„G a z e ta 1* ie se în fie -ca re <)i
UBfiaciirâ, AdiifilsiraîiniBa
" TiMiafia: '
BRAŞOVU, piaţa m are Nr 2 2 .
S crisori n e lra n -a -e n u c e p ri-
m escii. M anus n p o n u so r e -
trinu ii!
Birourile ie snicnu. .
Braşovu, piaţa m are Nr. 2 2 .
Inserate m ai prim eBcii în V le n a :
Hudolf jlossi, Hnimenglem & Yoţfltr
( Otto Ăfaatj, Hemrtch Schalek, Aloi»
Hernd 1, H.Dukes, A.Oppelik,J. Dan-
neberg; în B udapesta: A. V. Gold-
berger. Anton Jltte/, JZckstein Dernatf
în F ra n k fu rt: O.L.Daube; în H a m -
burg: A. Steiner.
P reţuia in s e rţiu n ilo rfl: o s e riă
ga rm on d â p e o co\6nâ 8 cr.
şi 80 cr. tim b ru p e n tru o pu*
olica re. P u b lică ri m a i d ese
după ta rifă si în v o ia lă .
R eclam e p e p a g in a IT Î-a o s e ­
riă 10 cr. v. a. său 80 bani.
Nr. 133.
c'a.aTboiria.im.entiii
„GAZETA TRANSILVANIEI".
Cu I Iulie 1888 st. v . se deschide nou
abon&mentd la care învit&md pe toţi amicii §i spri­
jinitorii foiei nostre.
P r e ţ u l A a b o n a m e n tu lu i:
P e n t r u A u s t r o -U n g a r ia :
pe trei luni 3 fl.
pe şese luni 6 fl.
pe unii anii 12 fl.
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franci,
pe şese luni 20 franci,
pe unii anii 40 franci.
Abonarea se pote face mai uşorii şi
mai repede prin mandate poştale.
Domnii, cari se voră abona din nou,
să binevoescă a scrie adresa lămurită şi
a arăta şi posta ultimă.
AdiinistratiMea „Gazetei Transilvaniei".
Braşovu, 16 Iunie st. v. 1888.
Ni s’a atrasă atenţiunea asu­
pra unei corespondenţe, ce a fost
publicată într’una din foile nostre
de dincoce, şi în care se cţice în-
tre altele că „bătrânii noştri suflă
retragere şi că au desnădăjduitu,
eră tinerii noştri se temu se în­
treprindă ceva, ca se nu strice
causei.u
Multe se scriu la noi şi des­
pre noi tără de nici unu temeiu,
fără de nici o cunoscinţă a îm-
prejurăriloru reale, în care trăim.
Bătrânii noştri să fi desnădăj­
duitu ?
Ei cari au trăită şi au luptată
în nisce timpuri, când Românulu
gemea încă în lanţurile iobăgiei
şi nu se putea afirma nici într’unti
felu, se fi perdutu acum speranţa
în viitorul fi naţiunei lorii ?
A susţine aşa ceva este totu
aşa de absurdă, pe câtu de nefi-
rescu lucru este ca omulfi, care
a trecutfi prin cţile bune şi rele,
se-şî perdă credinţa în isbenda
causei drepte a neamului seu toc­
mai la bătrâneţe, când mai multfi
ca orî-şi-cândfi arde în peptulfi lui
dorinţa de a-şî vede realisate aş­
teptările şi speranţele, ce le-a nu­
trită în totă viaţa sa.
Marele oratorii grecii Demon-
sthene ejicea: faptele sunt ale ti-
nerilorfi, consiliele ale bărbaţiloru,
şi dorinţele ale bătrâniloră. Cum s’ar
pute schimba acesta ordine înte­
meiată în natura lucrurilorfi aşa
de cumplită tocmai la poporulfi
nostru, care a datfi şi dă atâtea
doveiţî de vitalitate ? Cum s’ar pute
crede în seriosfi, că nobilele şi fi-
rescile dorinţe ale bătrâniloră pen­
tru prosperarea neamului şi isbenda
causei lui sfinte şi drepte arii pute
facelocu, fiă şi numai pentru scurtu
timpu, desnădăjduirei ?
A admite aşa ceva ar însemna
a declara pe bătrânii noştri lup­
tători de nisce poltroni, cari în
tdtă viaţa lorii n’au nutrită nici
unu ideală naţională, şi cari n’au
avută şi nu au încredere în pu­
terea de viaţă a elementului ro-
mâneseu.
Nimică nu ne îndreptăţesce însă
de a susţine despre bătrânii noş­
tri ună asemenea lucru; despre ei
cari au luptată cu credinţă şi de-
votamentă pentru progresulă po­
porului română; despre ei, cărora
.A u Z k T T T X /e r
Braşovt, Vineri 17 (29) Iunie
le dotorimu în mare parte succe­
sele, ce le-amă dobândită până
acuma cu chină cu vaiu pe tere-
mulu culturei naţionale.
Din contră, decă ar fi să fa-
cemă vreo imputare bătrâniloră
naţiei nostre din punctă de vede­
re ală activităţii loră publice po­
litice, atunci amă trebui se iţicemu
nu că au desnădejduitu, ci că au
fostă prea optimisticl şi prea s’au
încrezută în bunele porniri natu­
rale ale poporului nostru, aşa că
n’au dată destulă atenţiune pesi­
mismului, ce s’a încuibată înce-
tulă cu încetulu inima tinerimei
nostre.
Departe de noi de a susţine,
că tinerii noştri suntu cei ce au
desnădăjduitu. Acesta ar fi şi mai
multă. în contra firei omenesc!.
Der ore suntu ei însufleţiţi de cu-
ragiulă şi entusiasmulu, ce a dată
aventă fapteloră generaţieloră
trecute ?
Decă ar fi aşa atunci ar tre^
bui să-i vedemu pretutindeni lu-
crându în strînsă unire şi înţele­
gere la opera culturii şi a eman­
cipării politice a nemului româ-
nescă, eră nu, cum facă unii,
plângându-se mereu, că le stau în
cale bătrânii.
Nu voimă se cercetămă acuma
cine a pricinuită acea întristă-
tore apariţiune şi decă nu cumva
şi bătrâniloră noştri li se pote im­
puta vre-o greşâlă în purtarea loră
faţă cu tinerimea. Putemă sus­
ţine însă cu deplină convingere,
că bătrânii cari au luată parte pănă
acuma la conducerea causei naţio­
nale, numai retragere nu voră su­
fla. Decă ei n’au desperată atunci,
când numai o mică cetă de com­
batanţi adoptase programa loră,
cum voră despera astăzi cândnu-
merulă luptătoriloră s’a înzecită
şi însutită?
Nici aceea nu este esactă, că
bătrânii nu au lucrată în armoniă
cu tinerii. Dovadă suntă întruni­
rile naţionale de 40 de ani încoce,
cari s’au făcută t6te şi cu con-
cursulă tinerimei.
Decă acestă concursă n’a fostă
întotdeuna aşa de puternică pre­
cum s’âr fi aşteptată, vina de si­
gură nu este numai a bătrâniloră.
Este învederată, că decă e
vorba de o luptă seriosă pentru
drepturile şi cultura poporului nos­
tru, trebue să esiste o deplină ar­
moniă şi concordiă intre bătrâni
şi tineri.
Noi amu stăruită şi vomă stă­
rui întotdeuna ca se se susţină, se
se nutrescă şi se se întărescă a-
cestă concordiă, singura temeliă
a solidarităţii nostre naţionale.
De aceea condamnâmu şi vomă
condamna cu totă energia acele
apucături nesincere şi periculdse,
cari tindă a despărţi trecutulă de
viitoră, pe bătrâni de tineri să-
dindu certă şi zizaniă între aceia
cari numai printr’o comună, sin­
ceră şi seriăsă conlucrare îşi potu
împlini chiămarea loră în lupta
pentru drepta' causă a poporului.
X * X -
Mesagiulu împăratului Wilheim.
