Anul I — Nr. 67
Ese de t r e i ori in s e p t e m a n s : M e r c u r i - a ,
V i n e r i - a si D o m i n e c ' a , cand o cóla intréga,
cand numai diumetate, adeca dupa momentul
impregiurarilor.
Pretiul de prennmeratlone:
pentru Austria:
pe an intreg
n diumetate de an • • • • 4 » » „
„ patrariu „ r
p e n t r u R o m â n i a si S t r a i n e t a t e :
pe an intreg 15 fl. v. a-
„ diumetate de an • • •
„ patrariu n n
Viena 1 5 / 2 7 sept. césca nu va merge, pre cand din statele
Contele Juliu Andrássy, v. presie­ unite americane incep a se face eruptiuni
dintele casei deputaţilor Ungariei, cori­ pe teritoriul imperiului messican.
feu al partitei lui Deák, fuse — precum
ni spun mai multe diuarie — la Ischl,
unde Maj. Sa Imperatul petrecu câteva
dile, avend la sine resultatul pertratari- public cetitoriu interesat de eveniminte care
lor intre Belcredi si partit'a lui Deák pot avé influintia binefacatóre a supra culturei
împreuna cu bărbaţii de la guvernul un­ poporului r o m a n ; cand in cat permite impor-
guresc. Se asceptá ca studiand Maj. Sa tanti'a lucrului, pe scurt fac cunoscut „infiin-
acest résultat, se se pronuncie a supra tiare si introducerea conferintielor invetiato­
lui, deci caletori'a lui Andrássy erá com-
binatiune. Pana acum'a inse neci o reso- decembre 1 8 6 5 nr. 427 cascigand Ilustritatea
lutiune nu si-avù loc.
In Boemia se rădica mai multe
graiuri contra dualismului unguresc, ved
prin acést'a amenintiate si drepturile co­
ronei lui Wenceslau.
Romanii din Transilvania incep
forte cu incetul, nisce semne vedem in
„Gaz. Trniei," dar nu potem inca scida-
ca intr'adaver avem se le consideram de
inceput. Ei nu vor se scie de dualism, de
uniunea Transilvaniei, de ministeriu un­
guresc, si totuşi nu se mişca inca a-sies-
prime credinti'a lor cu greutatea si in
modul ce convine unei naţiuni in pose­
siunea deplina a consciintiei intereselor
sale. Avem téma cà Romanii Transilva­
niei se descépta prè tardiu. Momintele
sunt ultime, neci unul n'are se tréca ne-
folosit, daca vrem résultat favoritoriu,
dorintielor nóstre politice, daca vrem se
reparam cele omise pana acum'a.
— Negotiatiunile cu Italia au in-
naintat forte. Veneţia va primi din deto-
ri'a statului 3 5 milióne fl. in argint, ce
guvernul Italiei va plaţi Austriei in de­
curs de 2 0 de lune, in fie care luna cate
1 . 7 5 0 , O O o fl. — Diariele nemtiesci de
aici afla cà sum'a e mica, si cà generalul
Menabrea e curtenitorul catra inime mal-
tiamitórie.
— Imperatul Napóleoné de la Bia-
riti intrebà de Lavalette cum a primit
Austria cerculariul imperatesc? Lavalette
neavend date, se intórse catra principele
Metternich, care i respunse cà Austria
n'are causa a se pronuncia a supra cer-
culariului.
— Cabinetul Tuilerielor nu pare
înamorat iu rescolarea Grecilor, pre
semne crisea orientala nu-i vine la soco-
téla in aceste mominte. «La Patrie," dia­
riu inspirat cand si cand,are se observe:
„Grecia, care nu póté trai radiamata pe
poterile sale proprie, tinde la anessiunea
Candiei, sub pretestul de a o eliberá,éra
in realitate pentru a o pune sub protec­
toratul Rusiei. Cabinetul de Petrupole,
care conchise aliantia cu cel de Washing­
ton — aliantia ce principele Goroiacoff
o numesce providenţiala — promite Can-
dianilor ceea ce a denegat Polonilor, si
in orient propaga cà e scutitoriul celor
slabi, cu tóte cà in Caucas se demintiesce
inşusi. America spera cu influinti'a Ru­
siei ceea ce Turcia i-a denegat la sfatu-
turile poterilor apusane . . . " (Se intiele-
ge aci o insula in marea meditieraua, ce
America ceruse de la Turcia.)
-- Imperiul messican incepe a fi
paresit de Francia. Trupele francesci au
7 fl. a. v.
2 » » „
8 n jt n
4 * * „
se se retragă, împrumute si miliţia fran-
C a r a n s e b e s i u 8 sept. 1866.
Cred cà voiu servi cu un ce plăcut o.
resci" si in eparchi'a romana a Caransebcsiului.
Conform conclusului consistorial din 10
Sa D . Episcop al nostru concesiune mai inalta
spre infiintiarea si introducerea acestor confe­
r i n t i e ; in siedinti'a consistoriala din 2 1 juliu
1866 s'a ales opt comisari de conferintie, din­
tre invetiatorii cei mai destinşi, si anumit: D D .
