D IM IN E A Ţ A

U L T IM E L E ŞTTR3 7 : M artie 1921

DIM 1921 I
TOATĂ LUMEA
l b u c u r e'ŞT
ş t iI I

d. S tere nu-znî e u n a d v e rs a r poli-

tic, cfteî a d v e rs a r p o litic îm i p o ate
fi u n b u n ro m â n , n u d-sa. (apl.)
Opera R om ână Teatru DACIA
E u le-am sp u s p ro p rie ta rilo r că Oiseară Duminică 6 Martie C Do mirpeucnţiu e a (L E O P O L D K ft KESSi
d a c ă d. S tere îşi d ă cu v ân tu l, a tu n c i n e a I. G@i.BEN3ERG

Deputatul de S oroca îşi încheie ap ărar’e a.—O rectificare

şi-l v a ţine. C ât p riv eşte de politică
voi vorbi şl voi sp u n e p ă re rile m ele.
D. C. STER E : N u în ţeleg c a u n
AIDA Azi Duminică 6* Martie Mare Matineu
la orele 3 p. m.
Luni 7 Martie 1921
a d-!ui Iorga.—Un protest al d-lui Gr. Filipescu om d eco rat, ch e m a t la Sfat, să fie
Lustige Vogel
s u n t la d o sa ru l C u rţe î M arţiale,
d a t în fa ţa C u rţeî M arţiale. N u în ­
ţeleg de ce g u v e rn u l d -lu l B ră tia n u GIOGONDA Operete 7n 4 rcie
Şedinţa se deschide la orele trei fă­ numele celor morţi pentru a fi pângă­
ră zece minute sub preşldenţia d-luî rite. Nicolae Bălcescu nu s’a dus Sa O ra to ru l sp u n ă că la 1905 a p le ca t
care m ă cu n o ştea m 'a trim is în fa ­
ţa acelei C u rţi ; d u p ă u n sim u lac ru
Marţi 8 Martie
cu D-na S a r a h K anm er în rolul
Duiliu Zamfirescu. duşman (api. strigăte _de bravo la d in R u sia d u p ă rev o lu ţie şi acele de in te ro g a to r, f ă r ă nici o c o n fru n ta ­ Reprezentat!« Extraordinară eu artiştii Titular
Acelaşi afluenţă ca şl în zilele pre­ maţ. şl pe băncile naţionaliştilor). act» a u d a t loc u n ei in te rv en ţii r u ­ re, fă ră precizare, am fo3t trim is fostei Opgre Imperiale1• din Petrograd.
sesara ora 0
cedente. Se remarcă prezenţa în loji Bălcescu s’a dus să convingă pe un­ se şti d u p ă 1907, c â n d fusese n u m it la V ăcăreşti şl d u p ă trei să p tă m â n i
3 foarte mulţi foşti parlamentari. D. guri de politica lor greşită, si n’a umi­ p refect la Iaşi. A cu m a v ă în tre b p u . am fost lib e ra t şi ac ţiu n e a
Iorga şi-a părăsit locul din banca Fe­ lit poporul său în această alianţă. (A- te am m erg e eu Ia Ia şi în tim pul ră z ­ su sp en d ată, c â n d eu sp u n eam o ri să eu d-na El. Woni şl d-nll Celanl, Jean A-
TOSGJk
a fost cu debutul artistei
deraţiei şi s’a aşezat într’un pupitru plauze). El a cerut egalitatea unguri­
din extrema stângă, având ca vecin lor alături de români.
boiului? fin ju d e c a t o ri să se în ch id ă d o saru l.
A m crezu t că tot tre c u tu l m eu m ă Cu n ă d e jd e a că voi putea, vorbi am
tanasiu şi Folescu ■ Le.keie Wrirtraub
P to io g u i din „ P a q l f a e c i “ .
p u n e la a d ă p o stu l b ăn u e lilo r in
pe preotul St. Meteş, Am ţinut să fac această rectificare,
ten ţiiîo r m ele. C are a fo st
D. Stere se întreţine cu ţărăniştii ba ca Istoric, care nu tolerează ca numele oare m ’a fă c u t s ă sccţt „L um ina“ ? vorb eam tn fa ţa u n ei C urţi, u n d e
m o tiv u l
tră it aceşti doi a n i de zile şi d ac ă Cântat de J e a n A t h a n a s i u
$1
SA PH O
sarabeni. DistrlbuindU-se harta Ro- unui Bălcescu să fie amestecat fa trio Căci fă ră m otiv n u există nici. o ae n u era m în tr e ru p t nş fl p u tu t s p u ­
plasă în 4 acte de Qardin
jnânieî-Marî. deputaţii au deschiş-o şi pagină urâtă contimporană (apl. stri­ ţiu n e om enească. n e to
rab en i).
