finul II. no. 8. August 1933.

ïïlustiatâ

<<<
DIRECTOR : M. S. REGELE CAROL II.

PETRU SORTES
LITERARĂ — POLITICĂ -
I ECONOMICĂ -
E d l t o r - d l r e c t o r : PETRU BORTEŞ
SOCIALĂ.
c a r i
C
s e
 R T I
p o t p r o c u r a
administraţia revistei
p r i n

Apare lunar.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA:
C L U J
Strada R e g i n a Măria N o . 36.
T e l e f o n : 769.
A B O N A M E N T E :
Autorităţi, instituţii
Particulari
Un exemplar
In străinătate dublu.
Abonamentele se plătesc înainte.
Manuscrisele şi fotografiile primite formează proprieta­
tea revistei şi nu se înapoiază.
Lucrările, revistele, ziarele, etc. primite la redacţie se
vor nota în Bibliografia revistei.
S e c ^ a REPORTAGE F O T O :
Execută orice fel de fotografii şi pregăteşte cu cei mai
buni zincografi clişee gata pentru imprimare. Expune
săptămânal totfelul de fotografii cu cele mai nouă eve­
nimente î n vitrina ziarului „Patria".
„Gazeta Dlustrai ă"
Gfuj, Str. ^Regina Dîlaria 56.
Contribuţiuni la Istoria Transilvaniei în s e -
coalele X1Ï şi XIII. (Ţara Bârsei şi Cavalerii
Teutoni). II. In v a z i u n e a M o n g o l i l o r
d i n 1241) de losif Şchiopul, pagini 164,
Lei: 70 plus porto.
Lei 500
,150 Dieta Ardealului din 1863—1864. Studiu Istoric-
„ 10 juridic de Prof. Univ. Dr. Vaier Moldovan,
110 pag., Lei: 30 plus porto rec.
Iuliu Maniu de Sever Stoica, 164 pagini, Lei: 100
plus porto rec.
Gânduri şi Chipuri din Grecia Veche de Şt.
Bezdechi, 152 pagini, Lei 40 plus porto.
Antologia Liricilor Greci de Şt. Bezdechi, 152
pagini, Lei 40 plus porto.
Tristia, P . Ovidius Naso de Şt. Bezdechi, 276
pagini ed. de lux 200, hârtie velină 140 Lei
•il plus porto.

Foto-colaboratori: BOBDAN. Cluj, Piaţa Unirii 10.
FOTOFILM, Cluj, Str. E. Măria 6-8.
Secţia RECLAME:
Primeşte anunţuri, inserate, etc. pe lângă preţurile cele
mai moderate.
Justiţia administrativă. Organizarea comitetului
central şi a comitetelor locale de revizuire
de Emil Deciu, pagini: 285, Lei: 170, plus
porto.

C E A M A I B U N A

A ESTE REA LA
GUST DACĂ
G I *I NU-I PROAS­
PĂT PRĂJITĂ
A

Z I N X J L CONVINGEŢI-VĂ

P A S C U
furnizează CLI5EURILE DESFACE DEJA DE UN DECENIU NUMAI
cele m a i b u n e . SORTURI ALESE ZILNIC PROASPĂT PRĂJITE
CLUJ. P. MIHAI VITEAZUL N<»3H
 BINE ATI VENIT!
In ziua de 15 August ne vom întruni în nu are izvoare din trecut din care să poată
Congresul nostru anual cu scopul de a ne evoca noui şi pu.'ernice avânturi.
da seamă de cum nc-am făcut datoria pentru Noi le avem, le evocăm şi ne vom încre-
menţinerea sufletului camaraderesc şi perpe­ cinţa, că avem naţiuni prietene cari nu şi-a
tuarea nobilelor sentimente, cari pierdut nădejdea — vor să tră­
ce vremuri ne-a adunat într'o ta­ iască şi vor isbuti.
bără cu scopul de a face reali­ Vom reînoi prietenia, ne vom
tate dintr'un ideal. găsi din nou pe aceleaşi drumuri,
Am invitat şi vor participa la cu hotărârea dârză de a eşi în­
acest Congres bunii noştri cama­ vingători din orice greutăţi, vom
razi Cehoslovaci şi Jugoslavi, cari constata puterile unite, ne vom
împreună cu noi formează Mica convinge că faţă de puterile noa­
An antă a foştilor voluntari şi stre orice duşmănii contrare nouă
foştii legionari Poloni ca invitaţi sunt simple zgomote neputincioase
şi oaspeţi bineveniţi, pentru a ne ţPţj cari se pierd în ridicol.
încălzi şi în anul acesta la căl­ Lăsaţi camarazi grijile zilei
dura reamintirei focului sacru al acasă, porniţi cu gândul şi dorul
marelui răsboiu de eliberare. Pen­ la bucuria revederei.
tru noi şi acest Congres înseamnă Aduceţi cu voi avântul ce l'am
sărbătoare, înălţare sufletească Dl Dr. Victor Deleu, preşed avut să'l împreunăm din nou, să
prin reînoirea amintirilor — noui deleg Române facem ca toată lumea să ne simtă,
puteri de muncă şi mai presus de toate, Izvor si ne încredinţeze că sufletul este inepuiza­
de noui energi şi încredere pentru viitor. bil, te poţi scălda în razele lui şi în zile cu
Timpurile recunoscute de grele pe cari le nori şi câtă vreme ni-l ştim păstra viu şi senin,
parcurgem ad, — nu ne pot Ji invocate ob­ nu ne poate birui nici duşman, nici vremuri.
stacole pentru sărbătoarea noastră. întruniţi în acest gând, cu aceasta hotă­
Creaem cu cât timpurile sunt mai maştere râre — vouă camarazi de luptă, — vouă ca-
— cu atât mai mare este nevoia de a ne face maraz Isgaţi cu legământul Ţărilor noastre,
sărbători în acest înţeles — sărbători din caii — vouă camarazi oaspeţi şi mâine întruniţi
profităm noui încredinţări de puterile noastre. poate în noui legături — vă urez un bine
Săracă şi slabă este numai acea naţiune, aţi venit.
care nu are istorie cu capital de eroisme, — Dr. V. Deleu,
care în timpuri grele şi-a pierdut credinţa şi Preş. U. F. V. R.
* ^ ^ ^ ^ ^ e e e s ^ ^ ^ ^ « ^ ^ « » ^ § e ^ « « « GAZETA ILUSTRATĂ
Importanţa şi semnificaţia
In mijlocul acestei luni de vară binefăcătoare, în
razele căreia se pârguesc nadejdiile de mâine ale ţără-
nimei noastre de pretutindenea, Clujul, această cetate
culturală şi Capitală a Ardealului, are deosebita cinste
de a găzdui între zidurile lui,
impunătorul Congres al Micii
Antante a voluntarilor la care
s'a alăturat şi prietenii noştrii
Poloni.
Acest congres, ţinut în ceta­
tea tuturor inipilărilor noastre
milenare, în Clujul grofii >r tru­
faşi, înecaţi în marea de sate
valahe din jur, în cetatea unde
românismul s'a cimentat mai
mult ca în o'i care parte din
regiunile atribuite nouă, prin
dreptate divină, deunde la 1 Decemvrie a pornit iureşul
meetingurilor antirevizioniste, împotriva uneltirilor ma­
ghiare, — este pentru noi o deosebită cinste. Şi desigur
că nu întâmplarea face ca lângă voluntarii Micei
Antante, lângă fraţii de arme şi de credinţe politice,
Jugoslavi şi Cehoslovaci, se găsesc şi pretenu Poloni
cări menţin cu Mica Antaniă cele mai bune relaţii de
pretenie ce ştim cât contează la masa verde a diplo­
matei internaţionale pentru menţinerea actualului echi­
libru de forţe în Europa Centrală.
întâlnirea în aşa măreţ congres a acelora cari,
pe meleaguri streine fiind, au ştiut totuşi să-şi ser­
vească ca puţini alţii patrie este, în aceste grele
momente istorice, un fapt de o deosebită importanţă.
Voluntari
Dl Dr. victor G. Cădere Dl Voicu Nijescu/'ministrul domeniilor
candidatul român la presid. Fidac-ului organizatorul Legiunei^Rom. din Siberia
^mi^^^^^^^^^^^^^^^^i
unui Congres.
Prieteni vechi dar şi mai vechi camarazi de luptă
vor putea discuta cu inimă deschisă şi curată problemele
ce Interesează cele patru ţări şi suntem siguri că din
rândurile voluntărimei se vor recruta eroii în cazul
unei hotârîtoare clipe Istorice.
După Mica Antantă politică, după cea studen­
ţească, cea de presă, etc. Mica Antantă a voluntarilor
dorim să fie o verigă în plus întru menţinerea păcii
şi a armoniei generale. Prin glasuri autorizate, cari au
la bază un trecut care echivalează cu cel mai uriaş
pedestal moral, delegaţii celor patru state vor avea de
examinat chestiunile cari privesc de aprope situaţia
ce se crează în unite centre europene de cătrâ deşăn­
ţata propagandă maghiară, rostind în această chestiune
un categoric veto.
Trebuie să se audă odatd respicat la Budapesta
că scadenţele istoriei sunt sentinţe inmutabile. Că 80
milioane de cetăţeni conştienţi vor apăra cu toată
dârjenia energiei lor graniţele cari li s'au fixat prin
drepte tratate de pace.
In actuala atmosferă tulbure, în clipa aceasta
când diplomaţia pacifistă se dovedeşte neputincioasă,
şi când din toate părţile se schiţează primejdia zilei
de mâine, convocarea Congresului Voluntarilor Micei
Antante şi ai Poloniei în acest Ardeal al vechilor
legionari Români, este un respicat şt binemeritat răs­
puns dat acelora cari mai cred în nestatornicia actua­
lelor fruntarii.
Iată dece salutăm cu inimă plină de bucurie acest
Congres!
CORNELIU ALBU.
români.
Dl Mihai Popovici, ministrul justiţiei
organizatorul voluntarilor ] din Iaşi
 Delegaţia Cehoslovacă

