No. 11.

ANUL IV: 10 Decembre 1900

b q G:ßd gó! g,,o P" a,'o 5tb;bligi piAY,P dr94ká1*Cb' o C o 00 0 0 0 000,0o0000
0000000000000 o
O >
!`Ft s--"2:_ .
o
o
Q
`^` o
.t-(77

..
f54

6)

tRtttr
Revisti Enciclopedia. Jopuìara
fipare în fie-care Duminicá
Rbonamentul in sera pe an Lei 5 Abonamentul in strain pe an Lei O o
o
y n 6 LunI . 3i Un numér 15 banl 0
e ` nelurí 1 leit linfa Mica publieitate 5 bani ouvïntul. e

iVlanuseriptele nepublieate se ard.

Comitetul de redactie:
lén Kalinderu
oviceaqu Colonel P. V. JVdsturel
adulescu-jKotru >4'damescu
. Cosbuc j V. S. ,/Yloga
J. Otescu Jv. JYicolaescu
p. 2u/fu Cr. Zreodossiu
Coqst. C. popovicr-Ga;cd. o
o
o
o- o
o
SUMARUL : lón Kalinderu, Religiunea si sciinta. O serbare scolarä. G. Co$bury 0
0
Cum Tntelege Romanul culorile.Colonel Nristurel, Stégul si Sterna RomänieT. P. G.. . , 0
Societatea geogratica Romänä.Povatä contra arsurilor. Cápilan Lconte, SätenT si ora- o
senT.O noua societate- o
Gla. Adanaesau, O societate culturalä. G. A. C., Despre pA- o
cura. P. Gárboviceanu, O cuvintare.Niger, Strain In tara ltd. Cronica Säptämänil. - o
Bibliogralie.MultumirT.Posta administratieT.
IlustrajiunT: Printul A. A. Cantacuzino. -- G. I. Labovari. -Cum se gasesce päcura in
parnint.
+-r NMMNM4M0
ö
o

o'I
o Se ale
o
o

a 0e00c.c000000c00000000000 000000oot;so'500'!001ö;0óee)oo0`Í
) edactia .7çdministratia Str. iYrâritulésa ,/Yo. 9, Bucuresci.
www.dacoromanica.ro
 FURNISORUL CURTII FABRICA DE CONSERVE STAICOVICÏ
:f2a Ca si in aniï trecufi vi olerá anal acesta pro -
dusele sale de legume, preeum;: Mazäre, Fasole,
Bame, Ohivecï, Pätlägele vinete, Fasole Vn-
RECOMPENSE OBTINUTE oärä si Ardei oopti in cutie de 'lq kilo cu pre-
: ful de Lei 5,75, coleefia de 10 outii, din care
4 Diplome de onóre t void sá alegefi. Transportul gratis kind la gara
19 Medalii de our sad oomuna D- vósträ. Plata in ramburs.
t Fund siguri cd in tot -d'a -una afi lost mulfu-
1 Grand Prix anul
i Afara de concurs miti de calitate,yi pref, avere speranta
acesta ne veti, onora eu comandele D- vóstre, mal.
MEMBRU JURIULUI eu sé;ná cd anal acesta am redus prefurile cu
Medalie de argint la Exp. 11204 in raport cu anal trecut.
Univers. Paris 1900.
Comandele se adresézd
Cea maT mare recompeusä D, STAICOVICI
decernatâ conservelorstrëino.l Strada Rega18, 11.

neslu*irï pentru abonati.

Rugäm pe abonatii nostri cari sînt achitat! pe anul al
III-lea si at fost suprimati fárá cererea lor, sä ne cornu-
nice când at achitat abonamentul ca in cas de eróre sá pu-
tem îndreptà, iar de at incredintat altor persóne costui,
räsi sá ne eomunice, arátându-ne precis, numele, functia si
domiciliul acelor persóne.
Mai rugäm pe toti d-nii abonati cari si-at sag
îsi vor schimbà domiciliile sä ne comunice noua lor adresá,
arätând neapArat uncle at primit revista in trecut.
Abonatii ce ne trimit ban!, sä scrie pe dosul cDtorului manda-
tului deslusit pe ce timp trimete abonamentlll; iar dacá cere
abonamentul din not, sä scrie deslusit numele si comuna pe
cotor. Cel ce trimit si pentru alti abonati, sá pule deslusit
po cotorul mandatului numele si comuna in care locuesce
fie-care abonat.
In cas când unui abonat nu i se aduce revista cel mult
a treia ci dupá Duminicä, sä reclame oficiului postal prin
care primesce si de nu e satisfäcut sá ne reclame nouá. Ace-
Iasi lucru sA-1 facá si când Ii se aduce revista neregulat.
Numerile ce n'ar fi lost primite la aparitie si nu ne vor
fi reclamate cel mult in 15 eile de la data lor, sub nic! un
cuvînt nu se vor mai trimitA.
Tirajul reviste! find redus numai la numèrul abonatilor
si reservându-ne numal un numér fórte restrâns de colectii,
rugäm cu insistentA pe d-nil abonati a tine socotélá de avi-
sul nostru, in interesul d-niilor lor.
Abonatii neachitati inca si cart ar dori sá continue abo-
namentul in anul al IV-lea, sä se gräbéscá a achità pentru
a li se puté da si numerile din urmA, sá scrie însä pe co-
torul mandatulu! cä voesc a continuà abonamentul. Aseme-
nea si ce!-ce at achitat pe anii din urmA, sá ne încunosciin-
teze daca doresc a li se trimite revista si pe anul curent.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 281

Religiwnea stii*.
eligiunea sail credin1a este siintimîntul care -1
avem despre existenta lui Dumneçieil, despre
puterea, dreptatea sa ci despre tote bunätä-
tile sale infinite ei minunate; mal este ci sim-
timîntul care ne îndémnä sä multumim lui Dum-
neçleil pentru tote bine- facerile ei darurile ce rés-
pândesce asupra nósträ, o datorie sfîntä, pe care
cel a tot puternic nu ne -a prescris -o numaT prin
prima poruncä : «Cinstesce pe Domnul Dumneçieul
téi ,» ci pe care a säpat -o ei In inima nósträ ci care
se numesce recunoscintei.
Acéstä recunoscintä, care se expriinä In chip taT-
nic prin gândurile nostre läuntrice, se aratä In afarä
prin semnele de respect ci de iubire ce adresäm lui
Dumneçieil prin inchinarea ce -T facem a inimeT çi
a întreguluT nostru devotament, fie In cercul fami-
lieT ci easel' fie- cäruia, fie mai ales In bisericT.
Recunoscinta, închinarea acésta, iatä ce alcätuesce
eu adevérat religiunea.
Religiunea singurä n'ajunge însä omuluT; ea nu
pote satisface tote nevoile ei aspiratiunile sale. Pen -
tru a le puté împlinì pe tote acestea, omul are In
viatä doué cäläuze: religiunea ci sciinta, earl sînt
ca ei douO surorl. Unirea for se mal pote aseménà
cu aceea a trupuluT ci sufletuluT, ci pentru ca sa -cl'
dea tot ce li s'ar puté cere, Intre ele trebue sá existe
cele mal tari legäminte, acelea ale unel simpatiï
firescl.
Fie -care îcT are adäpostul: al uneia se numesce
bisericd, al celeT-lalte ,îcó1ä
Una desvoltä ci intäresce inima, caracterul, viata
emotionalä $i esteticä; cea- l -altä judecata ci inteli-
genta.
Gum nu se pote desbina sufletul ci corpul, tot acà
nu se pot desbina niel ele. i eu töte acestea, ase-
menea dureróse fenomene s'ail vëçiut adesea ei se
véd e1 In çlilele nostre, póte mal molt de cat ori

www.dacoromanica.ro
282 ALBINA

cand. Vedem adese-ori sciinta contestând titlurile

religiunii, ducênd rêsboitl cu dînsa, In loc sä recu-
nóscä cä fie-care in sfera sa $i pe cäl diferite, lu-
crézä la acelasl scop : înältarea omulul prin cunós-
cerea adevërului. Religiunea, a fost §i ea de multe-
ori învinovàtitd,une-ori nu M.A. Ore-care dreptate,
alte ori färä temeiú, altul de cat aparent,cä ar vré
sä opréscä märetul avînt al sciintel. Fatalä desbi-
nare ! Fatalä pentru amîndoué, fatalä omului, pen-
tru cä :
Biserica nu póte înainta, ba niel exista färä în-
vêtäturä; iar seiinta isolatä de bisericä devine rece,
egoistä, rebelä. Biserica färä de sciintä cade in su-
perstitiuni, este lipsitä de armele ce-I dä sciinta
pentru apèrarea sa, §i pentru îndeplinirea marei
sale misiunl : «de a aduce lui DumneSleú pe flu lui
Dumnel;leu,n cari sînt lui Dumne4eú din nea-
mul omenesc.
Seiinta färä eredintä se aséménä cu o pasére fru-
mósä, care din nenorocire ui-a plerdut aripele §i se
târësce pe pämînt, neputênd sbura In aerul eel liber
al înältimiï cerului.
.

Amîndoué contribue la desvoltarea omulul §i acei

ce cauta a le desbina gre§esc dar cumplit.
In alte Ori, asemenea porniri se mai pot înte-
lege, cäcl niel biserica, In trecut eel putin, n'a fost
tocmal primitóre pentru sciinte. La noi însä n'aú
fost tendinte de acestea, cäcl biserica ortodoxä n'a
du§mänit niel odatä sciinta; ea a cäutat din contra
sä ajute, dacä nu direct eel putin indirect, prin §có-
lele In cari se pregätiaú eel cart voiaú a îmbräti,sà
cariera preotéseä, $i prin cari s'aú fäcut primele
nóstre începuturl In ale sciintel. Mai toti ómenil
de sémä din cea d'întâit`í periódä a renasceril nós-
tre ati urmat §colile acestea. Prin înfiintarea lor,
biserica nósträ, a dat o dovadä netägäduitä cä scie
pretuì învétätura, färä de care nici biserica nu póte
înaintà, ba niel exista.
Biserica nósträ s'a multumit tot-d'a-una cu fru-
mósa menire de a luminà moralisa prin tóte mij-
lócele societatea românä, färä a fi cäutat nici odatä

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 283

a-si însu0 vr'o autoritate lumésca ; ea s'a margi-

nit a împarta0 suferintele poporului, a se bucurà
cu dînsul în vremurile fericite, a lucrà cu dînsul,
a§teptând pregatind ceasul mântuirii, când va puté
transmite marea comóra a credintei generatiunilor
urinatóre. Biserica a iubit tara §i a ajutat la feri- .

cirea ei; tara a iubit ea biserica $i a înzestrat-o

cu mijlóce mari pentru puté îndeplinì misiu-
nea ei morala. Acestei armonii datorim pastrarea,
existenta natiunii nóstre.
Biserica nóstra a facut bine ca s'a conformat
starii de cultura a natiunii $i împrej urarilor poli-
tice, MO ea trebue sä traiasca In natiune §i s'o
lumineze, iar nu sa caute s'o stapînésca.
vlarirea natiuniï e$i marirea bisericei. CO cari
lauda §i întaresc biserica, lauda întaresc prin
urmare neamul românesc, atât e de steins legata
biserica nóstra, prin firea ei, cu natiunea.
Avem tot dreptul sa speram ca pe viitor va fi
tot a0t, ca vom avé un cler luminat, respectuo.s,
moralisator, progresist, patriot, care va fi o mare
lauda §i o mare cinste pentru natiune.
Daca am avé o biserica parasita, representata de
ómeni inculti, fara inteligenta §i reproba-
rea va cadé pe natiunea care n'a sciut sa prega-
tésca preoti demni, mai ales açli când se cer nu-
meróse §i mari calitAi de la pastoril spirituali.
Ion Kalinderu.