Stefan Lipovanu si Basiliu Nicolescu din Lo-
gosiu, Martin Tiapu din Fizesiu, Ilie István
din Sipet, Iosif Novacu din Oraviti'a, Antoniu
Mustetiu din Făget. Inso fiind cà nóa banatie-
nilor nu erá lucrul specialmintc mai de aprópe
cunoscut; s'a vediut necesitatea — pentru de
a dá mai nainte informatiuni comisarilor, a
aduce din Transilvani'a — unde conferintiele
invetiatoresci sunt infiintiate mai dc mulţi ani
— un bărbat deplin versat in conducerea unor
astfcliu de conferintie; deci, la invitarea Ilu-
stritatii Sale D . Episcop a venit in medilocul
nostru R. paroc si invetiatoriu din Turcbisiu
D. Nicolau S o i u , un bărbat intr'adever bine­
venit, plin de afabilitate si modestia esemplara,
p r e langa aceea provediut cu pracsa si desteri-
tate rara in propunera tuturor invetiaturilor
din scólele populare. —
In 29 august adunandu-se dara toti nou
denumiţii comisari de conferintie in beşeric'a
catedrala, s'a facut inceputul cu chiamarea du­
hului sant. intonandu-se cântarea: Impcrate
ceresc mangaitoriule" s. a. dupa care Ilustrita­
tea Sa D . Episcop tiènù u n a cuventare forte
petrundiatóre catra comisari si poporul adunat:
despre problem'a scólelor populare, despre sco­
pul conferintielor invetiatoresci si despre deto-
rintiele comisarilor de conferintie, recomandând
in fine p r e R. D . N . S o i u ca informatoriu
despre modul cum au acele detorintie a se im­
puni. D u p a acést'a R, D . N . Soiu respunse
p r i n u n a cuventare plăcuta, esprimendu-si m u l -
tiamirea ferbinte pentru încrederea cu care l'a
onorat p r e D-Sa, nu cà dóra intre fratiî bana-
tieni nu s'ar afla bărbaţi destinşi in cultura s.
a. ci pentru cà a crediut Ilustritatea Sa, a fi
D-Sa mai deaprópe versat in acest lucru
forte ostanitoriu s. a. apoi intorcendii-se catra
nou denumiţii comisari dechiara conferinti'a de
informatiunc de deschisa, deci asiediandu-se la
mésa dupa conscrierea membrilor conferintici,
s'a inceput desbaterea asupra cărţilor din soó-
lele populare p e n t i u a statori uniformitate i n ­
t r u invctiatur'a pruncilor. Si asiá fiind timpul
amânat, si esind Ilustritatea Sa D . Episcop din
biserica fu petrecut pana la resiedintia, unde
fusera toti comisarii invitaţi la prandiu. La trei
óre dupa amédiadi adunandu-se érasi in biseri­
ca, s'a prefipt materiele de propus pentru clas'a
I., II., I I I . si a I V . pana tardiu sér'a. E r a Marti
in 30 august dupa amédiadi s'a pertraptat cu
elevii începători de clas'a I. din tóte materiele
respeptive, facendu-se probe cu pruncii ince-
petori, mai antaiu de fie care comisariu, apoi
R. D . N. Soiu insusi a aretat cum debue a pa­
si cu acest despartiament, spre mare plăcere si
viua multiamire a tuturor privitorilor; ca un
ce suprindiatoriu ni-a fost la toti, propunerea
de a esercifá pe pruncii incepetori, sub timpul
in care invétia trasurile fundamentale pentru
scriere, cu destingerea sunetelor unor cuvinte;
p r i n ce nu numai se inmultiesce avuti'a cuvin­
telor in gur'a pruncului, ci se indelatnicesce
simţirea audiului — si asemenea s'a urmat si
in dilele urmatóre, adeca: in 31 aug. si 1 sept.
Viena, vineri 16/28 septemvre 1866.
Prenumeratiunile se fac l a toti d d . |DţggTW»t-'-
dinţi a-i nostri, si d'adreptul l a Re»<M$u»ei'
J ;
Stadt, Vfallfischgasse Nr. 8, MezzanBi,'- 6îi*ae
sunt a se adresa si corespundintiele, ceNţjyiwţaiî
Redactiunea, administratiunea séu specul
câte vor fi nefrancate, nu so vor primi, éra cele
anonime nu se vor publica.