D. Ieronym Holecek D. Maior Dr. Bohdan Sevcik D. Dr. Otokar Bău mei
red. la ziarul „Narodni Osvobozeni" Maior activ de jandarmi prim consilier sanitar

D. Iosif Kâpăr D. Kunik Vaclav D. Cirus Vaclav

funcţionar funcţionar la Camera deputaţilor funcţionar
•^^'é¥.^%%^^^.^m^m^'é.^m^m G A Z E T A iLusTR \Tk «&^m^^j^^mmmm^^mi»

Delegaţia Jugoslava

D - B o c n k o
D. Dr Dragomir T. DimiSrievitch D Q r Z{j r a v k 0 Vigele Pavlovitch
avocat ' ' a v o c a t pief poi din Zagreb
^»^'^m^mM^m^^^^^^ßm^ GAZETA ILUSTRATĂ ^s^dm^^^^^»^^^^m

Delegaţia Polonă

D. Jan Walewski D. Colonei Iosif Rawicz D. Henryk Rudowski

ziarist şi deputat mare propr. urban şi ind. director ministerial

D. Dunin Wasowic D. Iosef Ryszkiewicz pictor artist, D. Ierzy-Marjan Wroncki

ziarist v. preş. Fed. Org. Pol. avocat

D. Ludomir Skorewicz D. Loza Stanislaw-Bartlomej

şeful bir.'decor. din Min. Armatei D. Vladyslaw Dziadosz
pref. oraşului Varşovia-Praga dir. bir. Camerei deputaţilor

