ÜLTIMELB ŞTTItr 6 Marti® 1U21

DIN
TOATĂ LUMEA 8 UCUREŞT1

1ip ’ ^
spune că d. Stere în acel timp a VOCI: Era mai bine în Mesopota­
fost mai prejos de aspiraţiile ce se mia ?
ţ>uneau în d-sa. Pe urmă, in timpul D. IORGA: Mai bine acolo decât

F u t n i p l i i la t a i r ă j ş i v a l id d-lni Stere războiului d. Stere a scos „Lumina”. în braţele nemţilor.

Am aici, spune d. Berlescu colecţia (D. Sturza vrând să vorbească, ee
articolelor d-luî Stere, pe cari le voi strigă „Reşiţa”.)
califica odioase (apl. la cons.-dem., D. Berlescu citeşte un alt articol
maj. şi d-nii Iorga şi Cogălniceanu). D. Stere voind să dea o lămurire
Oratorul citeşte o scrisoare din vo­ d-nii Sturza şi inginerul Săcară stri­
Acuzaţiile d-!or general Cantacuzino şi Berlescu. — Intervenţia d-lor general lum. gă: Jos tră d ă to ru l!
PREŞEDINTELE: D. Stere trebue
Averescu şi Halippa, — Apărarea d-lui C. Stere D. C. STERE: N’aţi cetit exact. (D.
Stere are volumul şi urmăreşte pe să vorbească, nu-1 puteţi împedica
Respectaţi pe cei care trebue să
are in frunte pe senatorul Ale­ spus în Cameră că Basarabia e tra­ orator). se apere.
A S P E C T E xandri. Spune, că autonomişti! sunt tată ca o colonie africană. VOCI: A ! a !
de două feluri: ortodox! şi radical!, VOCI. Aşa e. D. CRISTESCU: Va să zică falsi­ gă:(D-nii Berea, Săcară şi Sturza stri­
Jos trădătorul, să vorbească la
Bogăţie de incidente, sgomote -ţi putul cuvântărei, în amănunte inu­ pe care î! critică după care laudă D. GENERAL AVERESCU. -I .-a m ficaţi !
apostrofe violente pornite din sânul tile asupra campaniei electorale dela Curtea Marţială).
partidul poporului basarabean. întrebat dacă afirmaţia sa e consta­ D. BERLESCU (citeşte din nou PREŞEDINTELE: C.a să vă res­
majorităţei, cari întreţineau entu­ Soroca. Şi când a trecut să exami­ D. ÎORGÂ: A introdus •spiritul d8 tarea unui fapt recent şi d-sa ml-a textul, exact de astădată): E vorba
ziasmul unui patriotism, aşa după neze politica noastră naţională a a- partid şi în Basarabia. răspuns câ faptul e mai vechi; dea* de o scrisoare ce-î adresa o doamnă pect, respectaţi cuvântul celui care
cum Ü înţelege fiecare. vut pretenţia să convingă Camera,că D. BOGOS: Part. poporului a voit semeni, şi d. Griban a făcut procesul clin Bucureşti d-lui S-iere şi răspun­ trebue să se apere (apl. la Federaţie
şi dintre liberali d. Sassu aplaudă
II pricepem pe d. general Cantacu­ el a condus acţiunea naţională în să aleagă oameni destoinic!. conducerii din vechiul regat., şl a e- sul pe care’l da d. Stere. (Acest răs. ostentativ in picioare).
zino, îi credem sincere pornirile sale Ardeal st că fruntaşii ardeleni n'au • VOCI: Ca d ta (râsete). videnţlat tendinţe deosebite. puns fiind aplaudat do ţărănişti, d.
ţi de aceea. In atacurile ce le-a adus făcut un pas fără prealabilul său D. BERLESCU continuă să citea­
D. BOGOS continuă cu laudele a- Ţăranul basarabean doreşte uni­ Berlescu se enervează). scă articolul „Doamna Voalată”.
d-lui Stere, am vă^ut pe omul care asentiment, — afirmaţiune care a duse partidului poporului despre ca­ rea şi însuşi d. Iorga a spus să luăm
cere creerul în inimă şi fiindcă îl în­ provocat o energică protestare din D. IORGA: E o nenorocire care nu D. EUG. GOGA : Cunosc autoarea
re spune: La alegerile din Soroca, pildă dela ţărani în aceste momente poate fl evitată (apl. călduroase la acestei scrisori, acea doamnă a aju­
ţelegem, ne e simpatic. partea d-lui Octavian Goga şi o re­ ţărăniştii s’au folosit de întunericul grei© (apl. la majoritate).
zervă expresă din partea d-lui Ma- maj. numai). tat ca mulţi prizonieri să treacă în
D. Bogos, basarabeanul majorită- niu, mai ales când d- Stere s'a hazar­ şi neştiinţa ţăranilor. (Se naşte tumult, între Federaţie şi BERLESCU continuă să citea­ Moldova, (apl.)