t ad e v ăru l, (apl. preî. laSpectacol tie 3alet
b aea-
In fie c a re J o i
privesc. Caută să vadă unde-I Soro­ găte de bravo). Alătxtrî de moldova- (In p a ra n te z ă o ra to ru l face u n Miercuri 9 Martie
ca!— zice cineva. Şi-au mal părăsit nul M. Kogălnicsanu aust&t întotdeau­ sc u rt istoric a l situ aţiei fam iliei sale O rato ru l a r a tă că C urţile M arţiale ziua şi seara cursuri de dans pentru
locurile obişnuite, d. Buţureanu (naţio
nallst).
na Munteanu. N. Bălcescu. Fac acea­ treb u
în B a sa ra b ia şi a ac ţiu n e ! sa le d in vă, n u de a m â n p re cu m a fost cazul
stă declaraţie si ca naţionalist caic R u sia ţa ristă). V en it In ţa ră , c a rie ra
nu admite ca să pactizăm cu acei car) m ea politică n ’a fost aceia a b ărb a ţi cu d-sa.
e să aib ă o p ro c e d u ră
GrlOGONiDA
ex pediti.
Jo i •SO M a rtie
perfecţionare d-rele îm preună cu ca­
valeri num ai pentru d-nii ofiţeri, o
fiţeri In rezervă, licenţiaţi şi stu ­
0 rectificare a d-lui lorga T reb u ia să vorbesc căci s u n t d a to r
sl-au dat mâna cu inamicul. (Apl. pre­ lor. politici.
lungite, strigăte de bravo la majorita­ u n ră
MŢ s’a o ferit m in iste r în a in te de a p ro fesat tim p de 25 de a n i; am doi
D. N. IORQAî S'a adus în discuţie te. cons.-democr.. liberali sl part. na­ se fl o ferit m u lto r a lto r şi eu n ’am
s p u n s elev ilo r mei, @ â lM S lî
căci a m
denţi, împreună cu fam iliile d-lor.
Taxa 10 lei de persoatai .
Cursurile de dans ale d-lui
copil şi sunt, d a to r să vorbesc şi pen ­
eo O-na R. Brunetto şl di R. Vrăbtescu
numele lui Nlcolae Bălcescu pentru a ţional ardea!). p r im it Am fost rugat, să p rim esc tru eî.
servi unei cauze pe cafe România a D. TRANCU-IAŞI depune ppoectul fu n cţia d e g u v ern a to r g en eral a î Biletele la F E D E R
reprobat-o şl o va reproba întotdea­ de lege pentru asigurările m uncito­ B a sara b iei şi n ’a m p rim it. (Un d e p u ta t d in m a jo ritate face o
\ ap reciere jig n ito a re , de ordin faini-
una (ap!)- Nu trebuie de amestecat reşti în Basarabia. E u care a m d a t cu piciorul în la ­ liar, la care A. d r. L U PU tî »pune :

>
Răspunsul d-lul Stere
0 . C. STERE:, în a in te de a fi ascn l
tifu n d iile p ă rin te şti, c a re am refu zat B rută)
m in istere, ca re n u am a v u t lăco m ia
d e ban i, şi l a p a rtid u l lib eral a ş fî geţî cu v ân tu l.
p u tu t a ju n g e ce voiam , m 'am m u l­
/
PR E ŞE D IN T E L E : D-la dr. re tm - Műit întristaţii: Gara Fried­
man. soţie; Carol şi Isidor Fried­
t a t de d-stră, p rin atac u rile ce le a-
0, Stere Tn continuare D. D-r. L U P U : C hem aţi-m ă la man, copil; Samuel şJi Lama Fried­
ţu m it «ă s ta u la Ia ş i in tr'o m a h ala , ordine, d a r cân d e a ta c a tă fam ilia ni.
duccţl şi p rin în tre ru p e rile ce ee fac, D. C. STERE: fu 1905 când am ple­ în tr ’o casă cu ch iria de 900 lai p e an . n u l om re p e t că a c e la e o b ru tă , (a- man. frate si cumnat; Amalia Spa­
a r a tă că s 'a fă c u t dinainte condam ­ cat în Basarabia ca să iau p arte la Aici, a m s ta t îiţtr’o c a m e ră m obilată, plauze fu rtu n o a se la Fed.) nier. soră; Jacob şi Amalia Fried­
n a re a . revoluţie, am fost dus până ia gară şi în tim p u l n e u tra lită ţii când m i­ D. C. STERE re le v ă că in B a s a ra ­ man. frate şi cumnată; îulia Hof­
E ste ex a ct că B ălcescu a tr a t a t cu de tatăl d-tale. care plângând m’a îm­ lioanele cu rg e au pe s tra d ă , credeţi bia a în fiin ţa t cel d in tâ i z ia r ro m â ­ mann. cumnat $i cumnată; losef ş!
