E d iţia d e s e a r a
Anul XIT — No. 3604.
FONDATOR
A L E X . V . B E L D IM A X IJ
A b o n a m
Un a n
Ia ţ s r a ................ 30 lei
In străinătate. . 50 „
IO b a n i î n t o a t a ţ a r a
.15 „ „ s tr ă in ă ta te
Un n u m ă r vechili b a n i 2 0
Dibăcie şi logică
Presa guvernamentală a pri­
mit de la o vreme o ciudată
însărcinare : să pue la rezon
Europa.
S’aü sfirşit in ţară toate,
guvernul d-luî Cantacuzino
a rezolvat toate problemele
A
politice şi economice, împru­
mutul l’a realizat, taxele de la
4 Porţile de fer le-a suprimat,
chestia rentei şcoalelor din
Braşov a rezolvat-o, Mitropolit
în Macedonia a numit, liniş­
tea în ţară a întemeiat-o, toate
reformele urgent trebuincioase
le-a realizat, toate rănile tre­
cutului le-a vindecat. Acuma
nu i-a mai rămas de cit să
dea lecţii Europei şi s’o puie
la rezon.
Mai íntiiü a pus la locul
säü pe partidul radical din
Serbia. Acest partid de guver-
năinint care a condus statul
şi care ’1 va mai conduce şi
în viitor, cu voia ori fără voia
d-luî Alecu Catargiü este mal­
tratat in presa partidului con­
servator de la guvern cu o
viol nţâ de neînchipuit. Aceas­
tă campanie face parte , din
marea colecţie a deşteptăciu-
nei politice conservatoare şi
se produce tocmai la mo­
mentul psihologic adică toc­
mai în momentul în care în­
treaga Europă este unanimă
spre a dezaproba politica re­
gimului din Belgrad.
Acuma iată şi rezultatele a-
cestei campanii însemnată cu
pecetia imbecilităţei politice:
pe de o parte am devenit încă
o dată suspecţi Rusiei tocmai
V în momentul în care marele
imperiu e pe deplin înţeles
cu Austria şi cu Germania, iar
pe de alta ne expunem !a re­
presalii din partea radicalilor
Sîrbi in viitor. In adevăr, un
ziar din capitală anunţă că
ziarele radicale sîrbeşti aű a-
nunţat deja că prima grijă a
radicalilor cînd vor mai veni
la putere va fi să rezilieze
contractele încheiate cu noi
pentru furnizarea sărei.
Ei, şi ?.. Oare această ţară
nu e datoare să plătească o-
noarea de a fi condusă de
marele aristocrat Alecu Ca-
targia?
Insă presa guvernamentală
nu se mulţumeşte numai cu
atita ! Serbia ?.. Dar ce este Ser­
bia faţă de vasta competenţă
critică a conservatorilor noştri ?
Pentru talia lor gigantică tre­
buie alt-ceva mai mare, mai
puternic, sub condeiul lor tre­
buie să geamă alte state mai
vaste, alte popoare mai puter­
R olul tin erim ei
D e la început trebue să explic că vincii de peste Carpaţî, n’aü de ce avere a sate de nenorociţi, bătăile, de mizeria, de nedreptatea, de co­
prin „tinerime“ înţeleg pe acea parte se bucura şi de ce se mîndri arun- injuriile, etc — , oare brutalităţile şi rupţia cari domnesc la noi?
încă tînără a «ne! generaţii care a cîndu-şi privirile dincoace, n’ttă la necinstea poliţiei noastre, şi multe
terminat studiile saü şl-a început o ce rîvni, n’aü la ce invidia. Cînd altele pe care nu le mai înşir, nu slujbe aci saü dincolo şi nu le ca­
carieră, luînd astfel loc printre ce­ cu împuşcarea ţăranilor la Slatina împrăştie groaza despre noi în ne­ pătă de cît aci, poate că sínt dis­
tăţenii ţării.
