Anni I — Nr. 6 4 Viena, vineri 9/21 septemvre 1866.

Ese de t r e i ori i n septemana: M e r c n r i - a , Prenumeratiunile se fao l a toti d d . co

V i n e r i - a si D o m i n e c ' a , cand o cóla intréga, dinţi a-i noştri, si d'adreptul l a Red
cand numai diumetate, adecă dupa momentul Stadt, Wallfischgasse Nr. 8, Mezzani
impregiurarilor. V sunt a se adresa si corespundintiele, ce
Redactiunea, administratiunea seu sped
Preţ lai de prenameratiunei câte vor fi nefrancate, nu se vor primi, éra
pentru Au3tria: anonime n u se vor publica.
pe an intreg 7 fl. a. v.
n diumetate de an • • • • 4 » n„ Pentru a n u n c i e si alte comunicatiuni de Î L te­
„ patrariu „ * 2 n n„ res privat — se respunde cate 7 cr. de linie,
p e n t r u R o m â n i a si Strainetate: repetirile se fac cu pretiu scadiut. Pretiul
pe an intreg 15 fl. v. a_ timbrului cate 30 cr. pentru u n a d a t a , se
„ diumetate de an • • 8 » n» antecipa. Speditur'a: Mariahilf, W i n d m ü h l ­
„ patrariu » n • 4 » « „ gasse Nr. 2 9 . unde se primeso insertiuni.

mare supra sórtei imperiului turcesc. cra cu diu'a, séu negotiatori cu articuli d e lues, S e n e întrebam serios la co n e pot folosi
Vieaa 8 / 2 0 s e p t . Daca va învinge Turcia, descuragiéza ;
dmeni fara capital si inpraschiati, p e r fdrte lîmbele străine in scdl'a şatenului roman? V a
1 usior. Catolicii numai intr'uncle cetati sasesci scî tieranul, esit d i n acea scdla, magiaresce séu
pre rescolati, é r a d a c a v a c a d é , insufla!
Astadi e anul de cand aparii mani­ afla beserici proprie si coreligiunari, cari sunt nemtiesce? Me îndoiesc fdrte, pentru câ cursul
c u r a g i u si cel o r ' a d i n p r o vinciele v e c i n e ,
festul imperatesc ce s u s p i n s e c o n s t i t u - mai numai deregatori, militari, papucari, croi­ scol. n u fu de ajuns, si daca ar fi fost, tot n'ar
si n u n e - a r s u p r i n d e v e d i e n d r e s c o l a r e a tori s. a. d'asemene industrieri. I n t r e altele co­ fi reesit pentru câ in cele mai multe locuri neci
tiunea d e n faur, l a s a n d b ă r b a ţ i l o r de la
estindiendu-se. lonisarea unor comune tirolese aioi, in loc de invetiatorii n u cunosc limbele acestea, nu pot
guvern — nuoi p'atunci — se ingrigésca
I n fati'a a c e s t o r e v i n e m i n t e F r a n c i a Brasilia, ar fi profit mănos in economia. Favo­ dar se dee instruire perfepta.
a m e s u r a t c o n v i n g e r e i l o r de c o n s t i t u i r e a
r u r i d e o s e b i t e ar trebui se le manifesteze Se presupunem inse câ cursul a r fi l u n g ,
constitutiunala a m o n a r c i e i . Ce a u făcut de nou e îndrumată la a l i a n t i a cu A n ­
L e g i s l a t i u n e a , ce cam de o d a t a a b i é se pdte invetiatorii a r avé cunoscintia deplina, si in-
aceşti b ă r b a ţ i in d e c u r s de u n a n ? am glia, pentru a d á p e p t cu influinti'a r u -
aştepta. vetiaceii tdta diliginti'a. N e întrebam apoi acî:
fi n e d r e p ţ i daca n e - a m pronunciá, pen­ sésca. C o n t i e l e g e r e a p o t e r i l o r a p u s a n e se
Afara de inmigrarea Saşilor, mai mult u n d e romanul in locurile sale nu e preceput,
tru c a sunt tocma la mediul lucrarei, m a n i f e s t â p a n a a c u m ' a in i n sfatul c o m u n ; den Franconia ( F r a n k e n l a n d ) , L u x e m b u r g ci are lipsa a-si dá t r u d a se invetie si alta l i m b a ?
deci se asceptăm c a p e t u l . dat Sultanului de a nu cede Americei ctc., inmigratii se adunară la noi, dc si cam * N i se va dice câ au lipsa cei e se aplica
nordice n e c i o i n s u l a in m a r e a m e d i t i e - putieni, din tdte părţile Germaniei si tot- la comerciu, cei ce vor se cerceteze universi­
Diu'a de a s t a d i m a i a r e p e n t r u A u ­
r a n a , acést'a a d e c ă c e r e a o p a r t e d i n Me­ deuna. De însemnat sunt din tempul mai nou tăţi etc. E bine, dar toti acestîa n u es din scdl'a
stria si alta insemnetate, e terminul re- cei 1 7 5 5 de protestanţi, asiá numiţii „ L a n d l e r " , tieranului, ci-si fac si aiure studiele.