.ungurii în in te resu l p atriei şi solda, brăţişat. că n ’aş fi a v u t toate perm isele şi nesc şi cea d in tâ i tip o g rafie ro m â ­ Roştca Dresner cu Orete; Móricéi
ţlî lu i A v ra m la n o u a u lu p ta t în a r . VOCI: Cum insinuezi atunci? to ate vagoane'© ? (apl. la b asarab e- nească, de a c é la b a sa ra b e n il n u p ot Jules Bleicher, nepoţi si nepoa­
m a ta u n g a ră , D. C-.STERE: Dar dela 1905 la 1914 n ii d in m a jo ritate). 1 p riv ească eu ac eiaşi ochi cu tă, au nemărginita durere de a a-
D.. N IORÁA: N u-î exact ac ea sta au trecut, atâtea ani si s’a scWmbat Ö VOCE: T oţi s u n t cu m u sc a pe care e p riv it alei,
VOCI (B asarabenil) : S ă ascultăm , mentalitatea. Nu bănuesc patriotismul căciulă. 1
duce la cunoştinţa rudelor şi prie
D, T ake Ionescu a sp u s că dacă
D. IORGA (către b a s a r a b e n l: Să nimănui. Au mal fost şi alte declaraţii, D. C. S T E R E . Cu to a tă ca m p an ia p rin tr’u n ac cid en t voî in tr a în C am e. tenilor. încetarea din viată a prea
în v ă ţa ţi ca rte m a l Întâi. sunt şl fapte, lată am aici o hartă în­ ce s‘& due îm p o triv a m ea, n u a m fost ră , d isp reţu l său m ă v a -u rm ă ri. Dis­ iubitului lor ' COAST. MAORI
D. C. STE R E: D acă a ş fi p rev ă zu t titulată H arta Naţiunel Române. în a ta c a t în cin stea m ea. p reţu l să u îl prim esc, (apl. ia bas»- u rm ea ză re g u la i în fiecare M arţi şi
ob!acţiunea ce s’a a d u s, aş fi venit care graniţa © trasă până la P r u t
aci cu tr a ta te de istorie şi a şi fî do­
vedit cu a u to ri p ăre rile mele.
VOCI: Cine a făcut-o?
D. C. STERE vorbeşte despre harta R ă
A cum d. B erleecu m ă în tre a b ă de raM n i). M ai sp u n e a d. T ake Ionescu
ce' su n t în consiliul B ănceî G enerale. că co n ştiin ţa sa m o ra lă n u m ă v a
sp u n d s u n t de 10 a n i şi s u n t şi p u te a ie rta ; d a r a m ce ru t eu ie rtare
Paul Frladmap
A m sp u s ari, că B a sa ra b ia era B asarabiei făcută de Alexis Nour te azi. A m 36 acţiu n i. In ace! consiliu la c o n ştiin ţa m o ra lă a d-lul T ak e fost comerciant în Iaşi. în etate de n e u ri şi s e ra tă cu o rch e stră. I n tr a ­
V ineri de la 4__6 şi 8— Í0 se a ra , în
elegantei© salo an ele „A m iciţia”, in ­
tra re a Z alom it 6. D u m in ica m aţi-
p rim a provincie pe care tre b u ia s’o timpul n eu tralităţii, care a fost scoa­ a m fost in tro d u s de principele B ar- Ionescu? (apl. la Fed, S can d al provo, 44 ani. mort în ziua de 5 Mărfi e rea 10 lei p e n tru to a tă lum ea. S a­
revendicăm . P actu l ce s’a în ch eiat şi să din vitrin! după o zi de expunere; b u Ştirbei, cat de d e p u ta tu l de B otoşani d in ma_ lo an ele fiin d ren o v at com plect se în ­
m odul cum s'a lu c ra t '40 de a n i a după car* arată ce soartă ne-s-ar fi aş- D u p ă v e n ire a g erm an ilo r, eu M eu ; o ritate d. M adgearu, care ad re sea ză o a. c.. după o lungă şi grea sufe­ ch iriază p e n tru b aluri, ceaiuri, etc,
fo rm at o m e n talita te la noi în ţa ră . teptat dacă ar fi fost învingătoare Ru fl. T. R osettî n e-am d a t dem isia, in ju rie d-luî dr. L u p u , re p e tâ n d de rinţă.