D. Iorga pe lîngă c ’ar dori să din Sibiü, martoră oculară a acelor Să se noteze că aceste zeci de mii că poporul, masele romîneştî din
vadă tinerimea noastră consumînd sîngeroase grozăvenii. Ea spunea că de servitori nu sínt domesticitatea Ungaria, n’ar dori să ne vadă stă-
tot ce e romín, şi pentru trebuinţele va povesti cum se împuşcă oamenii obicinuită din oraşe, drojdia popu­ pînii lor, ba s’ar împotrivi poate cu
corpului şi pentru acelea ale spiri­ cu duiumul în Romînia, aşa cum nu laţiei, ci popor de la ţară, „talpa tărie.
tului, ar mai dori s’o vadă mereu se face în Ungaria, şi că va sfătui casei“ de dincolo. Pe ea o coru­
cu ochii aţintiţi la nevoile şi pro­ pe rude şi pe prieteni să-şi întoarcă pem, o jefuirn, o batem, o îngrozim graniţa se întoarce uimit de regula,
blemele neamului încă subjugat. Chiar privirile cu scîrbă de la noi.
dacă ar fi să-nti atrag blesteme sail
injurii, eü voiü exprima dorinţa de-a menea teribile impresii nu sínt fă­ vin anual să vîndă lapte, brînză, domneşte dincolo. Care din romînii
o vedea luîndu-şî ochii de la gra­ cute pentru a fi tăinuite. De altmin­ unt, cutreerînd ţara romînească. Ele de peste munţi ce ne-aft vizitat s ’a
niţă şi aţintîndu-î exclusiv în interi­ trelea nu numai Sibiul, dar toate aü contact cu populaţia săracă, îî întors de la noi cu aceeaşi impre­
orul ţârei. Să explic de ce.
Am zis că cel mal bun şi eficace
mijloc de a fi naţionalişti, de-a ne
servi neamul în totalitatea lui, de mântătoare, că guvernul ucigaş a n ’are de tinde, că n’are vite, şi dacă să-l conducem şi să ne urmeze !...
a-1 grupa intelectualiceşte şi morali­ mărturisit că se teme de-a face o le are de-abia de se va putea plăti
ceşte într’un singur mănunchifi so­ anchetă la faţa locului. Acest sânge de datorii vînzîndu-le.
lid— politiceşte nu mai zic, că ar fi nevinovat vărsat a îndepărtat de la
prea mult — este de-a face din re­ noi multe sentimente, pe cari cu cari cutreeră satele, oraşele, bîiciu- ţărani inculţi. Sînt numai ţărani.
gatul romín o ţară la care fraţii no­ greii Ie vom recâştiga ori cît vom rile, nu văd oare şi nn se îngrozesc Limba le este interzisă în biserică,
ştri de pretutindeni să privească cu studia şi ne vom ocupa de cele ce de mizeria ţăranului nostru ?
iubire şi cu jind.
w In loc să avem noi. ochii aţintiţi
asupra lor, să şi-i aibă ei asupra vitori vin în Romînia de peste munţi. cinstită de dincolo ca administraţia unii, că tot sínt părţi din poporul
A »oaştrăj cu mîndrie şi interes.
e n t e
Şase lu n i T re i lu x i
15 lei 8 lei
25 „ 13. „
nice; Epoca de ieri trage un
zdravăn frecuş guvernului fran-
cez. Şi iarăşi întocmai ca cele­
brul Eremia, iarăşi la momen-
tul psihologic şi cu oiştea in
gard.
Epoca abuză pe guvernul
francez că ar proceda cu prea
multă asprime în potriva ad­
versarilor săi, tocmai in mo­
mentul in care regimul din
Franţa este aprobat şi susţi­
nut de toate guvernele euro­
pene, de Germania cea d’intii.
Şi încă presa guvernului con­
servator atacă cu atîta curagiű
guvernul republican al Franţei
atunci cînd guvernul acestei
prese—după cum se şopteşte—
a făcut numeroase şi despe­
rate insistenţe pe lingă d. Hen­
ry, ministrul Republicei la Bu­
cureşti, ca să stărue la Paris
pentru contractarea împrumu­
tului.
Dar logica?.. Oh! logica ie
superbă! Pe cînd aprobă re­
gimul de la Belgrad şi dă
mină de ajutor regelui Mi­
lan fiind că voeşte să distrugă
un întreg partid de guvernă-
mînt şi să Irimeată la spinzu-
rătoare ori la eşafod pe o mul
ţi me de bărbaţi de Stat, Epoca
face aspre mustrări guvernu­
lui din Paris fiind-că arestează
ciţi-va demagogi cari strigă pe
toate stradele că vor revoluii-
unea şi răsturnarea actualei în­
tocmiri politice.