159
 Voluntarii ardeleni în Franţa.
i.
I s t o r i a neamului nostru î n m a r e l e răsboiu n u este nici
astăzi încă destul de l ă m u r i t ă . Avem desigur, opere de m a r e
v a l o a r e l i t e r a r ă şi ştiinţifică ia care epopeea î n t r e g i r i i nea­
mului este m a g i s t r a l r e d a t ă . Dar, m a i sunt a t â t e a fapte şi
evenimente — de m a r e i m p o r t a n ţ ă p e n t r u cunoaşterea tre­
cutului nostru a p r o p i a t — nescrise şi i g n o r a t e . Numeroase la­
cune se prezintă m a i ales în ce p r i v e ş t e provinciile alipite.
Lipseşte — de-o pildă — o a m ă n u n ţ i t ă istorie a Ardealului,
Bucovinei şi Basarabiei din anii 1914—1919. Evenimentele re­
voluţiei din A r d e a l u l a n u l u i 1918, le-am v r e a cuprinse intr'o
l u c r a r e complectă şi definitivă în care să se utilizeze toate
m ă r t u r i i l e , toate documentele existente.
P r i v i t o r la foştii v o l u n t a r i ardeleni, se ştie p r e a puţin,
m a i ales în vechiul r e g a t . Mullí n u ştiu nici m ă c a r ce în­
seamnă numele de „ v o l u n t a r " . Este o datorie a n o a s t r ă să
r ă s p â n d i m în cercuri cât m a i l a r g i această noţiune, să ex­
plicăm fraţilor noştri, cine sunt v o l u n t a r i i , ce fapte a n să­
v â r ş i ţ i Să le a r ă t ă m că foştii v o l u n t a r i a u r u p t orice legă­
t u r ă cu a r m a t a a u s t r o - u n g a r ă ; a t u n c i când răsboiul era în
toiu şi nu se ştia, care v a fi sfârşitul lui. Astfel, v o l u n t a r i i
au riscat să nu se mai poată întoarce acasă, căci în caz de
victorie i-ar fi a ş t e p t a t s p â n z u r ă t o a r e a şi confiscarea ave­
rilor. Nu e x a g e r ă m deci, când spunem, că acei români arde­
leni c a r i deşi făceau p a r t e din a r m a t a a n s t r o - u n g a r ă , a u pre­
ferat să adere la idealul iredentist a u n i r i i cu fraţii, m e r i t ă
cea m a i m a r e consideraţie. Ei a u fost p r e m e r g ă t o r i ai Uni­
rii, căci a u a v u t c u r a j u l m o r a l să sé d e s p a r t ă , cu capul ridi­
cat, de „ p i a t r a m a g h i a r ă " , d i s t r u g â n d t o a t e punţile spre t r e ­
cutul de robie şi s'au î n f r ă ţ i t cu a s p i r a ţ i a de v e a c u r i a nea­
m u l u i românesc. I a t ă ce t r e b u e să se ştie în toate p ă r ţ i l e lo­
cuite de r o m â n i , în p r i m u l r â n d în vechiul Regat, u n d e per­
soane de altfel foarte bine i n t e n ü o n a t e , dovedesc o u l u i t o a r e
desorientare în ce priveşte foştii voluntari...
A s u p r a v o l u n t a r i l o r d i n Rusia, au p u b l i c a t cărţi de
m a r e valoare, c a m a r a z i i dnii Voicu Niţescu, Nemoianu. Buf­
nea, etc. I n schimb, n'avem l u c r ă r i d i n care să p u t e m cu­
noaşte faptele v o l u n t a r i l o r ardeleni din I t a l i a şi F r a n ţ a .
II.
D i n t r e foştii v o l u n t a r i , cei m a i i g n o r a ţ i sunt desigur,
foştii v o l u n t a r i ardeleni d i n F r a n ţ a . A p r o a p e nimeni n u i-a
învrednicit s ă scrie despre ei, ca şi cum nici n ' a r fi existat.
Ba se vor găsi mulţi, cari vor î n t r e b a nedumeriţi, cum
au p u t u t a j u n g e în F r a n ţ a , r o m â n i i ardeleni, şi dacă î n t r ' a -
devăr, ei au făcut serviciu m i l i t a r în a r m a t a F r a n ! e i .
E profund regretabilă, această i g n o r a r e complectă a u-
n o r fapte istorice. Căci, c o n t i n u â n d a le ignora, ele vor r ă m â ­
ne pe veci necunoscute. Peste u n deceniu, două, n u vor m a i
r ă m â n e decât prea p u ţ i n i din g e n e r a ţ i a sacrificată a tranşee-
lor şi e p ă c a t ca a m i n t i r e a a t â t o r fapte m a r i ce privesc în­
t r e g n e a m u l românesc, să fie î n g r o p a t e deodată cu ei( A r
t r e b u i să se evite această pierdere s i g u r ă şi să facă tot po­
sibilul ca m a t e r i a l u l să fie a d u n a t şi p r e l u c r a t cu pricepere
şi obiectivitate, p â n ă m a i e t i m p . Este o datorie r o m â n e a s c ă
ce a r trebui î m p l i n i t ă f ă r ă întârziere.
Cei d i n t â i v o l u n t a r i ardeleni în F r a n ţ a , s'au r e c r u t a t
d i n t r e cei căzuţi la începutul răsboiului (1914—1915) în capti­
v i t a t e sârbească. Ştim, că a d m i r a b i l a a r m a t ă a Regelui P e t r u ,
a fost silită să se r e t r a g ă pe î n t r e g frontul. Prisonierii cap­
t u r a ţ i de sârbi, au fost în m a r e p a r t e t r a n s p o r t a ţ i în F r a n ţ a .
Mulli dintre cei de n a ţ i o n a l i t a t e croată, cehă, slovacă, româ­
nă s'au o r g a n i z a t aici a p a r t e şi, în cele din u r m ă , a u cerut
să fie p r i m i ţ i în a r m a t a franceză, în cadrele căreia a u pre­
stat serviciu m i l i t a r în t o a t ă r e g u l a . Ei au a v u t t i m p u l să-şi
însuşească limba franceză, devenind a d e v ă r a ţ i fii adoptivi ai
acestei ţ ă r i .
N u m ă r u l v o l u n t a r i l o r r o m â n i a fost la început destul
de mic, d a r a sporit cu cei căzuţi în c a p t i v i t a t e franceză pe
frontul italian. D u p ă i n t r a r e a României în râzboiu, organi­
zarea românilor ca v o l u n t a r i a luat u n m a r e a v â n t . I n faza
a doua a răsboiului, A u s t r o - U n g a r i a a t r i m i s t r u p e şi pe
frontul de vest, belgian şi francez. Numeroşi r o m â n i arde­
leni căzuţi în captivitate în luptele de pe acest front, au în-
t r a t de asemenea în legiuni voluntăreşti.
III.
Cum a u t r ă i t r o m â n i i ardeleni în F r a n ţ a ? Care au fost
impresiile lor din această ţ a r ă şi ce p ă r e r e şi-au făcut fran­
cezii despre ei? I a t ă î n t r e b ă r i care desigur, nu pot să n u n e
intereseze şi, noi socotim că s'ar face u n m a r e serviciu cau­
zei franco-române, dacă s'ar ini!ia o vastă anchetă în acea­
stă p r i v i n ţ ă .
Relaţiile cu camarazii francezi — m a r i a d m i r a t o r i ai
disciplinei sobrietăţii şi r ă b d ă r i i soldaţilor noştri — l e g ă t u r i l e
a t â t de strânse eu v o l u n t a r i i cehoslovaci şi sârbi cari a v e a u
o r g a n i z a ţ i i a p a r t e , anii plini de î n v ă ţ ă m i n t e petrecuţi în acea­
stă iară, contactul p e r m a n e n t cu a d m i r a b i l a ei populaţie. —
vor r ă m â n e a d â n c î n t i p ă r i t e în a m i n t i r e a acestor r o m â n i a r ­
deleni. Fireşte, anii răsboiului, a u prilejuit suferinţe, lipsuri,
n e a j u n s u r i — şi p e n t r u v o l u n t a r i . F o r m a r e a unor legiuni a
î n t â m p i n a t şi dificultăţi biurocratice( D a r ce î n s e a m n ă micile
inconveniente, faţă de m ă r e ţ i a î n ă l ţ ă t o a r e l o r momente de
atunci?
Cât sbucium sufletesc, cât entuziasm în momentul c â n d
aceşti ardeleni a u j u r a t credinţă Republicei franceze şi a u
î m b r ă c a t p e n t r u p r i m a o r ă u n i f o r m a franceză. Şi când soar­
t a a voit c a Marele Măcel să ia sfârşit, — câte lacrimi de bu­
curie nu s'au v ă r s a t în aceea clocotitoare zi a a r m i s t i ţ i u l u i ,
când î n t r e a g ă F r a n l a a î m b r ă c a t h a i n e de bucurie n e s t ă v i ­
lită. I n această zi, v o l u n t a r i i ardeleni din F r a n ţ a a u înţeles,
ca instinctul lor de buni r o m â n i nu i-a înşelat, a u ales calea
cea d r e a p t ă , şi î n c u r â n d se vor p u t e a întoarce în A r d e a l u l
care de-acum e î n t r ' a d e v ă r al lor, al t u t u r o r românilor(
IV.
T i m p u l petrecut în F r a n ţ a a fost u n m a r e câştig sufle­
tesc p e n t r u v o l u n t a r i i ardeleni. Eşiţi d i n t e m n i ţ a a u s t r o -
u n g a r ă , acolo li s'au î n ă l ţ a t inimile, s'au trezit din g r o a z n i c a
toropeală a robiei. Şi, li s'au deschis d i n t r ' o d a t ă , ca p r i n
m i n u n e orizonturi l a r g i , nebănuite.
A ţ â ţ i săteni umili din B a n a t , A r a d , Cluj, S ă t m a r , Mu­
reş, — jobagii de eri ai grofilor u n g u r i — s'au î n v r e d n i c i t s ă
p o a r t e u n i f o r m a a r m a t e i franceze, să v a d ă a t â t e a oraşe de
m a r e faimă, să cutreere o !ară î n d e p ă r t a t ă în l u n g şi'n l a t .
Şi foarte mulţi d i n t r e v o l u n t a r i i ardeleni a u cunoscut P a r i ­
sul, Bordeaux-ul, Orleans-ul, Avignon-ul, etc. realizând eeiace
nicicând n ' a r fi î n d r ă z n i t să viseze. A n văzut multe, a u în­
v ă ţ a t câte de toate, p â n ă când în cele din u r m ă în v a r a a n u ­
lui 1919, nesfârşite t r e n u r i — împodobite cu s t e a g u r i tricolore
româneşti — i a u dus în Marsilia şi Toulon. A u r m a t t r a n s ­
p o r t a r e a v o l u n t a r i l o r cu mai m u l t e v a p o a r e în R o m â n i a care
avea şi ea nevoe de braţul lor, î m p o t r i v a a r m a t e i lui Bela
Kun.
In felul acesta, ardelenii aceştia care au început răsbo­
iul în u n i f o r m a a u s t r o - u n g a r ă . l-au continuat în u n i f o r m ă
franceză, şi l-au încheiat în uniforma a r m a t e i române, reali­
zatoarea marelui lor vis.
Cei, cari a u t r ă i t măreţele zile de acum a p r o a p e două
decenii şi a u p u r t a t cu m â n d r i e u n i f o r m a a r m a t e i franceze,
retrăesc adesea în î n c h i p u i r e a lor, evenimentele de a t u n c i .
I-şi aduc cu d r a g a m i n t e de zilele petrecute în F r a n ţ a şi
sunt siguri, că există şi acolo c a m a r a z i cari n ' a u u i t a t de
v o l u n t a r i i r o m â n i . Căci aceşti r o m â n i , deşi a u fost pe fron­
tul de vest într'o a r m a t ă duşmană, s'au dovedit din p r i m u l
moment, aliaţi ai F r a n ţ e i , cetăieni ai României m a r i pe
atunci neexistente încă, dar în a cărei realizare ei au avut
o nestrămutată credinţă.
C. I. C.
F a r m a c i a Fortuna
instalată după cele mai moderne cerinţe ale ştiinţei
şi aprovizionată cu toate medicamentele net şi spe­
cialităţi indigene şi străine, sub conducerea propr.:
D r . T E O D O R G O I N A , CLUJ, PIAŢA UNIRII No. 33.
şef de lucrări la Facultatea de Medicină şi Farmacie.
^««^^««*««««*«^^*^««^^^«^«2GAZETA ILUSTRATĂ ^^^^^^^^^^mm^^^^^»^^

