„ADEVĂRUL HARGHITEI

Pngüia a 3-a — 29 aţigusl 1991

Note de călătorie (1) şoarei Mila), în

se găseşte mausoleul
marelui bărbat AEON
care
Doamne, greu e...
„Davai nazaf PUMNUL (1813—-1366),
cel care i-a fost primul
dascăl de limbă română
(Urmare din oag
dejde şi
1)
amărăciune.
Moldova (?!?!). Inter­
viul cu pricina a fost
difuzat în seara z:'^> de
Am pornit spre Re­ Convenţia semnată de tineret „Sputnik“ din lui Eminescu. Pe aceeaşi Mivau rămas întipărite 2 august 1991 dc tele­
publica Moldova, adică ce] doi şefi de guverne, Cernăuţi, a cărui şefă, alee am descoperit, cu în minte destăinuirile viziunea ungară < - -1é-
spre Basarabia, cu mult cel a] României şi cel domnişoara Veronica bucurie, şi mausoleul bătiînului Ion Obrintes- rrseth Zsolt, v,copre­
optimism, ştiind că încă al U.R.S.S., s-au des­ Papeiuc ,a dat dovadă familiei unui alt mare ki, iii.) Slobozia Oneşti. şedintele Uniunii Tine­
la punctul de trecere a fiinţat vizele între cele de foarte multă înţele­ patriot român, Eudoxiu Cea mai crunt lovită rilor Democraţi din Un­
frontierei dc la Şiret e- două ţări. Un locotenent gere şi solicitudine. Hurmuzachi (1812— .localitate din judeţul garia — FIDESZ. Stu­
ram aşteptaţi de priete­ ferchezuit şi ţeapăn ne-a Cum insă în tot răul 1874), istoric şi om po­ Bacău : poare, amărăciune şi
nii noştn din Corjeuţi, explicat sumar, în lim­ se află şi măcar un litic român, luptător a- — Ám rămas, domnu­ uluire mi-a produs o a-
cai’e, cu o săptămână în ba rusă. că „p ■ aici se crknpei de bine, am be­ prig pentru drepturile le reporter cu aîtt ce semenea insinuare. Ce
românilor bucovineni. vedeţi pe mine. Cu hai­ notă o fi avut la ;..
El şi-a cheltuit energia nele. Mi-am pierdut pe geografie — şi de ce nu
şi averea spre a aduna frateie Gavrii, pe ne­ — la istorie reportera
din arhivele vieneze poţica Liliana, de 5 a- de la Televiziunea din
toate documentele străi­ nişorb casa şi toată Budapesta ?
ne privitoare la români, gospodăria pentru care Ca martor ocular pre­
din cele mal vechi tim­ am trudit atîţia ani. zent în aceste zone ale
puri, publicate abia du­ Mi-a rămas viaţa. Doar Bacăului, atît de năpăs­
pă moartea sa în „Co­ atît. Pe care mulţi con­ tuite, am să-i răspund
lecţia de documente, ex­ săteni de-ai mei şi-au reporterei de la Buda­
terne Eudoxiu Humru- pierdut-o în aceste ca­ pesta : în cimitirele din
zachi“. Puţin mai de­ tastrofale inundaţii. Ce localităţile crunt lovite
parte, două sau trei mi-a mai rămas ? Spe­ de furia oai-bă a apelor
mausolee aparţineau u- ranţa că în ţara asta încă e reavăn pămîntul
rror familii „Şandru“, trăiesc OAMENI, RO­ pe mormintele celor ca­
între care un inginer, MANI ADEVĂRAŢI. Şi re au fost înghiţiţi de
Ştefan Şandru ,.a căzut vor fi alături de noi in apele ucigaşe ieşite din