Marea nedomirîrea zilei este:
mîlne cui vine rindul: Rusiei
Germaniei, Americeî? Cui?...
Const. C. B a c a lb a şa
I --- ------ ;------
DIN FUGA CONDEIULUI
G eografii de la Epooa
Confraţii de la „Epoca“ aü devenit mai
geografi do cit cei mai autentici franţujî.
In numărul de erî acest ziar, sub titlul
Din provincie, publică corespondenţe din
mai multe oraşe în ordinea următoare .'
W örishofen, Vaslui, R.-Vîlcea, Tul-
cea.
Noi, cu slabele noastre cunoştinţe geo­
grafice, nu cunoşteam pînă acuma in
ţara noastră nici o comună, nici o cătună,
nici o localitate cu acest nume; ştiam a-
tîta că Wörishofen este situat în Bavaria
şi că această localitate a devenit; celebră
graţie părintelui Kneipp.
Ori, poate, conservatorii fără ştirea noas­
tră, aü cucerit Bavaria !..
Mai ştii 1
V ax.
COTIDIANE
O IDUIE
Se ştie că guvernul conservetor tocmai
cînd aü început ploile adică cînd toată
lumea erea sigură că vom avea fîn în­
destul, s’a apucat ca să cumpere fîn din
străinătate. Acuma să dăm şi noi o ideie
acestui genial guvern.
Din toate podgoriile vin ştiri că s’aü
făcut anul acesta struguri ca nici odată,
că viţele gem, că ciorchinii atîrnă de pă-
mint, prin urmare e perspectiva că se
va face vin mult şi bun. Iată, deci, o
minunată ocazie pentru guvern ca să fur­
nizeze ceva vinuri din străinătate.
Ungurii sínt foarte dispuşi ca să ne
servească !
Căci ce se întâmplă astăzîchiar de-arn şi întoarse corupte, oare lefurile ne­ deţi că nn înţeleg că la noi legile
presupune că tinerimea din regat plătite — numai eü cunosc cazuri sínt o bătae de joc, vecinie neapli
s’ar interesa foarte de aproape de numeroase şi scârboase, persoane cate saü călcate pentru nouă zecimi
nevoile romînilor de peste graniţă ? bogate mîncînd lefurile şi economiile din populaţie ? Credeţi în sfîrşit câ
Să vedeţi. slugilor şi jn rîn d în justiţie că romînii de dincolo cari ne vizitează
Cei de dincolo, din Transilvania, nu le-a mâncat, poduri de case pline saü ne cunosc din citite ori din au
Banat, Bucovina şi cele-l’alte pro­ cu lăzi de Braşov conţinând întreaga zite nu’şi daü seama de spoliarea,
am publicat scrisoarea unei romînce numărate comune de peste munţi ? puşi să ne judece bine. Mă tem însă
de ţara rominească.
Sínt sigur că a făcut-o, căci ase­ Pe de altă parte mii de ţărance ţiei, de bunul traiü material care
proviaeiile limitrofe aü trebuit să văd mizeria, ştiu că dacă ’şi pot sie ? Şi mai voim, vai de capul nos­
afle şi să se cutremure de cele pe­ vinde produsele în Romînia, este că tru 1 să stăm în fruntea neamului
trecute la Slatina, aşa de înspăi­ ţăranul romín nu poate vinde că romînesc, mai avem pretenţia ca
Numeroşii negustori de dincolo por romînesc de orăşeni culţi şi de
interesează pe romînil de dincolo. Credeţi câ toţi aceştia nu com; romînl, sufăr cea mal groaznică
In fie-care an zeci de mii de ser­ pară administraţia relativ bună şi dintre apăsări. Iată deci, ar exclama
Oare femeile şi fetele venite curate noastră barbară şi neonestă! Cre­ nostra cari stau materialiceşte şi in*
II STRANGE RAU !
Ii strînge rău cu uşa «Nenea Iancu“.
După ce s’aii slujit de dinsul şi de
trecerea lui pe lingă populaţiunea Capi­
talei, în special pe lingă alegatorii din
coloarea de verde, după ce Bau pus în
buza tunului, în atîtea şi in atîtea îm­
prejurări grele, acuma guvernamentalii
în cap cu d. Filipescu aü voit să ’1
puie la dosar sub pretext că ie beţiv.
