piece *i Constantin al Gre-
ciei, care tot timpul rasbolului a facut
politica dinastiei si nu a poporului
Grec.
In sohimb, guvernul muncitoresc en-
glez nu se gande*te nu moment 4., des-
finteze monarchia. La cue, and ea Ell
impedeca libera maniffestare a vointei
populare?
Cad numai cei cari nu vreau sa vada
ca intreaga lume se indreapta astazi
spre conceptia democratica de guver-
nare. Prof. Ilk Cristea.
sie d. Al. Ciura va colabora cu recta-
laritate, in cunoscutul d-sale gen foi-
letonist, la Societatea de main ", in-
cepcind cu nrul de sfintele sarbatori
ale Pastilor (nrul 3).
In chestiuni de arta si infortnatie
artistica revista noastra si-a esigurat
colaborarea d-lui Emil Isac.
Casele de editura si domnii au-
tori cari vor sa li se facet dari de sea-
ma impartiale in revista noastrd, sant
invitati a ne trimite scrierile i2 dublu
exemplar.
Domnii colabaratori cari vor sa
aibe sansa a li se imprima neapcirat
manuscrisele in numarul saptaincinii
respective, sa ni le trimita pans cel mai
tarziu luni seara.
 CONFEDERATIUNEADUNAREANA s'ar compune dupa Danilevski, din
urmatoarele state :
Inteo conferinta rostita in Bucu- economics mie mi se pare mai reali- 1. Regatul cehesc, cu Boemia, Mo-
resti, la Institutul social", d. Andrei sabila qi mai vrednica de urm aril. ravia pi partea de Nord-Vest a Un-
Corteanu, barbat cu carte §i simt Primirea bund, facutA lui Seipd1 la gariei, cu 9 milioane de locuitori.
politic-real, a aruncat o privire asupra Bucuresti, este o dovadA cA factorii 2. Regatul sarbo-croat, cu : Serbia,
isolsrii poporului roman In mijlocul responsabili ai tarii gandesc tot ast- Muntenegru, Bosnia, Hertegovina, Al-
slavismului §i a crezut cA, pentru feliu. bania de Nord, Banatut, Croatia, Sla-
viitor, este necesar sa se alba In ve- Dar : pe cat timp ? ; pans cand vonia, Dalmatia, Carintia, Stiria, pand
dere §i idea confederatiunei dunarene. Austria va deveni germana ? Caci la Drava, cu 8 milioane locuitori.
Idea aceasta ne este noun ; au idea nationals-unitara nu se va opri 3. Regatul Bulgariei.
sustinut-o odata si Ungurii ; InsA, de In loc niciodata ! ; pans cand units - 4. Regatul .Romaniei, cu : partea
cate bri s'a ivit, a cazut repede in tile care au Inlecuit Austria nu se
Intunerec : Se pare cs din cauza vor mai simti avisate unele la altele
de sus a Bucovinei, Transilvania pant
la Mure?
Austriei, care o socotia realisata prin chiar In masura de acum ? ; pans seasca. Pentru si parte din Basarabia ru-
fiinta sa de fats. aceasta cesiune Rusia
cand cine slit ce prevazut sau ne- s'ar c mpensa cu Delta dunareana si
Existenta Austriei s'a Intemeiat pe prevAzut eveniment va pune cal:tat cu Dobrogea.
cloud necesitati : Inaintand spre Sud- eventualei intelegeri ? La ce, !ma, 5. Regatul grecesc, cu : Tesalia, E-
Est si Nord- Est, menirea ei a fost sa atatea Intrebari ? Cuminte gandim si pirul, partea de Sud -Vest a Macedo-
tina In loc on sA nimiceasca douA facem dacA ne gandim Ia moment si niei, insulele Arhipelagului, tarmurii
puteri despotice Turcia §i Rusia. facem, pentru nevoile lui, tot ce el Asiei mici ai marii Egeice,
Candia,
Turcia este acum departe ; Rusia cere, mai mult chiar decat cere. FA- Rodos si Cipru.
(provizoriu impotenta) urla, dar nu cand aceasta, plecAm sigur spre 6. Regatul maghiar, consistand din
atacd si asteaptA (probabil) momentul dorita societate de maine. pArtile acelea ale Ungariei si Tran-
-
sA fie muta, dar sa. atace ; Rusia se Dar, dacA vestul fost-austriac nu silvaniei cate sunt locuite de Maghiari
va feri sa devie o Turcie, sl fim recere mai multA grijA, cleat cea pi cate vor rAmanea dupa impartirea
siguri de aceasta. economics, Estul rusesc ne cere.
Retragerea Turciei in regiunile din Neamul romanesc", cu vreo doua intre Boemia, Serbia si Romania.
care ne-a venit, trebuia sA fie fatala articole (unul chiar despre panslavis- 7. Teritorul rarigradului, cu par-
Austriei. Acest lucru noi 11 intelegem mul filosofilor slavi), d. A. Corteanu tile din Rumelia, termurii asiatici ai
si cu inima ; Nemtii bleep a-1 Intelege pi altii au Inceput a vedea cum se Bosforului, ai math de Marmara si
cu ratiunea, de sigur in contrazicere reinflAcareaza idei vechi, panslave, ai Dardanelelor, peninsula Galipoli pi
cu inima lor. Dar, dintre Nemti, eu contra carora noi avem nevoie de-o insula Tenedo.
voiu cita numai un scriitor ; pe un Intarire mai completA decat cea numai Paul aid merse Danilevski, In ex-
profesor dela universitatea din Berlin : economics. Ideile vechi, care nu vor trasul lui Eminescu. Acura asemanati
Walter Vogel, Das neue Europa and muri de dragul nostru suit rezultatul rdzboiului mondial cu
ideile cererile de acum 50 de ani ale pan-
seinehistoris ch- geographischeri Grund- panslave. Ele au aparut In forme
la gen (1921, vol. II, p. 383): Cu dare Inainte de 1848 si la 1848: slavismului si prindeti minte toti
deed derea Turciei Austria pierduse Slovacii si Cehii le-au cantat Intaiele ceice ati perdut-o de bucurie ca, In
motivul propriu al indreptatirei exis- imnuri calde si agresive ; de teama sfarpit, ne-am vAzut uniti. Trebuia sa
ten fri sale. Dupci ce menirea ei, ca for s'a conglomerat germanismul si ne unim ; era firesc ; era logic ; era
apciratoare a Europei contra barba- a Incercat o solutie, care, precum fatal ; voiam ; dar pe langa unirea
riei asiatice s'a sf emit, Austria nu vedem, nu a reusit. noastra au rasarit §i acele state care
se mai putea sustine decat castigand erau gandite ca 'pall din confedera-
sau recaptigand civilizatiei europenesti Pentru a dovedi cetitorilor nostri tiunea slava I Si Inca au rasarit
popoarele pi franturile de popoare ca rasboiul mondial a Inaintat, prin aproape asa cum le calcula faimosul
anexate in cursul implinirei problemei resultatele sale, si ideile panslave, scriitor panslav, care, ati vAzut, pe
sale; dar prin aceasta ea ajunse a aduc aminte de o publicatie, In timpul noi, Romani, ne reducea sub limitele
le educa $i spre proprie viatd natio- sAu sensationald. D. A. Sturza a firesc impuse de Intinderea noastra
nals; deoarece statul national este citat-o la noi In cunoscutul studiu reald, etnica.
forma proprie, caracteristica a vietii despre Romania, Rusia $i Europa!; 'raffle confederatiei, care nu s'a Mut
europene. Problema aceasta a Austriei Mihail Eminescu a studiat-o Inteun sau nu s'a fAcut... IncA? nu sunt
i-a fost inlesnita prin faptul ca teri- articol din acea buns serie de scrieri tarate §i regate, ci sunt si republice,
toriul statului ei era, grosso modo, o politice, la care este folositor sA ne care nu vor fi avand chiar inclina-
unitate de comunicatie, un Stat du- Intoarcem cat mai des. Publicatia lui tiunile politice si teoretice de pe Ia a-
narean" (Donaustaat), cu centrul de Danilewski, in Cluj, nu se af IA (0, nul 1871: repubilca nu poate fi ne-
gravitatie In hasenul vienez." Fortele la nici-o bibliotecA ; bucuros as fi dreapta, cum Danilevski era dispus
.

stimulate cultural de Austria, iar po- citat-o aici direct ! neaflandu-se, o sa fie din partea Rusiei tariste ; tarile
litice§te de inaintarea generals a vietei citez dupa M. Eminescu (Editia A. eventualei confederatiuni respirA as-
europene, au spart asadar vechia C. Cuza p. 514). tazi libertate §i nu vor mai fi dispuse
forma habsburgicA si au inlocuit-o cu Cartea lui N. I. Danilewski (Rusia sA §i-o fats dependents de-o repu-
ce privim acum, la acea cotitura isto- $i Europa) s'a publicat la 1871, blicd comunista, care nu tine la ideate
rid minunata, care ne-a dat si noua cativa ani Inainte de rasboiul nostru nationale, ci mai ales la cele econo-
unitatea nationals. de independenta. Privitor la Orient, mice-socialiste ; tarile eventualei con-
Din ruinele Austriei se ridica, deo- generalul rus sustinea ca Orientul federatii tutelate de Rusia au si gasit
camdata, o singurt nevoie ; cea eco- cade In sfera Rusiei, care ar dirige o forma de conlucrare care este
nomics, cerand par'ca sa fie recla- din Constantinopol o contederatie Mica antant 'd, tot un fel de confede-
ditA, acuma prin 1nvoeli, a§a cum, slava. Duna desfacerea Imparatiei ratie dunareana trunchiata ; cei cinci-
cu oarecare succes, Incearca cance- austriace si a celei turcesti, Rusia ar zeci de ani au semanat si realizat idei,
larul austriac Seipel. Confederatia alcAtui confederatia aceea slava, care care par mai productive pi mai ms-

