titu tu lu i de A g ro n o m ie din Ia şi, ca re, la rînd u l său,

a tra n sfera t-o A ca d em iei. A stă z i, în ea lu cr ea ză c e r c e ­

________versuri de kassák lajos tătorii C en tru lu i de lin g v istic ă , isto rie litera ră ş i fo lclo r
al A ca d em iei.

ascu ltîn d muzică !1

d e honeg ger L ocuind la Ia şi, S a d o v e a n u ia p arte a ctiv ă la' v ia ţ a p o ­

litic ă , cu ltu rală şi s o c ia lă a ora şu lu i. Om d e o s e b it de
în treprin zător şi de răzbătător, cu o m are p u te re de
m uncă, a v e a ş i c a lita te a de a d u ce la bun sfîr ş it n u m e­
Eu am iost r o a se le p lan u ri fă u rite în lin işte a c a s e i de la C opou.
acel ţăran francez de rînd N u a d estea n e in te r e se a z ă acum ; c e le re a liz a te — m ai
a cărui nevastă m ult s a u m ai puţin — au d e v e n it n o to rii. Un m are in te r e s
născu o fetiţă p rez in tă şi p r o ie c te le răm ase, din d ifer ite m o tiv e , în m a­
n u scris j o d a tă d ifu za te în p u b licu l l'arg, e le v or co n tri­
în 1412. bui la cu n o a şte rea d in ce în ce m a i c o m p le tă şi mai
Tocmai ne năpăstuia furtuna. a p ro p ia tă de a d ev ă r a m u ltip le i p e r so n a lită ţi sa d o v e -
n ien e. S e ş tie că scriito ru l a s c o s c ît e v a r e v is te (R ăvaşul
La orizont p o p o ru lu i, C um păna) şi-a co n d u s a lte c ît e v a (A d evăru l
îmi aduc bine aminte D im in ea ţa ; p o a te fi am intit ş i faptul că a co la b o ra t in­
perdelele cerului ten s la ex trem de n u m ero a se zia re ş i r e v is te ; în plus,
ardeau în flăcări roşii era ş i un o b işn u it al re d a cţiilo r, un cu n o scă to r de aproape
al m iro su lu i d ern elei d e tipar. D e a c e e a nu v a surprinde
iar femeia p e n im en i p ro ie ctu l d in 1923, răm as în c ă n ecu n o scu t,
se-nchina la Sfînta Cătălina de a sc o a te u n ziar propriu, in titu la t V rem ea culturală,
ca s-o izbăvească de chinuri. p o litic ă ş i s o c ia lă .
In a n ii 1923— 1924, S a d o v e a n u a d esfă şu ra t, ca^ tot­
Noaptea aceea a fost adevărata judecată de apoi. d ea u n a , o b o g a tă a c tiv ita te . In p a g in ile V ie ţ ii rom ân eşti
Copacii îşi scuturau frunzele pline de sucuri p u b lică O am eni din lu n ă , fra g m en te d in V e n e a o moară
pe Ş ire t ş i d in H anu A n c u ţe i. La 9 iu n ie 1923, e ales
spicele grînelor îşi risipeau rodul m em bru a l A c a d e m ie i R om ane ş i p ronunţă un p a te tic dis~
rugina toamnei muşca din boabele strugurilor curs d e r e c e p ţie . T o t acum , S a d o v e a n u s e a n g a ja se să
Ia porţile Orleans-ului p red ea lim ba rom ân ă la L iceul N a ţio n a l, u n d e fu se se elev,
se revărsase Loara. şi ţin e a co n ferin ţe la A te n e u l popular d in ca rtieru l Ta-
tăraşi. E in s u fic ie n t to tu şi a m o tiv a in ten ţia scriitoru lu i
Ioana de a s c o a te u n co tid ia n num ai prin d iv e r sita te a p reo cu ­
s-a născut p ărilor şi; prin p u terea d e m u ncă. D e ce to cm a i acum la
12 octo m b rie 1923, S a d o v e a n u a d resea ză org a n elo r în
în zori de zi. drept ce rere a d e a i s e aproba în scrierea firm ei ziaru lu i
Părea plăpîndă şi pe fruntea ei V rem ea ? (A rh iv ele sta tu lu i ia ş i, F on d T ribunal Ia şi, s.
un trandafir risipise petale inelate. III, d o s. U. P. 1567/1923).