Apoi, dacă e beţiv, pentru ce d-niî a-
ceştia i’aü ales de două ori consilier co­
munal şi ajutor de primar şi pentru ce.
acum o lună aü voit să-l numească
într’o funcţie superioară la Senat ?
De cît la «Nenea Iancu» asemenea
argumente nu au trecere, şi dc aceea
dînsul îi strînge amarnic în cleşte.
Stop.
Adversarii lui Dreyfus
Gen. Golise, d. Cavaignac, gen.
Boisdeffre.
U ltim a, sp e r a n ţa
Azi d-nlî Banghereanu şi Ficşinescu.
osindiţi la un an de zile închisoare ca
escroci de Curtea de apel din Craio­
va, vor veni înaintea înaltei Curţi de
casaţie ca să ceară casarea acestei ne­
drepte şi monstruoase deciziuni.
E grozav să te gindeşti că făcind po­
litică în ţara românească rişti, atunci
cînd loveşti in interesele de clasă ale
pătureî conducătoare, să te trezeşti o-
sindit pentru escrocherie !
Credeam că magistratura se va putea
ridica de-asupra patimilor şi intereselor
de clasă şi va fi una şi aceeaşi, dreaptă şi
egală pentru toţi. Ne-am înşelat, in
ceea ce priveşte tribunalul şi Curtea şi
singura speranţă ne stă in judecătorii
de la Casaţie. Tragem nădejde că cel
puţin acolo se va da dreptate acestor
oameni şi că judecătorii înalţi cari aii
dreptul să cenzureze instanţele interi­
oare, işi vor da seama de monstruozita­
tea juridică şi socială, ce s’a comis la
Craiova, o adevărată crimă de lese u-
manitate.
Banghereanu si Ficşinescu, osindiţi
definitiv ea escroci, la un an de zile
de inchi oare, ar fi o pată neştearsă pe
hermina albă a justiţiei şi o diziluzie mai
mult pentru o întreagă generaţiune care
a plecat acum două-zeci de ani, după
cucerirea unui ideal sfint, si care azi
ajunge a fi pusă alăturea cu pungaşii
şi înşelătorii!
Ad.
Deşteptâcinne conservatoare
Voiţî o nouă probă despre deş-
teptăciunea conservatoare ?
la t'o :
L a Piatra situaţia politică s'a dat
d-luî colonel Iloznovanu care, la rîn-
did săli, a trecut-o d-lui Nicu Albu,
fostul prefect liberal. D. Nicu Albu
Cîţi-va tineri cari x o f să capete
Ori-care dintre aî noştri care trece
de curăţenia, de întinderea instruc­
Să trecem şi la Basarabia. Acolo
nu mal avem de-a face cu nn po­
n’aü voe să se creadă şi să se zică
Joi 5 August
D IR E CT O R P O L IT IC
C ONST. M I L L E
A n u n c in r i
f ''â î s l ^ ş i n a IV Lei...................... 0.).50 ban
JE .1 t<l]f\
ä , III .......................... 2.-
2 .- „
v . b Í r o c r il e z ia r u l u i
tî. — f j rada s ü v l n d a r - II
Xi TELEFO N
este astăzi arbitrul situafuneî, d-sa
a ales consiliid comunal, d-sa n u ­
meşte pe funcţionari, d-sa e tot atît
Şi încă nu ar fi oare bine să se oblige
companiile ca să adapteze la partea
dinainte a vagoanelor niscai lămpi GermaniaînafacereaDreyfus
de puternic astăzi, pe cît era ieri. D. cn puternice reflectoare pentru a
D e c la ra ţiile d-lor C asim ir-P érier şi g en e ral M ercier (după notele
Em il Zaharia, cumnatul d-luî Albu, lumina calea la cîţi-va metri mai
stenografioe) În a in te a c o n siliu lu i de rä zb o iü d in R ennes.
a fost num it avocat al primăriei; un nainte ?
văr al d-luî Albu a fost num it po­ C erb er In c id e n tu l dip lo m atic din 1894 Şi aci, după declarafiunea ce am
liţai, în sfîrşit tot asemenea de la Modul cum a fost condusă ancheta în făcut-o respunzînd la apelul adresat h
procesul căpitanului Dreyfus în 1894, a lealitatea mea, conversafiunea a luat
Copiu
mic şi pînă la mare. "• e w
provocat atunci un grav incident diploma­ un caracter mai oficial şi mai diplo­
In schimb t o ţ i conservatorii, afară tic între Franţa şi Germania. Abia acum matic.