Etă tecstulu întregă ală dis­
cursului tronului germană despre
care amă vorbită în numerii tre­
cuţi :
Onoraţi Domni! Ou adâncă întristare
a inimei vâ salută şi sciu, c& jăliţî cd
mine. Amintirea ptospâtă a greleloră
suferinţe ale fericitului meu tată, faptulă
că trei luni după încetarea din vieţă a
Majestăţii Sale împăratului Wilheim am
fostă chiămată a mâ sui pe tronă, — facă
aceeaşi impresiune în inimele tuturoră
Germaniloră, şi durerea nostră a întîm-
pinată o căldurosă simpatiă în tote ţă­
rile lumei. Sub greutatea ei rogă pe
Dumne4©u a ’mî da putere, ca să potă
împlini înaltele datorii, la cari m’a chiă­
mată voinţa lui. Urmândă acestei chiă-
mărî, am înaintea ochiloră esemplulă, ce
l’a lăsată moştenire urmaşiloră săi împă-
ratulă Wilheim după grele răsboie în
timpulă domnirei sale iubitore de pace,
şi căreia i-a corespunsă şi dofcmirea fe­
ricitului meu tată, încâtă n’a fostă îm­
piedecată manifestarea intenţiuniloră sale
prin bolă şi morte.
V’am întrunită, onoraţi domni, spre
a vesti înaintea dumneavostră poporului,
că sunt hotărîtă, a păşi ca împăraţi şi
rege pe aceleaşi cărări, pe cari fericitulă
meu bunică a seiutu să-şi câştige încrederea
confederaţiloră săi, iubirea poporului ger­
mană şi binevoitorea recundscere a străi­
nătăţii. Este în voia lui Dumnezeu, ca
să ’ml succedă şi mie acesta; mă voiu
strădui cu muncă seriosă să ’ml suc­
cedă. • linişte pentru întărirea nou câştigatei u-
Cele mai însemnate probleme ale
împăratului germană consistă în asigura­
rea militară şi politică în afară, er în
întru în supraveghiarea esecutării legi-
loră imperiului. Cea mai de eăpeteniă
din aceste legi este constituţia imperiului;
de a-o păzi şi scuti pe acâsta în tote
drepturile ce le garanteză ambeloră cor­
puri legiuitore ale naţiunei şi fiă-cărui
Germană, der şi în acelea, ce le garan­
teză fiă-căruia dintre statele confederate
şi domnitoriloră loră, acesta se ţine de
cele mai însemnate drepturi şi datorii
ale împăratului. La legislaţiunea impe­
riului am să conlucru, conformă consti­
tuţiei, mai multă în calitatea mea ca
rege ală Prusiei, decâtă ca împărată ger­
mană ; der în ambele calităţi mă voiu
nisui a continua opera legislaţiunei im­
periului în acelaşh sensă, în care a în-
ceput’o fericitulă meu bunică. In deo­
sebi îmi însuşescă pe deplină mesagiulă
lui dela 17 Noemvre 1881 în totă estin-
derea lui şi în înţelesulă aceluia voiu
stărui ca lagislaţiunea imperiului să ofere
şi mai departe acelă scută poporaţiunei
lucrătore, pe care îlă pote da celoră
slabi şi strimtoraţl în lupta pentru asis­
tenţă în legătură cu principiile doctrinei
morale creştine. Speră că va succede
de a ne apropia pe acestă cale mai multă
de aplanarea contrasteloră nesănătos© so­
ciale şi am speranţa, că voiu afla în cul­
tivarea bunăstărei nostre interidre spri-
jinulă unanimă ală tuturoră aderenţiloră
credincioşi ai imperiului şi ai guvemeloră
confederate, f&ră deosebire de posiţia se­
parată de partida. Totă aşa însă credă
că e de lipsă de a ţine desvoltarea nds-
tră de stată şi socială în vagaşele lega­
lităţii şi de a combate cu tăriă tote ni-
suinţele, cari au de scopă a submina
ordinea în stată.
âDonaiDeirte irentriL Anstro-Dtîsr/^
P e u n ii a n ă 12 fl., p e şăse lu n i
6 fl., p e t r e i lu n i 3 fl. '
Pentru România şi străinătate:
P e u n ă a n ă 40 fra n c i, p e şăse
lu n i 20 fra n ci, p e trei- lu n i
10 fra n c i.
S e p r e n u m e r ă la t6 te ofi-
c ie le p o ş t a le dna în tru şi din
a fa ră şi l a d d . c o le c t o r i.
Aiioiianientiiln pentru Braşoyu:
la a d m in istra ţiu n e , p ia ţa m are
N r. 22, e ta g iu lă I . : p e un u ană
(0 fl., p e şe se lu n i 5 fl., p e trei
y lu n i 2 fl. 50 cr . Cu d u s u l ă în
c a 8&: P e u n ă a n ă 12 fl., p»
săse lu n i 6 fl., p e t r e i lu n i 3 fl.
U nă e s e m p la ră 5 cr. v. a. seu
15 bani.
At&tă a b o n a m e n te le cfttă şi
in s e rţin n ile su n t a se p lă ti
în a in te.
1888.
In politica externă sunt hotărîtă a
mânţinea pacea cu fiecine incâtă depinde
dela mine. Iubirea mea cătră armata ger­
mană şi posiţia mea faţă cu ea nu mă
voră duce niciodată in ispită, de a lipsi
ţera de binefacerile păcii, decă răsboiulă
nu este o necesitate ce ni se impune prin
atacarea imperiului ori a aliaţiloră săi. Ar­
mata nostră e chiămată să ne asigure
pacea şi decă cu t6te aceste ea va fi
conturbată să fiă in stare a ne-o redo­
bândi cu onore. Acesta va pute-o cu
ajutorulă lui Dumne4eu in virtutea pu­
terii, ce a primit’o prin legea militară
votată de cătră d-vostră in unanimitate.
E departe de mine a mă folosi de acestă
putere pentru răsbâie ofensive. Germania
n’are trebuinţă nici de o nouă gloriă de
răsboiu, nici de ore-carl cuceriri, dapă-
ce ’şl-a eluptată definitivă indreptăţirea
de a esista ca naţiune unită şi inde­
pendentă.
Alianţa nostră cu Austro-Ungaria e
tuturora cunoscută. Eu ţinu strînsă la ea
cu fidelitate germană, nu numai pentru-câ
e incheiată, ci pentru că în acestă alianţă
depnsivă privescu o basă a echilibrului tu-
ropenu, precum şi o moştenire a istoriei
germane, ală căreia cuprinsă este as-
tă4î purtată de opiniunea publică a in-
tregului poporă germană şi corăspunde
tradiţionalului dreptă ală ginţiloră euro­
pene aşa cum a fostă elă in valore ne­
contestabilă pănă la 1866.
Raporturi egale istorice şi trebuinţe
naţionale egale ale presentului ne legă
cu Italia. Amândouă ţările voescă să
păstreze binefacerile păcei spre a trăi în
nităţl şi pentru desvoltarea instituţiuni-
loră loră naţionale şi înaintarea bună­
stărei loră.
înţelegerile nostre cu Austro-Unga­
ria şi Italia îmi concedă mie, spre mul­
ţumirea mea, de a cultiva cu îngrijire a-
miciţia mea personală pentru împăratulu
Rusiei şi raporturile pacinice de o sută
de ani cătră imperiulu vecinii rusescu, ceea
ce corespunde proprietară mele sentimente
tocmai aşa, ca şi intereseloră Germanici.
Guftivândă conscîeneiosă pacea, sunt
totă aşa de gata a^mă pune în serviciulă
patriei, preoum sunt gata a îngriji pen­
tru armată, şi mă bucură de raporturile
tradiţionale cătră puterile esterne prin
cart se promoveză nisuinţa mea în pri­
ma direcţiune. Cu credinţă în Dumne-
4©u şi cu încredere în puterea armată
a poporului meu, Isperază firmă c& pen­
tru ună anumită timpă îmi va fi dată
de a păzi şi întări prin muncă padnica
ceea ce am câştigată luptândă sub con­
ducerea celoră 2 antecesori ai mei de
pe tronă întru fericită memoriă.
Din delegaţiunT.
Delegaţiunea migurescâ, în şedinţa
sa plenară, a adoptată bugetele ministeru­
lui de finanţe a înaltei curţi de conturi
şi afacerile străine, după aceea a votată
în unanimitate o moţiune de încredere la
adresa comitelui Kalnoky.
Delegaţiunea austriacă a adoptată
bugetulă provinciiloră ocupate.
Raportulă a semnalată progresele
sevârşite în provinciile ocupate, astfelă
încâtă chiar adversarii ocupaţiei recu-
noscă, că monarchia a justificată pe de­
plină încrederea ce i s’a acordată de ună
tratată internaţională. Entusiasmulă cu
care prinţulă moştenitoră a fostă primită
 Nr. 133 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888.

