9 UNIVERSUL'
305 Marţ: 5 Ncembrie 1935
Vicisitudinile unui record
in ţara Unchiului Sam
Şi totuş, avioane cari să urce
convenabil până la 8000 metri şi
mai sus erau destule. Aviaţia mi­
litară poseda câteva escadrile, iar cru curat. Americanii mă sabo­
proprietarii particulari, cu duiu­ tează.
mul.
Dar cine să închirieze Smaran-
dei Brăescu un asemenea avion?..,
A trebuit o lună întreagă de
cercetări, de intervenţii şi de ru­
găminţi, până ce un cetăţean a
binevoit să închirieze un avion
„Cessland", special construit pen­
tru sboruri la înălţimi cari depă­ cum?
şeau 8000 metri
După ce a câştigat recordul mondial de lansare cu paraşuta,
iat-o pe Smaranda Brăescu, fericită, în mijlocul unul grup
de piloţi.
De-acum, a mea e izbânda, încărca eu, cu propria-mi mână, deţe:
şi-a spus Smaranda.
Şi iarăş s'au adunat pe aero­ pilotului şi a mea, — vei lua d-ta asemenea ispravă!... Ce-ai zice
drom ziariştii, fotografii şi comi­ una şi eu alta şi le vom duce la dacă te-aş denunţa agenţilor pro-
sia oficială.
Avionul a pornit, urmărit de o- paratul ambii, până în clipa de­ sburător eşti d-tal...
chii sgâiţi ai spectatorilor.
Avionul, pilotul, paraşuta şi f<
uriaşul salt de 14.000 picioare.
După o oră, a revenit. Urcase
până la 6800 metri.
— Terminat oxigenul, a declarat
pilotul laconic.
— Nu face nimic, vom reînce­
pe! a hotărît la rându-i Brăeasca.
Au reînceput.
De data asta pilotul n'a mai ter­
minat oxigenul. L'a terminat însă
Smaranda.
INFORMAŢII
• Conflictul colectiv de roun­
şi dintre comercianţii de pia­
ră şi muncitorii manuali de
pecialitate, din portul Giur-
îu, a fost soluţionat prin de-
izia de arbitraj a tribunalului
laşca, secţia I, cu nr. 25 935.
9 Promoţia anului 1932 a li-
eului Mihai Viteazul din Buc­
ureşti este rugată să-şi trimită
dresele colegului Dan Elisie-
vici, str. Nifon Bălăşescu 34
[parcul Ferdinand-Bueuraşti),
pre a primi instrucţiuni în ve-
erea unei întruniri ce ar ur­
la să aibă loc în cursul lunel
loembrie c.
• Comisiunea instituită la
laşa centrală a asigurărilor
octale pentru a se ocupa de
idicarea clădirilor spitaliceşti
le Caseţ de asigurare Bucureşti
ntrunitâ sub preşedinţia d-lui
ilexandreseu-Roman, secreta-
ul general al ministerului
auncii, a hotărât ea în afară
le ridicarea dispsnsariilor „Ga­
lei” şi „Albert Teonas“, să se
lădcască şi um mare dispen-
a r în sectorul de Verdie, care
a fl pus la dispoziţia mumel­
ori lor din cartierul Griiviţa. Se
■a clădi de asemenea un mare
pital de boli interne, lângă
.pitalul de mecamo-terapie dela
"lorease a.
• D. Nicolae Dianu, minis-
rul României în Chili, părâseş-
e Capitala Miercuri la ora
,25 seara, cu Simplonul, spre
. se prezenta la noul său post,
a Santiago.
9 Absolvenţii şi absolventele
coalei speciale de ucenici co-
.fori şi bărbieri din Bucureşti,
tr. Viitorului 54, sunt rugaţi
â-şi trlm eată adresa actuală,
>entru a li se face comunicări.
• Eri, a fost la ministerul
agriculturii o întrunire a aso­
ciaţiei dactilografelor de stat
iim România.
Prezidează d-na Elvira ing.
Feodorescu, care arată scopul
adunării şi aminteşte proble­
mele care trebue studiate pen­
au organizarea asociaţiei pe te­
melii durabile.
• A început să funcţioneze
şcoala subofiţerilor naviganţi,
pentru piloţii auronauticei mi­
litare, pe anul şcolar 1935 —
1936, cu sediul la şcoala mili­
tară de pilotaj din garnizoana
Tecuri. Durata cursurilor şi a-
t-lecţiilor fiind de doi ani.
lĂSATi-MÂ SĂ SBOR!.
VII
;— Şi totuş, am umplut buteliile sprintenă dealungul aerodromului,
de oxigen cu propria mea mână, 1 s'a desprins de pământ, a început
şi-a zis ea. Să ştii că aci nu-i lu­ să urce...
