E ^ i -^ щ и и в й а а а ш ^ т ^ ш и а щ н
I 'ч т т ш т ш и ш ш ш ш *
INDEPENDENTA ENERGETICĂ. STAREA NOASTRĂ DE VEGHE
Petrolul — o viaţă
sub semnul noului
P rin a n ii cînd p ite şte a n u l N icolae C on-
sta n tin e sc u a b so lv ea F a c u lta te a de geolo­
gie din c ad ru l In stitu tu lu i d e p e tro l, gaze
şi geologie din C a p ita lă — ceea ce se în -
tim p la p rin a n ii 1954—1955 — c o rife ii
a ce stei ştiin ţe , m a e ştrii şi p ro feso rii săi,
p u rta u o a p rig ă şi de ră scru c e d isp u tă
p e n tru ! d e stin u l p e tro lu lu i rom ânesc.
E x istă sau nu e x is tă ţiţe i în C im pia
R om ână ? U nii a v a n s a u ip o te z e şi teo rii
o p tim iste, to ta lita re , h o tă rîte , fă ră re z e r­
ve, gata să sa c rific e to tu l şi să ră sp u n d ă
cu în tre a g a lo r p e rso a n ă p e n tru d esch i­
d e re a fo ra je lo r de p ro sp e cţiu n i şi c h ia r
d e e x tra cţie. A lţii, c h ia r d in tre cei m ai
n o tab ili, p u n e au ră m ă şa g u ri pe p ro p riu l
lo r p re stig iu pină la a b su rd u l „d acă se
va descoperi p e tro l in C im pia R om ână îl
voi bea eu, lin g u riţă cu lin g u riţă “. Cu
d a te le de c u n o a ş te re şi de c e rc e ta re de
a tu n c i se a p re c ia că nu se în tru n e sc c o n ­
d iţiile de te m p e ra tu ră şi p re siu n e in
c a re s-a fo rm at, cu m ilio an e de ani in
u rm ă , ţiţe iu l în a d in c u rile p ă m in tu lu i.
A şa că, tîn ă ru l ab so lv en t, ezitîn d să se
în to a rc ă acasă, a cc ep tă la re p a rtiţie c a te ­
d ra u n iv e rs ita ră , ră m în în d a siste n t.
S u rp riz ă epocală : p rin fo ra je le în tre ­
p rin se în d o g g e i-u l şi tria s ic -u l (ere geo­
logice d ife rite din sc o a rţa p ă m in tu lu i)
din zona C iu reşti-P o tc o av a , in tre P ite şti
şi S la tin a , deci în in im a C îm piei R om â­
ne, P la tfo rm a M oesică, p recu m ii spun
a zi sp e c ia liştii, se g ă se şte p etro l. Se d e s­
c o p e ră p rim u l zăc ăm in t im p o rta n t de h i­
d ro c a rb u ri de o în se m n ă ta te c o v irşito are,
d ă rim in d o te o rie şi im p u n in d a lta , pe a
a c e lo ra c are c u te z a se ră să în to cm ească şi
s ă p re z in te p ro iec te de c e rc e ta re şi p ro s­
p e c ta re p e n tru a c e a stă zonă, ră m în în d de
re fe rin ţă in e v o lu ţia geologiei ro m ân e şti.
In g in e ru l N icolae C o n sta n tin e sc u se în ­
to a rc e a tu n c i a casă, la a b ia în fiin ţa tu l
T ru st al p e tro lu lu i P iteşti, n ă sc u t din
Idee şi c u te za n ţă, din in te lig e n ţă şi c u ­
ra j, din c o m p e ten ţă şi v icto rie a su p ra ru ­
tin e i. De a tu n c i şi pină astăzi, crescîn d
m ere u pe o rizo n tala C îm piei R om âne şi
p e v e rtic a la tim p u lu i geologic în sp re
in im a p ă m in tu lu i, v ia ţa a c e stu i tru s t a
a ju n s ra p id să în se m n e v ia ţa a m ii
d e p e tro lişti, o v ia ţă sub se m n u l n o u lu i,
su b leg ă m în tu l să u de c re d in ţă şi de
sp irit, a lin iin d ii-se m e re u şi m ere u , d e -a
lu n g u l an ilo r, lo cu rilo r d in f a ţă în
a p lic a re a şi e x p e rim e n ta re a a to t ceea
ce ştiin ţa şi te h n ic a de p ro sp e c ta re
şi e x tra c ţie aduce în p re m ieră pe plan
m o n d ial, ră sp u n z în d m a rilo r n o a stre co­
m a n d a m e n te sociale.