în provinciile ocupate găseşce unii viu opri cântarea imnului, din causă că, după aceea a apeloră mari dela St. Cloud de căci la din contră s’ar espune la pe
ecou la tote naţiunile monarchiei. părerea lui,' acestă imnă este lumesctt şi lângă! Parisă. Cu chipulă acesta grădina dâpsă în sensulă legei penale.
Raportorulă marinei a insistată asu­ nu se cuvine aTlă vîrî între cele ce se Cişmegiu se va însănătoşi cu desăvârşire
pra încredere! votate comandantelui ma­ ţină de rită. Czierer se numesce acestă şi va ave o privelişte fermecătore.
rinei, fiicândă că acestă votă este o do­ sesvitoră ală bisericei, care a oprită din .. * R aporta generalii
vadă onorabilă pentru marină. biserică acelă. imnă, ce este strînsă le­ Căile ferate române au avută în luna despre starea şi activitatea societăţii de
lectură „Inocenţiu M. Clain'1 a teologiloru
Comitetulă delegaţiunei austriace a gală de Maghiară, acelă versă patriotic, lui Mâ& c. ună venită de 2,756.408 lei,
din Blaşiu, de pe an. scolastic 1887—88.
aprobată în unanimitate creditulă spe­ în care Maghiarulă în timpuri grele şî-a mai uluită cu 333,478 lei ea în Maiu a-
(Fine.)
cială de 47 milione de florini, după ex- aflată evlaviă şi însufleţire... Trebue să nulă trecută.
I.
plicaţiunile confidenţiale date de minis- considerămă acestă procedere, ca o grea . .> .
#**
trulă de răsboi şi de comandantulă ma­ vătămare a sentimentului naţională. E In diua de 21 1. c. după amefiă a Mijlocele societăţii.
rinei. vechiă şi îndreptăţită plângerea că limba fostă cutremură de pămintă în comuna Mijlocele de cari dispune societatea
în nisuinţa spre a ajunge la ţinta ei
germană are în bisericile catolice din Ronaszek din comitatulă Maramureşului.
suntă:
Procesulfi Româniloru din Folia. capitală ună cuibu, ce nu se pote distruge. Pagube nu s’au întâmplată. Totă în acea
1. Biblioteca.
Pe lângă acesta d-lă Czierer a trebuită fii la orele 4*/4 p. m. a fostă cutremură a) Cârţî (în trei tece). Cu finea a-
Cetitorii noştri îşi voră fi aducândă să convingă patria, că şi sentimentulă de pământă în comuna Strîmtura (Szur- nului şcolastică 1886-7 biblioteca număra
aminte despre bătaia de mai ană a Româ- patriotic e eschis din biserica din Taban®. dok) în urma căruia între altele s’a cră­ 766 cărţi în 1062 volume. In decursulu
niloră din comuna Folia cu nisce Unguri * pată şi edificiulă şeolei de stată. anului curentă s’a sporită cu 5 cărţi în
**
din acea comună. Tribunalulă din Ti- * 16 volume cumpărate, şi 14 cărţi în 20
Din Budapesta ni-se comunică, că **
mişora după o pertractare de 6 fiile a d-lă Dr. Georgiu Ilea a depusă în filele volume donate. Anume:
Ună incendiu a isbucnitu săptămâna 1. Academia română nl-a donată
aflată în urma acelei bătăi 17 vinovaţi de 22, 23 şi 25 n. c. censura înaintea trecută în fabrica de postavu dela Azuga a) Eudoxiu Hurmuzachi: „Documente pri-
pe caii i-a condamnată la diferite pe­ cpmisiunei censurătăre advocaţiale cu (în România). Coperişulă şi podulă ate­ vitore la istoria Româniloră® Voi. III.
depse. Cea mai grea pedepsă a căpă­ succesă bună, după care îşi şi primi di­ lierului de flanele au fostă cu desăvîrşire b) „Etymologicum Magnum Romaniae®
tat’© Ioană Jumanca, care pentru vătă­ ploma de habilitare advocaţială. — Fe­ distruse. Pagubele se urcă la 30,000 lei. tom. I. fasc. V. tom. II. fac. I. & II. c)
mare grea corporală, pentru intenţionată licitările nostre ! Mironă Costin: „Opere complete®, d) Do-
apnndere şi omoră fu condamnată la 15 * softeiu : „Psaltirea® e) Analele Academiei
* * III tomuri, f) „Le Cing Mai® g) „Le lOMai.®
ani închisore, 4 inşi au fostă condam­ Serbările pentru Miremu Costinu, Intemplărî diferite. h) Analele Academiei seria II tom. IX. 2.
naţi la câte 10 ani închisore, Beldea Lica Trăsnetti în biserică. Din Brzeye (Ga- IoanM. Moldovan: „Curtea de Argeşiu.® 3.
date în grădina Copou din Iaşi, au avută
la 12 ani, er ceilalţi au fostă condam­ liţia), cu dta 25 Iunie se telegrafiază: Bi­ Dr. Yictoră Szmigelski, profesoru: „A
ună succesă strălucită.
naţi la mai uşore pedepse. % kereszteny szelleme®, de Chateaubriand
** serica a fostă trăsnită în timpulă oficiului. 3 tomuri. 4. I. C. Panţu, profesoră: „Lo-
In urma apelaţiunei Româniloră, cu­ Trei persone au fostă ucise, şese rănite gofătulă Mateiu® novelă- 5. Dr. Augus-
Anulă acesta se voră face manevre
ria regescă şî-a pronunţată abia acum greu şi 230 rănite uşoră. Episcopulă tină Laurană, canonică : „A szent Unio®.
parţiale în România. In fiăcare judeţă, re-;
sentinţa, în urma căreia sentinţa de mai consilia moderaţiune şi împedecâ de a 6. Augustină Degană, învăţătoră: „Stu-
gimentele din garnisonă voră manevra
susă a tribunalului din Timişora fu apro­ se produce îmbulzelă. păritulă.® 7. Beniamină P. Lupu, teologu :
între ele. „Filoctete®.
bată cu acea deosebire numai, că pe cei * Otrăvită. Tânăra Elisa Iacobescu
** Toţi aceşti generaşi donatori, în spe­
ce tribunalulă i-a condamnată pentru a- din str. Fundătura-Trofeului în Bucuresci cial On. Academiă Română primescă mul-
Cetimă în „România® din Bucu-
prindere, curia r. i-a condamnată tot­ are mare păcate cu amorulă, de câte ori ţiumitele sincere ale societăţii pentru spri-
resci: Se scie că la Cotrocenî trăgen-
odată şi pentru participare la omorulă lui se otrăveşce însă niciodată nu more, jinulă însămnată ce ni l’au prestată tot­
du-se folosă din căderea apei Dâmbo-
Nyerges Sândor mărindu-le astfelă pe- astfelă scrie „D-u®; numita tânără Luni deauna. I rugămă totodată ca nici pe
viţa se va aşefia o turbină care, pe viitoră să nu ne lipsescă de concursulu
depsa. Despre Beldea Ioană şi Canto a beută o soluţiă de chibrituri pentru a
lângă că va trimite apă filtrată în partea binevoitoră ală Dloră.
Nica, - neputendu-se constata că ară fi curma odată cu pustiulă de amoră, însă
de susă a oraşului, va mai lăsa o forţă b) ţ)iare. Societatea dispune de 17
vinovaţi ca părtaşi Ia crima omorului, şireta imiteză pe tânăra din piesa „Chi­ diare dintre cari 9 si anume: „Tribuna®,
disponibilă de 800 cai. Acestă forţă
curia r. ’i condamna din causa altoră brituri românesc!®, căci nu presentă nici „Luminătorulă®, „Romănische Revue®,
comisia interimară a hotărîtă a-o între­
crime la câte 3 ani închisăre. Beldea ună periculă otrăvirea sa. Secţia respec­ „Musa română®, „Foia bisericescă şi sco­
buinţa pentru iluminarea cu electricitate
Lica nu s’a găsită vinovată de crima tivă a fostă avisată şi pe dată şi pro- lastică®, „Katholisches Vereins-blatt®,
a ambeloră cheiuri ale Dâmboviţei, a pa­ „Amiculă Familiei®, „Preotulă română®
grelei vătămări corporale comise contra curorulă.
latului şi a grădinei dela Cotrocenî, a şi „Economia naţională® gratificate; pen­
lui Jozsa Jânos şi din asta causă pedepsa tru ceea ce respectivii domni redactori
casarmeloră şi haleloră de eserciţiu. In Sloi de ghiaţă în Iunie. Locuitorii
i-se scări dela 12 la 11 ani închisore. din comuna Lele, situată lângă Mureşă, şi administratori marinimoşi primescă şi
totală voră fi 10,000 lămpi electrice de
văfiură în săptămâna trecută 2 lespefii pe acestă cale cele mai sincere mulţă-
puterea a fiece luminări fiăcare, adecă
niite din partea membriloră societăţii.