Smaranda Brăescu privea emo­
ţionată limba neagră a altimetru-
In chiar ziua aceea s'a dus la d. lui, care indica regulat înălţimi
loan Petrescu, preşedintele colo­ tot mai mari: 6000... 6500... 6800...
niei române din San Francisc, po- 7000...
vestindu-i tot păsul. O bucurie caldă năpădi sufletul
— Să mă ajuţi, domnule Petres­ Româncei. Dincolo de ferestrele
cu, l-a rugat Smaranda, căci alt­ de ţiplă ale măştii de oxigen în­
fel ne facem ţara de râs. cepură să se prelingă lacrimi mari,
grele.
— Eu vreau să te ajut, dar
, — In sfârşit I suspină ea uşurată.
— Foarte simplu: după ce voi ! încet, — îngreunată în mişcări
din pricina costumului şi a para­
şutei, — se ţâră spre uşa avionu­
lui, — care era scoasă din ţâţâni
şi privi afară.
Oroare!
Jos nu se vedea câmpia Sacra­
mento, ci vârfurile întretăiate de
prăpăstii şi acoperite cu zăpezi
seculare ale munţilor Sierra Ne­
vada.
Smaranda simţi un fel de sfâr­
şeală care-i împăienjenea ochii şi
ameţea creerul. Dacă nu s'ar fi a-
găţat da speteaza unui fotoliu, se
prăbuşea în goL
Cu greu, îşi recăpătă calmul. Se
uită la pilot.
Ca orice brav American, numi­
tul sugea liniştit dintr'o sticulţi cu
whisky, urlând un cântec care, cu
siguranţă, trebue să fi fost fai­
mosul „Yankei Doodle".
— Ce faci, nenorocitule? il sgâl-
ţâi Smaranda.
Pilotul se întoarse, râzând fe­
ricit, cu gura până la urechi:
— Vrei să tragi un gât?... Whis­
ky englezesc... Mai bun decât oxi­
genul...
Nici in ziua aceea, Smaranda
Brăescu n’a putut sări pentru re­
cord. Căci, până să vireze avio­
nul spre Sacramento, s'a lăsat n-
murgul.
Jos, l-a mustrat pe pilot cu blân­
cele două butelii cu oxigen, — a — Nu ţi-e ruşine să-mi faci o
J mate, cele două naţiuni. In eroii cari au căzut pentru o
avion. Apoi, vom supraveghea a- hibiţieil... Ce fel de camarad
colării. Pilotul a lăsat nasul în jos, ca
un copil greşit, bâiguind cuvinte
de scuză :
— Iţi jur, că data viitoare.«
Tl **
Până la „data viitoare" se în­
tâmplară însă alte boclucuri.
Fiecare încercare de record o
costau pe Smaranda Brăescu zeci
dc dolari. Avea de plătit chiria
avionului, chiria barografului, oxi­
genul, benzina, uleiul.
Venise luna Mai şi, deodată, se
trezi că nu mai avea nici un cent
în pungă.
Putea de-acum să aibă la înde­
mână avion bun, pilot sobru şi
experienţa buteliilor de oxigen
care se goleau singure. Dacă lip­
seau banii, totul era zadarnic.
încă odată, Smaranda Brăescu
merse la preşedintele coloniei ro­
mâne.
— Vă rog să-mi împrumutaţi o
sută de dollari. Voi încerca pen­
tru ultima oară să bat recordul.
Dacă nici acum nu voi reuşi, mă
îm puşc.
— Dacă te împuşti, n'ai să mai
poţi restitui suta de dollari, zise
compatriotul bătând-o prieteneşte
pe umăr...
— O. K! răspunse d. Petrescu — Atunci, mi-i împrumutaţi?
— Nu eu, ci colonia română din
în stil american Ceeace pe ro­
mâneşte înseamnă: „S'a făcut"! San Francisco ţi-i împrumută.
Au încărcat deci împreună bu­
teliile de oxigen, le-au instalat pe Intre timp, până şi ziarele din
Tokio publicau fotografia Sma-
avion, Smaranda s'a urcat la lo­
cul ei, pilotul aşişderea, elicea a randei Brăescu, vorbind despre
încercările ei de a bate recordul.
prins a sbârnâi, fotografii au mi­
traliat cu obiectivele şi... ION DRAGOMIR
— Dă-i drumul! (Mâine: La 24.000 picioare dea-
Maşina sburătoare a pornit supra câmpiei Sacramento).