Membrii delegaţiei Române

Dl Cr. Titu Triff D 1 D r

- ^ e l e u , preşed.
v i c t o r
. Păr 1 Agârbiceanu
advocat-senator deleg. Române protopop-publicist

Dl Corneliu I. Codarcea
ziarist
 A R D E A L U L ŞI R E V I Z U I R E A T R A T A T E L O R DE P A C E
— UN RĂSPUNS AL ARDEALULUI —
Motto: Xolra az olâh n a ţ i o a dreptul la acest pământ al Ardealului, iar Ungurii, veneticii
h a z â b a n sem a statusok kozze nem asiatici de acum o mie de ani, l-au stăpânit, doar în mod vre­
szâmlâlliatott, sem vallâsok nem a melnic.
recepta Religiok koziil valo, mind- Cucerirea A r d e a l u l u i (ţinut p ă d u r o s , u n g u r e ş t e = erdos,
azâltal, proptei- r e g n i emolumen- Erdély, sau „Silvania", Transilvania = „Ţara de peste pă­
tura, m i l y e n p o t i â l a t n o k az olâh duri!"), a început sub regele Ştefan (Szent Istvăn) şi-a d u r a t
egyhâzi rendek ehhez t a r t s â k ma- tot cursul veacurilor X I — X I I , î n t r ' o epocă de peste 200 de
gokat. (Aprobate Constitutiones.) ani. D u p ă î n f r â n g e r e a ducelui Kean, din Ţara Someşului, a
lui Ohtum s a u Ahtum, din cursul inferior al Mureşului, aceste-
U n g u r i i a u falsificat istoria, contestând d r e p t u l la v i a ţ ă a p ă r ţ i sunt a n e x a t e Ungariei, d a r p ă s t r â n d u - ş i o r g a n i z a ţ i a lor
m a i m u l t o r popoare, c a r i p r i n t r ' o f a t a l i t a t e istorică a u ajuns veche slavă şi r o m â n e a s c ă de „voivodate". Géza al Il-lea cuce­
in j u g u l s t ă p â n i r i i lor. Credem de prisos, să m a i a m i n t i m reşte ţ i n u t u l Târna velor şi-a Oltului, făcându-le provincii u n ­
l u n g u l şir de falsuri, cari a u fost încoronate cu acela a mo­ gureşti, dar tot cu organizaţia proprie a voivodatelor. E l a.
nezilor i n t e r n a ţ i o n a l e , c o n t r a f ă c u t e sub scutul a u t o r i t ă ţ i l o r de colonizat şi pe Teutoni în ţ i n u t u r i l e româneşti. Noui voivozi
s t a t şi'n slujba intereselor ţ ă r i i lor. erau nişte funcţionari regeşti, cari în numele regelui stăpâ­
Istoricii c o n t i m p o r a n i u n g u r i , î n s ă a u c ă u t a t să dovedeas­ neau ţinuturile ardeleneşti. Deci R o m â n i i ardeleni r ă m â n ş i
că d r e p t u r i l e de-o mie de a n i ale U n g u r i m e i a s u p r a t e r i t o r i u ­ pe m a i departe, conduşi de „jus valachieum ab antiquo", sau
l u i c u p r i n s î n t r e c u n u n a Carpaţilor şi-a apelor Dunării şi de strămoşescul obiceiu al valahilor. Şi astfel, u n Paul Giovio-
Savei. (1483 1559), în l u c r a r e a sa: „Historia sui temporis ab> ano
I n aeelaş scop a n a f i r m a t , că Poporul Românesc din Ar­ 1191 ad annum 1547. Paris, spune: „Apud Valaches enirn,.
deal a emigrat, după ocuparea Ardealului de primele hoarde non Romanae modo disciplinae cerţi mores, et leges vigente
maghiare, din Balcani, stabilindu-se în Ardeal până prin se­ sed ipsa quoque Satinae linguae vocabula servantur." Adică,
colul al li-lea. valahii sunt conduşi de obiceiurile şi legile romane, dar afa­
E u n l u c r u absolut inexact, şi acest n e a d e v ă r îl p u t e m ră- de aceea se mai servesc însuşi, de un vocabular al limbei
scoate î n l u m i n a v e r a c i t ă ţ i i tot p r i n p r o p r i i l e lor documente, latine. Aceasta-i starea politică şi de drept a Românilor şi
neuzând de isvoarele n o a s t r e istorice, c a r i s u n t eu m u l t m a i după ocuparea Ardealului de către Unguri. După 300 de ani-
zdrobitoare, î n ceeaee p r i v e ş t e m a r e l e fals al istoriografiei însă drepturile Românilor ardeleni sunt ştirbite din ce in ce
u n g u r e ş t i c o n t i m p o r a n e . Primii cronicari maghiari, cari trăi­ mai mult şi sunt scoşi din rândul celor „trei naţiuni cw drep­
seră în timpul ocupării Ardealului de către Unguri, recunosc turi egale"(
existenţa „Valahilor şi-a acelora numiţi „pascua Romano-
rum", ca băştinaşi şi autoctoni ai Ardealului. Astfel, croni­ D u p ă un l u n g c a l v a r al ş t i r b i r i i d r e p t u r i l o r româneşti, da;,
c a r u l Anonymus, spune că oastea voevodului Glad, era com­ c ă t r e U n g u r i , U n g a r i a suferă dezastrul d e l a Mohaci. După.
pusă din Români, Cumani şi Bulgari şi că Românii erau po­ v i c t o r i a Turcilor, o p a r t e din U n g a r i a r ă m â n e sub ocupa­
pulaţia de baştină a Banatului. Tot Anonymus, m a i spune, ţie, i a r restul se organizează, d u p ă cum s'a o r g a n i z a t şi A r ­
„că Panonia (Ungaria de azi!), era locuită, la venirea Ungu­ dealul î n t r ' u n p r i n c i p a t .
rilor, Slavi, Bulgari, Valahi şi păstorii Romanilor. Şi aceşti L a 1540 loan Sigismund Zapolya, a fost ales r e g e a l A r ­
„pascua Romanorum", e r a u R o m â n i i , u r m a ş i ai p o p o r u l u i dealului şi astfel acesta se declară independent, de U n g a r i a .
d a c şi r o m a n , p r i n amestecul p r o d u s î n t r e cele două popoare, P r i n c i p a t u l independent al A r d e a l u l u i ţine p â n ă la 169L I n
d u p ă ocuparea Daciei de R o m a n i . a c e a s t ă epocă au domnit în A r d e a l familii ardeleneşti şi c a r e