ţei, s'a tncăierat cu basarabenvi Fe­ dat să susţină că Ardealul dorea ca D-nii I.' CODREANU şi CAZACBIU preşedinte care cer© ca d-nii Pelivan scăD. un nou răspuns pe care 11 pro- D. BERLESCU acuză pe d. Stere,
deraţiei şi din acest conflict s'a aflat idealul naţional să se realizeze mai (afară din pupitre): Este absolut şj Halippa să răspundă imediat învi­ vocaâe răspunsul d-lui Stere. Şi aşa spunând că nu a simţit româneşte
că basarabenii opozanţi nu fac o pro­ Întdru prin reîncorporarea. Basara­ inexact ceia. ce spuneţi. Insultaţi prin nuirilor ce li s’au adus. Se naşte un mal departe. nici în cea mai crudă nenorocire a
paganda sănătoasă în provincia ‘de aceste cuvinte ţărănimea -basarabea­ nou foarte violent schimb de cuvinte
peste Prut, dar în acelaşi timp s'a biei. nă. (Se fac şi alte întreruperi). Intre dr. Lupu şi Grigor© Filipescu. D. STERE: De ce nu citeşti mai ţăreî. (apl.)
D. Stere are să-şi termine azi apă­ Eram la Paris...
aflat că d. Bogos a conspirat, chiar D. BOGOS: Noi avem datoria să E o agitaţi© foarte violentă. D. Take departe.
în casa d-lui Stere, pentru ca prin rarea. deşteptăm pe ţăranul basarabean. Ionescu care s© afla în incintă şi a- D. BERLESCU: N’o să vă citesc VOCI: In timpul războiului »rai
abile combinaţivni politicianiste să Incidentele de eri au avut darul . Revenind la alegerea din Soroca, plauda pe d. Grigore FUipescu ia loc tot articolul doară. Oratorul citeşte la Paris ? Ce cătai acolo ?
ajungă ministru al Basarabiei. Ca­ datorită atifudinei basarabenilor din oratorul spune că ţărănişti! au în­ p© banca ministerială. apoi art. d-lui Stere „Democraţiile D. SPINEANU : D-le preşedinte
Federaţie, să provoace deosebiri de trebuinţat semne mistice şi ţăranii Federaţia oare ca primul ministru apusene şi România“. aici la noi e frontul, care nu poate
mera s'a edificat asupra unora şi ce­ vederi, asupra cazului Stere, chiar asculta pe cel cari n ’au fost pe
lorlalţi şi a apreciat, după asigura­ Tau întrebat dacă n’a r fi bine ca şe­ care plecase să revină pe banca mi­ D. STERE: Ce dată?
rea d-lui Halippa, valoarea morală între conducătorii Federaţiei. D. lor. fi! să se unească. nisterială}. front (apl. la Fed.)
a politicianilor basarabeni. ga n'a voit să se solidarizeze cu ati­ D. IORGA: Asta e dovadă de cu­ D. BERLESCU: 23 Dec. 1017, dar D. BERLESCU vorbeşte despre o
Dosarul pe care l'a adus la tribuna
tudinea ba sar amililor din Federaţie minţenia ţărănime!. Oftasiif personals n’are a face data... Eu am suferit scrisoare ce i s’a arătat la Paris, că
Camerei d. M. Berlescu a fost mult
cari au transformat o chestie de va­ D. BOGOS: Ţăranul zicea să vote­ D. I. INCULEŢ. — întreabă pe d. acolo unde erau „vrăjmaşii“ şi ara. d. Stere era în solda nemţilor. Eu am
' mai interesant decât acel alcătuit la
lidare într'o chestie politică. ze grebla şi coasa căci „Steaua“ lu­ Bogoş dacă e adevărat că astăvară pierdut, ce am avut mai scump. spus că n’am crezut ,dar azi când
In culuoarele Camerei au urnw.t minează numaî noaptea (apl. la fe­ Împreună s'a dug la d. Ster© şi i-a D. SPINEANU: Lasă d-le, că ştim văd că d-sa a fost în consiliul da
Soroca. D. Berlescu a răsfoit puţin explicaţiuni între fruntaşii Federaţiei
volumul eu articolele scrise de d. D-ruX Lupu susţine pe basarabeni. D.
