Anul XI No.

3103 E d iţia de s e a r ă Marti 3 Martie 1898

Abonamente Anuneiuri
în cep la 1 al 15 ale fie-oărei lu n i Se prim esc direct ia A dm inistraţia ziarului
ai se p lătesc înainte: L in ia pagina V l-a . . . . le i 0.50 ban i
i» t> V -a . . . . o 2. „
U n an In ta ră 30 le i: in străinătate 50 le i ii ii IV -a . . . . I, 3. It
Şase lu n i 15 •> •> » 26 •» L a un m are n u m ă r d elin iî se fac red u cţii
T rei lu n i 8 •> >, a 18 « 1 > din ta r if

N u m ă ru l 1© B a ra i
N u m ă r a t 1© R u s ii k
V'•
V ,

I n s tr ă in ă ta te 15 B a n i \ , t t y n p . M r v e c h i l i 20 b a n !

K&DAfCt'IA Ş î AIMlSNISTKAlţTA
C O N S T.
D ir e c to r
M I I L E
F o n d a to r : A LEX . V. BELDIM ANU PA SÁGIUL BÁNÓÉI NAŢIONALE (T E L E F O N No. S S ).

S itu a ţia manopere colectiviste, guver­
Interpelarea nul sectarilor din ocultă, iar
ca culme: cea mai desăvîrşită
50 milioane dolari, adică 250 milioane lei
§ n w © r iin iu §
numai monopolul viţei, ci şi pc acel al d e o a r e p o a t e d i s p u n e î n p e r m a ­
Cea mai mare parto din această sumă este tuturor viţiurilor! n e n ţ ă n u e s n f f lc ie n t c a s ă ţi© p i e p t Expoziţia „îh an ei Ct
destinată sporire! flotei,— şi Spania se în­
ţelege ră nu va putea întîrzia să imiteze
pilda dată de rivala sa.
A lt cnlamburgiu: Aşa e ! Aşi putea u n e i o p o z i ţ i i d e 5 0 , i a C a n to r a , iio -
zice chiar că.junii Brăticnî, Obţinînd mo­ t ă r î t ă c a s ă l u p t e .

d-M Fleva incapacitate guvernativă.

Ministerul Sturdza este a-
#
In Anglia ministrul marinei, Gosehen, a
nopolul viţei, aü devenit nişte adevăraţi... C a s i t u a ţ i e m o r a lă g îiv e r n t t l s t ă
viţei, cari sug la ţîţa statului, -ca nişte rji m a i r ă u .
minori ce sínt. C in e s î n t în f r u n te a o p o z iţ ie i în
P r im a e x p o z iţ iu n e in t e r n a ţ io n a li
d e p ic tu r ă d in B o m în ia —
E frumos şi cu gust aranjată
ţinut un discurs de un limbagiu neobioi-
Gestiunea interesantă a zilei cuma pe ducă şi toarte raű nuit. Din fie-earo cuvînt reieşea strigătul de Un cetăţean indignat (oscilând): C a m e r ă ? T o t c e a r e p a r t i d u l l i b e ­ prima expoziţiune internaţională de
Tot Brătienii sireaeii! Ei cu paşopt, ei ral m a i c u v a z ă , m a i v a l o r o s . artă a Eomînieî, —- şi aeeasta-1 o
este interpelarea d-luî Fleva. fac membrii servili ai zestrei alarmă ee se dă numai în ajunul unui răz-
ci! ţuica şi tot ei cu viţa de vie !