O serbare $colarä.
In séra dile! de 5 Noembre a. c., s'a representat In comuna Bi-
caz, jud. Neamtu piesa «De Necaz.» S'aú recitat mal multe poesir
si s'aü cântat mal multe bucät! nationale si patriotice, de elevi! scó-
lel, sub conducerea d-lui învétätor Teofanescu-Gribincea si subpa-
tronagiul si In localul societâtel culturale (IÓn Kalinderu,, In fo-
losul copiilor särad si a cantinelor scolare. Reusita acestei serbär!
a fost ulmitóre. Aú fost presenti la acéstä serbare peste 300 sä-
ten! si sätence cum si inteligenta din localitate si împrejurimi.
In urmä a fost o frumósä petrecere popularä, organisatä de co-
mitetul societätil culturale din localitate.

www.dacoromanica.ro
284 ALBINA

Cum întelege Românul eulorile.

And dicem: «Duce lume alba. A vi5dut stele verdi'. E
pestrit la mate» prin adiectivele alb, verde $i pestrit
noi n'arätam culorT, ci alt ceva. Poti duce lume alba
chiar $i in cea mai negra pivnita, când aT vin $i läu-
tari ; cât pentru stele, ele stunt rosiT, albe, galbene, verdi însä nu:
nostim e, cA Ftomânul vede stele verdi tocmaT când nu vede
nimio din pricina uneT palme ce -a cäpätat -o , când i se face
negru naintea ochilor. E cu neputint& sä afle in lume un cal
verde, cu tóte acestea ce e mai u$or de cât sä strii caï verdi
pe päret1 ?
De- ocamdatä s& ne batem putin cu albul. Colórea albA pentru
RomânT însemnézá întâiü i ,si'ntâiü curat luminos, apoT ne-
vinovat si bun.
Lumina e alb&. De -aceea slice Românul a intrat alba'n sat,
adecä diva. Si iaräsT: e diva alba adecä e diuA -mare, s'a fäcut
de mult diuä. l?iuä mare cu intelesul de di lunga, cum e vara,
e o vorbä pe care o scie tótä lumea, dar cu întelesul de lumina
mare, toiul dileT, e vorba neaos românéscA. Lenesiì se scólA in
diva mare ; tälhariT iii sar in drum diva -mare Acest mare e cu-
rios in dovè compositi) ale poporuluT : in diva -mare $i fata -
mare. Precum cliuä mare nu e di lunga, tot agà fata mare nu
vreà sA dica o fata înaltä de staturA, niel o fata «mare de ani»
ci o fat& ficióra.
Vile albe sînt dilele bune, fericite $i cu belgug, dilele rari,
apre deosebire de çlile negre cari sint mai dese. De -aie! apoT
lume alba, care In poveste însemnézà lumea nóstrA, cAc! cel-
lalt tärâm uncle sunt smeiT e lumea négrA; însä, in graiul obicT-
nuit însemnéz& o viale& farä grip gi veselä. Povata RomânuluT
dar e numal vorbä, cA n'o prea urmézä este s'aduni ban albi
pentru (file negre. BaniT albi ar fi ceT de argint, ori ceT noi
de nichel, îns& nu la culórea banilor se gândesce omul. Banif
albi sînt ceT cari te ajutA sA duci lume alba. Alb, fiind -cà însem-
nèzA luminos, are întelesul de frumos. UneT fete frumóse i se
dice albA. In baladele poporuluT se numesce alba fata eroilor
a Voevodilor, sint färA schimbare versurile :
Pànä'n dina se sculà
Fata alba cä -ai spälà
Barba négrä-'si peptenà.
Si vrënd sA clieà simplu cA plângeà din ochT frumosi udând
eu lacrirni o fata frumósA, dice balada:
Din ochi negri läcrimând.
Fata alba umedind.
Alb apoT însemnéz& curat. 0 cämagA albA póte sA fie si rosie
ori si negra. Dar despre acésta voiti vorbi mai târdia.
Vitele mari le numesce tAranul vite albe póte pentru cA sînt
mai multe de cât cele negre pe cari niel nu le iubesce dar

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 285

póte cä vorba e mat adâncä. NumaT cu vitele alungä omul

säracia din case, $i numaT In vitele marl i este tótä puterea,
de -aceea sînt vite «albe» $i chiar se spune In colinde ca' boul,
calul $i óia an lost bine- cuvîntate de Dumnedeú. Tot asa nu-
mesce el cerealele (pe- alocurea pe tóte, pe- alocurea numal pe unele)
pâne alba.
Avênd in vedere colórea adevêrata a pêrului, Românul dice
om alb. De -aid apoi dicätorile: a a"rnpletì códá alba, despre
letele bätrâne, a scóte cui-và peri albi, adita a supärà pe cine -va.
Tot colórea adevèratä o are in vedere, cînd dice: negru pe alb,
vorbind despre scrisórea pe hârtie. Säptámnâna alba e numitä
dupa mâncarile albe brânzä, lapte, unt cari sînt iertate dupa
canone in cea- dîntâiü säptämânä a postulul mare.
Unul dintre tablourile cele mal atîta.tóre la ris, ale RomânuluT,
este Alba $i Vinäta, adicä märtógele de Tepe, maT ales ale Ti-
ganuluT. Un cal slab, präpädit de fóme $i de muncä, îtl lace
mila dar $i un tel de silä sa rîdl cînd stäpânul eT e tantos, iar
eaul alb! de obiceiú se vêd cu mult mal slabT ca a1tl cal de alta
colóre, li se vêd mal bine tóstele qi soldurile !evite prin piele.
Un cal alb, präpädit, alätur! un Ligan negru, fudul, care se
Cine si el om cu avere in vite, e un tabloü vecTnic cu haz pentru
Român. «E mâncat de supärärT ca alba de ham» dice taranul,
ca un trist adevër : «sänätatea e ca o iapä alba, trece délul
n -o mal vedT ». Tiganul cäruia i -a murit alba, a jupuit -o ßi a
venit acasa cu pielea pe mânä; dänciucul, vêdêndu -1, a strigat
din bordel: Dec, mamo ! Albe! nósträ nu -T e cu'ndemânä ca -T
aduce tetea pielea pe mânä». Si iaräs e proverbiala dicala Tiga-
nulul, care o duce tot in hucluc cu alba lui, ca acum Il cadeà in
bot sub cärutä, acum o mal duceà Tiganul in cärutä.
Alba 'n car, alba sub car
Alba in tot locul, peri -i -ar norocul !
Dintre comparatiunile iubite de popor, ale albulu!, mat dese
sînt: alb ca laptele, saú ca spuma lapteluT, alb ca fulgul de
ninsóre, ca paretele, ca hârtia, dar mal ales poetic e : alb ca
óia, întrebuin ata ma! ales cànd vorbim de carunteÇe.
Negrul e opusul albuluT. Dintre comparatiile poporulul, mal
obicinuite sînt: negru ca pämîntul (mal ales despre morti $i
ómenï supäratI), ca taciunele, ca corbul, ca pacura. Tiganul e
negru ca fundul ceaunulul; lar Românul póte fi negru ca Tiganul.
Tiganul póte fi negru ca o ciórä, dar de obiceiü nu e, find -ca'
e de- adreptul ciórä. Ironic :
Sta' nevasta la portitä
Alba' ca o bivolita.
Negru ca cernéla, negru ca nóptea. Plastica e comparada: ne-
gru cu dracul. Poesia poporuluT are o comparatie poetica a ne-
grulul ca mura, dar numaT pentru ochi! femeilor frumóse. In
Miorita se dice: Ochisoril lui, mura câmpului.

www.dacoromanica.ro
28fi ALBINA

Precum alba însemnézä o iapä albà, tot aua yi negru însem-

nézä un cal negru. E lege generala cä Românul printr'o culóre
arata tail: Negrul, Royul, Roibul, Murgul, Surul, Porumbul, Alba,
Vinäta etc. Cînd auc1T aceste soil numaT de cât cä e vorba
de un cal, yi fórte rar sail nie! odatä de un boa orT de alt ani-
mal. In baladele poporale ;
Când pe Negru 'ncälecà,
Brazdâ rosie revered.
Sag:
Lasâ Murgul, lasá Negru
Luâ pe Roau cá -i usai bun.
Si -T compara: unul negru ea corbu, unu royu ca focu, altul
sur ca porumbu
De când ne -am obiclnuit si noT RomâniT cu scrisórea, negru
însemnézä de- adreptul scrisóre. Asta -c11 nu se mal încrede lumea
in vorbä, ca mal de mult si e rëil destul! yi mal iute crecjl
une! härtiT impäturate de cât pärintilor yi prietenilor. Negru pe
alb ! Astä -d1 dreptatea nu ma! e dreptate spusä yi închisä in i-
nimä, ci slove pe carte, iar slovele le pop citi in ma! multe
felurT. Asta -él1 fugim de vorbä si fägäduialä yi cerem negru pe
alb. Chiar ghicitórea scrisóreT e fäcutä ayà, cä negru arata slovele:
Câmpul alb, oile negre
Cine le pasce le cunósce.
Póte de -aceea crede taranul cä ómeniT cari sciü carte sint
negri la suflet, din pricina negruluT a scrisori!. Mie mi -a élis
odatä un taran, pe care cäutam sä -1 conving despre un lucru :
«Ia nu mal tot spune vorbe negre de -ale d- vósträ din carte, ma!
spune -le albe cum le scim noi Oärani! ». Ed bänuesc cä el înte-
legeà prin negru si alb : întortochiat .yi lämurit. Or! póte: rafi-
nat yi sincer-naiv. OrT cum ar fi, noT avem vorba veche: spu-
ne -o alb odatd, adicä limpede, rupt, ales într'un fel, saü spu-
ne-o verde, adicä sinter, pe fata. Ori spur alb, orT spul verde,
însemnézä cä spur noted, nu in do! per! : ba cd -i alba, ba eci -i
négrd.
Când élicem rute negre, adiectivul, nu trebue luat in întele-
sul adevilrat. Precum alb e carat, ayà negru e murdar. 0 cà-
mayä, de -ar fi rouie, ba chiar négrä cum sunt ale oräyenilor
când jälesc e tot alba, câtä vreme e curata. Taranul élite «alea
negre» la tóte albiturile murdare sad si la acelea mal rupte.
A înegri pe cine -va mal obiclnuit a ponegrì însemnézä a l
bârlì, a -! scóte vorbe de ocarà.
Negrul e tot una eu acru, in intelesurT metaforice. «Mi -e a-
cru sufletul de tine» e tot una cu =mi se face negrn naintea
ochilor când te vild », mi se ïntunecä lumea, adecä sufletul si
mintea. Sad când clic!: Acru orn mai e! e tot una cu negru
la suflet. De -aceea ómeniT acri sint intunecati, posomorâti
«parca le tot pinge yi le plouä», suet dosnic!, yi când IÇl tree peste