www.dacoromanica.ro
36
 gulifoare amorului propriu national
decat oferta veche ruseasca, a .lui
Danilevski.
Totu§i ideile odatA utile, pot sA
reapard In imprejurari in care sa mai
fie utile. 0 idee de acestea este §i
aceea a confederatiei panslave. DacA
ea se va realiza vre-odatA, Romania
n'ar avea Incotro ar pica in ea.
Cum, insa, Romania nu este un stat
lipsit de energie §i curaj ; cum dra-
gostea ei de independenta ii este mare,
ea nu face rau sa se cugete la toate
formele care o pot garanta azi, mane,
in viitor. Confederatia dunareana ar
fi o astfel de formA ; §1 numai cu
folosul aratat ar fi o forma de chib-
zuit on de dorit ; §i de opus odata
cine poate bAnui cand ? preventiv
confederatiei slave.
Vazutd din punctele de vedere ara-
tate mai sus, discutia reluatA de d,
A. Corteanu este un fragment impor-
tant din chestiunile In fata cArora Ro-
mania de maine, societatea roma-
neasca de maine se vor vedea puse.
A cugeta asupra lui, a cugeta ca po-
por, nu ca diplomat, (ori ca pretin§i
diplomati), ca natie intreaga, nu ca
politiciani izolati (ori ca pretinsi po-
liticians), este o datorie. Ideile au ori- cat si In celelalte orase, Intruniri
cand rost ; numai realizarile sunt ori In cari a fost destula spontaneitate,
nu sunt oportune ; Mica antanta face, bleat pentru once om obiectiv ele
poate, neoportund discutia intre di- sä poata fi socotite ca eoncludente.
plomati, de§i nu vAd de ce ei ar
rAmanea numai in marginele tratate- nu mai era neeesara, deck In cazul
lor §1 de ce nu ar ciocAni si la porti cand ea ar fi putut sa Intreaca cu
Inca nedeschise spre viitor. Dar facA mult proportiile intrunirilor ante-
ei ce cred ca trebue sa facd; asculte
ori nu glasul natiei ; scriitorii natiei,
sgandaritori ai instinctelor de conser-
vare, lamuritori ai actin nil for core-
spunzAtoare instinctelor, sunt datori sa
sufere inaterialul de chibzuire.
De aceea §1 not vom mai spune,
altdclatA, cate ceva despre confede-
ratia dunareana.
G. BOGDAN-DUIPA
NUMARUL 3 AL
,,SOCIETATII DE MAINE"
(de sfintele Past)
cuprinde o bogata
materie semnata
de domnii: Vasile
Goldin, dr. Iuliu
Moldovan, Sextil
Puscariu, I. Agar-
biceanu, Al. Ciura
etc_ etc.
etc.
SERBARILE DELA CHIA.NAU
Ziva aniversara a Unirii Basara- 0 serbare a Unirii fara Pelivan,
biei, a fost sarbatorita In acest an Halippa, Ciuhureanu, Alexandri,
pretutindeni In cuprinsul Intregei Crihan, Codreanu, Tanfu, Buzdugan,
Romanii Mari. Aceasta unanima Bogos, q. a., poate sa fie oricat
manifestatie a sufletului romanesc de stralucita, ea n'are nici o va-
de pretutindenea valoreaza cel putin Mare, dimpotriva, ea dovedeste o
cat un plebiscit ca acela pe care stare de lucruri Ingrijitoare, peste
fl dorese vecinii nostri de peste cari oamenii cu raspundere n'ar
Nistru. Ea este o dovada ca che- trebui sa treaca Elsa de usor, cum
stiunea Basarabiei nu mai este tree de fapt.
astazi, cum putea fi socotita acum De asemeni n'ar fi trebuit sa
cease ani, o simpla chestie ba- lipseasca dela aceasta manifestatie,
sarabeana, ci este o chestiune ge- niei reprezentantii celorlalte natio-
neral-romaneasca, pe care, chiar nalitati din Basarabia, cari prin
data basarabenii ar mai voi s'o prezenta si mai ales prin declara-
rezolve dupa asteptarile celor dela tiile lor ar fi trebuit sa aduca un
Moscva, ceeace, din fericire, nu aport esential la Insasi ideea Unirii.
este cazul, ei n'o mai pot. Ba- Cu prilejul deschiderii Sfatului TArii,
sarabia este de ani de zile o parte acest moment esential n'a fost dat
integranta a Romaniei Intregite si uitarii. Au vorbit atunei nu numai
soarta ei nu poate fi hotarita decat delegatii autorizati ai Ovreilor de
de intreaga tarn. toate nuantele, ci si reprezentantii
** Ucrainenilor ei e bine sa ne
De astfel Basarabia si-a aratat aducem aminte ca atat d. Lutenco,
punctul ei de vedere fat'a de atitu- cat si ofiterul Gramada i-au numit
dinea Sovietelor, prin grandioase pe Moldoveni stapanii tarii" si
Intruniri cari au avut be acuma stapani de msg." (hazoin01) ai
doua saptamani atat la Chisinau, Polonilor, ai Grecilor si ai Bulga-
rilor si Gagauzilor.
Astazi, dupa Rase ani $i ju-
matate, solidaritatea basarabeana
n'o mai reprezinta deck partidul
0 noud manifestatie a Basarabiei guvernamental destul de redus
ca aderenti si marele rabin Ti-
rel son I
Deci, si aici, mai putin ca la
rioare, Band dovada unei perfecte 1917 sau la 1918.
consecvente si solidaritati a tuturor Dar cu ocazia serbaril or dela
acelora cari, cu 6-7 ani In urma, Chisinau s'a mai uitat Inca un mo-
au pus temelia Basarabiei de azi, ment de o insernnatate foarte mare,
precum $i a acelora cari atunci an care, utilizat in mod inteligent, ar
stat In rezerva, si daca ea ar fi fi putut sa dea Intregei manifestatii
putut fi o dovada si despre soli- o greutate politica internationala
daritatea nationals a intregului ro- cu totul deosebita.
manism, mai presus de provincii Se kite, adeca stiu cei cari au
si de partide. participat cu tot sufletul la misca-
Dar o astfel de manifestatie ofi- rea nationals basarabeana chiar din
cialitatea de astazi, din nenorocire, primele saptamani ale revolutiei
n'a fost In stare sa ofere. rusesti, ca In cursul celor doi ani
Dimpotriva : serbarile dela Chi- de lupte pentru emanciparea ro-
sinau au dat dovada unei solidari- manismului de peste Prut, chestiu-
tati basarabene profund zdrunci- nea basarabeana n'a fost o chestiune
nate si a unei solidaritati romanesti pur teritoriala, ci o chestiune na-
tot asa de regretabile ca si aceea tionala care depasia geograficeste
pe care viata publics de fiecare zi si Nistrul. In programul Partidului
ni-o atesta de ani tntregi. national moldoveneso din Martie
In loc de unanimitatea sufletu- 1917 se zicea ca acest partid, gratie
lui basarabean dela 1918, am avut principiului autpdeterminarii, se
la serbarile din Chisinau o dure- simte dator a pasi pe ealea doban-
roasa si acuta divizare a putinelor dirii drepturilor cetatenesti si na-
forte rationale; In loe de mai multa tionale pentru Moldovenii din Ba-
unire deck acum 6 ani, incompa- sarabia qi de dincolo de Nistrua
rabil mai putina I Dintre luptatorii Pentru acestia din urma progra-
moldoveni pentru Unire, cei mai mul partidului prevedea la-punctul
Insemnati au lipsit, Intocmai 1) Yezi G. Tofan : Insemndri dela deschiderea S fa-
cum au lipsit ardelenii In 1922 dela t idea rdrii", in gazeta Ardealul" din Chieinan,
Nr. 9 din 1917 ei broeura : Gerbatoarea Baearabiei,
Alba-Iulia, cu prilejul incoronarii. Chigiu&u, 1917, pg. 114 41 116.
www.dacoromanica.ro
36
10 sa li-se cliezasluiasca aeeleasi drul serbarii, mci eine sa-si aduca fost lasati pe dinafara si Romanii
drepturi nationale pe taram cultu- Cu un cavant aminte de ei 1 Dnii din celelalte provincii. Pentru cei
ral, bisericesc, politic si economic, Schmidt, Crupenschi si Tiganco din vechiul Regat reprezentati
pe can le vor avea In Basarabia au putut sa se faca simtiti la doar prin guvern si prin un nu-
locuitorii de alt neam". Viena, cu prilejul tratativelor de mar de ye() 50 de parlamentari
Drept urmare a acestei constiinte daunazi, iar la not conducatorii liberali transportati la Chisinau
a unitatii nationale a tuturor Mol- celor aproape un milion de frati cu tren special (dela Iasi n'am
dovenilor din fosta Rusie, la con de peste Nistru n'au gasit nici o mai vazut pe nimeni) s'au
gresul din Octomvrie 1917, In care solicitudine si prezenta for n'a fost gasit, ce e drept, cateva cu-
s'a declarat autonomia Basarabiei, exploatata nici din punct de ve- vinte de dragoste si de recuno-
au participat si ostasi de peste dere general romanesc, nici din stinta din partea dlui S. Nita, fost
Nistru, can prin glasul lui Toma punct de vedere basarabean. ministru averescan, dar pentru Ar-
Jalba au cerut, cu o miscatoare °and m'am Intalnit In gara Chi- deleni, can se stie, ca au avut si
insistenta ca si pamantului roma- sinaului cu T. Jalba, cea din- la Chiev, si la Chisinau si la 0-
nesc de peste Nistru sa i-se asi- lid ebare pe care mi-a pus-o desa un oarecare _rcl In miscarea
gure aceeasi soarta ca si Basarabiei. _acest taran simplu din cea mai basarabeana, nimeni n'a aflat de
Scena aceasta n'a fost un sim- Inapoiata provincie, a fost : Cand bine sa spuie un cuvant, nici chiar
plu epizod brie, ea a avut ur- trimisii Sovietelor au spus la Viena dupace un deputat liberal ardelean
man politice practice imediate : In ca unirea Basarabiei s'a facut pe a adus Basarabiei salutul Ardea-
Sfatul Tani au fost alesi si cativa urma presiunei armatei romane, lului si a facut aluzii destul de
deputati de peste Nistru, printre de ce Romania n'a raspuns cu transparente la ajutorul dat de a-
cari eel dintai fu Insus T. Jalba, desbaterile congreSului nostru dela cesta Basarabiei. Tot astfel, nici o
,apoi St. Bulat, care peste mai Tiraspol ? Acolo nu era nici o ar- vorba despre Bucovina, cu toate
putin de doua luni avea sa con- mata romans si Moldovenii totus ca In istoria renasterii Basarabiei
duct' congresul national al Roma- au vorbit pentru unirea for cu contributia acestor doua provincii
nilor transnistrieni, tinut la Tiras- Moldova, pe care ar fi si votat-o a precedat-o si a covarsit-o pe a-
pol, in zilele de 17 si 18 Decem- Intreg poporul, daca n'ar fi venit ceia data de Vechiul Regat.
vrie 1917. Comunitatea acestor pe neasteptate bolsevicii peste ei. Si au mai fost si alte greseli,
doul ramuri ale romanismului s'a Pacat ca reprezentanth oficiali can nu pot fi trecute cu vederea.
putut vedea foarte limpede la acest al Romaniei de astazi n'au avut Astfel : dece nu i s'a dat dlui
congres, la care Sfatul Tani basa- Intelepciunea, prevederea si cura- Marghiloman, sub care s'a Mout
rabean a fost reprezintat prin vi- jul fratelui nostru transnistrian, unirea, posibilitatea de-a lua parte
cepresedintele lui, dl P. Halippa, pentru a utiliza punctul de vedere
,
la serbari si de a rosti discursul
si prin trei delegati (A. Crihan, al acestuia atat pentru chestiunea anuntat Inainte, prin care Linea
G. Mare si N. Grafencu) si care basarabeana, cat si pentru cea a fra- sa raspunda printre altele, si unor
a vrut sa declare chiar unirea po- ,tilor de peste Nistru, astazi din nou afirmatiuni gresite si tendentioase
litica a pardantului romanesc de data uitarn cu desavarsire. Ce ra- ale domnului Crestinschi ? Si, mai
peste Nistru cu Moldova". sunet ar fi avut In Intreaga lume cu seama, dece n'a fost invitat
Dupa declararea independentei politica, daca la Chisinau ar fi ra- Alteta Sa Regale Principele Carol,
sunat din
Republicei Moldovenesti", cu Ca- al lui T. Jalbanou strigatul de alarms a carui prezenta" ar fi avut 'o im-
teva zile Inainte de unirea aces- nistru al tarii ar si dach primul mi- portanta politica cu total deosebita
teia cu Romania, a intervenit, pe auda si dnii delafiMoscova
declarat ca sa
si cei
si ar fi neutralizat si efectele po-
langa legaturile de pans aci cu dela Liga Natiunilor, cari poarta liticianismului de partid ?
Transnistrienii, o noua legatura, atata grije minoritatilor din cu-
de astadata de ordin biserieesc: prinsul tarii noastre, ca vom res- **
Comisia bisericeasca a Basara- Asa cum au fost serbarile dela
biei" a adus, In sedinta ei dela 13 pecta drepturile acestora In ma- Chi$inau,cu toata multimea
Martie 1918, trei membri de peste drepturilecare
sura In vor fi respectate si de oameni adusi de administratie,
Nistru,l) intentionand ca, dupa a- Nistru, pentru cari nostri
fratilor de peste eel putin pentru mine, care
cest Inceput, Biserica de dincolo, chiar chestia plebiscitului. pune
s'ar putea am lost martorul ocular al tuturor
a carei nationalizare o hotarise evenimentelor man din Basarabia
conpresul dela Tiraspol,2* sa fie, Dace primului ministru i-a sca- anilor 1917 si 1918, evenimente
cu timpul, Inglobata la cea din pat din vedere aceasta chestiune, strabatute de o unitate de simtire
Basarabia. ma mir cum n'a avut cuiajul s'o cu adevarat facatoare de minuni
Ei bine, la serbarile din Chisi- ridice batranul diplomat, dl Phe- ele au lost un prilej de Intris-
nau nu s'a mai dat chestiunei na- rekyde, care la 13 Tunic 1919 nu tare.
tionale de dincolo de Nistru nici Numai atata poate da Romania
o atentiune, ca si cand ea n'ar s'a dat Indarat de a releva, la Si- Mare, dupa case ani dela unirea
exista In nici un chip. biiu, in calitate de prim-ministru tuturor provinciilor ei ?
Ce e drept, cei doi luptatori de ad-interim, chestiunea Romanilor Dar atunci, Basarabia era mai
frunte, dd. Bulat si Jalba, erau si din Banatul sarbese, chiar In pre- tare cand era singura, cad atunci
ei la Chisinau, dar ei n'au fost ba- eel putin avea un suflet, 'Ana cand
gati In seama. Nu s'a gasit ni- zenta Maiestalii Sale R gelui, cu azi se pare ea nu-1 mai are.
meni care sä le dea un rol In ca- prilejul banchetului oferit de Con- Detestabil examen da, cu fie-
siliul Dirigent. care prilej, politicianismul roma-
1) Cf. ziarul Romania Noutt" din Chi-
t:oh:au, 16 Martie 1918. Dar. n'au fost uitati cu prilejul nesc...
2* Vezi 0. Ghibu: Desteptarea Moldo- serbarilor dela Chisinau numai Cluj, 12 Aprilie, 1924.
venilor de peste Nistru, Chisinau, 1917, Basarabenii can au facut Unirea,
pair. 6t. si Romanii de peste Nistru, ci au Onisitor Ghibu,
www.dacoromanica.ro
37
 NEOROM ANTISM
Tocrnai In timpul and la Paris apa-
rea cartea d-lui N. Iorga, Leg tituri ,n-
tre Orient qi Occident in evul-mediu,
carte menita sa Incorporeze la Occi-
dentul latin teritoriul romanase, pe
baza unor socotinte istorice comune
romanitatii medievale, tocmai in acel
timp, la Bucuresti, cati-va scriitori au
intreprins sa, ne convinga ca suntem
deadreptul din Orient si ca apartinem,
culturaliceste, slavilor. Organul ace-
stei noui teorii este revista de dupa
razbodu Gdndirea, large in ingaduinta
curentelor si parerilor cat un magazin
englez, jar scriitorii cari si-au pas in
slujba apologiei orientalismului roman
taientul liric sau epic, ziaristic sau
diletantistic, sunt d-nici Nichifor
Crainic, Pamfil Seicaru si Lucian
Blaga. Mai departe, ca, imitarea dis-
putei dintre slavofilii si occidentalistii
Rusiei sa, fie cat mai aproape de mo-
del, asemanator eterodocsilor can au
patat campul pravoslavnic aI Rusiei,. face parte din avutia noastra, popu-
cineva a venit intre ortodoesii dela lara si alcatueste Inca o putere de di-
Gandirea sa-i combater, sustinand o eat ferentiere si de rezistenta" a tnentali-
mai large europenizare" a Romaniei. tatii patriarhale, a geniului autohton
In trecut nu este rar cazul °and
scriitoriiartisti s'au pus in slujba
unor curente de idei, mai ales dupil
ce au ajuns la o maturitate artistica.
si in urma dovedn-ii talentului for real
intr'un gen literar, cum este poetul
Nichifor Crainic. Dar seriitorul care-si
is o astfol de sarcina in fata istoriei
culturei, inainte de a pasi impetuos in
scris, are sa se intrebe: intrucat se
potrivesc ideile cu faptele, *I dace se
acorda, intrucat nu trebuiese de pus
'tare pareri raporturi logice pe care
obiectele, in care ele se raporte,aza, nu
It cuprind? Caci din moment ce nu
sunt respectate aceste cerinte, pe eat
de elementare pe atat de streine poe-
siei, seriitorul artist eade deadreptul
in romantism, si ni se pare ca, scrii-
torii cari au plecat dela admiratia li-
teraturei ruse si au ajuns cu formarea
cultutei romane la Chiev, repeta, in
mic si, sa speram! in mod trecar,
tor, romantismul istoricilor nostri
de pe vremuri can ne purtau in re-
giuni tot atat de departate; ei de-
vin neorornantici.
Dela sine inteles a nu In aceste
pagini si nu cu lipsa noastra, de corn-
petenta vom desbate aici data popo-
rul roman este, suf1eteste sal cultural,
mai oriental" decat occidental" sau
mai" occidental cleat oriental: -- lu
cradle de istorie critics si le filologie
tax destula lumina. Ceence carte arum
in vorbire, este afirmatia axiomati-a
a poetului Nichifor Crainie, insusita si
de d-1 Pamfil Seilaaru, ca toata cultura
noastra este strabatuta de influents
orientala ruse,asca in aceeas masura in
care este strabatuta de eel sud-orien-
tala. Altfel cum s'ar putea afirma in
Gandirea ea in d-1 Lucian Blaga s'a
revoltat fondul nelatin", dupa pro-
pria sa marturisire; cum s'ar putea
face, numar de numar, elogiul cultu-
rei ruse, ceeace rezuma d-1 Seicaru:
aster -zi literatura eta-oilmn/1 este en-
cerita, stapanita de literatura ru-
sea.sca"; si cum propaganda pentru
nouile idei mantuitoare hemate sa ne
salveze dela neinlaturabilul apes al
Oecidentului?" Deci fondul istoric al
problemei, baza de operatii a acestui
fdoslavism vag si unduitar, care mai
mult transpira, dec'at se afirma, se g6,-
se§te in urmatoarea propozitie a poe-
tului Nichifor Crainic: Un larg fluviu
de orientalism a curs deci in matca
sufletului nostru popular. Bizantul si
Kiewul au lost pentru noi vareile pe
unde s'a strecurat, pe dedesuptul or-
todoxiei, aeest import ce s'a disolvit
cu vremea in rezervoriul fortelor noas-
tre primitive." Si dupa ce aflarn ca el
fates de curentul civilizatiei europene",
in acelas stil fugaret 'ii se pune ca
problems romanea,sca: Problema Au-
siei in raport cu eivilizatia europeana
e problama tutaror popoarelor de ,.e-
gim patriarhal din sanul ortodoxir'i."
Lasam, deocamdata, in o parte in-
trulocarea religiei cu natiunea, a filo-
sofiei istoriei cu starea socials, inma-
nunchiate inteun avant retoric yr-Pit--
Mc de admirat din punct de vedere
artistic, si ne oprim In egalarea pc care
o face Chievului cu Bizantul. Ce ne-a
venit dela Chiev, ea sa face parte din
avutia noastra populara," *i, adlogilm
noi, chiar culturala culla'? D-1 Nichifor
Crainic citeaza cartile populare de
origine asiatica sau balcanica, bogo-
mill", ori d-sa *tie ca 'bogomilismul
vine de peste Dunare, si nu de peste
Nistru. Tot de peste Dunare ne-au '7e-
nit monahismul, limba cartilor bison-
cesti, dela sud-vest tiparul, iar marile
refonme culturale, traducerea cartilor
bisericesti in limba roma* numai de-
la Chiev n'au veldt, ci dins-pre Occi-
dentul, fate de care, asemanator Ru-
siei, ne indeamna sa rezista,m." Sau
s,4ie d-sa vre-o influents, inedita pentru
noi, care sa, fi venit de-acolo? Bun
inteles ca data d-sa vorbeste de im-
port", el trebuie A. fie rnarcat istori-
ceste, trecut la rabojul culturei noas-
tre stiuta, de noi toti, asa cum stim cu
totii de-o inraurire, una singura, venita
dela ChieV: aceea a lui Petru Movila.
Si pentru ca, neoromanticii nostri cul-
Ova, poate, mai mult cartea lui Masa-
ryk despre Rusia, in care se In-
seamna si canfessio ortodoxa Mogilas
(Zur russischen Geschichts- and Reli-
g;onsphilosophie, I, 54) ducat lucra-
www.dacoromanica.ro
88
rile romanesti, vom reproducte unna-
torul pasagiu din cartea d-lui N. Iorga,
lstoria literaturiti religioase a Romani-
tor OW la 1688, pasagiu pe care, de-
sigur, d-1 Seicaru 1-a cunoseut can('
s'a grabit sa-si insuseasca, vederile
d-lui Nichifor Crainic: Dad, a fost o
inraurire rusea,sca, asupra culturii ro-
manesti de atunci, trebuie sa nu se
Rite ca venia din Rusia polona, si nu
din Rusia Tarului, care era cuiundata
Inc a in adanc Intuneric, si dela o Mi-
tropolie ruseasca, unde un Roman
ajunsese tea dintaiu lumina a constiin-
td, a invataturei, a lucrului eu min-
tea. Set' n'o uitam nici noi si sd n'o
uite nici altii" (pag. 132). Aceste cu-
vinte, publicate in 1904, se vede ca
stint uitate in 1924, deco potriva, uitata
starea Rusiei, zugravita in imagines
d-lui N. Iorga, ca si inraurirea, ru-
seasca", de provenienta romaneasca,
exercitata in Muntenia si Moldova de
eatre Petru Movila.
A Inlocui faptele cu produsele ima-
inatiei, este, dealtfel, o lature speei-
flea, a neoromanticului. peci poate in
el sa, se revolte fondul nelatin", dar
aceasta n'are aface cu realitatea isto-
rica, clupa, cum n'are afaca nici para-
lelismul tras de d-nii Nichifor Crainic
si Pamfil Seicaru intre Rusia si Ro-
mania moderns; eel dintaiu: ,Se
poate urmari si la noi, ca, in Rusia,
firul de occidentalizare al unui petri-
re.sm care a inceput teu un veac mai
tarziu"; eel de-al doilea, schimband
putin epocele istorice, o deplasare de
nimica toata, in timp: Ceeace ne in-
dreptateste sa facem o apropiere in-
tre evolutia Rusiei si evolutia noas-
tra, este ca aceeas rupture a continui-
tatii istorice s'a intamplat aproape si-
multan (Petru eel Mare in Rusia, iai
in noi odata, cu domnia fanariotilor).
Am subliniat innadins impereche-
rea ciudata de cuvinte aproape si-
multan", pentru ca sä ajungem la ul-
tima caracteristica a romanticului: ne-
socotirii faptelor positive ii corespun-
de detronarea categoriilor spiritului.
Inteadevar, unde domneste respeetul
lor, contro1u1 positivist, se stie ca o
categoric absolute, ea simultan, nu su-
fera comparativ, dupa cum nu se poa-
te spune niei mai putin succesiv" sau
mai mult altemativ." Dar asa este
struotura romantismului celui ram p1a-
sat: siluirea faptelor este insotita de
pierderea sau transfigurarea proprie-
tatii cuvintelor. Intrulorearea procese-
lor istorice deosebite a putut admite
si simultanitat,ea... aproximativa, fa-
fa ca autorul sa mad poata, olaserva ea
aproape" simultan este, deadreptul,
succesiv.
Romanticii nostri de pe vremuri
aveau ingaduinta ea le lipsea si spi-
ritul critic Inca, neevoluat indestulator,
si le lipseau si cereetarile cu care se
simte azi imbogatita stiinta romana. Ei
erau inceputul, card simtamartul de
neam impiedica libera operatie a jade-
etitei nepartenitoare. Dar neorornanti-
cilor, ce ingaduinta sa, le gasim? Lipsa
de fecunditate in domeniul artei? 0
epuizare timpurie? Sau, poate, ei sunt
DIS CU TII LITER ARE
IOAN AL. BRATESCU-VOINE§TI: RATACIRE"
(Pretul 40 lei)Editura ,.Culturei Nationale"
Sa presuPunern ca acest volum ar fi
intaiul al antorului; *i ca cetitorii ne
intreaba: Cetim sau nu cetim? Eu zic:
Cetiti!
Cele doua Scrisori descoper un gan-
ditor, care se rasvrateste contra filo-
sofiei ce-1 desparte de siguranta reali-
tatilor resfrante in ereer; *i ne servesc
date noun, de teorie poetizata, la ca-
racteristica realismului nobil al auto-
rului. Pentru el viata ce-o cauta se-
tos este; este cum o vede §i o descrie.
In acest volum o vede astfel: Iutr'o
suprafata oarecare de fete i de
mtamplari obieinuite se deschide deo-
data in (om cate o adancime
sufleteasca, ce ni se desfasura cu ve-
chie maestrie.
Mai simpatic, mai interesant, mai
etic In lspita, vazuta dramatic, cu pa-
tru caractere complet prinse, desi sunt
numai schitate. Nu-i doresc, insa, n-
olo dramatizare, de frica sa, nu se stin-
g& fluturatorul farmer care invalue pe
Lenuta. Cu putinul for foarte evoca-
tiv cele patru caractere fac o perla
de poveste, care si-ar perde luciul prin
concretizarea ,dramatica.
Este caracteristic ca usurinta cu
care incape lspita se repeta, in alt
gen, §i in Rdtdcire, *i in Mache Dam -
brdveanu. Este par'ea, autorul ar fi voit
sa ne spina: Viata noastra pare usoa-
ra; cauta-i insa cuprinsul de supt fe-
tele-i treeatoare *i vei da de duios *i
de tragic. Duiosul apare intelw in
Mache Dumbra'veanu, tragicul delica-
tetei in Rcitacire; in dota nuvele va-
zute in toata undularea sufleteasca, pe
ease poetul acesta o tie priude fare
munca si cu alegere instinctive de
amammt vorbitor totdeauna cu lirn-
pezime.
Cine-i nepriceputul, care a uitat on
a volt sa uite ca a.cesta, este tot vechzul
maestru? Maestru
Tot el este, si in analitiea spoveda-
nie Violoncelul, terminat gingas eu
idilismul gandacelului care singur
asoulta canteeul mesterului nepriceput.
Fariseu, Cauza speculei si Focal pu-
rified, schitele, nu aspira, la veeirncie;
dar sunt -tot suflete precis desghiocate
din coaja omeneasca ce le ascunde; si
ofera acela§ fel matur de povestire,
prin care transpare insa criticul so-
un document moral al intelectualitatii
noastre care vrea sa sparga incercui-
rea in care sa conplacut pima, arum
scriitorul, largindu-i sfera de imbrati-
sare intelectuala. Sub acest aspect ei
pot fi primiti, dar servind le injoit
in dreptar.
Radu Dragnoa.
cial, ducand lupta cnx egoistnul lacom,
rapitor; sunt satira volumului.
Stilul, stapanit tot cu vechie pute-
re, ofere Ardealului numai cateva par-
tic.ularitati muntenelti: fitecine, domoi
(plural!), incailea; se scrie conseevent:
impetire, imbolnavit, intprimavareaza;
se repreface, format logic, suns rat'.
Citatul din Eaninescu, la pagina 110
trebue rectificat asa:
Deci cum voesti tu poti urma drama
Fii bun qi mare on pa,tat de crime,
Acelas praf, aceeasi addncime
far mottenirea to §i -a tot. Uitarea.
Altfel, in toata cartea o singura
eroare de tipar (la p. 118); ceice ti-
parim de ... departe, simtim inviDa
profe*ionala! G. Bogdan Duicd.
FRAMENTE DIN RATACIRE4 4
DIN V I OLONCELLJL"
Si, cu toate astea, a lost o fiinta ca-
re rabda, ba chiar pretuia cantatul
meu. 0 lighioa,na, un gandacel mic cat
un bob de grail. De unde se prasise,
de unde venia, nu stiu. II Outran de
multe on cu tot dinadinsul si cu dea-
mantmtul prin toata casa O. nu dam
de urmele lui de loc. 8i cum incepeam
cu violoncelul, se ivia, aici, alaturi,
langa, mine. Am crezut, intr'un rand,
ca poate isi avea locuinta chiar in vio-
loncel, si el, din pricina cantatulai
meu, isi lua campii si-mi da tarcoale,
aiteptand sa ispravesc, ca sa se in-
toarca acask. Dar nu locuia In violon-
eel, ci, pe semne, in sc'anduri, undo-
va; iar sunetul violoncelului, departe
de a-I goni, it atragea. Venia, se in-
Nartia imprejurul piciorului violonce-
lului, on sta pe lot, ascultand cu ma-
re luare aminte. E drept eä uncle note
nu-i plateau nici lui. Era mai cu cam
ana un mi bemol, care hordia rau de
tot si pe care, de cate on it auzia, se
cabra si lua o atitudine de vadita prp-
testare.
In general insa, nu incape indoeala,
ca muzica mea ii placea. Un gandacel
cafeniu, cu pete negre, bland, asezat.
Vorba mamei: it molesia rnuzica. Nu
se sfia, se rasa sa-1 iau in mama si-mi
umbla cuminte prin degete. M'am ui-
tat cu lupa la el. N'av,a nici ghiare
ascutite, nici mandibule taxi: nu pu-
tea sa fie vatamator. Nu e vorba cs
www.dacoromanica.ro
93
si vatamator de-ar fi fost, tot prie-
teni am fi ramas.
DAN SCRISOARE"
Nu, simturile nu ne in,ala. In creie-
rul nostru toate vibratiile, toate per-
turbarile moleculare ale nervilor no4-
tri, *e reprefac exact in realitatea ex-
terna, care le-a pricinuit.
In siguranta aceasta astept sa me
intaresti tu, prietene draga., care esti
profesor de intelepciune. Spune-mi ca
maretia tainei puterii noastre de a ea-
noaste nu trebuie sa ne duca la scep-
ticism, ci la incredintarea ca mintea
noastra e cea mai mare comoara ce
putem visa, de vreme ce e cea mai
mare minune din cute cunoastem. Spu-
ne-mi ca maretia acestei tame trebuie
sa ne faca, sa intelegem ca foamea de
a cunoaste e cea mai de capetenie deo-
sebire dintre noi si oelelalte vietuitoa-
re; ca, satisfacerea ei e o datorie sfanta
pentru aced care are infatisarea de om.
Spune-mi ca nu e adevarat ca simtu-
rile ne in,ala, ca, nu e adevarat a nu
putem ,ti nimic. Imi trebuie aceasta, si-
guranta. Fara, de ea shut ca, se naruie
si lumea si mintea mea cu dansa. Ce
judecata imi mai pot face eu despre
ce e frumos si ce e urat, despre ce
e bine si ce e eau, despre ce e drept si
ce e nedrept, despre ce e adevar si ce
e minciuna, dad, prin simturile mele
nu pot cunoaF,,te nimic? Ce valoare mai
poate avea mintea, mea data in ea am
inmagazinat minciuni? Ce pret mai are
ratiunea mea, dad are o asemenea
obarsie? Mai bine nebunia
DIN FARIZEU"
A! e Inspaimantator glndul ea, din
toata framantarea evolutiei, din toata
vadit necontenita perfectionare a vie-
tuitoairelor, dela tea dintaiu pasia, la
om, a iesit ratiunea, ca, aceasta ra-
tiune a devenit acum si ea un factor
al evolutiei cm se va urma de aci in-
colo, i ca totus aceasta framantare
a dus va duce la o eterna nee,unoas-
tere... Mai bine moartea.
tii sunt roman-neaos,, dar eu cred ea
nu e alt neam in care sa fie mai multi
farisei ca la noi; nu e alt neam la care
sa fie mai multi intelepti si sfinti cu
vorba, *i secaturi si misei cu fapta. 8i
dad ar fi numai in treburile for parti-
culare, ealea-valea; dar sunt si in tro-
bile tarii *i asta crez c'o sa ne dud
de rape. Pe care-1 auzi vorbind, iti vine
sa -1 saruti, a*a, vorbeste de frumos *i
de cinstit; f apoi, cand to uiti la fap-
tele lui, sa-1 pui la zid sa,-1 impusti,
nu alteeva. Eu cred ca, teama grozava
de nesiguranta in care fl pune *i de in-
tunericul pe care i-1 prieinueste in min-
te acea§ta nepotriVire Intro vorbe ii
fapte, a facut pe bietul taranul nostru
sa zisa: Ori to poarta cum ti-e vorba,
on vorbette eum ti-e portul". Ca cu-
vintele astea in gura lui nu sunt nici
 0 povata, nici o amenintarea, ci un apel
rugator la sinceritate Si la bunk ere-
dina: Ori vorbe*te cum ti-e portul, on
to poarta cum ti-e vorba, si nu ma
ameti, sa nu mai *tiu nici ce sa fac,
nici ce sa crez.
CRONICA ARTISTICA
TURNEELE
In anul acesta mai mult cleat ori-
cand publicul clujan a putut apiau-
da o serie numeroasa de spectacole
date pe scena Teatrului National de
diferite trupe dramatice din Bucuresti.
Fara indoiala ca cele mai impozante
evenimente teatrale an fast reprezen-
tatiile extraordinare ale marei noas-
tre tragediane Agata Barsescu *i de-
savarsitului artist Ion Manolescu.
In 12, 14 si 15 Apri lie an avut lac
reprezentatiile companiei Bulandra din
Bucuresti. S'au pueat tragediile Maria In acest ordin de idei, Einstein, data,
Stuart de Schiller si Othello de Sha- nu neaga, expresis verbis existenta arab
kespeare si Farina, piesa in 3 acte de . ului, eel putin nu are lipsa de el.
Lengyel. Primele doua piese facand
parte din marele repertoriu clasic mon-
dial ne dispensaa, de once comentar
analitic. Tarim" este o creatie mo-
derns a dramei maghiare. Autorul lui
Taifun trebuie sa fie recunoscator ima-
ginatiel generoase, care 1-a, ajutat sa
realizeze o figures asa, de vibrana *i
de sugestiva .a marei imparatese, dar
fara, indoiala ca e dator cu acceas re-
cunostina, d-nei Lucia Sturza-Bulandra
pentru mareata interpretare, prin care
a valorificat cu prisosinta creatia ar-
tistica o autorului dramatic: Notele
fundamentele ale caraeterului tarinei:
temperamental violent al femeii pasio-
nate si prestanta majestimasa, a mo-
narhei autoritare nu-si putea gasi o in-
terprets mai desavarsita decat d-na
Lucia Sturza-Bulandra.
D-lui Tony Bulandra i s'a rezervat
un personaj, (contele Czerny) pentru a
carui interpretare nu exista posibilitati
de realizare scenica mai perfecta nici
chiar in cea mai indrasneata imagi-
natie.
In Othello s'a reliefat indeasebi d-na
Gina Landry (Desdemona); d-sale i-a
fost incredintat si rolul Elisabetei din
Maria Stuart", piesa al carui rol titu-
lar a fost interpretat cu o rara natu-
raleta, mid& si impresionanta de d-na
Lucia Sturza.
In genere spectacolele oferite de
compania Bulandra an avut darul sa
produces o adevarata satisfactie artis-
tica. Mai ales ca rolurile secundare au
fost interpretate in mod con*tiicios,
fapt putin obisnuit la unele trupe de
turneu, care s'au perindat prin Cluj *i
care afara de irepro*abilii protago-
nisti erau Incadrate cu elemente de
o valoare artistica insuficienta, pentru
gustul unei parti a publicului clujan.
Alfa.
Discuvr iN JURUL TEORI8I RELATIVITA.TII
Discutiile in jurul teoriei lui Ein-
stein au avut intre altele *i acest re-
zultat: s-a pus pe tapet !was che,stia
existentei eterului. Einstein cu teoria
relativitatii ne-a crest cea mai frumo-
asa constructie fenomenologica a fizi-
cei teoretice de astazi. Fara de a intra
in domeniul cauzalitatii, ne-a pus la
dispozitie un aparat *tiintific admira-
bil, cu ajutorul caruia am aflat relatii
noui intre agentii naturei. Este prima
data in stiinta, ca fenomenul gravita-
tiunii a putut fi coordinat in mod orga-
nic cu alte fenomene, si tot in baza,
acestei noui conceptil, am avut in fine
curajul a ne da seams, deocamdata in-
tr'un mod numai aproxinaativ, *i de
constructia universului. Teoria
lad Einstein fiind numai o te0rie
fenomenologica, coordoneaza numai fe-
nomenele, dar nu explica, si cauzele lor.
Dar nu-i asa la cellalti fiziciani! Sunt
multi *i distin*i fiziciani, earl nu-si jert-
fesc eterul cosmic de dragul lui Ein-
stein. Altii iara discuta, chiar bazele
matematice ale conceptiei lui Einstein
este adevarat ca, nu cu mult rezultat
Iar altii s'au ambitionat *i an ajuns
apropape yes, toate rezultatele lui Ein-
stein, obtinute in baza, teoriei relativi-
tatii, far& ca sa admit& cat de putin
ideia relativitatii.
In sirele urmatoare vom analiza
aceste idei si coneeptii, fireste, numai
in mad stunar. Conceptia relativitatii
isi are originea in rezultatul negativ al
experimentului lui Michelson, experi-
ment prin care trebuia sa se mate mis-
carea pamantului fat& de eter; *i dacil
aceasta miscare a pamantului fats de
eter ar exista, experimentul lui Michel-
son ar trebui sa ne arate anumite
franze de interferenta. Rezultatul lui
Michelson obtinut in laborator, notati
bine! a fost negativ. Incercarile
care ale lui Michelson si Morley, apoi
ale lui Michelson *i Miller au dat ace-
las rezultat negativ, in laborator. Iar
rezultatul acesta a avut ca alt rezultat
celebra rtransformatie slut Lorenz, iar
*i mai tarziu interpretarea *i preluarea
acestei transformatiuni prin Einstein,
cu teoria relativitatii. Multi sustin 3e i
ca numai cu rezultatul negativ alui
Michelson, este admisibil principiul re-
lativitatii. Fata de acesti multi in ulti-
mii ani, s-au ivit insa alti fiziciani, cari
sustin ca teoria relativitatii este a*s de
elastics, incest si atunci cand experi-
mentul ar da un rezultat mult-putin pozi
tiv, tutus aceste experimente s-ar putea
interpreta in baza postulatelor relativi-
tatii, fireste ea mid concesii *i eorec-
turi. Acest curent de idei este foarte
bine reprezentat prin N. Reschevsky
din Praga.
www.dacoromanica.ro
40
Fata, de aceasta aparare, cu Inuit
succes alui Reschevsky, de fapt inimici-
lor lui Einstein nu le ramane ala arms,
decat metoda savantului german Dii-
ring care ataca, conceptia lui Einstein
din punct de vedere metafizic, si al teo-
riei cunostintei; aci, de fapt, teoria re-
lativitatit este atacabila.
Autorul acestor randuri a avut oea-
ziunea sa, arate in o canferinta tinuta
inaintea, societk,tii filozofice universita-
re din Cluj, ca teoria lui Einstein duce
de fapt la un absolut superior si puter-
nic. Si in adevar, Einstein, ca sa -si sal-
Neze principiul fizic al relativitatii, tre-
bue sa, admits anumite forme invarian-
te ale legilor naturii, invariance fat& de
once transforonare matematica, si in-
varianta acestor forme este un princi-
piu pentru teoria, relativitatii; mai bine
zis aceasta invariants este un postulat
efectiv al-lui Einstein.
tii acum vs intreb: nu este acest
postulat al invariantei legilor naturei un
postulat mai formidabil al absolutului
decat toate postulatele si teoriile file-
zofice ale lui Spencer? Si notati bine,
postulatul invariantei se bazeaza pe
cea mai reala, stiintk,, pe fizica si pe un
instrument puternic al fizicei: pe mate-
matical Nu vi se pare curios ca admi-
'sand relativitatea din punctul de vedere
al fenomenelor fizice, postulezi tu, in
creerul au, majestosul principiu al in-
variantei legilor naturei? Si invaranta
aceasta, nu este ea un eflux al absolu-
tului? Distinsul fizician Hamel ajunge
si el la acest rezultat, ins& in baza alter
consideratiuni; si el postulewa, tocmai
bazandu-se pe teoria relativitatii gene-
rale, un spatiu absolut si timp abso-
lut, ambele insa, de un ordin superior
al cugetatrii. Speculatille lui Hamel
n-au fost sl nu pot fi contrazise.
Iata data cum dela principiul fizic al
relativitatii am ajuns la un absolut me-
tafizic, bazati pe speculatil absolut re-
ale, fizico-matematice. SA nu ne mi-
ram de faptul, ca, catolicii din Germa-
nia se hateleg de minune cu sionistul
Einstein! Dar sa revenim la luerurile
mai re,ale. Intre timp s-a discutat mult
despre experimentul lui Morley, in anii
din urma s-a incereat iaras acest expe-
riment, nu in laborator ci in liber; si
anume in America pe Mount Wilson.
St. John, care lucreaza, demult pe acest-
teren, deocamdata a publicat cateva
notice in Observatory". Experimentul
facut in liber, la inaltime de 70 metri
deasupra nivelului marii, nu a dat un
efect pur negativ, ci un mic efect pozi-
tiv. Experimentele repetate tot acest
rezultat 1-au dat. Asupra acestui re-
zultat curg inca, dis tutu. Putem deci
zice ca deocamdata nu se poate vorbi
nici de un efect pozitiv, nici de un efect
negativ al experimentelor lui Michel-
son.
 in baza teoriei generale a relativitAtii
trebue sa admitem i o deplasare a li-
niilor din spectrul solar cltre rosu; din
toate incerelrile flcute pe acest teren,
si mai ales si din acelea ale lui St. John
se vede, ca acestA deplasare, seta ascun-
sA, este acaperitA si de alte efecte. ho-
larea acestui efeet nu a reusit deplin
pan& acum. $i aid trebue sg, asteptAm
rezultatul cercetArilar viitoare. Teo-
ria general a relativitAtii mai pretinde
si o deplasare a periheliului lui Mercur.
Deplasarea a fost cantitativ calculatg
de Einstein. Astronomul Grossmann a rul, si nu jertfesc nici conceptia ab-
declarat in ultimul timp, si cu multA. solutului. Acesti fizicani cu un elan
insistentl, c& aceastA deplasare calcu- vrednic de toatl lauda s'au pus pe
latA, este cu mult mai mare decat tea munch si
observatl; iarl Astronomische Gesell-
schaft" din Germania, a instituit o co-
misie specials, prin urmare nici
din partea aceasta nu s-a spus ultimul
cuvant.
Einstein mai pretinde in baza teoriei
sale si o anumitA, deviare a razelor lu-
minoase, ce tree in apropierea unei
corp de o puternicA, actiune gravitird
cum este soarele. Masurarile din ultimii
ani admit o anumitl deviare in sensul
lui Einstein, dar cereetAtorii cei mai
distinsi Inca nu sunt de acord in ce
priveste partea cantitativ& a acestei de-
vieri, cum o pretinde Einstein. S-a ob-
servat gi faptul a aceasta deviare dile-
rA, dupA mArimea stelelor, dela cari yin
razele respective, rezultat in desacord
cu prevederile lui Einstein. S-au obser-
vat si uncle fenomene care maschead
mult putin deviatia lui Einstein.
Sommerfeld si Bohr au dat de alt&
parte o explicatie frumoasl matemati-
d a structurii fine observate in liniile
spectrului. AceastA explicatie s-a dat
in baza teoriei relativitatii. MAsuraxile
foarte precise ale profesorului Gehrcke
din Berlin, sunt Insa in desacord cu
prevederile relativitAtii; si Gehrcke
sustine ca m'asurAxile sunt in acord cu
teoria absolutA." Discutille continua
si in aceasta directie. $i in cazul acesta
efectul exists, dar nu In senzul canti-
tativ calculat in baza relativitAtii.
Rezumand rezultatul cereetArilor si
m&surArilor acute spre a verifica in
mod cantitativ, fenamenele prezise de
teoria relativitAtii reese a ele nu con-
cord& a,stAzi 'Inc pe deplin cu
prezie,erile teoriei. Dar dad vrem sit
fir deplin nepArtinitori, atunci suntem
totusi constransi a admite, ca efectele
prezise, exists in mod ealitativ si a le
nega, nu se poate. Partea eantitativl o
va decide viitorul. In cadrul acestei
white nu-mi este permis a ml intinde
asupra modului cum Michelson doreste
sa reface experimentul franeezului
Sagnac; lumea staintificA se asteaptA
la frumoase rezultate in directia acea-
sta. Trebue sl .anaintesc aci $i cerce-
tArile lui Tomaschek din Heidelberg
care a refloat experimentul lui Michel-
son cu lumina extra &Gail, va sa zicb,"
cu lumina provenitA dela stelele fixe.
Rezultatul nu concardl nici in cavil
acesta cu prevederile cantitative ale
lui Einstein; si chestia aceasta se discu-
tA mult in Germania.
In randurile precedents am schitat
in mod foarte general rezultatele teo-
riei generale a relativitAtii i incercA-
rile de a verifica prevederile ei. Ein-
stein in teoria sa nu are lipsA, de
eterul cosmic. Dar Bunt multi si ce-
lebri fizicani sari nu voesc a jertfi ete-
lucru eludat au ajuns
in mare parte la rezultatele lui Ein-
stein, flea% a admite prinoipiul relati-
vitAtii.
Unul dintre cei mai aprigi contrari
ai lui Einstein este fld, indoialit ce-
lebrul Lenard din Heidelberg. Spre tea
mai mare mirare a fizicianilor, Lenard
exhumeaa& o veche lucrare de o suta
de ani publicatA de I. V. Soldner in
Berliner Astronomisches Jahrbuch" in
anul 1804. Soldner in baza unor cal-
cule foarte elementare, calcule pe cari
le poate face si un licean de al nostru,
aratlse ea o stea fixa, care sta In do-
std soarelui, isi emite razele dealun-
gul unei curbe in ochii nostri. Aceastl
curbl este dataritA, efectului gravitic
al soarelni. Formula matematicA, prin
care se paxafrazeaza, aceasta curburA,
este exact aceea, pe care a dat-o Ein-
stein o sut& de ani in urmA. Mai tar-
ziu Einstein a adaus acestei formule si
factorul 2". Iat1 cum unul dintre cele
mai esentiale rezultate ale lui Einstein,
a fast calculat si prezis In mod ele-
mentar, Inc inainte de aceasta cu o
sutA de ani fb,r6, teoria relativitAtli, si
flea calculul complicat al lui Einstein,
admitand pur si simplu existenta ete-
rului.
Am amintit mai sus, a un rezultat
esential al teoriei relativitAti este si
prezicerea preeesiunei deplaslrii
periheliului planetelor. Cand diesutiile
erau mai aprinse in jurul acestui fe-
nomen prezis de Einstein, iatA, a trlz-
neste ca o bomb& o noun exhumare,
din partea lui Gehrcke din Berlin.
Gehrcke prezinta fizicianilor o lucrare
a lui Gerber publicata, la anul 1898, in
Zeitschrift fiir Mathematik and Physik.
Li aceastA lucrare, Gerber, un profe-
sar de liceu din Germania care a murit
destul de tanAr, ne da formula exacta
a precesiunei periheliului planetelor,
tocmai asa cum ne o dl Einstein mai
tarziu. $i =east& lucrare alui Gerber
se bazeaza pe existenta eterului. Ad-
miratorii lui Einstein In ortodoxismul
for au strambat din nas, dar n-au avid
ce sa zicA. Faptul nu se poate nega.
IatA dar al douilea efect fundamental,
prezis de Einstein in baza relativitartii,
www.dacoromanica.ro
41
si desvoltat in mod elementar, in
baza unei teorii direct opuse relativi-
tAtii, si admitand absolutul" fizic.
RImane al treilea, efect: deplasarea
liniilor speotrale spre rosu, sub influin-
ta, unui carp gravifie. Acest efect a
fast calculat In mod elementar de Mo-
horovicic in anul 1921, admitand exis-
tenta eterului. Formula lui Mohorovicic
este exact alui Einstein, door este obti-
nutA, fara teoria relativitatii.
Tot cam In acelas timp Forsterling
(1920) si Bucherer (1922) au obtinut
aeelas rezultat al deplossAril liniilor
spectrale, bazandu-se pe teoria cyan-
trio, lark in mod elementar. lath
dar cum si al treilea efeet fundamen-
tal prezis de Einstein se poate
calcula in bozo, absolutului."
S-au mai calculat si alte elects mai
neimportante ale relativitAtii, tot fu ba-
za absolutului." Autorul acestor ran-
duri, bazandu-se pe teoria evantelor, a,
aflat relatia intre temperatura unui
corp gravifiv si mosso, corpului bazat
pe teoria evantelor.
Trebue sa mai rernarcAm Inc& oeva:
Stiinta de astAzi dispune de un princi-
piu non, de un postulat, si anume pos-
tulaitul inertiei energiei", In baza cl-
rula unei masse ii corlspunde o ann-
mitA energie, iara, unei cantitb,ti date
de energie Ii corAspunde o anumit&
massa. In baza acestui larineipiu Abra-
ham si Bucherer au ajuns la toate re-
zultatele 1ui Einstein, fare a admite re-
lativitatea.
Si acum in ultima analiza ajungem
la urmAtorul rezultat: teoria relativi-
tAtii prezice anumite rezultate, si isi
dA seama perfect de rezultul negativ
al experimentului lui Michelson, si al
ain't experiments cu rezultat negativ,
executate In acelas stop.
In mod calitativ aceste fenomene,
prezise de teoria relativitstii, existi;
verificarea cantitativi astizi Inca Iasi
mult de dorit. Tot aceste fenomene se
pot calcula §i prezice $i In baza altar
ipoteze can nu apartin domeniului re-
lativitAtii. Augustin A. Maior,
profesor la Universitatea din Cluj.
Partidele politice si Basara-
bia. Solidaritatea partidelor po-
litice in jurul Basarabiei a fost
obiectul uneia dintre cele mai
impundtoare- sedinte din Came-
ra Romani. D-1 N. Iorga in nu-
mele partidului nationalist -de-
mocrat, d-1 I. G. Duca in numele
guvernului, d-1 N. Lupu in nu-
mele partidului tardnesc si d-1
Al. Vaida in numele partidului
national-roman, cu fdcut cite -o
declaratie de stransd legdtura
in jurul Basarabiei. Cu aceasta
manifestare s'au spulberae mul-
te din banuelile si sperantele
dusmanilor.
 ATOIVIUL $1 LEGEA SINGtJLATIEI
11.
De aici unneaza ea spectral este
produs de atom si legat indisolubil de
acesta. E clar, ca,, pe langa ipoteza
massed pline a atomului, fiecare ele-
ment, b. o. fierul, ar avea o singura
linnie colorata in spectru. Inteadevar
n'am pricepe, cum ar punea genera o
massy plina, omogena, diferite linii?
Experienta arata contrarid. Cele mai
multe elemente au o sumedenie de linii
spectrale, asa ea atomul trebue socotit
ea un aglomerat de partici& infinitesi-
male, fiecare generatoare de linie spec-
trall. Analiza spectrala duce, fatal, la
porozitatea atomului.
2) Atomizarea eleettheitatii nu se
produce numai la catodul tuburilor cu
vid. Celebrele cercetari ale lui: Bec-
querce si sotii Curie au descoperit si
izolat un nou element, care proiectea-
'za electroni. E radiul, la care s'au
adaogit $i alte corpuri radioactive. Din
grauntele sclipitor de radiu tasnese
trei soiuri de raze: a) un manunchiu
este format din Boni, adeca atomi de
heliu (gaz) in,carcati cu electrieitate
pozitiva (razele alfa") b) o jurubita
este alcatuita, din electroni liberi:
atomi de electricitatea negativa, (raze-
le beta") c) in sfarsit al treilea soiu
s'a dovedit asamanator razelor lumi-
noase, ava,nd insa vibratiunile foarte
iuti si mici: sunt razele Roentgen (ra-
zele gama").
Toate aceste raze strabat prin foite
de metal apace pentru rata luminoa-
sa, $i impresionesaa placa fotagrafica.
Isbindu-se de anume materii b. o. pla-
tinoeianura de bariu, produc un viu joe
de lumina: fosforeseenta, si fluoresoon-
ta. Experienteie arata, ca ionii gaze-
lor la scadere de temperature, conden-
seada vaporii de ape din atmosfera,
devenind in chipul acesta nuclee de
eeata. In baba acestei proprietati, fizi-
cianul Wilson a fotografat drumul ra-
zelor alfa. Aceste raze, isbindu-se in
drumul for de moleculele aerului, le
despica in ioni, can cu scaderea tern-
peraturei vor inehiega vaporii de apI
in ceata. Drumul razelor Alfa se de-
seneaza printr'o at de negurl, imple-
tio, in jurul ionilor aerieni; se poate
deci fotografa. Din fotografiile acestor
raze se constata, a la unele drumul se
terming In carlig, la allele e taiat
brusc.
3) De alto parte s'a dovedit, ca dru-
mul razelor radiudui, ce patrund prin
fake metalice, se inmladie unduios in
interiorul acestara. Aceste doua fapte:
incarligarea drumului (traiectoriei) si
undvierea in foitele metalice, dovedesc
neindoios porositatea atomului si ne
indica $1 forma constitutiei lui.
Local atomului plin, sferic si omo-
gen al lui Demerit it ia atomul po-
ros, constelat din electroni, al lui Rut-
nomaneie radioactive. Rutherford
aratat, a la randul lor, razele alfa sfa-
a
herfordBohr, in care se armonizea.za rarna, riuoleul azotului (nitrogen) si des-
teoriile veehi cu teoria relativitatii $i pica atomii de hidrogen, can se ga-
a evantelor. sesc incorporati in el.
Atomul lui RutherfordBohr se Ca incheiere amintesc, ca hidrogenul
aseamana sistemului solar. Isbindu-se are o sarcin pozitiva pe sambure si
succesiv, de doi electroni negativi isi un electron asezat pe un inel; heliul
pierde incarcarile si ramane atom are doi electroni, ce se rotesc diametral
neutru de heliu. De aici taierea brusca opus pe acela* crug in jurul sambure-
a drumurilor. Cand, insa, o astfel de lui cu doua sarcini pozitive; oxigenul
particula trece pe langa sambure, elec- are patru electroni pe prima orbitA., doi
tricitatile pozitive ale eentrului *i ionu- pe crugul urmator *i alti doi pe al
lui de heliu se rasping puternic. De treilea inel; acesti opt electroni sunt
aici carligul dela extremitatile unor compensati prin cele opt sarcine po-
traiectarii. zitive ale nucleului.
Tot asa fenomenul inmladierii razelor Massa plina a atomului lui Demo-
alfa si beta, prin foite de metal, se in- crit s'a singulat in mici electroni. Le-
telege prin influintarea for de catre gea singudatiunei este valabila $i in lu-
sarcinele electrice ale electronilor si mea atomilor, precum legea integranii
samburelui. este valabila $i in universul instelat.
Samburele material al atomilor nu De aceasta imagine a atomului vom
este omogen. Iu nucleul atomului de lega viitoarele expuneri din regiunea
radiu sugt atomi de heliu; doar chiar radisatiunei si electricitatii.
ae,e*ti atomi ionizati produc razele alfa
Teodor Ne.?
si gazul heliu, care intovarkeste fe- prof. Oradea-Mare
FIGURI REPREZENTATIVE: DR. ION $ENCHEA
In vremurile de sbucium si framan- eupetit in sentimentele lui romanesti,
tare ale rgsboiului, cand se faureau zi- sa ia conducerea tuturor miscitrilo na-
lele de maine ale neamului nostru in tional° din Tara Oltului. Glasul sou se
uriasele uzine de foe ale fronturilor de ridica taios si aspru cand spunea ade-
pretutindeni, cand vigoarea roma- varuri asupritorilor *i era neincluple-
neasca se spulbera pe intinsul campu- icat and arata ca e timpul ea, puhoiul
rilor de bade, istoria si-a cerut jert- de nedreptati sa se opreasea,...
fele si dintre putinii, can au ramas i data era firesc, ca Senchea sä fie
acasa. a*a, ne pit-team a$tepa tot atat de fi-
Lipsit de energia banbateasea stran- resc, ca el sa fie trecut pe lista neagra
sA cu arcanul pentru a Ii aruncata in a celor sortiti sa piara. Momentul a
prima linie a focului pagan, neainul veldt odata cu trecerea primului gra-
nostru din Ardeal era lasat in grija nicer petite hotarul 'dela Predeal. Ion
catorva incaruntiti de ai no*tri can Senchea, a fast prins si judecata, nu i
aveau chernarea sag apere dreptal la s'a facut, ci a fast dat, plmantului ca-
carted romaneasca si sa se lupte aprig re-i era atat de drag...
pentru fiecare centimetru de libertate.
Noaptea, pe nestitute a fast aus pe
Intre acesti luptatori darji si nein- malul Oltului raul-martor al stator
duplecati, calauziti de adanca intele- suferinte ramanessti
si dupOce 1-au
gere a dragostii de neam si patrunsi lasat sa si priveasca cioclii cum ii sa-
de uriasa raspudere a anon vreini in pa groapa, a fast ucis si ingropat ca
can se cumpanea Socictatea romitais-
nn caine. Plinantul a lost niv.hrt ;i
mului de pretuindead, avocatul dr. Ion brazdat ca $i eel dealaturi, ea nici ur-
Senchea dela Fagaras era eel dint i. nia sa ramaie
Rasarit. din umbra Pietrii Craiului, la platit cu prisasinta, Senchea a lost a's-
pentru cele ce a
Zarnesti, crescut aproape, do glie in facut si desperarea aprinsa a cutropi-
dragostea *i inchinarea pamantului $i
in atmosfera cinstita a vietii patniar- torilor de veacuri a fost alinata cu in-
ea nu strop de sange romanesc.
chale romanes,ti, Ion Senchea a ramas
viata intreaga acelas indragostit al ogo- Acum, Mitropolitul Primat al Roma-
rului stra,mosesc. Viata petrecuta la niei, a lansat apel pentru ridicarea
$colile unguresti, la fA,ent sa simta aph- unui monument lui Senchea, in plata
sarea ce se punea ipeste orrice ince- Fagaras,ului. Acolo, unde a trait si a
eare de progres a romanilar ardeleni si munch o viata, de om, acolo unde si-a
mai pe urn* and s'a stabilit in con- saris osanda in cursul aprigelor lupte
trul Fagara$ului ca advocat *i intelec- pentru dreptate, se va ridica, modest
tual roman, a simtit cat de grozav e dar trainic, bronzul doctorului Ion Sen-
procesul ce se poarta, intre neamul sau chea. Sarbatoarea ce i se va face, va
si al stapanilor de atunei fi prinosul si inehinarea intregului
Era firesc, ca el, barbatul desehis neam, aduse muceniciei sale.
la chip ca $i la suflet, cinstit *i nepre- Tiberiu Vornk.
www.dacoromanica.ro
42
SPICUIRI DIN DICTIQNARUL GRELILOR NOASTRE DE LIMBA
ORTOGRAFICEAFURISITUL DE APOSTROF
Dintre toate greselile ortografice E, Lovinescu: Potrete literare (B. fi, i,1, si, spre a indica lipsa sune-
care schilodese serisul romanesc, p. t.n. 15-17) ('an Intampinat (p. 41); tului 1, e o gresala.
nici una nu e atat de frecventa ca l'a cucerit (p. 44), l'am cautat (p. Corect, deci, constructible de mai
Intrebuintarea gresita a apostrofu- 60) l'a tinut (p. 62), l'a' fi avut (63) sus se vor scrie asa: zvarle-1, 1-oiu
lui. Si, daca ai Intalni-o numai la l'am cucerit (64), l'am cunoscut (68) zvarli, scoate-1, daca-i fi, a triceput
incepatori si In ziarele de a doua Al. Busuiocianu: Figuri si carti" a-i striga, sa,-mi copere, sa-i adu-
sau a treia mans, treaca-mearg'a I.. Pam luat (p. 11) l'am avea (190..) ne, Aga -si lash, sa-si lepede, ti-am
O Intalnesti Insa si In revistele si 1. Simionesou: Oameni alesi I. eerie etc., cu trasura de unire.
In ziarele eels mai cu Ingrijire re- Pau calauzit (122), Pau tnapoiat Mult mai mare ignoranta decat
dactate si, ceeace e mai suparator (123) l'au due (124), l'a acoperit acestia, dovedesc cei care scriu
dai de ea Si In manualele de scoala (126) etc. mi's dragi, Fg1.9 bolnav etc. fiindca,
si In serisul atator scriitori de seams. D. Anghel. Poezii. Ed. Cartea In cazul acesta, n'au mbar scuza
Sdht greseli care, acoperite de Rom. l'as lua (185), Pas fi'nchinat celot dintaiu: de a fi crezut ea e
autoritatea revistelor si a scriitori- lui Dumnezeu (195), l'a nine, Pa fireso ca formele mai scurte sit fie
lor la care se gasesc tree din con- miruit (5) l'aduce (139) etc. considerate ca formate din eele
dei In condei, fare sarsi mai bate Si am putea continua la infinit mai lungi (mi din imi etc). S fiind
lumea capul cu ele, deli faptul ca aceste spicuiri. forma scurte a lui sunt, lipsa carui
la alti scriitori aceleasi constructii sunet o indica apostroful pus Ina-
Dar nu numai In constructii de
se gasesc astfel scrise, ar trebui sa felul intea lui s? Tar cei care I i moti-
dea de gandit. acesta dam de tntrebuintarea veaza felul de a eerie ea mai sus,
Exemple : gresita a apostrofului. Tata si alte cu forma is, ar trebui sa stie ca
exemple.
Bibl. p. tog. nr. 28 I. Creanga. aceasta
Viata Rom." no. 1. 1923 : l'a pre- nu e o forma literara.
ocupat (p. 114) l'a pus (p. 114) etc. Tot atat de ignoranti sunt si cei
Ramuri-Drum drept" no. 3-4 Opera complete. Ia zvarle'l si to care Intrebuinteazit apostroful dupa
1923: l'a sustinut (p. 49), l'au ga- acuni. L-oi zvarli eu, dar scoate'l formele scurte ale pronumelor In
sit (p. 51) etc. mai intaiu (p. 78) daca'i fi mester chestie, ca In exemplele: l'am va-
Sburtitorul" an I. no. 44: i'a (p. 79) '1-a ajuns, 'i-a fost Boris, zut, l'aq lua, i'as da, i'am spus,
facut (p. 329) etc. (80) a Inceput a'i striga (81) etc. etc. fiindca In cazurile acestea
, Cele trei Crisuri" no dela 5 Maiu: Anghel: Poezii: sa'mi copere, apostroful Intr'adevar nu indica
Pa auzit, pe care l'a gandit la fel, ceti poate da iubirea, dea, decat lipsa cunostintei de cauzit,
Pa rostit '(p. .72) etc. sa'i adune, ce gura'i surade acum, caci altceva nu lipseste aici. Cored
Laniura" 1922 (Oct.) : Pa redus si'i vorbeste, care'! chiama, Aga nu se vor putea eerie deci aceste
'si lase musafirii, brazde's
(p. 21), l'a strapuns (1). No. 3-4 sapate, mi's stilt* ochii si's alb ici, colo constructii decat In chipul acesta:
1924: Par aduce (p. 102) etc. l-am, 1-ai, 1-a vazut
Bev. gen. a inv." no. 4, 1924: albe's mandrele garoafe' WO le-
1-am, 1-ati, 1-au vazut
Pam urmarit (p. 242), l'au discutat pede, etc. 1-as, 1-ai, 1-ar vedea
si l'au votat (p. 241). Din Apararea Nationally: cea 1-am, 1-afi, 1-ar vedea
Ap. Nat." no. 10. 1922: l'au Yalta, i s'au deschis portile, au
plimbat, l'au rastignit (p. 7), l'au practicat'o, a primit'o, sag con- Tot asa, In combinatie cu cele-
umplut, l'auaruncat,l'a suit (p.9) etc. stranga (nr. 12. 1922) 'i-am spune, lalte pronume: mi-am, ti-ai, si-a
Flacdra", no. 9. 1923: l'ai nu- si impun, 'i-au gonit 'llncovoaie, '1 vazut de lucru etc.
ruineaza, 'si-au pus ochii, pe cari,
trit (p. 164 col. 1) daca l'ai auzi ; 'i le adreseaza De plans tntr'adevar sunt 'Lisa
cum '1 arata numele, greseli ca v'om plange, (viitorul)
(col. 2) Pa lacut (166), Pa cantat unde'si atarna palaria
(153), l'a ajuns, Pa luat (154 col. 3) care'l primise, seeqi (nr. 10 1922) citat mai sus, sau: eine% ager la
duel, 'ti -am copita (dintr'un volum de poezii),
Furnica" no. 15. 1923: l'am scris, sa'/ modifica' m, sa'i cunosc,
cumparat (3). unde i Insemneaza este, etc.
'i-se pare, i-au fa' cut un serviciu,
,N. Born." 10 Apr. 1924 p. 1 nu v'om plange dupa ei etc. etc. Dace am 'amintit si numele ca-
col. 5: ra dat torva scriitori In legatura eu aceste
Adevarul" no. 11975. 1923 (8 (nr. 9. 1922). greseli de ortografie si as fi
Martie) : l'a dat (p. 1 col. 2) l'a putut Insira Inca foarte multi
vazut, l'au cunoscut, l'a facut l'a Cu nemiluita se intalnese gre- n'am facut-o pentru a scadea ceva
acoperit (p. 3). selile de felul acestora. din valoarea formei scrisului lor,
Dimineafa" 1922. 12/X : Pa ho- Si de unde pro vin ele? fiindca stiu cate din astfel de gre-
tarlt etc. Din pclrere gresitd ca formele seli trebuie puce In saroina cube-
Gaz. Trans." no. 240. 1922: nu scurte ale pronumelui personal gatorilor si a corectorilor. 0 stiu
l'a validat, /'a sarutat etc (p. 3.) (mi, ti, i, 1) si a pronumelui reflexly din propria-mi experierita. ziar,
col. 1. 2). dela dativ (4) derive din formele: la care colaboram Intr'o vreme,
Lupta" no. 349. 1923: l'a asi- imi, iti, pecand adevarul tmi Inlocuia consecvent trasura de
gurat, Pam strange etc. (p. i) e ca cele din urma s'au format unire cu apostrof. Corectorul, chi-
Badu Rosetti: Amintiri I: Pam din cele dintaiu. Initialul I nu e purile, Imi Indrepta greselile".
cunoscut (o. 194), l'am uitat (220) dada un sunet sprijinitor, o carje Le-am amintit totusi, fiindca
l'a ridicat (246), l'au dus (283) etc.de care se folosesc cele dintaiu astfel de greseli, trecute cu vederea
A. Vlahufa: La gura sobei. 1912 on de cate on au nevoie de un la revizia corecturilor si semnate
Ed. Al. Baer. /'a impresionat (p.119) razim. de scriitori apreciati, sunt luate de
l'au Inceput (p. 197) l'au mustrat. Prin urmare, Intrebuintarea apo- bani touni si fac scoala".
l'au %sat (p. 207). strofului Inaintea pronumelor : mi, A xente Band*