los. E u r o p a a p u s é n a a r e t é m a câ in cas
tragerei depline a a r m i e i p r u s e s c i d e p r e alungaţi den Austria, Salisburg si Carintia ce
de resbel, America nordica va p u n e p o ­ Daca tocm'a s'ar poté cascigá in acea
teritoriul m o n a r c i e i . se asiediara aici. I n t r a r e a lor dura adecă de la
terea sa m a r i n a la despusetiunea Tia- scdla cunoscinti'a de limbe, scopul n u e ajuns,
1730 pana la 1760 si ei se asiediara de a l u n g u l
D i u r n a l e l e francesci a d u s e r ă ieri î n ­ p e n t r u câ cunoscînti'a limbelor nu face cul­
rului. drumului de tiéra de la Sibii pana la Resinari
tregul test al c e r c u l a r i u l u i l u i L a V a l e t t e . tura, éra scdl'a la cultura are se tientésca.
in satele: Grosspold, Grossau, Neppendorf si
S e afirma, d a r i n c a n u e c o n s t a t a t , E invederat oâ nu o pot folosi la alt
E s t r a s u l ce-1 p u b l i c a r ă m in n r . t r . a fost inparte in satul vecin Hammersdorf. P a n a ce
câ generalul Ignatieff representantele ceva, de cat a impedecá invetiarea perfepta a
bine făcut, in cat n ' a v e m c a u s a a-1 r e ­ in celelalte sate Landlerii s'a contopit in Sasi,
R u s i e i la Constantinopole, a p r i m i t in­ limbei romane, limbei materne, unicul mediloc
produce i n t r e g . S p l i c a t i u n i l e ce i le d a u mai de tot, Landlerii din Neppendorf, ce e 10
secur si care repede n e pdte conduce la scop:^
strucţiune a sprigini rechiamatiunile Can- minute îndepărtat de Sibii, si-au conservat de­
diferitele d i u a r i e c o n s u n a i n c o n s t a t a r e a la cultur'a poporului, — pentru câ de cand e
dianilor. plin portul si dialeptul austriac si fdrma o co­
tonului pacic, desi u n e l e n u - s i s c i u s p l i c á lumea n u s'a pomenit ca cutare p o p o r se se
munitate p r é pompdsa cu saşii ce li sunt p r é
înarmările l a cari n a ţ i u n e a f r a n c é s c a s'ar fie innaltiat le cultura cu limba străina.
obligatî.
paré indetorata. — E de însemnat câ Revista diaristiea. U n i c u l motiv ar fi pentru limb'a magiara
A l t a i n m i g r a t i u n e a a s i á numiţilor Baden- în scdlele romane, acel'a adecă daca voim ca
cerculariul trece cu vederea cestiunea Diariul nemtiesc de aice „Presse" pri- D u r l a c h e r n den Breisgau se asiediâ in Sabesiu generatiunea venitdre se n'aiba lipsa a cere
orientului, pre c a n d a c é s t ' a e t o c m a la mesce o corespundintia din S a s s o n i a T r a n ­ la a. 1742 si 1 7 7 0 ; un'a mai tenora svabésca limba romana in oficiele publice. D a r in caşul
ordinea dilei. S e p ó t é c â g u v e r n u l fran- s i l v a n i e i (cetitorii noştri sciu câ acest'a e la 1 8 4 6 / 1 8 4 7 in Brosiu si in alte sate, unde acest'a ni trebue se n e ingrigim de alti inve­
cesc a s c é p t a s o s i r e a lui M o u s t i e r , e s p e r t fundul reg.) se ocupa de c e s t i u n e a c o l o n i - inse cei mai mulţi perîra, pentru câ inmigrasera tiatori, de p r e la Dobritîn, éca asié am incepe
s a r e i n e m t i e s c i a T r a n s i l v a n i e i si de ca lucratori cu diu'a, fara capitale. inca acum'a a pregăti calea la deslegarea ce­
si c u n o s c u t in r e f e r i n t i e l e o r i e n t u l u i , si
1
unele relatiuni dintre Sasi. Acesta corespun- Mai câ e de prisos a aretá folosul inmigra- stiunei natiunalitatilor, si totodată la o — de­
a t u n c i p r i n c e r c u l a r i u n o u se va p r o n u n ­
dintia n'are lipsa de comentariu, autorele XA tiunii cesteia; fara nemţi (in tempul den u r m a cădere si mai mare in cultura, pentru câ stu-
ciá a s u p r a acestei cestiuni, in cas d a c a le spune tdte verde in fatia, dar de ce se-si si in U n g a r i a si jidani) a r fi remas U n g a r i a si diarea limbei mag. va împedeca si atunci câşti­
-instrucţiunile secrete n u v o r fi de p r e ­ ascundă intentiunile din vederea n d s t r a ? Noi A r d e a l u l ca tierile fara cetati si cetatieni, Ro­ garea cunoscintielor necesarie. — Suntem inse
ferit, s é u n u se v a i n t e m p l á v e r i o c o n - — judecând fora optimism, precum n'avem mânia selbatica, (die wîlde W a l a c h e i ) Polachia securi, câ R o m a n u l n u se pdte desbracá de
tielegere cu A n g l i a — ce p a r e p r o b a b i l a datina — suntem u n pic mai slăbuţi si mai selbateca. sentîemintele sale cele vechi, el neci cand nu
neactivi de cat se potem delaturá de la noi
— si a t u n c i toti p a ş i i , i n t i e l e g e n d si cei I n P r u s i a sciu maî bine colonisá. I m b u l - va voi acést'a!