DURERI STOMACALE
Numeroşi medici au credinţa
că a,pa naturală purgativă
„FRANCISC-IOSIF“ are efect
binefăcător în digestie, pentru
• Camera de comerţ din Bu­ stomac şi intestine. In băcănii,
cureşti, aduce la cunoştinţa co­ farm. şi drog. 511»
mercianţilor şi industriaşilor că
îa faţa instanţelor de recurs s’a -ooo # : ooo-
’■
soluţionat chestiunea pierderi­
lor la debitori în sensul susţi­ S ă rb ă to rire a d-lui D. L eca
nerilor Camerelor de comerţ ş.
a„ s’a recunoscut dreptul pen­
Funcţionarii Casei corpului
tru întreprinderi să scadă di­ didactic în frunte cu d. Gri-
rect din beneficiu pierderile de gore Tăuşanu,
la clienţi, fără a fi nevoie să se ral al Casei, au directorul gene­
sărbătorit pe d.
scadă fondul de rezervă pentru D.
creanţe dubioase, aşa cum spun instituţii.Leca, subdirectorul acestei
instrucţiunile comisiei centrale
Cu acest prilej, s’a oferit săr­
fiscale. bătoritului o carte de omagiu,
In sensul susţinerii Camerei lucrată artistic în Arhivele Sta­
de comerţ şi industrie s’au pro­ tului, purtând semnăturile tu ­
nunţat Curţile de apel s. IV, turor funcţionarilor Casei.
decizia nr. 73/35 şi s. II (dosar D. Grigore Tăuşanu, directo­
2219/35). rul general al Casei, a adus e-
Sanatoriul militar dela logii vrednicului său colabora­
S e Herculane funcţionează tor, care serveşte Casa coip.
şi în acest timp, până la 30 didactic de la înfiinţarea ei de
Aprilie 1936.
către Spiru Haret, şi a cetit a-
9 In vederea alegerilor noul, poi omagiul care e scris în car­
pentru constituirea consiliului tea ce i s’a oferit şi al cărui con­
de disciplină al baroului de Il­ ţinut e următorul:
fov, d. av. Istrati I. Micescu şi-a „Acum, când după treizeci
depus exi candidatura, ca de­ ani de muncă, d. Dim. Leca a
can. ţinut să-şi stabilească dreptu­
9 D. Garşenin, şeful echipa- rile la pensie, aducem aci măr­
giilor avioanelor sovietice cari turia iubirii şi recunoştinţii
au participat la meetingul de noastre, pentru munca ce-a
aviaţie dela Băneasa, a expe­ depus-o mai mult de un sfert
diat, din Odesa, subsecretaria­ de veac, ca să întărească şi să
tului de stat al aerului, o tele­ facă să propăşească acest aşe­
gramă, mulţumind pentru căl­ zământ eşit din mintea şi ini­
duroasa primire care li s’a fă­ ma marelui român, Spiru Ha­
cut in România. ret.
9 Ministerul apărării naţio­ Iniăţişându-i acest act cu
nale a aprobat ofiţerilor activi semnăturile conducătorilor şi
şi inginerilor din serviciile a r­ funcţionarilor acestui aşeză­
matei, care sunt absolvenţi al mânt, voim să facem ca să tră ­
şcoalei politehnice „Regele Ca­ iască şi mai departe de cât
rol H“ din Bucureşti, înscrie­ viaţa noastră, dovada senti­
rea în Asociaţia acelei şcoale şi mentelor ce le purtăm omului
participarea la lucrările con­ cinstit, harnic şi iubitor, D.
gresului din Noembrie c.
--------ooO : ţ t : Goo--------
Leca, subdirectorul Casei de e-
conomie, credit şi ajutor a
corpului didactic“.
Epidemie de scarlatină Sărbătoritul, cu sufletul în­
cărcat de mulţumirea ce-o pro­
la Bistriţa voacă o astfel de prietenească
manifestaţie de simpatie, drept
răspuns, a ţinut să-şi mărturi­
Bistriţa, 2 Noembrie sească crezul vieţii sale ca sluj­
De câteva zile, scarlatina ban­ başîmplinirea
al ţării, care a fost: munca
tué cu furie în oraşul nostru. şi conştiincioasă a
Până acum sunt 25 cazuri de datoriei.
scarlatină la copii de 2—10 ani
şi 6 cazuri de tifos.
D. di'. Valeriu Bilţiu, medicul-
şef al oraşului, a luat măsuri
de combatere.
Din fericire, n’a fost până
Citiţi „Veselia”
acum nici un caz mortal.
Antii al 52-lea Nr.
m m B io i liainzi Cepe malurile Senei-pe malurile Dîmboviţei
Sâmbătă a fost ziua morţilor asistat la marile manevre din
1 acsutol:i:i. Eroii francezi morţi Bucovina şi pe care armata ro­
în România au fost comemo­ mână a primit-o atât de fră­
raţi la catedrala Sf. Iosif din ţeşte. Când „L ip sc an ii“ se... franţuzesc!