de primarul Andrieş, s'aii grupat în
dizidenţă, aü fost scoşi din toate şi văduvele înaintea consiliului de räzboiü din R> n-
nes, s’aü dat pe faţă toate amănuntele mo­
mentului critic prin care a trecut pacea
Am zis d-luî de Münster:
— S’a făcut apel la lealitatea mea.
funcţiunile şi aű rămas ca să mai
tragă pe dracul de coadă. ţăranilor ucişi europ- ană. Credem interesant a reproduce Ştiţi totul.
aci, in extenso, daclaraţiiie făcute de per­ Mă întrebaţi acum cum să aplanăm
I n Tg.-Ntiamţu ca şi în Piatra la Slatina şi prin satele judeţului Olt soanele cari aü avut rolul principal în acel incidentul. Ei bine! in această depeşă,
conservatorii toţî s'aii grupat în po­ timp. se zice ca să se întrebe pe d. Casimir-
aşteaptă în m izerie ajutor Mai întîi Périer dacă e dovedit că ambasada Ger­
triva administraţiei, aű format un
club şi aii ales preşedinte de onoare de la generozitatea acelora D e c la ra ţiile d -lu i C a sim ir-P é rie r mană e implicată in afacerea Dreyfus.
pe d. Panu. Cu alte cuvinte în a- cari protestează in potriva — Afacerea Dreyfus a dat loc unui Eü respond ambasadorului că nu vom
incident pe care l’am expus intr’altă implica ambasada Germaniei in aface­
cest judeţ toţî conservatorii sínt în asasinatului de la gara incintă, dar pe care-1 voiţi aminti aci. rea Dreyfus, că nimic n ’o stabileşte,
dizidenţă şi toţî liberalii în funcţiune. Slatina. Fac alusiune le incidentul diploma­ căci documentul n’a fost solicitat de am­
Aşa regim imbecil de multă vreme tic. basadă, şi că nu pot face responsabile
n'a avut ţara ! La 5 Ianuarie, ministrul de externe a ambasada de hârtiile pe cari le poată
Dragoş. Adversarii Iul Dreyfus fost in călătorie; preşedintele consiliului primi şi că nu putem fi făcuţi respon­
a venit să ma vază la Eliseű. El mi-a sabili de hirtiile pe care le primim; şi
remis textul unei telegrame pe care că cred că dacă va apare o notă—cum
Congresul albanezilor ambasadorul Germaniei a primit-o de aű fost anterior inserate in ziare note
la Hohenlohe. Să-î dau lectură ? de la Havas asupra aceluiaş punct— ar
P reşed in tele: — Da. fi fără îndoială de interes ca o nouă
In conformitate cu morav uri la noastre
bizantine, guvernul a interzis pe sub mi­
D. C asim ir-Périer.—Iată textul te­notă, dacă ea va fi redactată (ş\ redac­
legramei pe care d. de Münster a co- tarea aparţine d-luî preşedinte al con­
nă congresul proiectat de albanezi, ur- mumcat-o preşedintelui consiliului şi siliului şi nu mie), să nu difere mult
mînd absolut aceeaşi politică ca şi Dimi- care a fost remisă in mîiniie mele. E de notele anterioare.
trie Sturdza, care de sigur ar fi făcut însuşi textul ambasadei germane.
întocmai d a c ă i p i r fi fost la putere. In Căci, dacă ar fi o diferenţă in aceste
note, nu vor lipsi cercetările asupra
acest caz actualii «uvernânţi ar fi protes­ M. S, împăratul avînd toată încrederea
tat din fundul rărtechilor şi ar fi înfierat în lealitatea preşedintelui şi guvernului re­ punctelor de diferenţă şi aceasta ar fi
purtarea trădătorului. Azi boerul s ’a publicei, roagă pe excelenţa voastră a spu­ un noii element de discuţiune.
schimbat şrf fiind că o infamie nu se ne d-lui Casimir-Périer că dacă este do­ Ambasadorul mi-a cerut asupra a-
mărturiseşte, foile poliţieneşti caută să jus­ vedit că ambasada Germaniei n’a fost nici cestui punct o notă formală.
odată implicată în afacerea Dreyfus, Ma- I-am răspuns inc’odată că nu eú
tifice această măsură slugarnică faţă de
turci ponegrind pe iniţiatorii congresului.
