Nr.
976 din 19 Iunie 1976
Totul
SĂNĂTATEA
Şl M E R S U L
de ARCADIE PERCEK
• Nesfîrşite soluţii inventate de natură în procesul de a d a p ­
tare © Inepuizabilele disponibilităţi ale organismului • Zilnic
25 000 de paşi © Ce se întîmplă cînd încălţămintea se află în
conflict cu sănătatea • Ritmul este întipărit în structura gene­
tică © Mersul, trăsătură distinctivă a personalităţii
S ta re a bipedă, g ra iu l a rtic u la t şi gîn-
d ire a re p re z in tă , ind iscu tab il, cîte v a d in ­
tre cele m ai d e fin ito rii p e rfo rm a n ţe , m a r-
cînd im p re sio n a n ta d e ta şa re a sp e ţei u m a ­
ne de g ru p u l im e n s al celor c irca 1 500 000
de specii ce a lcătu iesc biologia a n im a lă
a T erre i. Dacă din p u n c tu l de v e d ere al
g in d irii şi al vo rb irii a rtic u la te , p ra ctic
n u poate fi vo rb a d e sp re nici o a p ro p ie re
d in tre noi şi celela lte v ie ţu ito a re , din
p u n c tu l de v e d ere al p o z iţie i bipede, a -
cea stă a lă tu ra re şi a p ro p ie re n u este în ­
tru to tu l im posibilă. D upă cum ştim , de
s ta tu tu l biologic al poziţiei b ip ed e se
b u c u ră şi p ă să rile , acestea d isp u n în d însă
şi de aripi — o rg a n e p ro v e n in d din tra n s ­
fo rm a re a în scopul zborului a m em b relo r
a n te rio a re .
D in tre p ă să ri, stru ţu l e s te un m a re p e r­
fo rm e r în ceea ce p riv e ş te re a liz ă rile sale
p e linia a p a r a t u l u i său d e locom oţie :
PQ ate a le rg a la nevoie cu v ite z a m ax im ă
a a u to m o b ilu lu i de la în c e p u tu l secolu­
Piciorul este alcătuit din 26 de oase şi
oscioare, măiestrit angrenate prin ar­
ticulaţii, ligamente şi membrane de tot
felul.
lui, re sp e c tiv cu 40—45 km pe oră, p u ­
ţin d a şte rn e în tr - o sin g u ră zi d ista n ţa
e x is te n tă in tre B u c u reşti şi S uceava. O
a ltă p a să re — p in g u in u l — d eşi n u p o ate
d ep ăşi în m od o b işn u it in tim p u l m ersu lu i
v ite z a de 5 km pe oră, p o a te în schim b
p a rcu rg e , in ace st ritm , m ii de k ilo m e tri,
fiin d a şa d a r o v e rita b ilă u z in ă de paşi.
D in tre a n im a le d o a r c an g u ru l e s te b e n e ­
fic ia r a l p o ziţiei bipede, e l p u ţin d efec­
tu a la nevoie, a ju tîn d u -s e de m em b rele
sale p o ste rio a re, sa ltu ri de 7—8 m. P e r­
fo rm a n ţe le u rşilo r, ale gibonilor, cîinilor
şi cailo r pe lin ie de sta ţiu n e b ip e d ă sín t
cu to tu l n e se m n ifica tiv e . N a tu ra a fost
de o m a re v a rie ta te şi b o g ăţie d in p u n c ­
tu l d e v e d ere al c rea ţie i d in am icii loco­
m otorii o fe rin d u -n e o larg ă gam ă de ti­
p u ri de picio are, a d a p ta te d iv erselo r sco­
p u ri, d iv erselo r a cţiu n i. L a n e v e rte b ra ­
te. de e x em p lu , găsim p icio a re a d a p ta te
p e n tru a le rg a re , cum este s itu a ţia la co-
le o p te re ; p e n tru să rit, cum e ste situ aţia
la lăcuste, g re ie ri, cosaşi etc. ; p e n tru
Înot, cum este s itu a ţia la h e m ip te re le ac­
va tic e şi p e n tru să p a t, cum sta u lu c ru rile
• „ JU P IT E R “ SIM U L EA ZĂ URA GAN E.