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 287

prag, î%) intuneca casa. Omul bun si blând nu -tT qìce aid railcar
negri ii -s ochii, iar in omul drept gi cinstit nu este rëutate
«vici cat negru sub unghie». Omul rëutäcios, sad advocatul
sad mal scia ea cine, îßï face din alb negru, rëstälmäcesce
adevërul in minciuna gi pacatul in virtute.
Ce -T este mat de grózà Românulut ca negru ? Se teme el si
de omul cu barba rogie, si de cel cu mate pestrite dar tot mal
rat de omul negru la suflet. Cea maT rea bóíä e buba négrcï;, iar
timpul cel matrëü pentru ogórele plugarulul e Cräciunul negru
caci atunci ad sä -i fie pascele albe. Mormîntul e negru, Iadul e ne-
gru..Nict haTnele negre nu le iubesce. Dar ochii negri it plat
mat bine de cât ce! albastri si verdi, si pärul negru mat bine
de cât cel galben, iar de pèrul rosu fuge. InsusT Românil sint
un neam de óment óchest.
Périgorul lui
Pana corbulul,
Ochi$orii lui
Mura câmpulu!.
Sprincenele negre, stufóse gi Impreunate, daa omulu! înfliti-
$are aspra gi crunta, de -aceea nu le iubesce Românul, tact, cine
le are agà, este saü sta in vr'o legatura au strigoit si alte pu-
teri ale intunereculut. Fiind -ca vorbim de strigol gi negru, mat
amintesc de -o credintä a nostra in cane negru, pisica négra, co
cog negru, vaca négra etc. Ardelenil ab' o vorba : calce-te vaca
tea négra, adecä necuratul. In descântecele nostre not alungäm
«rëul in pustiü, onde cocos negru nu cinta, câine negru nu
latra etc.» Un cocog negru se da de pomanä peste mormînt.
(Va urma). G. Co$buc.

STÉGUL SI STEMA ROM ÁNIEI (1).

Estragem cele ce urméza dintr'un Raport la Domn, fäcut
de Ministrul de resbel In 1860 (2).
«Conventiunea din Paris statornicind numerose asimilatii
«Intre deosebitele ramurï ale Administratiuneì Principatelor-
«Unite, a cäutat a traduce acéstä unitate In constituirea ar-
«matelor.
«In adevêr, In vreme când asupra altor cestiï administra -
«tive actul European s'a märginit in principii generale resu-
«mate adesea In un singur cuvênt, noi vedem cä in patru
«articola d'arândul Conventiunea prescrie cu multa ingrigire
«mijlócele de -a face, ca trupele moldovene si muntene sä ià
«cu totul caracterele a douä corpuri ale uneia $i aceleiasl
«armate.
«In art. 42 este c}is, cl trupele nostre vor primi o organi-
«satie identica, pentru a puteà la trebuintä a se întrunì si
«a formà o singurä armata, si este chiar prevëcjutâ creatia
(1) Vedi No. 10.
(2) Monit. Ó8teï, 186t) pag. 504 .

www.dacoromanica.ro
288 ALBINA

«de Inspector general, In gpecial însàrcinat de-a veghià la

«mentinerea acesteT unitati.
«Art. 43 prevede intrunirea trupelor din ambele tàrT într'o
«singurà armatà etc.
«Art 44 merge ma departe de vreme ce nu statornicézà
«de cat un comandant en chef pentru armata romana a$à
«intrunità.
«$i, In sfîr§it, art. 45 întrunesce ambele drapele sub un
«singur semn : «banderola albasträ»
Acest «Raport la Domn, erà motivat de chestiunea dra-
peluluT ce urmà sit se deà o$tiriT, drapel care sa nu mal .pre-
sinte Principatele ca unite numaT sub «banderola albastra»
ci ca legate împreunà pentru vecie. In adevër, la 15 Septem-
brie 1861 citim urmätorul ordin de di pe tótá óstea No. 305:
«Urmând a se dà corpurilor, noT stindarde cu marca Prin-
«cipatelor-Unite, se ordonà Regimentelor de infanterià
«color de cavalerie a trimete pe data la Minister câte 40
«galbenT fie-care corp din masa de intretinere (1).
Bucuresci, 15 Sept. Ministru de resbel
(s.) Colonel I. Ghica.»
Dupà cum vedem, din acest ordin de di, chestiunea fusese
desbätutà §i se hotàrâse deja forma §i compunerea stégulul
TariT, de vreme ce, prin el, se fàceà cunoscut ca ail BA se
distribue trupelor stindarde In curând. Dér care erà «marca
Principatelor-Unite»? Inaltul ordin de di No. 34 dat dinjBu-
curescT la 9 Februarie 1861 ne spune:
«Asupra raportuluT MinistruluT nostru secretar de Stat la
«Ministerul de resbel.

«Am ordonat $i ordonàm :

«Art. 1. Se adoptézä pentru tótà Óstea Principatelor-Unite
(1) Montt. ósteï 1861 No. 53. pag. 802.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 289

«a se pune pe semnul de serviciú (1) marca Principatelor-

«Unite întocmal dupä aläturatul model, pästrându-se însä,
«pentru deosebirea gradelor, töte regulele päzite pânä aci.
Art. II. $i cel din urmä, Ministrul nostru secretar de Stat
«la Ministerul de resbel este însärcinat cu esecutarea ordo-
«nante! de fatä (2).
(s ) ALESANDRU ION. Ministrul de resbel
(s.) General Florescu.
Observafiune. Regulele arte! Eraldice hotäräsc locurile
ce se pot ocupa, pe un scut, de diferitele embleme dupä
importanta lor, iar in casul alipire! a douä scutur! (mariagiú)
diferite sub aceea$! corónä saiï timbru atunc! scutul din
dextra (din drépta) este cel ma! important (scutul bärbatulu!)
iar cel din senestra (stânga) vine in al doilea rând (al femeiT).
In esemplul de fatä tälmäcirea eraldicéscä este urmätórea:
Maria Sa Domnul aratA cä este mai vechiú Domn al Mol-
dove! de cat al Munteniel. Dupa efectuarea Uniril, §i de
drept ér nu numa! de fapt, atunci scuturile vor schimbà po-
sitiunea lor dupä importanta tärilor : adicä Aquila va fi in
dextra ér Bourul in senestra.
Mai observäm 6rä§! cä redactiunea Inaltulu! decret este
sumará; §i, de $i trimete, spre conformare, la «modelul alä-
turatD totu$! «modelul» el îns4 nu ne póte deslu$ì In pri-
vinta colorilor, etc.
Dér sä revenim la stindardele in chestiune.
De §i se spusese, prin ordinul de cji No. 305 din 1861, ca
sä se trimétä pe datA costui de 40 galbenT, totu§! se vede
cä guvernul nu cäcjuse de acord asupra «mdreiï» de cât toe-
mai in anul 1863.
Reproducem aci documentul de mare însemnätate pentru
Istoria sterne! Principatelor-Unite. (3).
Raport la Domn
«Onor. Cow:iliu in $edinta sa din 12 Martie a hotärât prin
«Jurnalul aläturat ca Aquila Românä cu crucea in gurA sä
«fie pusä ca emblemA a Românie! d'asupra drapelulu! armatel,
«ér Zimbrul (Bourul) §i Vulturul (Aquila) intrunit! constitu-
«ind armele Românie! sä formeze sigiliul gi timbrul Statulul.
«Plecat supun acésta Märie!-Vóste rugându-V6 s# bine-
«voit! a da înaltul decret pentru punerea in esecutie a dis-
«positiunilor Consiliulul. ,
Sunt cu cel mal profund respect
Se aprobézd Pré Inältate Dómne
(s.) ALESANDRU ION Al Mériei- Vóstre
Pré plecat $i supus servitor
Ministru de resbel
No. 2433. (s.) General Florescu.
1863 Martie 18.
(1) Acest semn metalic aveà forma unei semi -lunl, care se puneà pe
piept la puler.
(2) Monit. ósteï, No. 10 din 1861, pag. 146.
(3) Monit. óstez. No. 14 din 1863 pag. 154 -155.

www.dacoromanica.ro
290 ALBINA

Malt ordin de gli No. 274.

Bucuresci 19 Martie 1863.
Avênd in vedere ca armele Principatelor-Unite nu sunt
Inca fixate dupa noua stare de lucruri.
Considerând ca Convengunea printr'un anex al el prevede
prin «banderola= simbolul unirii armate! Principatelor, dér
acésta in supositie ca ambele ereaú separate.
Considerând ca in urma Uniril definitiva recunoscuta de
töte Puterile garante, suntem chematl a hotarâ si emblema
viitóre a Româniel.
Avênd in vedere ca de la anul 1861 pang acum Regimen-
telor No. 6 si 7 si Bataliónelor de Geniú Vinatori nu li
s'aú dat drapelul ne fiind hotarâta nidl ua emblema.
Considerând ca armata, In urma Uniril, nu trebuia sa aiba
de cat un singur drapel.
Avênd in vedere ca adevërata emblema a României nu
'Ate fi alta de cat Aquila Romana.
Asupra raportulu! Ministrulu! Nostru secretar de Stat la
rgsbel cu No. 2433.
Am decretat decretam ce urméza :
Art. I. Aquila Romana cu crucea in gura se va pune ca
emblema Românieï d'asupra drapelelor armate!.
Art. II. Zimbrul Vulturul întrunitl constituind armele
Românie! vor forma sigiliul timbrul Statului.
Art. III. $i cel din urma. Ministrul Nostru secretar de Stat
la Ministerul de resbel este însttrcinat cu esecutarea ordo-
nante! de fata.
(s.) ALESANDRU ION
Ministru de resbel
(s.) General Florescu
Din actele precedente, savîrsite In perióda conventionala(
adica sub domnia vredniculu! de pomenire, rëposatul Domn
Alesandru Cuza, critica nu atinge de cat urmatórele puncte :
a) Este interesanta consideratiunea Inaltului ordin de di
No. 274, cu privire la «noua stare de lucruri» care obliga a
se schimba armoaria, in urina Unirei definitive recunoscute
de töte Puterile garante. Acest fapt de capetenie, inter-
venirea une! nouë starl de lucruri, nu s'a tinut In séma
ma! când Stapânitorul tari! se încununa cu coróna
istorica de otel adauga pe lînga titulatura de Domn
pe aceea de Rege $i când El, «mare in rësboiú si-n pace»
creia ordinul militar al (Stelei Romànieï» realisând ast-fel
ceea-ce Principele Cuza încercase mai nainte.
h) Sa remarca neconcordanta între redactiunea art. I si
între drapelele efectuate, pe car! le-am denumit «Model 1863;»
si-apo! laconismul este förte supgrator, In casul acesta, de