tdte cate nu ni plac pentru câ n u convin inte­
diplomatici, ar avé se se i n t e m p l e in direa economilor, meserierilor si producătorilor A r fi timprl se ni deschidem ochii, si
reselor ndstre natiunali etc. Mai dilele trecute,
comun. nemtiesci pentru lipse materiale si spiretuale daca nu vrem se cugetam nemica de capul nos­
diariele nemtiesci de aici aflau oâ militi'a sas-
germanisâ Prusia, pre cum drecand Silesia, p r e tru, se mergem se vedem scdlele conlocuitori­
— P r e i n s u l ' a C a n d i a s'au i n c e p u t sona p r e cat temp va mai petrece in Austria
locuitorii vechi i facu cunoscuţi cu cele mai lor nostrî, a magiarilor si a nemţilor, in acelea
(pana la inebeiarea tratatului de pace intre
inimicitiele. O scire din C o n s t a n t i n o p o l e mari b u n u r i ale vieţii, i atrase la sine sî curend nu vom găsi nicairi limb'a romana, in scdle e-
Prusia si Sassonia) a r fi bine trimisa in colo
cu datul 18 sept. ni s p u n e : „In Candia va face acést'a si in Posen. D e p a r t e de noi se lementarî, cu tdte câ ei sunt incunjuraţi j u r
catra cei de un n u m e cu ei. N i s'a părut câ
fie cugetul de germanisare, dara ne interesam împrejur d e romani. E i se ocupa numai de
la C a n e a s'a i n t e m p l a t o l u p t a . Trupele glumesc gazetele nemtiesci. D a r acum'a vedem
de esistinti'a poporului nostru, ce, precum pen­ limb'a lor, de a c i progresul lor, câci noi de se­
turco-egiptene cam 30.000 de bărbaţi, câ glum'a are si parte seridsa. Eca testul nu­
t r u Austria, asiá si pentru U n g a r i a e de lipsa; cur n u potem pretinde câ scdlele ndstre ar a-
dupa l u p t a de o p t ó r e r e m a s e r a i n p o s e ­ mitei corespundintie din Sassonia Transilvaniei:
câci n'avem se ne temem de magiarisaro, ci d e vé organisatiune mai perfepta de cat a lor, séu
siunea câmpului de b ă t ă l i a . Rescolatii „Cug. tul ce in tempul mai nou érasi se romanisare ce se latiesce degiá la sasi i n cottul câ ni-ar fi dat resultate mai bune.
sunt reu inarmati; numerul lor e cam desceptâ, câ r e g i m u l s'ar poté otarí, ca si mai A l b e n s d. e. in Berve (Blutroth) si in alte sate. L u a r a m asta tema fiind câ tocma se oou-
4 0 0 0 0 , e i s e fie avut 6 0 0 d e m o r ţ i . " C e ­
v
nainte, se intemeeze colonii germane in partea Numai in cetati magiarismul se pdte tiené de pa de ea si diurnalele nemtiesci, cu referintia
resariténa a tierii, merita desbatere mai seridsa, poporul nostru venjos; la tiéra se nemicesc ori- la Austria, intielegend monarci'a intréga, a-
titorii noştri vor sei ce v a se dica a r e ­
precât inprivinti'acestiuneiinsine,lasandde opar- si-ce feliu de încercări. I n contra, sasul cu ro­ vend in vedere compusetiuuea ei poliglota. Noi
mané in p o s e s s i u n e a c â m p u l u i d e b ă t ă ­
te raritatea decisiunilor mari si fertile din dilele manul traiesce asiá de amicabil, incat mai pre- dara vom aplica cele dise de ele la Ungaria,
lia, acést'a n u e cădere d a r neci î n v i n ­ de fatia si pedecile prestatatdre ce se nasc de tutindenea î vorbesce limb'a .(romanului) fluid, de dra-ce e recunoscut de tdta lumea câ in p r i -
gere. autoritatea de stat a cordnei stului Stefan, — firesce câ ir.tre altele estmod, câ de multe ori vînti'a compusetiunei poliglote U n g a r i a nu e
precum si in acea privintia câ u n g u r i i , in cas numai cu calul vorbesce nemtiesce, pana ce cu de cat o copia fidela a Austriei in miniatura.