îndoită şi jumătate de puterea unui becă mari de ghiaţă înotândă în apă. Acâstă Er 8 şi anume: „Gazeta Transilvaniei®,
S C U tlL E P IL E I.
de gază. Fiăcare lampă va costa pe ană apariţiune, fără îndoială rară în luna lui „Conv. Literare®, „Revista nouă®, „Re­
„Egyetertes® se plânge de oprirea dobândă şi amortismentă 31 lei, pe când Iunie, se esplică aşa, că aceşti lespefii vista catolică®, „Poşta română®, „Lira;,
cântării unui imnu ungurescu într’o bise­ astăfii ună becă de gază costă 137 lei. au fostă rupţi în urma ploiloră celoră „Kulfold Szonokai® şi „Havi szonok®
rică catolică, scriindă între altele: „Erf, Se pote vede câtă de colo marele avan­ mari ce au fostă de curândă în munţii prenumărate.
Cassa.
cu ocasiunea sânţirei stegului reuniunei tajă ce va ave /oraşulă şi economia ce apuseni.
marinariloră în biserica din Tabană, se La finea anului 1886—7 avea ună
se va face în averea comunei. — Se
stată activă de 595 fi. 09 or. In decur-
întâmpla ună casă, care e de natură a crede că în fiece seu cincisprefiece fiile Seiri poliţienesc!. In urma arătărei sulă acestui ană şcolastică a avută 162
scandalisa grozavă pe fiă-care Maghiară. apa filtrată va alimenta partea de josă făcute de grădinarulă oraşului, că din fi. 67 cr. percepţiuni; 83 fl. 24 cr. ero-
La sfinţirea stâgului luâ parte şi socie­ a oraşului şi laculă Cismegiului. — Pen­ josă de sub promenada de sub Tempa, gaţiuni, cari sub tragendu-se din percep­
tatea de cântări a lucrătoriloră din Bu­ tru îmfrumseţarea grădinei Cismegiu, în­ în grădina de pomi, plantaţiunile au ţiuni resultă pentru anulă acesta scolas­
dapesta şi pentru ca acâstă societate să dată ce apa filtrată va veni în Bucu- fostă vătămate nu numai de copii, ci şi tică ună stată activă de 674 fl. 52 cr.,
dintre cari în obligaţiuni 587 fl. 60 cr.,
dea sărbătorei ună caracteră patriotică, resci, o frumosă cădere de apă se va de omeni în vârstă, se face atentă pu- în bani gata 86 fl. 92 cr. Prin urmare
puse în programulă său de cântări şi face în Cismegiu despre partea Schitu- bliculă de a fi cu precauţiune şi de a averea societăţii în bani a crescută cu
imnulu lui Kolcsey. Preotulă pontificantă Măgurenu. Se va face o lucrare cam ca se feri de orf-ce violare a plantaţiuniloră, 79 fl. 43 cr.

Hangiii întrebau pe toţi ospeţii, sciu ori
FOILETONUL# „GAZ. TRANS.® ba, ce voia să afle împăratulă.
Feciorii de împărată ajunseră la
2 un hană unde rămaseră peste nopte. După
S n 6 v e ş i p o v e ş ti s la v ic e ce-au cinată se dară în vorbă cu hangi-
Istorisite după F. S. Kraus. ulă. Hangiulă îi întreba: „Der voi ce
isprăvi aţi făcută pănă acum?® Celă
P A Ş A DE O Ţ E L 0. mai mare dintre fraţi povesti: BAm
Tocmai atunci veniau şi sluj başii îm­ făcută şi eu ceva, Pe drumă am înop-
păratului, să ’i spue, că ună şerpe era tată cu frăţiorii lângă ună Iacă înfcr’o
să ’i musce fata. Cum aufii împăratulă pustietate mare, fraţii se culcară şi eu
una ca asta, se intorse în fuga mare a- rămăseiu să ’i păzescă. Ună smeu eşi
casă şi sc duse la fată-sa, găsi pe şer- din locă să ne înghiţă, atunci am trasă
pele lipită de părete şi cerca să scoţă paloşulă din tecă şi i-am retezată ca-
cuţitulă, der nu,a fostă în stare. pulă, er de nu credeţi, ietă-i urechile.®
împăratulă porunci sfetniciloră să Aşa grăi, şi scose urechile din pusunară
dea de scire în totă ţera: „Cine-a o- şi le arunca pe masă.
morîtă pe uriaşii şi şerpele, să vină la Fratele celă mijlociu povesti: „A
densulă să primescă daruri scumpe şi doua nopte am păzită eu şi am ucisă
să-şi ia pe fata de nevastă.® — S’a dusă unu smeu cu două capete, de nu cre­
vestea în totă ţera de ce a poruncită deţi, iată urechile dela amândouă cape­
împăratulă, împăratulă mai porunci sfet- tele.® Grăi şi arăta urechile smeului.
niciloră săi zidescă hanuri pe tote dru­ Celă mai mică dintre fraţi asculta
murile de ţeră, ori cine va întră la ha­ ce povestiau fraţii lui. Hangiulă fiise:
nuri să spună decă scie cine a omorîtă „Harnici fraţi ai tu, flăcăule. Der tu ce
pe uriaşii şi şerpele, er cine va găsi pe isprăvi ai făcută, ian povesteşte-ne, să
vitezulă ăsta să dea o tugă la împăra­ scimă şi noi.® „Cine scie ce mari is­
tulă, să ’i^ spună şi să primescă daruri prăvi n’am făcută, ci am stată de pază
domnesc!. lângă Iacă în noptea a treia, fraţii dor-
Sfetnicii porniră la meşteri să clă- miau duşi, dela o vreme laculă începu
diescă hanuri la tote drumurile ţării. a vui şi ună smeu cu trei capete eşi din
apă, să ne înghiţă. Eu am scosă palo­
şulă şi i-am retezată capetele, er de nu
credeţi, ietă urechile suntă trei părechi.®
Fraţii cei mai mari se mirau de voinicia
lui, der elă nu’şi sfîrşise povestea : După
ce mi s’a stinsă foculă, m’am dusă să
caută jară şi rătăcii prin munţi pănă am
dată de-o peşteră cu nouă uriaşi şi po­
vesti ce a făcută cu uriaşii şi cu şerpele
cum v’am spusă şi noi în poveste.
Hangiulă nu avu răbdare să asculte
povestea pănă la sfîrşită, ci se duse fuga
la împăratulă să’i spună, ceia aufiită.
împăratulă îlă cinsti cu bani şi trimise
pe omenii curţii să aducă la paiaţă pe
feciorii de împărată. Ajungendă fraţii
înaintea împăratului, împăratulă întreba
pe celă mică: „Tu ai ucisă pe uriaşii
şi ml-ai scăpată fata de peire ?“ — „Eu
am ucisă uriaşii şi ţî-am scăpată fata
de peire.® împăratulă îi dete pe fată-
sa de nevastă şi’lă puse în slujba cea
mai de cinste după dânsulQ, în totă îm­
părăţia. împăratulă grăi cătră fraţii
lui: „Decă vreţi, eu vă însoră şi pe
voi şi vă dau locă să vă fiidiţi cetăţi.®
Der fraţii îi răspunseră, că ei suntă în­
suraţi şi că au plecată să ’şi caute su­
rorile, nu să se însore.
Inţelegândă împăratulă că aşa este,
Jopri numai pe feciorulă celă mică să’lă
dea fetei sale de bărbatu, pe cei doi îi
cinsti cu doi măgari încărcaţi cu aură.
Fraţii cei mai mari se întorseră la cur­
ţile şi împărăţia loră. Der celă mai
mică nu îşi pute lua gândulă dela su­
rori şi se hotărî să le caute şi de aci în
colo, de o parte îlă durea inima să se
despartă de nevastă, de altă parte îm­
păratulă nu voia să’lă părăsiască gine­
rele şi astfelă dorulă de surori îi amăra
fiilele.