jestatea sa speră că guvernul republicii nu sínt acela cáré pot s’o redactez.
va evita s ’q declare. Am luat precauţiunea de a-i spune că
Argumentarea reptilelor e .aceasta : Nu Fără o declaraţiune formală, legenda pe dacă o notă, ca acea pe care o doreşte,
s’a interzis congresul, dar cai. ce l’aîi con­ care presa continuă a o propaga pe seama ar fi agreată de preşedintele consiliului,
vocat. nu aCi nici o automate morală ambasadei Germaniei va compromite situa-
ca să’l convoace şi de aceea n’o să vie ţiunea reprezentantului împăratului. mî-ar părea indispensabil de a nu se
^Kemnat) D e H ohenlohe. viza nu numai ambasada germană, dar
nimeni... nici o altă ambasadă şi legaţmne din
Aceasta însemnează că sîntem în toate De acord cu d. preşedinte al consi­ Paris, căci alt-fel s’ar găsi interesaţi s’o
apucăturile fanarioţi, că în loc să se de­
clare că Romînia trebue să fie la discre­
liului şi după o conversaţie avută cu vadă apărind.
el, am dat pentru a doua zi Duminică, îmi părea deci necesar de a se face
ţia şi a lui Milan, asasinul şi imoralul la ora 1, o intilnire in cabinetul meü o afirmare «că nici o ambasadă saű le-
potentat, şi la discreţia masacratorului ar­ de la Eliseu, ambasadorului Germaniei. gaţiune din Paris nu e implicată» (de
menilor dm Stambul şi că prin urmare Generalii Chanoine şi Mercier. Am început prin a-i observa că for­ oare-ce acesta era cuvintul depeşei) in
din ordinul sultanului s’a interzis con­ ma prin care am fost invitat să fac de­ afacerea în chestiune.
gresul,— în loc să áidSSíHÉMiíte-, se mersul, a fost cam insolită, că nu D. de Münster mî-a zis că va referi
aleargă la mofturi şi se declară că n’o să CARNETU L M EC sint de cît un şet de stat iresponsabil, la Berlin.
vie nimeni la un congres, care a fost şi că in realitate trebuia să adreseze Mî-a cerut o nouă întilnire pe care
in te r z is !...
. Jar streinii deplîngînd pierderea vechei Timpuri tragice această comunicare ministrului de ex­ i-am acordat-o telefonic a doua zi ; şi
terne şi in lipsa lui preşedintelui con­ după două zile ambasadorul a venit
noastre ospitalităţi, rîd de sigur de chi­ siliului; dar rclevind in această depeşă sa-mi spună că a primit prea tirziii
Drama care se petrece la Rennes,
pul nostru de-a ne ascunde infamia. lupta a două caste, cea m ilitară, faţă
de cea civilă, şi lupta grozavă b li­
că nu se adresează numai guvernului, răspunsul din Berlin şi că incidentul
nu se adresează nici chiar numai şefu­ poate fi considerat ca închis.
Sfinx.
nul om ca să înlăture iţele celei mai lui statului, că numele meü personal O bieoţiunile d-lui g e n e ra l M ercier
e citat în cceaslă depeşă, considerînd
teribile acuzări in potriva’i, se com­
plică prin încercarea de asasinat fă­ că demersul făcut nu e un demers de un D. general Mercier, releyînd aci ste de-
L um ină! cută in potriva apărătorului lui D rey­ caracter oficial, dar că e o conversaţiune claraţ uni alo fostului preşedinte al repu­
din partea împăratului, ce doreşte s’o blicei franceze, a făcut asupra lcr urmă­
fus, avocatul Labori.
Alaltăerî seară, pe Ia orele 10, Patimile trebuie să fie aşa de do­ aibă cu mine prin intermediarul sáű; toarele obieeţiuni, — foarte importante şi
caracteristice prin faptul că d-sa era pe a-
că în aceste condiţiuni incidentul nu tunci ministru de războiu.
tramwayul a călcat un om, în mij­ goritoare, atm osfera trebuie să fíe ;
locul Capitalei, într’unul din cuartie- prea încărcată, ca un fanatic să poate fi de cit un incident personal şi Generalul Mercier s’a exprimat ast-fel
nu un incident diplomatic, de oare-ce
rele cele mai freeuentate! se încerce să împiedice judecarea a-
cestul proces p rin asasinarea unui a făcut apel la lealitatea mea personală, — Pentru a se vedea ceea ce am fă­
Este un lucru de necrezut. cut la 1894, trebue să ne amintim ex­
înţelegem un asemenea accident om.
ambasadorul va fi ascultat.