d e ra ţii de cruce zicea că numai $o. spus că dacă s© alege d. Stere depu­ noi unde-ai fost. ad-ţie al Bănceî Generale, credinţa
Stere m b ocupaţia duşmană. Ce pe­ piî umblă cu ea (râsete). tat, d. Niţă se retrag© de pe banca D. BERLESCU: Iată d-lor, cum mea în d-sa s’a dus, şt spun că locul
Mihalache nu susţine decât validarea D. Bogoş citeşte o poezie ţărănistă, ministerială. « eram împinşi la pace cu nemţii. d-sa!e nu e aici» (apl.)
nibilă şi dureroasă impresie au făcut dar a eşit din rezerva hotărâtă de scrisă cu prilejul alegerii din So­
mai ales zeflemelele adresate de d. D. BOGOŞ. — Eu am fost ,ca m ar­
Federaţie. D. Maniu şi ardelenii Fe­ roca, poezie care stârneşte hazul a- tor al d-luj Niţă care avea ceva de
Stere prin „Lumina" acelor anonimi, deraţiei au stat în espectatlvă. dar dunărei şi aplauzele ţărăniştilor. In C u v â n ta r@ a d - lu i S ta r e
’d oamne şi domni, cari îi adresam împărţit cu d. Stere (Raritate).
susţin validarea special pasajul. D. INCULEŢ. _ Să trecem acum
scrisori implordndu-i să nu mai scrie Aşa cum au decurs eri desbaterile Ţine coasa’n mâna ta.
D. STERE (e primit cu aplauze de
la chestia partidului, (majoritatea basarabeni. D-niî Berea şi Secară Alegerea dela Soroca
ce scria sub nem ţi! e de prevăzut că majoritatea din După „Stele” nu căta,—e furtunos Întrerupe) din maj. provoacă scandal. Preşedin­ D. STERE. — Nu voi lăsa fără răs-
D. Stere a răspuns eri, \n parte. Cameră nu va procede la validare. aplaudat. D. L MANIU. — D-le preşedinte vă tele Interyenlnd din nou cerând ma- puns nici una din acuzaţiile ce mi
'Vorbeşte greoiu. S'a perdut la înce­ INTERIM D. D. R. IOANIŢESCU. — Obser­ atrag atenţia că noi v«m ascultat joritâţel să păstreze liniştea). s’au adus. Atunci dece nu mă lăsaţi
vaţi că în această poezie nu e vorba in linişte, cerem acelaş lucru şi pen­ Votul de validare al Camerei es­ să vorbesc, m ai ales că eu nu voi eă
nicăiri de d. Stere, d-sa a căutat să
ŞEDINŢA profite de curentul ţărănist.
tru oratorii noştriţ apl). te după natura lui o hotărâre judi­ vă distrug cu epizoadfe tragice din
D. INCULEŢ. — Noi losarabenii ciară. întreb ce tribunal din lume timpul campaniei electorale. Nu pu­
Şedinţa se deschide Ia orele 3.10, D. G-ral' CANTACUZINO. Atunci D. BOGOŞ spune că ţărăniştii din am lucrat pentru unire (apl.) şi a- poate să dea o hotărâre fără să dea teţi să-mt iinpuneţi o altă angina«-
Prezidează d. Dniliu Zamîirescu, Pe când. ruşii s'au retras aceşti români Soroca s’au despărţit şi fostul îor cuma suntem învinuiţi noi, pentrucă ascultare. Mi s’a spus că trebuia să tare decât .aceia pe care md-o axată
banca ministerială d-niY miniştri Pe- basarabeni au ştiut readucă Basara­ şei. D. Secară a trecut la liberali. am adus profesori, agronomi de ,aici aduc înainte sentinţa CurţlL Marţia­ juidecatâ mea.