Pentru a n u n c i e si alte coiuunicatiuiii de i t t e ­
res privat — se respunde cate 7 cr. de linie;»
repetirile se fac cu pretiu scadiut. Pretiul
timbrului cate 3 0 cr. pentru u n a d a t a , se
antecipa. Speditur'a: Mariahilf, Windmühl­
gasse Nr. 2 9 . unde se primesc insertiuni.
despre propunerile din clas'a I L , I I I , si a I V . Sér'a D . D . invetiatori in semn de recu­
desbatendu-se si tóte puntele din instrucţiunea noscintia catra Comisariul lor, au improvisât
litografata in cancelari'a episcopésca. una cina modesta fratiésca, la care au fost in­
L a tóte acestea Ilustritatea Sa D . Episcop vitaţi P . O. D . protopop si R. D . D . preoţi lo­
din inceput pana la fine, in tóte dilele nainte cali, cu care ocasiune s'au rădicat toaste: pen­
si dupa amédiadi a partecipat cu cea mai în­ tru" Majestatea Sa bunul nostru Imperat F r a n ­
cordata atenţiune dand la multe impuls si m a - cise Iosif, càci prin gratl'a Majestatii Sale s'a
n u d u c e r e catra mai mare chiarificatiune si p r e - dat si romanilor ocasiune, de a se i n g r i g i de
cîsitate, ce s'a primit cu viua recunoscintia de desvoltarea lor spiretuala si materiala, apoi pen­
catra comisari. I n fine Ilustritatea Sa, si-a r c - tru Ilustritatea Sa energiosul nostru D . Epis­
dicat cuventul, catra comisari; provocandu-i, ca cop, pentru P . O. D . protopop, pentru Comi­
cu aretat'a desteritatc si zel, se se nevoiésca a sariul oonferintielor, invetiatori s. a. Inca am
comunica si invetiatorilor din eparchi'a sa, cele de însemnat cà acésta petrecere ilara, fu înco­
pertraptate si asiediate in aceste conferintie de ronata cu u n a fapta nobila: u n studinte serac
informatiune; facendu-se apostoli adeverati a din L . presentandu-si testîmoniele, se facù una
unei ere nóue pentru scólele populare si cul- coleptiune bunicica, la carea promisera doi bra-
tur'a poporului roman, spre care scop li si im- vi invetiatori a adauge din micutiele lor lefe si
partesiesce binecuventarea Archiereésca; si asiá a n u m e : D . P u p u 12 fior v. a. si D . C i m p o -
fie care comisariu bineinformat, s'a dus in n e r i u 6 fl., v. a.
G. P.
tractul protopopesc la care a fost denumit; din­
tre c a r i : R. D . N. S o i u s'a dus in tractul Lo-
gosiului, éra D . Stefan L i p o v a n u a remas aici J a 111 in 8. sept. 1 8 6 6 st. v.
de comisariu pentru tractul provincial al Ca-
Conferintie. invetiatoresci,
ransebesiului.
Domineca in 4 1. c. luni si marti s'au
Prima conferintia invetiatorésca
tienut in Racasdia conform instrucţiunilor Ilus-
in Caransebesiu s'a inceput in 4 sept. Dupa fi­
triss. D . episcop al diecesei Caransebesiului
nirea S. Liturgii facendu-se inceputul cu chia­
conferintiele anuale invetiatoresci cu invetiato­
marea D u h u l u i S. prin intonarea cântării în­
rii din protopresbiteratul romanesc al Bisericii-
datinate: „Imperate ceresc" s. a. apoi P . O. D .
A l b e sub presiediul Rdss. D . protoparinte
protopop Nicolau Andreeviciu conform pro­
Iosif Popoviciu din J a m .
gramei din instrucţiunea p e n t r u conferintie,
I n 4 la 1/26 óre ante de me'dia-di toti
tienù una cuventare corespundietóre festivităţii
invetiatorii se adunară la s. biserica, unde apoi
acesteia de mare insemnetate pentru invetia­
la 9 óre se incepù S. liturgia, asistând pre
torii si scólele nóstre populare, dechiarand in
langa P . O . D . protopresbiter u n numer în­
fine siedinti'a de deschisa; dupa aceea comisa-
semnat de preuti si u n diacon din loc. I n de­
riul conferintiei invetiatoresci D . Stefan L i p o ­
curgerea s. liturgie se aretà escelinte întregul
v a n u amesurat programei din Instrucţiune
Corp invetiatoresc. cat in cântările bisericesci
desfasiurà pe l a r g : care este problem'a scólei
asiá si in ceremonii, dar mai vertos sub inve­
preste tot si care este in deosebi problem'a scó­
tiatoriul d. G. Lazar din Vraniutiu. Cu finea
lelor nóstre populare s. a. I n fine D . Ianosiel
invetiatoriul din Zagujeni esprese p r i n u n a cu­
acestui act suslaudatul protopresbiter p r i n o
cuventare potrivita, aretà mai p r e l a r g insem-
ventare scurta, dara plăcuta, — in numele
netatea si folosul conferintielor intru înainta­
colegilor sei bucuri'a si multiamirea comuna
rea invetiamentului si a culturei in poporul
catra Ilustritatea Sa D . Episcop pentru infiin­
nostru, — deschise conferintiele. L a acést'a
tiarea si introducerea conferintielor invetiato­
resci si in eparchi'a romana a Caransebesiului.
aretà D . invetiatoriu din Fizesiu M. Tiapu ca
conducatoriu al acestor'a cu o vorbire nimerita
Deci pasind se la ordinea dilei, dupa conscrie­
medilócele cele mai sigure pentru a înainta în­
rea membrilor conferintiei, din p u n t in punt
tregul edificiu de invetiament, si a ajunge sco­
tóte pertraptarile si asiediamintele conferintiei
pul ce-1 dorim cu toţii. D u p a amédiadi s'a p a ­
comisarilor s'au comunicat invetiatorilor pre-
sit la conscrierea invetiatorilor sfarsindu-se cu
senti si cu ghibacia perfepta si isteţime deslucit
servitiul divin de sér'a.