www.dacoromanica.ro
43
C'RONICi OARISTENk
T late/ scumpd fi decrete-legi Babilonul modern
7ristefe . . primdvard
Inarmat cu decrete-legi, casi anti ;u1
Jupiter cu fulgere, d. Poincare a reu-
sit din inaltimile Canapiilor Elisee"
ay imprastie banda international& a
speculantilor si s& opreasca deprecie-
rea vertiginoasa si nemotivatg a fran-
cului. Panica a trecut, ins& au ramas
consecintele. Profitul it trag tot c,ei
bogati. Supt motivul caderii francului
restaurantele, hotelele, cafenelele si
toate localele de consumatie au urcat
preturile. DacA Irma deprecierea Iran
.cului a lost urinata imediat si fara ezi-
tare de urcare,a, preturilor, cresterea
lui implicg doar mentinerea pe mai de-
parte a vietei scumpe. Raportul nu e
valabil, decat unilateral. Pe langa, du-
bla decima di noile impozite, contri-
buabilul amarat trebue astfel sa supoar-
te si oscilarile speculei. Deci viata s'a
scumpit cu un sou" cu doi la, paine,
la metru, la, afea, la zarzavaturi, care
toti sou" adunati apasa bugetul ce-
tateanului francez. Iata o arms in ma-
na opozitiei pentru viitoarele alegeri
generale, fixate la 11 Mai ziva feeioa-
rei Jeanne d'Arc. Istoria, ne povestoste
patriotismul acesteia si ura ei contra
strainilor de dincolo de canalul Mane-
eel. Ziarele opozitiei, nu uitA sa ap:o-
pie invazia istorica, de invarzia actual&
a fiilor si ficelor Albionului. Doar pe
Coasts de azur si la earnevalul de la
Nice un modern Diogen zadarnic ar
fi cauta cu felinarul aprins ziva... un
Francez! Trenurile de lux, statiunile
climaterice si placerile Parisului to
tezaurul sau de arte si minunatele achi-
zitii ale civilizatiei secolului al XX-lea
nu mai sunt accesibile, decat fericiti-
lor posesori de livre-sterline si dollari.
Vorba vine ... ale sunt accesibile tu-
turor bogatilor lumei si deopotriva
Pierre Morgan si Hugo Stinnes hi scal-
d& yaehturile in Mediteranee.
Dar Parisul, eel mai frumos oral al
lumei si eel mai ispititor nu atrage lu-
mai aurul, ci si o multirne anonima de
aventurieri, cabotini si expatriati. Pre-
cum odinioara ktoma In apogeul glo-
riei trezea prin stralucirea ei poftele
barbarilor, care au reusit s'o cur.e-
reasca seducandu-i spiritul auster Ii
national, Parisul imbraca, tot mai Inuit
un earacter cosmopolit. Fluctuat nee
mergitur totusi nu far& o nuantg de
regret' constata unjurnal de seara in-
trusiunea elementului strain, a acestor
expatriati (Heimatlose) in toate dome-
niile si curentele artistice si sociale,
si care perverteste traditionalul spirit
francez. Mai ales cartierul Mont-
martre" si eel latin, cele mai oxig-inale
si mai parisiene, sunt pline pang la
debordare de strgini. Nu sunt rare lo-
calurile, unde in afaxl, de personalul
de serviciu, nimeni nu vorbeste fran-
Nebunia sporturilor
tuzeste. Negri senegalezi, Japonezi
agili si discreti, Chineji cu fizionomie
de antropopiteci, Americani falcosi,
Rusi visgtori si adormiti, Italieui ga-
!Agee Spanioli man,dri, Greci insi-
nuanti, Bulgari sba,rliti si Romani
c'ocheti si bgeti frumosi; toate rasele
si limbile globului le auzi si le intal-
nesti. Proportia numgrului strainilor
este in crestere continua de 2 ani.
Acum un an insa to surprindea, cand
auziai nemteste sau ungureste, limbile
invinsilor", azi to isbesti frecvent pe
bulevarde, in tramvaie, in autobuse de
acesti obisnuiti ai ghettoului" Buda-
pestei.
Aglomeratia este crescinda; ea va
deveni curand insuportabill. Jocurile
olimpice se apropie. Deasemeni se pre-
gateste o expozitiei universal& de arte
decorative pentru mai tkrziu. Statis-
ticele arata, a toate marile expozitii
si coneursuri internationale au lasat
viata mai scumpa cu 30% la Paris.
Vrednic subject de meditatii pesimiste
pentru lumea functionary si salariata!
Putin importg. Scumpirea va veni pe
urma deocamdata placerea. Cad
sporturile printr'o vogg, frizand nebu-
nia, au ajuns pentru tinerimea zilelor
noastre o ratiune de-a fi. Cred ca nu
trebue sä insist &supra necesitatii si
binefacerilor exercitiilor sportive mai
ales pentru intelectuali si toti aceia
care au o viata sedentary. Aberatia in-
cepe insa, cand sportul ineceteaza sa
mai formeze numai o necesitate de
recreatie trupe,asca o just cultura re-
generatoare a organismului, pentru a
deveni mai ales o necesitate de ordin
psihologic, eseluzand once alty lade-
letnicire literary, artistica' sau stiinti-
ficg. dacg, pentru multimea tinerilor
uvrieri, care in orele de distractie ce-
tesc absorbiti jurnalele de sport si ur-
mare,sc cu patima reoordurile bgtute
si pariiurile castigate lucrul este scu-
zabil dintr'un motiv sau altul, pentru
studentimea universitara desinteresul
aproape general pentru altceva, decat
sportul, insemneaza, o vgdita si trista
degradare intelectualg. Tinerii de as-
tazi nu mai stiu ortografia, sunt lipsiti
de-o culturg filozofica si artistica si nu
au cleat un mediocru interes pentru
Mere si stiinte. Ne indreptam pe toate
terenele spre o americanizare." In se-
colul automobilului si al boxului, al
averilor repede castigate si al indus-
trializarii nebune, ce insemnatate mai
pot avea artele si stiintele pentru acea-
sta generatie de sportsmani" pasio-
nati? De altfel viata moderns insasi nu
le care altceva, decat exaltarea spiri-
tului de initiativg, a curajului excen-
tric si a staruintei obstinate in baterea
www.dacoromanica.ro
44
until record, c,alitati desvoltate si is-
vorizate prin sporturi.
Primul si care va fi mai mult atins
dintre toate centrele lumei pe urma
acestor simptome de desinferesare in-
telectuala in aportul sau pentru crea-
tia sufleteasca a atator generatii, este
desigur Parisul. Oh les siecles, les
siecles sur cette ville!" exclama unde-
va Verhaeren; Atata comoara de arta,
atatea monumente plastice si arhitec-
tonice, atatea suveniruri istorice, &tato,
efort intelectual si artistic an aglome-
rat in Paris secolele, care pentru acesti
tineri oteliti nu se vor mai impartasi
de aka' atentie, decat doar o privire
repede dintr'o cursa de automobile in-
tre doug matchuri". Notre Dame,
Louvrul, Tuileriile, St. Germain-l'
Auxerrois, de uncle, porni signalul pen-
tru noaptea St. Bartolomeu; Sena man-
dra cu nenumaratele-i poduri, si mai
ales Cartierul latin cu Sorbona, Colle-
ge de France, cu marile scoli, cu
Luxembourgul, centrul invatamantului
mondial, unde din secolul al XII-lea
discipoli si olerici din Jumea intreaga
se adunau si forfotiau pe stradutele
in jurul colinei St. Genevieve, unde
astazi se ridica Pa,ntheofful si biblio-
teca cu acelosi mime, pierzind nopti
intregi in discutii vehemente si de-
monstratii dialectice; Cartierul latin,
unde au cugetat cele mai eelebre ca-
pets de savanti si au suferit oei mai
subtili poeti, Cartierul latin alui Taine,
Sainte-Beuve, Renan, alui Baudelaire,
Verlaine si Paul Fort, Cartierul latin
al bohemilor din toata vremea si toa-
ta lumen, al sentimentalului Rudolf si
al sburdalnicei Mimi Pinson; toate
aceste aminitiri istorice si monumente
artistice nu le vor spune lucru mare
atletilor internationali dela jocurile
olimpice, admiratori de stadii si avizi
de sampionate.
In ultimul timp din cauza mizeriei
de camera municipalitatea, s'a adresat
particularilor pentru gazduirea sporti-
vilor strain. Astfel spune o veohe
zicall precum odinioara fiecare fa-
milie burgheza, avea poetul ei, care era
casi viermele in fruet, astazi toate ea-
sel° Ysi vor avea atletii lor. Surat dese
si facile spiritele cu aceasta ocazie. De
sigur recorduri, neluate in program,
vor fi batute si rasa va fi regeneracy,
deli unele rezerve se impure din acest
punot. Indoelnic este ins claca pentru
femeie este de preferat atletul poetu-
lui. Caci sporturile tind prin resortul
for simplific,ator de once viata sufle-
teasca, de once sentimentalism visa-
tor, de once complex interior sa faca
sa' piara tot mai mult farmecul si naiste-
rub ei. Exaltarea femeii se datoreste
doar geniilor artistice si rafinamentu-
lui filozofic. Cert, de se vor bucura de
tot luxul si confbrtul civilizatiei, vor
deveni insi pentru sexul tare simple
 recreatoare *I distractive. Va
papuz,Ai
dispare rasa visatorilor poeti *i a gin-
ga*elor amante, uitate vor fi s-
tele analize suflete*ti §1 spiritualele
causeries" de saloane; iar femeia ca-
re a fast reging in Franta, regina a
sentimentului Gi cugetarei artistice, va
pierde tot mai mult din putere.a ei,
degradata intr'o patroana de eke, eu
nobila chemare de-a da primele ingri-
jiri barbatului, e'ofat in conoursuri
sportive.
Poezie amor, termeni insepara-
bili. Nu cred sa, fi fost insa o genera-
tie de poeti mai selava femeii, deck
generatia romantics. Ace*ti tri*ti vi-
satori erau osanditi, s& sufere marti-
riul dragostei. Paul pi primavara cu
trezirea la vista a intregei naturi le in-
spira sentimente triste. Paradoxal lucru!
Cum se poate ca primavara sa inspire
melancolii §i tristeti? Voi ineenca, sa
dau o lamurire, conform srugestiilor
doetorului Pierre Janet. In magistra-
lul curs flout anul aceste la College
de France", doctorul Janet a pus baza
unei teorii a psihologiei sentimentelor
cu totul deosebita de cea traditional /.
El porne,Ae dela chestitmea de metoda,
ea, psihologia nu poate fi inglobata ca
*tiintele fizice *i nu poate fi intelea,sa
fara, notiunile de utilitate si finalitati
si *i pune intrebarea: ce rol au senti-
mentele in viata sufleteasca? Abanc13-
nand cu totul vechea explicatie a send-
mentului simply oglinda, a unei stari
fiziologice sau patologice, precum *i
teoria periferica i visceral/ alui
James, el pare sa incline mai malt
spre *coala americans{ din Chicago *i
spre o explicatie a sentimentelor prin
actiuni si conduite. Totus,i, *i aceasta
interpretare se dovecle*te, la un exa-
men critie, unilateral/ si superficiala.
Ea poate sa explice emotirunile, nu la-
sh' sentimentele. Iata exemplul ursu-
lui! Cineva intalne*te un urs pe nea*-
teptate intr'o padure. Instinctul vital
de conservare ii va trezi imediat
tiunea de salvare *i conduita fugei de
uncle Mai de inima spaima. Emo-
tia pare astfel, provocata de-un exci-
tant extern, o dizordine momentana, o
cireumstanta complex/ *i anormala,
eareia, nu ne putem adapta. In senti-
mente este insa ceva mai mult; e,le nu
raspund numai unor actiuni externe,
ci si unor actiuni secundare, care por-
nese din internal individului. Actul de
a fugi *i combate nu poate explica
tristetea. Jepurele, care la eel mai mic
sgomot o is razna poste campuri, nu
este impiedecat, ea °data motivul ex-
tern Ineetand, s& pasta mai departe li
nitistit *i fata nici o nuanta de tristete.
Tot aka sportivul zilelor noastre, dupe
strasnicele emotii ale unui match" ma
indoesc, ca va avea melancolii si tri,-
teti inexplicable. Ce formeata deei
adevaxatul substrat al sentimentelor,
sunt reactiunile secundare. Insusi Ca- zenta. Astfel toga, explicatia de °di-
vantul con§tiinta nu tontine altceva nioara a unei melancolii bolnave, a
deck, un ansamblu de reactiuni inter- unei sentiraentalitati exagerate, ase-
ne, reflexe inbibate *i regularizate manatoare cu cea a plantelor de sera,
prin instinetul vital §i instinctele s-o care nu pot suporta intemperille na-
oiale. Faptura omene,asca acumul3a- turei, cr vedem Supt adevarata lumi-
za *i oheltue*te energii *i forte. Senti- na: o diminuare a fortelor suflete*ti.
mentele nu sunt alteeva decat reguh- Romanticii au fost psichastenici.
toare si controale ale cheltuellii de Interesant este mai ales aspectul pe
forte (oonceptie vadit utilitarista). Uri care I" imbraca le ei amoral. El nu este,
individ vesel este cheltuitor, un risi- deeat suferinta; yi dad, chiar au fost
pitor de energie sufleteasel, iar triste- momente de ferieire, ale nu an valoa-
ta este o economic de forte, o stram- re, decat pentru a evidentia cu atat
tare a vietii. Viata cere efort continue, mai mult contrastul intre trecutul fe-
ea obosete, in special viata ricit *(i prezentul trust. De asemeni
materiall, cere o continua agitare, o exaltarea, impetuoasa *i exuberant a
continua degajare de forte. E bine dad vietii primavaratice cu trezirea instiA-
a avea la un moment dat un refugia, telor *i a fortelor naturei ii ofenseaza
o retragere eat de modest/. De aoeia, $i-i face sa caute refugiul in amintiri.
nu fara o nuanta de ironic, recomanda Si astfel putem intelege de ce prima-
doctorul Janet, viata sufleteasck lu- vara, evocatoare a fericirilor si dare-
mea spirituala, refugiul tuturor rani rilor trecute, treze*te coarde melanco-
tilor existentei *i a psiehastenicilor. lice in sufletele for sdrobite Totu*i
Obosealk inactiune moroasa, hid., de sa le multumim de-a fi imbogatit co-
orioe efort, groazi de viata: iata trep- moara sentimentla a omenirei Cu nesti-
tele patologice ale tristetei. mata delicatei amintiri. Cad realita-
Fara a trece intr'o generalizare tea vietii este un vis lark' consisten-
riscata, este tou*i tentant a asiraila t/. Total trece: fericire, nenorociri;
poetii romantici aoestei categorii de singers amintirea ne ramana tovara,*e
raniti ai vietii; raniti sinceri, sau ipo- credinoioask amintirea duke a feri3i-
criti, numai ca artisji, sau *i ca oa- rei *i cea, poate mai suava, a neno-
meni obi*nuiti, chestiunea este subtill, rocirei." 1
*i de astfel fata important/ in proble- Le seul bien qui me rests an monde
ma puss. Principalul este el toata ati- Est d'avoir quelkuefois pleura.
tudinea for in fata vietii estel cea a Paris, 1 Aprilie 1924.
tri*tilor. De uncle refugiul in trecut, Petre Drtighk i.
intr'o lume idealk intr'o viata rusti-
c, simplificata, in amintiri; Si oroarea 1 G. Lamson: Hist. de litterature
pentru vulgaritatea ai banalitatea pre- francaise. A. de Musset.
SPENGLER BSI GERMANII
Odata cu dezastrul armatelor pu- ordin, ca sy zicem asa, particular.
terilor centrale a Inceput sA face Luerarea lui Spengler, def3i ter-
valvA curand aparuta lucrare a lui minate in 1917, a ajuns sA fie
Oswald Spengler Untergang des rAspAndita in vremea &Ind poporul
Abendla nde s". german traia cele mai grele zile
De atunci tncoace cartea ce au urmat uriasei prabusiri a
care cuprindea invatatura filoso- imperialismului prusac. In acele
fului german a ajuns O. fie As- momente de desperare ale germa-
pandity in peste 50.000 de exem- nilor credinta lui Spengler in pra-
plare, un tiraj remarcabil chiar busirea civilizatiei intregei lumi
&Ind e vorba nu de greoaie studii apusene, a fost mingaierea ase-
filosofice, ci de romane sensatio- mAnAtoare cu bucuria omului ne-
nale. Ideile lui Spengler, cu toate norocit and constatA si la seme-
aceste, nu an ajuns populare prin nul sau acelap neajuns. Filosofia
acele 50.000 carti tipArite si des- lui Spengler a ajuns o filosofie
facute. Opera de rAspandire a idei- nationala, a Germaniei de dui:A
lor sale au racut-o brosurile de razboiu. Si totusi, intentiile lui
popularizare aparute si foiletoanele Spengler pi gandurile lui au fost
ziarelor. Dar aceasta nu este impor- altele. El a pornit dela presupune-
tant. Ce ne intereseaza este, CA rea unei victorii a Germaniei, tars
Spengler a ajuns un filosof de o careia, peste cateva sute de ani.
extraordinary popularitate abia in i-ar reveni rolul de civilizatoare a
cativa ani. Popularitatea lui. a luat apusului" decazut in felul cum 11
cele mai mari proportii in Germa- proroceste el. Cel putin acest lucru
nia, dar nu pentruca mediul de ni-1 destAinuieste un capitol dintr'o
aici ar fi fost mai copt pentru a-1carte a lui M. Schroeter scum
intelege, ci dintr'un mic motiv de apArutti la Mi,inchen.
www.dacoromanica.ro
44
ORGANIZATIILE INDUSTRIEI BSI COMERTULUI
Am Insemnat deja In primul
numar al revistei, vorbind asupra
Reformei agrare" a, atilt in vechiul
Begat cat si In nouile tpinuturi,
vom avea Inca multa vreme la
temelia economiei nationale sta-
panirea problemelor agrare si agri-
cole chiar.
In acelas timp frisk nu retacem
convingerea ca preponderen(a cu-
rentd, in afirmarea si Irf stapanirea
efectiva a vietii noastre economice,
o pot esploata cu multi sorti de iz-
banda comertul si industria cu
deosebire acum In epoca de transitie
a agriculturii jenata In productie
si in espansiunea de executarea
reformei agrare, mai ales asa cum
se face azi.
Cand la acestea mai adaugam si
faptul ca majoritatea reprezentan-
tilor comertului si industriei, In
urma originei si cresterii for streine,
nu se pot Inca gasi In nouile tran-
sformari pi nu se pot Ingloba In
primele randuri de luptatori, con-
vinsi si stapaniti de o omogenitate
de teluri, in cadrele natiunei alca-
tuitoare de stat chiar si numai
sub report economic datoria
noastra este sa dam tea mai mare
atentie, In deosebi acestor factori
economici, ca sa le cunoastem or-
ganizatiile puterea, ca si posi-
bilitatile de colaborare si de cor-
donare a muncii, pentru-ca pro-
ductia for directs sau mediate sa
fie inglobata In bogatia si in pu-
terea statului Intregit.
* **
Industria si comertul sunt re-
prezentate la noi prin sutele pi
miile de fabrici, ateliere, Intreprin-
deri, magazii, pravalii, individuale
sau formand patrimonial socie-
tatilor de diferite forme. Toate
aceste 15i au sprijinul, indemnarea
13i controlul prin organele Statului
incepand cu Ministerul Industriei
si Comertului si sfarsind cu dife-
ritele autoritati Oat la pritnaria vorbiascA. Tot astfel, iarAs anul tre-
celui mai umil sat.
In acelasi timp Insa atilt industria
cat si comertul i i au si organele
for chemate la viata pi tinute In
activitate de initiativele si jertfele
for particulare. In aceasta categorie
de organizatie Intik : Uniunile, Cor-
poratiile, Sindicatele, Sfaturile, Bur-
sele si mai ales Canterile de comert
si industrie.
Majoritatea, daca nu totalitatea
acestor organizatii, nici dupe cinci
ani dela Intregirea neamului n'au
putut fi Inglobate de fapt si nu de
formA In patrimonial Statului na-
tional.
Ne grabim sa recunoastem ca nu recurga la supterfugii sau sa devina
lutreaga vina este a conducatori- paturi calde pentru interese oblice
lor acestor organizatii din initiative sau corectate cu fel si fel de mij-
particulars. loace In folosul unora si In detri-
0 mare parte din raspundere mental tarii si al economiei ratio -
cade asupra politicei economice a nale. Vona avea adeseori prilej sa
guvernelor, cari au lasat, ba chiar talmacim pe larg aceasta teza de
au ordonat ca organele executorii baza in ce priveste industria si
In materie de politica economics a comertul de azi din Cara Intregita
Statului, sa se substituie factorilor si atunci speram sa fim bine In-
economici. telesi atilt de cei In cauza cat mai
Amestecul Statului cu reglemen- ales de marile masse ale cetateni-
tarile, maximarile, contingentarile, lor, ce sufera in aceasta Ora sa-
urmaririle flu% canostinte de Ca 11Za raca In bogatia ei.
ale speculei etc. etc. si mai ales Cu titlu de material de studiu,
regimurile nenorocite de export atragem atentia asupra raportului
pi import, schimbate de la o zi la Uniunii marilor industriasi din Cluj,
alta cu tarife vamale si cu con- asupra activitatii altor Uniuni si
ventii ticluite cu Inconjurarea fac- In ce priveste lancezeala asupra
torilor economici au condamnat activitatii pi adunarii generale a
la lancezeala unele din organiza- Camerii de Convert si Industrie
tiile initiativei particulare, in vreme din Cluj tinuta Dumineca trecutti.
ce pe altele le-au Inpintenat sa Vasile C. Osvadet.
IMPERIALISMUL ECONOMIC
Imperialismul pluteste in insus spi- conferinti de dou'a ore d-sa n'a putut
ritul vremii noastre. Putiui sunt as- fi complect: n'a aplicat vederile sale
tazi, fie si Intre profani, acei care sg, *i la economia romans, ceia, ce i-ar fi
nu stie oricat de vag, ca exists o eco- ftleut conferinta dug, aceasta era
nomie imperialistA, pe care se altoe*te cu putinta,MCA mai interesanta.
o politica imperialists, ca si o doctri-
nA imperialists. In schimb insa noi mu Cum concepe d-1 Madgearu imperia-
avem prea multi speciali*ti eram lismul?
sa zicem ca au avem de lee care ip-sa nu s'a oprit in parerea obis-
sA-si dea limpede seam& ca exists si nuitA, cum a economia *i politica im-
un imperialism al statelor mid; mai perialists ar data de prin ultimzul sfert
mult: cA, insasi econamia romans pre- al veacului din urn* sau mai expli-
zintA, de pe la 1906, un caracter im- cit, de la 1879. In convingerea sa, eco-
perialist, din care trebuie inteleas1 atilt nomia imperialists se infiripeaza de la,
politica noastrg, in genere, cat si poli- asa zisa revolutie industriall" (1760-
tica economics in deosebi. Astfel anul 1830), care consta in introdueerea ma-
trecut, sand Institutul Social Roman " sinismului in productia industrials si
a organizat un ciclu de prelegeri asupra predominarea vonomicA a industriei
doctrinelor politice, s'a vorbit de toate asupra agriculturii. Acest eveniment
doctrinele existente, de uncle chiar ce. de cavamitoare inserrinatate a avut ur-
apartin dent-laity trecutului. Dar des- marea binecunostuta, de a aduna irr
pre doctrina imperialists, in legatura centrele industriale imense masse de
cu desvoltarea sociall in streinatate muncitori indurtriali, pentru a cAror
ca si la noi, nu s'a gait nimenea sä hrana agricultura nationalA era cu to-
tul insuficientA. Mijlocele de a sustinea
cut, cand s'a desbatut en atata pasiu- existents acestui proletariat industrial
ne chestiunea constitutiei noastre, nu se puteau obtine pe dou'a cal: a) pe
s'a gasit nici un specialist cu faimA calea comertului, deci prin schimbul
consacratb, care sa lumineze publicul produselor rationale industriale cu
in aceasta privintA, aratandu-i CA in- produsele agriculturii streine, si b) pe
susirlle esentiale ale acestei. constitutii tales colouizarii, deci prin emigrarea
hunt expresia structurii financiare im- proletarilor fat% lucru in alte coati-
perialiste a societatii noastre. Modeste- nente, cu populatie rara si lac disponi-
le noastre incercari in aceasta direc- bil de culturA. Amandoi acesti factori,
tie n'au isbutit, de cat sa judispuna pe comertul *i emigrarea, nu mai sunt de
unii ziarkti. acum inainte o chestiune de economic
De aceia ne bucura ca un specialist privata, care ar interesa numai pe capi-
cu o complectci pregatire in materie, 101009 particulari: ele sunt o chestiune
cum e d-1 Madgearu, a atins in sfar- nationalA, si intereseaza deadreptul po-
sit aceasta, chestiune si la noi, in vre ll i a (1e stat. De aici alta consecintii,
me ce totu* regretam., ca, in limita unei a revolutiei industriale, gi anume: con-
www.dacoromanica.ro
46
topirea expansiunii economice cu po-
litica externs de stat, inteun tot indi-
solubil. Deci, daca am inteles bine
ideea d-lui Madgearu, d-sa, deduce im-
perialismul economic din revolutia in-
dustrial& care a adus o prodigioasa
desvoltare a metalurgiei, si a ridicat
industria inaintea, agriculturii; de aceia
insusirile esentiale ale imperialismului
economic sunt: expansiunea agresiva
in afar& si contopirea acestei expan-
siuui cu politica externs aficiall a sta-
telor industriale. Conferentiarul a ilus-
trat cu numeroase date aceste insusiri
la toate statele industriale ale vechiu-
lui of noului continent.
Ne e totus paste putinta a impartasi
vederile sale. Inainte de toate, e o
neexactistate de fapt, de a-si Inchipui
ca, politica externs s'a pus in serviciul
expansiunii economice abea de la re-
volutia industrial& adica, de la sfar*I-
tul sec. XVIII si inceputul sec. XIX. '
Data d-1 Madgearu ar urmari celebra
opera a nu mai putin celebrului istoric
Seely, despre formarea politicei en-
gleze" (the growth of english policy),
s'ar convinge a politica, externa en-
gleza pa'rasesce ealea traditionala a
intereselor dinas'tice, si se pune in spri-
jinul expansiunii economice, Inca de
prin sec. XVI. De aceia expansiunea
economics agre;iva e mult mai veche
de cat imperialismul: ea se regaseste
la imperialism numai ca un simptom
extern; esenta imperialismului trebue
insa, cantata' in alta parte:
Paate ca d-1 Madgearu insus ar fi
ajuns la alte incheeri, data ar fi pornit
la caracterizarea imperialismului de la,
cercetarea istoriei capitalismului,
de la, cercetarea doctrinelor
lisfte.
De la inceputul veac. XVI liana, pe
la Thiele veac. XIX asistam la proce-
sul de intarire si ridicare la supreme-
tie economica a capitalismulni indus-
trial. Intre veacul XVIII si XIX, sand
acest prates se desavanse*te, se des-
chide pe continent o era de liberalism
*i anarhie, de umanitarism *i cosmo-
politism economic. In regimul indus-
trial al acestor caracterizat
prin desavarsita libertate a concureln-
tii industriasilor individual" e perfect
indiferent pentru un capitalist, daca
concurentul sail e un strein sau un co-
national: el este pur si simplu um dus-
man, earacterul sau national nu are
rasi o insemnatate. De aceia toti oa-
menii, si toate natiunile, apar atunci
deopotriva de egale, cu acela* dretpft
la Iibera desvoltare. E umanitarismul
inaltator al acestei ere capitaliste.
Dar din a doua jumatate a veac. XIX
incepe o noua desvoltare capitalists,
si de astadala nu in Anglia, ci in Ame-
rica si in Germania. Este suprefmatia
capitalului de band, care in aceste
tari tinere indeplineste functia de a co- se indrumeze pe baze de organizare, ti
lecta economiile nationale, a le con- ei si creaza in acest chip o indoita su-
centra in mari capitaluri, si a le pune prematie, economics si politica.
apoi la dispozitia industriei. Astfel ca- 0 pilda caracteristica, In aceasta pri-
pitalul de Winch' incepe opera de finan- rinta ne da, si Romania de azi. Aici
tare a intreprinderilor industriale, pe intreaga viata, industrial& si in gene-
care le subordoneaza, si le organizaza: re intreaga viata eoonomica, tinde a fi
el le sile*te sa, inteleaga, sa se uniasca, absorbita complect de douk trusturi
si sa lucreze in buns intelegere. Ince- baneare: acel grupat in jurul Bdncii
. pe deci era cartelurilor; libera concu- Romdnesti", si acel grupat in jurul
renta inceteaza, in locul ei vine mo- Bdncii Marmorosch Blank". E o evo-
nopolul. tutio votata cu atatea framantari si
Aceasta revolutie economics, care ceput pe bazele imperialiste ale orga-
deschide era imperialismului, creaza ei nizarii centralizatoare, sub egida ca-
o noua politica, precum si o noua, ideo- pitalului bancar. Anul trecut, in consti-
logie. Cartelurile industriale tind sa-si tutie votata cu atatea framantani *i
apere piata nationala, de orice concu- sbucium, economia noastra imperia-
renta din afar& de aceia lupta, impo- lista financial% si-a treat si regimul po-
triva streinilor: prin aceasta cosmopo- litic cerut de interesele ei proprii.
litismul dispare, facand loc nationa-
lismului economic. Dar lupta, impotri- ,
Ce trebue sa gandim de rolul istoric,
va, concurentii streine is forma inchi- si de perspectivele de viitor ale impe-
derii granitilor prin taxe vamale; ast- rialismului economic?
fel intaia si cea mai de sama manifes-
tare a politicei imperialiste este pro-
D-1 Madgearu nu perde pril3jul d
a-i trimite sagetile sale: d-sa it cali-
tectionismul. Dupa ce insa cartelurile fica de reactionar", din motivul, ea
satisfac nevoile interne de mull si este dusmanul liberatismului vechiu
capital, ele trebye sa saute pentru pri- burghez, ca si a parlamentarismului.
sos piete externe. De aici alta mani- Marturisim ca nu intelegem senzul
festare a imperialismului: expansiunea unui asemenea calificativ. Din moment
agresiva in afara, cautarea de sfere ce intreaga economic a vremii se des-
de influenta" pentru a pima in eie voila pe baze imperialiste, rezultii ca
prisosul de marfa si capital. tot ceia ce stinpleaza imperialismul, e
Asa dar esenta imperialismului eco- un factor de progres; tat ceia ce-1 atan-
nomic este: organizarea productiei in- geneste, este insa un fapt reactionar.
terne sub suprema(ia capitalului de Astfel Hilferding, pe care si d-1 Mad-
bawd; inldturarea anarhiei economice, gearu it utilizeaza cu toata consideratia
prin armanizarea productiel nationale ce o merits, nu s'a shit sa declare, ca,
dupd puterea de absorptiune a pietii; de acum liberalismul este un fapr mac-
celelalte Insuliri, protectionismul si tionar. A face insa ceia ce face al
expansiunea sunt numai manilestari Madgearu: a judeca actualul imperia-
exterioare. D-1 Madgearu 1,11,911§ a call- .
lism din punct de vedere al vechei po-
Etat oolanizarea ca o minciuna, impe- litici liberalist, care apartine defini-
rialista", fiindca ea nu absoarbe de eat fly trecutului, si a-1 califica in acest
rota ridicola, de unu sau doul la sutia chip de reactionar", aceasta ni se
din comertul tarilor industriale. Data pare o procedare abuziva. Imperialis-
insa este asa si asa este nu pri- mul trebue inteles in el insus, nu in
cepem, de ce d-sa face tutus din ase- comparatie cu forme economice, care
menea minciuna" esenta imperialis- ' au murit de moarte buns. Dupa, cele
mului. rise se intelege lesne, ca not nn ve-
* dem perspectivele de viitor ale rapi-
Odata inteles astfel, in esenta sa or- talismului atit de negru, ca d-1 Mad-
ganizatoare, imperialismul economic gearu. D-sa se ridica, in sfera ideilor,
se arata cu totul in alta lumina: atat asteapta o revolutionare a convingeri-
rolul sau istoric, cat *i perspectivele lor oamenilor, care ar venapoi sa In-
de viitor, devin clam pentru oricine. franeze tendintele de expansiune im-
In adevar, nu statele cele mai ha- perialists, filtrate dupa, rasboiu fine°
trane inainte de toate, nu Anglia, perioada de recrudescent& Dar daca
leaganul clasic al industrialismului li- e adevarat ca esenta proprie a impe-
beral sunt cele ce stralucese prin- rialismului este organizarea interns,
tr'un imperialism mai pronuntat. Ca- aitunci si perspectivele sale de viitor
riera sa adevarata o are imperialismtill apar altfel. In adevar, expansiunea in
in statele tinere. Caci aici industriile afara are o limits, atat teoretic't eat
nationale nu au capital propriu: ele si practica. Card aceasta, limits va fi
se adreseaza, la band, iar acestea strang
capitalul national, jucand astfel rolul
atinsa *i timpul nu mai e departe
imperialismul se va concentra cam-
de intermediar intre capitalul national pleot in opera sa, pozitiva *i esentiall:
si industria national& De aceia in ta- organizarea perfectl a pietii interne.
rile tinere bancile subjuga de la ince- E ceia ce, ohiar inainte de rasboiu,
put desvoltarea industrial& o silesc sa propuneau unii econoani§ti germani ca-
www.dacoromanica.ro
47
 pitalismului imperialist al tarii tor. In-
launtrul natiunii proprii: aici sta, vii-
RASELE BSI POPOARELE
torul imperiaTsmului. Productia natio- Rasele umane §1 unitatile etnice, Poloni, Unguri, Japonezi etc., pretu-
nail ramane sa tie desvoltata si orga- popoarele de azi, nu pot fi confun- tindeni unde rezultatele pot fi grupate
nizata desavamit, in raport eu kievoile date intreolaltd. Caracterul blond de dupd regiuni.
proprii. Aceasta opera de organizare rasa se gase§te §1 in Sud §i Englejii Mai sArac in elementul aziatic este
economics nu e altceva, decal cein ce dau un considerabil numar de bru- centrul muntos al Ardealului, judetele
a propovaiduit Marx. Dar acest slar;it neti. Dolichocefalia de mult nu se mai Turda-Arie§, Hunedoara §i Alba. Spre
nu va fi infaptuit prin ridicarea r-vo- considers caracteristica pentru popoa- periferii, atat inspre pusta magfiiard,
lutionara a masselor proletare, ci prin rele germane, iar originea brachice- cat si spre campia romans §i spre
kisa,si opera pozitiva a burgheziei im- falilor azi nu se mai calla exclusiv Moldova proportia acestei proprietAti
perialiste, pe baza legilor proprii de in Azia. Judecate dui:A caracterul ex- cre§te, ramanand in general populatia
desvoltare a c,apitalismului. tern somatic popoarele se prezintA regiunilor muntoase mai putin bogata
$t. Ze/c tin. neunitare, provenite din amestecul mai in ea, dealt cea din vane §1 §esurile
NOTA. Credem ca In discutia deschisa multor rase. Invecina te.
de d. St. Zeletin asupra necesitAtii si fa- Valoarea determindrii rases in baza Romani regiunilor muntoase sunt
talitatii imperialismului trebuia sit pre- caracterului extern, prin metodele an- de o structura sanguina mai apropi-
mearga conferinta la care D-Sa se refere, , tropometrice, s-a discutat. Deaceea ate de a popoarelor din Balcani. De
a d-lui V. Madgearu. Pana vom raporta in cercetArile asupra structures de rasa o structure asemanatoare sunt §1 o
conferinta, imi ingadui eu o observatie :
Va trebui sa distingem sever 1ntre impe- a popoarelor Romaniei am utilizat o parte a Ungurilor §i Sacuilor din
rialism, dincolo de granitele tarii (popoac metoda a anilor din urtna descoperita Ardeal. Rata de ei locuitorii regiuni-
rele din Apus 1) intre qi granitele nationals. de autori germani, bazatA pe diferen- lor periferice, mai expuse migrarilor
Cel dintai not n'avem cu ce, nu-1 puton tele dintre glohulele de sange in ca- dinspre Orient, sunt mai asemandtori,
practice ; ar fi ciudat chiar ¢i a-1 discuta,
dat End oa 1nsine avem nevoie de aliante drul speciei umane. Diferentele se Romani, Unguri §i Ru§i, fare deo-
mici (aproape) si mars (departe), ca sa no stabilesc prin o reactie biologics a sebire de nationalitate, grupului
sustinem. Pe al doilea 11 incearca capita- tor, prin isoemaglutinare. de popoare din Nord-Ostul Europei.
lismul roman §i pseudoroman (strain-ro- Conform acestor reactii in specia Representantii principali ai acestei
man). El este, pana la un punct, foarte
folositor. Dar protestul aproape unanim umana se disting cloud grupuri de grup din urma, cu proportii asema-
al opiniei publice qi al specialletilor arata globule ro§ii, una mai frecventA In ndtoare a caracterelor sanguine sunt
cä west imperialism prea este peetele eel Nord-Vest, alta in Sud-Est. Leagd- Slavii din Nord-Ost. Lor li-se asoci-
mare care vrea sit se hraneasca cu pe§tii nul primei proprietati sanguine nu- are Romani] tinuturilor invecinate, cu
cei mici. A-i arunca in cale toate piede-
cile teoretice ei practice, care Impiedeca mita. A, trebue cdutat in Europa, al deosebire cei din vai §i §es, cat §i
abuzul covarsitor de imperialism (nume ce celei a doua, numitd B, in Indii. Po- Ungurii din pustd.
abia i se mai potriveqt4 In acest caz) in- poarele s-au produs prin infiltrarea Apropierea in structura sanguind
semneaza a sprijini umauitatea politicei acestor cloud proprietati dela o ex-
economice-interne si a respecta autonomia denote plamadirea din elemente ase-
individuals, pe care o socotim aparata co- ,tremitate spre cealaltd. Cele mai a- manAtoare autohtone ale acestor nea-
lectiv, prin grupari autonome de... pesti propiate de leagdnul proprietatii A muri apropiate. Proportiile de azi ale
mici can nu voeso sa se mai lase a fi in- sunt mai bogate in indivizi de acest celor cloud caractere de rasa sanguina
glaititi de falcile capitaliste. Din critics caracter, invers, cele invecinate cu
d-lui St. Zeletin pare a reeei ea dl V. trebue considerate stravechi in regiu-
Madgearu an are, ca D-Sa, cultul fortei India dau un procent mai mare de nile respective. Migrarile din Orient,
economice, ci al fortei social-economice. persoane de caracter B. can au produs deosebirea intre re-
. Bogdan-Duicit. Aceste cloud caractere de rasa giuni aducand plusul de B proprie-
sanguinA se mo§tenesc conform prin- MO A, pretutindeni constants §i mai
cipiilor legii lui Mendel Si dau_ prin veche la not, nu pot fi numai cele
Comemorarea Basarabiei. Stu- combinatia tor, sau a proprietdtilor semnalate de istorie. Pornite spre
dentimea din Cluj la Univ., recesive, corespunzatoare, Inca alte acelea§i tinuturi mai degchise §i bo-
guvernul la Chisindu, autoritd- cloud grupuri. Ele par a fi mai pro-
funde, mai vechi decat proprietAtile ex-
gate pe aceea§ cei, inceputurile for
trebue cdutate mutt inaintea erelor,
tile si publicul in diferite locuri terne de rash, si au premers proba- can ne-au lasat documente.
ale Wei, an sdrbdtorit Miercuri bil diferentierilor etnice. Deosebirile de rasa In cadrul ace-
6 ani dela Unirea Basarabiei cu Dependenta caracterelor sanguine luia§ popor, documentate astfel §1
patria-mums. Aceasta comemo- de conditiile externe de traiu, climat, prin metoda reactiei de isoemagluti-
rare, concidenta cu ruperea tra- hrand etc., n-a putut fi documentata. nare, §i asemanarile intre nationali-
tativelor romano-ruse la Viena, SingurA provenienta este factorul do- tatile acelea§ regiuni, arata ca pro-
vedit, ca determinant pentru procen- blema de nationalitati nu este o pro-
a lost cel mai fericit avertisment
care se putea da peste granite,
in deosebi Rusiei. Solidaritatea
romaneasca in jurul unitatii na-
tul for la un popor. Astfel Turcii,
Grecii, Tiganii §i alte popoare, cars
au parcurs o distantA mare dela lea-
gdnul tor, arata §i azi dupd secole
de traiu in not conditii, caracterul
rasa ,
blemA numai de rasa. Diferentele
intre popoard se datoresc, alaturi de
§i trecutului deosebit, nazu-
intelor dupd ideal §i intereselor eco-
nomice. antagoniste, orientArilor poli-
tionals s'a dovedit si de data, sanguin al popoarelor de unde au plecat. tice §i culturale divergente.
aceasta ca este cea mai bung In acela§ timp insa s-a vAzut, ca Pap. de alte determindri ale carac-
pavazd pentru pastrarea pe ye- nici sub raportul de rasa sanguind, terele de rasa determinarea biologics
cie o actualelor granite roma- popoarele nu pot fi considerate uni- se poate extinde la un numar In
nesti. tare §i ca amalgamul rezultat din a- comparatie mai mare de cercetdri.
Presa, in unanimitate, a in- mestecul celor cloud rase sanguine, CercetArile pentru Romania cuprind
la acela§ popor prezinta variatiuni de
chinat nuanere comemorative procente dela o regiune la alta. A- un numar de aprox. 16.000 indivizi.
O Insemnata parte a materialului o
Basarabiei. Ca si tara, presa stie semenea deosebiri s-au vazut in ca- dau cei din satele examinate.
Uncle irmeteaza luptele politice.. drul aceluia§ popor la Italieni, Ru§i, Dr. Gheorghe Popoviciu.