In fo rm a ţiu n i la d. M a c ri
O ra to ru l face u n sc u rt r e s u m a ta l s!a (apl. Ia ţărănişti $1 soc.). Aceasta e O ra to ru l d ă ex p licaţii că a fost n e n u m ă ra te ori ch ia r la m a sa ste­ înmormântarea va avea loc Du­
celor spuse in şe d in ţa de erl. greşeală de concepţie, dar o greşeală r u g a t să rev ie a s u p ra dem isiei şi a nografilor. D e p u ta tu l ţă ră n is t D. Cri- minică 6 Martie orele 3 p. m.
Polonia şi România faţă de mgătire. al m are e acela & planului de pre­ sp u s eă p o ate a fă c u t r ă u de a p r i­ şan, d u cân d u -se sp re d. M adgearu preds. Prmul Prezicător
m it în 1910 să facă p a rte d in consi­ in terv in e ch esto ru l (R aritate).
Politica oficială ignora reali­ liu. Cortegiul va porni de la locuinţa
Rusia tatea stărei din Rusia. P reşed in tele cheam ă la ordine pe defunctului, Str. Anastasie Panu
S im plul fa p t al victoţiei A ntantei Pacea de ia Bucureşti
S ecţia la care era m eu n ’a v e a le­ d. M adgearu.
g ă tu ră cu secţia em isiuni! de bilete. No. 10 lia cimitirul Filantropia. „RO M Â N “
n u p u tea să-m i schim be conştiinţa. D. BER LESCU : C redeam e rl că 'isncţluniSe Aceasta tine Ioc de orî-oe altă
D -stră a ţi se rb a t zilele trecute aici A devăraţii autori al păcel dela Bu­ v el d esm inţl. A zi văd că confirm i
a lia n ţa cu Polonia. $i P olonia şi Ro­ cureşti nu sunt d. Marghiloman. Eu ceea ce am sp u s eu de aceea îţi re ­ treb u e să a ib ă o sa n cţiu n e. D a r ce
m â n ia e ra u prim ejd u ite de Rusia. n ’am votat-o. A devăraţii autori al pá­ p et locul d -taîe n u « aici. (Aplauze). san cţiu n e, a d -lu l T ak e Ionescu ? S au
D. C. STE R E : A cţiu n ea u n u i om Invitaţie.
?SlHiS€tJ 6
A titudinea Poloniei la începutul răz­ céi dela Bucureşti sunt aoeţ cari au Chestia zisnilul „Lumina“ a C u rţe î M arţiale ca re d u p ă 3 să p tă­
boiului a fost că a lu p ta t în legiu­ atacat pe d. Marghiloman. m â n i m ă eliberează.
n ea poloneză In fru n te a trupelor a- D. C. STE R E c o n tin u â n d sp u n e A d e v ă ra ta sa n cţiu n e a fost d a tă
Concepţiş oficială ne punea în dile­ n u m e le m eu n u fig u rează tn n icîu n
uatriace. La V iena şi B erlin apăreau ma sau Victoria Rusiei $! renunţarea d o sa r g erm an o fil şi n ici n u p o ate fi­ de ţ a r a m ea c â n d am fost ales în
reviste poloneze cu tendinţe politice pentru totdeauna la B asarabia sau În­ g u ra. In reg istre le B ăncii G enerale S fa tu l Ţ ărei (apl.) u n d e am lu p ta t
au stro file şi germ anofile. In E lveţia frângerea militară până la pacea dela ex istă n işte c o n tu ri pe ca re „L um i­ la u n ire cu p a tria m um ă. S an cţiu ­
deasom eni eşea o rev istă austrofilă. Bucureşti-
L a P a ris de asem eni a p ă re a o re­
n a “ le-a p lă tit ad-ţleî m ilita re ger­
O rato ru l citeşte o te leg ram ă d in m an e, şi altele, de p lă ţi a le ad-ţleî şi e d a tă şi ac u m a în aleg e re a ac­
v istă In care se scria că polonezii au 1916 a lui Poklevski Koziel, care m ilita re c ă tre ziar. B anii pe c a re i-a tu a lă . A d ev ărata sa n c ţiu n e a fost d a ­
n e a a fost c â n d a m fost ales !n lip să
+
in im a În d re p tată spre -F ranţa d a r nu spune că R o m ân ia e d efinitiv p ier­ d a t ziaru l e ra u p e n tru h â r tia co­ tă şi de rege cân d în g rav e m om en­
se pot încrede în R u s ia d u tă şi sa u va deveni o g u b ern ie r u ­ m a n d a tă .