prin D . Comisariu, pasindu-se la tóte dupa
A dou'a di asistară toti invetiatorii la
modul aretat in conferintiele comisarilor —
servitiul de demanétia si dupa „Imperate Ce­
si conform programei din instrucţiune in trei
resc" ca totdeun'a, conferinti'a se incepù la 8
dile, in care Ilustritatea Sa D . Episcop, necur­
mat totdeun'a pana sér'a tardiu la lumina a óre. Esind mai multi invetiatori la tabla espu-
luat parte forte activa cu u n a perseverantia sera tóta procedur'a in deprinderea manei pen-
din carea se póté vedé: cat i jace de mult la tru scriere, in urma recapitula cu cea mai mare
inima, acésta întreprindere salutaria pentru chiaritate tóta procedur'a la metod'a scrierei d.
scól'a si biseric'a nóstra, care p r è îndelungat inv. 1. Orza din Ciclov'a-rom. si d. T . Ignia
timp a suspinat dupa u n Archipastoriu asiá zelos. din Rusova-nóua. Venind apoi r o n d u l la pro-
punerea socotii — si gramaticei cu cartea de
Marti in 6. Septembre finindu-se pertrap-
cetire a D . Prof. Z. Boiu espuse mai vertos D .
tarca materielor de invetiament D . Comisariu
Comisariu M. Tiapu intr'un mod de tot lim-
Stef. Lipovanu, încheia conferintiele cu una
pede, finindu-se tóte acestea la 7 óre cu servi-
cuventare amesurat Instructiunei, constatóre
tiul devin de sér'a.
din 9 punte. *) In fine multiami flustritatii
A treia di marti se luà amesurat progra-
Sale pentru participarea neobosita la conferin­
tiele acestea, la ce Ilustratea Sa respunse: cà
mei cetirea instrucţiunilor pentru invetiatori;
s'a cetit §. de §.dandu-sc la fie-care §. deslucirile
se bucura de resultatele conferintielor tienutc
necesarie, atat din partea P . O. D. protopop a
si spéra cà invetiatorii din respoteri vor nisui
districtului, cat si a de D . Comisariu, facendu-
a folosi acelea in scólele lor, éra pentru oste-
se si unele observări potrivite din partea mai
nelele sale, se esprima cu Apostolul: cà m u l -
multor invetiatori. Unele din aceste observări
tiamesce lui Ddieu, cà cu acést'a si-a potut im­
facura impresiune plăcuta in cei de fatia, càci
p u n i una dorintia si tot deodată si detorintia
sânta; dara nu póté trece cu vederea a nu-si
vediend invetiatorii folosul conferintielor
propuseră, cà in anul venitoriu nu 3, ci 5 dile
esprime recunoscinti'a Archipastorésca, facia
se tiena consultările.
cu D. Comisariu de conferintie, pentru condu­
cerea zelósa si intielépta a acelor'a. Dee Ddieu Acestea le fini P . O. D . protopresbiter
ca se audim asemene îndestulare despre aface­ prin o cuventare aducend a minte invetiatori­
lor santieni'a chiamarii lor, si cà de la împlini­
rile si acelor'a lalti D, D. Comisari de confe­
rea cu scumpetatea detoriei lor aterna cultur'a
rintie.
si fericirea poporului — si u r â n d Esc. Sale D .
archipastoriu si Mitropolit A n d r e i u Br. de
Astfeliu de cuventari si lucrări de conferintie in­
S i a g u n a cat si P r é Santiei Sale D . episcop al
vetiatoresci, ar merita se se dee in una brosiura
nostru I ó n P o p a s u pentru meritele lor cele
prin tipariu la lumina, éra d'in folosul curat se se
mari, ce le au pentru biserica si naţiune u n
formeze un fond pentru invetiatorii cari se vor des-
tinge in carier'a invetiatorésca, - „Se traiésca la multi fericiţi a n i . " D u p a acést'a
lasand invetiatorii cei de fatia unul a l t u i - a u n u
remas bun, se indepartara.
F r u m o s de imitat e, càci Rdss. D . proto-
presbiter I. Popoviciu mai mulţi preuti din
loc si p r e j u r , precum fi D . D . Vuia judele
cercului si notariul Com. si j u r a t on. Dragomir
din J'am asiá si pedagogii din acest district as­
cultară la desbaterile conferintielor. Convin­
gerea mea si a» întregului corp invetiatoresc
esprim, cà D . Comisariu al acestor conferintie
M. Tiapu posiede calificatiunile misiunei sale.
J o a n M i u teolog.
Cou (cottul Biharéi) 22 sept. 1866.