n u e r a u designate pe t r o n de c ă t r e U n g a r i a , ci alese de c ă t r e
Kezai Simon, un alt cronicar maghiar, spune: „Sub At- „staturile" ardelene. P r i n t r e aceşti principi, p u t e m e n u m e r a -
tila au eşit cetăţeni Romani din oraşele Panoniei, retrăgân- şi s t ă p â n i t o r i r o m â n i , ca Acaţaiu Barcsay şi alţii, apoi Mihav
du-se'n Apulia, iar Valahii, cari fuseseră păstorii (pascua Ro­ Viteazul (1599 1601. D a r î n a i n t e de P r i n c i p a t , R o m â n i i a n d a t
manorum) şi colonii lor, rămăseseră de bună voie în Pano­ U n g a r i e i pe H u n i a d e ş t i , M a t i a cel Drept, apoi m a i târziu: pe-
nia!" Paul Chinezul şi alţii, c a r i a u a v u t r o l u r i î n s e m n a t e în Istoria
Iată, purul adevăr istoric, spus, de cronicarii unguri, de Ungariei şi-a Ardealului. In epoca Principatului domnesc arde­
pe la anii 1000—1100, adică de contimporanii acelui timp, cari lean 18 principi, cari conduc Ardealul caşi-o ţară cu organiza.'ie
au trăit epoca cuceririi Ardealului de Unguri. politică distinctă şi aparte de Ungaria. I n f a ţ a pericolului
Cronicarul rus, Nestor, la 1100, scrie în cronica sa: „Un­ turcesc, E u r o p a se pune 'în g a r d ă şi A u s t r i a dirijează luptele
gurii veneau dela Răsărit şi trecuseră nişte munţi înalţi, cari catolicismului, î m p o t r i v a pericolului i s l a m u l u i . Ardealul,
s'au numit munţii ungureşti (Carpaţii) şi se apucară la luptă fiind în calea Turcilor, e ocupat de ostile î m p ă r ă t e ş t i dela
cu Valahii şi Slavii, cari locuiau aceste ţări! I n cât p r i v e ş t e Viena. Eugen de Savoya, î n f r â n g e pe Turci la Zenta şi se
documentele Istoriei r o m â n e ş t i , ele dovedesc acest l u e r u cu apropie pacea dela Carlovitz (1699). U n g a r i a scapă de j u g u l
t o a t ă temeinicia. î n c e p â n d cu cronicarii Moldovei, Munteniei m u s u l m a n , cu excepţie B a n a t u l u i . Se instituie, apoi, d r e p t u l
şi-ai Ardealului, toţi a r a t ă c o n t i n u i t a t e a poporului r o m â n e s c de moştenire, p r i n pacea dela Pozsony (1687), a Habsburgilor,
în Dacia, născut din cele două amestecuri. O spune Miron de soarta lor, conform, unei hotărâri unanime, admisă şi de
Costin, Dimitrie Cantemir, Grigore Ureche şi toţi istoriografii dreptul internaţional. Va să zică, pe lângă adevărul istoric,
noi, începând cu Sincai, Papiu Ilarian şi t e r m i n â n d eu sa­ care e de partea noastră şi din punct de vedere juridic, adică
v a n ţ i i noştri istorici D. Xenopol, N. lorga, V. Părvan, B. P. a dreptului internaţional, Unirea Ardealului cu România, s'a-
Haşdeu, Densuşianu, Onciul, Lupas etc. Acelaş lucru-l con­ făcut conform, nouilor principii fixate de perceptele juridice
firmă cronicarii ruşi, polonezi, persani, greci şi toţi istoricii ale acestuia. P e n t r u c ă h o t ă r â r e a dela Alba-Iulia, fiind f ă c u t ă -

de seamă a timpurilor mai noi, afară de istoriografia
maghiară, din decadele ultime ale sec. 19-lea şi începutul
celui de-al 20-lea.
P e n t r u a s p u l b e r a falsurile m a g h i a r e , vom încerca a face
u n scurt istoric al chestiunei, a ş a cum ea se p r e z i n t ă ' n lu­
m i n a u n u i a d e v ă r incontestabil, î n f a ţ a pretenţiilor revizio­
niste m a g h i a r e şi-a dreptului nostru, a Ardealului,
singurul în drept, să-şi spună cuvântul în această
vitală.
D r e p t u l Poporului R o m â n a s u p r a A r d e a l u l u i e indiscuta­
bil, din p u n c t de vedere istoric, fiindcă acest p ă m â n t a fost
l e a g ă n u l r o m â n i s m u l u i de a p r o a p e două mii de ani, ba m a i
mult, î n a i n t e de două mii de ani tot nişte strămoşi ai noştri
l-au stăpânit, începând cu Agatirşii, Dacii, Geţii şi Romanii.
Prin urmare, din punct de vedere istoric, Românii au singuri
şovină- de reprezentatele comunale p â n ă şi-a u l t i m u l u i sat şi c ă t u n
a din Ardeal, a echivalat cu un adevărat plebiscit... Prin ur­
m a r e procedeul Unirii e făcut conform normelor şi princi­
piilor a u t o d e t e r m i n ă r i i . Că U n g u r i i , u n milicn şi t r e i sute-
de mii s'au a b ü n u t dela acest act, e r a firesc?! I n z a d a r , în­
cearcă să demonstreze j u r i ş t i i u n g u r i , că U n i r e a nu-i per­
care e fectă, fiindcă ea se p r e z i n t ă ca u n contract, d a r l a c ă r u i în­
problemă cheiere, s'a s t r e c u r a t u n viciu de voinţă, făcând c o n t r a c t u l
Unirii a t a c a b i l din p u n c t de vedere al d r e p t u l u i i n t e r n a ţ i o n a l ,
p e n t r u vicul de c o n s i m ţ ă m â n t . Adică, c o n s i m ţ ă m â n t u l nu s'a>
manifestat, decât dintr'o p a r t e , adică a României, care v o i a '
Unirea, pe când A r d e a l u l a fost forţat să consimtă. L u c r u ,
în care a r î n t r ă şi viciul de „vis". Şi contractul U n i r i i e nu­
m a i u n i l a t e r a l . L u c r u ce nu este exact, p e n t r u c ă delegaţiile-
dela Alba-Iulia, e r a u r e p r e z e n t a n ţ i i legali ai unei voinţi n e -