www.dacoromanica.ro
48
 OB,SERVATIUN I I FAPTE SA PTAMANALE
Noi @i Franta. Raportul cu Franta, ale asezamintelor scolare din valori economice mari, poate pre-
.caracterizat de intaiul reprezentant
Blaj, vor fi cu atat mai traini- dominante, utile celorlalte, putand
al poporului roman, de M. Sa Re- ce, cu cat le cimenteaza dra- sa devie coloana vertebrala a uni-
gele, In cuvantarea rostita la pri- gostea romanilor de pretutin- unei economice. Uniunea ar fr un
maria Parisului deni, Vara osebire. Menirea sco- antidot binevenit contra urilor po-
Suntem fericiti, de-a ne gasi in lilor din Blaj apare In Romania litice dintre thri. Intru cat ne pri-
acest oral ilustru, a carui glorie noud tot atat de insemnata, cum veste, propagarea noului Drang nach
straluceste in lumea intreaga. Po- a fost si panes acum. Si e frumos Osten prin imigrare, ea nu este menita
porul roman, santinela de avant - ca nici o indoiala nu se pune sa ne tack' primitori... grabiti al marei
gardd a civilizatiei latine, a avut tot in calea acestei meniri. idei, care este, In sine, buna si 0
timpul constlinta solidaritatei per- Moartea monseniorului Marcu dela rezerva de viitor 1