On. die - Redactori Opidul nostru mic,
frumos, dar cu viétia monotona ca tote locurile
mici, in 2 1 lunei cur. avu di straordinaria,càci
llustritatca Sa d. Szlávy corniţele supr. al Bi­
haréi facend caletoria prin comitat, in numit'a
di la 12 dre sosi in medilocul nostru.
Sosirea Ittei Sale ni o vestiră trei des­
cărcări de tréscuri (pive.) F u primit de popor
si intieligintia, cuventari catra popor si d'in
popor n u s'au tienut (Ittea Sa nu scie roma­
nesce, in cott sunt 250.000 de suflete romane)
un j u d e s'a încercat a adresa câteva cuvinte
Ittei Sale, d a r n u le invetiase tocma bine, si
urmarea fu confusiune.
P o p o r u l — adunat parte la porunca par­
te de curiositate se véda — cum dice e l : ce
usiorare ni se aduce, — nu fu scos afara inde-
siert, ci capetà u n vas de rachiu, se luară ome­
nii la beute, pana ce lun'a o vedeau numai in
apa.
La 2 dre s'a început prandiul la care fu
invitata tóta intieleginti'a d'in cerc si d'in loc.
Toastele nu lipsiră, p r e cand afara tunau trés-
curile.
Sér'a la 8 óre d. j u d e cercuale a p o r u n ­
c i t luminatiune, s'a efeptuit in 15 minute.
In ondrea comitelui supr. dl j u d e cerc. a
dat un bal, la care inse Ilttea Sa putien parte-
nel etc. Totdeodată mi ieu libertatea a—Ti A r a d , 2 2 sept. 1866. octomvre va veni érasi la Pesta. — Se mai vor-
face cunoscut, c à : si regimentul nostru lini'a besce cumca maj. Sa imperatul va cerceta sî lo­
de infanteria a Archiducelui Iosif nr. 37 astadi (Pretiul bucatelor-.) T e r g u l nostru de curile câmpului de bătălia din Boemia.
se deslóca de la Bruc langa riul Lait'a in for- septemana remasa neschimbat in privinti'a pre- — Contes'a Maria Kinsky sub pro-
taréti'a Olmütz in Moravia. — Regimentul tîurilor si a căutării, g r â u l si acum se caută tectiunea curtei imp. a întemeiat o loterie de e-
Archiducelui Iosif nr. 37 are cercul de intre­ mai mult de cat cele lalte bucate, si se vendu fepte spre folosul lipsiţilor d i n Boemia. —
gitate in Oradea-mare. — A r fi de dorit ca si in cantităţi mai mari cate cu 4 fl. 5 0 — 4 fl. = Prelegerile la universitatea din
alte regiminte u n d e se afla romani se se publice 70 cr. v. a. de metiu, grâul curat de Banat avu Pest'a se v p r incepe — din caus'a colerei — l a
in „ A l b i n a " , care regimentu si unde e deslocat. trecere cu 4 fl. 80 — 4 fl. 8 5 cr. de metiu; 1 ma noemvre, éra cursul teologîc tot d'acolo
s e c a r ' a nu se p r è caut'á si trecù cu 3 fl.25cr.; in 27 octomvre.
D. B
o r d i u l cu 2 fl. 3 5 — 4 0 cr. de metiu.; c u c u ­
— Separi inPompeii se fac acum mai
r u d i u l e si mai putien căutat si nici cà i sciu
energios d e cat mai nainte. Se nisuesc a se
pretiul. —
România. conserva nevatemate tote statuele si casile in­
undate de lava, ca se póta servi de anticitati.
„ W i e n e r Abendpost" suplementul diua­ T e m i s i d r a , 21 septemvre 1866. = „ N . F r . P r . " vre se scie cumca in
riului oficiale imperatesc, numai in nr. de
Fiind cà căutarea bucatelor remase tot septeman'a venitóric vor tiené conferintia au-
marti sér'a descrise caletori'a Măriei Sale
ca si in septemanile trecute, pretiul grâului tonomistii si centralistii.
Domnitoriului României prin tienuturile de
se urcà cu cate 5 — 1 0 cr. de metiu. Pretiurile = Camer'a de negotiu si industrie din
preste Milcov.
erau: G r a u l de 8 7 — 8 8 S" cu 4 fl. 6 0 — 4 fl. Carintia trimisa o adresa la Viena in carea se
Acésta intardiare a numitului organ nu
70 cr.; cel de 8 8 — 8 9 ti cu 4 fl. 75 — 4 fl. róga pentru conchiamarea senatului imp. si a
ne suprinse intr'atat'a ca modul in care e des­
85; cel de 8 9 — 9 0 ti cu 4 fl. 90 — 4 fl.95cr.; dietei ungariei spre scop de a u n i imperiul p e
crisa caletori'a. Constata pretotîndenea bucuri'a
s e c a r ' a de 7 8 — 8 0 ti cu 3 fl. 30 — 3 fl. 3 5 ; basea dreptului de stat.
poporatiunei, primirea solena, darurile aduse
o v e s u l de 4 5 ti cu 1 fl. 4 0 — 1 fl. 4 5 cr. si Din Valcaniu (cottul Torontal) pri­
Domnitoriului, si cà portarea Mar. Sale a sciut
10 % ; o r d i u l de 6 8 - 7 0 ti cu 2 fl. 4 0 cr. mim o epistola privata ce ni spune cà judele
se atragă multe inime, si dintre cele neaplecate
de metiu. corn. voiesce se alunge p r e invetiàtoriu din sat,
mai nainte.
pentru cà si-cere salariul p r e cale politica!