Odată se duse împăratulă la venată
şi îi fiise ginere-său: „Tu rămâi acasă
îu paiaţă, iecă îţi dau nouă chei, să porţi
grijă de ele. Poţi deschide trei, patru
cămări, că vei gâsi aură şi argintii din
belşugă, arme şi sumedeniă de odore,
poţi deschide şi optă cămări decă te
trage inima, der a noua să nu o deschifiî
cu nici ună preţă, căci altfeliu va fi rău
de tine®.
împăratulă se duse şi ginere-său ră­
mase singură.. Cum eşi împăratulă din
paiaţă, ginerele deschise una după alta
optă cămări şi găsi odore de tot felulă;
ajunse la uşa a noua şi se puse a gândi:
„N’am văfiută eu destule minuni? De ce
să nu întru să vădă şi aci?® Feciorulă
deschise uşa şi întrâ; şi ce să-i vafiă o-
chii: In cămară era uuă omă, cu pieio-
rele pănă la genunchi şi cu manile pănă
 lSEt 133 G A Z E T A T R A N S IL V A K IE I. 1888.

H. :
Activitatea societăţii.
Având* Societatea t* decursul* anului,
şcolasticft curenta 68 membri ordinari,
(dintre cari unuia a murită), aţinută 14
şedinţe: 6 ordinari, 6 literari, 1 consti­
tuantă şi 1 generală.
In cele ordinari s’au tractata agen­
dele ei internp şi esteme.
In cele literari s’a cetită foia „Fur­
nica", s’au declamata şi s’au ţinuta dis­
cursuri. — Ce să ţine în specie de foia
„Furnica", acesta în anula şcolastica cu­
renta cuprinde 36 numeri, Va să (Jică pe
fiăcare săptămână 1 Nr. — Operete au
incursa 86, dintre cari: 1. 14 diserta-
ţiunl, din cari s’au primita şi publicata
8. 2. 8 tractate istorice, i s’a publicata.
3. 3 biografii, publicate tote trei. 4. 8
novele, s’au publicata 6. 5. 2 novelete,
primite amândouă. 6. 1 idilă, care s’a şi
publicata. 7. 3 poesii în prosă, 2 pu­
blicate. 8. 1 alegoriă, s’a publicata. 9. 2
descrieri glumeţe, una s’a publicata. 10.
1 descriere topografică, publicată. 11. 4
schiţe, s’au primita şi publicata. 12. 44
poesii, dintre acestea a) '30 "originali,
s’au publicata 22, b) 12 sonete după
Petrarca, publicate şi, c) 2 madrigale
publicate.
Redactorula „Fumiceiu a fosta a-
jutata în critisarea operatelorfi de o co-
misiă critisătore din 4 membri carea a
ţinuta 30 şedinţe.
fn şedinţa generală fostulfi comitet
şt-a data înaintea şedinţei samă despre
activitatea sa şi absolvat* fiinda a In­
trata în oficiu noula comiteta.
In şedinţa constituantă ţinută în 22
Maiu a. c. s’a alesa noula comiteta pen­
tru anula scolastica viitora în personele
următorilora d-nl clerici: Iovu Băbuţiu
<JL III preşedinte ; Simeona Tescariu cl.
nţ secretara; Isido»* Rusu cl. Ut re­
dactorii; Ioana Mera cl. II cassartt; Iu-
liu Iliana cl. I controlora şi Iuliu Mol-
dovana cl. I bibliotecara, restânda să se
alâgă cu începutula anului viitorii sco­
lastica notarula şedinţelora dintre fiito-
rii clerici de anula I.
După cum să pdte vedea din datele
espuse pănă aci, societatea de, lectură
yjnocnnţiu M. Clain" păşesce seriosa
cătră destinaţiunea sa. Resultatele ei
anuali în privinţa materială sunta de
tot* modeste, ca a uneia,' carea în pri­
vinţa asta i avisată eschisiva la mem­
brii ei ordinari. Şi nu ar lipsi decâtfi
0 îmbunătăţire a ei în direcţia acesta
pentru ca şi în partea sa literară şi mo­
rală să potă lua una avent* corespun­
zătorii aşteptărilora celora mai severe.
0 recomandăm* deci şi pe, aceştă
^ale atenţiei binevoitore a prea stimatu­
lui publica, a d-nilora redactori şi au­
tori şi a tuturora sprijinitorilora tine­
relei.
. Bl a şi u, 21 Iunie 1888 st. n.
V. I. Comşia Brut. HodoşQ
preş. soc secretarula soc.
t Comassarea în Feldioră.
Precum sciţi 14 locuitori din^Fel-
didră au ceruta să se facă coinassarea şi
în acesta comună. Toţi .ceilajţl proprie­
tari privaţi din tote comunele,' cari au
proprietate pe teritoriula Feldiorei au
fosta în contra comassării. • Ferdinanda îşi împlinea cu diliginţă che­
Erî în 27 Iunie a. c. şl-a începută
comisiunea judecătorescă lucrările sale
pentru efectuirea comassării.’' încă mai
înainte s’au adunata mulţi ţărani din
tote comunele interesate şi era mare
fierbere între ei, căci toţi ejcau nemul-
ţămiţl ou măsurii luată.
Comisia înainte de amecjî a lucrata
în cancelaria fisolgăbirăului, er după.a-
ceea membriţ ei s’au dusa să prâncjescă
la otel*. Dintre petenţi numai unuia
s’a presentata la comisiă, spre a’şl sus­
ţine cererea de comassare,una Sasa care
a prândita împreună cu membrii comi­
siei. Poporala vă4endu-la s’a turburata
în aşa mare măsură, încâta spre a’la
păzi de insultare la întorcere a fosta în-
cunjurata de o escortă de 2 gendarmî
şi 6 husari. împreună cu ela şi cu cei­
lalţi membrii ai comisiei se afla şi ma­
gistrala poştala. Mulţimea ce le urma
îşi manifesta prin strigăte nemulţumirea.
In urmă acesta se cjice, că poştaşula a
ameninţ&tâ cu o arm ăce-oaveaia sine.
Mulţimea compusă mai alesa din ţărani
Saşi, Români, şi Unguri (din Crizbava
şi Nou) a începută, atunci a arunca cu
petri în cela cu pricina. .,
Asverlindu-se mereu petrii din mul­
ţime miliţienii au făcuta întrebuinţare
de armă. Gendarmii au data foca şi pe
dată a căzută morţii unu ţfranih sasu, er
unu ţăranii Ungurii a foştii răniţii în pi-
ciora. Mai mulţi ţărani au fosta răniţi
prin tăiătură de sabia- A eşita apoi la
faţa locului escadroţml* de husari, gar-
nisonaţl acolo şi se restabili liniştea.
In urma acestui regretabila incidenţa
comisia judecătorescă şl-a sistata lu­
crările.
SCIRÎ TELEGRAFICE.
Petersburgu, 27 Iunie — Ma­
rele duce - Vladimiră a , plecaţii s&
inspecteze trupele din Polonia ru-
sşscă. ,r
Cracovia, 27 Iunie: "Reforma
anunţă că împăratule Wilhelm va
merge la Yiena se visiteze pe îm­
păratule Austriei. D e aiăî voru
merge la Skiemeviee, unde se, voru
întâlni cu Ţarulu.