Cind vor mal trece anii şi se va Şi i-am spus că piesa caro s’a numit act care a fost situaţiunea politică in
pe cîmpie, acolo unde nu e lumină, putea judeca cu singe rece această borderou a fost găsită la ambasada acel moment.
şi din pricină că un tren nu poate tragedie socială, i se va putea n u ­ germană. D. Hanotaux a definit-o spunînd, în
El a părut foarte surprins şi mi-a depoziţia sa înaintea Camerei criminale,
fi oprit aproape instantaneu, dar ca mai atunci aprecia in chip complect,
tramwayul să calce şi să omoare un m ăreţia ei dramatică. Osîndirea n e­ zis: «Oh ! nu e posibil ca o piesă im­ că situaţiunea diplomatică a devenit
portantă sa fie ast-fel rătăcită in amba­ foarte delicată şi că in tr’un anumit mo­
om culcat peste şine, aceasta, încă o dreaptă a unui om, pălm uirea drep-
dată, e o întîmplare de necrezut! tăţeî, a turburat conştiinţa nu nu­
Dar de co să ne mirăm ? Capitala mai a unei ţări, dar a lum eî în treg i,
sada Germaniei!»
La aceasta am respuns: «Dacă aţi
ment ea a fost primejdioasă,
D. Casimir-Périer, in depoziţiunea sa
judecat piesa ca tară mare importanţa, înaintea Camerei criminale, a vorbit de
acolo unde o mai bine luminată este a fost născătoarea atitor curente aţi judecat-o ca noi înşine». demersul puţin insolit care s’a făcut pe
destul de prost luminată — afară şi incidente, a striv it atîtea cariere, * îmi permit să deschid aci o paran­ lingă d-sa de către ambasadorul Ger­
a răpus vieţi, a înarm at rniinl de
dor de bulevardul Colţea, încolo e
ucigaşi, a pus condeiul p la stografu­ teză pentru ca să nu rămînă vre-o în­ maniei, contele de Münster. El a expus
cum poate fi mal rău. In unele lui in m îiniie atitor oameni cari ar doială in spiritul vre-unei persoane a- chiar înaintea curţei modul cam insolit
supra cuvintelor mele. N’am voit să in care şi d-sa s’a văzut silit să dubleze
părţi—precum în dosul hotelului de ß putut răinine cinstiţi, a făcut să se
France unde s’a întîmplat acciden­ verse singe şi atita cerneala!..
tul,— este întunerec. desăvîrşit fiindcă S firşitu ! acesta de veac, ca şi cel
spun că am judecat fără importanţă personalitatea sa in două personage bi­
actul abominabil care a fost comis. Vo­ ne distincte:
iam să zic, vorbind representantuluî Un personaj oficial care să se pună
onorabilei primării a Capitalei îi trecut, e bogat in senzaţii violente
in tulburări teribile în spirite, in unei puteri streine, că acest act, din in dosul iresponsabilitate! constituţio­
place poezia înfunerecului.
fericire, n’a pus un guvern strein iu nale, in dosul raţiuneî de stat, pentru
Oare nu ar fi mijlocul ca această acel vin t de demenţă care suflă posesiunea unui document care poate a refuza să răspundă la chestiunea d-lui
întunecoasă poezie să fie înlăturată ? r ite odată asupra popoarelor, preves­ interesa apărarea naţională. de Münster, şt un alt personaj privat
Oare nu s’ar putea ca să se mai
titor une-ori de teribile cataclizme
care să grăbească a da d-lui Munster
Atunci d. de Münster mi-a zis:
adaoge cîte-va becuri de gaz, pe ici
sociale !