D ocum entele publicate de bolşevici sească, sa u colonie u n g u rea scă . A- D u p ă a c e a sta o ra to ru l face isto­ le po ate şterg e v o tu l d -stră. (apl.)
te m ’a c h e m a t la d ân su l. A cestea n u Cesar Sidoli Salma regretatului Cesar Sidoli,
co n firm ă această a titu d in e a Polo­ ceastă teleg ram ă, spune d. Stere, se ricu l z ia ru lu i „L um ina” ş i sp u n e că Dv. a c u m av e ţi s ă h o tă râ ţi d ac ă
niei. atrib u e d-lui T ake Ionescu (râsete). tir a ju l s 'a u r c a t d u p ă ce s’a făc u t a m loc in a c e a stă C am eră a lă tu r i proprietar şi director al Circului
O rato ru l a r a tă că d u p ă decăderea Veţi s p u n e : A n tan ta a b iru it şi le g ă tu ra cu M oldova. d e ard elen i, care m i-a u d a t acea Regal Român, decedat la 4 Noem-
cu n u n ă de la u r iu n u m ele com itetu­
R usiei toţi polonezii s’a u u n it şi am ru p t co n tractu l. Vă în tre b însă, V O C I: Cine p lă te a să fie trim isă lu i p a rtid u lu i n a ţio n a l; veţi h o tă rî brie 1919 la Münich (Bavaria), a
şi-au fo rm u lat pretenţiile fa ţă de A- u n popor in tr ă în război ca d u p ă 10 pe fro n t ? sosit în Capitală şi va fi depus în Prin şMinta sa proprie în cskvűtmt
d a c ă a m loc în C am eră a lă tu r i de
ustro-G erm ania. S itu a ţia Poloniei zile să aib ă T u rtu c a ia şi d u p ă 3 D. VASU: I a A rd eal „L u m in a” ve­ d e p u ta ţii b a sa ra b e n i (apl.) Veţi spu­ cavoul familiei din Cimitirul Ca­ CIFRELOR” prezice, pe un tfanp limi­
este aceeaşi ca a Rom ânei. ■luni C apitala să fie ocupată. n e a g r a tu i t tolic (Bellu). tat cu date pe taie. zile. care acestea
D. IORGA: Polonia n ’avea stat. D. IORGA. D. S assu are cuvântul. D. C. STE R E d ă lă m u riri că reg is. n e d a c ă pot s ta a lă tu r i de ţă ră n iş ti cu Rămăşiţele pământeşti vor fi a- sunt necesare, ştiind-a te Iert de zile
D. STERE în co n tin u are a r a tă că tre le ziaru lu i s u n t depuse la justiţie. c a re a m p u s d o c trin a acestu i p a rtid
D. C. STERE. A ustrofilul m areşal (apl.) V eţi h o tă rî d a c ă p ot in tr a eu duse în Catedrala Sf. Iosif, Luni neplăcute sau care proecte nu sunt bu­
P ilsu d sk i a fo rm at guvern cu an- du p ă pacea dela B ucureşti, arm atele Ş tiam , c o n tin u ă o ra to ru l, la ce m ă care a m p u s în d iscu ţie reform ele 7 Martie. ne d'gur preds — despre orice mistere
ta n to filu l Paderevsky. a lia te a u in tr a t în tâ i în ţa r ă şi e de p u te a m a ş te p ta sco ţân d „Lum ina".
a g ra re şi electo rale (apl). Marţi, 8 Martie, se va oficia în sufleteşti, afaceri et SERIOS la per­
VOCI. Ai s’aju n g i preşedintele Ro­ p ăre re că şi fă ră să fi in tr a t în r ă z ­ Am sp u s în p rim ele n u m e re că V ăd aci pe b a n c a m in iste ria lă pe Catedrală, la orele 10 dimineaţa, soane serioase — în şedinţă O SINGU­
m ân iei ! boi revendicările n o astre erau reali- seoţând-o am îm b ră c a t c ă m a şa m o r­ RA PERSOANA, discreţia sigură — fac
D. C. STERE. Ş tiam că după că­ tu lu i, dai* n u p u te a m tă csa . P rim u l d. T ake Ionescu, care p en tru ideile un requiem solemn, după care şl In provincie prin corespondentă (dar
mele m ă co n d a m n a şi sp u n e a că cortegiul se va pune în mişcare cu
derea Rusiei va u rm a fata l căderea D.' BERLESCU. A p lau d a ţi d-lor li­ n u m ă r a a p ă r u t la 3 S eptem brie st. su n t utopii. Ideile p e n tru care am mărci pentru răspuns). LA PREZICĂ­
A ustro-U ngariei (în treru p eri la m a­ berali, că spune că d. B ră tia n u să se n . deci d u p ă ce a u în c e ta t luptele, lu p ta t eu triu m fă. A dversarii lo r se onoruri militare, defunctul fiind TOR nu spuneţi scopul sau ce doriţi,
joritate). O cam eră rom ân ească nu sinucidă. (m urm ure). decorat cu ordinul „Coroana Ro­ ctoe e prezicător şi nu ţriito’tor -să des­
poate om orî pe u n om fă ră să-l la ­ D. C. STERE. Eu pot să-i fac lecţii O ra to ru l face o incursie în dom e­ îm p ău n ează cu ele şi fii s u n t în v in ­ mâniei" în gradul de ofiţer şi cu coperi singur acestea. STR. JUSTINI­
n iu l istorie! p e n tru a ju stifica p ă re ­ g ăto rii, ia r eu care le-am a p ă r a t
se să se apere (apl.) d-lui B rătian u , d -stră nu, s u n t în v in su l (api). E n a tu ra l, s ă fie ordinul Sf. Sava, Ordinul Takova, AN No. 6 COLT CU POLONA (PRIN
. Im ed iat după revoluţia ru sească D acă factorii n o ştri oficiali a r fi rile sa le şi sp u n e că artico lele sale aşa, căci triu m fă to rii se rec ru te az ă Coroana Italiană ca cavaler, etc. ROMANA) consul. 9—1 2 - 3 - 7 p. tn.