s a u
Capitală ş ila cimitirul BeTu, Da, legăturile cari ne unesc
cu acest prilej, d. d’Ormesscn, sunt solide şi profunde. Căci a-
ministrul Franşai la Bucureşti cei pe cari îi onorăm în această
a rostit următâxea cuvântare : zi şi-au sacrificat viaţa lor O anchetă cu constatări interesanta
Astăzi, 2 Noembrie, pretutin­ pentru această unire franco-
deni în Franţa, poponil aduce română. Ei vroiau să apere o
morţilor piosul tribut de amin­ cauză care ne era comună, a-
tire şi rugăciune. In cimitirele ceia a independenţei şi a liber­
umile ale satelor ca şi în acele tăţii şi ei au murit pentru ca
ale vastelor metropole, fiecare zile mai bune şi mai drepte să
se reculege în jurul morminte­ vie pe pământ.
lor ce-i sunt scumpe. Dv. aveţi Numai 17 ani au trecut de
toţi, compatrioţii cari mă în­ când a sunat clopotul armisti­
conjuraţi, un colţ în Franţa, ţiului punând capăt ororilor
unde odihnesc ai voştri, unde războiului. Şi noi trebue să
noi am condus odinioară la ul­ constatăm, vai, că norii se în­
timul lor lăcaş pe părinţii noş­ grămădesc mai negri ca nici­
tri, pe fraţi sau surori şi câte­ odată, deasupra capetelor noa­
odată chiar pe copii. Intr’o zi, stre.
fără îndoială, acolo vom dormi Peste tot nu se vorbeşte de
şl noi, ultimul somn. Şi, în a- cât de discordii mari, de con­ V
ceastă zi a morţilor gândurile flicte ameninţătoare. E pericol
noastre se îndreaptă foarte na­ de război. In unele colţuri ale
tural către aceste diferite cimi­ pământului glasul tunului se
tire. luminoase din Province aude deja, şi ecoul său răsună
sau acoperite de ceaţă din Bre­ aproape până în Europa. Desi­
tagne, în munţii sau colinele gur, fiecare, în felul său, crede
Pirineilor ori Alpilor din Au- a-şi apăra bunul său, fiecare
verg sau Alsacia, din mijlocul crede, că are dreptate. Dar oa­
câmpiilor Normandia sau din menii nu simt, aşa dar, cât de
Artois spre cimitirul Pere La- nesigur este pământul pe care
chaise sau ale periferiei pari- merg, cât de fragile sunt ba­
siene, unde ne aşteaptă acei zele pe care se sprijină securi­
cari ne-au iubit...
tatea generală, cât de necesare
Dacă suntem departe de mor­ şi de indispensabile sunt untren,
mintele familiale, noi suntem cohesiunea, fraternitatea, as­
totuş alături de ele prin inimă tăzi mai mult ca niciodată. Cât
şi prin gând pentrucă ne găsim de mare ar fl omul, el se mă­
adunaţi aci în jurul morminte­ reşte încă, sacrificăndu-se pen­
lor franceze, întreţinute eu cea tru un ideal, pentru patrie. Na­
Strad a Carol, Ia piaţa de flori. La u n ele prăvălii din jur, s e vând ciorapi
mai mare pietate de fraţii noş­ ţiunile pot să se ridice deasu­ „ f i l l d e c o s ” şi „ ca şq o rseu a i”
tri români. pra lor înşile, adaptând inte­
Ofiţerii şi soldaţii francezi resele lor interesului umanită­ Strada Lipsoani este unul încetăţenit de la „ÉC03SAI- si „şifoane“ — localizând cu­
cari odihnesc în acest cimitir ţii şi umanitatea întreagă e un din cele mai caracteristice şt SE“; la una din prăvălii: vântul „CHIFONN”; „Tii’ie-
din Bucureşti au căzut departe lucru atât de mic înaintea e- mai pitoreşti colţuri ale Bucu­ „Chou-chou eftin“, iar peste cra, toate culorile; „Caşqor-
de patria lor, dar amintirea tsrnităţii dumnezeeşti. reştilor. drum, concurenţa : „Schu- ssuri“; „FU de cosse“; „FU de-
lor este venerată de români şi Deasemeni în această zi de Oricând pofteşti să trăesti Schu cel mai eftin“; în multe cossé" şi, pe calea Moşilor,
noi o simţim înconjurată de a- doliu să ridicăm inimile către din plin, oricând vrei să simţi locuri „Velur“ sau „Velour“, de simplu : „FU de cos“ sau „Fii
fecţia egală ca şi când ei ar acest cer albastru al României, pulsând viaţa în jurul tău, n’ai la franţuzescul „VELOURS“ : de pers“; tot pe acolo zăresc
răposa în pământul patriei. A- at&t de clar şi limpede care decât s’o iei spre Lipscani ca „KASHA“ e scris în diverse „crep de şin;‘ apoi, „Cămăşi
vem proba în frumosul discurs pare a atrage la el suferinţele
să pierzi o oră două: aci vei chipuri: „Cascha“, „Caşha“ şi trico cu fermoar" şi, la o vitri­
pronunţat de ă. general Ma- noastre omeneşti, pentru a ne rătăci prin mulţimea care „Cacha“, etc. nă, într’o străduţă: „Drewjolie
nolache în numele armatei ro­ consola prin puritatea şi măre­
treapădă de colo până colo, pe — piept dubiu“.