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 291

óre -ce Aquila ocupó In blason diferite positiunl care, afará

de cea obicinuitá, trebuesc spuse (1).
In vîrful prâjinel (hampe) drapelulul se aflá aquila na-
poleoniand, t însá eu cruce In plise.
c) Tot aceia$i observa(iune $i in ce privesce laconismul art.
II : Trebuia sá se arate smaltul (colórea) Aquilel Bourului
(réìï denumiti vultur $i zimbru) ; apoi, sá se spuná daca aquila
este obiclnuitâ (adicâ eu sborul jos $i cu ciocul spre aripa
dréptá) sail este conturnatd ca cea din vîrful prâjinel pe
care art. I o aratá a fi a Romania? ! Dacá mai inso(esce
ceva (luna, atea, sóre), aceste mobile ? Pe ce câmp sînt ele
a$ec}ate ? Ce cartiere ocupó ? etc. etc.
d) Se vorbesce despre timbru statului întrebuintându-se
un termen cu semnificare a numitá in blason $i se ultâ a se
spune ce timbrézä scutul care are sá pórte aquila §i bourul ?
Timbru, In Eraldicâ, este casca (tympanum) care se pune
d'asupra scutulul. Câte odatá o coróná fárá cased timbrézâ
scutul i ieà numele de timbru.
e) Tricolorul, stégul, este eu totul dat uïtáril : niel Dom-
nul, niel sfetniciï Lui nu pomenesc nimic in Inaltul ordin
de cjil Este adevèrat ca la solemnitatea sfintirei $i distri-
buirií stégurilor Domnul spune ca edrapelul reunesce co-
lorile provinciilor surori.»
Din aceste cate-va observatiuni se póte lesne vedeà ca o
stemâ fixa de la 1863 pîná la 1867 nu este niel probaliilá
niel posibilá $i ca probó sint diferitele esemple ce se întâl-
nesc si din care douë la un fel nu sînt.
Dar ce sá mai ().icem: par-cd acjï lucrurile se petrec alt -fel? !
(Va urma). Colonel Násturel.

Societatea Geo.grafica Romana.

I.

n programa revisteï nóstre am promis di vom face

istoricul tutulor institu(,iunilor folositór6 din cara
nóstrá, caci numai atuncl ne vom puté dâ bine séma
de munta ce o depun Românil pentru frumosul nume
al taril $i pentru tráinicia némului lor.
Una din cele mal vechï gi mai folositóre societátil e si
societatea Geograficâ romana. Ea s'a întemeiat in 15 Iunie
1875, asa ca la 15 Iunie 1900 a împlinit 25 de ani de viata.
La data acéstá din urma se hotârâse de catre societate o
deosebitá serbare, din împrej urárï neprevéjute însá serba-
rea nu s'a putut face $i s'a amânat pentru c}ilele de 6 ri 7
Decembre c. Vom vorbì in numërul viitor despre acéstä
serbare.
11) Vel1 a nóstri aStema Românieï,' pag. 30.

www.dacoromanica.ro
292 AI.BI\A

II.
Initiativa pentru întemeearea acestel societäti a laat-o M.
S. Regele Carol. Ea s'a constituit in diva de 15 Iunie 1875
sub presedinCa Maj. Sale.
Scopul societAtii e urmátorul :
a) De a concurà, pe cat if va fi cu putintä, la progresul si propaga-
rea sciintelor geografico in genere ;
b) A provocà si a face insusi studii pentru a ajunge la perfecta cu-
noscintä a Itomaniei $i a tarilor învecinate in tóte directiunile geogra-
fice, economice $i comerciale ;
c) A räspândì atat din punctul de vedere al intereselor comerciale, cat
si din acela al interesului sciintific, cunoscinte complete $i aprofundate
asupra Romaniei $i a târilor invecinate ;
d) A lucrà pentru räspandirea intre Romani a sciintelor geografico
$i de notiuni exacte asupra tärilor streine.

Printul A. A. Cantacuzino. 1884)

Pentru îndeplinirea acestui scop societatea a lucrat cu cel
mai mare zel timp de 25 de ani. S'aú tinut aprópe in fie-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 293

care an conferinte de persdne cu nume cunoscut asupra

diferitelor chestiuni din nemarginitnl camp al studiuluf geo-
grafief. S'a publicat un buletin trimestrial, care formézä as-
tä -jf o insemnatä colectiune de 20 de volume. S'aii publicat
32 de dictionare geografica asupra tutulor judetelor din tara.
In cele din urmä Societatea a numit o comisiune compusä
din d -nil G. I. Lahovari, general Const. I Brätianu Gr.
Tocilescu, care sä so ocupo ai sä publice Un mare dielionar
Geografia al Românie . Amintesc cä din acéstâ insemnatä
lucrare aú apärut pânä acum 3 volume i In curând Intréga
lucrare va fi terminata.
Cu tóte aceste lucrärf societatea a chieltuit pânä acum peste
200.000 lei. Societatea a tinut $i concursurl de geografia Intro

G. I. Lahovari.
elevil absolventl de gimnasif, cárora le-a acordat diferite
premil $i a dat d-lui Mehedinti, profesor de geografie la
Universitatea din Bucurescl timp de 5 ani o bursa de 3.600
lei anual.

www.dacoromanica.ro
294 ALBINA

Societatea are o biblioteca compusa din peste 4500 volume

$i din multe atlase hartl forte rari ¢i pretióse, Numèrul
membrilor societatis e de 550.
Dupa terminarea publicari! marelu! dictionar, Societatea
î! propune de a da la luminä o mare lucrare intitulata «Pa
tria Româná ' care va cuprinde studi! asupra întregil vieti
a tari! nostre. Nu ne ìndoim ça acésta lucrare însemnata se
va face, caci ori si ce 0i -a propus pins acum acésta socie -
tate a 0 facut. Societatea î$! mai propune sa întemeeze $i
un club Carpatin.
III.
Nu pot sA încheiiì acésta mica dare de séma farà sA nu
marturisesc un adevér, ca data acésta societate a mers tot
prosperând, apoi acésta se datoresce in primul rind protec-
tiunil M. S. Regelul, iar in al doilea rind munti! fard pre -
get a secretarulu! general d 1 G. I. Lahovari. Domnia sa a
fost numit de acei ce cunosc mal de aprópe mersul aceste!
societati, sufletul ei, caci timp de 25 de ant i -a dat tóta pri-
ceperea i devotamentul sëú. De alt -fel e cunoscut de tóta
lumea, cA mal aprópe tote institutiunile culturale si de bine-
facere 10 datoresc proprietatea $i existenta for priceperii i
muntil farà séman a unor anumite persone. La societatea
geografica româna d -1 G. I. Lahovari, pre §edintele Inaltel
curtl de compturi si al societati! prentru Invétatura Poporulu!
Român, e barbatul al caru! nume va remâne scris cu litere
de our in cartea vieti! ei. Dorim din tot sufletul ca sa traiasca
multi ani spre a vedé terminate $i cel -lalte lucrar! anuntate.
Dam aid chipul printulu! A. A. Cantacuzino, fost membru
la înalta Curte de casatie si eel d'întâitú vice- presedinte al
societétii (presedintele e M. S. Regele) 0 al. d -lui G. I. La-
hovari, secretarul e! general.
P.G...
Povatä contra arsuriloi'.
Când cine -va se frige, sa pue putina.cernéla négra, durerea
incetéza i cu încetul arsura se vindeca. Se întrebuintéza
ou mare succes contra ulcerilor chiar de natura varicosa dupa
picióre facêndu -se tâte un pansament regulat pe fiecare chi,
$i pentru ca succasul sa fie mat sigur se fac doué solutiunl
una compuse din tanin 10 gr. la 100 gr. apa; si alta com-
puse din sulfa! de fer b gr. la 100 gr. apa ; in momentul
când voim sA facem pansamentul, amestecám ateste doug
solutil.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 295

Sàfieni si Oraseni.
:e scie cä In téra nósträ, ca ci In ori ce altä térä, sA
gäsesc rëft voitori, fie sträini de némul nostru, fie din
ai nostri ci carl iscodesc felurite vorbe rele aruncând
3 seminta vräjmäciel intro fill acelelac! tari.
Nisce ómeni din tagma asta aú cäutat tot d'auna sä ne
coptéscä pe la urechi, cä una e säténul ori täranul ci alta
e oräcanul : cä säténul e apäsat ci oräcanul e proteguit; cä
pentru sätén nu se face nici un bine, iar pentru oilcan se
face cu vârf ; cä säténul n'ajunge la nimic, iar oräcanul este
cocotat in tóte dregâtoriile tare' ci altele.
Un roman cu inima si cu judecata dréptä, dornic de binele
patrie!, gândindu -se la nisce ast -fel de vorbe aruncate 'prin-
tre sätenl, nu póte de cat sä privéscä cu milä întunericul
ci rätäcirea In care aft cäc}ut ace! cari .le svonesc.
Nu trebue de at ochï de vëc)ut, inima ci minte curata de
priceput, cat de neadevërate le sint vorbele ci cat de cri-
minale le sînt faptele. Cum? in tara nósträ care de o bu-
cata de vreme a început sä mérgä înainte cu paci repec}i
pe töte cärärile binelul, se mai gäsesc Omeni car! sä nu scié
cä säténul ci oräcanul roman sînt legati frätesce si intr'un
gând pentru binele patrie!? Dar cine nu scie cä acji sórta
bunä a une! tari sta In unirea fra téscä a fiilor ei? cine nu
scie cä de la Unire încóce am dobândit töte bunurile de cari
ne bucuräm ? Cine nu scie cä ocârmuirea tare!, in cap cu
Inteleptul nostru Rege veghézä necontenit la buna stare a
säténulu!? Cine nu scie cä oräcenii n'aú ún ceas bun de
odihnä and säténul nostru trece un an rëú ? Cine nu scie
cä oräcenii daft la stat ca ci sätenii din tot ce aú, pentru
ca statul sä facä druniuri de fier, scoli frumóse, si sä pla-
téscä pe invétätori ci preoti? De undo aú s^_oenit rëú -voi=
toril nostri cä säténul n'ajunge ci el la dregétoriile tare!?
Dar nu am avut noi ministri dintre feciorii de Wen!? N'a-
vem noi profesor! învétati si. vestiti In tótä lumea, judecä-
tori de sémä ci octeni eu grade marl, chiar de general", a-
junci dintre fill de säten! ? Numai cine nu vrea sä vada, nu
vede töte aceste lucruri ci de aceia et trebuesc socotiti ca
ducmaniï ce! ma! de témä ai tare!.
Nu este o di läsatä de la Dumnedeú in care ocârmuirea
sä nu se îngrijéscä si sA se gândéscä cum ar puté sA u-
cureze cat mai mult traiul säténului, ca el sä fie bogat, sä
aibä casa bunä, vite multe ci grase, pämint de ajuns, ccólä
si bisericä unde sä li se lumineze mintea ci inima pi sei scótä
din area multora naravul béuturii de rachiü care särei-
cesce ,si omórä pe sätean mai rat de cdt töte molimele din
lume.