la 1917 u n g erm an a scos u n volum ştiu t situ aţia, atu n ci p u te au aştep ta tre b u ia u să a ib ă o fo rm ă în care să d in tre acei care ştiu să -şi plece ca­ Duminica după masă nu prezkJ—vitt
ca să tra g ă concluzia despre p răb u ­ pâ,nă în Febr. cân d a izbucnit revo­ p o a tă d a expresie zb u ciu m u lu i să u pul. P o t să fiu în v in s d a r n u -m i voi Fie-i ţărâna uşoară! şî la dotnleîSu chemat taxa dublă.
şirea regim ului prusac. N’arn crezut lu ţia ru să. sufletesc. R elevă p o lem ica pe ca re a Feriţi-vă de cei ce se recomandă c i
că p răb u şire a A ustriei v a veni a şa a v u t’o cu g erm an ii şi concepţia ide pleca ca p u l (apl.) Ca o ri ce om, sig u r sunt elevii m ei 1—31594
de repede şi n ’am prev ăzu t aceasta
Pentru Basarabia care e ra a n im a t d-sa. am p ăc ate şi g reşeli; d a r cân d îm i
D. S tere sp u n e că d u p ă p ac ea d ela rsvizueac co n ştiin ţa şi m â g ân d esc
p e n tru că nu prevedeam in tra re a A- C h iar dacă am ad m ite că concep­
m ericei In ră z b o i (întreru p eri).
Greşeli de concepţie
ţia m ea era fu n d am e n tal g reşită, B u c u re şti a a v u t o convorbire de 6 a n i în c a d ra ţi în tre în c h iso a re a d in
d acă n ’aş fi ex ista t eu, treb u ia g ăsit o re cu K ü h lm an n c ă ru ia i-a spus C h işin ău şi V ăcăreşti. E u n u m ă
la lu n g u l ş ir de je rtfe a l celor 35 de

u n b asarab e an de in im ă care să se că g erm a n ii su b p resiu n e a b u lg a ri­ d e s p a rt de tre c u tu l m eu (apl.) D acă şeîa. Marcu. Liza şl Moritz, soţ şi
Da, dom nilor, am greşit, d a r să sacrifice şi să ridice g la su l de pro­ in te re su l lor.
lo r n e-au im pus o p ace ca re n u e in
' Intristatü: Avram. Simon. Ra-
copil, Samuel si Ana Schwartz cu
NAFTALINA
co n ştiin ţa v ă ia r tă s ă în sc rieţi pe
copii. Adolf şi Berta Schwartz cu
albissimg, solzi ş! globula
vedem dv. n ’a ţi g re şit? (întreruperi, te sta re ca să r ă m â n ă o m ă rtu rie pe T ră im v re m u
se în fu rie şi d. Zelinschi). Să vedem veci de voinţa n e în frâ n a tă a B asa­ nevoe de o am en i ta r i nu de acel ca ri excludere (apl).