T o t despre acesta bătălia diariul
se-si véda cândva realisate tdte dorintiele lor boul romanesec. I n t r e multe preferintie are Cele ce se vor dice, privesc institutele
„Presse" de aici avú ocasiune a vedé
avitice si câ provinciele nemtiesci din Austria sasul si sminte cam ridiculdse; asiá omul 3Îm- mai nalte, si putien scdlele elementari, aici e
u r m a t o r i u l t e l e g r a m : „Corfu 1 5 s e p t . D i n se fie înghiţite dé confederatiunea ndua nem- plu adesea invidiéza p r e altul p e n t r u câ scie numai limb'a poporului din comuna, neci si-
Alessandria sosi u n telegram afirmând tiésca sub autoritatea prusésca, atunci ei ca po­ nemtiesce si p e n t r u câ si el vre se fie de rel. pdte intipui altmintre cel ce n'a vediut scdle
câ scirile ce se t r i m i s e r a din C a n d i a vi- litici intielepti senguri ar trebui se se invoié­ evangelica. Nemic'a i mai greu, de cat a con­ romane.
ce-regelui din E g i p e t v o r b e s c d e s p r e o sca cu proieptul colonisatiunii nemtiesci. cede acestea r o m a n u l u i ; cu mult mai voios vor­ I n t r e organele nemtiesci „N. fr. P r . " se
c ă d e r e totala ce s u f e r i r e a t r u p e l e e g i p ­ Colonisarea familiclor nemtiesci numai besce eleu servitoriul si servant'asa romanesce." esprime: T r ă i m intr' u n stat poliglot. Acest'a e
tene trimise acolo in a j u t o r i u l c e l o r t u r - pe cale p r i v a t a , faca-se acea asiá câ fiscul, ori caşul, n u e tocma fericire pentru Austri'a, dar
cesci c o n t r a rescolatilor.
nului sunt incunjurate
T r u p e l e Sulta­
tare de inimicii
posesorii mari de, pament, ori comunelo invita
atari colonii p r e pamenturile lor, séu câ ceşti
din u r m a senguri si-agonisesc avere si se im-
h
Cestiunea limbelor in seóla
e asié, nu potem schimba. Visul I m p e r a t u l u i
Josef I I a face limb'a nemtiésca de unic'a dom-
nitdre in tdta monarci'a, remase vis. C e fu cu
lor. 3 0 0 0 de soldaţi egiptieni primiră pamentenesc, atunci trcb'a depinde totuşi nu­ la noi nu e simpla cestiune scolastica, ci pe di potintia in epoc'a Capetingilor, nu se potu e-
ordine de imbarcare pentru a pleca mai de la isteţimea persdnelor respeptive; a oe merge pare a imbracá tot mai mult un ca­ feptui in seclele mai de apoi. Masîm'a ce tot
catra Creta." p r i m i indigenarea nu este greu, prosperarea racter politic, intielegem mai vertos p r e Roma­ mai m u l t sî-elupta validitate: „drept egal pen­
si esistinti'a e asecurata, desi spre acést'a suntnii din U n g a r i a si Banat, câoi altmintre nu t r u toti," n u se pdte impacá cu unificatiunea
Se p ó t é ca aceste sciri se v o r b é s c a
recerute unele conditiuni. D e acestea se tiene potem precepe de ce Consiliul de locutienintia limbelor. Precum n u se pdte face ca se despara
d e s p r e d ó u e lupte. Vom p r i m i curund conducerea calei ferate cel p u t i e n pana la natiunalitatile, tocma asié e cu limb'a lor; daca
întrebase alta data de dd. eppi serbî nu cumva
deslucirile. trecatdrea de la Turnu-rosiu, a colonisá cat se s'ar poté introduce limb'a magîara p r i n anumite francul dice: „stilul e omul," noi avem se di-
«Jour. de D é b . " se indoiesce câ pdte familii de rel. evangelica séu de la partea locuri? — I n Ungaria, precum scîm, e si in­ cem: limb'a e naţiunea." Lupt'a natiunalitatilor
médianoptiéna a Germanici, ca se nu fie sen- trodusa cu cea nemtiésca d'impreuna, inca d e se intdree p r e langa limba.
Georgiu r e g e l e G r e c i e i se v a p o t é l u n g
guratice si despărţite, ci in grupe mici adause sub timpul absolutismului. D a r fie veri cum, Nisuintiele natiunalitatilor vreu îndreptă­
timp o p u n e e n t u s i a s m u l u i natiunale elin, la satele sasesci pe pament propriu comasat. voind a întemeia cultur'a poporului roman, ţire egala p e n t r u ididmele lor, in u n e locuri
ci va cautá se se i n v o i é s c a a p r i n d e ar­ Aceste familii au se se deprindă séu cu scdl'a are detorinti'a a pasi drept oatra acest predomnire supra altor limbe dîn tiéra. Cam­
me p e n t r u rescolati. — L e tóta intempla- agricultur'a, grădinăritul, cconomi'a de vite scop, unicul îndreptăţit si principale, cu dela- p u l cel mai b u n de bătălia pentru castigaraa
r e a resultatele prime vor avé influintia (laptaritul), seu cu industri'a. Familiile ce lu­ turarea a veri ce motive secundarie. invingerei e — daca nu a c u , cel putien pen-
tru venitorîu: — S c d l ' a ; d'aci ustanéTa de a august, venerat, sacru. O m u l cel mai criminale
face limb'a materna dc limb'a invetiamentului. indata ce potea intra in templu erá la adapo-
Daca e fapta câ avem limbe diferite, si stirea ori-carii urmăriri. D e cate ori sclavii nu
câ massim'a egalei îndreptăţiri are se ne con­ gasiau u n asii bine-facatoriu in aceste temple
ducă, deci cari sunt pedecele ce se opun la e- in contra brutalităţii stăpânilor, chiar in "tempii
feptuirea acestei massime in scdle? romanilor? Legiuitorele creştin prin intuitiu-
Daca tdte regatele si tierile monarciei ar nea sa divina, considera pe om el insusi ca
avé teritdrie separate in privinti'a natiunalita- u n templu! D i n acel moment, domnilor, salva-
tei ea d. e. Galitia apuséna,efeptuirea ar fi les­ torele ne asecurâ libertatea sfaramend l a n d u ­
n e , dar unele teritdrie n u se pot bine separa, rile tiraniei. Ascultaţi! asculati cuvintele fe­
pre altele locuiesc la olalta natiunalitati diferite. cunde ce es din gur'a divinului Legiuitore.