manente a intereselor comune din- Blaj. In Blajul batranelor noastre ase- Conferinta anglo-ruses. La 14
tre Franta si Romania, dar a pa- zaminte de cultures, s'a stins fara veste s'a deschis In Londra conferin-
strat orasului Paris o recunostinta Monseniorul Izidor Marcu, doctor in ta anglo-ruses av'and ca obiect
eu totul deosebita, deoarece capitala teologie si preposit capitular al Mitro- contractarea unui imprumut
voastra a avut o influents profunda poliei Unite. Dupes o viata petrecuta din partea Rusiei. Atat din cu-
asupra desvoltarei intelectuale si !etre zidurile scolilor 'Blajene facand vantarea de deschidere a d-lui
politice a Romaniei. De un secol apostolatul cartii si dupace a presarat Macdonald cat si din conditiu-
Incoace, beneficiind de ospitalitatea pulberea de our a sufletului sau de nile pe care be pun finaciarii en-
voastra frateasca tinerile noastre adevarat preot si dascal roman peste glezi, rezulta ca," Anglia pune
generatii, una dupes alta, au venit generatii int; egi de discipoli, acum in Rusiei conditiuni cari nu ca-
la Paris ca sa se inspire de liber- urma ajunse din increderea obsteasca, dreaza de fel cu ildealul bolse-
Ogle voastre, sa studieze institutizle loctiitorul Mitropolitului. I-se deschidea vic. E de observat ca ceeace ce-
voastre dernocratice, sa se instru- o notra carare si urma sä fie con- re Anglia ca gaj juridic si eco-
iasca In scolile si fn universitatile ducatorul archieresc al credinciosilor nomic, este asemanator cu
voastre, sa lucreze in laboratoriile uniti. Moartea insa a venit pe neastep- punctul de vedere pe care 1-a
voastre si sa se adapte la izvorul tate. Cu el dispare unul din repre- sustinut Franta la Genova si
neperitor al ideilor qegOului francez. zentantii generatiei vechi de lupta Lausanne. Pe-atunci d-1 Poin-
Cand a sunat ceasul luptei pentru pentru lumina si dreptate. care avea o puternica opozitie
dreptatea si independenta nationali Drang nach Osten. Oesterreichi- din partea guvernului liberal al
tatilor Romania s'a ridicat, inspirata sche Rundschau" (Ianuarie, 1924), d-lui Lloyd George; acum gu-
de aceleasi idei de dreptate, si In vechia revistil a Vienei, publics un vernul socialist englez se potri-
mod natural a luat loc langa Franta. aticol despre Nemti in strait-rat-ate. veste in pareri cu ace] as guvern
Asa vorbi M. Sa Regele, accen- Raportand d. scrier...ea lui Karl Ren- burghez al d-lui Poincare.
tuand ideile de : libertate, democratic ner Deutschland, Osterreich ?Avid die Jubileul d -Iui Eugen lanovici, di-
si dreptate, idei aka de intime su- Volker des Oatens, raportorul (R. F. rectorul Teatrului Maghiar din Cluj.
fletului francez si, In destule pri- Kaindl) repeteaza ideea de inaintare Teatrul Maghiar din Cluj, a sal-Merit
vinti, straine Inca de sesurile pi spre Orient ; fireste, nu prin cuce- in zilele de 11 si 12 Aprilie impli-
muntii Romaniei. Sa speram ea rire, ci prin uniuni econontice spre nirea alor treizeci de ani de cand
cuvantul regal, zis la Paris, va avea un bine comma. Anglia 15i trimite directorul sau dr. Eugen lanovici a
un ecou adanc In tars. oamenii In colonii ; Franta nu are intrat in elujba culturii maghiare ca
Pentru scolile din Blaj. In- de unde sa trimeata ; raman Ger- artist dramatic 5i implinirea a doua-
treg romanismul, in special in- manii de Est in stare sa exercite, zecisisase de ani decand e director de
teatru. Acum, cand hotararea istoriei
sa Ardelenii au fost rascoliti de nu o misiune imperialists, ci mi-
Apelul Mitroplitului dela Blaj: siunea unui ponor begat in lucra- a facut ca Teatrul de sub conducerea
d-lui lanovici sa fie in Clujul culturii
batranele scoli dela inbinarea teri intelectuali si manuali. De ex.
Tarnavelor sunt in agonie. A la chile ferate romanesti si jugo- romanesti o cetatuie de arta maghiarA
tresarit deodata inima Ardealu- slave etc. Mai milt, Germania in- si cand la spatele directorului sau
lui si Intr'un gand s'au pornit saki ar trebui sa practice o politica treizeci de ani inchinati Thaliei, ne
darurile tuturor spre cetatuia de libera circulatie si comert liber simtim datori sa increstam aci viziunea
cartii romanesti. 0 dovadd noua, urmarind uniunea economics a tu- =rid depuse de un artist pentru
s'a facut, ca vremile de goana turor natiunilor pe care politica co- propasirea culturala a neamului sag,
dupes o paine mai bunk n-au loniala-transoceanica nu le abate privind aceasta viziune prin prisma
amortit pe dea 'ntregul senti- dela o politics continentals drept- larga a respectului a se datoreaza
mentul recunosttntii ce trebue liniara, sincera, exclusives. Ceea ee celor trei decenii de munch. Sa se
pastrata celor mai vechi $i glo- le este chiar de mare nevoie na- dea Cesarului ce e al Cesar ilui"
rioase asezeminte de cultures na- tiunilor acestora este uniunea eco- batrana vorba indrumatoare e linie
tionals. Obolul celor mici a nomics continentals. Ea ar gasi spri- de conduits pe care ne place sa o
prins sa se impleteasca cu dar- jin in Ameri .a, iar limitarea ei la pastram. D. Ianovici a facut pentru
mcia celor marl in buma Inten- continent nu ar jigm d Inc Anglia. culture neamului sau destul pentru
tie de a se Implini cununa de Este clar, Insa ca o astfel de idee a privi acum linistit in spre cei
lauri deasupra scolilor din Blaj. mare are nevoie de doua eonditii, treizeci de ani, c,ri rand pe rand au
Majestatea Sa Regele, a da- pentru ea sa se realizeze : De eel fost pietrele templului sari 1nchinat
ruit 100.000 Lei si membrii gu- putin tin mare om de stat care sa-i culturii.
vernului s'au Inscris alaturi cu dea forme acceptabile pentr i tarile Din prilejul jubileului, D-1 Ianovici
contributiile for Pietrele noi, vizate ; de eel putin doua thri mari, a donat intre altele si zece mii de lei
,cari se pun lanes temeliile vechi bine inteles, care sa insemneze Sindicatului ziaristilor romani.