D upă cum s e ştie, S a d o v e a n u a v e a strîn se le g ă tu r i cu
Tare am iubit-o atunci V ia ţa ro m â n ea scă . Era cu n o scu t fo a rte ap rop iat al lui
pe fem eia mea G. Ib ră ilea n u , D em o sten e B otez, M ih a i S e v a s to s. M ai m ult,
din inima căreia a purces la drum era ş i v ic e p r e ş e d in te al' C o n siliu lu i d e a d m in istra ţie al
S o c ie tă ţii a n o n im e ,, V ia ţa ro m â n ea scă " (p reşed in te fiind
mica noastră Jeană Petre P on i). A c e s te fa p te, co m p le ta te de in d ic a ţia p r iv i­
şi eu ţăran cu spatele gîrbovit de munci to a re la a d resa re d a c ţie i p ro ie cta tu lu i co tid ia n (,,str. A le c -
cu palm ele scorojite sand ri nr. 12") ş i d e fap tul că alătu ri d e scriito r is c ă ­
am plîns le ş te ş i M. S e v a s to s, secre ta ru l d e re d a c ţie al V ie ţii
ro m â n eşti, n e-a r p utea fa ce s ă cred em că V rem ea urm a
şi am ris să fie în tr-u n ch ip oarecfare o su c u r sa lă a m en su a lu lu i sau
de bucurie o n o u ă în trep rin d ere a S o c ie tă ţii an o n im e. P resu p u n erea
fără să bănuiesc a c e a sta e se r io s zd ru n cin a tă d e a lte d a te : ^ p r o c e se le -
v e r b a le a le am in titu lu i C o n siliu d e ad m in istra ţie d in p e ­
că va veni o zi rioada 1923-1924, is c ă lite şi d e S a d o v e a n u (idem , d os.
cînd fetiţa noastră U. P. 2330/1923-1924, passim ) n u cuprind n ic i o m en ­
ca o zînă de frumoasă ţiu n e — al'tfel, o b lig a to r ie — în a c e st sen s.
R ăm în e d eci s ă p resu pu n em că V rem ea ar fi fo st o ac­
blîndă ca un înger ţiu n e in d ep en d en tă a lu i M. S a d o v e a n u şi M . S e v a s to s.
îşi va înarma braţul

d o c u m e n te inedite
ca să adm ge din Franţa
hrăpăreţele
pîrjolitoarele
oştiri englezeşti.
Orleans-ul şi-a vărsat sîn gele scump I s iu n e testa m en ta ră , v ia tr e c e în stă p în ir e a lui G h. Lazăr,
dar ea i-a înseninat cerul
C in e tr e c e prin Ia şi, u rcînd a g a le d ea lu l C opou lu i, se
şi a dat poporului pămînt gras şi roditor
o p r e şte o v re m e ş i în faţa u n ei c a s e cu în fă ţişa re ciudată.
poporului Franţei F erită p riv irilo r isco d ito a r e de o v er d e a ţă ab un d en tă, e
născut pentru glorie p lin ă de lu m in ă ş i d e d isc r e ţie , su g e rîn d a eru l aparte al
unui d a stel cu d o n jo n . îm p reju rim ile s ín t m o lc o m e. D ea ­
poporului florilor multicolore
lu ri ş i v ă i s e îm p le te s c d om ol, în cu lo ri m ereu sch im ­
poporului vm urilor minunate b ăto a re, în d u lc ite d e ceţu ri. D ep a rte d e tu m ultul ora­
din care a purces şu lu i, c a sa d in d ea lu l C opou lu i în d eam n ă la lin iş t e şi
tih n ă.
şi pentru care s-a jertfit
C în d v a , p e a c e ste lo cu ri s e în tin d ea , p lin ă de o şten i
Fecioara şi tîlh a ri, p ă d u rea B reazu. L ocu itorii în ce p în d a s e în ­
cea de balsamul cerurilor m u lţi iar la ş u l a s e în tin d e, co p a cii au fo st sm u lşi şi, pe
înmiresmată. lo cu l arat, s-a p la n ta t v ie . D upă 1800, p a rtea din deal
a o ra şu lu i d e v e n is e lo c d e prom en ad ă ş i d e p etrecere.