boiü apropiat Iar ca răspuns la acest dis­ D - n ix P . 3 . A u r e l i a n , Ü?. F l e v a , ’iotă excelentă ce şi-au dat-o orga­
guvernamentale de se compro­ curs ne vino ştirea că ţarul a autorizat pe Un vinicultor (furios) : 'Mnealor o S . C o s t in e o o u , V . L a s o a r , A l . D j u -
In jurul ei s’aü concentrat mit susţinindu’I. Interesul lor ministrul său De White să scoată din te­ să ne scoată din pepeni cu monopolul v a r a , Ş t . Ş e n d r e a , E m . P o r u m b a r u ,
nizatorii. Pentru un tablou, cît de
toate atenţiunile, iar guvernul serios este ori să se pronunţe zaurul public, 00 milioane ruble, adică mai pepinierelor. !3. D s l a v r a n o e a , î s . X e n o p o l , P o p ,
bun, trebuie un cadru potrivit,—ast­
simte că ceva deciziv, cu to­ bine do 200 milioane lei, pentru întărirea Un p a şo p tist: Seracu Ion Brătianu ! Gr. D a m . T h e o â o r e s c u , E n a c o v l c x , fel cer legile esteticei, şi ori cît de
tul în dezavantagiul säü, se va in favoarea unei concentrări marinei. Credea că din viţa lui o să se facă pe­ C o o r ţ e s c u ,S f . C e a u r - A s l a n , d e p u t a t u l liberal ai fi, în estetică liberalismul .
Spre a complecta tabloul vom menţiona
hotărî zilele acestea. liberale, ori, cel mai puţin, să numai faptul că Germania a fost cea d’in- pinieră de patrioţi şi capete deştepte şi s o c i a l i s t V . G . M o r ţ n n , e t c . , e t e . are margini. Lucrul acesta ar fi tre­
stea acasă, să facă pe bărba­ tîi care a votat mai multe milioane pentru cînd colo s’a făcut pepinieră de viţă de A p o i v i n f r u n ta ş ii c o n s e r v a to r i^ buit să’l ştie şi unii dintre expo­
D. Stvrdza îşi menţine încă sporirea flotei, şi că pilda ei a fost urmată vie ! d - n i i T a e î i e S o n e s o u , G h e r m a n i, M a r ­ zanţi, cari în ce priveşte cadrele aü
ţii maturi cari nu se pot pro­ de Franţa. Salivau. g h ilo m a n , I . G r ă d îş te a n u . cam dat greş...
majoritatea, graţie exploatare! nunţa cu uşurinţă in ocaziile Toate acestea însă—aşa zic acum diplo­ A c e a s t a e s t e o o p o z iţ ie fo r m id a ­
încep ca un formalist. Cu toate
unei gogoriţe: venirea con­ cele mari. maţii — nu se fac de cîtvpentrti meiiţtrea b i l ă p e n t r u c o h o r ta d e M ă r g ă r lt e a t î,
acestea să nu se sperie nimeni. Nu
servatorilor la putere. Această păcei pe... apă. F ilip o i ş i I lie ş ti.
Jdinisterul Sturdza se duce, P o l. D-rnl Kaizl sînt partizanul nici unei şco li; iu­
D e c i, g u v e r n u l sa ü d iz o lv ă , sa ü
gogoriţă singură are destul EuT putem adăoga că el a trăit se r e tr a g e .
besc arta fără etichetă, şi pe ar­
prestigiu pentru a menţine o lună mai mult de cit tre­ tiştii neînregimenfaţi. Dar am înce­
strins unite rindurile majori- buia să trăiască.
Şedinţa _de^ Simbătă D i z o l v a r e a n u c r e d e m s ’o a c o r d e
r e g e le d - lu i S tu rd za .
put cu cadrele, fiind-câ trebuia să
încep într’un fel, şi fiind-că la in­
tăţei şi a da ministerului o C o n s t. C. B a o a lb a ş a Ş e d in ţa d e S im b ă tă a C a m e r e i e E ep.
trarea în expoziţie m’a frapat şi de­
majoritate numerică destul de ş i a z i o b ie ctu l c e lo r m a i v i i d isc u -
ţiu n i în lu m e a p o litic ă . corul...