mâne. ţia sa. Să ne unim, francezi şi trotuoare ca şi prin mijlocul PE ALTE STRĂZI Dar cuvântul acesta, trebue
D-sa ne-a sptis forţa legătu­ români, fraţi de rassă şi de străzii, deavalma; vei fi silit Desigur, nu trebue să vă în­ să mărturisesc, nu mai şuu ee
rilor cari unesc cele două ar­ sentimente, pentru a comemora să te păzeşti la fiece moment chipuiţi că numai pe Lipscani înseamnă.
de automobilele care cu greu se pot găsi asemenea curiozi­ Dacă gândul negustorului
timpul marelui războiri, noi am cauză sfântă şi să facem îm­ îşi deschid drum, claxonând tăţi. care a scris biletul n’a fost
luptat împreună pentru acelaş preună rugăciuni pentru ca să disperate; te vei ciocni la fiece In străzile vecine puteţi des­ cumva acela de a înştiinţa pe
ideal întemeiat pe justiţie, domnească printre oameni de pas de coniţe nostime, preocu­ coperi şi alte îneetăţeniri sau c'.'snţi că marfa lui este
drept şi libertate. De atunci bună credinţă această pace, pate, aferate; vei fi tras de stâieiri de cuvinte străine. „TRÉS JOLTE“ sau cămaşa e
România şi Franţa au mers care le-a fost promisă. mânecă de vânzătorii cari îţi Iată câteva mostre, aduna­ din „DsJALENE“, apoi numai
fără încetare alături, în servi­ Dvs., d-lor generali şi ofiţeri aţin calea şi, când te simt ne- te din vitrinele prăvăliilor de vreun specialist sau vreo coni-
ciul păcii. Vederile noastre sunt români, care aţi binevoit să a- hotărît, dinaintea unei vitrine, pe străzile vecine cu Lipscanii; ţă tare pricepută în materie
comune, speranţele noastre a- duceţi, astăzi, camarazilor voş­ se reped la tine ca ulii asupra< ■ la o cismărie : „chevrot bleu- m’ar mai putea dumiri de ro­
semeni, convingerile noastre tri francezi îngropaţi aci măr­ unui pui de găină rătăcit în maren“, „troteur“; la blănă­ stul ciudatului „Drewjolie“ t
sunt aceleaşi, încrederea noas­ turia fidelităţii voastre, vă câmp; sau, în sfârşit, vei fi rie : „Astragan“ şi „Astra- Altfel nu-i nici o nădejde să
tră este egală, afecţia noastră spun din toată inima: mul­ asurzit mereu de ambulanţii ghan de Basarabia“; la ga­ mă descurc singur...
reciprocă. Pentru a face dova­ ţumesc, cari răcnesc vineţi şi cu ochii lanterii şi pânzeturi: „şiffon" VALERIU MARDARE
da, îmi va fi deajuns să evoc holbaţi, vânturând triumfător,
Dvs., francezi din Bucureşti,
înaintea dv. primirea pe care vă aduc în numele Franţei a- pe sub nasul pietonilor, mar­
Întâmplări din Capitală
fa lor „dela foc“, ca pe un dra­
poporul român a ştiut să facă, mintirea şi dragostea patriei
în 1934, lui Louis Barthou, m i­ îndepărtate. pel cucerit sub iureş de şrap-
nele.
nistrul afacerilor străine, venit, Unind România şi Franţa în
în această calitate, să aducă sentimente egale, să ne recule­ Lipscanii sunt nervul comer­
cial al Capitalei şi, de dimi­
României salutul Franţei; în gem în faţa acestor morminte,
1935 lui Paul Boncour, care a asigurând acelora cari se odih­ neaţă până seara, în forfota
desordonată, între cei cari cir­
Monede din seco!ul al 16-lea
fost pe rând în Franţa minis­ nesc aci, că ei nu sunt uitaţi şi
tru de război şi al afacerilor că memoria lor ne va fi tot­ culă şi cei cari pândesc în u- O echipă de lucrători ai uzi­ D. eom'sar şef Emil Furdu-
străine; şi in ultimul timp, m i­ deauna scumpă. şile prăvăliilor, se dă o luptă nelor comunale făcând săpă­ escu, dela circumscripţ'a 19. a
siunii militară franceze care a cruntă, acerbă, pentru vănarea turi î n str. Sătucu II, a găsit făcut cercetări stabilind că în
ia d A m m s m clientului, distribuirea mărfii,, îngropată o oală de pământ, total au fost 90 monede .şl; un
încasarea gologanului.... în care se aflau numeroase ind de bronz.
monede din secolul al 16-lea. Piesele au fost găsite de po­
In jurul reluării VITRINELE...
lie, îşi au rostul lor.