49
www.dacoromanica.ro
 Noi qi Ucraina. Deputatul Gh. bucuros un studiu colectiv despre restabilirea autonomiei asigurarilor
Pop (national) face In _Romania din aceasta chestiune in Beius. Ni-I poate cu anume rezerve de control nor
13/IV, o propunere care, deocam- scrie cineva ? ! vom sustine totdeauna orice autono-
data, o retinem In forma ei origi- Muncitorii societatii Regita au tinut mie, deci si pe cea reclamata de-
Data doua Intruniri simpatice. Dupa ce au muncitori si regulamentarea pen-
Romania are datoria de a frnbra- constatat ca seducatorii comunisti (bol- siunilor de batranete si accidente,
tisa cu caldura cauza nenorocitului sevici) raman exclusi din sinul tor, Conferinta a mai cerut ca guvernd
popor ucrainean. Inter ese romanesti muncitorii au hotarit alegerea unui sA is masuri pentru inlaturarea lipsei
superioare cer ca sa ajutam cu toate comitet comun, compus din reprezen- de lucru. Cassele de boala si pensiune,,
mijloacele refacerea veehei Ucraine. tanti ai tuturor breslelor ; au regre- asa cum Statul be planueste prin le-
Daca barbatii de stat ai Romaniei tat lipsa de organizare a lucrAtorilor gea minelor, nu le-au admis. Impre-
ar cunoaste pe vecini tot asa de forestieti, cari duc o viata mizerabila sia totals ce-o lass rapoartele despre-
bine cum cunosc Franta si Coasta si au decis a lua masuri de educatie adunare este ca un spirit de lupta
de azur, ei ar intelege ca una din culturala ; apoi, considerand situatia civilizata isi face loc in socialismd
cele mai importante si vitale pro- precara a asigurarilor sociale, au cerut roman din Ardeal si Banat.
bleme ale politicei noastre externe
ar trebui sa fie constanta urmarire
si sprijinire a nazumtelor ucraniene.
Recent stituirea Statului ucrainean SATE °RASE
BEII4UL
REGIUNI
ar trebui sa fie una din marile
chestiuni ale politicei romanesti de Dorul de a esi din coloanele In- mare de stat, tot atatea focare de cul-
care ar trebui sa se vorbea sea pu- guste create de vitrejia vremurilor a- tura nationala.
tin, dar pentru care ar trebui sa se puse ne cere multe jertfe materiale, Am asistat in timpul din urma la
face en atat mai molt. Si renas- ca pulzatia de viata romaneasca sa nu o frumoasa serbare scolara, aranjltaw
terea Statului ucrainean va trebui lancezeasca, de aceia a fost o idee cu elevele din cl. IV si a V dela Ii-
sa fie si solutiunea cea mai sigura salutara, ca reprezentanta comunala ceul de fete. Am ramas cu totii pia-
a problemei basarabene. la staruintele primarului Traian Cos- cut impresionati de felul cum a fost
Republica greceasca definiti- ma, a largit sala mare a hotelului aranjata serbarea si de felul cum sau
Va. In urma plebiscitului din Central, proprietatea orasului, cu o achitat elevele in rolurile tor. Era un
Grecia, chemat sa se pronunte scene potrivita pentru necesitatile program bogat de cantari, declamari,
asupra republicei, acest stat ra- noastre culturale. cantari la pian, jocuri si o piesa de
mane definitiv in forma, de stat Inaugurarea s'a facut cu mare so- teatru Indreptarea" foarta educative
republicans. Timp de cinci ani lemnita te. Venisera pentru aceasta, de din punct de vedere romanesc, in-
este interzis sa fie atacata repu- la Teatrul National din Bucuresti cei demnandu-ne, cum sa ne iubim limba
blica. Cat-va timp inainte de mai distinsi artisti sub conducerea di- si comorile noastre nationale, datinele
plebiscit, ex-regele George a dat rectorului Sadoveanu. Ne-a distins si si portul.
cunoscuta sa proclamatie dela marele artist Ar:stide Demetriad ju- Piesa e scrisa de d-na prof. Ana
Brasov, prin care n'a vrut sa cand drama sguduitoare Hamlet" si Bucur, care si de asta data ne-a
abdice dela tronul Greciei, men- Vlaicu Voda". surprins cu placute lucrari literpre.
tinandu-si toate drepturile. Ca tin mic tribat de recunostinta La reusita serbarii a contribuit mult
0 coincidenta. Bihorul este o re- scena a si primit numele de Tea- d-na prod. Angela Salagean si d-ra
giune de mare interes national. Se trul Aristide Demetriad ". E primul Tica Butean.
simte i acolo. Tot s4, Benoul (13 teatru, mi se pare, in intreaga tarn, Dar am avut nu numai zile de bc-
IV..), vorbind despre Actiurra roma- botezat dupe numele unui artist si curie ci si zile de durere. S'a stins
neasca" poate sa. scrie : In Beius deci fapta beiusenilor e p delicatA a- din viata vechi,1 dascal roman, Va-
avem vre-o cincisprezece reuniuni si tentie fata de marii nostril propova- site Stefanica, directorul liceului, care
corpora ii sociale culturale si politice, duitori ai Thaliei romane. de 42 de ani a fost Indrumatorul e-
fiecare cu un program ideal. Dar Teatrul nostru, cu modesta lui in- levilor de aici. De aceea durerea fa-
niciuna din arestea nu se manifests ". fatisare e o pretioasa contributie ce miliei a fost si durerea noastre, fiind
Cu alte vorbe : Cele rincisprezece so- datoram de mult culturii tornanesti. ca a.proape toll intelectualii din Be-
cietati lucreaza putin? Lasand la o Dupa Demetriad a venit trupa tas si fur, pans in marile departari
parte idea, de-a intreba cum vor Soreanu cu Institutorii", Ciuta" si ale Maramurasului au exit din scoala
Igcra dupa,ce Actiunea romaneasca" Avarul". Artisti adevarati ne-au dat acestui bun dascal si bun roman.
a trecut pe-acol ar fi o iro ie si arta desavarsita. Neat insa, ca a Vasile Stefanica cunostea doua dru-
actiunea aceasta nu merits ironii treia trupa, cea dela Teatrul Po,pu- muri : scoala si biserica, pe cari le-a
Intrebam numai atata : Pentro ce nu lar al d-lui lorga a venit la timp servit cu credinta si cu devotament
s'ar face un studiu despre activita tea nepotrivit si si cu piese nepotrivite vrednic de consideratia generatiilor
societatilor in a. 1923, p2ntruca sa pentru gusturile noastre, cari incep de acuin. Din aceste doua ai-a Malt
reiasa din el : cauzele lancezelii; mo- sa fie pretentioase and e vorba sa un cult, un suflet mare, suflet curat
dul enm s'ar putea asocia on con- vedem at ti. romanesc, atat de necesat pentru e-
topi unele, contopind munca tor; de- Cand n'avem trupa de teatru ne xistenta liceelor in vremurile de grea
limitarea muncei ; fixarea tuturor da- marginim la festivitati scolare, tot- Incercare si atat de folositor in tim-
tnriilor severe ale membrilor ; stibili- deauna foarte reunite, on la alte ma- purd de fata.
rea rrodului de a raporta, nu numai nifestatiuni culturale ale diferitelor so- Amintirea lui ramane pentru not
membrilor, ci si publicului. Aceasta cietati, dintre cari recordul II are icoana bartatului cu calitati nobile,
ar fi o revizuire a unui centru din Reuniunea Femeilor Romane". intrebuintate cu p; isosinta oentru binele
punct de vedere al activarii sale. Re- Beiusul e un oras de scoli. Avem neamului romanesc pe care 1-a iubi
vizuirea ar putea servi de model si vech le licee, de baeti si fete, scoala asa de mult.
altor centre. S. de m." ar publica normala de invatatoare, scoale pri- Senin.