www.dacoromanica.ro
296 ALBINA

Dar pe lingä stat, cäruia IT däm ce cere, la tâte alte

a§edóminte fäcótóre de bine n'ail dat flint/ orä §eni! ? Câte
spitale, cite asiluri de nenorociti, tâte §col! marl §i frumóse
zidite anume pentru învótätura flilor de säteni, n'aú fäcut
ei din munca lor ?
Aductili numai aminte sätenii mai in vârstä dacä acum
o jumótate de veac eraú töte aste bunätäti In tara nósträ ;
aducä - §i aminte dacä pe vremuri mai vechi aveam noi ogóre
pline cu grane cari se duc cu drumul de fier numai intr'o
di la schele §i de acolo peste marl §i tär1, de unde ne vine
aur!!
Cate odatä când Dumnedeú ne cértä §i ne dä un an rai,
suferä tótä suflarea tari! §i atunci suferä §i statu], cäd se
intâmplä ça unii din säteni cari n'ait pus nimic la o parte
din ani] buni, pentru aile negre, ajung sd nu aibä ce manca,
apa cd statui, de ,si e in streimtóre ,si el, cdci ddrile se strâng
cu greutate, totu,si de unde are de onde, n'are eumperd ,si
dd acelor sdteni porumb si nutres vitelor.
Cu tóte acestea un asemenea lucru nu e bun, cdcï statut
n'are comorì are ,si el din ceia -ce if ddm noi pi dacci ne
ar da tot noue, cu ce mai face drumuri de fier, sosele, ?coli?
cu ce mai pldtesce dregeitoriile Odreï ,si cu ce mai pldtesee
o,stirea care ne strejuesce rara de dusmani?
Isprävind, voiú mai (spune cä Tara nósträ nu póte träì
$i nu se póte ridicà dacä tog de la o laltä, säteni §i orä-
§eni, nu vor fi uniti §i nu se vor socotì frati bun!. Tara
nósträ î §i póte pierde porecla el in fata lume!, de tara li-
ni §titä §i cuminte, daca vom da ascultare celor car! bagä
zizanie intra noi, spre a ne face sd ne areitdm nemul4umi i
,si sd ne împotrivim legilor de cârmuire ale jdrii, sciut fiind
cä numai popórele lini §tite cari î §I vód in pace de munca
§i casa lor, ,si cari socotese legea ça un lucru sfìnt, pot sa
ajungä bogate, fericite, läudate §i stimate de omenirea in-
trégä.
Cäpitan S. Leonte
De la minieterul de résboid

O noua Societate economica ruralá.

Afläm cu pläcere cä Cercul Cultural din comuna Drdnçenl, ju-
detul Fälciïi, In sedinta de la 19 Noembre, compus din 9 4n00-
tor!, 1 4nv6tätóre, preotil respectivr si cât!-và fruntas! täran!, cu avi-
sul d-lui revisor scolar, a pus basele une! societäti economice ru-
rale, purtdnd numele de cMihail Kogälniceanu.» Acum o comisiuné
din slnul membrilor lucrézä la Statutul care sä reguleze modul de
functionare a acele! societäti.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 297

6 societate cultural.
n séra de 2 Decembre s'aú adunat intr'una din Wile
universitäti! din Bucuresc! un însemnat numér de ce-
täten! cu gandul de a pune temelia une! societätT cul-
turale.
Ideia a fost emisä într'un articol publicat In revista nós-
trä (1). «Existä oinfamä literaturä a dis atunc! d-1 Haret
care lucrézä pe fatä contra morale! publice, contra simtuluT
de solidaritate nationalä, contra tutulor bunelor sentimente...
Oare n'ar fi vremea ca ómeni! cinstit! §i ca iubire de tara
sä opule alianta lor onesta contra alianteT miserabile a spe-
culantilor §i a vräjma§ilor neamulu! nostru?»
Apelul fäcut de d-1 Haret a gäsit rësunet In multe suflete
din diferite cercur! ale societätii nóstre. Preotl, profesor!, in-
ginerT, profesóre, s'aü gräbit sä fie fatti la adunare sail sä
adereze prin scrisorl ori prin amid ; iar un bun militar, d-1
capitan Leonte scrià într'un articol tot In revista nósträ (2)
cä ar trebui sd se dea fling edt me: in grabd societdlea
propuse prin No. 1 al Albine! pentru împrd,stierea edrfilor
cu cuprins sdndtos.»
$edinta de constituire a societäti! a fost impunätóre. Ail
vorbit d-ni! Haret, fostul ministru al instructiei, Chr. Nego-
escu, actual director al case! §cólelor, M. Vlädescu, deputat
$i profesor universitar, Ianculescu, profesor universitar, I.
Panaitescu, profesor, Alimäne§tianu, §eful serviciuluT mine-
lor din ministerul domeniilor §i d-na Kaminski, profesórä
la externatul No. 1 din Capitalä. Cu totil ail recunoscut ne-
casitatea une! propagande ma! active pentru ridicarea sä-
teanuluT §i pentru réspândirea cartilor frumóse §i folositóre
atât prin sate cat §i prin ora§e. Societatea trebue sä se serve
de ma! multe mijlóce : sä ajute publicatiile car! se potrivesc
cu scopul e!, sä rgspândéscä brogurile de vulgarisare §i bro-
§urile patriotice, sä tie conferinte prin suburbi! §i chiar prin
sa te.
Pentrú ca aceste ideT sä capete o forma precisa, s'a ales
o comisiune cari sä alcätuiascä un proiect de statut. Acéstä
comisie, compusä din d-ni! Sp. Haret, Chr. Negoescu, M. Vlä-
descu, C. Alimäne§tianu, §i P. Gârboviceanu, va convoca pe
membri pentru a le supune lucrarea.
$edinta s'a sfîr§it prin încheiarea unu! proces-verbal §i
societatea s'a declarat constituitä.
Uräm din tot sufletiil isbândä acestuT frumos Inceput. So-
cietatea acésta va fi un ajutor puternic in opera ce a între-
prins «Albina.» In apelul prin care, In 1897, anuntam apa-
(1) Vedi No. 1 anul IV.
(L) Vedi No. 6 anul IV.

www.dacoromanica.ro
298 ALBINA

ritiunea revistel nóstre, constatam cä (Wait gasit in casele

täranilor §i orä§enilor cu putinä carte, scrieri cu desävîr-
§ire oträvitóre pentru viata lor sufletéscä.p In contra unor
asemenea publicatiT ne propuneam sä luptäm. De atunci am
muncit continua In acéstä directie. Nu c}icem cä noi am pro-
vocat curentul ce se constata aÿ.i, dar sîntem bucuro§i cä
vedem pre atâtia ómeni de bine i:nsufletitT de idei asemenea
cu ale nóstre sintern siguri cä dacä cu fortele nóstre am
fäcut putin, societatea ce se întemeiazä acum va face mult
$i mult bine va aduce täriT.
GFh. Adamescu.