A alungat pe cotropitori A ici îş i cu m p ă ra se aga I lie K o g ă ln icea n u o fărîm ă de
a eliberat Franţa co a s tă du n is c a iv a co p a ci în ch ip u in d un parc — re st al
cod ru lu i d e od in io a ră . La 21 m ai 1834, el^ d ădea p erm i­
apoi siu n e unui o a re ca re N ic o lin i să r e g iz e z e în v ia s a un
a fost aruncată pe rug sp e c ta c u lo s fo c de a rtificii, la care erau p o ftiţi cu m ă­
de parcă ar fi fost vinovată vreodată. re ţie feu d a lă să ia parte to ţi ie ş e n ii (A lb in a ro m â n ea scă
nr. 41, 1834). Pe a c e st teren al ta tă lu i său, în 1842
O, stea strălucitoare M ihail K o g ă ln icea n u co n stru ieşte c a sa a şa cum o v ed em
fir de crin alb şi a stă zi. A rh itectu ra ei ciu d a tă , d a to rită turnului fan­
ai căzut jertfă fraţilor tăi din Burgundia te z is t, — ră m ă şiţă n o sta lg ic ă a im p resiilo r o cc id en ta le
— v a fi s tîr n it d esig u r co m en ta rii printre lo c u ito r ii in tri­
pe sfîntul rug gaţi d e g u stu l ex tra v a g a n t al a g h io ta n tu lu i d o m n esc. Ko­
de o mie de ori ai fost batjocorită g ă ln ic e a n u a v e a în s ă n e v o ie n u num ai d e o v ilă pentru
de o mie de ori preamărită. d istra cţii, c i ş i d e o ca să care să -i în g ă d u ie s ă -şi ducă
la bun s fîr ş it m u ltip le le -i ş i d iv e r se le -i a ctiv ită ţi : de
Ioana d'Arc isto ric şi p ro feso r d e isto rie, de d irecto r al T eatrului
Ioana d'Arc N a ţio n a l, d e scriito r, de om p o litic, de n eg u sto r, d e e d i­
eşti atît de departe tor ş i tip o g ra f. în 1856, cîn d are b u g e tu l d eficita r, K o g ă l­
n ice a n u în ch ir ia ză c a sa p e m ai m u lţi ani (S leo a D unării,
şi atît de neverosim ilă... nr. 23, 1856). D upă U nire, d e v e n it prim -m inistru ş i re ţi­
Totuşi nut d e lu p te le p o litic e în B u cu reşti, o v in d e , la 1 iu lie
1867, u n ei S o fia C ea u r-A sla n (A rh iv ele S ta tu lu i Ia şi, Fond
în joc de coasă pun mina pe pană T ribunal Ia şi, s. III, tran scripţiun i 1873, nr. 440), clare la
şi-ţi grăiesc ţie de aici din Budapesta rîn d u -i, p rim e şte p en tru ea, la 11 n o v . 1873, sum a d e 2250
în 1960 de g a lb en i d e la ,,p rin cip e sa A g la e R ădu can u -R osetti, n ă s­
ţie realitate a neantului cută G h id a" , tran sferîn d ,,p e con ta" a c e ste ia d a to riile an­
terio a re co n tra ctu lu i (ib id em ). D oi ani m ai tîrziu , in g in e ­
jertfă beatificată : rul S ta m a to p u lo , d e sc r ia d escu ra ja t c a sa : turnul n u era
îndură-te de slăbiciunea tuturor fem eilor ten cu it, în c ă p e r ile n u a v ea u n ici u şi, nidi ferestre, nici
dăruieşte-le sem nul d u şu m ele ş i n ici s o b e , flo ră ria era m ir ată, d ep en d in ţele
— d ă ră p ă n a te, fîn tîn a — în fu n d a tă (idem , a u ten tice , 1875,
amintirii tale însîngerate nr. 487). F o a rte n im erit p rilej p en tru un cu m părător la
luminează-Ie calea p reţ red u s. N e lă s în d să -i s c a p e p ÜlejuT, In ge R ober îm ­
prin focul prum ută 1800 d e g a lb e n i d e la I. N e u sc h o tz şi- cum pără
v ia cu rab at de la A g la e M acri (ex -p rin c ip esa d e mai
în care te-ai mistuit. su s). în 1899, m urind ş i cred itoru l ş i d eb ito ru l p ro ce­
dura s e co m p lică . A d e la id a d e N eu sc h o tz c e sio n e a z ă d rep ­
în rom âneşte de AUREL BUTEANU tu rile ei a v o c a tu lu i Gr. N . Madri, care cum pără la lic i­
ta ţie ,,v ia cu to t tere n u l e i şi cu v ila num ită K o g ă l­
n icea n u " (idem , in scrip ţiu n i 1899, nr. 522). Prin s u c c e ­
ca r e o v in d e ş i e l re n tie r e i A n a Tătaru, l'a 25 iu lie 1912
(id em , a u ten tice , 1912, nr. 2390). Şirul efem erilo r p ro ­
p rieta ri co n tin u ă . La 29 feb ru a rie 1916, I. P eretz, în c a ­
lit a t e d e p ro cu ra to r al su rorii s a le A n a Tătaru, în ch iria ză
v ila şi tere n u l p e o p erio a d ă d e c in c i ani (idem, transdrip-
ţiu n i 1916, nr. 592).