Centrul de calcul al Institutului hidraulic
din Danemarca a pus la punct un pro­
gram pentru simularea efectelor hidro­
grafice ale unirii Mării Baltice cu Marca
Nordului, ca parte a unui studiu privind
populären cu ţiţei a apelor ce înconjoară
Groenlanda. Programul, cunoscut sub nu­
mele de „Jupiter“, a fost utilizat şi de
specialiştii din Australia pentru simularea
curenţilor foarte puternici produşi de pa­
tru cicloane. • C IT CO STA O O P E R A ­
Ţ IU N E A R IT M E T IC A ? După cum arată
revista londoneză „The Economist“, prelu­
crarea automată a datelor este unul din
puţinele domenii de activitate în care pre­
ţurile nu cresc, ci scad. Dacă in 1952 efec­
tuarea a 100 000 multiplicaţii aritmetice
costa 56,7 pence, în 1964 aceeaşi cantita­
te de operaţiuni revenea la 5,4 pence, pen­
tru ca in prezent să coste doar 0,5 pence.
• PR O G R A M U L D O -R E -M I. David Pre-
rau, un cercetător de la Cambridge, a scris
un program care recunoaşte notaţia muzi­
cală standard. Testat pe citeva fragmente
semnificative din Mozart, calculatorul a
permis reproducerea cu acurateţe a note-
Hor citite. Autorul consideră, că programul
poate deveni un instrument util pentru
compozitori. îngăduindu-le să sonorizeze
imediat părţi de compoziţie, indiferent de
instrumentul pentru care au fost scrise
acestea. • L O C U IN ŢA A N U L U I 2000.
La Bruxelles se află în curs de con­
struire o casă a cărei folosire este legată
MAGAZIN
despre organismul
la c o ropişniţe. V e rte b ra te le , pe de altă
p a rte , au fost d o tate cu p icio are a le rg ă ­
to a re (calul, s tru ţu l etc), a g ă ţă to a re (cio-
c ăn ito are a), în o tă to a re (delfinul) etc.
E n o rm a d iv e rs ita te în re g is tra tă pe A ceas­
tă lin ie a te stă de fa p t n e sfîrşite le soluţii
in v e n ta te de n a tu ră în p ro c esu l de a d a p ­
ta re .
Un sistem com plex a lc ă tu it din oase.
c artila g ii, m uşchi, lig a m en te şi capsule
a rtic u la re , d irija t de c ă tre siste m u l n e r­
vos, p a rtic ip ă la a ctu l m ersu lu i, d ar, din
acest v a st com plex nu dorim a ne fixa
în cele ce u rm e a z ă d ecit a su p ra p icio ru ­
lui p ro p riu -z is. S c h e le tu l a c e stu ia este a l­
c ătu it, d u p ă cum p o ate ne m ai aducem
am in te de la şcoală, din tre i segm ente,
strin s. îm b in a te din p unct de v e d ere fu n c ­
ţio n a i : tá rs u l, m e ta ta rs u l şi falan g ele.
T ársul, re p re z e n tîn d se g m e n tu l p o sterio r
al p iciorului, este a lc ă tu it din 7 oase, dis­
p u se pe d o u ă rîn d u ri. a rh ic u n o sc u tu l cal-
caneu fiin d d o a r u n u l d in tre acestea. De
T ză p in ă şi sp iritu l. A cest ritm a n ce stral,
liUtari wtitfî
Poziţia nefirească a piciorului in încăl­
ţămintea cu toc înalt şi citeva din con­
secinţele sale.
ace sta se fix ea ză cel m al gros şi cel m ai
p u te rn ic d in tre ten d o a n ele org an ism u lu i
— ten d o n u l lu i A hile — de care, n e a si­
g u ră m itologia, l- a r fi a p u c a t T eth y s pe
fiu l să u A hile, cél m a i m a re d in tre eroii
a n tic h ită ţii elen e, in scopul de а -l face
n e m u rito r şi in v u ln e ra b il, înm u in d u -1 în
acest scop in ap ele m agice ale S ty x u lu i.
