r "rt
Semnal
Muzeul Cuza-Vodă la Galati»
P ro b le m a în f iin ţă r ii m u z e u lu i „C uza-V odă“ Ia
G a la ţi n u s e p o a te d e s p ă rţi d e a c ţiu n ile d e s fă ­
ş u r a te p e n tr u r ă s c u m p ă r a r e a c a s e i în c a r e au tr ă it
p ă r in ţii şi d o m n ito ru l în su ş i.
In p r im ii a n i a i se c o lu lu i n o s tr u a fo st d ep u să
în S e n a t o p e tiţie is c ă lita d e c ite v a s u ie de ga-
iâ ţe n i c a r e s o lic ita u c u m p ă r a r e a c a s e i d e c ă tr e s t a ­
tu i r o m a n ş i in s ta la r e a , in a c e a s tă clădu-e, a u n u i
m u zeu în a m in tire a lu i C uza-V oaă. - Cu to a te a s i­
g u r ă rile ce a u to s t d a te a tu n c i, c a s a n-a to st
to tu şi c u m p ă r a tă . I n t r e ' a n ii 1909—1913, c lă d ire a a
fo st lo c u ită d e G rig o re T r a n c u - ia ş i ş i- n ac e st in ­
te rv a l a fo s t v iz ita ta d e M, S a d o v e a n u , O. A ngliei,
C in c in a t P a v e le s c u , A . D. X enopol, ş t . o . io sif,
so s iţi la G a la ţi Ia o şe z ă to a re o rg a n iz a tă de c o ­
m ite tu l p e n tr u r id ic a r e a s ta tu ii lu i M iiiai Em i-
n e sc u . In a c e a s tă p e r io a d ă v ila „C uza-V odâ” a d ă ­
p o ste a d e a s e m e n e a ş e d in ţe le s a lo n u lu i lite ra r,
c o n d u s d e f r a ţii B o te z ş i C. Z . B u z d u g a n . T im p
d e ş a p te a n i, p in ă în 1920, c lă d ire a a fo st o c u ­
p a tă d e lic e u l d e f e t e „M. K o g ä ln ic e a n u “ l.
M a te ria le le d o c u m e n ta r e p ă s tr a te n e d a u p o si­
b ilita te a să u r m ă r im d e s tin u l a c e s tu i im o b il ş i în
d e c e n iu l a i tr e ile a a l s e c o lu lu i n o s tru . L a 30 iu ­
n ie 1923 s-a c o n s titu it la G a la ţi u n la r g co m itet,
c o m p u s d in n u m e r o a s e n o ta b ilită ţi a ie o ra şu lu i
ş i ju d e ţu lu i C o v u ru lu i, c u s c o p u l „ d e a s e r ă s ­
c u m p ă ră im o b ilu l d in o r a ş u l G a la ţi, fo sta lo c u in ţă
a n e u ita tu lu i d o m n ito r A l. I. C uza şi a da a c e s tu i
im o b il o d e s tin a ţie m a i d e m n ă f a ţă d e a m in tirile
c e în tre g u l p o p o r ro m â n e s c le a r e d e la a c e ia ca re
a p u s te m e lie R o m â n ie i de a s tă z i” 12. C o m itetu l
c re a t a a n u n ţa t ş i C o m isia m o n u m e n te lo r is to ­
ric e d e s itu a ţia c a s e i. T o to d a tă e r a u m e n ţio n a te
m ă s u rile lu a te d u p ă c o n s titu ire a c o m ite tu lu i, p r in ­
t r e c a r e ş i tr im ite r e a lis te lo r de s u b s c r ip ţie în
to a te ju d e ţe le ţ ă r i i 3. A c e a stă a c tiv ita te , în d r e p ta tă
cu p r e c ă d e r e s p r e a d u n a r e a de f o n d u ri d e s tin a te
r ă s c u m p ă r ă r ii casei, a c o n tin u a t tim p de ciţiv a
an i. A u fo st a d u n a ţi d o a r 80.000 lei, c e e a ce era
c u to tu l in s u f ic ie n t în c o n d iţiile în c a r e p r o p rie ­
ta r u l im o b ilu lu i p re tin d e a ,, p e n tr u ră s c u m p ă r a r e a
casei, sum aj d e 5 m ilio a n e 4.