la datorie, pe cîmpul de aceste momente cumpli­ matcă. Pe crucile de la
onoare, la Mărăşeşti, te. căpătîiul celor decedaţi
pentru reîntregirea nea­ Am străbătut mai sínt încrustate numele :
mului românesc". Măr­ multe aşezări băcăuane Ovidiu Octavian Vişin
turisesc că am simţit a- I răvăşite de furia apelor. (4 ani), Ramona Oana
tunci un oarecare senti­ I Am trăit zbuciumul oa­ Vişin (un an Şi şase
ment de mîndrie, gîn- menilor de la Măgireşti, luni), Angela Sonia Vi­
Celatea Soroea. Foto; I. ŞANDIU dindu-mă că de-acolo, Ardeoani, Bereşti, Taz- şin (21 de ani, mama
din Bucovina se trăgea, lău, Slobozia-Oneşti, Ră- celor doi copilaşi). Doi­
urmă, s-au aflat pentru trece pe teritoriul U.R. neficiat de serviciile so­ probabil, şi diacul Şan­ căciuni, Pîrjol. Ne-au na Goagă, Constantin
câteva zile la Topliţa. S.S., aşa că davâi nazat cietăţii ,^Sputnik“, fă- dru al marelui voievod fost ochii scăldaţi în Goagă, loan Goagă, Fe­
Numai că noi nu . am şi mergeţi pe la Leu- cînd. un tur de cunoaş­ al Moldovei secolului al lacrimi ia apăsătoarea licia Eugenia Dura (4
ţinut seama de faptul şesni, că pe acolo se tre­ tere a Cemăuţiului, în­ XV-lea Ştefan ce] Ma­ durere ce i-a copleşit ani). Ion Mocanu, Sma-
că prin vaima Şiret se ce în Moldavschi Repu­ soţiţi de tînăra şi sim­ pe aceşti oameni. Dar rar.da Mocanu, Costa-
trece pe teritoriul U- blic“. La întrebarea patica lucrătoare a so­ re, pe cînd străvechile am avut şi o marc sa­ che Diaconu, Sofia Dia-
crainei, nu pe cel al noastră dacă Republica cietăţii, Mila Mihălţan. pămînturi ale Bucovi­ tisfacţie : Oameni dc su­ conu, Maria Ciosu, E-
Moldovei de dincolo de Moldova nu mai face Am putut admira astfel nei aparţineau Moldo­ flet nu răspuns prezent lem Romanesc«, Mar­
Prut, şi nu ne-am în­ parte din U.R.S.S., nu monumentala clădire a vei, aşa cum norma] ar la CHEMAREA d« ini­ ghioala Măgircscu, Ma­
chipuit că pentru vaj­ ne-a mai răspuns, ci Universităţii, înălţată mă şi suflet de a fi ală­ ria Ciobanu, Lăcrămioa­
nicii apărători ai grani­ ne-a mai spus încă o de austrieci la sfîrşitul trebui să fie şi acum. turi de semenii noştri ra Virlan, Niţă Toporaş,
ţelor sovietice chema­ dată scurt) „davai na­ secolului al XVIII-lea, IHe ŞANDRU atît dc crunt loviţi. Se­ Ardea Toporaş, Maria
rea oficială pe care o zat“ şi ne-a în tore spa­ ci ăd irea .-bijuterie a Tea­ menii noştri harghiteni, Purice. Iată numele „un-,
aveam nu valora abso­ tele. în cele din urmă, trului Naţional, Cate­ NOTA : E de înţeles au dovedit şi în aceste gurilor“ din Moldova u-
lut nimic dacă nu purta am recurs la o stratage­ drala Ortodoxă, cîteva momente de cumoănă cişi de furia dezlănţui-,
pe ea şi viza de intrare mă, devenind -turişti de dintre principalele ar­ că atît călătoria, oii şi că Sínt OAMENI. ‘ Nc- tă a apelor revărsate