D in cauza m îin ii z eiţei, călcîiul ero u lu i
n u a fo st a tin s de c ă tre ap ă, ră m în m d ca
a ta re v u ln e ra b il, de u n d e şi c eleb ra e x ­
p re sie „ că lc iiu l lu i A h ile “, d e se m n în d
p u n c tu l slab al cuiva. D acă în segm entul
p o ste rio r al p icio ru lu i a v em 7 oase, în
cel m ijlo ciu avem 5, ia r in cel a n te rio r,
a lc ă tu in d d e g etele — 14 ; în to ta l deci 26.
T o ate ace ste oase sín t m ă ie strit a n g re ­
n a te p e n tru a face fa ţă v a ria te lo r solici­
tă ri n e ce sita te de a ctu l su s ţin e rii şi al
locom otiei. C a re e ste în m od no rm al
„ m u n c a “ ziln ică a p icio a re lo r ? Im ensă.
N işte fiziologi au În tre p rin s stu d ii în
ace st sens. c o n sta tin d stu p e fia ţi că, un
a d u lt c are d e sfă şo a ră o m u n că o bişnuită,
a v în d u n ritm to t o b işn u it de fnişcare,
a casă ca şi în a fa ra e i, e x e c u tă zilnic
PE MERIDIANELE
INFORMATICII
de un ordinator. Este vorba de un proiect
realizat de inginerul Pierre Sarda, prin care
autorul încearcă să anticipeze modelul unei
locuinţe de la începutul viitorului mileniu.
Casa este împărţita in 40 de zone contro­
late de un calculator electronic, programat
să asigure menţinerea unei anumite tem­
peraturi in camere, funcţionarea unei
centrale telefonice, punerea în funcţiune
a unor aparate electrice, stropirea grădinii
etc. • PE N T R U FIE C A R E M ARCA... In
R. D. Germană funcţionează aproximativ
500 instalaţii de prelucrare electronică a
dalelor. După cum arată unele statistici,
in industria chimică a ţării fiecare marcă
cheltuită în vederea îmbunătăţirii condu­
cerii şi planificării — cu ajutorul compu­
terului — a adus un ciştig mediu de 3,80
mărci. • D IR IJA R E A E LE C T R O N IC A A
C IR C U L A Ţ IE I. La Paris, relatează ziarul
„Le Figaro“, urmează să fie creat un sis­
tem de dirijare prin ordinator a circula­
ţiei pe bulevardul periferic al metropolei
(36 km.), pe care circulă zilnic aproximativ
o jumătate milion de automobile. Noul
sistem de dirijare va intra în funcţiune în
anul 1983. ф R E ŢE A U A N O R D IC A . Ţă-
Paglno о 5-Л
uman
DIN ISTORIA
eirca 25 000 de paşi, ceea ce Însem nează
cam 9 m ilio an e pe an. In a se m e n ea con- FARMACIEI
d iţiu n i pe p a rc u rsu l a 70 de a n i se adună
cam în ju r d e ' 500 m ilio an e paşi, — paşi
c are a r fi fost suficien ţi, in ipoteza că F osta fa rm a cie „ S fîn tu l G h eo rg h e" din
re sp e c tiv u l a r fi v ru t să p a rcu rg ă ... pe jos C lu j-N ap o c a a d ăp o ste şte astăzi „C olecţia
d ista n ta d in tre P ă m în t şi L ună. d e Isto ria F a rm a c ie i“ a M uzeului de is­