care au av u t consecinţe m ai grave, rab iei de a voi să tră ia s c ă ca o ţa r ă se în to rc d u p ă v ân t. (apl.) C hiar de
ri tu lb u ri şi av em m o rm ân tu l m eu şi votul d -s tră d e

Votul d -trâ o r care va fi el n u m ă Marcu şi Sura Hortopan, soră şl

eonii, fraţi, cumnaţi şi cumnate; Sciţi tacrir; tust«
a m ea, u n publicist şi p arla m en tar, ro m ân ească (apl p relu n g ite la ţ ă r ă ­ a r fi g re şită a c ţiu n e a m ea, n 'a fost atin g e pe m ine. In p rezen t ochii tu ­ cumnat a i copii: Avram sî Fany
sa u a factorilor responsabili de r ă z ­ nişti). Eu eram sin g u ru l ro m ân ca­ ea u tilă cauzei n aţio n ale 1 tu ro r b& sarabenilor p liv esc aici (apl. Petreanu. surori, fraţi; Leon şi So­ NE0SALVARSÂN
boi, ale căro r greşeli a d u n a u neno­ re atu n ci p u te am să m ă ridic în fa ­ O ra to ru l expune s itu a ţia din B a. în tre ru p e ri d in m a jo rita te ) Voi s ă v ă fie Wolfshaut, cumnat şi cumnată; fc u m n i t-.W 6 â O S
rocirea ţărei. voarea B asarabiei. P u te a m eu care s a ra b ia care a p re c e d a t iin ireî, p re ­ explic o situ a ţie psichologică: U n
A fost o greşeală de concepţie şi a m tr ă it p en tru un sin g u r vis să-m i cum şi v o tu l S fa tu lu i Ţ ării d a t p en ­ gest a l d -tră poate fi in te rp re ta t ca Ferbu şi Ana Schwartz; Snrl Ba­ LA SOC. FARMADROG
u n a strategică. plec capul în fa ţa R usiei ţa ris te ? tr u unire. P e n tru ro lu l p e care l’am o u n ire sa u ca u n sem n de d e s p ă r­ yer socru; Isac Bayer, cumnat; Bucureşti Str. Regală 9 ifil. 22/â
G reşeala de concepţie, constă în (apl. p relu n g ite şi strig ă te de bravo a v u t la U n ire, a lă tu r i de rege a m a- ţire. Cum n u p u te ţi concepe A rdea­ Hersch Bayer, cumnat; Debora şi
re n u n ţa re a la B asarabig. în caz de la ţă ră n işti). z ista t la d efilarea a rm a te i, a m fost lu l fă r ă ard e len i, to t a ş a n u p u te ţi Dr. Copelman; Fany şi E. Calma-
victorie rusească. E a rezultă, d in de­ A cum d u p ă ce am fost tâ r â t în no d istin s de reg e cu cea m a l în a ltă concepe -B asarabia f ă r ă b a sa ra b e n i novid; Fany şi S. Rabinovicţ. ne­
c laraţii oficiale şi fapte ca re n u pot ro i şi am b ă u t p â n ă la fu n d p a h a ru l d eco raţie şi am p rim it d e la reg e te­ apl. p relu n g i la b asarab e n i). poţi. au nemărginita durere a vă
fi contestate. - u m ilin ţei, p u te ţi să m ă trim ite ţi la le g ra m a de m u lţu m ire şi felicită ri Ş ed in ţa se su sp e n d ă p e n tru 10 m i­ anunţa încetarea din viaţă a prea
O ratorul spune că p rin tre cei cari eşafod, eu s u n t m â n d ru că m ’am p e n tru a leg e re a m e a ca p reşed in te nute.
au re n u n ţa t la B a sara b ia e şi Nicu expus la to a te acestea. In m ine g ră ia u a l S fa tu lu i Ţ ării. iubitei lor
L a red esch id ere se d ă cu v â n tu l
FRipescu. (D. Gr. F ilipescu v rea să a tu n c i to ate g en e raţiile stinse. Aş fl

d. dr. L upu. je rtfit (apl.)

A m g re şit şi u n ii şi a lţii şi îm p o ­
în tre ru p ă . Ţ ărăn iştii îl îm piedică. fost u n n em ernic d a c ă a ş fl lip sit a- triv a g reşe lilo r n o a stre ţa r a a eşit
A lt conflict în tre cons.-dem ocraţl şi tu n c î d ela p ostul m eu şi n u m ’aş fi în tre g ită, {apl. la Fed.)
C red eam că la n o i ea şl în P olo­
p ă rin te lu i LucacL
fúfM elui Lucasi
P Ă R IN T E L E LUCACI. — Spune
MINI BITER .

IN ETATE DE 49 ANI
Paşcani-Tg. Neamţu
) Se aduce la cunoştinţa ono- jf
D. C. C. B R A E S C U : Se a ta c ă m e­ A m a v u t şl eu u n fra te a c ă ru i n ia , to ţi o am en ii tin e ri v o r c ă u ta că In im a i-a tr e s ă lta t de bucuri«
m o ria u n u i p a trio t m are, treb u e să cruce n u se ştie n ic i azi u n d e este. să se în ju n g e la g re a u a sa rc in ă de cân d a p ă şit p ra g u l C am erei R om â­ încetată din viată după o scurtă I râtului public că pe distanţa §
vorbească. S p u n a c e a sta p e n tru p rim a d a tă în a o rg a n iz a ţa ra . L a m in e a u venit niei Întregit©, d a r a a v u t o sin g u ră suferinţă Sâmbătă 5 Martie a. c.
pub lic şi pot a c u m a să-t ad u c pe si­ d -n ii G rigore F ilip escu ş l C. A rgeto. d u rere, la v a lid ă ri, c â n d a vă- rugându-vă a lua parte la ceremo­
P a ş c a n i-T g . K e a m fa 1
Intsnrnţia d-lui Gr. Filip?scsi criul a c e sta o co ro a n ă în B a sara b ia ianu.