DIVERSE.
cipe âîă este mâră "ămâtoriî Roşiile Papei. în; ie ’Vâ dăs-
ala pasărilora. pentru acesta ela, încă chide în curând* o mare esposrţiune de
pănă era prinţ*, .fii numita membru co­ trandafiri şi grădinarul* Papei se ruga*,
respondenta »1* societăţii ornitologice pentru o audienţă la sfântulfi părinte,
din Londra. în calitatea acâsta prinţul* cerendu-i permisiunea de a espune tran­
dafiri din grădinele Vaticanului. Papă
marea s’a, căci în timpula câta a trăita precugetă lucrala oât-va, apoi îşi espri-
liniştita în Viena, departe de ori ce po­ mâ părerea: „Fiulfi meu eu nu găsescfi
de cuviinţă a-ţî îngădu-i acesta, căci
litică, jertfea multa timp* pentru stu-
diula paserilor* şi îndată ce observa ceva fără îndoielă ama fi. premiaţi, a-
deosebita la ele se grăbea a raporta des­ câsta însă ara deştepta în inimile altora
pre acesta cu totă conscienţiositatea so­ espunătorf simţimintele de invidiă îii
cietăţii din Londra. De când însă prin­ contra nostră, ceea ce voesca să înlă­
ţula se făcu principe ala Bulgariei şi tura în orice casa. Mulţumesce-te cu
lua asupra sa îngrijirea de sortea aces­ recunoscerea ce-ţl impărtăsesce Leo XIII
tei ţări, îşi uita să se mai ocupe cu pa­ la fiecare preumblare prin grădină".
sările. Din causa acesta societatea din
C u rb ii Iu p ie ţe i B r a ş o v u
Londra, ala căreia membru coresppn- din 24 Iunie st. n. 1888
denta este ela, îi trimise o scrisdre prin
Bancnote ■românescl Cump. 8.46 Vend. 8.48
care îi face grele împutărî, cerendu-i Arginta românesc* . P 850 P 8.51
tot-odată să-i raporteze despre paserile Napoleon-d’orI . . . n 10 — ti 10.02
aflătore în Bulgaria. Principele se scusâ Lire turcesc! . . . p 11.30 P 11.32
prin o lungă telegramă, aducând* ca Imperiali . . . . . p 10.30 P 10.32
G a l b i n l .................... n 5.89 P 5.92
motiva „mulţimea ocupaţiunilor* sale.
Scris .1fonc. „Albinaw6 °/o V io t .- P — .—
Promise totodată, că în decursul* luni- 98—
n »’ r ®°/o V P 98.50
lora de veră va jertfi tote orele sale li­ Ruble ruşescl . . . p 112 — V 113.
bere pentru studiulfi paserilora, va fi Dis contul* . . . . 6 V2- - 8 % pe an*.
mai sîrguinciosfi ca totdeuna, căci —
Cursultt la bursa de Viena
cji.86 ela — ţera lui nu mai e acjl o din 28 Iunie st. n. 1888.
ţeră, unde nici paserea să nu umble. Bfentâ. de Smrtt 4% • • .; . . 102.15
Renta de hSrtft 5°/0‘ .' . ; 89. ’
Creştinii şi păgânii, piaral „la Franceu împrumutul* căilor* ferate ungare . 151.75).
Amortisarea datoriei căilor* ferate de
publică ore-carî date privitore la biseca
ostil ungare ( 1-ma emisiune) . . 96.40
creştină; In âiiubf 120 s’a introdusa a- Amortisarea datoriei căilor* ferate de
ostil ungare (2 -a emisiune) . . 126.— ,
iasma. ’ In 157 călugăria! In 391 sluji­ Amortisarea datoriei căilor* terate de
rea în latineşce. In 1000 clopotele. In ost* ungare (3-a emisiune) . . 115.751’
Bonuri rurale u n g a r e ........................ 104.90.;
1204 inchisiţiunea. In 1215 spovedania.
Bonuri cu clasa de sortare; . . . . 104.80^
In 1870 infalibilitatea Papei. Acelaşa Bonuri rurale Banat*-Timiş* . . 104.7#
Bonuri cu cl. de s o r t a r e ................... 104.50F
4iar* adauge, că statistica arată, că sunt Bonuri rurale transilvane . . . . 104.30 .
acum pe pământ* 850,000,000 budhistl Bonuri croato-slavone ......................... 104.—;.
Despăgubirea pentru dijma de vin*
seu păgâni, 170,000,000‘ mahomedani,
. u n g u r e s c * ....................................... 99.75*
200,000,000 catolici, 150,000,006 protes­ împrumutul* cu premiul* unguresc* 128.25'
Dosurile pentru regularea Tisei,şi Se-
tanţi şi 100,000,000 ortodocşi. Astfela
ghe d in u lu i....................................... 124.63'
numărul* păgânilor* este îndoita mai Renta de hârtiă austriacă . . . . 80.70:*
Renta, de argint* austriacă ;. . . . 81.55;.'
mare,’ ca ala Creştinilora de pe pământ*- Renta de aur* austriacă . . . . . .
111.80
LosurI din 1860 .................................. 138.60»’
Ceea ce mişcă inima femeiască. Noi Acţiunile bâncei austro-ungare . . . 867.—- :•
sfătuim* pe domnii căsătoriţi, de a-şl Acţiunile băncei de credit* ungur. . 297.50,, -
Acţiunile băncei de credit* austr. 303.40ţ:-:<
cose busunarele înainte de a da să ce-
tescă jumătăţii lora mai fruinbse aceste
Galbeni împărătesei . . ,.. . , .
Napoleon-d’o r I .......................................
Mărci 100 împ. germane . . . . . .
5.90/
9.94 ?r.
61.62 V,
rânduri; altfela nu stăma buni pentru Londra 10 Livres sterlinge . . . . 125.80 .
•A
nimica. . In Moidfcmoretaqy/se deschide ;îa --------tf?4*
15 lr c. o grandţosă exposiţiune de pă­ Bursa de BucurescT.
lării de dame. La acesta au participată Cotă oficială dela 14 Iunie st. v. 1888.
mai multe:firme din Paristl ^ aU fosta
Cump. vend.
espuse lucrări vrednice de admirata. In Renta română 5 °/0 . . . 91— 92<—
4iua deschiderei se distribuiră şi pre­ Renta rom. amort. 5% • . 92. V2 93—
miile. Ca preţuitore erau alese 12 dame Renta convert. 6°/0 • • • 90— 90!%
Impr. oraş. Buc. 10 fr. . 37— 42. ir
din societatea parisiană şi 12 artiste, în­
Credit fonc. rural 7°/0 . m 3/* 107,%
tre cari domna Iudie, Graniez ş. a. Me­ 92^
•n n 5 °/0
11 . 92. V4
dalia de aura o Căpăta o pălăriă. de tuia „ „ urban 7 % . . . 105. Yj 106*^-
alba cu o margine formată din tranda­ . 98. V2 99.%
firi tota albi. Esposiţia a fosta visitată
r>
•1 ■ fi
11 11

fi
6 °/(),. .
5%. .. 88— 88.%
Ni se raporteză din comuna înveci­ Principele Bulgariei ca ornitologii. deja în prima di a deschiderei de Editorii şh Redactorii responsabilă
nată Feldioră: Se scie că Ferdinanda, actualula prin­ 21,000 femei. Or. Aurel Mureşianu.

hi:cote legate în fier, de gâtă era legată
QU patra lanţuri grele de fieră, şi lanţu-
şjje erpps prinse de patru table de feră,
de nu se putea bietul* să se misce din
Ipfă. Lângă densulă isvora apa dintr’un
O^că de aură. Lângă albiă era ună ul-
ei$ră împodobită totă cu petrii scumpe.
Oţiulă ar fi totă băută apă, der nu pu-
tea. După ce vă4u feciorul* de împărat*
minunile estea, omul* îi grăi: „Apropie-
telde mine; să te ţie Dmnne4euîtf Fe-
oiZrulă de împărat* se apropia. „Fă-ţl
mpă şi dă-ml ună urcior* de apă, că eu
ţhoiu cinsti o vieţă.“ Feciorul* de îm-
pţlrată se gândi, că nu-i rău să trăescl
cită doi, şi-i dete ună urcior* de. apă
să;bea şi îlă întreba: „Cum te chiamă?u
Omul* îi răspunse: „Paşa de oţel* mă
cliiamău. Feciorul* de împărat* voia să
din cămară, der Paşa de oţel* se
ruga: „Mai dă-mî un* urcior* de apă
şi ;eu ’ţî mai cinstesc* 6 vieţă!u Fecio-
se gândi, că nu-i rău să-şî mai a-
gcţnisescă o vieţă şi-i mai dete un* ur­
cior* de apă. Când puse mâna pe ză-
vmul* uşii, să se ducă,;1 paşa de oţăl*
îl<i striga „Voinicule, întorce-te şi îmi
mai dă ună urcior* de apă, şi eu îţi
mai cinstesc* o vieţă. Nu vreau să beu,
ci umple’l* pănă în,gură şi tornă-ml apa
în cap*.u Feciorul* de împărat* apuca
urciorul* de mănuşe, îl* umplu cu apă
şi-l* turna în capul* Paşei de oţel*. Nu
vărsase bine apa şi lanţurile (Paşei de o-
ţel* se rupseră. Paşa sări ca un* ful­
geră, îşi întinse aripile, sburâ, luâ pe
nevasta feciorului de împărat* sub aripi
şi se duse cu densa pe aci încolo, pănă
nu se mai vă4&.