în U.R.S.S., care ar fi o zi aj B.T.T.-Suceava, tere de circulaţie ale elaborarea reportajului au sunat la redacţie, prin ruperea digului;
trebuit obţinută de la care nc-a aranjat o ex­ oraşului etc., oprindu-ne »u avut foc înainte- de ne-au solicitat lămuriri Lacului Belei. Dacă re-
Ambasada sovietică din cursie de o zi Ia Cer­ in cele din urmă, şi la recentele evenimente cum se poate ajunge în- reportera de la Buda-:
Bucureşti. Degeaba le- năuţi, cu ajutorul so­ „ţinţirimul“ orăşenesc tr-o localitate sau alta pesta e curioasă le pu­
am explicat noi că prin cietăţii turistice pentru (termenul aparţine d- din Uniuuea Sovietică. lovită de catastrofalele tem înşira pe toate. Şi
inundaţii. Au sţrîns hai­ nu-s deloc puţine. Chiar;
dentice. Au dispărut ne, încălţăminte, hrană dacă interlocutorul, •
şi le-au dus celor ră­ Németh Zsolt, răspunde:;
Tară bogată cu ţărani sărac»? taberele de vară pentru
bovine, nu se mai află maşi fără nimic. Atîtea „aceste zvonuri nu 1®,
nici un saivan pentru şi atîtea gesturi de soli­ poate considera credibi­
,,Noi am fost, aici la la fel a fosţ Şi mai an. tut Şi cu ce a avut, vre- daritate umană încât ne le, deoarece Inundaţiile
■işnad — ne spunea me în care, în alte foste oi, au dispărut magazi­
şi totul a ieşit bine. Nu ile din unele cooperati­ este imposibil să le în ­ aii afectat, deopotrivă,
un cetăţean — bogaţi degeaba cooperatorii din cooperative .totul, ori şirăm pc toate. şi sate Întregi locuite i»
decînd ne ştim. Nu se Tuşnad au chibzuit la aproape totul e-a dus ve, alte ciădări şi insta­ De cc am scris toate
laţii (sînţ cooperative în exclusivitate dc români“,,
poate ca localitatea să timp şi nu au dat foc de rîpă. Exemple? Cîte oare au dispărut, efectiv, acestea ? Fiindcă am ne-a produs consternare
fie bogată în toate cele, la toate cele, ca alţii. doriţi, în primul rînd rămas descumpănit şi şi amărăciune, insinua­
iar noi, ţăranii, să fim „Nu se vrea C.A.P.? din Ciucul de Sus. Nid clădiri de serviciu, de uluit de insinuarea fă­
la poartă, clădiri în rea, vădit tendenţioasă,
săraci...“. Şi, am adău­ Foarte bine. Ne facem nu mai au comisiile ce cută, în cadrul unui in­ a reporterei de la Te­
ga noi, aşa ceva n-ar societate * comercială, să lichideze, pentru că majoritate solide, din terviu cu un lider din
cărăm idă!). D.acâ nu leviziunea din Budapes­
trebui să se íntísnpl-e Fiecare cit pune, atîta nimeni nu mai ştie ce Ungaria vecină* de o ta. O aşteptăm şi ne an-;
ia“. Şi aşa au Şi făcut şi cit a luat, ce a dă- vă vine să credeţi, în­
nicăieri. Să ai de toate cercaţi la poarta fostu­ reporteră de la Televi­ gajăm c-o însoţim „în,
şi să te pliîngi de lip­ Societatea agricolă „NA- rîmat, cine,* ce şi cui a ziunea maghiară din satele ungureşti“ din;
suri? Cei din Tuşnad DAS“ Tuşnad merge bi­ vîndut- Nici nu se pu­ lui C.A.P. din Siculeni.