mare. De cit, este un fapt im­ S A T I R A P O M T 1 C A H e l a S S in co a ce n u s ’a p o m e n it A se ved e a la in f o r m a ţiu n î
portant care răstoarnă toate ş e d in ţă m a i p a s io n a n tă , m a i tu m u l­
to a s ă ş i m a i p l i n ă d e in c id e n te s c a n ­ r e p o r ta g iu l p e c a re îl d ă m su b Peisagiile d-lui Aricescu mî-aiî
vorbele şi toate închipuirile, plăcut m ult; ele sînt o dovadă de
Neioa Taîse d a lo a s e . titlu l „ O f iţe r ii r o m în î la B r a ­
mult talent şi denotă că autorul e
acela, adică, cum că partidul D. Take Giani nu s’a mulţumit casă vor­ c rDu raic ăc a ră.i aFiileivrai t aat sbpaunsc ammu lte lu ­
in is te ­
ş o v “, p r e c u m ş i in te r e s a n te le
un suflet poetic. In teclinică d. Ari­
conservator nici nu poate, nici bească la banchetul de la Hugo, nu 8 a r ia l ă , r ă s p u n s u r ile d r a p e liş li lo r ş i a m ă n u n te telegrafice în ches­
cescu a realizat progrese mari, şi
mulţumit ca să
nu vrea, nici nu trebue să ţinut ca să ridice şi un toast. mănînce şi să bea, d-sa a in s p e c ia l a l d - lu î L a s c a r , la î n ­ tia D r e y fu s .
atmosfera din tablourile sale este o
tr e r u p e r ile p r im u lu i- m in is tr u a ii
vroiască a veni la putere în Toastul lui neică Take postmeridianul a f o s t z d r o b ito a r e . M o r a lic e ş te , g u ­ atmosferă sănătoasă. Aer şi aer
-împrejurările de faţă. produs cea mai reuşită veselie în rindurile v e r n u l a f o s t d e s fiin ţa t. mult,—iată ce caracterizează pic­
azistenţilor, iar sughiţurile sale preşidon- n e m is ile v ic e -p r e ş e d in ţilo r d r a p e - M i c h a i l d e K a s t tura acestui peisagist al nostru. Pri­
Partidul conservator, dacă ţialo aii rămas de pomină. l iş tî, d - n i î L a s c a r ş i Ş e n d r e a , a ii ve­ măvara, Câmpul cu grâu, Seara
respectă parlamentarizmul şi i n t i m a o r ă .—Din sorginte foarte au­ ns ’ait sdăa tînScâomr obnăetăz e g le c ţia te r ib ilă ce
u v e r n u lu i, c a r e a (No. 11), In pădure, sînt lucrări ce
dacă nu dispreţuieşte manifes­ torizată aflăm că neică Take a exprimat a v u t n e f e r ic ita in s p ir a ţ ie d e a p r o ­ merită toată lauda, atît în ce pri­
tarea legală a voinţei popu­ •dorinţa ca să intre în liga anti-alcoolică.
8 A . * * * • • * * ' ' ‘
v o c a p e o ch e stie c a „ a fa c e r e a W ach ­
te l “ o g r u p a r e c a c e a a u r c lia n is tă ,
veşte concepţiunea, cit şi in cepri
. w
veşte technica. In genere, d-lui Ari­
lare, nu poate primi puterea a- Moft de tot. — Ni se comunica cum ca în c a r e , o r i-c e s ’a r z ic e , se a flă , în cescu îi plac mult problemele colo-
cererea lui ncica Take a fost respinsă do m o m e n tu l d e f a ţă , to t ce a m a i r ă ­
tuncî cind el este aproape ex­ către comitetul ligei, pentru motivul că m a s f o r ţă v ie în p a r t i d u l lib e r a l. ristice. De aceea găsim la d-aa ta­
clus din amindouă corpurile preopinentul are urîtul obiceiü de a trage D in ş e d in ţa d e S â m b ă tă a ii r e e ş it p roFfeso o u l m in is tr u de fin a n ţe a l A u strie i, este
blouri ca : Efect de lună. Apus de
legiuitoare. A primi puterea pe sfoară grupările în cari intră. Va x pd oo ul iăt i cluă c: r u r i, c a r i c la r ific ă s it u a ţi a bru ă l rp alar tidu nuive rsita tea d in P ra g a ş i m e m ­
lu i tin e rilo r cehi. F I n ’a in ­ soare (ceaţă), Efect de dimineaţă,
astăzi, conservatorii ar trebui 1). R u p tu r a e d e f in itiv ă în s â n u l tr a t în m in iste r cu în vo irea p a r tid u lu i săii
Efect de soare (No. 18). Acest din
să recunoască regelui dreptul p a r t i d u l u i lib e r a l. 2 ). L u p ta d e r ă s ­ urmă tablou este cu deosebire fru­
absolut de a numi şi de a re­ K a x ’d i t z i tu r n a r e a g u v e r n u lu i e im in e n tă . mos, şi ar fi fost numai de dorit ca
D u p ă o j u m ă t a t e d e se c o l d e la C U L IS E L E P O L IT IC E să se simtă ceva mai mult soare...