trovici, O, Goga ţi Cudalbii. bia la tara mama. Când d. Incu.leţ VOCI. — De aceia au avut 900 vo­ (apl). Semnul coasa şi grebla în Ba­ le. Nu e vina mea dacă n’am adus’o. Oratorul dă unele relaţii asupra
nu’şi găsea loc, d. Stere sta într’un turi. sarabia Înseamnă unirea cu patria- Eu am cerut tot timpul să fiu jude­ campaniei electorale din Soroca şi
Un incident biurou cald şi spaţios a! ziarului Lin D. BOGOŞ continuând spune eă şi mamă. cat. Trebue să vă daţi seama de ce respinge toate Învinuirile aduse şi
D. GENERAL CANTACUZINO: îna­ mina, unde erau numai tenebre. Ia­ ceilalţi ţărănişti din Soroca «unt dos O să răspund că d. Averescu când proces sufletesc se petrece, mai cu anume că la întruniri nu s’au putut
inte de a continua discursul meu, ţin tă deosebirea între d-stră cari aţi picaţi. nu era prim-minlstru cerea autono­ seamă că eu n'am luat cuvântul să pronunţa cuvinte sediţioase deoarece
s i răspund deputatul ti! caţe «Ta acu­ luptat şi trădător. In continuare, d. Bogoş atacă pe mie In Basarabia (apl.) şi azi rine cer validarea şi nici n'am intenţia, erau faţă reprezentanţi ai adminis­
zat eri că am ucis oameni în 1907, că Acum întreb minoritatea: va putea ţărănişti, şj spune că avereacanii au să ne invinuiasefi d-sa pe no! de ex­ să polemizez cu deputaţii eari au traţiei şi armatei. însuşi d. prefect
n'am dat ordine si nici n’am ucis pe spune că are o disciplină de partid dat concurs fără voia lor. d-lui Ste­ crete lu c ru ri! L’aşi ruga pe d. prim- vorbit. Voi să dau o lăm urire pe continuă d. Stere, distribuia gazete
almenü. dacă vrea să fie de partea noului re, apoi se ocupă pe larg de propa­ ministru să cerceteze în Basarabia care o datoreec şt d-tră şl ţăreî, du­ din Bucureşti ,cu dispursul d-lui
D. P0PE5CU-RACAN: Ar îi iost o venit? Aceasta nu se va putea. Noi ganda c© s’a făcut în alegeri la So­ şl să vadă unde e autonomia aceia pă ce doi ani de sile am primit tn Take Ionescu şi la Chişinău s’a fă­
nenorocire dacă totî oflterîY ar îi fă­ care am urm at pe un drum glorios roca de diferite partide, în special de care se vorbeşte aîd la noi, sau tăcere toate acuzările ce mi s’au cut o n falş atribuindu-se un articol
cut ce-a făcut d. general. şi drept, să mergem pe cărarea in­ de ţărănişti. acolo la d-voastră. (apl.) adus. împotriva mea d-lui Halippa. Vă asi­
D. GENERAL CANTACUZINO: Re­ famiei şi a trăţiărei? Aceasta nu se (D. Bogoş acuză pc d. Cribs» că (D. Cuza insultând trivial pe d. gur că nu s’a m enajat nimic, pentru
cunosc că au fost bătăi $i pentru ace­ poate. D. Stere pju ne poate duce pe a r fi făcut o propagandă subversivă. Acuzaţiile d-lul Pelivan d. D. Zamfirescu îi face ca SoTocenii să cunoască anteceden­
stea am fost mustrat de Horia Ro- cărarea lui, ca pe nişte orbeţi, (apl. D. Crthan se duce la preşedinta şi D. PELIVAN (primit în aplauze) Preşedinte, lecţie d-lui Cuza to a rte m eritată). tele mele. Despre candidatura mea,
sctti. care ml-a spus că mat bine îm- cons, democraţi) se înscrie să ia cuvântul). lin nu stau de vorbă cu cL Bogoş, o D. STERE: Am să spun fără nici o multe comune au auzit de numele
puşcam decât băteam. Resping acu­ Dacă s’ar pune votarea, pe faţă, D. Bogoş spune că a fost acsm t dar il întreb pe d. Averescu ştie reticenţă tot ce am de spus, fără să meu numai mulţumită prefectului şi
zaţia şi-l rog su creadă In afirmaţia Taş întreba pe d. Mihalache care e de a fi luat 300 mR lei dels guvern d-sa e© valoare morală are în Basa­ mă cruţ şl fără să vă cruţ. Am mân­ d-lui Bogoş. Vă asigur că azi nu
mea. în capul a 14' mii. ţărani (apl. la Fe­ pentru alegeri. 'Asta-i calomnie. rabia d. Bogoş (apl. prelungite, stri­ dria omului care nu ascultă decât există copil în Soroca care să nu
Dacă e cineva printre 'dv. care vrea deraţie şi râsete) ce ar răspunde ? D. MAŢA. —- Ai luat mai mult. găt© de bravo 3a ,federaţie). de glasul conştiinţei şi judecăţeî. ştie de ceiace am făcut eu şi eu în­
să imă deruteze, se înşeală. Eu am vă Eu zic Că ţăranii nu i-ar da voe să D. BOGOŞ acuză apoi pe deputa­ D. Averescu să consulte pe d. Niţă, Această discuţie e fără analogie in sumi nu am negat nimic din atitu­
zut multe alte lucruri mat grele şi nu voteze pe Stere. Gre şa la d-tai Stere ţii ţărănişti pentru propaganda fă­ care © ministru al Basarabiei dar desbaterile dela validări. Vorbesc fă­ dinea mea. Manifestul meu a fost
mS-am pierdut cumpătul. cută. Despre propaganda d-lui Ster© nu pe d. Bogoş. i/ n,
când abstracţie do persoana mea şi
e o greşeală naţională şi de neiertat. spune că o într'o formă civilizată. D. N. GEORGESCU. — Aţi spus de a persoanelor cari m ă atacă, vor. reprodus şi în ziarele din Capitală.