Prim ul ră zb o i m on dial îl a d u ce în c a s a de la C opou p e
G e o r g e E n escu . L ocuind a ic i tim p de ap roap e trei ani,
el v a a c tiv a in ten s, în fiin ţîn d o rch estra care-i' poartă
n u m e le, p rem iu l sim ila r, term in în d sim fo n iile a I l-a şi a
IlI-a.
în fin e, l'a 14 m ai 1918, fraţii M ihail şi V a s ile Sado-
v e a n u cum pără ca s a cu 86.334 d e le i. A ctu l d e vîn za re-
cu m p ărare stip u la că, d e o a r e c e clă d irea e în ch iria tă , n o ii
p rop rietari ,,v o r intra în stă p în ir e a sa u fo lo sin ţa im o b i­
lu lu i fie la ex p ira rea dontractu lu i d e arend ă, fie prin bună
în ţe le g e r e cu aren d a şii, sau e v e n tu a l prin ju d e ca tă " (idem
tra n scrip ţiu n i 1918, nr. 687).
D e m ai m u ltă v re m e d irecto r al T eatrului N a ţio n a l
d in la ş i, co la b o ra to r asid u u al V ie ţii ro m â n eşti, figură
cen tra lă a v ie ţ ii a rtistice r o m â n e şti în g en era l ş i ie şe n e
în sp e c ia l, M ih a il S a d o v e a n u n u av ea în că o lo cu in ţă
p ro p rie în Ia şi, fiin d n e v o it să v in ă să p tă m în a l tocm ai
d e la F ă ltic e n i. F ă c u se războiul, îş i în tre ru p sese a ctiv ita te a
s c r iito r ic e a s c ă . A v e a acum n e v o ie d e un lo c tih n it, unde
să o p o a tă co n tin u a . D ep a rte d e zg o m o tu l o ra şu lu i, casa
d e la C o p o u îi o fere a , n ic i v o rb ă , c o n d iţiile n ec e sa r e .
A şa că, o d ată tra n za cţiile în c h e ia te , S a d o v e a n u îş i
a d u c e fa m ilia d e la F ă ltic e n i ş i o in sta le a z ă p rovizoriu
în c îte v a o d ă iţe d in co rp u l u z in e i tea tru lu i, p en tru că
lo c u in ţa era în că ocu p ată d e re fu g ia ţi. A b ia în prim ăvara
lu i 1919 c a s a îş i p rim e şte n o ii stă p în i. O m cu m u lt sim ţ
g o sp o d ă r e sc , S a d o v e a n u ad uce im o b ilu lu i îm b u n ătăţiri
su b sta n ţia le , transform îndu-1 nu num ai în tr-u n lin iştit loc?
d e cr e a ţie , ci ş i într-un prim itor cu ib fa m ilia l : în g r ije şte
p a rcu l s ă lb ă ticit, p la n tea ză pom i, teren u l răm as îl trans­
form ă în tr-o b u lg ă rie p e ca r e in ten ţio n a să o ir ig h eze după
un v a s t s is te m , cum v ă z u s e în O land a. Loc fiin d d estu l
ş i îm p reju rim ile p r ie ln ice , cr e şte c îţiv a stu p i. La d em isol,
m e ş te r e şte un v er ita b il indubator, p lă n u in d să sc o a tă găin i
d e rasă.