P re s a s e m n a la în n u m 'e ro a se r î n d u r i s itu a ţia in ­
to le ra b ilă , c r e a ta d e f a p tu l că v ila f o s tu lu i d o m ­
n ito r e r a lă s a tă în p a r a g in ă . „N u o d a tă a m r i ­
d icat p ro b le m a r e s t a u r ă r i i a c e s te i c a s e is to r ic e ”,
p re c iz a z ia r u l „ A c ţiu n e a “ în a rtic o lu l „ R e sta u ­
r a r e a casei d o m n ito ru lu i C u z a“ 5, o g lin d in d a p e lu l
u n a n im a l p r e s e i d in o ra ş u l G a la ţi. In a n u l 1837
g â lă ţe n ii a u lu a t h o tâ r îr e a de a o rg a n iz a c u m p ă ­
ra re a p rin s u b s c r ip ţie p u b lic a ş i de a tr a n s f o rm a
în m u z e u f o s ta c a s ă a lu i Al. I. C uza li. Ca u rm a re
a a c e s te i h o tă r îri, l a data, d e 5 iu n ie 1937 a a v u t
loc în s u f le ţito a re a a d u n a r e d e c o n s titu ir e a A so ­
cia ţie i p e n tr u r e s t a u r a r e a c a s e i f o s tu lu i d o m n i­
to r C u a c e s t p rile j s - a e x p u s în f a ţa celo r p r e ­
zen ţi o b ie c tiv e le im e d ia te , ca şi ce le d e v iito r a l t
c o m ite tu lu i n o ii a so c ia ţii. F ru m o a s a in iţia tiv ă pa*
J r io tic â a d e te r m in a t u n n e s tă v ilit e n tu z ia s m in
rin d u l p a r tic ip a n ţilo r , c a r e s-a c o n c re tiz a t, p r in tr e
altele, ş i p r in f ă p tu i c ă d e la p r im a în t r u n i r e a
fo st a d u n a tă s u m a d e 100.000 le i in v e d e re a re s ­
t a u r ă r ii casei 8.
P la n u l d e lu c r u a l c o m ite tu lu i a f o s t sta b ilit
in fu n c ţie d e u r g e n ţe le e x is te n te , în tr e i eta p e .
P e n tr u p rim a a f o s t b o tâ r ită c u m p ă r a r e a lo cu lu i
cu c a s a e x is te n tă , i n e ta p a a d o u a u r m a s ă se
rea liz e z e r e fa c e re a c lă d irii cu p ă s tr a r e a stilu lu i ei
o rig in a l, u n d e să fie a d ă p o s tite : u n m u z e u le g a t
d e p e r s o n a lita te a d o m n ito ru lu i C u z a şi a p s n u a u e i
u n irii p rin c ip a te lo r, o b ib lio tecă şi o s a lă de co n ­
fe rin ţe . In e ta p a a t r e ia tr e b u ia să u rm e z e în z e s ­
t r a r e a ca se i c u d o n a ţii, d ife rite o b ie c te c e a u a p a r ­
ţin u t d o m n ito ru lu i, c ă rţi, d o c u m e n te le şi m o b i­
lie ru l a d e c v a t !J.
P r in M in is te ru l in s tr u c ţiu n ii a u fo sf a tr a s e la
a c e a s ta a c ţiu n e p a tr io tic ă şc o lile d in în tre a g a R o ­
m â n ie. D in m u ite ju d e ţe ale ţă r ii a u venit pe
a d r e s a a s o c ia ţie i c e r e r i d e a se tr im ite liste s u ­
p lim e n ta re , p e n tr u a fi d is tr ib u ite şi şc o lilo r p r i ­
m a re . J u d e ţu l G luj, c a r e a c e r u t u n n u m ă r su-
p iim e n ta r d e liste , i s - a u a d r e s a t d in p a r te a a s o ­
ciaţiei „C u za-V o d â“ c ă ld u ro a s e m u lţu m iri p e n tru
în ţe le g e re a d e p lin ă p e c a re a m g ă s it-o şi p e n tru
în a ltu l p a trio tis m c e -1 m a n if e s ta ţi” Jü. D o c u m e n te le
p ă s tr a te r e d a u fid e l r ă s u n e tu l p e c a r e i- a a v u t
in iţia tiv a a s o c ia ţie i „G uza-V odă” în t o a te c o iţu rile
ţă rii, in ce le m a i d iv e rs e s tr a t u r i s o c ia le a le p o ­
p o ru lu i ro m â n . C h e m ă rilo r la n s a te d e c o m ite tu l
d e o rg a n iz a re i-a u r ă s p u n s p e rs o a n e p a rtic u la re ,
şco li ş i a ş e z ă m in te p u b lic e . A u f o s t o rg a n iz a te
sp e ctaco le, s-a u d is tr ib u it c o c a rd e e u efig ia dom .
n ito ru lu i în v e d e re a o b ţin e rii de n o i fo n d u ri. C orn-,
p o z ito ru l C o n s ta n tin B o b e sc u , d ir ijo r u l o rc h e stre i
R a d io d ifu z iu n ii r o m â n e , s p r e ex e m p lu , a v en it in
in fîm p in a re a e fo rtu r ilo r d e p u s e d e g â lă ţe n i ş i a
h o tâ r lt s ă d e a u n c o n c e r t în o r a ş u l de p e D u n ă re ,
ia s f ir ş itu l a n u lu i 1937, f o n d u rile u r m in d sa fie
c e d a te a s o c ia ţie i C u z a -V o d â n. P re s a a s p rijin ii
ş i ea, în m o d e fic ie n t d e m e rs u rile a s o c ia ţie i, tu
ca re a c o la b o ra t in p e r m a n e n ţă . L a G a la ţi a s o ­
cia ţia a a p e la t la s p r ijin u l z ia re lo r „ A c ţiu n e a ,
„V o cea“ şi „E co u l“, i a r la Ia şi a u fo s t a n g r e n a te
z ia re le „ O p in ia ”, „ L u m e a “, „ N o u ta te a ' ş i „ Z iu a “.