Pedecele sunt de natura p o l i t i c a , si „ E l (omul) este un templu viu, zidit
didactica. de man'a creatorelui insusi, pentru cultul si
Autorele profesore procede a demustrá glori'a sa, si el conţine séu cuprinde, in acest
câ dietele n u so ingrigesc de ajuns p e n t r u de- templu, imaginea chiar a celui căruia tot uni­
laturarea pedecelor politice, ceea ce s'ar poté versul dâ ascultare.
face prin s c d l e p a r a l e l e . A r e date interesante „Dara daca el este u n asemene templu,
p e n t r u tierile de cordna. cu cat trebue se aiba el u n caracter mai vene­
I n respectul d i d a c t i c afla pedece in dia­ rabile si mai sant, de cat acele templuri zidite
lectele limbei slave. Literaţii n u se intieleg a de man'a dmenilor, si care conţin imaginea di­
supra idiomului ce ar fi de introdus, in litera­ vinităţilor desemnate pe pânza, séu sculptate
tur'a dialectelor afla direptiuni desclinite. pe marmure."
încheia cu citatiunea unui pas intielept Ratiunamentul cel mai simplu ne conduce
din p r o g r a m u l deputatului boem D r . Gross. a dice, daca am vorbi limb'a sciintifica, câ
„Nimene — dise p r o g r a m u l — se n u fie re- Crist a pus pe om in categori'a lucrurilor
strins intru intrebuintiarea si cultivarea limbei sacre, religiöse séu sânte, cari nu pot in­
sale materne; n i m e n e se n u f i e s i l i t a i n - tra in domenul privat si prin urmare care nu
vetiá. a l t a l i m b a : s p r e a c é s t ' a s e - l con­ pdte fi proprietatea nimenui.
ducă numai interesul." Este lesne de intieles, domnilor, câ ade­
veratu discipli ai lui Crist nu poteau avé o
credintia osebita d'aceeaa preceptorelui. Fie-mi
Protocolul XXIV. permis a ve citi cate-va linie din o scrisdre a
sântului Pavel, făcuta pe la anul 57 si adresata
L u a t i n 18 august anul 18G6 despre sie­
catra locuitorii Corintului.
dinti'a estraordinaria tienuta din partea direc-
tiunei Asociatiunei natiunale dc A r a d pentru „Nu sciţi voi câ sunteţi templu lui D u m -
cultur'a poporului rom., sub presiedinti'a Ilustr. nedieu, si câ spiretul lui D-dieu in voi este? 11
Sale d. director primariu A n t o n i u Mocioni, „Daca cine-va vidla templul lui D u m n c -
fiiind de fatia dnii membri directiunali: Sig­ dieu,D-dieu lu va perde,câcitemplul luiD-dieu
mund Popoviciu director secund, Ioan Ratiu, este sant, si voi sunteţi acest templu."
Inchipuiti-ve, domnilor, ce impresiune
Ioan Berceanu, Dr. Atanasiu Siandor, Ioan P o ­
poviciu Deseanu, Lăzar Ionescu, Emanuil Mi- t r e b u e se fie produs aceste renduri la adres'a
siciu, F l o r i a n Varga, notariu Ioan Goldisiu. proprietarilor de omeni din Corint, ale căror
2 1 3 . S'a cetit si autenticat protocolul luat capitaluri erá puse in comerciu de omeni! Cate
despre siedinti'a ordinaria tienuta in 1 6 / 2 8 calumnie, cate macinatiuni urdite spre a p u n e
juliu a. c. pedice realisarii acestor mari principie! Ce
vreţi, domnilor, acést'a este la inceput destinul
. 214. D l Sigmund Popoviciu, director se­
celor cari se devotéza binelui public, acést'a
cund, in privinti'a terminului adunarii genera­
este vechi'a decoratiune a martirilor tempilor
le, care dupa părerile din mai multe parti com-
trecuţi si presinti.
petinte cu vorb'a si in scris descoperite ar fi
Scopul nostru a fost a ve dovedi pana la
cu scop a se defîge pre 3 / 1 5 optovre: propune
ca termlnul acest'a care si dupa părerea sa in­ evîdintia câ Libertatea este sor'a creştinismului,
dividuale e corespundiatoriu scopului se fie si daca s'ar mai găsi pe pament tiran care si-ar
propune a persecuta pe Liberali, acel tiran ar
primit.
trebui, mai inainte de tdte se persecute pe
Determinat:
Crist, cel mai mare Liberale.