<=> 162 <=>

^eie^eê^s^^^e^^e^^^eges^^ GAZETA ILUSTRATĂ w^^^^^'^^^mm^i^^^m^m
viciate, şi neatinsă de constrângere; prin urmare hotărârea asupra Ungariei. Astfel, Ardealul, ajunge sub domnia aus­
luată de aceştia era voinţa expresă a întregului Ardeal şi triacă, iar Bomânii, cu drepturile împilate, zadarnic încearcă
care se poate socoti ca şi un plebiscit al tuturor satelor ar­ revoluliile lui Doja Săcuiul, Horia, Cloşca şi Crişan, şi-apoi
deleneşti. Iată pentruce contractul Unirii e perfect legal, ne- cea dela 1848—49, sub Avram Iancu, spre a scăpa de Unguri
. suferind de nici un viciu organic şi fiind un contract bilate­ şi Austrieci. Austriecii instituie urt guvern, pentru condu­
ral, unde voinţele de ambele părţi s'au manifestat * w
cadrul cerea Ardealului.
• strict al legii. Cu toate colonizările făcute de Unguri, aducând pe Săcui
Teza ungurească, susţinută de revizionişti, fiind nedreaptă şi Saşi, în Ardeal, în dauna ştirbirii drepturilor româneşti,
atât din punct de vedere istoric, cât şi juridic, poporul ro­ Bomânii rămân şi pe mai departe, grosul popoulaţiunii Ar­
mânesc din Ardeal, nici nu s'a sinchisit de pretenţiile ab- dealului, ca adevăratul popor băştinaş al acestui pământ. O
-surde ale acestora. Fiind de partea noastră Istoria, Dreptul statistică austriacă, din 1850, ne dov&deşte acest lucr» si
• şi faptele, Ardealul nu are de ce se teme c'ar mai ajunge în anume:
: mâinile Ungureşti. In Ardeal populaţia se repartiza:
O reacţiune spontană a masselor ardeleneşti, împotriva Bomâni 1.227.000 = 59.08%
-agitaţiilor revizioniste, totuşi s'a întâmplat, când după 15 ani Unguri 355.000 = 17.31%
-delà Unire, la 1 Dec. 1932, de astă dată la Cluj o altă sută de Saşi-germani 192.000 = 9.37%
.mii de Români, au protestat împotriva intenţiilor criminale Săcui 181.000 = 8.82%
ungureşti şi au jurat să moară până la unul, apărându-se Ţigani 79.000 = 3.84%
, dacă Ungurii ar îndrăsni să se atingă de acest Ardeal! Adu- Evrei 16.000 = 0.78%
..nării celor o sută de mii delà Cluj, le-a răspuns alte zeci de Total: 2.050.000.
, adunări româneşti, ţinute în toate capitalele Ardealului, cari
. hotărâseră acelaş lucru, adică mai bine moartea, decât din Va să zică, Ungurii, Saşii şi Săcuii, adică cele trei na­
. nou jugul robiei magliiare. ţiuni cu drepturi, cu toţii la un loc, nu aveau mai mult de Vs
din cifra întregii populaţiuni a Ardealului. Pe .când Români,
Iată pentru cari motive o revizuire nu se va putea în­ adică 2/3 din populaţia Ardealului, trăiau fără drepturi. Acea­
tâmpla niciodată. Mai ales pe cale paşnică, problema maghia­ sta era stăpânirea arcadică din edenul stăpânirilor austro-
ră eu pretenliile ei absurde, în cadrul Ligii Naţiunilor, con- maghiare pe care revizioniştii de azi, o regretă şi o cer ca
. form art. l'J al Pactului, ea nu se poate rezolva nici odată. o justiţie cerească, de reintegrare...
Iar uzând de o altă cale a constrângerii, ar însemna un nou Situaţia mizeră a Bomânilor din Ardeal se vede chiar din
.războiu european, care ar fi un adevărat dezastru. Mica înţe­ legile maghiare. De ex. Aprobatele şi Constitutiones spun în
legere, nu va permite nicicând această revizuire, fără războiu art. 1: „Noha az olăh naţio az hazâban, sem a staiusok kozzc
-şi fără vărsare de sâmgel nem szàmoltatott, sem valldsok nem a recepta religiok kozul
Acest lucru ar trebui să-l înţeleagă Ungurii, ba chiar şi valo, mindazăltal propter regni emolumentum, miglen pătidl-
• acei politicieni străini, cari dau dreptate cauzei maghiare. tatnok, az olăh egyhăzi rendek ehhes tartsăk*magokat" etc.
Fără războiu, revizuire, nu se poate realiza, apoi, a proceda Adică: „Naţiunea valahă în patrie, nu se socoteşte între („sta:

la război pentru o problemă injustă, această cale n'o poate tutare") clasele cu drepturi, nici religiile lor nu se socotesc
•alege Europa, de dragul unui popor, care a fost un adevărat decât dintre cele tolerate, toate acestea pentru interesul re­
•călău al naţiunilor mici din centrul ei. gatului şi toate clasele lor eclesiastice să se ţină de aceste
Cum s'ar putea oare, să redai Ungariei teritorii străine, dispoziţiuni!"
cu o populaţie de 13 milioane de străini, pentru a le satisface Urmează epoca absolutismului austriac, în care, la 1848,
Jelaniile, eliberându-le două milioane şi jumătate de Unguri?! împotriva voinţei Românilor şi Saşilor, Ardealul este unit cu
Va să zică de dragul a doi unguri, pentru a le şterge lacri­ Ungaria. La 1867 Francise Iosif este încoronat ca rege al Un­
mile, să li-se dea 13—li străini, în schimb! Iată un lucru pe gariei, iar contele Iuliu Andrăssy, e a ministru, „i-se restituie
care toate forurile internaţionale ale lumii, nu-l pot pretinde dreptul constituţional pentru întregul teritoriu al imperiului".
şi satisface, nici chiar în cazul unei strălucite victorii război­ Dela această dată drepturile Românilor, nu se mai legife­
nice, ce s'ar câştiga?... Fiindcă-i mai uşor a învinge şi-a re­ rează la Sibiu, ci la Budapesta. Cu această dată, putem spuno
purta o victorie, decât a stabili o pace trainică, lucru ce în c'am întrat sub adevăratul jug unguresc, care tine până la
Istorie, adesea, le-au neglijat învingătorii. Si apoi pacea Eu­ anul 1918, când justiţia Trianonului a şters cea mai mare
ropei centrale, numai prin menţinerea actuală a stării de ruşine a veacurilor, jugul secular a câtorva popoare din Eu­
• drept şi de fapt poate fi asigurată. ropa, cari deşi erau numeric superioare, erau supuse şi ex­
ploatate în iobăgia sceptrului austro-maghiar. Deci, stăpâni­
Poate, oare, Liga Naţiunilor să anexeze pe cale paşnică u n rea propriu zisă a ungurilor, asupra Ardealului, nu se exer­
: ţinut ca Ardealul Ungariei? Nu! Niciodată, pentrucă, nici cită în mod efectiv, decât în perioada dela 1867—1918, adică
istoria nu confirmă acest drept unguresc şi nici dreptul in- un jumătate veac. Până aci, dela începutul perioadei cuceri­
: ternaţional, n'ar fi capabil de-o asemenea injustiţie. rii Ardealului de către Unguri şi până la „Dezastrul dela
Iar noi, Românii din Ardeal, nu ne vom putea învoi la o Mohaci", voivodatele ardeleneşti au fost conduse sub organi­
revizuire, niciodată. Mai bine moartea! Dar să vedem ce vor zaţii distincte şi doar politiceşte erau supuse regelui din Bu­
ungurii? da. Dela 1540—1691 avem Principatul independent al Ardealu­
Vor un judeţ ca Hunedoara, cu o populaţie de 82% româ­ lui ,care nu depindea de loc de Ungaria propriu zisă. Iar dela
nească, sau Alba cu 85% de Români? Iată o imposibilitate! 1691—1867, avem Principatul ardelenesc sub Habsburgi. Şi
Dar să rezumăm procentele tuturor judeţelor: Făgăraş 82%, numai dela 1867—1918 ajungem sub stăpânirea complectă a
Sibiu 64%, Târnava-Mare 48%, Târnava-Mică 59%, Mureş Ungurilor.
49%, Năsăud 79%, Maramureş 57%, Someş 78%, Satu-Mare Dar atunci cum stăm cu afirmaţia Ungurilor, că au stă­
63%, Sălaj 61%, Bihor 63%-, Cluj 62%, Turda 77%, Arad pânit Ardealul o mie de anif Desigur, şi acest lucru-1 afirmă
•62%, Timiş 37%, Severin 76% Caras 73%; apoi judeţele
jt Se­ tot în interesul ideii lor himerice.
cuilor: Odorheiu 5%, Ciuc 15%, Trei-Scaune 18%. Acestea Chiar dacă am avut fatala nefericire să stăpânim Ardea­
sunt procentele româneşti pe judeţele din Ardeal. Doar în trei lul împreună cu Ungurii, dar independent „de ceialaltă Un­
judeţe avem mai puţine şi nu trecem peste 50 procente; anume garie", şi dacă aceştia ne-au despoiat de drepturi, scotându-
în judeţele Săcuilor. Chiar şi lângă graniţele Ungariei, în ju­ ne din rândul celor „trei neamuri cu drept la viaţă", totuşi,
deţele de pe frontiere procentele româneşti sunt mai mari, noi, Românii, am fost adevăraţii stăpâni ai Ardealului şi cu
decât cele străine; de ex.: Satu-Mare 63%, Bihor 63%', Arad cele mai strânse legături faţă de acest pământ, moştenit dela
6i%, Timiş 37%. In restul procentelor până la 100, întră strămoşii noştri.
Ungurii, Săcuii, Saşii, Germanii, Evreii, Armenii, Sârbii, Ru- După un jumătate secol de stăpânire austro-maghiară
thenii, Ţiganii, Turcii etc.... (1867—1918) nici acum Ungurii nu ne subjugau singuri, ei cu
Atunci ce mai vor Ungurii? Vreau slugile trecutului, cari austriecii la un loc, roata Istoriei şi Destinul s'a întors spre
le-au făcut viaţa mai uşoară, cari cu soarta de azi cu greu noi. Strigătul de moarte a câtorva popoare mici, din fosta
se împacă, oftând după acel trecut, înmormântat pe veci. monarchie autro-maghiară, nu putea fi înăbuşit îndeajuns, în
întreaga populaţie a României o putem clasifica, pe pro­ faţa lumii, iar prin justiţia acelui Trianon, Băzboiul mondial,
cente româneşti după provincii, în modul următor: Transil­ le-a trezit la viată pe acestea, unindu-le cu ţărişoarele surori.
vania 68% chiar împreuna cu cele trei judeţe săcuieşti), Cri- O altă justiţie mai echitabilă nu se putea face! Starea actuală
:şana-Maramnreş 62%, Banatul 55%' (cu Germanii şi Sârbii), a Europei de mijloc e, incomparabil, mai bine reglementată
 »^^»^m^^»»»»»»^^^S¥^^^S¥. GAZETA ILUSTRATĂ ^^^^^»»^^m»»»^m»^^m^^
ca'n t r e c u t şl-o mai dreaptă hartă a popoarelor Europei cen­ Programul General al Congresului Micei
trale nu se putea întocmi.
Monstrul a u s t r o - m a g h i a r t r e b u i a distrus. T r u p u l lui, i n t r a t Antante a Voluntarilor
în putrefacţie, începea să infecteze întregul o r g a n i z m euro­
p e a n . Nu se m a i p u t e a tolera ca u n astfel de Stat să m a i Luni 14 August 1933. Seara Cluj: Sosirea oaspe­
vieţuiască, în care 2/3 din populaţie sunt neamuri străine si
numai o parte sunt stăpânitorii. Din 21 milioane şi jumătate ţilor şi delegetilor la Cluj.
de locuitori, cât avea Ungaria, 13 şi jumătate milioane erau Marţi 15 August 1933. Dimineaţa: Deschiderea s o ­
străini şi numai 7 milioane şi jumătate Unguri. Prin Trianon lemnă a Congresului General al U. F. V. R. la Teatrul
s'au eliberat li milioane de străini, cari erau subjugaţi de
National din Cluj sub preşidenţia d-lui Dr. V. Deleu.
cele_ aproape, opt milioane de Unguri.
Cuvântările Preşedinţilor, delegaţilor şi oaspeţilor invi­
Iar revizioniştii de azi ar vrea, ca şi pe mai departe,taţi. Recepţie şi masă dată de Primăria Cluj.
pentru două milioane şi jumătate de Unguri să tină în jug