Desl e numai corespundintia diaristica, si „ F r a ţ i l o r ! se alungam pre invetiatoriul acest'a"
inca unica in felîul acest'a, totuşi speràm cà V A R I E T Ă Ţ I . ar fi dis cineva naintea sântei beseriei.
g u v e r n u l Majest. Sale nisue d'acù a face studio
= Perderile cunoscute pana acum'a p r e = U n preot sfatiù poporenilor sei ca se
mai întemeiate in orient, n u ca cele din trecut
nimicésca tote cărţile (opuri) ce t u r b u r a mintea
oari erau pentru partea de unde nu potea veni folos. campul de bătălia de la médianópte sunt din
si strica inimele. I n diu'a urmatória un satén
— D e la Constanfinopole n'avem neci partea miliţiei imperatesci: 6643 morţi; 16,433
batrin aduse cărticelele de dare ale sale si ale
o scire in caus'a recundseerei Domnitoriului de raniti si 26,774 perduti.
catra Sultanul. = Intieligintia. N i aducem a minte cà vecinului la preot, observând cà aceste cârti i
causéza multa spartdre de cap.
— Despre creditul din România are „Gaz. invingerea Prusilor a supra armatei imperatesci
— Udmanic renumitul hotiu din Croa­
T r n i e i " urmatdre scire: C u creditul in piatiele s'a atribuit parte mare intieligintiei ostaşilor
ţia, vediend cà va se cadá in man'a justiţiei, se
comerciale sta forte reu. Mai mulţi negotiatori prusesci, educatiunei ce primesce poporul in
împuşca.
au luat de vre o trei ani incóce mod'a de a Prussia. Asta credintia o mai intari si interesul
= D i n Oradea-Mare ni se scrie: Scólele
bancrotá precum se dice pe sub mana. E i ade­ ce l'aretau Prusii pentru scóle in Boemia, intre
gimnasiali si normali se vor incepe aici numai
ca scriu pe la toti fabricanţii si creditorii de altele in comun'a Habstein in cercul B. Leipa
la 1 noemvre. — O domnisidra romana se face
din afara se dicem cam asié: „Domnule! D c oficiri si gregari prus. se infatisiara la esamen.
luterana, fiind cà se mărita dupa u n j u d e u din
atati ani trebile mi m e r g forte reu, in cat = Organisatiune militară întreprin­
A r a d , care s'a luteranisat. F i i n d raritate, dem­
astadi déca m'asiu dechiara de falit, n'asiu fi in de Francia. P a n a acum'a numai propuneri se
na de însemnat. A r fi de dorit se n u mai in-
stare de a plaţi oreditorilor mei nici 2 0 ° / din facura I m p e r a t u l u i la demandatiunea lui. Pro­
0

cipà. tardiàm a ni infiintiá scóle pentru fete, càci

capital. D a r fiindcà dv. mi-ati fost totdeauna punerea p e n t r u organisare ca in Prusia cu g a r -
U n d. notariu, roman" de al nostru, a u - eduoatiunea primita in institute străine nu e
buni, eca-me promit a v e p l a ţ i 6 0 ° / (séu70°/" ) d'a tierei (Landwehr) are mai mare sperantia
0 0

dind de venirea Ittei Sale s'a silit se toemésca romanésca.

din ceea ce aveţi se luaţi de la mine, inse si de reesit, ea inmultiesce poterea militară, redu-
ceea ce lenea lăsase se fie stricat, si in diu'a de = Principes'a din Dania D a g m a r in-
acésta suma numai in trei ani succesive p e cate cend totodată tempul siervitiului activ, cand
St. Maria scóse trei sate la facerea drumului. credintiat'a principelui de corona din Rusia a
trei luni si fara nici un interes, totodată si cu atate.bratie se retien de la produptivitate.
In fine tóta primirea ar fi fost buna, daca conditiune ca se n u incetati a-mi trimite si pe sosit in fortareti'a Kronstad in 26 1. c. unde o
== Diuariul oficiale a publicat actul p u ­
nu ne-am fi dedat a duce etichet'a pana la ser­ viitoriu marfa ori cata ve voiu cere, éra de nu, intempinara imperatul si imperatés'a rusésca,
blic relativ la naegatiunea gurilor Dunărei,
vilism. Daca in locurile nóstre romanesci, vine eu trebue se dau cheile la tribunal etc." conducendu-o la Zarskoe-Selo. Intempinarea
subscris la Galati in 2 noemvre 1865, ratificat
atare om de catra apus, mai vertos daca e domm din partea poporului erá vesela. P r e sera se
Ce se faca fabricanţii si comisiunarii la Paris in 2 8 martiu 1866. prin representan-
mare, apoi se vedi cà dé dragul unuia tóta tié­ pregatesce iluminatiune.