L a 8 m a r tie 1938, a s o c ia ţia c a s e i „C uza-V odă“
a p u t u t a d u c e la c u n o ş tin ţa o p in ie i p u b lic e că a
dus la în d e p lin ire p r im u l o b ie c tiv a l s c o p u lu i ce
şi-i a s u m a s e : r ă s c u m p ă r a r e a c a s e i f o s tu lu i d o m ­
n ito r. N u c le u l v iito ru lu i m u z e u , c a re a c o n stitu i
p u n c tu l d e p le c a r e a l a c tu a le i d e z v o ltă ri lu a te
d e m u z e o g ra fia g ă lă ţe a n ă , a e x is ta t d e f a p t în
o ra şu l G a la ţi În c ă d in a n u l 1913. L a şc o a la p r i ­
m a ră n r. ti d in o r a ş u l G a la ţi s e a fla în fiin ţa tă ,
in tr-o sa lă d e c la s ă , o e x p o z iţie c r e a tă d in in i­
ţia tiv a in s titu to r ilo r P a u l şi E c a te rin s P a şa . A-
e e a s ta a fo s t r e c u n o s c u tă ca p e r s o a n ă m o ra lă ş.
ju r id ic ă d e c ă tr e c o r p u rile le g iu ito a re la 15 iu lie
1921 D o rin d e x tin d e r e a şi lă r g ire a ei, in iţia to rii
şi c o m ite tu l e x is te n t a u h o tă r ît s-o d o n e z e a so ­
c ia ţie i C uza-V oda, d o n a ţia f iin d f ă c u tă la 20 fe ­
b r u a rie 1938 u . M u z eu l c a r e p u r ta n u m e le ilu s ­
tr u lu i d o m n ito r a l P rin c ip a te lo r u n ite a fo st m u ­
t a t în n o u l lo c a l l a 1 d e c e m b rie 1938, d a tă c a re
m a r c a îm p lin ir e a a 20 d e a n i d e la r e a liz a r e a u n u i
vis în s u f le ţito r a l m u lto r g e n e r a ţii : U n ire a T r a n ­
silv a n ie i c u R o m â n ia . P e r s o a n e le p r o p u s e a face
p a rte d in c o m ite tu l de o n o a re a l m u z e u lu i e r a u
c u n o s c u te p e r s o n a lită ţi c u ltu r a le , ştiin ţific e ş i pu
iitice, d in tre o a re m e n ţio n ă m p e N. Io rg a , d r . C.
A n g elescu , p r o fe s o rii u n iv e r s ita r i S im io n M ehe­
d in ţi ş i 1. S im io n e sc u , G r. I r a n c u - I a ş i ş i a lţii “.
In f e b r u a r ie 1942 a fo s t n u m it c a d ir e c to r al
m u z e u lu i C u z a-V o d ă , ce s e a f l a in s ta la t In a ş e ­
zăm ân tu l c u ltu r a l d in s tr a d a cu a c e la ş i n u m e , u i-
m itrie S ta h ie sc u , p r o fe s o r la L ic e u l „V asile A lec-
s a n d ri“ d in G a l a ţ i >5.
P e rio a d a c a r e a u r m a t n - a fo s t fa v o ra b ilă d e z ­
v o ltă rii m u z e u lu i. A s tfe l, P r e f e c tu r a ju d e ţu lu i Co­
v u ru lu i n - a r ă s p u n s fa v o ra b il c e re rii a d r e s a te la
s f ir ş itu l a n u lu i 1942 d e c ă tr e p r im ă r ia m u n ic ip iu lu i
să f ie p re v ă z u tă ş t o s u b v e n ţie „ c a re s ă se rv e a sc ă
d re p t fo n d d e în tr e ţin e r e , r e p a r a ţii ş i în z e s tra r e
a m u z e u lu i“ In p o fid a n e n u m ă r a te lo r d ific u ltă ţi
c a re a u c a r a c te r iz a t a c e ş ti a n i g re i d in is to ria
ţă rii, m u z e u l c o n s a c r a t p e r s o n a lită ţii lu i A i. I.
c u z a , în f iin ţa t in o r a ş u l G a la ţi, a s u p r a v ie ţu it
d a to rită s tr ă d a n iilo r ş i s a c rific iilo r f ă c u te d e cei
ce a u p u s î n tr e g u l d ev o fam 'en t în a c tiv ita te a de
c r e a r e ş i d e z v o lta re a a c e s te i in s titu ţii d e c u ltu ră ,
din v e c h iu l p o r t d u n ă r e a n a l ţă r ii.
L. EŞANU
1 P . P ă ltâ n e a , „A l. I. C uza şi G a la ţii”, In re v is ta
„ D a n u b iu s “, n r . 2-3/1969, p. 135.
2 A rh iv e le S ta tu lu i G a la ţi, fo n d P r im ă r ia m u ­
n ic ip iu lu i G a la ţi, d o s a r 22/1923, p . 3-4.
3 lb id ie m , fo n d R e z id e n ţa , d o s a r 21/1937, p. 24.
4 Ib id e m , f o n d P r im ă r ia m u n ic ip iu lu i G alaţi, ds.
cit. p. 12.
5 „ A c ţiu n e a “ din, 15 iu lie 1937.