A p reciin d pe a lte p la n u ri m a rile p e r­ to rie a T ran silv an ie i. C olecţia c lu je a n ă
fo rm an te a le p icio a re lo r vom preciza că, re p re z in tă u n u l din p u ţin e le cazuri din
acelaşi a d u lt, c în tă rin d in ju r de 70 kg, lum e cînd piese de in te re s fa rm a co -isto ric
p a rcu rg in d în m e rs d ista n ţa de 1 km , şi
p e Ioc în tin s, de şes, deci efec tu ia ză lu cru l
m ecan ic pe care l- a r n ecesita u rc a re a la o
sín t e x p u se în in cin ta o rig in a lă a
farm acii. A m b ian ţă in ed ită p e n tru ochiul
c o n tem p o ran : re to rte , im
în ălţim e de 33,5 m ; c h e ltu ia la de energie s te ja r lu c ra te în stil baroc, v itrin e pe ale
e n
n e c e sita tă de a ce st act fiin d se m n a la tă de c ă ro r poliţe se a flă re c ip ie n te din lem n,
se d u lap u ri
unei
din
vase din fa ia n ţă sau p o rţelan fru m o s o r­
sta re a de oboseală, de d u re rile ce su rv in
la niv elu l m u şch ilo r şi a rtic u la ţiilo r, de n a m e n tate. De o in co n te stab ilă v alo are
a c c e le ra re a pulsu lu i şi a re sp ira ţie i. F ire ş­ a rtistic ă e ste fresca (secolul X V III) ce
te că, in caz de efo rt, în c ad ru l sportului îm po d o b eşte oficina — în c ă p e re a în care
se v in d ea u m ed icam en tele. In to n alită ţi
de p e rfo rm a n ţă , de e x em p lu , ace ste cifre
vor fi in co m p a ra b il m ai m ari.
Im p resio n e az ă în m a te rie de e fo rt in e ­
puizabilele d isp o n ib ilită ţi a le o rganism ului
om enesc. L im itele re c o rd u rilo r m ondiale
nu sin t n icio d a tă fixe. In 1921, de e x e m ­
plu, — C h a rlie P ad d o ck — cam pionul
lum ii la su ta de m e tri p la t, a p a rc u rs a -
ceastă d ista n ţă în 10,2 secunde. A stăzi,
n u m ăru l a ce lo ra care p a rc u rg aceeaşi dis­
ta n ţă in 10,0 sec. e ste fo a rte m are . Mai
m u lt încă : la O lim piada de la Tokyo,
din 1964, celeb ru l Bob H ayes, sau u ra g a ­
n u l n e g ru cum i se m ai sp u n ea, a fost
c ro n o m e tra t şi el in fin ala p robei de o
su tă de m e tri p lat cu 10.0 sec., deşi av ea
1,83 m în ălţim e şi 86 kg g re u ta te .
N u n e este în in te n ţie de a a n aliza in
p re z e n tu l a rtico l c o n trib u ţia şi ro lu l p icio­
ru lu i în o b ţin e rea m a rilo r p e rfo rm a n ţe
sportive. V reau să ne m en ţin em în p e ri­
m e tru l efo rtu lu i o b işn u it, d iu rn , a l o a m e ­ In această stampă, de o parte şi de alta
n ilo r obişnuiţi. C unoscînd ro lu l im e n s pe a mesei pe care este preparată Teriaca se
care îl a re a ce st organ in d in am ica m e r­ află stindardele Republicii Veneţiene, cel
sului, este p u r şi sim p lu su rp rin z ă to a re mai reputat producător al acestui antidot.
