in d iv iz ilo r, în m o m en tele esen ţiale
ale m u n cilo r agricole (se m ă n a tu l şi
Capac cu decor incizat descoperit în aşe­
zarea de la Hăbăşeşti
’a ş e z a l e a
in d ealu rile ce c o n stitu ie cum ­
D
păn a apelor în tre Ş ire t şi P ru t,
în m arg in ea de n o rd -est a sa tu ­
lu i H ăb ăşeşti se desprinde u n
p in ten lung, un bot de deal m ă rg in it
din tre i p ă rţi de pante destul de a b ru p te
şi a d in e i. Sub u na d in tre aceste pante
este c u ib ă rit s a tu l S tru n g a . Ceva m ai
d e p arte, la 8 — 9 km spre ră s ă rit, se
zăresc casele T îrg u lu i F rum os, d in
valea B a h lu iu lu i, ia r spre nord se pro­
filează sem eţe în zare cu lm ile H îrlă-
u lu i.
Pe acest bot de deal d in m arg in ea
sa tu lu i H ăb ăşeşti, pe care lo caln icii
îl num esc H olm , brazd ele p lu g u lu i
scoteau la iv eală frag m en te ceram ice
şi lip itu ră a rsă de lu t, care au co n sti­
tu it p en tru sp e c ia lişti, ca de obicei,
in d icii sigure că aci se a flă restu rile
u nei aşezări stră v e c h i. Cum p rin tre
ciobu rile scoase de plug unele p ă stra u
încă urm e de o rnam en te p ic ta te , s-a
p u tu t preciza că a ceastă aşezare d a te a ­
ză d in epoca p ie tre i şlefu ite şi a p a rţin e
c u ltu rii C ucuteni, despre care s-a m ai
scris în re v ista n o a stră .
In fa p t, aşezarea n eo litic ă de pe
H olm ul de la H ăbăşeşti a fo st un
m ic s a t aşezat pe o p o ziţie d o m in an tă
şi cu p rin zîn d re s tu rile in cen d iate ale
u n u i n u m ăr de 4 4 de locuinţe c o n stru ite
din bîrne de lem n şi îm p le titu ri de
^ o rg a n iz a re a g e n tilic ă a so c ie tă ţii din
" a c e a vrem e, fiecare cerc de locuinţe
I c e n tra le e ra , desigur, d e stin a t diferi-
I telo r cerem onii la care lu au p arte to ţi
d e l a i
h a b
nuiele, pe care se a ştern ea u n s t r a t
gros de lu t p en tru a realiz a astfel
p ereţi d estu l de groşi. D in aco p erişu rile
c o n stru ite d in lem n şi paie sau stu f
fireşte că nu s-a m a i p ă s tra t n im ic ,
d ar din p e re ţii lo cu in ţelo r s-au păs­
tr a t u n eo ri m orm ane în tre g i de lip i­
tu ră arsă la roşu, pe care se p o t observa
bine a m p ren tele b îrnelor şi ale nuiele-
lor ce c o n stitu ia u sc h e le tu l p e re ţilo r.