DESPRE PACURA
Acura, care se mai numesce §i petrol brut sat oleic
de piatrà se gäsesce de obiceit, in pämint, la adâncimi
mai marl sat mal micl, amestecatä cu näsip, lut sat
``` calcar : a §à in cat dacA se face o grópä in aceste pä-
turi ale pämîntului, päcura se scurge din tóte partile in ea. In
alte locuri petrolul se gäsesce scura de -o gata §i curge sub
forma de isvóre prin crApäturile pämîntulul. A §à sînt in tara
nóstrá o multime de NIT pe la pólele muntilor Carpatl de unde
es isvóre mici de päcura cari curg la suprafata pämântuluT
in cantitätT mal marl sat mal miel.
Une -ori 'Acura se aflä in pämânt la adâncimi a §à de miel in
cat o näruiturä de mal sat desrädäcinarea unuT copac in urma
une! vijelii, face sA se produca isvóre de pAcurä.
and 'Acura ese la suprafata pämântuluT sub forma de isvóre,
atuncT se strange in gropT §i apoT se încareä pentru vin4are.
Alta -data !Acura se MIA la adâncimi marl in pämânt, chiar la
doua mil de metri. Aci însA ea nu formézà sub pämânt lacuri
sat isvóre curgätóre de pAcurä, cari sA §erpuiascä pe sub pA-
mânt ca isvórele de apa; ci se af1A in nisce Our! car! se gä-
sesc printre straturile pämântului a §ezate aprópe vertical de
sus in jos, in torma de pungi, plane la partea de sus cu sub-
stance gazóse, la mijloc cu petrol ; §i la fund cu apä care este
mai tot - d'auna säratà.
De la adâncimi mai marl sat mal mid se scóte päcura, sA-
pând puturi a cäror adâncime póte sA ajungä de la 110 -250
metri §i larga de un metru §i jumAtate pe laturä daca puturile
sînt tâcute de ghisdele. Alta data puturile se tac rotunde ca
puturile de bolovani §i îngrädite. La gura putulul se a§élä o
schelä mica, in torma de macara, in vârful cäreia ese a §ezatä
o rótá scobitä pe margin!, un scripete, peste cari se trece o
frînghie. La unul din capetele frînghiel, care atârnä in mijlocul
putuluT, este atârnat un butoiti pe care se scobórä calare lucra-
torul in put §i in care se scóte apa §i pämântul säpat §i ma!:

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 299

pe urmä päcura. Cel -l'ait capät al fringhiel este inläsurat peste

un vîrtej care se ïnvârtesce de ómenl sail de un cal.
Acest mijloc, deli învechit,si asti1-41 se mai întrebuinîézä prin
unele locur!; are si el tâte -và bunätät1. Este fórte simplu, cost&
putin si se potrivesce mai bine eu punga micilor proprietarT de
puturT de päcurä. Pe lângä aceste, puVul Hind larg, inlesnesce
venirea päcuriT înäuntrul putuluT, mai eu sémä in pärtile acele
uncle päcura este suptä de päturile näsipóse ale pämântuluT.

Cum se gäsesce päcura in pamînt.

De câî,i-va ant acest mjloc de a se scóte päcura din pämînt
s'a înlocuit cu sonde, adicä eu un fel de tevT ce se înlîg in
pamânt pânä la adâncimT fórte marT. S'a ajuns cu aceste sonde
pânä la 2000 metri.
Scóterea päcurii din pämânt se face cum e si putul, adicä

www.dacoromanica.ro
 300 AI.ßI:VA

clupä cum päcura se ridicä saú hu la suprafata pämîntuluT. AtuncT

când päcura ese singurä ßi aruncatä la i:nältimT marl din causa
apäsäril gazurilor, când aceste puturT pórtä numele de puturT
aruncätóre de päcurä, cum se întâmplä adese-orl prin Pensilva-
nia din America de Nord si la Bacu in sudul RusieT t}i precum
s'a i'ntâmplat si la noT la Dârmánescï la Câmpina §i la ,S'olont;
in acest caz se înqurubézä indatä nisce tu burl la gura putulul
prin earl se scurge päcura in nesce liasenurl carT se aflä in a-
propiere.
Acest caz se întâlnesce rar si atuncT pricinuesce marl stricä-
ciunT risipä de päcurä multä, din causa cä päcura isbucnesce
cu fórte mare putere ßi repOiciune îndatä ce sonda a ajuns
pânä la culcugul cu päcurä.
UneorT gazurile isbucnesc cu o putere atâta de grozavä in
cat aruncä sonda pânä la depärtärT marl í:mpreunä cu tótä in-
stalatia astupä mal tot de-auna putul.
Când í:nsä gazurile nu sînt atit de puternice, atuncT päcura
se ridicä numaT pânä la supratata pämï:ntuluT unde se a@ézä
un tub cu surub prin caro 'Acura curge singurä ca dintr o fântânä.
Când päcura nu ese singurä, atuncl se scóte cu anumite pompe
migcate de ma,inT cu vapori, cari lac sä curgá päcura într'una.
Acest mod de extractiune prin sondä e cu mutt mal costisi-
tor de cat cel prin ajutorul puturilor; dar are folosul de a scóte
mal multa 'Acura si de la adâncimT cu mult mal marl pânä la
cari omul nu póte sträbate färä expunä viata la mórte si-
gurä ; cad cele mal de multe ori in momentul când se destupä
isvorul cu päcurä, lucrätorul e înädusit de gazurT $i ucis.
Päcura este fórte rëspânditä in tara nósträ. Dupa cum am
eis, se gäsesce pe lingä pólele muntilor CarpatT începi;nd din
judetul Sucéva dearândul pânä in Tàrgul-Jiü.
De mult timp se cunosceà cä 'Acura se aflá in multe locurl
din România, de órece in unele locurl se vëd esincl isvóre na-
turale de päcurä din cóstele délurilor sail se gäsesce supratata
pämântuluT amestecatä cu o mare cantitate de aceste materil.
In unele pärtT se aflä gropT putin adâncT clin cari se scoteà 'A-
cura $i care servia la unsul carelor.
Aceste päturT de pämint de pe lângä CarpatT, pe unde se aflä
'Acura, sînt asezate in general in modul urmätor : La suprafatä
se aflä o päturä subtire de pämânt de aratura (humus) care in
multe locurl lipsesce; dupa acésta vine o päturä de lut (argilä)
amestecatä cu nasip, prund Si chiar cu bolovanT marl ; sub acésta
vine o päture de argilä albástrie care se intinde $i mal departe
in sesurT. Acéstä páturä este uscatá, curatä, fórte désä, si nu
lasa sá sträbatä printr'insa materir lichide; in aceste päturT se
gäsesc culcußurile de päcurä cele mal producètóre.
Päcura nostra se gäsesce in pämînt cate-o datä tórte limpede
cu colóre deschisä, aprópe ca apa, ,si miros pläcut care sémänà
cu mirosul noftulul.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 301

Ast -fel de päcura se póte întrebuintà ça gaz pentru lampi

chiar asà cum se scóte din pämînt färä alta preparatie.
Ast fel de päcurä se gäsesce la Te(canï, Pustiana si Cam-
pina clin judetul l3acäü, Govora gi Poiana.
Alta (lata päcura are colórea verde deschisä, ça ouële de rata
precum este la Modrenï.
Alta -data päcura este brun rosiaticä si chiar négrä, grósä, li-
piciósä gi curgc cu multa greutate din vasul in care se alla,
precum este la Dolciana in judetul Bacäü. Ea arde cu flacärä
si fum gros, neläsând mal niel de cum rämäsitä.
Acéstä substantä désä se numesce peste tot, in popor, päcurä;
pe când päcurele subtirl se numesc in Muntenia Tileiu, iar in
Moldova Gaz.
Päcura grósä se gäsesce in genere maT la suprafata'pämîntuluT.
G. C. A.

6 cuvîN-raRE
La inmormintarea mult regretatulul Episcop al Eparbiel Hugilor, d-1 P. Gdrboviceanu,
insdreinat de corpul profesoral al SeminaruluI Central, al anti director rdposatul fusese,
a tinut urmdtórea cuvintare :
Fraß cre,rtinï,
ari si ne pätrunse sînt tainele DumneqeiriT, cad cine
se asteptà ca un bun pästor al Bisericei romane sä
se ducä ash de repede din mijlocul nostru ? Cine
se asteptà sä ne päräséscä acel care erà o podóbä
a episcopatului roman si care prin însusirile lui mari sufletesci
aträsese spre el aprópe tóte mintile si inimile crestinescT si ro-
mânescT, cari cäutaü sä se lumineze si sä se încälçiéscä din lumina
si cäldura mintii si a inimiï. lui ? Nu erà el óre pästorul, caro
trebuià pentru mai nlultä vreme bisericeT romane ? Nu erà el

www.dacoromanica.ro
 302 ALBINA

óre acela, care intrupà in fiinta sa tot ce e sciintä, muncä fárä

preget, dragoste §i devotament netärmurit pentru biserica ro-
mand, potrivit invétäturilor dumneçleesc!?
Cu cat mé intreb mai mult, cu atât sufletul met' se sdrobesce
de întristare $i durere, cäd réspuns nu pot sä aflu.
Piling $i cu mine piing tot! prófesori! seminarulu! central, cari
ail cunoscut mai de aprópe pe acest bun p"astor. Plâng top' Ro=
mânil, earl i0 dart bine socotélä de insemnätatea Bisericei in
via¡a nósträ nationalä 0 de greutatea loculu! de Episcop.
Dupä îndelungate experiente s'a dovedit cä a fi bun episcop
nu e tocmai u$or lucru, cäd a fi bun episcop insemnézä a fi al
Biserice! trup $i suflet, a fi al ei cu tótä fiinta, a cugetà la ea
çiiva gi nóptea.
Räposatul episcop de mic copil a avut cea maI mare aplicare
cätre bisericä. So aflà In sufletul sért o putere ascunsä, care ïl
indomnà neincetat sä-$I jertfiascä viata binelul oNtesc, fäcênduse
servitor al altarulul. In etatea cea mal fragedä, atunci când su-
fletul e curat ca aurul, s'a fäcut cälugär 0 a$à a urmat cursu-
rile seminarului de la Socola 0 pe ale Academiel teologice din
Kiev. In ambele institute cresce sub ingrijirea de aprópe a unor bär-
batlînvétat! $i pio$!, i0 îmbogätesce mintea inima cu virtut! e-
vangelice. Inarmat cu tot ce póte formà un om cult $i de inimä, se
intórce in tarä $i ajunge profesor $i director al seminarului cen-
tral din Bucuresei, profesor $i decan al facultätif de teologie.
Sä vorbesc despre activitatea sa ca profesor ,si director ?... Spun
numa! atilt cä era de o bunätate idealä, era o inimä ingeréscä !
Cuvintele sale blânde pätrundeaü i migcaü ori 0 ce inimä.
El era adânc convins, cä religiunea hind mai mult chestiune
de inimä, asupra inimil trebue sä lucreze, cäcf ómenl de inimä
mai cu sémä ne trebuesc pentru tara.
Erà un propovéduitor al adevérulu! in întélesul apostolic al
cuvîntului!
In Decembre 1886 e ohemat de marele colegiü electoral sä con-
duct' destinele Eparhie! de Hu$!.
La instalarea lui ca episcop se adresézä credincio,silor $i le
spune ca prim cuvînt, cä el le aduce pacea 0 le cere sä aibä dra-
goste intre el, cäd tóte virtu ile cre,tine, ca dreptatea, bunátateá,
indurarea, eompätimirea, rddárea altele $i-at' isvorul lor in
dragoste $i se cimentézä prin dragoste, prin iubirea de pace. Pe
dragostea Evangheliei i$I întemeiazä §i el activitatea de episcop.
De aceea timp de 14 ani a umblat prin tóte comunele din E-
parhia sa, a cunoscut starea intelectualä, moralä $i materialä a
credincio0lor.
Pretutindeni a invétat, pretutindeni a dat sfaturi cari duc la