voca miniştrii, fără a mai ţine r e v o lu ţia d in 4 8 , c a r e a s c h im b a t
f a ţ a R o m â n ie i, a s is tă m la a c tu l fi­ Un tablou al lui Aricescu, intitu­
seamă şi de voinţa oficială a n a l a l d e s c o m p u n e r e i c e lu i m a i lat Seara (No. 14), provoacă aproape
ţârei; or* partidul conservator, m a r e , a p r o a p e a s in g u r u lu i p a r t i d
is t o r ie - - p a r tid u l lib e r a i.
Situaţia guvernului o comparaţiune cu un tablou cu su­
biect identic (No. 26) .al lui Arta-
care este un partid constitu­ D e m o c r a ţia tr e b u e s ă n u tr e a s c ă
Situaţia guvernului este cu desăvîr- chino. Acesta are mai multă agili­
ţional, e dator să respecte mă­ s p e r a n ţ a c ă ş i a c i m o a r te a v a n a ş te
o n o u ă v ia ţă . ştre compromisă. tate tecbnicâ de cît cel dîntîi, Ari­
car de ochii lumei, cum se Saturn Cele ce s'aü petrecut zilele acestea cescu însă este mai poetic în con-
spune, formalizmul impus de la Cameră şi Senat dovedesc că guver­ cepţiune. Artachino are o predilec­
legea fundamentală. nul trebue să’şî ţie de aeum înainte ţie pentru cîmp, Aricescu iubeşte
Era scandalurilor vecinie mobilizate majorităţile, pentru N o u l m in istru a l agricultures, d in A u s ­ lacurile tainice înconjurate de ar­
Momentul actual nu este, că in fie-c.e moment este ameninţat să tr ia a fo st p în ă acum g u v ern a to r a l p r o ­ bori înalţi, sau desişul pădureî.
prin urmare, al unui minister Camera din dealul Mitropoliei e fie răsturnat. vinciei „ A u stria de. S u s “. E s te m em b ru al Artachino este unul dintre artiştii
şofată rău, căldura s’a transmis „ma­ Zilele liniştite s’ati dus, acum a ve­ p a r tid u lu i clerical, se zice în s ă că a r fi u n
conservator, ci el esle al unor turului corp“, demisiile curg din bi­ nit vremea luptei fără răgaz şi fără om fo a rte drept ş i obiectiv. S ’a n ă sc u t la
noştri formaţi. Drumul la Jilava (28)
noui alegeri prezidate tot de rourile parlamentului, interpelările cruţare, lupta de răsturnare. 3 Octombrie 1859 ş i este locotenent a l L a n d - Răsărit de lună (27), De la izvor.