S-au p ă s tra t, de asem enea, re stu ri
d estu l de m asive d in podelele locuin­
ţe lo r, c o n stru ite ca u n fel de p la t­
form e d in bîrne groase de lem n acope­
rite cu un s tr a t gros de lip itu ră de
lu t, a rs ă in te n ţio n a t în a in te de con­
stru ire a p ere ţilo r. T recerea în p la n a
tu tu ro r acesto r locuinţe — care to ate
era u d re p tu n g h iu la re — a a r ă ta t că,
in lin ii gen erale, cele m a i m u lte se
în şira u de-a lungul a două m ari cercuri,
a v în d fiecare cîte o lo c u in ţă m u lt m ai
m are în c e n tru . în tr-a d e v ă r, în tim p
ce d im en siu n ile celo rla lte locuinţe
erau cam de 8— 9 X 4 — 5 m , aceste
două lo cu in ţe c en trale av eau 1 5 m
lungim e şi peste 9 m lă ţim e . Constru­
irea lo cu in ţelo r în cercu ri, ca şi exis­
te n ţa cîte un ei locu in ţe centrale tre ­
buie puse, desigur, în leg ă tu ră cu
a p a rţin în d p ro b ab il m em b rilo r acele­
iaşi g in ţi sau aceleiaşi m a ri fa m ilii,
în tim p ce lo cu in ţa c e n tra lă va fi fost
a şefu lu i acestei g in ţi sau m ari fam i­
lii. S p a ţiu l din ju ru l acestor c lă d iri
m e m b rii c o m u n ită ţii, cum ar fi ace­
lea să v îrşite la n a şte re a şi m o artea
m a i ales re c o lta tu l), la sacrific area
a n im a le lo r e tc .
In a fa ră de n e n u m ă ra te le obiecte
g ăsite p rin tre şi sub d ă rîm ă tu rile
lo cu in ţelo r, m a i în fiecare d in tre
acestea s-au desco p erit v etre de foc
şi u n eo ri c h ia r re s tu ri de cu p to are,
u ltim e le fiin d d estu l de num eroase
şi în s p a ţiu l d in p reajm a lo cu in ţelo r.
Cele m a i num eroase desco p eriri sîn t
acelea re p re z e n ta te de ceram ică. Lu­
c ra tă ex clu siv cu m in a (deoarece nu
se cu n o ştea încă ro a ta o la r u lu i) , o lă-
ria dovedeşte o în a ltă m ăie strie a t î t
p rin e le g a n ţa form elor c ît m ai ales
p rin fru m u seţea şi a rm o n ia d eco ru lu i-
M area m a jo rita te a c eram icii de la
s t ră v
— I __
H ă b ă şe şti este îm p o d o b ită cu o rn a­
m en te p ic ta te în tre i cu lo ri, ca, de
a ltfe l, ap ro ap e în tre a g a ceram ică a
c u ltu rii C ucuteni din faza în care se
în cad rează aşezarea de la H ăb ăşeşti.
M otivele o rn a m e n ta le s în t m a i ales
sp iralele şi d e riv a te le lor în form ă de
benzi ro şii sau a lb e , m ă rg in ite de lin ii
negre de b o rd u ră , pe fond a lb sau
ro şu , care aco p eră de cele m ai m u lte
o ri în tre a g a su p ra fa ţă e x te rio a ră a
IN LUMEA LUI
Cronos0
• U z in e le n r. 2 de c ea su ri d in
M oscova au tr e c u t la p ro d u c ţia
în se rie a u n u i n o u t i p d e ceas
de m în ă „ E lek trice sk ie ". D u p ă
c u m a r a t ă şi d e n u m i r e a n o u l u i
m o d e l, el este p u s în m işca re
cu a ju to r u l e n e rg ie i e le ctrice
o b ţin u te de la o m ic ă b a te rie
p l a t ă d e 1,5 V . C o n s u m u l este
a tî t de m ic în c ît b a te r ia m in ia ­
tu ră p o a te a lim e n ta ceasul
t i m p d e u n a n (în v i i t o r se
presu p u n e că „ a u to n o m ia " cea­
su rilo r „ E le k tric e sk ie " v a creş­
te p în ă la 2 a n i!). C o n stru c ţia
a c e s tu ia d ife ră s u b s ta n ţ ia l de
aceea a c ea su rilo r o b işn u ite ,
ea fiin d cu m u lt m a i s im p lă :
m e c a îlis m u l se b a z e a z ă p e un
m ic d is p o z itiv pe c a re este
î n f ă ş u r a t ă o b o b i n ă ce are
2 0 0 0 de sp ire (d ia m e tru l co n ­
d u c t o r u l u i f i i n d d e 0 , 0 1 5 m m 1),