2 ILUSTRAŢ1UNEA- ROMÂNĂ
Redacţia şi Administraţia ziarul „UNIVERSUL"
strada Brezoianu nr. 9—11
Abonamente,:
In tară în străinătate
1an . . . .le i 500 1 an . . . .lei 1100
t 0 luni. . . . lei 260 6 luni. . . .lei 5t>0
O r «r--y\ i c CK*
Două sute cinci zeci de avioane împrumută mari­
lor manevre aviatice engleze viziunea înfricoşătoru­
lui război de mâine. Să fie oare un avertisment
pentru cei ce visează războae ?
In orice caz, englezii, mai pufin războinici de cât
oricare alfii, dovedesc că sunt pregătiţi şi pentru
eventualitatea în care ar fi constrânşi să lupte :
Manevrele engleze au stârnit, — cum era şi firesc
— un interes mondial, pentru că, în afară de impor­
tanţa lor militară, mai au şi o alta de natură politică.
* spun după o veche zicătoare că toamna se numără bo­
O telegramă sosită din Braşov anunţă că un ba­
lon captiv, rătăcind in văzdun, a fost văzut deasu­
pra Feldioarei. Telegrama adaogă că, locuitorii au
văzut cum acest balon, evadat din captivitate, având
în nacelă doi pasageri, — se micşora din ce în ce.
Ba unii mărturisesc ca iau văzut arzând, la o mare
înălţime. Autorităţile au cercetat „cazul" fără nici
un rezultat.
Sau făcut diferite presupuneri : unii afirmă că
ar fi vorba de un balon captiv scăpat din grupurile
de aerostaţie ale vecinilor noştri; alţii că ar fi vorba
de... baloane de încercare, lansate de politicianii
noştri pe lângă factorul chemat să hotărască, la Si­
naia, asupra moştenirii actualului guvern.
Oricare ar fi adevărul, un lucru este sigur: chestia
,,cu balonul" este tot alat de enigmatică pe cât sunt
rebusurile pe care ni le oferă, de câteva săptămâni,
frământările vieţii noastre politice.
* milia ei a fost silită să părăsească Rusia şi să emi­
Autorităţile noastre sunt foarte îngrijorate de în­
drăzneala bandiţilor. In Cadrilater, într’o singură zi,
bandiţii au jefuit 00 de ţărani. In basarabia, un fio­
ros criminal, — asupra capului căruia s a pus un
•premiu de cincizeci de mii de lei, — sfidează vigi­
lenţa poterelor, prin iuţeala cu care apare şi dis­
pare. In cele din urmă, s a aflat că, banditul se folo­
seşte de o motocicletă şi că în fără de legile pe care
le săvârşeşte, utilizează toate progresele... ştiinţei.
Cum suntem porniţi s i facem „paşi repezi“ pe ca­
lea progresului, nici bandiţii noştri nu se lasă mai
prejos. De ce, adică, dacă bandiţii americani folo­
sesc avioane cu bombe incendiare şi lacrimogene,
ai noştri n’ar folosi ceva mai modest : motocicleta '(
Sunt însă şi dovezi contrare. Astfel sătenii judeţu­
lui Soroca, pentru'a protesta contra scumpirii chi­
briturilor — 40 de beţe 3 lei — s'au întors le ceeace
foloseau strămoşii noştri: amnarul cu cremene.
Membrii conferinţei internationale a Asociafiei invalizilor de război şi a foştilor luptători au vizitat cim itirul eroilor din „Soupir" care se află la 3f> km
Soissons. Instantaneul nostru a fost prins in momentul când vizitatorii eşiau pe porţile cimitirului
Publicitatea concesionată exclusiv'Oficiului Român
de Publicitate S. A, str. Bursei 2 A. (Palatul Generala)
Telefon 344/63
Scriitoarea Selma Lagerlöf medaliată de Franţa :
Guvernul francez a conferit rozeta Legiunii de onoa­
re d-nei Selma Lagerlöf—celebra scriitoare suedeză.
In acest scop ministrul Franţei la Stockholm s'a dus
personal în provincia Farmland, unde locueşte marea
scriitoare şi i-a prezentat insigna acestei înalte dis-
tincţiuni. D-na Selma Lagerlöf a mulţumit călduros
ministrului plenipotenfiar şi şi-a exprimat deosebita
sa recunoştinţă pentru Franţa. Fotografia noastră
arată pe celebra scriitoare în faţa casei sale din
Farmland. După cum o vedeţi, ea are peste 72 de ani
şi totuş continuă să lucreze cu sârguinţă
Tiparul şi zincografia ziarului „Universul“
Manuscrisele şi fotografiile trimise redacţiei
nu se înapoiază
Reproducerea fotografiilor şi desenelor strict interzisă
— „Câtă vreme vom găsi cremene şi iască"—spun
sătenii sărăciţi de sărăcia noastră generală — nu vom
mai întrebuinţa chibrituri!
Iată un paşnic şi înţelept mijloc de a protesta
contra scumpetei, chiar dacă ar fi să i se aducă vina
că ne duce... cu câteva secole înapoi... Orăşenii, ne­
putând imita procedeul sătenilor din Soroca, nea-
vând la îndemână atâta cremene, nau de cât să fo­
losească alt mijloc, ceva mai simplu : să-şi aprindă
iasca dela scânteile ce ar ieşi din ciocnirea de... idei.
Dur din nefericire, criza băniile şi pe acest tărâm...
*
Ne apropiem de începutul toamnei. Voliticianiî
bocii. De cât că, de astădală, au început să-i nu­
mere cu mult mai de vreme : cam de pe timpul când
d. Titulescu discuta cu Suveranul nostru, la Sinaia,
lucruri cu mult mai... inofensive.
Totuş, toamna are drepturile ei, şi de aceea, poli­
ticianii aşteaptă cu înfrigurare căderea... primelor
foi ofilite.
Este tocmai ceeace scontează, cu un atât de senza­
ţional lux de amănunte, bursa informaţiilor dintr o
anumită cafenea din calea Victoriei.
T.
CA SA TRĂIM MULT
De curând, Mrs. dr. Charlotte Davenport a ţinui
la „tahletik Club“ al femeilor din Chicago, o con­
ferinţă despre „Secretul tinereţei veşnice'.
D-na dr. Davenport este rusoaică de origină. Fa
greze în Elveţia. Ea s’a căsătorit la 15 ani, iar la 16
ani, era văduvă. La vârsta de 18 aui, s’a remăritai
cu un prinţ Dolgoruki, care a murit după 17 am.
Rămasă văduvă, d-na Dovenport, începu să stu­
dieze medicina şi-şi dădu examenele la universi­
tatea din Viena şi la Sorbona. Ea n'a practicat, însă,
medicina. A studiai piorciul, având ca profesor pe
Franz Liszt. Mrs. i'uvenport a spus între altele, că
trebue să învăţăm să ne stăpânim, atât în zilele
bune, cât şi în cele rele, să ne studiem corpul şi să-l
îngrijim, nu cu aşa zisele „mijloace de înfrumuse­
ţare“, ci prin curăţenie şi viaţă modestă. Fructe
multe, apă multă, lapte. Şi alcoolul, luat în mode­
raţie nu strică. Să ne păstrăm tinereţea. Tinereţea
nu trebue luată, însă, numai în sens corporal, ci şi
spiritual. Tinereţe, în acest sens, înseamnă putere
de voinţă, putere de închipuire şi elasticitate a spi­
ritului. ,
d'