A p le c a t cu sta tu ra -i m a siv ă d ea su p ra m esei d e lucru,
în Casa d e la C opou a aştern u t S a d o v e a n u p e h îrtie,
cu scrisu -i m ărunt ş i c ite t. c îte v a din c e le m ai de seam ă
o p ere a le litera tu rii ro m â n e. U n e le d in e le s ín t strîn s
le g a t e d e v ia ţa d usă de scriito r în a c e a stă clă d ire. A s t ­
fe l, s e p o v e s t e ş t e că, u rca t în turn, a v ă zu t în tim pul
u n e i g r o z a v e fu rtu ni de vară, o u riaşă trom bă. Im pre­
sio n a t, scriito ru l îş i v a a d u c e a m in te d e în tîm p la re, con-
sem n în d -o în p o v e s tir e a B alaurul.
N e v o it s ă s e m u te l'a B u cu reşti, în toam n a an u lu i 1936,
scriito ru l a r e v e n it d e s e o r i la Ia şi, p en tru a g ă si la
C opou lin iş te a treb u ito a re. D upă război, S a d o v ea n u s e
m u tă d e fin itiv în C apitală. C asa trec e în p ro p rieta tea In s­
Faptul p a re p la u zib il ş i ia tă d e ce . în to a r c e r e a lu i ^ M.
R alea d e la Paris ş i in clu d er ea lu i în re d a c ţia V ie ţii
ro m â n e şti a p ro v o ca t u n e le fricţiu n i care au dulm inat
cu p lec a rea , în 1924, a lu i G. T o p îrcea n u ş i M . S e v a s to s,
a n g a ja ţi în tr-o în trep rin d ere p u b lic istic ă d e o a reca re ră­
su n et : Lum ea — bazar să p tă m în a l. Să nu fie oare
C otidianul V rem ea , p rim a ten ta tiv ă de p ă ră sire a V ie ţii
ro m â n eşti cu a ju to ru l lu i S a d o v e a n u ? !
V rem ea nu a m ai apărut, d in m o tiv e ră m a se n e c u n o s ­
cu te. A c t e le răm în m u te (cf. id em , F ond C am era d e C o­
m erţ, re g istru l Firm e in d iv id u a le 1922-1931, f. 110). Va
fi fo st oare s o c o tită în trep rin d erea ca n eren ta b ila din
p u n ct d e v e d e r e fin a n cia r ? P o sib il.
Oridum ar fi, ră m în e în p ic io a r e in ten ţia lu i S a d o ­
v ea n u , ca o d o v a d ă a fa p tu lu i că scriito ru l s e sim ţea
în §tare să fa că fa ţă o b o sito a relo r o b lig a ţii p e ca re lo
p resu p u n ea d ire cţia u n u i ziar. In p lu s, e s te prim a d o ­
v ad ă că S a d o v e a n u era atras d e p o sib ilita te a u n e i in ­
te r v e n ţii d ire cte şi p rom p te, p rin in term ed iu l u n u i co tid ia n .
N i s e p rezin tă a stfel ş i scriito ru l-ce tă ţea n , a n g a ja t în
v ia ţa ,,cu ltu rală, p o litic ă şi s o c ia lă " a ţării, g a ta să
intre în a cţiu n e pe to a te c ă ile p en tru îm b u n ă tă ţirea ei.
Este c u n o sc u t fap tul că M. S a d o v e a n u era u n p a sio n a t
judător d e şa h . N u num ai a tît : u na d in că r ţile s a le e
dedicată. în în tre g im e a ce stu i in te lig e n t jo c (S o a rele în
b altă s a u a v en tu rile şa h u lu i, 1933). P uţini ş tiu că S a ­
d o v ea n u a fo s t şi o rg a n iza to ru l F e d e r a ţie i R om âne de
Şah (1926) ş i al c îto r v a ca m p io n a te. In le g ă tu r ă cu a-
ce a sta , e dem n de a m in tit că S a d o v e a n u a fo s t şi d ir e c ­
torul u n e ia d in tre p rim ele p u b lica ţii ş a h iste ro m â n eşti.