li milioane de străini! Dar unde mai adăugăm şi faptul, că După masă: Continuarea desbaterilor şi închiderea
aceste trei milioane de Unguri, au fost transplantaţi în mij­ Congresului General al U. F. V. R. Vizita oraşului Cluj.
locul neamurilor străine, prin colonizări? Noi, Românii, ma­ Seara: Dineu la Hotel şi plecarea la Sinaia.
joritatea incontestabilă a locuitorilor Ardealului, nu suntem Miercuri 16 Aurgust 1933. Dimineaţa: Sosirea la
vinovaţi pentruca au fost colonizaţi, în Ardeal, Saşii, Săcuii
şi Ungurii, caii au trăit apoi în detrimentul drepturilor noa­Sinaia. Dejun mic la Hotel. Înscrierea în registre -la
stre, ca naţiune stăpdnitoare a Ardealului vechiu. AcestePalatul Regal. Masa la Hotel Caraiman.
transplantări de străini, au fost nucleele stăpânirii ungureşti După masă: Audienta delegaţilor la Majestatea Sa
în Ardeal. Şi dacă aceşti Unguri, Săcui şi Saşi se află sub Regele. Vizita pe Valea Prahovei la Soc. Steaua Ro­
stăpânirea noastră, numai poporul maghiar e de vină, că
ni-ia adus pe capul nostru ca oaspeţi. Asta nu înseamnă mână, etc.
însă,
că pentru ai avea pe aceştia sub o stăpânire maghiară, să ai Seara: Dineu la Hotel Caraiman.
şi dreptul la anexarea Ardealului. O astfel de stare de lucruri Joi 17 August 1933. Dimineaţa: Sosirea la Bucu­
a fost admisibilă numai în epoca de tiranie medievală, pereşti. Mic dejun Ia Hotel Bulevard. t
cari, noi Români din Ardeal am sim!it-o îndeajuns. Pacea
Războiului mondial însă n'a mai putut tolera această stare de
Parastas oficiat de preoţii foşti voluntari şi depu­
lucruri în Europa centrală. nerea coroanei la mormântul Eroului Necunoscut. Vizi­
Acest l u c r u 1-a p r e v ă z u t şi Ludovic Kossuth, care spunea, tarea Muzeului Militar. Recepţie la Primăria Capitalei
în ISiS: „Să ne grăbim, să ne grăbim să ungurim pe toţi şi dejun la Snagov.
Croaţii, Românii şi Slovacii, că de nu, pierim!" Şi p e n t r u în­ După masă: Şedinţa festivă a Congresului Micei
l ă t u r a r e a acestui r ă u , el a p r o p u s o politică intensă de m a ­ Antante a Voluntarilor la Fundaţia Carol I. sau Atheneu,
g h i a r i z a r e , care cu toate atrocităţile ei n'a putut înghiţi nea­
murile streine din fosta Ungarie. Va să zică şi Ungurii erau
difuzată la Radio. In prezenta Majestăţii Sale Regelui,,
conştii de perirea ce-i aştepta, că într'o bună zi aceste nea­ a Onor. Guvern şi Miniştrii ţărilor aliate. Vizita şi de­
muri străine se vor deslipi dela Ungaria, dacă nu-i maghia­ punerea cărţilor de vizită la legaţiile respective.
rizează, fiindcă constituiau o forţă numerică mai mare, chiar Seara: Dineu la Şosea dat de Guvern.
decât a stăpânit orilor însăşi şi se vor unii cu fraţii lor din Vineri 18 August 1933. Dimineaţa: Plecarea la
ţările surori. Şi lucrul acesta s'a întâmplat. Era doar profeţia
lui Kossuth! Curtea de Argeş. Parastas oficiat de preoţii foşti volun­
U n g a r i a căzând î n m â i n i l e revoluţionarilor, poporul ro-
tari şi depunerea coroanelor la Mormântul Regelui
m â n e s e din A r d e a l se î n t r u n e ş t e prin delegaţiile t u t u r o r sa­ Ferdinand I. Dejun la restaurant.
telor şi î n 1918 h o t ă r e ş t e l a Alba-Iulia, în faţa unei adunări După masă şi seara. Plecarea la Bucureşti şi masă
de peste o sută de mii de oameni, „Unirea pe vecie cu patria Ia Monte Carlo în Cişmigiu.
mamă, cu România de peste munţi!" Această hotărâre s'a Sâmbătă 19 August 1933. Dimineaţa: Plecarea la
luat conform dorinţei întregului Ardeal, dorinţă ce îndepli­
neşte întocmai condiţiile principiilor vestitului Wodrow Wil- Constanta. Recepţie şi dejun dat de Primăria Constanta.
son, exprimate în cele li puncte, cari dispun despre chestiu­ După masă: Vizita oraşului şi Portului Constanţa.
nile autodeterminării popoarelor, adică, de-aşi dispune singure Seara: Dineu la Hotel Palace.
Oltenia are 99.5%, Muntenia 96%, Dobrogea 42.5%, Moldova Duminecă 20 August 1933. Dimineaţa : Plecarea la
şi Bucovina 70%, Moldova de jos şi Basarabia de mijloc 86%,
Buceagul 36%. Total: România are 75% element românesc şi Medgidia (Mircea Vodă). Parastas oficiat de preoţii foşti
numai restul de 25%, element străini. In Ardeal procentul voluntari, depunerea coroanelor pe mormântul Eroilor
românesc, în 1932, se urcă la cifra de 60.5%. Atunci, cum vin Jugoslavi şi Cehoslovaci, căzuţi pe frontul din Dobrogea.
Ungurii să pretindă, pe bază de autodeterminare Ardealul, Reîntoarcerea la Constanţa şi dejun la Hotel Palace.
când procentul lor Unguresc e neînsemnat faţă de cel româ­
nesc. Cifra populaţiei minoritare maghiare e de 1.370.000, din
După masă: Continuarea congresului Micei Antante
care o parte locucşte în Bucureşti, în jud. Bacău şi Rădăuţi, a Voluntarilor,'alegerea preşedintelui şi închiderea şedinţei.
apoi în oraşele mari dela Dunăre şi numai restul în Ardeal, Seara: Dineu la Carmen Sylva.
cam 1.300.000. Din 5.550.009 de locuitori ai Ardealului, Românii Luni 21 August 1933. Dimineaţa: Plecarea şi vizi­
înseamnă 3.320.000, adică 60% şi restul Ungurii, Saşii, Săcuii, tarea băilor Mangalia şi Balcic cu vaporul. Dejun dat
Sârbii, şi alţii.
de Primăria Balcic.
Iată pentru ce Ardealul românesc şi tofi Românii nu vor
să ştie de pretenţiile revizioniste maghiare. La 1 Dec. 1932, După masă: Reîntoarcerea la Constanţa.
Ardealul a reconfirmat, la Cluj, pentru a doua oară Unirea Seara: Dineu la Hotel Palace.
dela Alba-Iulia, prin care s'au unit pe veci cu România. Ace- Marţi 22 August 1933. Dimineaţa. Plecarea la
laş lucru l-au făcut zecile de mii de Români, cari ţineau în­ Bucureşti. Dejun în tren.
truniri de protest împotriva Ungariei revizioniste la 1 Dec.
1932, în toate capitalele judeţelor din Ardeal. Deci, sute de După masă: Eventuale vizite în Bucureşti.
mii de Români, au întărit din nou actul dela Alba-Iulia din Seara: Plecarea delegaţilor spre Jimbolia, Halmei şt
1918. Grigore-Ghica-Vodă.
Astfel se prezintă Ardealul, în faţa
pretenţiilor revizio­
niste maghiare. Dar Românii Ardeleni, ca şi la 1 Dec. 1932, Gazeta Ilustrată, mereu atentă la marile demonstraţii naţio­
jură cu toţii până la unul, că mai bine vor moartea, decât nale sau cari au de scop strângerea relaţiilor dintre România ş i
^cedarea unei palme de loc Ungariei revizioniste. prietenii ei a intenţionat ca, la acest congres, să apară în 20"
Acesta-i adevărul! pagini Cum însă clişeele absolut necesare le-am primit în ultima
oră apărem în format redus rămânând ca o amplă dare de seama
Petre Petrinca. să publicăm în numerele viitoare.