Acfiynea d-!u! Stere PREŞEDINTELE. Conform regula­ D. C. STERE. — Vă atrag atenţia că Basarabia e tratată ea o colonie besc fiindcă actul va fi judecat nu colD. dintr’o BERLESCU. — Citeşte un arti­
polemică dintre d. Stere
mentului va atrag atenţia că nu a- că a trecut prin cenzură. africană.
Oratorul relevă că na a voit să o- veţi dreptul decât două ore să vor­
fenseze partidul liberal, când a atacat biţi. Peste două minute se împlinesc. D. BOGOŞ citeşte un pasaj din- D. PELIVAN. _ Noi care am fă­ numai de cei de faţă
Se cere invalidarea mea nu pentru
şi Iorga.
cut ţintirea, noi să venim s.ă fwcem motive de procedură electorală, ci VOCI (din majoritate). — L’aţi
pe d. Stere de trădare”, după ce fa­ (T&S6l>e)« tr’un articol.
ce o scurtă dare de seamă a cuvân- D. HALIPPA. __ Astă vară şi d-ta discordie? Fiind că m'afl provocat, pentru atitudjnea mea In timpul răz­ uitat pe d. Iorga.
D. V. MADGEARU. D-tră Taţi
D. Grai CANTACUZINO reamin­ te adăpaî la isvorul lui Stere. am să vă spun cine a provocat dis­ boiului şi pentru c’am fost la un mo
tăreî din alun. teşte parlamentului cazul CaîUaux insultat pe d. Iorga. D-tră ascultaţi
Răspunzând întrerupere! dF-luT Ha- din Franţa, al ziariştilor dela Gazet­ D. I. CODREANU. — Unde-a învă­ cordia deşi « ’aşi fi voit să v'o spun ment dat în faţa Curţei Marţiale. de omul care a semnat pacea dela
tippa, d. general Cantacuzino spune: te des Ardennes, cari au fost îm­ ţat frati-to VI ad ? şi tocmai dela acest loc: întâi jan­
Buftea (apl.)
Luminile cart porneau atuncea erau puşcaţi, şi se întreabă dacă d- Ste­ D. BOGOŞ. — In 1913 am citit o darmii d-stră ş( pe urmă administra­
ţia d-stră rea au provocat discordia.
Alegerea din 1919 D. C. STERE. — Am spus că n ’am
ca interesate si voiau să vă acapa­ re nu ar merita aceiaşi soartă. carte a d-lui Iorga. Am fost în parlament şi tot in opo­ ascuns nimic din atitudinea mea, şi
reze. D. Stere voia să vă robească şi D. I. CODREANU. — Ai mai citit (Federaţia aplaudă sgoenotos).