Venind* împăratul* acasă, ginerele
îi povesti din fir* în păr* ce-a păţit*;
mpăratul* nu mai scia ce să facă de
îngrijatfi ce era şi grăi: „De ce nu ai
făcut* cum ţî-am 4isfi euî nu ţî-am po­
runcit* eu să nu întri în cămara Paşei
de oţel* ?u Ginerele îi răspunse: „Nu te
supăra, tată, pe mine, că mă voiu duce
în lume să găsesc* pe Paşa. şi să-i iau
fatau. împăratul* nu voia să-l* lase.
„Ba să mi te laşi de gândul* ăsta şi să
nu mi te misei din casă, tu nu scii cine
e Paşa de oţăl*; multă oştire şi avere
am perdut* eu, pănă l’am biruită; tu
rămâiu der aici şi eu îţi voiu căuta altă
nevastă şi te-oiu ave drag* ca pe un*
băet* al* meu.“
Feciorul* de împărat* nu voia să
sciă de ce-i 4kea socru-său, îşi luâ bani
de drum*, încăleca pe cal* şi pleca în
lume să caute pe Paşa de oţăl* şi rătăci
multă vreme, pănă ajunse la un* oraş*.
Feciorul* de împărat* se uita în tote
părţile; numai ce aude un* glas* din­
tr’un* palat*: „Fecior* de împărat*,
descalecă-ţl calul* şi întră ’n curteu. El
întrâ în curte, o fată îi eşia înainte şi
feciorul* vă4u, că era soru-sa cea mare.
După ce se îmbrăţişară şi şe sărutară,
sora grăi cătră frate-şău: „Vino în pa­
lat* să vorbim*.u Feciorul* de împărat
întreba pe soră-sa, ce-i este? bărbatul*
şi sora-i răspunse: „Bărbatu-meu e îm­
păratul* sîneilor*, şi şi bărbatu-meu e
smeu; tu, frate, să te ascun4* bine, că
bărbatul* mi se tot* laudă eă-şî va tăe
tot* bucăţl-bucăţî cumnaţii, de va da
faţă cu ei. Voiu vorbi eu cu el*, să
41
văd* ce va °©-“
Cum a 4ish aşa a făcut*; ascunse,
pe frate-său şi ascunse şi calul*. După
ee însera, sora găti de mâncare smeului
şi îl* aştepta să sosescă. Când se apro­
pia smeulti sburândti, palatul* se lumina
şi strălucea, să te orbiască. Nu intrase
bine în palat* şi smeul* striga cătră
nevastă-sa: „Nevastă, mirosă a dse.de
om* pământean*, spune’ml cine-i aicl?u
„Nu-i nimeni.u „Ba nu, este cineva.u
Nevasta ’i 4ise atunci: „Ia să te în­
treb* altceva şi spune-mî adevărat*:
decă ai întâlni pe vre-un* frate de
ai mei pe aici, ee i-ai faee?tf împă­
ratul* smeilor* răspunse: „Pe cel* mare
şi pe cel* mijlociu i-aş* ucide, pe c$Â
jmie* ba!,u Atunci grăi împărătesa: „T<Şsr
mai el* e aicî.u Cum au4i împăraţi^
strigâ: „Să esă la ivelă!“ Feciorul* Şfi
împărat* eşi la ivelâ şi smeul* îl* să­
rută şi-lfi îmbrăţoşâ, şi-i 4ise : „Binefâi
venit* cumnate". „Bine te-am găsită^
„Der ce cauţi pe la noi?u „Feciordfft
îi spuse ce gând* îl* portă pe aici,
istorisi totă păţania dela început* pănă
la sferşit*. împăratul* smeilor* îi rîm­
punse : „Vai d£ tine cumnate, te veă
prăpădi. Dumne4eu să te apere. Pa^ă
de oţăl* a trecui* eri pe âicl cu n,^-
vastă-ta, eu l’am aşteptat* cu şepte nxîi
de smei, der nu ne-am putut atinge de el*,
necum să îl* prindem*. Eu te-aşî svătffiB
să nu te pui cu dracul*, şi-ţi Voiu dâ
bani câţi vrei să te întorci acasă lu
Der feciorul* de împărat* nu voia
sciă de vorba cumnatu-său, ci se hotări
să plece mai departe a doua 41* Decă
vă4u împăratul* smeilor*, că. cumnai^-
său nu vre să-şi schimbe gândul*,
smulse o pană din aripă, i-o dete lui
îi grăi: „Bagă de samă ce-ţl dic*:
pana asţa, de vei găsi pe Paşa de- oţel*
şi vei ajunge la strîmtore, aprinde palia
că eu voiu veni cu totă oştirea să-ţl a-
jutG." Feciorul* luâ pana şi pleca.
(Va urma.)
Nr. 138. GAZETA TRANSILVANIEI. 1888

ta ac **j cr as e*
2 r ©- 3c-ţr
©.-«£.© g.
a PJflg.g <îf Sc; _ « ■. /^ - p
a S-s:: <- u O ®^b^
ja -3 b S fi •••
3 a
1.
r spjH * 2:5.2 5‘ e* P et P ^ O 4 ___ ;7V •
« r -8 2, ••h s-> s J6-< n
—“ 2 » 3 » 3 o 2 3 5* S<
•• © s S ^ B * •
a g. p. wpss* <
°**ST co
o| I P2. HJ
ei'* S* FT w
K' «3 "•iKpc P g !
*7 50 © p 03 h>2
3o ”ff
Câştiii lateralii Se 10 9. pe I
u» o f 3
aţ 3 5 •-g:
-•L ® g p
p ®a 2 © cu ^ < 3 » & * ~E. 3
fără capitalu şi fără risică prin
tt»« e ®®,~ ®*5 '3 3 5 '3 35© rt- 3 3 p. s® vânzarea de losurî plătibile în
61 22i6*p,
pt © p ‘ co ./<=•?-'*
1n- p. 2" w>_I. <
ce'
© o3 a B- S |-S ® a a<|S- rate în sensulu articulului de
»TJ B © 2® ® g 3 ©B --®anţ' P § g^O2,"* 00 g 5.P-c>>®
S5
>
S.pg’ i w _ mn i_ sec o a F a pf EL© p ? 3 |
© P S3 ® ® lege X X X I din 1886.
J-es13 p ® © **2 s*-® 5’ p'-e o 2.3' • S P-- 3*
a p „ s 5T
O S.
P'P j
2 . a. e
> p , g*(ţn aB-ă"
© 2 3 2 Cw S o Oferte primesce
f 2 Wet.® 3 £ o * *•
~L_r® 2^3 K" î* 5. S ®
c*- £fc»
O- P x S
© ©
iOlO- ®s P3 s» a g1S © 2. ®- B a a
ii
F-2 * 2*p.'* j£5. A 9 ** B a a ss © » © © M -3 2 «5?'l ® S2-g Societatea de schimb^ din Budapesta
S j a3g
S.t»1® aâ ® o § 2. tp p^p © B g *3* gr 3 a *S gl
a © 2P>. o*-t 2a>. ^»*b 2, -T^^ P<3 ^ 1 I' g 8 i,a*3>« I S Adler & Comp., Budapest.
a .'* g** ^«=• £ ««5
2 H»? „ j i f f s 2 S. j 3 * 3- N p CJ P a p i ' o ~ I j I !'£ p-g,
P. 2 3b p p
B< J “ p
^ ■<rt~ tî es
g a 2.3 p5* B ' ©, <5 P, 8*5 • •a 1 8 (* P< O . 3 pJ §• g “
p Ot p p’ * gg.1 3 © p
3
| e-. sc şf
2 . ” S » fi,
«*s 5. ** i ‘ ® a r &© J*•! &p*- © &.*-Cb2 ■2 2p;<!' p p ^
’T*Iw2,î t:
_ “a ^ 3 tLn 05>O- «3 C Dhd u X oC D
> c®-^
2.
» T (t«T c p>? cc i B -sr.p a. ©
© & ©e.? '> g, o 3 ? i3-»-J » Ş B o P |-s

A. Plecarea postelord:
SI a) Dela Braşovă la Reşnovă-ZGrnescî-Branti: 12 ore 30 m. după amecjl
I. Plecarea trenurilorfl: b) „ „ „ Zizinu: 4 ore după ame(Jl.
I. Dela Braşovu la Pesta:
Trenulti de persone Nr. 807: 7 ore 10 de minute sera. c) n „ în Secuime [S. G-eorgl]: 1 oră 30 minnte noptea.