In m ai 1925, ap ărea la S oroca prim ul num ăr a l R e v iste i
de şa h , sco s c u ch e ltu ia la u n u i fu ncţion ar, A n a to l Ia-
n o v c ic . C ev a m ai tîr z iu , S a d o v e a n u preia con d ud erea
m in u sc u lei r e v is te şi, cu a u to rita tea ş i p restig iu l num elu i
său, o s a lv e a z ă . In 1929, reţin u t de n u m ero a se în d atoriri,
scriito ru l c e d e a z ă in g in er u lu i L iviu C iu lei fu n c ţia de p re­
şe d in te al F e d e ra ţiei R o m â n e d e Şah, al că r ei o fic io s
co n tin u ă to tu şi s ă -l co n d u că . S u c c e s e le ob ţin u te p e s te h o ­
tare d e ş a h iş tii n o ştri am atori d eterm in ă sch im b a rea tit­
lu lu i a c e stu ia în R ev ista rom ână de şa h . D e a c e e a M. S a­
d o v ea n u a d resea ză , la 25 ia n u a rie 1930, o ce rere către
p r e ş e d in te le s e c ţ ie i a IlI-a a T ribu n alu lu i la ş i, prin care
s o lic ită ap ro b a rea p en tru în sc r ie r e a su s-a m in tite i p u b li­
ca ţii în r e g is tr e le o f ic ia le (A rh iv ele S ta tu lu i Ia şi, Fond
T ribunal Ia şi s . III, d o s . U .P. 207/1930). E in ter esa n t de
reţin u t că S a d o v e a n u atribuia r e v is te i cu p recă d ere m e­
n irea ,,ră sp în d irii jo c u lu i de şa h " , c e e a ce co resp u n d ea
în tru to tu l felu r itelo r in te r v e n ţii p u b lice fă cu te de scriito r
în a c e e a ş i d ir e c ţie . O dată a p rob area ob ţin u tă , titlu l
r e v is te i a fo st în re g istra t în m od o fid ia l (idem , Fond
C am era de C om erţ, re g istru l Firm e in d iv id u a le 1923/1931,
f. 323).
E in te r e sa n t d e rem arcat că în tr-u n a d in h îr tiile o fic ia le
n e c e sa r e a p rob ării s e s p e c ific a fa p tu l că, d e la 1884
p în â la 1930, nu s-a g ă s it n ic i o form ă in d iv id u a lă p e
n u m ele l'ui S a d o v e a n u ! C eea c e arată că V rem ea nu
fu se se lu a tă p rea în s e r io s. S oarta R e v is te i ro m â n e de
şai« a fo st în s ă cu to tu l a lta . Cu p reţu l u n or efortu ri
im p resio n a n te, ea a apărut, su b p a tro n a ju l lu i S a d o v ea n u ,
p în ă în anul 1948.
Dan Mănucă

su sţin e a că p o eziile lu i B acovia „nici n u p rea
sín t poezii : c a ra c te ru l lor ţin e mai d egrabă
d e m işcările e le m e n ta re ale vieţii im pulsiv m a­
B A C O V IA n ife sta tă p rin d eo seb ite strig ăte, de du rere, de
su rp riză, de triste ţă , scoase de p oet, şi im pre­
sio n ează (stran iu ) ca şi strig ă tu l enigm atic al
re le v a B acovia — d atează d :n (...) -m i/n .d e
p isicilo r în n o ap te p e ac o p e rişu ri.“ 2!). La o
im presia m axim ei sp o n tan eităţi. M ă rtu risirile sale
în p rim u l rîn d , apoi ale c e lo r care l-au cu n o scu t
în in tim itate, co n trazic în s ă astfel de p re ju d e ­
căţi. „P oezia Lacustră d in volu m u l „Plum b“ —
liceu, fiindu-m i in sp irată d e o lecţie de g e o lo ­
gie. Am purtat-o însă în închipuire foarte multă

în critica şi istoria literară im presie a se m ă n ă to a re a su p ra e le m en tarităţii su ­

ii
In în c e rc a re a d e ev id e n ţie re a o p e re i baco-
v ie n e şi apoi la fix a re a ei în c a d re le isto rie i
n o a stre lite ra re a fo st a c c e n tu a tă p e rm a n e n t n o ­
ţiu n e a de o rig in a lita te . N ici o re fe rin ţă critică
se rio asă n u o c o le şte term e n u l ,• d a r el p o a te fi
în tîln it şi în n o tiţe în tîm p lă to a re iv ite în p ag in a
în tîi a ziarelo r, în sp aţiu l o b işn u it „ c a rn e te lo r“