bine §i la fericire. Mai in fie-care an tineà conferinte cu preotil
din Eparhia sa discutând cu el chestiuni, car! interesézä pe po-
por, chemàndu-i la indeplinirea datoriilor pastorale, färä de cari
réspunOtori se vor face inainteä lui Dumneçïeü §i înaintea óme-
nilor. Dorià din adâncul sufletulu! séü, ca preotul sa sfintéscä
locul unde se gäsesce, ca sä fie o forth* moralä de care sä se
sdrobiascä tóte vijeliile lume! acesteia.
Dar nu numai pe terenul acesta a lucrat räposatul episcop, ci
$i pe terenul literar. El a îmbogätit literatura bisericéscä Cu lu-
crar! insemnate. Din 1877--1885 a fòst preqedintele redactor al
reviste! Sf. Sinod (Biserica òrtòdoxä românä=, in care a publicat

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 303

studii dogmatice §i morale de o importantä deosebità. In ultimul

moment al vietil chiar a läsat prin viú graiú peste 4000 lei ca
sä se termine tipärirea unei lucräri dogmatice pe care o tradu-
sese dintr'o limbä streinä.
Pe lângä tóte acestea räposatul a fost o inimä caritabilä.
Multi s'ali invrednicit de bunätäile sufletului séü, dar mai cu
sémä seminaritii i studentii teologi. A întretinut studenti cu
cheltuiala sa chiar la facultätile sträine. Fäceà tóte acestea pentru
cä dorià ca biserica românä sä aibä cat mai multi bine-fäcätorl
ai poporului român ! ca sä se vaçlä mai luminos sufletul säú
cel bun ,si caritabil, amintesc, cä ïntréga sa avere ce a mai putut .
economisì a läsat-o facultäii de teologie din Bucuresci.
Iatä, frati cretini, cine a fost räposatul episcop ! Prin ïnsuOrile
frumóse ale sufletului dovedite In intréga-i activitate, el póte
stà cu vrednicie aläturi de cele mai märete figuri ale bisericil
nóstre nationale ; el póte fi numit adevérat apostol al bisericii
sale ; el a fost pästorul cel bun, care sufletul vi-a pus pentru o-
ile sale.
Sufletul sëú se duce vesel la Ace' care l-a trimis in lume, cäci
el e bärbatul fericit, care n'a umblat in sfaturile necredincioqilor,
ci in legea Domnulul voia lui, cugetänd çiiva nóptea.
El póte çiice cu consciintä curate/ despre sine împreunä cu A-
postolul Pavel: «Luptä bunä m'am luptat, cursul am sfîr$it, ore-
din ta am pästrat acum Wept cununa dreptätii, care mi-o va
dà Domnul, judecätorul cel drept.» (II Timot. 4, 7-8).
Iar noi totï, cari ne-am adunat cu inima plinä de întristare in
jurul trupului séú rece,cre0ini, servitori ai altarului ,i viitori
servitori ai altarului,-sä fägäduim aid in mod solemn, cä ne vom
cäläuzì in viata nósträ de frumósele lui invétäturi $i sfaturi, de
faptele' lui adevérat cre)Stinesci si românesci, de viaa lui blândä
înältätóre de suflete . Sä promitem aid in mod solemn, cä
vom dà ca $i el bisericeï scumpei nóstre täri, Rciinta nósträ.
munca nósträ, devotamentul nostru, cäci numal a§à vom face ca
biserica i tara nósträ sä se desvolte i sä înflóréscä ; numaï
a§à vom puté prémärì amintirea acestui bun suflet de episcop !.

Strain in Tara lui (1).

«Leac pentru necazurïn
A fost odatá, într'o tarä fórte depä.rtatà, incepu Cos-.
min, un muncitor. Erà cu atâta dare de mânà In cât sa-si
pótä însirà clilele cu câte putin belsug din tóte. Casa lui
erà curatä; muerea lui harnicä, si cu spor la hArnicie. Du-
ceaú buná întelegere unul cu altul, cà, vedetï, and cliceà
el cá-i albá, muerea rèspundea cu credintä cá albA erà.
Când ;liceà muerea : bárbate, da stil dumnéta c.à e fum,
colo ? Fum, nevastä, réspundeà si el. Chibzuiaú de cu iarnä_
(i) Vedi No 7, 8, $i 9.

www.dacoromanica.ro
304 ALBINA

ce-aveaü de fäcut pentru la primävarä, pinä la capétul tóm-

nei, Si bine le e,sià chibzuiala, fiind-cä o pornise cu înte-
legere intre ei si cu cumintie la muncä. Aveaü ochi numaï
pentru tarina lor, pentru casa lor Si pentru doué gägälici
de copiï cari cresceaü rototeï Si veselï ca nisce pui0orï de
ciocârlii.
Stitt cum eraü 4ti clout copil pentru casa pärintéscA ?
Uït'te, ca doué lumini de la sóre cart pätrund într'o odae,
diminéta, dupä faptul dilei.
Ce sa vé mai spun de ómeniï ästia?
Dacä multumirea sufletulul ar luà trup s'ar ivi pe lume,
ar fi, färä dor §i póte, trupul $i chipul Astor doui.
Insä, ómenï bunt, sä §titi acésta:
In firea omuluï träesce pofta pentru alte lucrurï de cat
acelea ce are; iar dacä in sufletul lui e pofta, in lume se
aflä ispita, care dä ghies sufletuluï sä se infrupte cu din
cele ce nu are omul.
ySi réü mai e, dómne, când omul se plécä ispitel!
Iacä a$à pätirä cel douï romani ai no§tri din cea tara
depärtatä.
Un nu scia care, neam de om strain, gre,sì într'o bunä
diminétä calea prin satul in care träiaü cel doul.
In cotiguta lui de-un cal, duceà o balercutä; iar el strigà
cât II luà gura: poftiri cá n'a maT remas! poftitT cá n'a
maT remas! . .

Sä scie omul ce nu scie încä, iar este in firea lui.

Tot satul se grämädì in prejurul sträinuluï.
MAre, se intrebaü totï, ce vinde rumânul Asta de strigä
cä n'a mai rémas? întrebarä Si pe strain, ce vinde?
Leac pentru necazuri ! réspunse sträinul.
Leac pentru necazuri! Cati dirttre rumânii satului n'aveaü
necazurì!
Ia sä vadA si el cum era lécul cela pentru necazuri.
Si cerurä, ba cerurä incä ceï cari n'aveaü necazuri
a,sà de marl, in cat sä le trebuiascä leac numai de cat.
Negustorul desfundä balercuta cu un fel de tinichea,
cum ar fi buniórä la noi, cinzéca, începù sä le dea, pe
câte-o para tinicheluta, un tel de apä cu miros, a$ cum
nu mai gustaserä.
Luati, beti, ómeni bunT, îndemnà negustorul. Cu cat

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 305

veti bé mai mult, cu atta lécul o sä fie mal cu putere

de tämäduire.
unde mi se puserä, badeo, pe gustat si pe gustat, ru-
mânii nostri din cea tarä depärtatä, cä de la un timp par-cä
incept' sä li se cam invèluie pe dinaintea ochilor.
Nu sciü ce cäldurä, li se fäceà in pântece si pornià de-a-
colo prin tot trupul, sciti, cum pornesce sângele prin tóte
vinele.
Negustorul däduse gata balercuta si se gätià de ducä.
Ba nu, ia sä ne mai dal, începurä a strigà rumânii.
Nu mai am, dar dacä vretí, mè întorc peste o di
Negustorul se pornì, iar in urma lui, rumânii, pentru ïn-
tâia órä se védurä cu poftä de sfadä între el. Ba unii mai
artägosi, se si încinserä la päruialä...
Rumânul cela al nostru, cum ajunse acasä cu nevasta,
s'apucä si el la sfadä; mai mai sä se batä, si alta nu.
Mé, ce dracul de leac pentru necazuri a fost apa
celuia ? gräì un bétrân, cä In loc sä tämäduiascä necazu-
rile cari nu eraü cu zurba, a adus necazuri cu sfädärie si
cu încäeräturí!
A doua di lumea se trezì la locul ei. Dar, vedetí lucru
de mirare, poftea de nu mal putea dupä apa sträinului ce-
luia.
A treia di cam pe la tócä, negustorul blestemat veni in
sat cu vr'o doué harabale pline cu lucruri de-ale case si
cu alte doué pline cu polobóce, cari mal mari, care mai
mid.
Pasä-mi-te, ómeni buni, negustorul venia sä se aseze in
satul lor.
Ce sä vedeti ! Nu treat o lunä de la asedarea sträinului,
si nu mai puteaï cunósce satul dacä erà tot acela de mai
nainte.
«Lécul pentru necazurT,» al sträinului, erà curat ra-
chiü; iar necazurile ïncepurä sä sporiascä, märe, ca ciu-
percile dupä ploile de primävarä : mal totí din sat se id-
curd betivi.
Scii cum eraü, bärbatul si nevasta cu cei douï copil, cu
cari am început povestea ?. . .
Ispita însä le esise in calea traiului lor si nu se puturä
stäpânì.

www.dacoromanica.ro
306 ALBINA

MI o lécà de racniü, mani mai mult, poímâne si mai

mult, iacá incepurä sá nu mai pótä chibzuì ca mai nainte.
Dacä le lipsì chibzuiala, nu mai puturä muncì cu spor,
nu mai turd in stare, sät acii, sá-si ingrijéscä de casä si de
copiï. Tarina lor riemuncitä bine si la timp, le dädù mai
putine rde; de-oparte nu mai avurä cum sä pue ; säräcia
incepù sä le rînjéscä la usá, si de spaimä mai e, dómne,
säräcia când apucä odatä sä-si facä drum in casa româ
nuluï !
Ce s'a mai intâmplat, vé puteti lesne inchipuì, ótneni buni,
si voi, copiilor.
Nevasta muri intr'o bunä diminétä de aprinderea mate-
lor, din pricina béuturei de rachiü mult; bärbatul, când se
mai védù si färá nevastä, apucä si mai rëü calea crâsmei,
iar bietii copii incepurä un traiü ca vai de el, la indurarea
vecinilor si a rudelor.
Asà i-a cap& povestea, dar nu si vorba, cä, dacä ati
cäutà bine cum se intâmplä lucrurile si pe la noi, o sä aflati
potrivire cu povestea.
Niger.

Cronica Sâptâmânil.
La 1 Decembre M. S. Regele, avênd in stanga sa pe Prin-
cipele Ferdinand, a primit in sala TronuluT, biuroul si comisiunea
AdunâriT deputatilor însärcinatä sa presinte M. Sale RegeluT adresa
de rëspuns la Mesagiul TronuluT.
Examenul pentru obtinerea titluluT de institutor si învëti;tor
definitiv se va tine cu începere de la 5 Martie 1901.
Sunt chematT la acest examen institutorii si învëtätoriT cari aù
obtinut titlul provisoriú pînâ la 1 Septembrie 1897.
Institutoriï si învétâtoriT provisoriT, ï.nainte de 1 Septembre
1893 vor depune examen numaT de practicä pedagogica; iar al celor
numitT de la acéstâ data încóce va fi din douè probe.
Institutorii cari la punerea in aplicare a legeT vor fi avut o ve-
chime maT mare de 12 anT, sunt scutitT de examenul de definitivat.
DomniT î:nvLtätorT carT trimit pâpusT pentru muzeul etnografic
trebue sä le trimétâ pe adresa ministeruluT instructiuneT publice si
cultelor, pentru muzeul etnografic, ca ast-f el pachetele sa fie scutite
de taxele postale.
Duminecâ, 3 Decembre, s'a inaugarat In BucurescT,noul atelier
al scólelor profesionale (calea GriviteT).
Atelierul e împärtit in cincT sectiunT: croitorie, lingerie, mode, fiori
si corsete. Numérul elevelor e pînâ acum de 63.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 307

La solemnitatea inauguräreT aú fost de faca: d -nil Laurian, secre-

tarul general al ministerulul instructiunei publice, d. Ionescu Gion,
inspector scolar; Kalinderu, administratorul domeniilor CoróneT,
etc. etc. precum si un public numeros.
M. S. Regele a bine voit sä dea ordinul Cordna Romania',
in gradul de cavaler d -lui Ciolac, seful bander de läutarT românl