Trenultl mixtti Nr. 815: 4 ore 10 minute dimineţa. d) v „ la Făgăraşu: 4 ore dimineţa.
2. Dela BraşovQ la Bucuresci: e) „ „ la Sâcele: 4 ore dimineţa.
Trenulti acceleraţii Nr. 802: 5 ore 37 minute dimineţa.
Trenulfi mixtii Nr. 318: 1 oră 55 minute după amedl. B. Sosirea postelorti:
II. Sosirea treniiriloru:
I. Dela Pesta la B ra şovâ : a) Dela R&şnovu-Zernescî-Brană la Braşova: 10 ore înainte de amecjî.
Tr emilii de perâone Nr. 308: 9 ore 46 minnte înainte de amedî. b) „ Zizinu la Braşova: 9 ore a. m.
Treimii mixta Nr. 816: 9 ore 52 minute sera. c) Din Săcuime la Braşova: 6 ore sera.
2. Dela Bucuresci la B raşovd:
Trenulii mixta Nr. 317: 2 ore 32 minute după amecjl. d) „ Făgăraşu la Braşova: 2 ore dimineca.
Trenulii accelerata Nr. 301: 10 ore 12 minute sera. e) „ Săcele la Braşova: 6 ore 30 minute sera.

70

S e d e s c h id e a b o n a m e n t u p r e a n u l u 1 8 8 8
la
AMICULU FAMILIEI, piaru beletristică şi enciclopedicu-literaru — cn ilustraţiunî.— Cursulu X I I . — Apare în 1 şi 15 c}i
a lunei în numerî câte de 2 — 8 c61e cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a.
— mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa
socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte
ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoru indivicţiloru
din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregu e 4 fl., pentru România şi străină­
tate 10 franci—-lei, platibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.
PRE0TULU R0MĂNU. Piară bisericescu, scolaru şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă X I V . — Apare în broşuri lunare
câte de 2 V2 — 8 V2 c61e; şi publică portretele şi biografiile archiereilorfi şi preoţiloru mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus­
traţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-
torî şi diverse ocasiunl, mai alesă funebrall, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiuîă de a-
mănunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericâscă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregu
e 4 f l . — pentru România 10 franci — lei, plătibill şi în bilete de tiancă ori maree poştali.

Colectanţii primescu gratisu totă alu patrulea esemplară.

Mumeri de probâ se trimitu gratisu ori-eui cere.
A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla— Sz-ujvâr.— Transilvania.

Tottt de aci se mai potu procura şi următorele cărţi din editura propriă:
Apologie. Discusiunl filologice şi
istorice maghiare privitore la Români,
învederite şi rectificate de Dr. Gre-
goriu Silaşi. —r Partea I. Paulii Hun-
falvy despre Cronica lui Georg. Gabr.
Şincai.- Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vor­
bire şi scriere învederită şi apreţiată
de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet).
Broşura I. IT. şi III. ' Preţulă broş.
I. II. câte 40 cr. — Broşura IU. 30 cr.
Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote săr­
bătorile de peste ană, de I. Papiu.
Ună volumă de preste 26 c61e. Acest
opă de cuvântări bisericescl întrece
tote opurile de acestă soiu apărute
pănă acum — avândă şi o notiţă is­
torică la fiă-care sârbătore, care arată
timpulă întroducerei, fasele prin cari
a trecută şi modul cum s’a stabilită
respectiva sârbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariulu. Novelă origi­
nală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-
lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealulă perdutd. Novelă originală
de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă
15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă
originală.—Continuarea novelei: Idea-
luld pierdută de Paulina C. Z. Rovi­
naru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală
de Geor^iu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreand craiuld codrului. Baladă
de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimuld Sichastru. Tradiţiune de
Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elu trebue să se însore. Novelă
de Maria Schwartz, traducere de N.
F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă is­ Colectă de recepte din economiă, cu multă folosă de cătră preoţi, învă­
torică naţională. Preţulă 20 cr. industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă ţători şi alţi cărturari români. Preţulă
Numerii 76 şi 77. Naraţiiine is­ 50 cr. 1 fl. 10 cr.
torică după Wachsmann, de Ioană Economia pentru scolele popor, de Nu md uita. Colecţiune de vier­
Tanco. Preţulă 30 cr. T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
suri funebrall, urmate de iertăciuni,
Probitatea In copilăriă. Schiţă din Indreptaru teoretied şi practicd pen­ epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
sfera educaţiunei. După Emest Le- tru învdţămehtuld intuitivă în folosulă
gouve. Preţulă 10 cr. eleviloră normali (preparandialî), a în- Carte conducdtore la propunerea
Hermană şi Dorotea după W . de vâţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, calculărei în scola poporală pentru în­
Goethe, traducţiune liberă de Cons­ de V. Gr. Borgovană, profesoră pre- văţători şi preparandl. Broş. I. scrisă
tantină Morariu. Preţulă 50 cr. parandială. Preţulă unui esemplară cu de Gavrilă Tnfu profesoră preparan-
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 î>orto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In li­ dială. Preţulă 80 cr.
acte după Euripide, tradusă în versuri teratura nostră pedagogică abia aflămă
de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. vre-ună opă, întocmită după lipsele Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 scoleloră nostre în măsura îu care este
acte după Euripide, tradusă în versuri acesta, pentru aceea îlă şi recoman- Mărgftritarulu sufletului. Carte bo­
de Petru Dulfii. Preţulă 30 cr. dămă mai alesă directoriloră şi învă- gată de rugăciuni şi cântări bisericescl
Petulantulfi. Comediă în 5 acte, ţătoriloră ca celoră în prima liniă in­ forte frumosă ilustrată. Preţulă unui
dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de teresaţi. esemplară broşurată e 40 cr., legată
Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr. Spicuire din istoria pedagogiei la 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată
Carmen Sylva. Prelegere publică noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legă­
ţinută în şalele gimnasiului din Fiume Preţulă 15. tură de luxă 1.50—2.50
prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. Manuald de Gramatica limbei ro­
Miculd mărgăritard sufletescd. Căr­
— Cu portretulă M. S. Regina Româ­ mâne pentru scolele poporali în trei ticică de rugăciuni şi cântări bisericescl
niei. Preţulă 15 cr. cursuri de Maximă Popă, profesoră la — frumosă ilustrată, pentru pruncii
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală şcolari de ambe secsele. Preţulă unui
Ună volumă de 192 pagine, cuprinde aprobată prin ministeriulă de culte şi esemplară broşurată e 15 cr., — legată
103 poesii bine alese şi arangiate. Pre­ instrucţiune publică cu rescriptulă de 22 cr., legată în pânijă 26 cr.
ţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr. dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. —
Trandafiri şi viorele, poesii popo­ Preţulă 30. Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele,
rale, culese de Ioană Popă Reteganu. Gramatica limbei române lucrată
Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr. pe base sintactice de Ioană Bnteanu, Cu mai multe icone frumose. Preţulă
unui esemplară e 10 cr.; 5 0 = 3 fior.;
Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca prof. gimn. Ună volumă de peste 30
100=5 fl.
CU puii ei de aurd. Studiu archeologic cole. Preţulă 2 fl.
de D. 0. Olinescu. Preţulă 20 cr. Visuld Prea Sântei Vergure Maria
Manuald de stilistică de Ioană F.
Biblioteca Sătenului Romând. Car­ Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi a Născătorei de D-(jeu urmată de mai
tea I, II, IU, IV, cuprindă materii multe rugăciuni frumose. Cu icone fru-
din partea ministeriului de culte şi in­
forte interesante şi amusante. Preţulă mose. Preţulă unui esemplară spedată
strucţiune publică cu rescriptulă de
la tote patru 1 fl. — câte una deosebi franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl.,
dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Par­
30 cr. 100 esemplare 6 fl. v. a.
tea practică forte bogată a acestui op
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cu­ — cuprimţândă composiţiunl de totă Epistolia D. N. Isusd Christostt.
prinde materii forte interesante şi amu­ soiulă de acte obveniente în referin­ Preţulă unui esemplară legată şi spe­
sante. Preţulă 30 cr. ţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa dată franco e 15 cr.

Tipografia A . M U R EŞIAN U Braşovu.