Prem iere absolute
pe harta sondelor
A cum , în co n te x tu l celei m ai p ro fu n d e
Idei de politică econom ică din isto ria
R om âniei m o d ern e — idee ce a p a rţin e
se c re ta ru lu i g e n era l a l p a rtid u lu i, to v a ­
ră şu lu i N icolae C eau şescu — a sig u ra re a
in d ep e n d en ţe i e n erg e tic e, a sig u ra re a n e ­
v o ilo r n a ţio n a le de e n e rg ie din re su rse
in te rn e , T ru stu l p e tro lu lu i P iteşti s-a a li­
n ia t — cum ne in fo rm e az ă in g in e ru l V a­
le ria n D avidoiu, d ire c to ru l a c e stu ia — fi d a te in p ro d u c ţie z ăc ăm in te a ltfe l im ­
b ă tă lie i p e n tru d e sc o p erirea de noi zăcă­
m in te p u rtă to a re de h id ro c a rb u ri şi. m ai
ales, p e n tru c re şte re a fa cto ru lu i fin al de
re c u p e ra re din s tra tu rile p e tro lifere .
In v e stig a tă cu n e rse v e re n ţă şi cu m ij­
lo ace m oderne, d u p ă un p ro g ram te m e i­
nic, C im pia R om ână se dov ed eşte to t
a tit de b o g ată şi de da rn ic ă in a d in c u ri
p e cit e ste la s u p ra fa ţă solul ei fe rtil,
p e ste c are se în tin d g rîn a re le n o a stre
c ele m ai gre le de rod. „S ă p ăm In a cest an
în zone noi a tît de pe te rito riu l
ju d e ţu lu i A rgeş, c it şi al ju d e ţe lo r
D îm b o v iţa, T eleo rm an , V îlcea, O lt, care
a p a rţin de tru s tu l n o s tru “, v e n in d cu
p re m ie re a b so lu te p e h a r ta p e tro lu ­
lu i — T u ta n a , V îlcele, C io frîn g en i,
B ăiculeşti, D ră g a n u -C ă lin a , C ălina, P a lei,
M am u, B ră n eşti, O teşti, P u m ître şti...
P e n tru prim a d a tă s -a u sfre d e lit fo rm a ­
ţiu n i geologice m ai adinei de 5 500 m etri.
D e ex em p lu , la O teşti, u n d e se e x p lo a ­
tea ză ţiţei de p este 20 de ani, d a r în p ă ­
tu ri de m ică adîncim e, s -a d esc o p erit sub
z ăc ăm în tu l cunoscut u n a ltu l, la p este
4 000 m etri. Şi to t în 1932, la D ră g a n u -
C ălin a ş-a a v a n s a t cu sa p a de fo ra j pină
la 5 200 m etri, T ru stu l p e tro lu lu i din P i­
te ş ti d e ţin în d p in ă nu d e m u lt reco rd u l
pe ţa ră p e n tru cel m ai a d in e stra t p ro ­
ductiv. („N e-a d e p ă ş it T ru s tu l p e tro lu lu i
M oineşti cu sonda d e la A său c are , de
cu rîn d , scoate p e tro l d e la 5 300 m e tri“.)
T ru stu l d e P e tro l P ite ş ti d e ţin e , d eo cam ­
d a tă n e d ep ă şit, re c o rd u l de a d in c im e al
u n e i so n d e din ţa ră c a re a a ju n s la
6 503 m e tri incă «cum 6—7 a n i. In P la t­
fo rm a M oesică s -a u a ta c a t p e n tru p ri­
m a d a tă la noi fo rm a ţiu n i m ai a d in e i de
5 500 m e tri, u n d e d e a se m e n e a se cred e a.