P r o p u n e r e a acést'a p r i m i n d u - s e , t e r -
m i n u l a d u n a r i i g e n e r a l e p e n t r u a n u l cu- III.
D u p a ce am demonstrat, domnilor, câ
r i n t e se defige p e 3 / 1 5 si dilele u r m a t ó -
Libertatea nu este plantata penfru prim'a ora
rie ale lunei o p t o v r e , fiind acest t e r m i n a
in institutiunile ndstre civili si politice: dupa
se p u b l i c a d e loc in diarile „ C o n c o r d i a "
ce am aretat câ, daca acesta ideia mantuitdre
si „ A l b i n a " si t o t o d a t ă a se r o g á t ó t e on.
n'a potut prinde radecini, in societatea ndstra,
redactiuni r o m a n e din m o n a r c l a p e n t r u cu tdte luptele si sacrificiele cator-va dmeni
bun'a vointia de a a d u c e t e r m i n a t i u n e a devotaţi binelui public, caus'a nu pdte fi atri­
acést'a si in foile sale la cunoscintia p u ­ buita de c a i séu nesciintiei care a rătăcit,
blica. in multe oeasiuni, opiniunea publica, séu ceea
ce este tot consecinti'a nesciintiei, unei indife-
D u p a a c e s t e a p r o t o c o l u l s'a incheiat.
rintie culpabile care ne făcea se închidem ochii
C o n f e r a t si a u t e n t i c a t p r i n
cand manelo cele mai profane injunghiau a-
Dionisiu P a s c u t i u , not. direct* ceste libertăţi. I n fine, dupa ce am învederat
legamintele inerinti ce esist intre principiele
stabilite de Legiuitorele Creştin si Libertate,
România. vin a aborda direct subiectul ce am a tratá.
Libertatea Individuale Constitutiunea ndstra, sanctiunata la 30
Iuniu 1 8 6 6 , se esprime astfel:
Discurs ţinut in sedintîa de la 24 aug.
„Libertatea individuale e s t e g a r a n t a n t a . . "
a Asociatiunii amicilor Constitutiunii.
„Nimene n u pdte fi poprit séu arestat a-
(Continuare.) fara de caşul de vina veghiata. . . (art.13.)"
II. „Nimine nu pdte fi sustras in contra
Tdta religiunea creştina este întemeiata vointiei sale de la judecătorii ce-i dâ l e g e a . . . .
pe Libertate! P r i n urmare de odată cu respan- (art. 14.)"
direa dogmelor religiunii creştine, si libertatea „Domiciliul este neviolabile.... (art. 15.)"
a luat sborul seu pe pament. Legiuitoriul cre­ Eca simbdlele catehismului nostru! D a r
ştin, a adus cu densul, la venirea lui, codicile ca se pdta remanc săpate in consciinti'a ndstra,
universale, definitive, neschimbatdre, si de o se cere multe de la noi! Se ne aretâm demni
aplicatiune facile, nu numai pentru tempii pre- de densele, domnilor: si ca se dovedim respe-
sinti, adecă p e n t r u epoc'a promulgării sale, dara tul nostru, detori'a cea mai sânta este de a ne
p e n t r u tempii venitori. Cu tdte acestea, acea constitui sentinela fidele a pactului fundamen­
legislatiune care a straformat, de la temelie tale. N u uitaţi, domnilor, câ mai acelesi princi­
pana l a invelisiu, legislatiunea paganismului, pie erá scrise in conventiunea de la Paris, si, cu
n u cuprinde de cat cate-va sute de pagine, in tdte acestea, ele a remas litera mdrta, intr'o
cari o lume intréga este cuprinsa; in care pa­ carta ale cărei ecouri, din nenorocire, nu s'a
turi a r e de corelativ oblegatiuni. Naţiunea
care s'a aretat geldsa, din tempii cei mai antici,
pentru principiul libertăţii, este Englitera.Tdte
cele-l-alte naţiuni cate au voit se sadésca regi­
mele constitutiunale, a fost constrânse, mai
mult séu mai puţin se împrumute, de la den-
s'a principiele sale. Dupa opiniunea ndstra Con­
stitutiunea Italiei, Prusiei si chiar a Belgiei au
caracterele Constitutiunii mame, Constitutiunîi
Engliterii. N u este insa acést'a sengura consi-
deratiune care me silesce a ve aminti, in tré-
éat despre institutiunile unui mare popor. Sco­
pul meu este indouit; a ve aretá, pe d'o parte,
sorgint'a séu mai b i n e afinitatea ce esista intre
constitutiunea ndstra s'acea a Engliterei, pre­
cum de asemene ve dau o idea rapede despre
peripetiele, luptele, jertfele prin cari a trecut
acest popor ca se-si pdta consolida libertăţile
lui. T i m p u l mi lipsesce ca se ve fac cunoscut
se ve esplic, câ, daca Englitera a luptat pen­
tru libertate,' a lăsat in uitare, u n alt mare
principiu, pe care din norocire l'avem in Con-
s'titutiunea ndstra, si care este tot atat de fe­
cund pentru mine ca si libertatea. înţelegeţi câ
voiu se pomenesc despre egalitate, un alt ca­
racter esintiale al zmei Constitutiuni Demo­
cratice ! Veghiati, veghiati, fara adormire si
la capul lui.