străini? E i pusi intre ciocan si nacovala sunt tii Franciéi, Austriei, Italiei, Prusiei, Angliei,
r'a nóstra incepe a vorbi unguresce, măcar cà = D o i ostaşi austriaci, venind din prin-
siliţi a p r i m i si asemenea conditiuni, ca si cum Rusiei si Turciei.
dieu nu scie bine, ci numai ciolborosesce. sóre prusósca aduseră cu sine o flamura impera­
le-ar primi de la bandîtii din codrii.Pe astfeliu
O. o. = Epistole CU bani se afla la c. r e g .
de bancroti i vedi apoi primblandu-se in tra­ tésca. Acést'a s'a intemplat: D u p a finea luptei
direcţiune postale a Austriei inf. Aceste epis­
suri de Paris si figurând in strainetate ca grafi, de la K ö n i g g r ä t z acest doi ostaşi retacisera in
tole 3 1 la numer contien sum'a de 7234 fl. v.
De langa LogOSM 21 sept. 1866. baroni, principi etc., vedi inse din ei a r u n ­ păduri, unde observară cà niste călăreţi pru­
a., dintre cari un'a songura contiene 2 5 7 1 éra
caţi si in Clichy (arest p e n t r u detorii) din Paris, sesci vin a supra lor cu o flamura austriaca;
Mai mulţi invetiatori se plâng a supra dóua cate 1500 fl. v. a. Tote sunt retornate ne-
Vien'a s. a. Eca pentru ce disese dn. L a u r i a n u ostaşii se ascunseră in tufisiu si cand numiţii
preoţilor lor, pare cà pecatul stramosiesc i aflandu-si adresele, nici p r e cei ce le a trimis.
in camer'a legislativa in tonul seu sarcastic, ca călăreţi veniră in apropierea lor, i luară la
chinuie si in viétia, càci ved cà asupririle si Direcţiunea respeptiva face cunoscut, cumca de
de aici incolo t o t i romanii se primésca titul'a semn, flamur'a remase in posesiunea austriaci-
pismuirile in multe locuri n u mai incéta. Asiá la 18 diecemvre a. c , daca n u se vor aflá cei
de principes, pentru cà omenii noi (Parvenu, lor. Numai de cat o descosura do la r a d a si o
ne aflàm si noi cu preoţii nostri, cari, dupa ce au drept se le pretindă, va dispune despre
Emporkömmling) vrei nu vrei, toti ca unul încinseră p r e langa corp. Plecând d'aici mai
cum se scie, au se fie lumin'a lumii si sarea ele dupa §. 31 al stat. postale.
jóca rol'a de principe. departe cadiura in prinsóre prusésca, dara li suc­
pamentului. Dniile lor inse se porta cu scól'a = Prelegerile la universitatea di n cese de ingropara flamur'a i n t r ' u n loc insamnat,
si cu cultivarea poporului in astfel d e mod pre­ Viena se incep la 1 optomvre. de unte cand se intdrsera o desgropara si o a-
cum nu ascépta scopul. Ma ici colè vedi cate
= Castig in loterie. Representantele dusera la regimentul respeptiv.
u n u l tocm'a inimic culturei. Cine n u e as­ Economia. de pana acum al Austriei in Berolin, contele
tadi destul de p ă t r u n s de dorinti'a si necesita­ = Curteniri. P r e timpul bătăliei, pri­
O r a d e a - M a r e 2 5 sept. 1866. Ales. K a r o l y i caletorind spre Biariti se opri in^ măriul comunei Gitschin avuse in cortel la 30
tea cultivării poporului, si care p r e langa tote
Baden-Baden unde pusa o suma nenumerata in j u n i u pe principele'prusesc Federic Carol, care
sfatuirile si demandatiunile superiorilor lor in­ I n piatiul de septemana, d i n orasiul nos­ joc si-i aduse un castig de s i e s e d i e c i m i i
ca n u conlucra spre acel scop sant, acel'a nu tru, bucatele trecură cu urmatórele pretiuri: si pleca in diu'a urmatóre, éra in 2 j u l . veni
fl. v. a. regele Prusiei tot in acel oortel, aredicatur'a
merita alt nume. — Si de mi a r spune dre-ci- Siniculu de grau curat cu 7 fl. 4 0 cr. a. intie-
n e despre atari preoţi acestea, apoi n u asiu leg fruntea g r â u l u i ; g r â u l mestecat 6 fl. v. a. — „Srbobran" proiepteza ca, decumva I. Primăriul cu o deputatiune a comunei
crede, dara dorere, cà sengur me ved sîlit a secar'a 5 fl. 20 ordiul 4 fl. v. a. Cucurudiul evenimintele den Orient vor avé résultat favo- voiá se mérga la regele. Suînd pe trep­
face cunoscut, cà sunt inca atari preoţi cari vechiu 6 fl. v. a. am vediut si cucurudiu de es­ ritoriu, in locul Turciei se se intemeeze 4 sta­ te, un oficir prus de la usari lî striga din