sen zaţio n ale, o ri în s e ra te în c e le la lte pagini,
n eg lijen t, ca o re c la m ă fă ră de succes. N o u tă ţii
liricii lui B acovia i s-au a c o rd at d iv e rse ex p li­
caţii, co m u n icate u n e o ri sen te n ţio s, cu a e ru l de
a em ite u n p u n c t d e v e d e re d efinitiv. M u lte din
ju d e c ă ţile de a p re c ie re se d ovedesc, ştiin ţific,
re z o n a b ile ; a lte le tre b u ie în să em en d a te. Un
p o rtre t v erid ic al p o e tu lu i p o a te re z u lta d o ar în
u rm a u n ei m ed ieri în tre opinii c o n tra sta n te , a
u n u i com prom is în tre p ă re rile c a re co n sid e ră
o p era lui B acovia ca ex p re sie n em ijlo c ită a b io ­
grafiei sale şi p ă re rile c a re o d e ta şe a z ă d e o rice
re la ţie cu b io g rafia. Cel m ai sig u r m ijlo c de
d ife re n ţie re a liricii b a co v ie n e a fost c o n sid e ra tă
sin c e rita te a ei. „S ecretu l o rig in a lită ţii p o e tu lu i
stă p e d e -a-n treg u l în sin ce rita te ", n o ta N . Davi-
d e s c u .2!) „ A ceastă o p eră p a re m ai m u lt o tr a ­
gică sp o v ed an ie“ — c re d e a şi C ora V alescu
în tr-u n co m en tariu la S cîn tei g alb en e . C a m ulţi
alţii, c ritic u l a p re c ia „ sin c e rita te a c ea fă ră de
ocol a im en sei su fe rin ţe " a p o etu lu i, v ă z u t pe
fondul e p o cii ca u n „cru cificat al e x is te n ţe i" !I).
De aci şi p o sib ilita te a p la să rii o p erei b aco v ie n e
în se ria d o c u m e n te lo r p sih o lo g ic e 21), ceea ce din-
tr-u n an u m it p u n c t de v e d e re în se a m n ă o m ini­
m alizare a v alo rii ei e stetice. E vident, s-a făcut
o b se rv a ţia , co m p lem en tară de altfel, că asistăm
nu a tît la zbuciu m u l u n e i c o n ştiin ţe ci la m iş­
c ă rile e le m e n ta re ale u n u i su flet sau, mai d e ­
g rabă, la „ je la n ia fiziologiei“ 25). In cazul lui
B acovia — re m a rc a Al. B ădăuţă — p oezia e „un
act d e v ia ţă to t a tît d e n a tu ra l ca şi v o rb a ;
egal de n e c e sa r şi fire s c " .2') N u a ltc e v a cred ea
în su şi sc riito ru l, cînd, în tr-u n in te rv iu aco rd at
re d a c to ru lu i V ieţii lite ra re , I. V alerian , decla ra
u rm ă to a re le : „Scriu p recu m v o rb e sc cu cineva,
p e n tru că-m i p la c e a c e a stă în d e le tn ic ire . T răind
izolat, n e p u tîn d co m u n ica p re a m u lt cu oam enii,
stau de v o rb ă cu m ine însum i, fac m uzică şi,
cînd g în d esc c e v a in te re sa n t, iau n o te p e n tru
a mi le re c iti m ai tîrz iu . N u-i v in a m ea dacă
a c e ste sim ple n o tiţe s ín t în form ă de v e rsu ri
şi c îte o d a tă p a r v a e te “ 27). Iar N. D avidescu, cu
o a re c a re team ă p e n tru p a ra d o x u l afirm aţiei,
fletu lu i b aco v ia n a ju n g e a şi E. L ovinescu atunci
cîn d afirm a că „Poezia Iui B acovia e(...) poezia
cin esteziei im obile, în c ro p ite, care nu se intelec-
tu alizează, nu se s p iritu a liz e a z ă ; cin estezie p ro ­
fu n d anim alică ; se c re ţiu n e a u n u i organism
b o ln av , după cum ig rasia e lacrim a zidurilor
u m ed e“ ... ” ) M etafore critice izb u tite în sine,
c a ra c te riz ă rile lui N. D avidescu şi E L ovinescu
d ă d e a u iluzia, în epocă, a ex p rim a a d e v ă ru l d es­
p re lirica lui B acovia. In tr-u n stu d iu tem einic ■ — paţie, o v o in ţă de re a liz a re estetică a u m orului
p rin tre cele m ai co m p reh en siv e din c ite s-au
scris d e sp re p oet — V ladim ir S trein u considera
util să p ro p u n ă aceleiaşi re a lită ţi a rtistic e o d e ­