către un cabinet liberal. icchndttf. (24), sînt lucrări cari ar figura cu
sînt în toiul lor, tribunele publice au M a jo r ită ţile
început să prindă gust de spectacol: cinste în ori-ce expoziţiune din străi­
Aceea ce trebue să dispară, M ajorităţile pe cari le are g u ve r­ nătate. Fenice nudă (82) mi se pare
era scandalurilor e inaugurată şi o- CARNETUL M EU
mai presus de ministerul Di- nul su n t m ajorităţi de vot, incapabile
norabilul guvern tremură ca o frunză să apere moraliceşte g u vernul şi să’î o idee fericită, dar nu bine reali­
mitrie Sturdza, este actualul zată. Poziţiunea nudului este una
jătuiă de vini. dea înfăţişarea unul gu vern de pa r­ Dispanţmnea şş JLYUi i i i i i U l i i i dintre cele mai grele, şi în tablou
parlament. Ministerul Sturdza întrunirile publice lse arată la o- tid şi su sţin u t pe baza com unităţeî
ea este prea forţată, prea din cale
ori cit de răii ar fi, repre­ rizont: antreprenorii de săli sínt ve­ de principii- D acă nu citeam in tr ’un ziar că afară de forţată. După cum am mai
zintă ceva, el reprezintă par­ L a 14 F eb ru a rie K a/rditzi a a ten ta t î m ­ seli, d. prefect al poliţiei e însă po­ A tâ t la Cameră cât şi la Senat Rominul a dispărut, nici nu ştiam,
ajoritatea e lipsită de conducători aşa de m ic loc ajunsese să ţină in spus însă, peisagiile lui Artachino
lamentul pe care se rează- p re u n ă cu lucrătorul G eorgiái la v ia ţa re­ somorit, pentru că şarjele vor începe m merită toată lauda şi impun rezervă
G reciei. K a r d itz i c u n om î n v îr stă şi piaţa Teatrului iar o să vadă ba­ şi nu poate lusra de cât numai după publicistica română bătrânul organ
mă şi cu autoritatea căruia gdeelui35 de a n i ş i a fo s t fu n c ţio n a r com unal. S e ricade ! comanda guvernului. al lui C. A. Rosctti. Era, in adevăr, criticei, faţă cu una saü două lu­
stă la cîrm ă; dar parlamen­ zice că a r fi com is a ten ta tu l î n u r m a lectu­ In calitate de ziarist mulţumesc Majoritatea din Senat a dat do­ m ort de m ultă vrem e şi problema crări ale lui mai slabe.
vadă de complecta ei incapacitate
tul liberal, cel puţin majori­ r ă zia re lo r anarchiste. cu anticipaţie pentru divertismentul Sâmbătă, C&nd, in faţa demisiei^ din noastră, a ziariştilor, era cum Romí­
nul poate încă trăi. D irectorul luî
tatea actuală, este unul din ce se pregăteşte. vice-preşedinte a d-luî P. Grădiş- făcea, in adevăr, m inuni de je r tfe Aşteptare (149) este opera unui
străin, a d-luî Bellet. 0 femee, ori­
cele mai patente anachroniz- In tă rire a _ fio te lo r rate ! Aplauzele onor. P. T sínt asigu­ teanu, neüind d. S tu rd za ca să de­ pen tru a i p relungi agonia, m inuni
cidă ce atitudine are să ia, aii fost ş i je r tfe nefolositoare, de oare-ce entală, trîntită pe un divan moale,
me. Putem afirma, fără a e- întărirea armatelor.—Statele Unite S. V. B. nevoiţi guvernam entalii să fugă de nu ştiuse din prim ele zile ale m orţii aşteaptă... Pe fereastra deschisă, de
xagera, că actualul parlament, şi Spania. — B usia şi A n glia la Senat pentru ca să descomplec- bătrinului să ia o atitudine hotărâtă desubtul căreia simţeşti marea, s#
care la 1895 reprezenta dez- In anii trecuţi toate puterile europene teze şedinţa. şi democratică. văd în depărtare minaretele moş-
, orientarea şi zăpăceala publică, s’aü ocupat cu întărirea, reorganizarea şi Viţa de vie La Cameră majoritatea trebue să E xisten ţa nenorocită a Piominulul cheelor... Pe cine aşteaptă? E ace-
fie adunată cu prefecţii. Guvernului din ultim ii ani ne-a făcut de m ulte laş cîntec vechi... Etern omenescul,
astăzi nu mai reprezintă nici mai buna înarmare a armatelor de uscat.