Răspunzând întreruperei dela în­
vaT de dv. dacă veţi, ajunge sub stă­ ceput aî d4ui Halippa, g-ral Canta­ vre-o una de atunci ? (râsete.) Primul ministru părăseşte ostenta­ ziţie, in Camera din 1019 ca deputat prin urm are votul a fost dat în per­
pânirea acestui om. D. Stere face le­ cuzino, spune că. d. Stere şi-a văpsit D. BOGOŞ. Pe urmă ne-a mai ve­ tiv şedinţa. Preşedintele suspendă al Cetăţei Albe şi vă citesc câteva fectă cunoştinţă de cauză. Ca dovadă:
şedinţa. rânduri din Monitorul Oficial, de d. Stere arată că satele curat româ­
gătura între Basarabia şi noi. Acest mâinele şi le-a arătat ţăranilor spu­ nit şi nouă un ziar al d-lor Cwza şi
trecut eu nu voi să-l atac. Iorga şi o carte. D. Take Ionescu se duce la tribuna unde veţi vedea că alegerea mea a neşti Tau votat pe d-sa, iar candida­
nând că Tau ţinut boerii în fiare. şi protestează împotriva celor spuse fost validată. tul guvernului nu a întrunit decât
In altă ordine de idei. d. general Noi nu putem da girul nostru pa­ D. I. CODREANU. — Nu-i ţii mjn- L). TAZLAOANU. — Ai trecut neob un vot (apl). i
compară în fugă pe d. Stere cu colo­ triotic ca d. Stere să intre în parla­ te titlul ? de d. Pelivan. Ati loc violente schim­
buri de cuvinte. servat. Oratorul roagă pe d. general rAve-
nelul Sturza. D. BOGOŞ citeşte apoi pasagii din VOCJ. — Schuller ţ reseu să facă o anchetă şi să afle
ment. manifestul electoral al d-lui Stere, ■&
Eu vă spun că nouă ne trebuie Ba Oratorul revine asupra acuzaţiei D. STERE. — N’a trecut neobser­ ce au «făcut delegaţii guvernului la1
sarahia fără Stere. D-sa pe munca dv. cu ziarul „Lumina" şi descrie cum (.pasagiu! referitor la libertate e căl­ La redeschidere: • vat, ca dovadă să-vă citesc rânduri Soroca şi ce atitudine au avut aceia
a basarabeniior, pe cinstea d-voastră, duros aplaudat de ţărănişti şî pri­ PREŞEDINTELE: Ţin să declar de din M. O. in timpul Unirii. (Majoritatea pro­
vrea să se reabiliteze şi aceasta nu o ziarul a fost trimis în tranşee. După
cum la Oituz Ie spuneam soldaţilor
mit în strigăte de bravo). ce am ridicat brusc şedinţa. D. Peli­ Oratorul citeşte rândurile şi nu­ testează din nou).
putem admite. Vot reaminti fabula că „Pe aici nu se trece" ’ spune d. Asta înseamnă revoltă. van a declarat dela tribună că jan­ mele aleşilor, când ajunge la numele Când pot invoca unanimitatea ro­
VOCI. — Revoltă e în capul d-tale. darmul român e cauza separatismu­ său citeşte „aplauze”. Ce s’a întâm ­ mânească dată la Soroca în această!
broaştelor cart au cerut un rege şi Cantacuzino, noi îi spuneam că D. BOGOŞ. — E râu ca un profe­ lui în România. Jandarm ul p soldat plat, întreabă
le-a trimis Dumnezeu un cocor, care „Aici nu Se intră“. Sunt informat că român. (Apl. parţiale in majoritate); d. Stei© din Noembrie împrejurare, vă întreb dacă veţi pu­
sor să se scoboare la aceste succese
Ie-a mâncat (râsete). în discursul său d. Stere vrea să cea eftine şi să-şi arate mâinile zicând voci din federaţie: „Jandarmul nu-4 1919 pentru ca azi să fie contestată tea trece cu uşurinţă peste acest
Cred că ar Si o ruşine să viu aici cu ră iertare şi o semireabilitaj-e. Mor­ c’au fost puse în lanţuri. . soldat. alegerea mea. fa p t Poporul românesc a avut tra ­
colecţia Luminej pe care a scos-o a- ţii noştri nu ne-ar ierta aceasta. D. C. STERE _ Este neadevărată PREŞEDINTELE: Jandarmul e sol­ (D-nii Sturza, Secară şi alţii pro­ gica soartă de a fi trăit despărţit te
oest domn. stâlp al trădăreî. Consider VOCI: Generalul Iliescu! această afirmaţie şi de aceia ţin s’o dat, român. testează). trunchiuri. Nu puteţi face abstracţie
această afacere ca o ruşine şi pretin­ D. G-ral CANTACUZINO • A’l ierta desmint imediat. VOCI: Nu e soldat! D. STERE. _ Am fost validat. de mentalitatea şi de obiceiuri secu­
dem ca d. Stere să se ascundă (apl. aceasta a r fi cea mai mare nenoro­ D. BOGOŞ continuă citirea altor D. CRISTESCU (soc.-comunjst) : In N’aţn venit la Cameră de oarece n ’am lare. (Protestări). Sunt sigur că 1a
«ms-dem'ocraţi şi parte din majorita­ cire naţională. Voi vota contra va- pasagij şi se ocupă de d. Stere, des­ regulament spune că nu e permis să aflat decât târziu de alegerea mea, viitor, din toate aceste mentalităţi se
te). D. Stere e o ruşine naţională.. Vă lidărei d-lui Stere. Dacă veţi greşi pre care spune că se dădea drept so­ vorbim de Maiestate, dar nu stă scris şi eram bolnav. Rămâne faptul că va naşte o cultură comună, şj ori­
rog să-l faceţi să înţeleagă să ne dea atunci vă desfid să mai puteţi ridi­ cialist (râsete). nicăiri că nu se poate vorbi de Ma­ am fost validat atunci, când faptele ginală care va contribui cu tezaurul
o mână de. ajutor şi singur să se re­ ca în această Cameră vre-o chestiu­ D. DR. LUPU. — Ceia ce spune iestatea sa jan d arm u l! ce mi le imputaţi azi erau mai a* ei la cultura generală.