www.dacoromanica.ro
50
 SAPTAMANA ECONOMICA-FINANCIARA
Cluj, 18 Aprilie nei lipse de 4-5 milioane lei, a portului si la urearea taxelor va-
Contractele de arenzi iocheiate intre Incercat sa se sinucida tragandu-si in male. Dr. Schacht a afirmat apoi ca
:stat $i particulari, sau care necesita coasta dreapta un glont de revolver. toate pregatirile sunt facute pen-
o aprobare din partea organelor sta- Ce ne intereseaza pe noi aici este tru punerea in funetiune a Bancii
tului prea adeseori trec calvaruri faptul ca cercetarile se fac §i in di- pentru discontul aur.
neinchipuit de pagubitoare pentru mo- rectia daca Danilescu a dat s'au n'a In ce priveste raportul experti-
ralul si .tiguranta productiei tarii. dat cu ,dobanzile zilei" banii din ca- lor, dr. Schacht a spus cA cifrele
Nenumaratele incheieri §i desfaceri seria Statului diferitilor particulari. cupri ise iu acel rtport sunt insu-
de contracte de arenzi asupra bunu- Oricare ar fi rezultatul cercetarilor portabile pentru Germania. Ori
rilor statului sau ale corporatiilor par- oficiale °data ridicata aceastci ba- cum ar fi insA, el socoate ca acel
ticulare cu administratie suousa con- nuiall, deschide o intreaga serie de report e un pas inainte, deoarece
trolului §i aprobarii organelor de stat intrebari si mai ales de precizari. scoate chestia reparatiilor din at-
in felul cum se fac azi fac De mull §i prea adeseori se $op- mosfera inveninath a politicei.
sau dovada unor u§urinti on inter - te$te ca diferiti casieri $i alti detina- In discutiile parlamentului din Bu-
ventii condamnabile, sau a unei in- tori de valori si numerar apartinator dapbsta asupra imprumutului un-
curii fara seaman, din care se ed- Statului prin diferitele lui organe, in- gar si asanarii economice se fac
dentiaza ciudatui sistem de-a nu se stitutii $i intreprinderi pun acest declaratii sernaificative si se tra-
respecta obligamente luate §i drepturi numerar §i aceste valori la dispozitia de Iza multe einduri ascunse.
castigate. particularilor pentru cateva ore, zile Glivernamentalti explicA Impru-
Pentru azi Insemnam din sutele de sau luni pe langa dobanzi numai de mutul si proiectul de sanare ca o
cazuri numai trei dintre cele mult ei cunoscute §i in acela§ timp intar- salvare in f to sigurului faliment
graitoare : zie intentionat facerea platilor ordo- economic al statului ungar de azi.
Ministerul Domeniilor si agriculturii, nantate pentru satisfacerea obliga- Opozitia si in special ebredistii"
prin organele in compete* a dat in mentelor statului. Se vorbe§te chiar brodeazA atacuri contra guvernului
arenda, cu contracte in regula, CA- de un sistem in aceasta chestiune pe teza so vinismului national.
teva mii de jugare din loturile ex- grava. Marturisim, ca noi nu credem Socialdemoeratii dim& ea, cifra
proprierii ramase la dispozitia Sta- nici §oaptelor nici svonurilor. Dar in minimala a imprumutului ungar
tului Societatilor Tera" si M,- acelas timp, pentru linistirea cetateni- poate eel mult sa amome falimen-
tocultura" din Salonta mare (la gra- lor, stapahi pe aceste averi, ca stat tul, dar de o sanare abia ar pu-
nita noastra vestica) ! alcatuit de ei cerem, fara a for- tea ti vorba. Acuza guvernul ca
Din acela§ minister s'au anulat. mula vreo banuiala, o generald $i in urma gresitei politics ec onomice
aceste arenzi... simultanci scontrare de cassa la toate a facut ca Venn sA fie centrul co-
Comunitatea de avere din Caran- casleiiile de Stat de on ce soiu, fa- mertolui de transit in locul Buda-
sebe§ a fostilor graniceri a dat in cuta in conditii, care sa linisteasca pe pestei.
exploatare in 1922 imense terenuri deplin opinia publics alarmata. Leul nostru, in sAptamina dela
de paduri unui consortiu timisorean,
In vederea sanctionarii legii comer-
10-17 Aprilie a oscilat la Paris
contra unor arenzi de peste 20 mi- Intre 9-8.75, iar la Zurich Intro
lioane anual. cializdrii bunurilor $i intreprinderilor
Statului se fac deja pregatiri in- 2.97-2,94'50. Fats de valuta tA-
Aceste contracte au fost lipsite de rilor in vecinate, e-tri ne priveso
. aprobare vreme de peste doi ani tense de cointeresari, deli pans acum mai deaproape, leul s'a mentinut
in care timp s'au dat §i aprigele lupte proiectul de lege a fost trecut asa cu mici
pentru alegerea presedintelui Comu- cum se Vie, numai prin Camera. Targul de devize, la noi, in stip-
nitatii de avere. Acum ca alegerea s'a Mai trebuie sa fie primit si votat de famlina incheiata, s'a menVnut,
facut asa cum s'a facut con- Senat §i apoi sanctionat de Rege.
a vand tendinte de emancipare din
tractele au fost aprobate. Cu toate aceste, pregAtirile de pu- fluctuatiile cursului cu care leul
Filatura de matasa din Lugoj apar- nere in practica se fac febril. a fost cotat la diferitele burse din
4inand statului a fost arendata unor Directorul Bancii Nationale Ger- strAinAtate.
particulari, in frunte cu Vasile Popa mane, Dr. Schacht vorbind asupra
pentru o arena anuala de 800.000 crizei germane, a spus °A una din Adunarea generals a Camerii de
lei. Acum, in al treilea an de exploatare principalele cauze o constitue fap- Comert vi Industrie din Cluj s'a O-
a arenzii statul fixeazA preturi im- tul &A' Germania dupe lungul raz- mit Domineca trecutA In buns re-
posibile $i uzurare pentru gogo§ile boi purtat, n'a putut ajunge incA gulA si in cadrele ordinei de zi
rascumparate de cAtre Stat $i predate la pace, asa cA Germania nici pima publicata si In numarul nostru din
conform contractului de exploatare saptamitna trecuta.
azi nu si-a recastigat suveranitatea. Intreaga sedintA adunarii gene-
arenda§ului filaturei, pe care even- Acum trebuie sA se &ca. toate
tual 11 pune in imposibilitate de ac- sfortarile pentru procurarea mar- rale a fost ocupata cu rapoarte si
tiune... aprobari de ordin administrativ.
Pentru moment nu comentam, dar,
mlor-renta, care vor servi in tim- Cateva incercari de a pune In dis-
In fata acestor fapte, intrebam cu in-
pul de transitie mijlocul de a se cutie probleme economice din do-
grijorare : care sunt dedesupturile as-
ajunge la valuta de aur. menial Industriei si comertului
torfel de proteguiri" ale productiei Circularea pans la 31 Martie a au ramas incercari infructoase.
nationale sr de corectitate" in ad- Renten-naarcelor a trecut peste 3 Condit cerea Camerii tmpartise a-
ministrarea oficiala a Statului ? miliarde, la care se adaugh si cir- sistentilor concluzele dactilografiate
culatia devizelor streine. Cererile cum eredea el adunarea va sa ho-
Prevericatiuni. Din ziare se cu- de credite au fost numai In mica tarasea. Si nedelicat si curia nu
a§te cazul casierului principal Da- masura satisfacute. Pentru menti- trebuie sa se int:ample. Caci altele
nilescu dela Administratia financiara nerea valutei, guvernul german sunt rosturile Camerelor de Cu-
din Cluj, care in urma constatarii u- poate sa recurga si la oprirea ex- mert si Industrie...