6 „ A d e v ă ru l“ d in 13 iu lie 1937.
7 A rh iv e le S ta tu lu i G a la ţi, fo n d , P rim ă r ia m u n i­
cip iu lu i G a la ţi, ds. 17 bis/1939, p . 31-37.
8 „ A c ţiu n e a “ d in 15 iu lie 1937.
9 A rh iv e le S ta tu lu i G a la ţi, fo n d P rim ă r ia m uni-
n ic ip iu lu i G a la ţi d s. i7/bis/1939, p. 31-37.
10 Ib id e m D s. 17/1939, p . 44.
11 Ib id e m d s. 16/1939, p. 11.
13 Ib id e m p. 16, 18.
14. Ib id e m .
15 Ib id e m fo n d R e z id e n ţa ţin u tu lu i D u n ă re a de
jo s, d s. 218/1942, p. 3.
16 Ib id e m d s. 27/1942, p. 11.
Generaţia unirii
şi dialectica duratei
(U rm are d in pag, 1)
unde v en im şi u n d e m erg em “ 3. Acolo, în is­
torie — o p in a el — treb u ie şă se ca u te n u nu­
mai dim en siu n ea trec u tă a ex isten ţei de neam ,
ci şi aceea viitoare, fie şi n u m ai in spe. F in ali­
ta tea o rac u lară a istoriei n u e ra totuşi o in ­
v en ţie de m om ent. N ici o a ltă epocă nu pare
a-i fi a trib u it în să o a ta re im p o rtan ţă. F ap tu l
ţine p e d e o p a rte de co lo ra tu ra ei rom antică,
ia r p e de a lta d e acea „pedagogie n aţio n ală“ în
U N I R E A
curs de form are, o pedagogie ce selecta em piric
fap tele d in tre c u t sp re a le opune stim ulativ
prezentului. Nu e de m ira re deci că ele ap ar
sim plficate şi că raţio n am e n tu l clă d it astfel nu
rezistă la u n ex am en serios. Cine m a i av e a însă
v rem e p e n tru u n asem enea exam en. T abloul era
zu g răv it în to n u ri grave, fă ră p reo cu p area n u ­
anţei ? D u ra ta e ra sesizată, didactic, ca trih o -
tomie, fiecare dim en siu n e a ei fiin d distinctă,
ca în tr-o com poziţie o arecu m m ecanică. „De
unde venim şi u n d e m ergem , trec u tu l şi viito­
rul, ia tă to a tă fiin ţa noastră, ia tă m ijlocul de a
ne cu n o aşte“ în d em n a K ogälniceanu la 1843. Dar
cine g în d eşte astfel p a re a fi dispus să sacrifice
tocm ai d im en siu n ea c e a m ai im p o rtan tă a du­
ratei, prezentul, care le co n ţin e şi p e celelalte.
P are, fiin d că în re a lita te n im en i n -a fost mai
sensibil la v alo area d e sin teză a p rezen tu lu i ca
M. K ogälniceanu. G în d irea lu i devine tra n sp a ­
ren tă, logică, d eîn d ată ce rap o rtăm „regula de
trei“ la p ro g ra m u l său regenerativ, un program
m en it tocm ai să m odifice c lip a p rez en tă în p ers­
pectiva u n u i v iito r deductibil din e x p e rien ţa tre ­
cutului. Isto ria e ra ch em ată atunci să asigure
cu n o aştere de sin e ca p ab ilă să trezească en er­
gii şi să le m obilizeze în d irec ţia co n stru cţiei de
stat, a cu ltu rii şi a o ricăru i a l t secto r de a c tiv i­
tate. S ursă cognitivă şi de m o rală în acelaşi
tim p, căci tre b u ia să revitalizeze sp iritu l n aţio ­
nal, ea a v e a rostul să e x tin d ă fiin ţa u m a n ă prin
î n c o r p o r a r e a ex p erien ţei a lto r g e n e r a ţ i i . In îm ­
p re ju ră rile epocii paşoptist©, c a re au însem nat
leg ătu ri strîn se ciu lu m ea apuseană, organ izarea
de s ta t p rec o n iza tă de căuzaşi echivala în m are
cu ad o p tarea u n u i m odel p olitic şi socio-cul-
tu ra l existent, u n m odel ce tezau riza acu m u lări
progresive şi c ristaliză ri în tim p. V iitorul visat
de p atrio ţii rom âni sem ăn a deci m a i m u lt cu
prezentul u n u i a lt sp a ţiu geopolitic, a fla t în
av an s p e scana dezvoltării istorice. Cum să nu
rezu lte de aici u n decalaj continuu, o dezvoltare
asincronică ? A şa s-a r înţelege lu c ru rile în plan
teoretic, fiin d că a ltm in te ri cei m ai lu m in aţi din­
tre p aşo p tiştii ro m ân i ştiau b in e că un „tran s­
p la n t“ al m odelului apusean p u r şi sim plu nu
era nici posibil, nici dorit. S tru c tu rile lu i se
cuveneau asu m ate, „m ateria“ însăşi răm în în d să
le-o dea re a lită ţile locale, tra d iţia istorico-oul-
tu ra lă a zonei ea rp ato -d u n ăren e. Ce e ra deci
trecu tu l p e n tru prin cip alii protagonişti ? L -am
citat m ai sus p e K ogälniceanu, ca re la 26 de
ani fo rm u la u n ad e v ărat cateh ism a l resu rec­
ţiei naţionale. L a 28 d e ani, B ălcescu vorbea
co m p atrio ţilo r săi, la B iblioteca R om ână din
P aris, făcîn d o an a liz ă a situ aţiei p rin ra p o r­
ta re la tre c u t şi la v iito r 4. P re ze n tu l i se a ră ta
dezolant în orice registru, social l-a r fi privit.