d esc o n sid era rea de care se b u c u ră picio ru l
în o p in ia u m an ă . Ţ in în d cont de e fo rtu rile în ch ise sín t p ic ta te d iv erse sim boluri fa r­
sale, a ce st organ a r tre b u i în m od norm al m aceu tice (arborele vieţii) sau su rsele
să fie to t a şa de bine în g rijit ca m iin ile şi m ed ie v ale p e n tru o b ţin e rea m edicam en­
c h ia r ca fa ţa . Cu to ate a c e ste a m oda în căl­ te lo r (lum ea vegetală, şarp ele) — p re ţi­
ţă m in te i a fost în to td e a u n a In conflict cu oase in d ic a ţii p e n tru isto ria ştiin ţe i.
să n ă ta te a . In tre cele p este 3 000 de e x p o n ate sint
M edicina, de ex em p lu , a v e rtiz e a z ă a su ­ u n e le ce p re z in tă un in te re s p a rtic u la r, fie
p ra fa p tu lu i că în c ă lţă m in te a cu tocuri p rin a u ra de legendă ce le în co n jo a ră , fie
fo a rte în a lte duce la d e fo rm a re a piciorului d a to rită ra rită ţii lo r: cîte v a re c ip ie n te din
şi la a p a r iţia varicelor. T ocul în alt, apoi sticlă p icta tă , In care se c o n serv au E lix i­
p u rta t de adolescente, a şa d a r de o rg a n is­ re de d ra g o ste (un lichior p lăc u t la gu st cu
m e în p lin ă c reşte re, p o a te a n tre n a v e ri­ p ro p rie tă ţi afrodisiaee) sau P ra fu l de
ta b ile d e fo rm ă ri ale b a zin u lu i. D in alte m um ie în tre b u in ţa t în E vul M ediu ca._
pu n cte de v e d ere o în c ă lţă m in te n e p o triv i­ m ed ic am en t u n iv ersal. La fel de in efici-
tă se p o a te solda cu d e fo rm ă ri ale d e g ete ­
lo r şi tălp i, cu a p a riţia de m o n tu ri şi
b ă tă tu ri — a ce ste m in o re d a r to tu şi chi­
n u ito a re in firm ită ţi — p recu m şi de tu l­
b u ră ri de c irc u la ţie de to t fe lu l cu to t ce
depinde de a c e a stă re a lita te .
In te re sa n t este de se m n alat şi fa p tu l că,
de ritm u l şi de d in am ica p a şilo r b e n e fic ia ­
ad in e în tip ă rit în stru c tu rile n o a stre g e ­
netice, ca şi în stru c tu rile su b c o n ştien tu ­
lui, e x erc ită în m od n e t efecte d e riv a tiv e ,
stim u lato are, catharsice. De m u lte ori o
p reo cu p a re, o p roblem ă se clarifică în
tim p u l m ersu lu i ; de m u lte ori to t in tim ­
pul m ersu lu i se a te n u e a z ă u n gînd a p ă s ă ­
tor, o tris te te . Cu to ţii cunoaştem
fa p tu l că p rie te n ia şi d ra g o stea te in ­
cită din p rin cip iu la p lim b a re, la т е г з .
M ersul re p re z in tă o tră s ă tu ră ^ d istin ctiv ă
a p e rso n a lită ţii n o astre. Nu în tîm p lă to r la
21 iu lie din 1969, cind prim u l om a pus p i­ Plafonul oficinei : parţial este vizibilă
ciorul pe Lună- a ce sta a d e c la ra t : „E un fresca (în medalion, arborele vieţii),
p a s m ic p e n tru om , d a r u n p a s gigantic pictată in a doua jumătate a secolului
al XVlU-lea.
p e n tru o m en ire “. Şi in sfîrşit, p iciorul
a se m e n e a u n e i p rize n e ţin e în p e rm a n en t e n tă e ra şi T eriaca, un a şa -z is a n tid o t în
contact cu a c e a stă m are re a lita te care este otrăv iri. A lătu ri de a ceste leacuri im ag i­
n are, C olecţia de Isto ria F arm aciei p ă s­
p ă m în tu l, m a te ria . E x p resia „cu picio arele tre a z ă la loc d e cin ste p re p a ra te ale căro r
pe p ă m în t“ a re m o tiv a ţii m u lt m ai adinei
v irtu ţi te ra p e u tic e a u fost c o n firm ate d e '
d ecit a cele ce n e a p a r la p rim a vedere. Să ş tiin ţa m o d ern a.