sfătuiesc p r e popor „se nu dee pruncii la scdla, timp d a r erá cam mole Iu ţinea cu 4 fl. v. a. turi federative si anume, unul serbesc,bulgăresc, d e r e t r u : „Majestatea Sa va demanda cand
ca se vedem ce va poté face invetiatoriul, dre sinicul, avem sperantia de cucurudiu destul cà romanesc si grecesc. are se ve primésca." P r i m ă r i u l retornà cu de-
nu lu vom poté scóte din sat?" — Acésta in- timpul e b u n , oves 3 fl. v. a. linte cu 10 fl. v. = I n foile serbesci vin mai multe core- putatiunea, si trecend p r e langa oficir saluta,
vetiatura o da poporului u n preot din comun'a a. sinicul, malaîu menuntiel 11 fl. v. a. sinicul spundintie, ce esprima învoire generala la mee- punend apoi pelari'a p r e cap, dar oficirul i de­
nóstra fumând din ciubuc mai l u g de u n cot, Fasola numai cu iti'a, costa 8 cr. v. a. T e r g u l tingul şerbilor din Becicherecul mare. de pelari'a la pament. P r i m ă r i u l o rădica cu
si fiind cà eu sum sengur invetiatoriul atacat de vite cornute e oprit in Orade numai care cu umilintia, coborând in curte întreba cine e ofi­
= Vinul nou. D e n Versietiu se scrie
prin aceea, o si aduc, desi anonim, la cunoscin­ boi umbla prin orasiu pentru caratur'a vinuri­ cumca acolo negotiul cu vin incepe a fi forte cirul, la ce i se respunse cà e principele Fede­
ti'a celor ce trebuie s'o auda. ric Carol, cel'a d'alalta ieri, a schimbat numai
lor, cu ocasiunea culesului. Porci macri de 1 vital. Vasuri se aduc si cumpera necontenit
uniform'a, a voit se convină cu regele. Se*ntie-
U n i n v e t i a t o r i u banatian. an parechi'a cu 40 fl. v. a. ti de slănina pentru cà e lipsa de ele. Vinul s'a c a p a r i t p a n a
lege cà primăriul fu suprins de portarea p r i n ­
cu 3 8 cr. v. a. Carnea prospeta de porc ti cu nici n u s'a stors. Culesul se aréta forte cu spo-
cipelui. Istoridr'a o publica acu prin diuarie
24 cr. v. a. Carnea de vita ti 16. cr. v. a. Car­ r i u , si de must (vin dulce) inca nu va fi lipsa.
chiar primăriul.
B r u c langa Laita 2 6 sept. 1866. nea de dia ti cu 10 cr. v. a. pesce nu prè I n septeman'a trecuta se vindîi vinul rosiu cam
cate cu 6 fl. de acov, (pretiu medilociu) nego-
O. D . Redai tor! D u p a u n telegram de avem, lebenitie erá de tot multe dar acum e
oprit a mai vinde in terg, cà mâncând un biet titorilor din Viena; vinul roşcat (schiller) cate Viena, 27 septembre. Burs'a de sér'a
astadi a diuariului „ P r e s s e " , r e g i m e n t u l G y u l a i
cu 4 fl. 50 or., éra cel alb vechiu cate cu7-8fl. de la 2 6 1 . c. I m p r u m u t e l e de stat c u 5 / 55.60,
e deslocat la A g r a m in Croati'a. Acest brav tieran un piepine, a morît cu el a mana in
0
0

T e m p u l e forte favoritoriu pentru cules.

regiment a fost de cinci ori in batali'a trecuta, medilocul piatiului, si visitandu-1 medicii au — 5 5 . 7 5 . Obleg. desărcinare! do pament u n g .
are cercul de intregitate in A r a d u l vechiu. aflat cà din pepine au capetatu colera. I n j u r u l = Majestatile Lor imperatul si im- 6 6 . 5 0 , - 6 7 . — . transilv. 63.50, 6 4 . 5 0 ; B a n .
Soldaţii dintr'acest brav regiment sunt mai toti Oradii de bdl'a acést'a pana acum'a nime n'au peratés'a au sosit din Ischl in 2 5 1. c. spre ase temes. 66.50, 6 7 . — ; bucovin. 6 4 . — , — 6 5 . — ,
romani ploiati ca mine, cari sciu ce insemnéza morit. recomendá de la regele Sassoniei care e r i — d u p a G a l b e n u l 6 . 1 0 — 6 . 1 1 ; Napoleondori 10.25—
cuvintele: gregariu, liberat, corporal, ducatoriu, Agricola. cum se dice — a r fi părăsit Vien'a. — D u p a 10.25; Imperiali rusesci 10.50,10.55; A r g i n t u l
sergent, locutieninte, maioru, vice-colonel, colo­ „ H u n g . " Maj. Sa imperatul cam catra finea l u i 127.75—128.—.

Editor: Vasile Grigorovitia. In tipografi'a Mecbitari&tilor. Redactor respundiatoriu: Giorgiu Popa (Pop).