D oar câţiva tin e ri cutezau să-şi asum e d ato ria
patriotică, spre a u şu ra „ticăloşiile societăţii
n o astre“ . L e lip sea încă o b u n ă p ersp ectiv ă a
duratei. C ăci „posedaţi de sen tim en tu l prezen­
tu lu i mai m u lt decit lu crîn d p e n tru viitor, ei
se m ira ră că n u culeg a d oua zi ceea ce a u se­
m ă n a t cu O' zi în a in te “ 5. C eea ce le rep ro şa deci
B ălcescu e ra u n viciu de a b o rd a re : prezentul
nu-şi p u te a dobîndi sensul a d e v ă ra t decit pros-
pectivic, pus în re la ţie cu u n p ro g ram de viilor,
ia r situ a ţia p rez en tă nu-şi p u te a dezvălui ca­
racteru l provizoriu şi efem er decit ra p o rta tă la
d u ra ta întreagă. N um ai astfel se po ate depăşi
decepţia, se n tim en tu l n ep u tin ţei şi a l zăd ărn i­
ciei eforturilor. în p ersp ectiv a d u rate i globale,
m isiuhea fiecăru ia se p o ate estim a cu m al m u ltă
precizie, ţin ta m ilita n tu lu i că p ătîn d un spor de
idealitate. Căci d acă „nu este d at u n ei gen eraţii
să îneeapă şi să întem eieze triu m fu l unei cre­
d in ţe“ 6, în seam n ă că so lid aritatea cu cei d in ain te
şi deo p o triv ă cu succesorii devin© o n o rm ă de
conduită re a listă şi consolatoare. U n declin de
precursor p în d eşte p e fieacre, căci p rev a lau in ­
d iferenţa şi letargia. M istuită de scepticism şi
corupţie, societatea ro m ân ească p ă re a definitiv
condam nată. L ite ra tu ra, istoria, totul p ăre a fără
vlagă. „L asă d a ră în p ace u m b rele p ă rin ţilo r !“
A cesta p ă re a să fie, tim b ra t em inescian, în ­
dem nul cel m ai legitim . D ar situ a ţia n u m ai
p ărea astfel. Dincolo de ap a ren ţă , B ălcescu ştia
să descifreze o- re a lita te m ai adîncă, v ia ţa po­
p o rului însuşi, d o rito are de în n o iri şi cap ab ilă
de sacrificii. „O, v ă înşelaţi, voi lu a ţi drept
m o arte ceea ce este p reg ătirea unei tra n sfo r­
m aţii sociale. T o ate ne-o dovedesc. A cea lu p tă
în tre in te resu rile opozite şi vrăşm aşe, acea m are
neunire, acea dezorganizaţie socială, to a te sínt
sem ne de viaţă, to ate ne a ra tă că o lu crare
m are se face în societate, to a te n e vestesc în­
ceputul zăm islirii unei societăţi n o u ă“ 7. R ea­
lita te a e deci antinom ică, în sta re să sp rijin e
atitu d in i co n trad icto rii : un a a dezolării com ­
plete, c a p itu la rd e ; a lta a o b stin aţiei m ilitante,
p e n tru c a re d eclinul cel m ai d ra m a tic nu p u tea
fi decit u n în d em n la resurecţie. A titu d in ea din
u rm ă e ce a a fişa tă de B ălcescu însuşi, al cai
m esaj n -a c o n te n it să fie tonic nici a tu n c i cînd,
la H yerés, în exil, bolnav de m oarte, făcea din
u ltim ile-i p u te ri „încă u n im n “ p atriei sa le în ­
d epărtate. E ste a titu d in e a m esianică, izvorîtă
din tr-o concepţie ce refu za gîndul c ă un popor
care, ap ro ap e d o u ă m ilenii rezistase a tîto r vici­
situdini, p u te a p ie ri fă r ă v rem e num ai p en tru
că p e alo cu ri se a ră ta u sem ne d e oboseală şi dez­
nădejde. D im potrivă, a tîte a jertfe, a tîte a sufe­
rin ţe acum ulate, o spusese şi K ogälniceanu, nu
p u te au fi decit o p reg ă tire p e n tru u n scop an u ­
me, un scop m are, cu m îl asig u ra ch iar M i­
ch elet 8, d in c a re cita un p asaj entu ziasm an t,
p e n tru a încheia, consensul, cu un în d em n la a-
su m area p ro g ra m u lu i d e re s u re c ţie 9. în te r­
m eni ap ro ap e id en tici se rostise şi în cuvînt
preliminariu despre izvoarele istoriei români­
lor 10, convins că p o p o ru l său avea de îm p lin it
o m isiu n e d e istorie, c u condiţia, evident, de a
nu abdica d e la d ato ria sa m ilitan tă, fiindcă
p ro v id en ţa n u a ju tă decit p e cei ce se a ju tă
singuri, logosul lu crîn d în istorie, în sens he­
gelian, p rin m ijlo cirea popoarelor. A postol al
activism ului, B ălcescu stig m atiza p e „propovă­
duitorii n e lu c ră rii“ , recom andînd an g a ja re a de­
plină, responsabilă, ca o condiţie a salvării.