ne a m in tim în ace st sens de gig an tu l A n- A cestea, ca şi alte p re ţio ase docum ente
teu, fiu l lui G ea, z eiţa p ă m în tu lu i şi al lui (prim a farm a co o e e rom ână, o diplom ă de
fa rm a c ist din 1776. cite v a re ţe te din seco­
Poseidon, zeul m ărilo r care, d u p ă legendă, lul X V III eu sem ne alchim ice), co nstituie
tr ă ia in d e şe rtu l L ibiei, şi se h ră n e a cu un in te re s a n t m ate ria l de stu d iu p riv in d
lei, şi care, p u r şi sim p lu işi p ie rd e a fa b u ­ isto ria fa rm a cie i. In aoest sene, re v e la to a ­
re sín t stu d iile e la b o rate de dr. EVA
loasele sale p u te ri, ori de cite ori p ie r­ CRIŞA N p riv in d 'm a n u s c ris u l de la 1750
d ea co n tactu l cu păm în tu l. al lui T obias M aucksch (prim a „ ta x a p h a r­
m a c e u tic s“ din T ran silv an ia ), sta n d u rile
(vase de p o rţelan ) co n fecţio n ate în m a n u ­
rile scandinave au ajuns la un acord pri­ fa c tu rile de la Holic sa u B atiz etc.
vind crearea unei relele teleinformalice
care să lege, printr-un sistem de compute­
re. bănci de date d n Copenhaga, Helsin­
ki. Stockholm şi Oslo. Reţeaua contează
pentru început pe II000 abonaţi. • CAL­
CULATOR PE IAHT. Două din iahturi­
le p'irtici-jMnte la cursa (le traversare so­
litară a Atlanticului au la bord calculatoa­
re electronice. Pe nava „Club Mediterra­
nes“, condusă de Alain Colas, au fost
montaţi, in diferite locuri, senzori care, la
fiecare cîteva secunde, furnizează compu­
terului informaţii despre viteza ambarca­
ţiunii, a vintului, despre direcţia navei,
temperatura apei şi alte date necesare
pentru determinarea, automată a celei mai
favorabile rute. Sínt semnalizate auto­
mat şi eventuale defecţiuni ale unor apa­
raturi aflate la bord. • C LU BU L 2900 este
numele unei asociaţii britanice care reu­
neşte 63 de instituţii ce utilizează calcula­
torul l.C.L. — 2900. In prima sa reuniune Exponate din Colecţia de Istoria Farma­
trimestrială, membrii clubului au audiat ciei din Cluj-Napoca : vase de faianţă
citeva prelegeri şi au participat la o de­ fină, cu signaturi pictate, datină din seco­
monstraţie de folosire a unui sistem de lul al XVIII-lea (sus) ; vechi recipiente de
2900. • N E M U LŢ U M IŢI DE... D EZVOL­ farmacie cu însemne alchimice (jos).
T A REA IN F O R M A T IC II. In Japonia exis­
tă o companie pe care nu o bucură deloc C olecţia c lu je a n ă c onservă nu m ero ase
dezvoltarea masivă a prelucrării automate a lte obiecte a l c ăro r stu d iu v a conduce,
a datelor. Este vorba de compania „Yofco- desigur, la m ai b u n a c u n o aşte re a u nor
ta-Cho“, producătoare de... abace, care a m o m en te din ev o lu ţia practicii fa rm a c e u ­
anunţat că in ultimii ani a fost silită să-şi tice, a isto rie i ştiin ţe i p e aceste vechi
reducă masiv producţia, - m ele ag u ri ro m ân eşti.
U. VALUREANU DANIEL COCORU