D. GR. N. FIL IPE S C U . — Se atac ă lib e ra tă (apl. Fed.)
nia funebră ce va avea loc r.zî U ------- c i r c u l ă z i l n i c — * I
D. GR. F IL IP E S C U : Im f p a re b i­ fCitit! eoni în pag. IV-a). Duminică 6 Marfe. ora 2 jum. p.m.
m em oria ta tă lu i m eu p r in tr ’o in si­ T rec a c u m a la a titu d in e a m e a în ne că m i-aî d a t ocazia să sp u n aici
Cortegiul funebru va porni dela I DOUA AUTOMNIBUZE I
n u a re că N. F ilipescu s’a r fi dezin­ tim pul răz b o iu lu i (în tre ru p e ri, in te r, ceeace m i-a î sp u s în c a sa d-taîe.
te re sat de B a sara b ia. Dv. n u puteţi v en ţia p reşed in telu i). C am era ad m ite
u ita convorbirile ce le-aţi av u t în să se p re lu n g e a sc ă şe d in ţa .
1904 cu p ărin tele m eu. D. d r. De-me-
tresc u ca re a a s is ta t la în tru n ire
sp u n e c ă p ărin tele m eu n ’a făcu t a- războiului
V O C I: Să s p u n ă ac u m
pescu.
Atitudinea d-lui Stere în timpul D. C. ST E R E In co n tin u are v o r­
beşte de v izita d -lu i T ak e Ionescu la
C hişinău.
d, F ili­Teatrul Regina Maria
COMPANIA DRAMATICA „BULANDRA"
Azi Duminică 8 M artie MATINEU
C O C O ŞU L NEGRU
locuinţa
raelit.
defunctei, Splaiul Vasile
Alexandri No. 22, spre cimitirul Is­
I
servind publcul în mod “
conştiincios s
cea d ec la ra ţie la B răila. P . GEN. CANTACU2INO: P e m ine SEA RA
L a 1904, în vrem ea d e z astru lu i ru s fiindcă m ’a ţl s ilit să isprăvesc p a r ­ Intervenţia d-lul Take Ionescu
în M anciuria, cân d se p reg ă tea r e ­ te a fin a lă a m e a a Ieşit h a la n d a la . D. TAKE ION ESCU : M’a m d u s la „C A F E N E A U A M IC Ă 1 Compoziţie D IN Ţ I
volta în R usia, ştiţi p rea bine că a ţi D. C. STERE t A m ră m a s la B u c u ­ C hişinău să v ăd şi eu B asarab ia. Luni 7 M artie (Montan) pentru cremă de ghete fix a ţi în cau ciu c şl a u r. L u c ră ri ar­
p lă n u it cu ta tă l m eu d esro b irea Ba­ reşti, fam ilia m e a se a fla a tu n c i Am v o rb it cu p ro p rie ta rii b a s a ra b e n l
sa ra b iei. A ceasta pen tr a c ă îm p re ju ­ 1a, Iaşi, d a r n ’am fost m obi­ c a ri m i-a u sp u s c ă g u v e rn u l ro m â n
C A F E N E A U A M ICA „N igrosin“ original Beyer Ulei tistice g a ra n ta te . P lom be şl extrae>
iot 10 Martie MATIMEU de nurban a soaiţ la: ţln n l lă r ă d u re re . L a v ech iu l şi cu­
ră rile de a tu n c i lă s a u să se cread ă liz a t n ic i o d ată. A m p rim it o le-a fă g ă d u it c ă îi v a re sp e c ta In
că B a sa ra b ia n e -a r putea veni în a ­ în să rc in a re b enevolă şi m i-ana d a t c h e stia a g ra ră . D. S tere le -a sp u s să J cu preţuri reduse Fiii*» W eisse ber-ţ noscutul dr. dentist A. G oldenbers.
in te a A rdealului. dem isia cu o .iu n ä în a in te , a c te le in tre în S fatu l Ţ ării. Eu, p e n tru care C A F E N E A U A M IC Ă ' C ai«» 13 S e p t e m b r i e Me. 4 3 str. P a r is 25 (casa Z laţen).