51
www.dacoromanica.ro
Intreprinderile Forestiere Romane S. A. Cluj
ACTIV BILANT GENERAL LA 31 DECEMBRIE 1923 PASIV

Cassa numerar
PAduri
, 438,382 80
40,098.997 53
Capital societar
Fond de rezervA
..... . . 65,000.000
5,379.719 16
Fond de asigurare 197.466 73 70,577.185 89
INVESTITII :
Fabrici . . . . 6,730.708.45 0 Reescont . .
26,699.000 -
AmortizAri . . 330.708.45 6,400.000 - CO. CURENTE :
Creditoare 38,913,928 92
Linii industriale . 12,197.040
AmortizAri .
.

. . 1,23 .040 10,960.000

Avansuri si garantii pt. mate-
rial lemnos
Dividende neridicate
.

.
.
.
.
. .
23,613.553
516.335
--
Marini, material teh- .

nic material ru- Transitorii 10,214.975 38

lant, etc. . . . ." 8,905.314 Beneficiu net . : ,
.
9,771.906 96
Amortizari . . . 918.314 7,987,000 1.
. .

Mijloace de tractiune 159.622 -

Amortizari . . . 15.022 144.600 .

Edificii, locuinte pt. ,

i ,
functionari si anga- .
jati, colonii pt.mun- ' 31 $
citori, magazine, . r ..
remize . . . . 2,055.834'76
.

Amortizari . . 130.834.76 1,9 25.000 27,416.600 V.' F.

.

-
ref
/' \ .

Material lemnos, fasonat. traverse

cherestea, trunchi si lemn de foe 65,850.97" - PP(

Garantii . . .....
Aliment° pt. muncitori .

Avansuri pt. lucrari in padure

. .

.
.

,
24.070 85
40.000
8,806.384 97
- ' ..
. -

Actii si participatiuni . . . . 9,788.500, .....

Debitori 27,061.370 -
Mobilier . . , 128.104 - , 4'
v
Am ortizare 13.504 = A4.600
- .
t 1S0,306.57 I 180,306.885 15
,"

CHELTUIELI iiL PROFIT $1 PERDERE VENITURE

;
Salarii ei platile muncitoril Venit dela material lemnos, fa-
stabili 1,904.989 30 brici linii industriale, efecte,
Cheltuieli generale. dari, impo- participatiuni . .. . . . 22,554.831 14

DobAnzi
Amortizari :
.. ....
zite, taxe la cassa cercuala , 2,022.773 04
6,209.688 63

la investitii 2,631.969 21
la mobiliar 0 18.504 2,645.473 21
Beneficiu net 9,771.906 96
22,554.831 14 22,554.831 14

Director general : Seful contabilitatii

ss. Dr. loan Pop CONSILIUL DE ADMINISTRATIE : ss. Emil Lupea, expert contabil
Dr. Octavian Russu ss. Dr. Alexandru Racotzi ss. Ing. P. Panaitescu ss. G. Domasnianu
ss. presedinte
ss. 1. Agarbiceanu ss Ionel Coma ss. Vasile C. Osvadel ss. Dr. Emil Hafieganu ss. Dr. Nicolae Coma
ss. Dr. Petre _Porufiu ss. ion _Barium.* ss. Dr. Victor Bontescu
1

Subsemnatii censori am examinat contul present Bilant ri Perdere & Profit si le-am aflat in regula
si consonants cu registrele societatii
C E N S 0 R I:
ss. Dominic Rafter, presedinte ss. loan Rebega ss. Iuliu Enescu ss. Valeriu Iferlea

www.dacoromanica.ro
TIPOGRAFIA VIATA CLUJ.