Germania a înfiinţat sute de batalioane ii trebuesc câte două zile ca să poată ori să ne batem jo c de el. A zi insă, nu etern femeiescul cum ar zice
atita, el nu mai reprezintă noui, Franţa şi Germania şi-au transformat — Cum îşi dau dcaiferiţi îdeea aduna num ărul de deputaţi de care când dispare, cu tristeţe privim la
cetăţeni — are nevoe, p en tru ca să poată su s­ trecutul acestui ziar, trecu t glorios, poate unii. D. Bellet mai expune un
artileria, Kusia şî-a transformat artileria şi
nimic. a înfiinţat două noul corpuri do armată, tablou reuşit: O stradă în Alger
etc., etc. N ea Nae Berechet.—Măi, ai dracu­ ţine lupta centra opoziţiei. la viaţa lui care este aceiaşi cu a (147). Pe strada îngustă stau tolă­
Parlamentul acesta, servil şi Milioane şi milioane s’aü cheltuit pentru lui mai sîntără ai noştri. Uite că şi pe liberalizm uluî român. In adevăr, in
L eg ile Şi b u d g e t e l e coleeţiunea celor 42 de ani de traiü niţi aborigenii. Soarele arde eu pu­
fără convingere, gata să sus- asigurarea păcei înarmate. Zadarnic popo­ viţa de vie puseră acu monopol feciorii
s’a opuş pretutindeni unde putea; nu­ lui Brătianu şi nenea Simulescu. AŰ să Cu asemenea majorităţi, cari sînt se oglindeşte aproape ju m ă ta te de tere şi în mijlocul dogoare! ee răs-
ţie pe d. Sturdza, pe d. Aure rul mărul soldaţilor creştea mereü, sarcina bi turbeze ciocoii de năcaz ! numai nişte simple maşine de vot, nu veac de lupte politice. pîndeşte. par’oă’ţi mai explici pro­
lián, saü pe ori-care altul, seji­ rurilor se .îngreuna tot mai mult şi niei Nea Iancu Brătescu (monologând se poate guverna. IŞi cu atâta mai m ultă emoţiune verbiala trîndăvie a Orientului.
tia în desăvîrşită contradicţiune speranţă nu era că aceste greutăţi vor a- pe cheiul Dâmboviţeî, eseortat de o
veă vre-o dată- sfîrsit.
Azi, cind opoziţia viguroasă de 50 vorbesc de Rominul, cu cât p rim ul Ca portretist se distinge în expo­
cu spiritul public, în special ceată de băeţî): Ei bine, nu! Ce cred membri s’a decis să ducă lupta de meu debut in ziaritică l-am făcut in ziţie d. Pascaly. Portretul d-luî Da-
colectiviştii ?... Crucea şi dumnezeii lor ! răsturnare, d. Dim. A. Sturdza trebue ziarul luî C. A. B o s e tti; bătrânul
cabinetul Sturdza este dezapro­ Acum se pare însă că cu armata de us­ O să ajungă nea Iancu să bea din viile să se retragă. Nici una clin legile mai incâ trăia şi p rin tre hârtiile m ele nieleanu bine
(123) este cît se poate de
reuşit, tot aşa şi acel al d-lui
bat, urii din inimă. cat s’a isprăvit. Dar popoarele nu pot ră­ lor ! Na !... Pîrţu! Să ştiu că beaü de colo importante şi budgetele nu vor putea incă se mai găsesc m anuscrise pe
G. Dinien (116), de şi la ambele
sufla ; Molpchul războiului nu se satură în (arată Dîmboviţa) da din viţile lui fi votate. cari directorul îşi făcea observaţiuuile
Interpelarea d-luî Fleva, care veci'. In locul armatei de uscat, avem forţa Şloim şi Iţic Brătianu nu bea partidul Interpelările anunţate deja, şi cele ce sale in p rivin ţa noului său colabo­ lipseşte acea technică viguroasă care
a fost pentru toţi liberalii ne­ înarmată de pe apă. Din toate părţile ne
vin acum ştiri că- se lucrează la. întărirea conservator, partidul boerilor de viţă...... zece zile. Nu vor mai rămîne deci de rator.