Fireşte, ele trebue să fie cât
Până ce autorităţile să prin­
Vitrinele, în această bătă­ dă de veste, lucrătorii au îm­
părţit monedele între ei.
liţist la lucrătorii cari.au făcut
săpăturile.
raporturilor comerciale cu Rusia Sovietisă mal ochioase, cât mai impre­
sionante, cât mal convingă­
Trei muncitori asfxiaţi într’o
toare. mansarda
Ce vom putea importa şi exp orta-<— Navigaţia pe Nistru De altfel recunoşti imediat
că, la rânduirea celor mai mul­ La construcţia din b-dul Fiind frig în camera proas­
Chişinău, 1 Noembrie şi becuri electrice, biciclete, au­ te, a ostenit un ochi de artist. Pake 145, s’a întâmplat aseară, păt tencuită, salahorii au a-
Ce păcat însă, că imagina­ o nenorocire.
La Camera de comerţ s’a ţi­ tomobile, fontă, minereuri de prins două kilograme de man­
nut zilele trecute şedinţa comi- mangal şi fier, ccx, asbest, pla­ ţia artistului nu se mărgineşte Trei muncitori, cari dormeau gal într’un lighean, ca să în­
numai la expunerea mărfuri­ la mansarda clădirei, au fost
siunii desemnate pentru exami­ tină, bumbac, ceai, aţă, etc. călzească încăperea.
lor într’un chip cât mai atră­ asf’xiaţl de gazele emana* e de
narea problemei comerţului cu D. A. Bucşpan spune că am Pe la miezul nopţii s’au au­
Rusia Sovietică şi chestiunii putea importa preparate far­ gător, ci caută să completeze cărbunii aprinşi într’un lighlan. zit gemete din camera celor
tabloul şi cu explicaţii scrise!... Iată cum s’a întâmplat ne­
navigaţiei pe Nistru. maceutice şi iod, care după ca­ trei salahori, cari se asf'xiase-
D. Popovici, secretarul gene­ litate sunt neîntrecute şi mai Aţi citit vreodată mai cu a- norocirea : ră de gazele emanate de căr­
ral al Camerei noastre de , co­ eftine ca cele germane. tenţie aceste explicaţii, agăţa­ Salahorul Pavel Consa, de buni.
merţ, aduce la cunoştinţa co-
misiunii că această problemă
s’a discutat pe larg în mai mul­
te şedinţe ale comisiunilor in­
terimare ale Camerei şi că în
prezent, datorită stăruinţelor
d-lui V. Melega, secretarul Ca­
D. R. Gudeneţchi arată că am
putea exporta unt, care la noi
se află în mare cantitate şi e
foarte eftin, apoi brânză de
oaie, caşcavaluri, nuci şi prune.
D. C. Feldstein, fost proprie­
tar de oi în Rusia, precizează
te de obiectele înşirate în vi­ 38 ani, soţia acestuia Florica,
trine ? de 27 ani şi salahorul Gheor­
Unele sunt nostime, altele ghe Torna, de 23 ani, s’au cul­
interesante şi multe... deadrep- cat aseară într’o cameră dela
tul ciudate !
O plimbare pe Lipscani, cu
•copul de a desluşi reclamele şi
mansardă.
Ammţându-se Salvarea, in­
ternul de serviciu.
grijiri, lăsându-le pe loc.
Aurel
Gheorghiu. a dat victimelor în­
merei, secţia C. Albă. comisiu­ că înainte de război -e er porta indicaţiile scrise, vă poate oferi La chef’
nea dispune ae material destul d*n Basarabia în restul Rusiei câteva clipe destul de plăcute Lucrătorul tâmplar Marin încercări de sinucidere
de important în privinţa dife­ I 80 % caşcaval şi după ce arată şi cu constatări pline de tâlc. Preoteasa, din sos. Giuleşti 19, Lenuţa Marin, de 26 am, din.
ritelor tratative comerciale şi ! că' in timpul revoluţiei au fost a băut eri, toată ziua, cu prie­ str. Vânători 7, în urma unei
date statistice asupra comerţu­
lui Rusiei Sovietice cu alte ţări
I distruse în Rusia toate fermele
producătoare de lapte, ajunge
SPICUIRI DIN VITRINELE tenul
LIPSCANILOR
său Ştefan Dinu într’o
cârc’umă din apropierea casei.
certe avute cu prietenul el,
a băut spirt denaturat.