tragă din acest parlament. Venirea ne de morală sau de furt. Intrarea ăsta e o ruşine. D. PELIVAN : înainte de război proptate atunci decât azi. In altă ordine de idei d. Stere
d-!ui Stere în Parlament va ii o neno­ sa a r fi o spărtură în patriotism. (Mic scandal intre d. Buzdugan şi ruşii ne acuzau de separatism. Ari­ Nu pot găsi alt răspuns decât că sp u n e: _
rocire atât în politica internă cât şi Termin strigând: Trăiască România unul din chestori.. Preşedintele chia- ni se aduce aceleaşi acuzări. ne găsim în faţa altei structuri po­ In ce priveşte viitorul, In directiva
externă. Să lăsăm să se aştearnă valul Mare! (apl. cons. dem. şi puţini din mă la ordine pe d. Buzdugan. D. Vă- D. INCULEŢ: Pentnî separatismul litice. Se pune deci o chestiune poli­ politică generală a ţârei, de sigur că
semi-uităreî pentru semîreabititarea majoritate), , leanu spune : Adă jandarmii şi ba­ său Pelivan a stat în temniţă. tică în discuţie. Nu voi discuta dacă nu pot fi mari diverginte.
'd-lui Stere. ionetele). D. PELIVAN: Pentru mentalitatea votul une; majorităţi poate să fie Vă oer deci îngăduinţă dacă în
D. C. HALIPPA: Dar celor 36 miî Cuvântarea d-lui Bogos D. BOGOŞ spune că populaţia o- noastră aţi făcut d-stră ceva timp substituit verdictului alegătorilor. expunerea ce o s’o fac am să ating
alegători aî d-luî Stere ce răspuns aî D. BOGOS (basarabean) începe răşenească n’a votat pe d. Stere, de 107 ani? (apl.) N’aţî făcut nimic Consider de jnteres secundar dacă unele puncte scumpe d-tră.
mata? (aplauza la ţărănişti şi socia­ prin a defini grupările politice din D. C. SPINEANU. — Cei cari erau deci pentru ce ne aduceţi învinuiri voi fi sau nu invalidat. Dacă vo; fi Boii;! d-lui Stere la politica
lişti). Basarabia şi spune că sunt ţărănişti rusificaţ! nu Tau votat ; în schimb nedrepte? Vă mai spun că în Basa­ invalidat şi aş voi să fiu ales, expe­
Breşala d-lui Stere autonomişti şi âverescani. toţi buni! român! Tau votat, (apl.) rabia nu se bate de la 1863 ; acuma rienţa trecută vă arată că nu veţi ardelenilor
VOCI: Unde i-ai lăsat pe liberali? D. BOGOŞ. — Sunt unii cari sea­ ne plângem că se bate, d-stră râdeţi. putea extermina populaţia Sorocii D. Stere explică rolul pe care l'a
D. GENERAL CANTACUZINO: Voi D. BOGOS. Ei n'au o acţiune deci mănă vânt ca să culeagă furtună. La noi bătaia e considerată ca ceva (protestări). Ca să fie pusă în ade­
avut în viaţa politică a românilor
răspunde d-îuî Halippa în cursul cu- nu vorbesc de ei. Partidul ţărănesc Manifestul lui Stere nu vă aminteşte care degradează demnitatea omenea vărata ei lumină chestia politică din Ardeal şi luptele pe care le-a
vântărei mele. arată că cultura de aici e inferioa­ pe Kerenski? (râsete). scă (apl. la Fed. şi basarabeni! din care se desbate aici, nu veţi p u tea; dus în Comitetul Naţional al parti­
Oratorul spune că d-niî Pelivan şi ră şi primejdioasă desvoltărei noas­ Noi nu trebue să aducem ţara pe majoritate). Cum s’au purtat unele face abstracţie de cele 36.000 voturi dului naţional. Am condus o revistă
Halippa răspund pentru d-sa cinstea tre naţioanle. prăpastia in care se găseşte Rusia. elemente din vechiul regat ijeţi ve­ ce mi a’au dat în cel m ai românesc aici, şi veţi găsi acolo, că eu am lu at
personificată cu obrazul lor. Şi a-şi D. INCULEŢ şi DR. LUPU protes­ Oratorul spune eă ţărăniştii au dea din raportul comisiei de anche­ ţinut din Basarabia. Vă daţi seama, apărarea Franţei, când aici se reco­
vrea să văd şi obrazul d-lul Stere tează înpotriva acestor afirmaţiunî. făcut prqpangandă contra statului tă. Acolo veţi găsi vinovaţi, nu între după agitaţia care s’a deaîănţuit manda disciplina germană (apl).