se vor mai anunţa, aü să ia cel puţin se observă la maeştrii portretiştî din
mulţumiţi momentul ocazional flotei. Toate puterile maritime sínt în plină (Urale la băeţî. N e a lăncii le aruncă Romínul, fireşte, putea să joace un străinătate. Pe cînd 0 blondină mi
activitate şi situaţiunea generală se pre­ gologani), cit 20 de zile pentru budgete, şi gu­ rol covârşitor in mişcarea democra­ se pare a fi o concesie făcută gus­
al manifestărei lor opoziţioni­ zintă ăst-fel în cit îţi vine a crede că vii­ Un d ra p elist: Ei, cum de se nime­ vernul nu va putea să ţie şedinţe de tică a ţărel şi ar fi p u tu t grupa in tului curent, Capul de expresie (119)
ste, a limpezit situaţiunea. Par­ torul räzboiü vă fi un enorm rízboiü na­ reşte că de cite ori e vorba de vii şi fi­ noapte, căci ori-ce ar face. nu va putea ju r u ’i o pleiadă de tineri cari azi denotă o mare libertate în concep-
tidul liberal s’a despărţit fran- val.Din Statele-Unite ne-a venit prima veste loxeră, la minister ,e conu Năstase ? să ţie in permanenţă in Bucureşti pe s’aü îm prăştiat in toate partidele. ţiune şi execuţiune,-—şi ne permite
Un ü e v is t: Apoi de, conu Năstase le cei" 100 de deputaţi pe cari ii adună N ’a ştiu t insă. să’şl cunoască forţa să apreciam în voe talentul şi agi­
camente în două fracţiuni, din­ De cînd cu scufundarea vaporului „Maine“ face ruşinoase de tot şi d'aia cam are la zile mari. ce avea şi de aceea azi moare in litatea pictorului.
tre cari una reprezintă ideile îţi apele Cubei, r'elaţiunilo dintre Statele-
Unite' şi Spania s’aü înăsprit atît de mult nevoie de... frunză de vie. m ijlocul indiferenţei generale, dis-
D iz o lv a r e s a ü d e m is ie Spaţiul mă sileşte să mă opresc
nouă, dorinţa de reformă şi o — în cît un räzboiü ameninţă să izbue A lt ü e v is t: Apoi atunci s’ar explica, părind din lum e şi activitatea’î poli­
aci. Intr’un număr viitor voi conti­
neaseă la ori-ce moment. Avînd acestea îi în genere, de ce oculta ţine atîta la D e c i s i t u a ţ i a a z i e l i m p e d e . C u tică de atâta timp !
nouă
.
metodă
I
de guvernămint,
, ., vedere. Camera ţepublicel americane a vo frunza* de vie ! C a m e r ile a c t u a le g u v e r n u l n u m a i C. BS. nua. B r.
iar cea-l-alta reprezintă ^vechile tat pentru apătarea naţională un credit < Un calam hurgiu: Apoi oculta n’are p o a t e l u o r a . î f u m ă r u l d e p u t a ţ i l o r
 Marţi 3 Martie 1898 3 Adev&rul

IMPRESIUNI friguros în ultimele zile, aşa că te cre­

şi PA LA V R E
(Din coresp. luî Chiţibuş cu citit, sak)
F lo ri de ad o lesc en ţă
Iţi scriu acum pentru că prea e răii, dar
vroi să’mi răspunzi ceva, căci alt-fel la ce
şă mai scriu ? ce să folosesc ? Spune’mi,
spune’mi ceva frumos ! că eü nu ştiii, nu
mai ştiă ce vroi, mi-e dor! mi-o dor ! văd
că’rni lipseşte ceva şi nu ştia ce, nu ştia
dacă e că vroi să iubesc sad alt-ceva, dar
e aşa răQ ! aşa rău! A ! cum aşi vrea cel
puţin să’mi fie dor de ceva anumit, să mă
gîndeso la lucrul acela, să mă gîndeşc
cum să'l am. Une-ori simt că mi se face
de odată un gol adine în suliét şi ceva în­
durerat îmi pătrunde încet, încet, tot maî
adîna şi sfîşietor pînă în fundul inimei.