— D u p a ce au restabilit dreptul sasson,
chart'a Engliterei a dispus „Nullus homo ca-
piatur, vel imprisonetur, . . . nisi per legale
Judicium parium suorum, vel per legem terre...
„Magna charta, art. 39."
— „Nici u n om se nu fia oprit si inclus
de cat in virtutea unei sentintie a parilor sei,
pronuntiata dupa formele legali si dupa legile
pamentului."
U n autor însemnat care s'a ocupat despre
constitutiunea Engliterei, Ed. Fischcl (Voi.l-iu
cap. I X , cart. l-iu) ne aréta apretiarile ce a fă­
cut LordulChatham a supra acestii dispositiuni.
„Dupa opiniunea sa acest latin barbar al ba­
ronilor din vceul de medloc valoréza mai bine
de cat tdte scrierile clasice."
Legile cate s'a promulgat, in urma nu
ţinteau de cat a garanta libertatea individuale.
Sub Henricu I I I , erá defins de a se pune in
Jantiuri deţinuţi in inchîsdrea preventiva, si
mai tardiu se gasi nefolositdrie inchisdrea pre-
« M i i t i v a . Bracton dicea câ „inchisdrea trobuese
fia un loc de paza si de moralisare — alt fel
scopul pedepsei nu este atins (cod. P . I.)" —
Se nu ne insielâm, Domnilor, tdte aceste legi
intielepte fura neindestulatórie ca se p u n a u n
friu in contra arbitrarismului Tudorilor si Stu-
artilor. Istori'a ne presinta mulţime de esem-
ple. Nicolas Throgmorton, bănuit de conspira­
tori a fost aruncat in tenmitia in temp de un an
fara se fia judecat.
Se csaminam acum, prin ce medildee vine la gura. Librarii de acolo aseoura cumca
eficace poporul Engles a potut se opună obsta­ cate 30.000 de csscmplaro din asemene pam­
cole bunului plac. — Cele mai vechie erau: flete se vend in timp scurt.
1) „writ de punere in mana" séu ordine de a
dá pe prevenit in man'a unuia din amicii sei
care se da chediasiu câ se va presintá la cea ostaşii imperatesci, comandantele si-uitase car­
d'antaiu citatiune; l ) „ w r i t de otio et atio," or­ tele do visita. Gasindu-le italianii, preste câteva
dine intrebuintiat spre a neutrálisa u r ' a pro­ dile comandantele imperatesc primi un pac
dusa a supra spiritului judecătorului Ja comi­ mare cu carte de visita de la toti oficirii italiani.
terea unei fapte, acordandu-se termene lungi
pentru comparatiune; 3) „wrid de homine re-
plegiando" mediloc de a dobendi libertatea
dand o cauţiune banésca. Aceste ordini, la in­
ceput se eliberau séu d'a dreptul de la cabinetul
Regelui séu de catra Curţile regatului. Medi-
locul inse cel maî eficace erá writ de „babeas
corpus ad subjîcicndum" de la verbul subjicicre,
luat aci in sensul de a liberá, te dcscatená. A -
césta mesura de cea mai mare importantia de
cate ori erá in joc un partecular, remanea fara
efect, in privinti'a persdnei ce s'ar fi arestat
direct din ordinea cabinetului regelui; magis­
traţii refusau „babeas corpus" prevenitului.Do­
si Parlamentul cautâ u n remediu declarând din
nou câ nimine nu pdte fi reţinut in inchisdre,
cu tdte acestea, votul Parlamentului remase tot
fara efect in contra persecutiunii regelui, din
caus'a caracterului mist al Institutiunii.
Un cas straordinariu se presenta. S u b
Carolu I I , regele Engliterei, J e n k s , u n dema­
gog, pronunţia in contra cerdnei un discurs
fulgerător. D i n ordinea consiliului privat fu
arestat si aruncat in inchisdre. Magistraţii nu de la 19 I.e. Impru-mutcle de stat c u 5 ° / 54.15,
berarea l u i J e n k s . Inchisdrea sa 1' inaltiâ cu
atat in opiniunea publica, cu cat reţinerea sa
erá injusta. J u r n a l e l e urla. Parlamentul care
nu face de cat se urmeze opiniunea publica,
acolo unde acésta opiniuneeste formatasi esite;
Parlamentul, die, votéza neperitdri'a lege din
27 mai, anul 1679, publicata sub rubie'a de
act, spre a garanta cu atat mai mult liberta­
tea s u p u i l o r Engliteriei.