Iată, bunăoară, cuvintele:
străine. In ce ne priveşte am la concluzia că am putea reînoi La pla.tă cei doi prieteni s’au Un intern al Salvării l-a dat
dori să găsim o modalitate mai exoortul de caşcaval în canti­ „FIL D’RCOSSE“, care înseam­ luat la ceartă şi apoi la bătaie. îngrijiri.
nă fir sau aţă de Scoţia.
potrivită a reluării efective a tate egală celei antebelice, con­ Ştefan Dinu l-a lovit cu o — Cofetarul Petre Voicules-
Ştiţi în câte feluri il puteţi sticlă
raporturilor comerciale cu Ru­
sia şi să organizăm în primul
tribuind astfel la dezvoltarea
economiei noastre rurale şi întâlni scris ? In vitrina spa­ în cap pe tâmplar. cu, de 29 ani, din str. Uranus
49, fiind beat, a încercat să se
rând navigaţia pe Nistru, care creşterii oilor. ţioasă a unui magazin destul A murit in strada sinucidă, luând un narcotic pu­
ar putea să înceapă prin trans­ Ö. S. Mocanu este de părere de mare e trecut astfel: „fiii In faţa locuinţei sale din ternic.
portul lemnului pe Nistru, pro­ că ar fi foarte avantajos să im­ d’ecosse“. Mai încolo, la o pră­ Salvarea l-a dus la spitalul
blemă destul de importantă portăm din Rusia cox, antracit, vălie de ciorapi, e n o ta t: „Fii calea Rahovei 81, i s’a făcut
rău lui Marcu Oftenherg, de Filantropia.
pentru noi. fier, otel. fontă şi materii pri­ d’ecose“. Peste drum, altă re­ 58 ani.
D. V. Melega propune a se me metalurgice, transportul clamă : ciorapi „fii d’eccosse“.
preciza ce anume mărfuri am fiind convenabil prin faptul că Cercetând înainte, găsim în unPână să i se fi putut da vre Lovit de tramvai
putea exporta în Rusia şi ce am acest materia] se află în apro­ aceeaş vitrină două ortografii ajutor, a murit.
putea cere în schimb. Această piere de graniţă, iar fonta ru­ deosebite: „fiii d’ecosse“ şi Din cercetările făcute de co­ Un vagon de tramvai de pe
„fii d’ecose", aproape de piaţa misarul circumscripţiei respec­
precizare este foarte importan­
tă de oarece întreaga problemă
a reluării raporturilor comer­
sească este mult superioară ce­
lei engleze şi ne-ar costa mai
eftin.
Sf. Gheorghe : „fiii d’ecoss“.
Dar „crépe de Chine“, ce va­ mai
tive reese că Oftenberg era de
multă vreme suferind de
linia 19, a lovit aseară, în calea
Dudeşti, pe vânzătorul de a-
lune láncú Mihail, de 60 ani,
ciale trebue să se bazeze pe a- D. Melega propune ca oficiul riate redactări are ? Vă dau cord. din fundătura Făurari 25.
ceste date de schimb viitor. de studii pe lângă Cameră să câteva exemple, culese tot dela
Propune să se ceară ca B. N. R. solicite organelor sovietice atât magazinele din Lipscani:
cu concursul altor bănci, să ia preturile mărfurilor ce ne vor
asupră-şi finanţarea transac-
ţiunilor comerciale cu Rusia.
D. I. Basboim întreabă ce a-
putea da, cât şi taxele vamale
si costul transportului franco
portul Bugaz sau alte locuri
„Crepe de chine“, „Cămăşi
Crep de Schin, cu mânecuţe“
şl „veritabil crépe de Chin" sau
Prinderea unor spărgători
„Crepé de chin“.
nume mărfuri se cer în Rusia
de astăzi.
D. V. Melega răspunde: păr
de porc, piei crude, pene si fulgi
unde se va putea transporta
marfa la noi. Deasemenea să li
se ceară mostre pentru iod şi
preparate farmaceutice şi să
Tot dela prăvălii de pânze­
turi şi mătăsuri, câteva stâlcite
expresii franţuzeşti sau înce­
din Bucureşti la Ploeşti
de păsări, produse alimentare, ne răspundă dacă pot să ne dea tăţenite pe cont propriu, după Ploeşti. 2 Noembrie Când au intrat în magazinul
fantezia fiecărui negustor * „Victoria" au fost văzuţi de un
ca păsări, unt, brânzeturi .gră­ materii prime metalurgice ne­ Astăzi d. a. au intrat în magazi­
simi, carne, apoi : animale, piei cesare industriei noastre. „CACHE-CORSET“ e scris in­ nul Victoria din plin centrul ora­ informator al poliţiei care a ra­
tr’o v itrin ă : „Cache-corsé" şi, şului nostru doi inşi spunând că portat cazul şeiului biroului ju­
de miei, lână, tutun, etc., putând Urmând a se discuta chestiu­
importa în schimb : maşini a- nea navigaţiei pe Nistru, ea n’a chiar peste drum, cu totul de­ vor să facă unele cumpărături, a- diciar.