Căutaţi şi nu veţi mai Budapesta, privind îm­ Moldova devastate de a-|
n-au avuţ C.A.P. ? Au ne. Animalele sínt pe sese în funcţiune fil­ prejurările în care s-ar cest dezastru natural.;
avut. A venit revoluţia, păşune, sănătoase, dau trul sanitar la C.A.P. găsi saivanele pentru fi întâmplat sfîrteearea
animale de pe păşunile Să vadă la faţa locului;
dar nimeni n-a dat ia­ lapte mult, finul pentru Cieeu — că a şi fost... digului de la Bele] care de „premeditarea" de.
ma prin cooperativă. A- iarnă e la adăpost, e demolat, apoi vîndut, a alpine din zona Sîndo- a ras localitatea Slofoo-
m micul u i. . . la Lacul Belei din apro­
liimalele sânt tot ale lor, mult şi bun, a început urmat moara pentru fu­ zia-Oneşti. Reporterul pierea localităţii Slobo­
grajdurile au rămas în strângerea * cerealelor, raje .grajdurile nu E posibilă oare,, si­ respectiv, cu vădită rea zia-Oneşti. îi aşteptăm
ferme, pământul se mun­ fiecare lucrează asa mai au uşi şi ferestre, tuaţia : „Ţară bogată, credinţă, îşi dă cu pre­ şi pe alţii care, cu con-;
ceşte, roadele sínt bune, cum trebuie. dispar acoperişuri. E- cu ţărani săraci ?“ Nici supusul despre un zvon deiuî în mână, din bi­
împărţeala frăţească. xemplul nu este singu­ vorbă, acolo unde sim­ caro ar circula Pe la ei roul redacţional „vibrea­
Spuneam că la Socie­ lar pentru că, dacă e s-o ţul de bun gospodar do­ că „ruptura digului La­
Sigur, e mai greu acum, tatea agricolă „NADAS" ză“ la „semnele de so­
la început, cînd banii-s din Tuşnad lucrurile iei în sus, spre Gheor- vedeşte că „omul sfin­ cului Belei ar fi provo­ lidaritate umană ce se
puţini şi toate cele merg bine. Oamenii gheni — lucrurile pe­ ţeşte locul“ ! cată premeditat de ro­ Îndreaptă spre satele
scumpe, dar se vor lim­ s-au asociat, fiecare a trecute prin cooperative, mâni ca să devasteze oeangâieşfi din Moldo­
pezi ele lucrurile. Dar contribuit cu cît a pu­ după revoluţie, sínt i- Anton BORŞ satele ungureşti din va“ . . .

re au înţeles toţi cei ce

Un gest de omenie lucrează la I.T.S.A.I.A.
să-şi ajute colegul
greu: „Pentru că
la
—
{Urmare din pag. 1) strat o dată în plus că spuneau ei — azi a fost
sânt oameni. Cum au el năpăstuit, dar mîine
Cu privirea tristă, re- aflat de necazul colegu­ s-ar putea să fim noi“.
venindu-i în minte ima­ lui lor, au pus mînă de „Vedeţi dumneavoas­
ginii« cumplite ce l-a la rrtînă şi au adunat tră, necazul nu ţine sea­
fost dat să vadă, îmi o sumă frumuşică de ma de naţionalitate, nu
spune: „Dă-le-ncolo de bani. Din fondurile sin­ face diferenţe între oa­
materiale, se maţ găsesc dicatului i-au mai fost meni afirma o doamnă
ele. Bine că am scăpat daţi încă 15 mii lei. — aşa am gîndit şi noi
cu viaţă. Din familia Şi chiar dacă colegii atunci cînd i-am întins
mea nu a murit nimeni din Gheorgheni nu-1 mina colegului nostru".
şi pentru asta sínt feri­ cunoşteau prea bine pe
cit". d-1 Butuearu, au dat şi Sínt gândurile unor
ei atît cît au putut. în oameni simpli care as­
Spuneam că oamenii cund mult adevăr. Să
la greu se cunosc. Cole­ total s-au adunat peste
gii d-lui Butuearu, o 28 mii lei. luăm ‘aminte şi să ur­
mină de oameni cinstiţi în fine — nu cifra măm asemenea exemple
Izvoru Mureşului Foto : N. KOVÁCS şi inimoşi au demon­ contează, ci felul în ca­ A rate şi cinstite.