la expositia din Paris, precum si medalia Serviciul Credincios cl.
I d -lor Marinescu Anghelus si Stefánescu Licä musicantT din aceiasT
banda.
La Viena a'a desvelit cu o mare solemnitate, statua mareluT
scriitor Goethe.
Solemnitatea a fost presidatà de M. S. Impëratul Frantz Ioseph.
Aü asistat autoritätile, academiile, societätile literare, studentiT, pro -
fesoriT si un public fórte numeros.
Comitetul ligeT pentru pace, Intrunit la Haga, a redactat o
cäldurósä adresä catre regina Wilhelmina, prin care o rógä sä cérä
guvernulul olandez a lua initiativa pe lingä puterile europene pen -
tru incetarea rësboiuluï Sud African, in conditiunT favorabile si con-
form hotärâreT conferintel internationale din Haga.
O telegrama din Haga anuntä cä regina Wilhelmina a Olan-
de!, mijlocesce o întâlnire intre presedintele Krueger si Salisbury,
primul ministru al Angliei.
Luptele intre Englezi si Burl se urmézä in mat multe pärt!
ale Transvaalului. Cea mal însemnatä luptä s'a dat la muntele Ma-
galies. Acolo trupele generaluluT englez Clements ail fost atacate
de -ale generalilor burl Delarey si Beyer. Intâiul atac al Burilor a
fost respins; dar apoT el ail reusit sä ocupe virful munteluT. Gene -
ralul Clements a trebuit sä se retragä. Lupta a fost din cele mal
crâncene; iar pierderile englezilor aü fost fórte marl.
In schimb, englezil aü bätul pe Burl la Vryheid si Scheepernec,
omorându -le ïntr'o luptä pe generalul Lemmer. S'a hotärât la Lon -
dra a se trimite noul trupe in Transvaal.

BIBLIOGRAFIE

A apärut: Calendarnl ,,Miuerrel" pe anul 1901.

Acest calendar este unul din cele mai frumóse cari aü apärut vre -o
data' in tara nósträ. Cu materiï alese si o multime de icóne din Bucu-
resci ca si din taró, el póte face podóba easel on -cärui Român. De si
frumos esecutat, el nu costa de cat 1 1eìí, iar pentru abona(il nostri
0,90 ban! trimis plätit la domiciliü.
Numërul esemplarelor fiind restrins, doritorii de a -1 avé sä se gräbéscä.
Comandele abonatilor nostri sä se adresese direct Administratiel re-
vistel nóstre Insotite de cost.
A apärut: Schife ,çi amintiri din Roma de scriitórea nósträ Smara.
Pretul Y left. A se adresa la autóre Calea Plevnei No. 35.

www.dacoromanica.ro
 3O ALDINA

Strein in Tara lui de Radulescu- Niger. Pretul 5 lei la tóte libräriile.

Din biblioteca popularä a Domeniilor Coróneì a apärut : Cultura Sie -
cleï de dr. N. O. Popovici -Lupa, cu portretul M. S- Regeluï mai multe
ilustratii.

MULTUMIRI
D-1 Proprietar N. Lämotescu $i d-na Elena N. Lämotescu, a donat bi-
sericii parohiale din comuna Si Parohia Gura-Dimieni, un rind vestminte
de adamascä, un rind procovete idem, pentru acoperitul sf. taine, un
sf. potir de argint poleit cu aur peste tot $i una linguritä de argiut.
Sub-semnatul, precum $i epitropii, aducem multumirï publice pentru
amista faptä generósä }i laudabilä.
Preotul N. Iouescu.
y
Sub-semnatil preotï si învZtàtor de pe Domeniul Coróneï Far-
casa, din plasa Muntele, judetul Siicéva, védénd valorosul sprijin
moral si material ce onor. administratie a Domeniului Corónel bine
voesce a acorda bisericilor si scólel din acéstà comunà, înlesnin-
du-ne ast-fel îndeplinirea sfinteï nóstre chemàrl, venim prin acésta
a aduce cele mal respectóse multumirl d-lui Ión Kalinderu, admi-
nistratorul Domeniilor Corónel, exprimàndu-I profunda nóstrà recu-
noscintà.
Este cunoscut zelul si munca neobosità depusà de acest mare
patriot, pentru înàltarea moralà si materialà a locuitorilor de p e
Domeniilor Corónel, îndeplinind ast-fel cu mult devotament pàrin
tescile dorinti ale bunulul, înteleptuluï si gloriosulul nostru Rege-
Satele de pe Domeniilor Corónel, cari merg cu pasï repedl spre
progres, cum si alte fapte mari de cari este legat numele d-lui Ión
Kalinderu, lnàltându-1 In ochil neamuluï românesc, slut dovedi ne-
peritóre despre rodnica muncà depusà de d nul Ión Kalinderu,
pentru binele Wei Românesci.
Sìntem prea micï, pentru a `aduce laudele nóstre acestuï mare
patriot, cäruia istoria ridicàreï tärànimei romäne, a talpei scumpei
nóstre patriï, îI va pàstrà cu litere de aur numele.
Gairil Daniilescu, Simion 'asIliu, preoti ; T. Dauiilescu, învétätor.

Posta Administratieï.
l'asile Predescu, Slatina. Pe anii al II si III -lea sunteti achitat cu chit.
1.657 iar d -1 C. D. Popescu, cu chit 1 659 ambele pe hârtie rosie.
B. Iorgulescu, Buzéú. Anul IV v'arn achitat eu chit. 358.
Elena N. Teodorin, Craiova, Iden 857.
N. Bartolomeu, Iasi. Id'm 363.
C. Preoteseu, Priséca -Olt. Idem 91.
Sp. Popescu, Tulcea. Primit, se va publica ; sintem cu totul de pärerea
d -tale; ve vorn serie.

www.dacoromanica.ro
 MIQA PUBLICITATE
Cu 5 banl cuvintul, lar pentru anunclurile cu uñ numér mal mare de
cuvinte, de la 50 in sus, pretul pentru fie -care cuvint este numal de 4 banl.
Textnl pentru pregìttirea lectianilor, isterul lucrärilor publice a pus
de Eugen Tisescu invëlätor, ele- M in vînc}are la libräriile Socecü,
gant lucrat. Alcalay gi Müller (pasagiul Roman)
Pentru institutori . . . lei 3,50 urmätórele publicaliuni cu prelurile
jnvët. pe cursuri. 3,50
D însemnate in dreptul fie- cäreia:
Adresali comandele insolite de Expunerea situaliei Ministerului
cost, plus 50 bani porto, domnului de lucräri publice la finele anului
Eugenid Tisescu, Bacì[ú. 1897, doua volume à lei . . 18,75
Harta muralä a drumurilor
GRADINA PREOTUL ILIE, Bise- Orel (in 4 foi) lei 12 50
U Cotroceni, Bucuresci. Ar- Les routes eu Roumanie, un
boni fruttiferi, Arbori pentru go- volum lei 2.50
sele, Arbori altoiti de ornament, Harta drumurilor Wei îm-
Arbu¢ti, Plante urcätóre, Braci, Pini parti ta pe j udete. . . . . . . 0,50
austriaci, Thuia ¢i altele. Stupì, Tran -
dafiri, etc. pacte speciale pentru lucräri lu-
nare, de Const. C. Pop. -Tagcä gi
N. D. Spineanu institutori. Pentru
BANCA ROMÂNIEI div. I rur. gi cl. I urb. 15 bani brogat
Capital social de 25.000.000 fr. imi II a a II 30 a s

pärtit in 50.000 acliuni de 500 fr. din a III a a III D 50 . carton.

cari 150 fr. vërsali. De clasele III gi IVa lei 1
Comitetul central: Depositul la Tipografia Carol
Göbl. str. Dómnei No. 10, care le
la Londra espediaza in tata tara contra ram -
Lachlan Mackinstosh Rate, burs. Rabat 250/, comandelor de
Esquire . » la 10 lei in sus.
G. I. Goschen »
Viscount Duncannon . Theodora Pavelescu furnisórä bre-
Hon. H. A. Larvrence vetata a curtii regale Cämpu-
M. Adolphe Vernes.. à Paris Lung. str. Gimnasiului, 3. (vis-a-
M. Charles Mallet . . vis de Monastirea Negru - Vodä)
Furnisóre de Odäjdiï bisericesci
Director general la Bucuresci, a Illinisteruluï Cultelor ¢i Instruc-
M. Dimitrie de Frank. tiunii Publice. 4 medalii de aur, 4
Director: M. C. A. Stolz. de argint, 2 diplome de onóre gi o
» ajutor : M. E. E. Goodwin. medalie de bronz.
Cenfectiuni de Odäjdii bisericesci
Censori : loan Kalindern, Principele pentru Archierei, Preoti, Diaconi gi
Demetra Ioan Ghika gi Arthur Green. Anagnogtï, Nationale, Stofe de Mo-
Sediul social bile, Chilimuri, Perdele, Cusäturi ¢i
Piafa sf. Gheorghe, Bucuresci Costume Nationale
Sucursala la Braila, Agentia la Londra. Se primesce comande de pe mo-
dele vechi ¢i noui, gi se esecutä in
conditiunile cele mai bune de aeu-
A apárut , Teatru Popular de ratetä, artistic gi de rapiditate.
Th. Speranfá. Atät onor inea clientelá, cät ¢i
De necas 0,50 doritorii d'a avea objecte d'ale a-
Ce face dracu 0,50 telierului mea, gi le pot procura
Ce face beffa . 0,50 de la depositul mea, str. Gimnasiul
Cate trele se expediazä franco con- No. 3, C.-Lung, sail la cerere le
tra Lei 1,50 in nmarc] postale, trimise voiü expedia la adresa indicatä prin
Librárieï Leon Alcalay la Bucuresci. scrisóre.

www.dacoromanica.ro
 -
` ..----- J
-----------/
fi aparut cunoscutul si elegantul:

Calendar al Jvfinervel
pe snot 1901
Acest calendar e o adevératá lucrare artistica de o
valóre nepretuitá la noi in tara.
Voluminos, bogat in cup: ins, variat in ilustratii si
suplimente artistice, eleg tnt in exterior, el se presintá
in fie-care an si MAI CU SEA MA ÎN ANUL ACESTA,
farà pereche si fárá concurentá pe acest teren.
Pretul I leú. Pentru abonatii revis-
tei Albina" pretul 90 bani.
Col mai mare .( cel mai vast lnaga$in din jars si singurul care rinde Win
LA TOATE SEZOANELE
Bucuresci, Calea Victoriei 27, lingá Poliiia Capitalei.
lwliete pentru barbati Chete pentru dame
De vas Cu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 De gems, 9,95, 8,95, 7,95
extra -fine, 13,95, 12,95, 11,95 chevreaux,13,95, 12,95, 11,95, 10,95
Cu §irete, 13,95, 12,95, 11,95 ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,95
Ghete de lack pentru salon cu elas- High - Liffe, 16,95
tic $irete, 12,95, 11,95 color. 12,95, 11,95, 10,95
de lack intregi, 14,95 13,95 High - Liffe, 15,95, 14,95
facon Klapp e, 15,95 extra -fine, 13,95, 12,95, 11,95
pentru d- niïofit.14,95, 13,95 Pantofl pentru dame
cu nasturi, 15,95, 14,95 Colori si negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
glace vax Cu nasturi, 15,95, 14,95 5,95, 4.95.
chevr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95 Ghete pentru btteg, fete Qi copil
nasturi, 16,95 Pentru bäeti, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
Ghete color. simple, 13,95, 12,95 fete 6,95, 5,95, 4,95
beseturi, 14,95, 13,95 copil 5,95, 4,95, 3,95, 2,95
girete, 14,95, 13,95, 12,95 Numai la tae sezónele se pote gg&si in
nasturi, 14,95, 13,95 c&lt&minte bun& si Cu preturi fabulóse de
piele rus. 15;95, 14,95 eftine.
Pantofl pentru blirbatT Magasinul la tóte Sesónele ling& Politi&
Bucuresci, Calea Victories 27, Bucuresci.
De gems, 10,95, 9,95, 8,95
chevreaux american, 9,95 5%
frantuzesc, 12,95 I Cupon de reductie pentru cititorii Albinel.
color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 Cititoril revistel vor avéun scädémtnt de 60/a
piele ruséscá, 12,95, 11,95 din preturile Insemnate, presentiind cuponul.

'-'
Institutul de Arte Graficewww.dacoromanica.ro
CAROL GÖBL, Strada Dómnei 16. - Bucuresci.