м 1 1 м яа№ ам м и^ш ^м рияж ж м и1Ш 1и1111
p in ă n u d em u lt, că n u pot e x is ta h id ro ­
c arb u ri ; n u p rin h a za rd ci în u rm a un o r
p ro sp e cţiu n i seism ice. A dică a celei m ai
m o d ern e m eto d e de p ro sp e c ta re geo­
logică, p rin p ro v o -a re a s u b t e r a 'ă a şi teh n ic e se in d re a p tă cu paşi m u lt m ai
u n o r seism e, ia r u n d e le p ro d u se sînt re ­
c e p ţio n a te cu a p a ra tu ră fină, p re lu c ra te
şi in te rp re ta te , o fe rin d in fo rm a 1ii cu u n
c o eficien t da sig u ra n ţă rid ic a t d e sp re
e x is te n ţa o ri n u a stru c tu rilo r p e tro -^ a -
zeifere. A sa s -a u e v id e n ţia t, de pildă,
z ă c ă m in te le de gaze lib e re (n easo ciate cu
ţiţe i) în zona B ă ic u leşti (ştiin d u -se p in ă
acu m că ase m e n ea z ăc ăm in te a v ea m d oar
in T ra n silv a n ia ). L a o ra a c tu a lă a re loc
e ta p a a doua a c e rc e tă rii şi p ro sp e ctă rii
— fo ra je le de c o n tu ra re a z ă c ăm în tu lu i
în v e d ere a e fe c tu ă rii c alcu lu lu i de rezerv e,
a b so lu t o b lig a to riu p e n tru fu n d a m e n ta ­
re a stu d iu lu i de in v e s tiţii a l o ricărei e x ­
p lo a tă ri. „N u d e m u lt, ne m ai pro d u ce
incă o u im ire d ire c to ru l D avidoiu. am
în tre p rin s o in v e stig a ţie i n tim p u l unui
fo ra j, s e m n a lîn d u -se p re z e n ţa gazelor
lib ere, a d ic ă m e ta n p u r, in h e lv e ţia n , la
C io frin g en i, d e a s u p ra T opologului“.
............................
Combustia subterană
î n to a tă lu m e a însă, m in ţile ştiin ţific e
ra p iz i d ecît s p re noile z ăc ăm in te (ce tr e ­
buie p ro te ja te p e n tru v iito r) sp re o a ltă
d irec ţie , sp re u n a lt c rite riu de a sm ulge
p ă m in tu lu i cit m ai m u lt p e tro l : sp re
c re şte re a fa cto ru lu i fin al d e re c u p e ra re
din z ăc ăm in te le a fla te in e x p lo a ta re .
M etoda clasică şi cea m ai larg ră sp in d ită
a in je c ţiei cu a p ă să ra tă in zăc ăm in t prin
p re siu n ea 4 c ăre ia ţiţe iu l este îm p in s c ătre
s u p ra fa ţă a răm as, cu ra n d a m e n tu l ei de
30—35 la su tă din p o te n tia l, in e fic ie n tă
la foam ea d e p e tro l a lu m ii de azi. T ru s ­
tul p ite şte a n işi c o n tin u ă b u n a tra d iţie şi
in a c e astă d ire c ţie de a n v e rg u ră a te h n o ­
logiilor noi p e n tru a scoate din zăcăm în ­
tu l c are , d e re g u lă , se dă g reu înv in s, cit
m ai m u lt. In zona A lb o ta -B ra d u se e x p e ­
rim e n tea ză in je c ţia cu b ioxid de carbon.