N im eni n -a d efin it m ai sugestiv m om entul decit
acest tîn ăr, c ă ru ia m eseria d e isto ric îi fu rn iza
la fiece pas arg u m e n te în d irec ţia u n u i optim ism
s a l u t a r : „T răind, dom nilor, în tr-o epocă de
tranziţie, în tre trec u tu l care p iere şi v iito ru l
care începe a n e luci, p e n tru noi ideile b ătrîn e
nu m ai au p u te re şi id eile nouă, cre d in ţa nouă,
cei m ai m u lţi o p resim ţim fă ră a o cunoaşte
bine, fără a o fi a n a liz a t“ 11. Confuzie, apatie,
neîncredere. D in această situ aţie nu se p u te a ieşi
decit p rin efo rt resurecţional, ad ică p rin U nire,
ca m ijloc de a asig u ra cea m ai la rg ă solidari­
tate şi m a x im ă eficien ţă în realizarea p ro g ra­
m u lu i reg en erativ . Fiindcă, av e a să O' sp u n ă tot
Bălcescu, d u p ă eşecul revoluţiei, fericire a nu
poate ex ista fă ră lib ertate, lib e rta te a n u se poate
dobîndi fă r ă p u tere, ia r p u te re a p retin d e uni­
rea ro m ân ilo r in tr-u n sin g u r corp politic. Am
am in tit citev a tex te. S -a r p u te a ad u ce în dis­
cuţie altele, fiin d că paşo p tiştii de m arcă au fost
în acelaşi tim p şi c ă rtu ra ri dispuşi a com enta,
fie şi epistolar, ideile, întâm plările, sta re a d e lu ­
cruri. Vom cita în c ă unul, în firip a t în p rea jm a
şi în sp iritu l lui B ălcescu (i-a şi fo st atrib u it
o v rem e d e c ă tre D im itrie B erin d ei (1851), te x t
în c a re tre c u tu l şi p rezen tu l se situ ează an ti­
nomic, obligînd la opţiune. în d e m n u l e ra c it se
poate de clar, în co n co rd an ţă cu rev ista însăşi :
„Junim e ro m ân ă ! T im pul g răb eşte să n e rid i­
căm caracterile, să sm ulgem egoism ul d in in i­
m a noastră, să n e p ă tru n d e m de m isia ro m â­
nilor. E tim p u l d a lu c ru şi d-o g în d ire serioasă.
E tim p u l să ne d ăm m îna, să fo rm ăm o u n ire
frăţească şi să ju ră m p -a tîţia secoli de sclavie
că n u vom p re g ita p in ă n u vom lu m in a popo­
rul. D ato ria n o astră e m a r e : treb u ie să ştim
a n e rid ica p in ă la dînsa. T reb u ie s-a ră tă m că
în ju n ie e entuziasm ul lu c ru rilo r m a ri şi devo­
tam entul p e n tru a d e v ă r“ 12*. E ra en tu ziasm u l re­
g enerării şi c re d in ţa c ă ora ad ev ăru lu i, a unui
ad e v ăr de destin, sosise p e n tru poporul rom ân.
U n irea se im puneai in ex o rab il în orice pro­
g ram realist, ia r d ezb aterile d in ep o că in ­
dică opţiuni d ram atice. M om entul e ra decisiv,
alegerea tre b u ie făcu tă fără întârziere. T extele
em ise în acei a n i denotă o co n cen trare a spi­
rite lo r în această d irecţie şi o lim p ezire sem ­
nificativă în sensul idealului n aţional. C. Negri,
I. C. B rătian u , I. G hica, G. B ariţiu , Al. Russo,
şi a tîţia a lţi căuzaşi s-au ro stit consensual şi
fă ră echivoc. Ca şi m ai vârstnicul C. Negruzzi,
ei ştiau că fă ră U nire „bine nu v o m m ai ve­
dea“ 1:l. Iar p reg ătirea U nirii i-a silit pe cei mai
m ulţi să m editeze asu p ra d u rate i noastre, să
ex a lte ori să critic e trecu tu l, să su p u n ă cerce­
tă rii stă rile prezente, să fac ă p rospecţiuni a-
su p ra viitorului. T im pul că p ătase o d en sita te spe­
cifică şi O' ca d en ţă m ai vie c a re im p u n ea ad ap ­
ta re a din m e r s 14. A -i regindi ip o sta z e le 'in pers­
pectiva rezo lv ării ce av ea să se im p u n ă la 1859
e o în tre p rin d e re u tilă şi ea po ate fi ex tin să cu
folos 15.
1 Cf. V. C ristia n , R e la ţia tre c u t-p re z e n t-v iito r in
c o n c e p ţia re v o lu ţio n a rilo r r o m â n i d c la 1848, în
voi. S ub se m n u l lu i Clio, C lu j, 1974, p. 352-358.