osebit : „Cásch-corsét“, pe legându-şi unele mărfuri de care Se crede că ei sunt autorii mai
gricole (tractoare), selectoare, putut fi abordată din cauza
piei, diferite calităţi de peşte, lipsei d-lui inginer Gh. Buciuş- când, câteva magazine mai avpau nevoie. multor lovituri date in ultimul
timp la Ploeşti.
galoşi, blănuri, cauciucuri, chi­ can, raportorul acestei proble­ încolo, puteţi citi un singur Când să plătească, şi-au făcut
micale, culori de anilină, căr­ me şi a fost amânată pentru cuvânt: „cascorseuri“. apariţia în magazin d. Virgil Ione- ---------tiooOOOO----------
buni, aparate de radio, aparate altă şedinţă ce se va anunţa. In altă v itrin ă: „Metropolis scu şeful biroului judiciar dela
fantaisie“ şi „Parisette“ fan- chestură, comisarul I. Ionescu şi Cela Casa corpului didactic
tezi“; deci cuvântul francez mai mulţi agenţi cari au arestat Direcţia generală a Casei
Viata e frumoasă, dacă ştii s’o trăe sti!..
...Iată credinţa omenirii în­ suferinţelor omeneşti, ea a mai
„fantaisie“ a fost localizat. pe cei doi cumpărători şi odată
Apoi altele : „cămăşi Jerseyi“ cu ei pe un al treilea ce se gă­
şi „stofă jersé"; „chemiss-pan­ sea la vitrină afară.
Corpului didactic anunţă pe
membrii săi că în acest an şco­
lar acordă 15 burse a câte 6.031)
tregi; iată exprimarea fericirii înălţat un steag care fâlfâie taloni“; „fill-tiré; „Crépe-sa Ei sunt cunoscuţii spărgători din
lei fiecare pentru elevele de
întârziate, dar care totuşi a
sosit la acei cari până_ mai
în lume preparatul „Gastro DJ’,
medicament atât de binefăcă­
ten“ sau „Crépé-şaten“, în loc Bucureşti, anume : Vintilă Andrei
de „Crépe-satin”; „lână pură zis Untiiă de 32 ani. măcelar din curs secundar, fiice ale menu
bri’or Casei.
deunăzi işi doreau sfârşitul
vieţii, nemaiputând rezista u-
tor prin vindecarea rapidă şi
deplină a bolilor gastrice şi in­
pentru rochi şi trois quart“ str Laborator 90; Ciocârlan Mihaj
sau, la altă fereastră, „pentru zis Mielu de 24 ani, nisipar din Cererile pentru aceste burse
se primesc numai până 1a 15
nor dureri mult prea mari da­ testinale. rochii şi Trois-Chuart", în loc str. Popa Radu 5 şi Constantin Io­ Ncembrie a -c. şi nu se iau în
torite turburărilor gastro-intes- Iată de ce strigătul voios că de „ŢROIS-QUARTS“ ; „fiU- nescu de 14 ani strungar, din str.
tirré"; „Doublé-fage“; la o Vasile Spiroiu 11. considerare dacă nu sunt însoir
tinale. „viaţa e frumoasă”, porneşte Aduşi la chestură şi perchizio-
prăvălie de ghete : „Şevrou ve­ naţi, s'au găsit asupra lor 15 mii
ţite d e :
Omenirea se consolează poa­ azi din piepturile tuturor ace­ ritabil ; la una de genţi: „Ma­ lei şi diferite obiecte de valoare, 1. Certificatul oficial eu no­
te cu adagiul că omul e făcut lora cari, întrebuinţând „Gas­ rachen“ şi „Marochein“; pe o a căror provenienţă nu au putut-o tele obţirute pe anul şcolar
să sufere. tro D“, a cărui reprezentanţă expirat 1934—1935.
Dar, când .suferinţa creşte, o- pentru România o deţine Far­ cămăşuţă : „Chemizet, gata şl justifica. Procedeul în loviturile
de comandă“; la un magazin ce le dădeau era de a intra în câte 2. Atestarea că urmează
mul nu-şi mai aparţine şi e tras macia Thoiss din Bucureşti, cursurib în anul şcolar curent
în mrejele disperării!... de m ătăsuri: „plus iuni“, in un magazin, unde f^p-ui
Cum lasă ştiinţa înaintează
cu pa#i repezi, străbătând prin
calea Victoriei 124, sunt reche­
maţi la o viaţă sănătoasă.
3152
loc de „UNI“, însemnând o cumpărături şi între timp sondau
singură culoare sau, aiurea, terenul pe unde să intre noaptea
ecosez pentru rochii“, cuvânt şi ^0 anume s i fure.
3. Certificatul de starea ma-
tenala şi greutăţile familiare.
---- ---------I Q X -
adâncurile cele m ai tă in u ite al«