R ezid u u l de la C o m b in a tu l p e tro c h im ic
din P iteşti (deci fă ră c h e ltu ie li) e s te pom ­
p a t in s tra tu l d e ţiţe i, p rovocînd conco­
m ite n t d o u ă re ac (ii p u te rn ic e — de flu i­
d izare şi d e rid ic a re a p re siu n ii a ce stu ia ,
dislocînd a s tfe l d in rocă un p ro c e n ta j
m ult m ai m are. „ E x p e rim e n tu l, deşi d u ­
re az ă de 3 ani, nu-1 socotim încă în ­
ch eiat — ne re la te a z ă in g in e ru l geolog
N icolae C o n sta n tin e sc u —, a p ă rîn d in
c u rsu l e fe c tu ă rii to t soiul de n ecu n o scu te
ce tre b u ie stâ p in ite bine, d a r re z u lta te le
o b ţin u te n e in d ică a fi o m eto d ă de v i­
ito r “. A ceastă p re m ie ră a b so lu tă pe ţa ră
a re în p lu s a v a n ta ju l de a v a lo rifica şi u n
p ro d u s s e c u n d a r p in ă acum in u tiliz a b il,
ce se a ru n c a in atm o sfe ră, c o n trib u in d la
p o lu are a ei- T re b u ie să precizăm că te h ­
nologia este pu să la p u n c t de c ă tre In s ti­
tu tu l de c e rc e tă ri de la C im pina, ia r a p li­
c a re a „cu s fin ţe n ie “, cum ni se spune,
e ste a sig u ra tă de u n c olectiv soecial c re a ţ
in c ad ru l S chelei G ă eşti, n u m it biroul de
in g in e rie de zăcăm int.
Am fost la S u p lacu de B arcău, în Bi­
hor, şi am fo st şi la B abeni, in ju d e ţu l
V îlcea, am fost c h ia r pe c îm p u rile cu
p ă d u ri de schele, ştiin d că la su te şi c h ia r
m ii de m e tri su b picio arele no a stre c urge
m a re a iv isco a să a a u ru lu i n eg ru , d a r nu
ştiam jşi că a rd e p e tro lu l sub noi. Că
acolo, in a d in c u ri, sub cuşm a d e a lu rilo r
se n in e a re loc ca în tr-u n m o to r de a u to ­
m obil o co m b u stie su b te ra n ă , că se dă
foc la o p a rte din ţiţe i p e n tru a fo rţa
re stu l să se lase c a p tiv a t de om . T e h ­
nologie, de a se m e n ea de v îrf, a fost a p li­
c ată p e n tru p rim a o a ră in ţa ra n o a stră la
S u p la cu de B arcău ia r de c u rin d in m ai
m u lte sc h e le a le tru stu lu i p ite şte an .
Se a p rin d a n u m ite sonde, se în tre ţin e a r ­
d e re a p rin p o m p are a de oxigen şi cu fo r­
ţa focului se fluidizează ţiţe iu rile e x tre m
d e vîscoase ce sint fă cu te a stfe l să curgă,
p u ţin d fi e x tra s e în tr-u n p ro c en taj
c o n sid era b il m ai rid ic at d ecit p rin te h n o ­
logiile clasice. D acă p rin in je c ţia cu ap ă
fa c to rii de re c u p e ra re sin t în m e d ie de
30—35 la su tă , prin c om bustia su b te ra n ă
se a ju n g e la 40—48, m eto d a a v in d încă
p o te n tia l. D acă la S uplacu s -a a p lic at
la adincim i m ici, în sch elele C îm piei
R o m ân e c u ra ju l a m ers cu m u lt m ai d e ­
p a rte : la O teşti ca şi la S lă tio a rele s-a
c o b o rît în s tra tu l m u eţian , la 900 m e tri
şi p e ste 900, ia r la B ăbeni se e x p e rim e n ­
te a z ă în h e lv e ţia n (un fap t şi m ai deo se­
b it) şi in tr-o tehnologie iarăşi in p re m ie ­
ră pe ţa ră — se a p lic ă la o stiv ă de s t r a ­
tu ri p ro d u c tiv e, m e rg în d u -se cu c om bus­
tia în scară. „E o tre a b ă fo a rte co m p li­
c a tă tehnologic p e c are sondorii n o ştri au
in c e p u t-o a o ftă p in i cu v irtu o z ita te . Se
cu v in e să r e ţin e ţi, n u m ele in g in e ru lu i
G h e o rg h e Io n iţă şi al m a istru lu i Ion
M utu şi fo rm a ţiile lo r de lu cru c a re d e ­
servesc sondele de in je c ţie şi co m b u stie
de la B ăbeni. ale in g in e ru lu i L a u re n ţiu
M incă şi m aistru lu i Eugen B rebu de la
S lă tio a re le , m a iştrilo r C o n stan tin V işan,
Ion Ş e rb a n şi C o n sta n tin Sorescu de la
O te şti“.