fin iţie d in c a re să nu lip sească d e te rm in ă ri ca
„p oezie d e scoică b olnavă... de fu n cţio n alitate
o rg a n ic ă şi de ab d icare la lu c id ita te a conştiinţei,
de c a re n ţă a v o in ţei de a trăi dar şi de a
m u ri" ...20). O asem en ea po ezie — co n fesiu n e limi-
n a ră —, d e o sim p litate care în g e n e re e doar a
prozei, n u p u te a fi b ă n u ită că ţin te ş te v reu n
efe c t literar, aju n g în d a fi co n sid erată, cel p u ţin
d in p e rsp ectiv a ad m irato rilo r ei, ca „o re a c ţiu n e
îm p o triv a u nei lite ra tu ri sa tu ra tă de estetism “. 2I)
Id e e a a b sen ţei o ricărei u rm e de artificiu
d e c u rg e a din cara c te riz ă rile c ita te m ai sus. N u
s-a s u s ţin u t în să de c ă tre nim eni că acestă p o e­
zie n u ar aduce, totuşi, cu sine, anum ite efecte
este tic e . D im potrivă a fost rem arcat sí lSudat
in stin c tu l artistic al p o e tu lu i care în chipul cel
mai firesc se lecţio n ează m aterialu l lexical, sco ate
în lu m ină cu v în tu l p ro fu n d ev o cato r, în acord
n em ijlo c it cu sta re a sa su fletea scă. Ipoteza în
d iscu ţie, a c eea a in e x iste n ţe i nici u n u i „artificiu
d e a ju n g e re a r tis tic ă " S2) a fost (şi p o a te fi) ilu s­
tra tă cu m u ltip le exem ple din c re a ţia poetului.
A p a re n t ace a sta e re a lita te a , fiindcă B acovia dă
vreme pînă cînd s-a cristalizat în forma cunos­
cută" ” ) (subl. n.). „S p o n ta n e ita te a “ lui B acovia
e, aşad ar, u rm a re a u n e i in te n se ela b o ră ri in te ­
rioare, a u n e i g e sta ţii p relu n g ite, în care ideea
p o etică e tre c u tă p rin to a te e tap e le d e m a tu ri­
zare. M ai m ult, an u m ite n o te ale poeziei b a c o ­
viene, ca u m orul, „risul am ar“ , iro n ia discretă,
„de m are c a lita te “ , cum o b se rv a — prim u l —
P e rp e s sic iu s,si) p re su p u n o an u m ită d e ta ş a re de
o b iectu l artistic, o fin a lita te sta b ilită cu a n tic i­
şi ironiei. A b o rd a re a de c ă tre p oet şi a alto r
g e n u ri d ecit cel liric (în 1930 în Curentul şi
V iaţa literară i-au a p ă ru t fraq m en te din i-or-am-i
Cîntec tîrziu ; îl p reo cu p a id eea sc rierii u n u i
Jurnal autobiografic, „o c a rte d e g în d u ri şi d e s­
tă in u iri“ ss) rid ică în discuţie, de asem enea, c h e s­
tiu n e a p o sib ilităţilo r sale de o b iectiv are d„
aleg e re p rem ed itată a u n u i m od co n v en ab il de
co m u n icare artistică. „Din cînd în <~înd — m ă rtu ­
risea el, în finalul in te rv iu lu i din Vrem ea —
scriu to tu şi proză în genul (subl. n.) B icăţilor
de n o a -te..„ " !e) afirm aţie care ne în d e p ă rte a z ă
c a te g o ric de im aginea p o etu lu i creîn d de-a d re p ­
tu l in stin ctiv , fiindcă a scrie în genul... în seam n ă
a d e lib era serio s a su p ra u n u i p u n ct de plecare.
D ep ăşirea în tîie lo r im presii de lectu ră, în c a d ra ­
re a o p e re i în tr-u n c o n te x t lite ra r m ai larg, c e r­
c e ta re a stilistică a tex tu lu i ediţiei d efinitive ii
p erm iteau lui T udor V ianu să d ezv ălu ie e x is­
te n ta în poezia b aco v ia n ă a u n o r „.m ijloace d e ­
lib e ra te “ , care — ţin e a P rofesorul să precizeze -*■
„nu sín t de loc ab sen te" ” ).
A adm ite ipoteza că în o p era lui B acovia a*7
tificiul lip seşte cu d esă v îrşire , în seam n ă a-1 izo :
la pe a u to ru l S cîn teilo r g alb en e de m işcarea p o e 7
tică în n o ito a re de la în c e p u tu l secolului, de a-1

ateneu 12