2 M. K o g ä ln ic e a n u , O p ere, T, B u c u re ş ti, -946, p,
649.
3 Ib id e m , p. 613.
4 N. B ă lc e sc u , O p riv ire a s u p r a s tă r ii d e faţă,
a s u p ra tr e c u tu lu i şi v iito ru lu i p a trie i n o a s tre , ed
Coirnelia B o d ea, B ălceşfi p e T o p o lo g , 1970, p. 31-43.
5 Ib id e m , p. 34.
6 Ib id e m , p. 35.
7 Ib id e m , p. 37.
8 J . M ic h elet, L e p e u p le , L a H ay e, 1846, p. IV.
9 N. B ă lc e sc u , op. c it., p. 38.
10 Id e m , O p e re , I, B u c u re ş ti, 1974, p. 107.
11 Id e m , P riv ir e a s u p r a stă rii..., p. 38.
12 J u n im e a r o m â n ă , P a ris , I, 1851, p. 3-5 : T re c u ­
tu l şi p re z e n tu l.
13 E. L o v in e sc u , S c rie ri in e d ite a le lu i C. N e­
g ru zzi, în C o n v o rb iri lite ra re , 1913, p. 72-73.
14 Cf. Al. Z u b , L ’id é e n a tio n a le e t le r y th m e h is-
to r iq u e d a n s Ie s p a y s ro u m a in s a u d é b u t d e l’épo-
q u e m o d e rn e , în R e v u e r o u m a in e d ’h isto ire , XIV,
2, 1975, p. 285-289.
15 Id e m , J u n im e a , im p lic a ţii is to rio g ra fic e , Iaşi,
1976, p. 279-285 ; A sc rie şi a face isto rie , Iaşi,
1981, p. 245-254.
Unirea Principatelor
si Transilvania
»
L a 1 decem b rie 1918 V asile Goldiş, în m e­
m o rab ila ex p u n ere, m en ită să m otiveze h o tă rîre a
de u n ire cu R om ânia, a ev o cat sem nificaţia
fo rm ării sta tu lu i ro m ân m o d ern d in 1859, in
isto ria ro m ân ilo r d in T ransilvania. P e n tru om ul
politic etap ele fo rm ării u n ită ţii rom âneşti e ra u :
u n ire a lu i M ihai Viteazul, u n ire a P rin cip atelo r
şi in d e p en d e n ţa statului. Cu sp irit de p ă tru n ­
dere, p ro p riu isto ricu lu i ca re a fost, e l a înţeles
că u n ire a P rin c ip a telo r a rep rez en ta t o deschi­
d ere în lu p ta d e em an cip are n aţio n ală a ro m â­
n ilo r ardeleni. T ex tu l la c a re ne referim , sub
aspectul in te rp re tă rii în sem n ătăţii u n irii pen­
tru T ran silv an ia, răm în e relev an t. Rememorând
o p resiunea n aţio n ală în tim p u l neoabsolutism u-
lu i şi d u alism ului, Goldiş a su b lin iat im p o r­
ta n ţa ex isten ţei sta tu lu i ro m ân m odern. „In tre
acestea n oi p riv ea m cu iu b ire duioasă la fra ţii
n o ştri de la ră să rit, c a re începuseră a se sm ulge
d in u rg iile v re m u rilo r b arb are. R esim ţiră obâr­
şia co m u n ă şi, la razele lu m in ii p rim ite de la
apus, co n ştiin ţa n aţio n ală săv îrşi la 1859 u n irea
P rin c ip a telo r ro m ân e sub b u n u l şi lu m in atu l
Cuza Vodă, ia r sîngele v ă rsa t din n o u cu a tu .
v itejie [...] la 1877 sc u tu ra şi cele d e p e u rm ă
zale a le la n ţu lu i c a re lega R o m ân ia de Con-
stantinopol...“
în v iziunea lid eru lu i, p e n tru fo rm a rea u n i­
tă ţii rom âneşti, U n irea P rin c ip a telo r a re p re ­
ze n ta t u n m o m en t decisiv pe d ru m l desăvârşirii
u nui proces istoric. P u n ctu l d e v ed ere ex p rim at
de om ul politic de la 1 d ecem b rie coincidea,
fă ră îndoială, c u încheierile istoriografiei, aşa
cum ele se d etaşau d in sintezele lu i X enopol şi
Iorga. De re m a rc a t şi co n v erg en ţa c u opinia po­
litică a rd e le a n ă din secolul al X IX -lea, care,
p rin A lex a n d ru Pa.piu U arian, fo rm u lase cu
clarita te id eea u n irii T ran siliv an iei c u sta tu l ro ­
m ân. „U nirea T ran silv an iei c u P rin c ip a tele a r
scăpa P rin c ip a tele de m oarte, a r com p leta sis­
tem a sta tu lu i ro m ân şi a r p u n e fu n d am en tu l
vieţii politice în R om ânia“. Isto ricu l şi colabo­
rato ru l lu i Cuza, rev o lu ţio n aru l de la 1848 a
su b lin iat în cunoscutul său Memorand, ad resat
dom nului, însem nătatea, fo rm ă rii sta tu lu i m odern
p e n tru T ran silv an ia. „Rom ânii d in T ran silv an ia
în îm p re ju ră rile de faţă, n u m ai la P rin cip ate
privesc, n u m ai d e aici aşteap tă sem nalul, num ai
de a ici îşi v ad sc ăp a re a“ . La o d ista n ţă d e nici
douăzeci d e ani, isto ricu l ard elean co n firm a a-
seirţiumea lu i B a riţiu din. 1842 ca re socotise că
v ia ţa p o litică d in P rin c ip a te g aran tează n aţio ­
n alita tea ro m ân ilo r tran silv ăn en i. C onstatarea
N estorului p resei ardelene, fă c u tă în tr-u n m o­
m en t de m a x im ă p resiu n e a politicii d e desna-
ţionalizare, p ra c tic a tă de no b ilim ea m aghiară,
ex p rim a ev id en t so lid arita tea n aţio n ală din
sp a ţiu l rom ânesc. A p recierea lui Paipiu a re­
p rezen tat, în co n d iţiile sta tu lu i ro m ân m odem ,
o co n firm a re a cred in ţei lu i B ariţiu şi, totodată,
p asu l în ain te, în g în d irea p o litică rom ânească
sp re u n ire a T ran silv an iei cu ţara.