Injecţia bacteriilor
In zona V ata — din 1979 — şi Z eam a
R ece - r d in 1981 —. a m b e le în ju d e ţu l
A rgeş, se o ficiază o a ltă tehnologie
v irf pe p lan m ondial : in je c ta re a de c u l­
de
tu ri de b a c te rii. P re p a ra te de c ătre In s ti­
tu tu l d e biologie d in B u c u reşti sîn t
„ p e rfu z a te “ în s tra tu rile de ţiţe i u n d e
se dezvoltă v e rtig in o s. crescîn d a stfe l
p re siu n e a şi di3'ocînd din porii rocii
h id ro c a rb u rile , ia r p rin p rocesul lor de
c re şte re produc gaz, gaz c are d e te rm in ă
flu id iz are a ţiţe iu lu i, u şu rîn d e x tra c ţia .
C u a ju to ru l u n o r a se m e n ea bacterii pot
posibil de v a lo rific a t, c u ib ă rite în stra tu ri
fă ră c o n tin u ita te . In a c e st c lim at pro p ice
id e ilo r n o v a to a re s-a pro p u s in c ad ru l
tru s tu lu i p ite şte a n — ia r p ro p u n e re a a şi
d e v e n it e x p e rim e n t — şi a p lic a re a in ­
jecţiei de su b sta n ţe m icelăre. La S u rd u -
leşti, în p a rte a de sud a ju d e ţu lu i A rgeş,
in tr-u n z ăc ăm in t din v îrsta s a rm a ţia n ă a
p ă m in tu lu i.
S în t p ra ctic n işte solvenţi re zid u ali din
ra fin ă rii p in ă acum nefolosibili. „ P ro ­
g ram u l n o stru p re v ed e — n e in fo rm ează
in g in e ru l-d ire c to r — să av em şi să in je c ­
tă m m ii de m e T i cubi de so lu ţie m ic e la ră
cu c are vom p u te a m ări c o n sid era b il c a n ­
tita te a de p e tro l din u n e le z ăc ăm in te pe
c are a ltă d a tă n u le p u tea m e x p lo a ta sau
in o rice caz cu ra n d a m e n te m u lt p re a
m ici fa ţă de c h e ltu ie lile de p ro d u c ţie “,
în acelaşi scop s-a a d o p ta t şi u tiliz a re a
so lu ţiilo r d e po lim eri, ia ră şi o n o u ta te de
u ltim ă o ră in tehnologia m o n d ia lă a p e ­
tro lu lu i. S -a e x p e rim e n ta t — cu re z u lta te
d in tre cele m ai b u n e — fo lo sirea po lim e­
rilo r, fiin d , d u p ă cum su sţin sp e c ia liştii,
cea m ai sp e c ta cu lo a să m eto d ă, „ su g in d “
p in ă la 50 la su tă din re z e rv a geologică.
P ro c e n ta ju l a tin s la D ră g ăn e şti — schela
T îrg o v işte. R ă m în e ca in d u stria n o a stră
chim ică să g răbească p ro d u c ţia p o lim e ri­
lo r re sp ec tiv i in c a n tita te a n e cesară in ­
d u s trie i e x tra c tiv e a p e tro lu lu i care, la
rîn d u -i, să -i p o ată fu rn iza m a te ria p ri­
m ă de b ază, p iin e a cea de to a te zilele a
c o m b in a te lo r chim ice.
„..D acă am a c o rd a t cea m ai m a re a te n ­
ţie a c e sto r noi m etode şi teh n o lo g ii
e ste p e n tru ca T ru stu l P ite şti să o b ţin ă
a stfe l (prin m ă rire « fe cto ru lu i fin al de re ­
c u p e ra re ) c it m ai m ult p e tro l în ră stim p u l
a c e stu i cincinal.
CICI IORDACHE-ADAM ■