A r fi inoportun si obositor pentru dom-
ni'a-vdstra, ca se ve fac o analise consciintidsa
a supra acestei importante legi. Nu ve voiu
vorbi, in trécat despre acele dispositiuni cari
au cea mai de aprdpe relatiune cu subiectul
nostru. Este suficiinte a ve aretá câ, in virtu­
tea precitatei legi, regele nu mai are dreptul
a aresta un om, câci daca acest om s'ar gasi
nevinovat, nu-i romane acţiunea de despăgu­
bire, pe care o pdte esercitá in contra unui
partecular. IntieLjgeti, domnilor, câ acel prin­
cipiu admis, nici câ a mai fost necesitate a se
obţine habeas corpus de la rege. Acest drept
rcmanendesclusivmagistratului, in cas de refus,
legiuitorele a prevediut pedepse aspre. Cat
acestea parlamentul a căutat a sustrage pe ma­
gistrat influintii poterii esecutive, declarând
inamovibilitatea magistratului, ceea ce este de
dorit in România. Acum câ cundseeti luptele
poporului Engles ca se dobindésca libertatea;
acum cand ati vediut apropiarea séu legamin­
tele ce esita intre chart'a ndstra, cel pucin, in
ce se atinge de principiele cate ve făcui cuno­
scut, este necesariu a ne opri un moment a
supi-a comentariului dispositiunilor ce v'am
cetit in constitutiunea ndstra.
(Va urmá.)
VARIETĂŢI.
= Karakossow, atentatorul a supra
imperatului Rusiei, fu spansurat in 15 ale 1. c.
= Imperatés'a din Messico pleca,
dupa cum se scrie din Triest, in 18 ale c. de la
Miramare spre Villach. D e aci va caletori Maj.
Sa preste Innsbruck spre Roma de unde la
1-. opt. va intdree érasi la Miramare. Consulul
messican D o n Barandiaran, care petrece p r e .
imperatés'a pana la Marburg, va retorná d'acl
la postul seu in Viena. I n 15 ale c. se serba
in Miramare nependinti'a Messicolui la care
ocasiunc castelul fu decorat cu flamure.
• = Cancelariul Georgiu Mailatu petrece
in Ungaria. Tavernicul br. S e n n y e y sosi in Viena.
= Sentieminte prusesci pentru Au­
stria. Resbelul trecut dede ansa la nascerea
unei literaturo intrege prusesci, ce se ocupa de
batjocorirea generalilor austriaci, si a tot ce li
= Galanteria. D u p a aruncarea lui
Borgoforte in aor la 19 juliu, retragendu-se
= „Zukunft," fóia de di pentru inte­
rese natiunale, constitutiunale si economice va
esi, de la 1 optomvre a. c , in format mai mare
(ca „Presse") si va consta: p r e an. 16 fl.; pe
jumetate de an, 8 fl.; pe un patrariu de an
4 fl.; si p r e 1 luna 1 fl. 4 0 cr. v. a. — P r e n u -
meratiuni se pot face in fie care di. — V a adu­
ce corespundintie interesanto din tdte locurile
însemnate din intern si orient; pentru aceste
pre cum si pentru foisidra s'a procurat poteri
ndue.
= Spesele cu scdlele poporale den
Viena se suie intr'un an Ia 218.900 fl. v. a.
=: Lipsa. Veneti'a numera preste 50.000
de persdnc cari n'au de lucru, si n'au neci
pane. Acest dat l'aflâm in foile nemtiesci.
= Cutremur de pament s'a intemplat
la Esseg in ndptca de 11 — 12 1. c. la 12 dre,
tienü 3 secunde. Mişcarea fu de catra apus ca­
tra resarit.
V i e I I a , 20 septembre. Burs'a de sér'a
0

siunea n'are locul in fati'a adeverului, si întu­
nericul séu tirani'a înaintea libertăţii! Acesta
legislatiune a pus pe om afara din comerciu,
a desfiinţat proprietatea omului a supra omu­
lui. L a popdrele antice, mai mult de cat la
cele moderne, templurile aveau un caracter
repercutat in inimele ndstre! N u uitaţi, dom­
nilor, câ, spre a poté t r a i si respira viétia con-
stitutiunale trebue mai antaiu se intielegem ré­
giméié constitutiunale! N u uitaţi, in fine, câ in
regimele constitutiunale pe cat cetatianul are
drepturi pe atat are detorie. Espresiunea drep­
voiau se-1 judece sub protest câ nu figuréza —54.35. Oblcg. desarcinarei do pament u n g .
numele seu in listele sesiunii trimestriale. L o r ­ 66.75, — 67.50. transilv. 63.50, 6 4 . 5 0 ; Ban.
dul cancelar refusâ de a dá ordine dc babeas temes. 6 6 . — , 66.75; bucovin. 63.50, — 64.50,
corpus, pretestand câ se gaşca in vacantia. G a l b e n u l 6.09—6.10; Napoleondori 10.25—
Acest act arbitrar agita si neodini spirc- 10.26; Imperiali rusesci 10.45,10.50; A r g i n t u l
tele in London. Meetinguri se dau pentru li­ 127.75—128.25.

Editor: Vasile Grigorovitia. I n tipografi'a Mechitari&tilor. Redactor respundiatoriu: Giorgiu Popa (Pop).