Im p licaţiile U n irii d in 1859 în v ia ţa politică
din sp aţiu l in tra c a rp a tic au fost m ultiple. A-
cestea au a v u t sem nificaţii politice ca re au d e­
p ăşit ev id en t sfe ra ecourilor, ad eseo ri dezbătute,
im p o rta n te fire şte şi -ele, d a r n u su ficien te p e n ­
tru a ex p lica co m p lex itatea efectelor şi, m ai
cu seam ă, d im en siu n ile p rocesului d e fo rm are a
co nştiinţei şi n ecesităţii u n irii. în p erio ad a in ­
terbelică, P. P. P anaitescu, Gh. I. B ră tia n u au
adus o n o u ă lu m in ă asu p ra politicii tran silv ă­
nene a lu i Cuza-Vodă, reu şin d să detaşeze, din
ex am in area fap te lo r de p o litică in tern aţio n ală,
u ltim ele ei raţiu n i. în con cep ţia isto ricilo r a-
m in tiţi, l a car© se cu v in e să-l asociem şi pe
lo an Lupaş, politica n aţio n ală a dom nului ales
a fost h o tă rîto a re p en tru v iito area evoluţie a
problem ei n aţio n ale rom âneşti. în acest sens
Gh. I. B ră tia n u a sta b ilit le g ă tu ra n ecesară din
politica P rin c ip a telo r U n ite şi dinam ica m iş­
cării n aţio n ale a rom ânilor d in T ransilvania.
în se m n ă tate a U nirii din 1859 în isto ria ro­
m ân ilo r d in in te rio ru l arcului ca rp atic este, în
lu m in a rez u ltatelo r l a , c a re a ajuns, istoriogra­
fia, u n a d in cele m ai profunde. A cţiu n ea unio­
n istă şi în fă p tu ire a d ezid eratu lu i n aţio n al au
stîrn it în T ra n silv an ia un ecou d in cele m ai
puternice. Se p o ate afirm a c ă pu b licistica şi
discuţiile p u rta te a u co n trib u it la o autoexam i-
n are colectivă în m ediile in te le ctu a le rom âne,
la sp o rirea cu n o ştin ţelo r d esp re re a lită ţile po­
litice d in P rin c ip a tele U n ite şi, în cele din u r ­
mă, la d efin ire a atitu d in ilo r. P ro b lem a şi-a a-
v u t aspectele ei în p la n u l politicii eu ro p e n e din
tim pul u n ific ărilo r politice, c u m an ifestări la
nivelul ra p o rtu rilo r in tern aţio n ale, c ă ro ra li s-au
asociat tra ta tiv e le cu em ig raţia politică m a­
g h iară şi polonă. U n irea a a v u t o in flu e n ţă deo­
seb ită şi asu p ra cercu rilo r co n d u căto are a u s tri­
ece, c a re au sesizat sensul evoluţiei viitoare.
A p ariţia sta tu lu i n aţio n al a d eterm in at, dim ­
p reu n ă cu pro b lem a italian ă, o m o d ificare în
isto ria in te rn ă a im p eriu lu i c a re rev in e la sis­
tem ul constituţional.
în c ă în p rim u l a n al ex isten ţei sta tu lu i m o­
dern, pro b lem a T ran silv an iei aju n g e să fie dis­
c u tată cu in sisten ţă în ce rcu rile politice statale
şi a le em igraţiei, declanşând co m b in aţii politice
posibile, tra ta tiv e şi d isp u te în in terio r. D ar
u n irea P rin c ip a telo r a pus în term en i noi pro­
b lem a ra p o rtu rilo r n aţio n ale în E uropa cen trală,
u nde exem plul rom ânesc şi ita lia n a sensibili­
zat asp ira ţiile m aghiare. De aici au re z u lta t tra-
(C ontinuare în pag. 14)
Pompiliu TEODOR
ATENEU, IANUARIE 1984