pe care nu Tam văzut in viaţa mea D. BOGOS: Când s’au ridicat oa­ şi de aceia cere invalidarea d-lul noi care am făcut unirea. (Apl.) ciiiar aici, în incintă, de pe banca
(întreruperi). meni ca Stroescu să vorbească în Stere. (Apl.) PREŞEDINTELE: Fac apel la ini. ministerială, cum a trebuit ,s& se des­ Drumul spre Ardeal traces
DR. LUPU: N’admit ca dela tribu­ parlam ent au fost opriţi. mile d-stră româneşti să nu puneţi făşoare alegerea la Soroca sub um­
na parlamentului să faci teatru. D-ta D. IORGA: Am oprit acea cuvân- Intervenţia d-lui general Ave- în discuţie Basarabia cu prilejul u- bra întărită a gtărei de asediu fiindcă prin Basarabia
de două alle nu faci decât teatru (a. trae pentru că soarta Basarabiei nu nei validări. s’a întărit când s’a auzit de candi­ Eu credeam că înainte de a cădea
plause furtunoase- pe băncile ţără­ era încă hotărâtă. (Apl.) rsseu D. CUZA spune ceva. datura. mea. (Nuoi protestări din Austro-Ungaria, trebue să cadă Ru­
niştilor, aplăudă şi basarabenii din D. BOGOS acuză partidul ţărănesc D. GENERAL AVERESCU-----Ob­ D. PREŞEDINTE: Orice aţi. spune majoritate). sia ţaristă (apl.); eu credeam că
majoritate). de regionalism. servaţiile d-lui Bogoş se refereau d-stră d-le Cuz-a, pe mine nu mă in. In continuare ci. Stere enumeră drumul prin Ardeal trece prin Ba­
D. V. MADGEAPiU: La tribună să D. BARCA: D-ta vorbeşti în nume­ numai la,u n grup de oameni poli­ teresează. (Apl.) dispoziţiile'adboc pe cari le luase gu­ sarabia Şi aşa a fost (apl.). Austria
veniţi cu fapte şi dovezi. (Api. le d-tale personal nu şi al celorlalţi tici din Basarabia şi pe aceştia ©u vernul cu prilejul alegerii dela So­ a căzut când nu mal era picior de
D. G-RAL CANTACUZINO. D. Ste­ basarbenî. nu-i recunosc, ca fiind toată Basara­ Reluarea s ta fie i validărei roca. (Vociferări Şi protestări din rus acolo şi după ce s’a prăbuşit ţa­
re între d-nii Halipa şi Pelivan e ca D. BOGOS: Ţărăniştii basarabeni bia. partea majorităţei. Pe d. Săcai'ă îl rismul. (apl.)', Ceea ce a determinat,
un tâlhar Intre doi Crisioşi. (apl. sunt regionalst! şi eî uzează de a- D. Bogoş a făcut o serie de con­ Cuvântarea d-lui Berlescu irită până şi faptul că d. Stere stă atitudinea mea, am spus’o de mal
cons, democrat). ceastă tactică. (Protestări la ţără­ statări şi eu cred că aceste tendinţe, D. BERLESCU vorbeşte despre ac­ cu mâinile încrucişate . Ia tribună. multe ori.
VOCI (dala ţărănişti): Gândeşte Ia niştii basarabeni). nu pot decât să-mi facă rău şi să a- tivitatea d-lui Stere în partidul libe. D- STURZA în faţa lui Makensen Oratorul citeşte un articol al său
ce-ai făcut în 1907. Se produc şi alte Oratorul vorbeşte apoi de curentul runce discreditul asupra României ral, consecvenţa şi onestitatea sa. sta plecat. D. SECARA. Pe noi ne sfi
protestări cari nu se aud. autonomist, despre care spune: că Că este aşa, relev că d. Pelivan a Trecând la perioada neutralităţii,. dează. Vino la chestia cu nemţii). Cititi continuarea tn pag. IV-»). ,J