— Dar cum să regulăm acest inci­ lămuririle pe cari, ca personaj oficial, a
C. M.
pe colo pe unde se simte nevoe ? dent ? crezut de datorie să le refuze.
telectualiceşte mai jos ca noi. A- visul unei Romînii mari, cuprinzînd la sine. Tăria şi viitorul neamulu
vem pentru cine fi pildă, este cine şi Basarabia, de întoarcerea el la romînesc în Romînia liboră stă, şi
să rîvnească soarta noastră. Tristă Moldova de la care fusese ruptă. în Romînia în mîna tinerimei stă,
mîngăiere de-a trebui să te scobori Ţăranii, naivi şi ignoranţi, crezînd iar leacul e şi cultural, şi economic,
la partea cea mai nenorocită a nea­
mului pentru a te găsi şi pe tine,
romín din Romînia liberă, superior
că visul e posibil să se realizeze i-
mediat, s’aü înspăîmîntat groaznic
de ideea că vor f i luaţi de noi, şi
şi politic.
Numai uuul saü chiar două nu sínt de
ajuns. Şcoala fără bună stare, şcoala
altor romînl. aü protestat cu energie. Ştiafi ei ce şi buna stare fără educaţia civică,
Dar nu e nici măcar aşa. Dacă li se spuseseră de pahonţi. nu pot face nimic saü prea puţin.
ţărănimea clin Basarabia stă prost — M 'ar fi omorît dacă mai con­ Pe cîte-şî treile terenuri do o dată
intelectualiceşte, ea stă, faţă de noi, tinuam, conchise prietenul meu, aşa trebue să lucreze tinerimea, întîi
admirabil materialiceşte. Să vă spun eraţi de îndîrjiţr în contra Romîniei. pentru a scăpa Romînia liberă, şi
ce mi-a povestit un romín de acolo, — Şi ce ar face ei dacă într’o zi apoi pentru a unifica, măcar inte­
foarte naţionalist, cult, fecior de ţă­ i-am putea anexa? l-am întrebat. lectualiceşte, neamul romînesc,
ran, trăit cu flăcăii do prin satele — E absolut sigur că ar lua ar­ Opera aceasta, pe care dacă nn
de lîngă Soroca şi Orheifi pînă la mele în contra romînilor şi c’ar vom face-o vom fi sterşî din cartea
20 de ani, prin urmare cunoscător cinema pe ruşi într’ajutor. popoarelor, nu numai că nu exclude,
al stăreî de lucruri din Basarabia E teribil să spui asemenea lucruri, dar implică în mod absolut citirea
In timpul războiului de la 1877, dar e foarte necesar. şi interesârea de tot ce e bun la
ruşii aü avut drăceasca idee de-a re­ Dacă tineretul nostru îşi iubeşte străini. Inima poate să ne fie bună
cruta pahonţi aproape exclusiv din­ ţara şi neamul, dacă în sufletul lui şi bine garnisită, dar sufletul nu ni-1
tre Romînii din Basarabia. Eî ur­ există viű idealul unei Romînii niarl, putem garnisi cu folos de cît de
măreau un îndoit scop : întîi de-a cel puţin intelectualiceşte, înnăuntrul peste graniţă. Una fără alta nn
avea cărăuşi şi cari să se poată înţe­ ţării să-şi arunce privirile şi să-şi merge, să fim de-o cam-dată naţi­
lege cu locuitorii ţărei pe unde tre- consacre activitatea, şi va izbindi la onalişti pentru noi, să începem prin
buiaü să tr.acă, al doilea de a face sigur. a dezrobi cele cinci milioane de ro-
pe cîte-va mii de romînî din Basa­ Cînd vom avea o ţărănime lumi­ mîni din Romînia, şi milioanele cele-
rabia să vadă cum trăiesc cei din nată şi bogată, cînd dreptatea şi l ’alte se vor desrobiapoî de la sine.
principate. legile vor domni pe întreaga întin­
Bieţii cărăuşi basarabeni s ’aü în­ dere a ţârii, cînd în loc de hoţii, de 1. T eodoreson
tors îngroziţi în satele lor şi aű po­ spolieri şi de certuri ţigăneşti, vom
vestit lucruri înspăimîntătoare de avea în politică şi în administraţie
mizeria fraţilor lor din Romînia. Răz­ cinste, muncă serioasă, reforme să­
boiul i-a impresionat mal puţin ca nătoase, cînd ne vom lecui de toate
aceasta. plăgile actuale cari ne duc la peire
^ Prietenul meü s ’a apucat Intr’o prin epuizare şi ne vom pune la ni­
zi, la cîţl-va ani după räzboiü, să velul ţărilor civilizate, atunci visul
povestească consătenilor Iul despre unei Bominil mari se ţa realiza de