Şi ce frumoase eraă serile trecute cînd
era cald de primă-vară ! Intr’o seară am
Stat mai mult prin grădină. Acum, cînd mă
gîtodesc, ui se pare c am văzut-o într’un
basm seara aceea. Eră atît de frumoasă!
fcîi mă plimbam aiurită prin alee şi mi
se părea une-ori că e vis, că o ceva fer­
mecat. Aleelo lungi cu pomi înalţi şi des­
frunziţi mi se páreaü fantastice. Umbra
copacilor se desemna pe jos. Pămîntul alb
do lumină, peste care se împletea umbra
erăcilor subţiri forma o marmură albă cu
vine străvezii. Luna era sus, sus în fund,
departe, şi cerul albastru liniştit şi stolele
tot albastre, mai deschise şi strălucitoare ;
nori delicaţi, subţiri şi tremurători, se stre­
curau po sub lună şi se pierdeatt în adîn-
pime. Tirziü m’am culcat şi mi se pare că
toată noaptea numai lună am visat. A
doua zi cînd m’am deşteptat odaia era
plină de soare şi cerul cald rîzător prin-
tro lacrămi, nelimpezit încă de ceaţa dimi-
neţeî, ca ochii albaştri zăpăciţi după somn.
Mirosea numai a flori şi a primă-vară şi
sufletul par’că mi-era pliu de rouă şi de
parfum, de o lumină roz... o ! şi cit do dor­
nic şi de fierbinte îmi veneaü atunci în
minte doi ochi albaştri visători,... copilă-
roşî şi dulci! dulci ! sfinţi!
M a ria A ngelica.
Din Turnu-Severin
(Coresp. part. a «A devărului»)
P e n tru d. m in is tru a l J u s tiţie i, —
D iverse.
Se vede că unii dintre acei ce aü dom­
nia legilor pe mîinile lor sufăr cumplit
fie aceiaşi boală : de călcarea ei. Că,ci alt­
fel nu ne putem închipui cum un ma­
gistrat, a cárul misiune e aşa de grea
şi delicată, se sileşte ca prin mijloace
nepennise să intimideze pe cetăţeni :
proba e un caz de această natură şi
petrecut la n o i:
Mal zilele trecute d. F..., o persoană
destul de bine cunoscută in societatea
severineana, e chemat la parchet de
către d. procuror Orăscu. Aci e insul­
ta t de către acesta, ameninţat şi silit
aproape să aprobe nişte fapte de cari
d. F... nu avea absolut nici o cuno­
ştinţă şi cari eraă atribuite d-sale
personal. Ce e mai mult, n’a fost nici
p reclamaţiune in acest senz contra sa
şi nici n’a fost chiemat cu citaţiune în
regulă, după cum se obicinueşte in a-
semenea cazuri. O bănuială, — şi a-
fita tot.
Acum întrebăm pe d. ministru al
ju stiţie i: există vre-un text de lege in
Care un cetăţean, numai pe o simplă
bănuială, fără vre-o plingere care să
sesizeze parchetul şi fără ca să fie ci­
ta t in regulă, spre a răspunde la nişte
fapte de cari pe nedrept e acuzat, poate
fi batjocorit, iar cinstea şi demnitatea
fui de o m terfelite in noroiü de către
un membru al parchetului, care abu­
zează de calitatea sa, dedindu-se la
acte de o arbitrari täte strigătoare?
. Noî credem ea n u ; de aceea înfie­
răm cu energie fapta comisă de procu­
rorul Orăscu, care constitue un abuz
de putere şi pe care o punem in ve­
derea d-luî ministru al justiţiei, ru-
gindu’l a ordona o cercetare şi a face
ea asemenea fapte, cari sint atentate
la libertatea individuală, să nu se maî
repete.
D iverse
In seara zilei de 28 Februarie sec­
ţiunea Mehedinţi a Ligeî culturale a
dat un bal pentru sporirea fondului ei.
Balul a avut un succes desăvirşit şi
foarte m ultă lume a luat parte la el.
* să ridice pe argaţi. Atunci d. Geor-
Timpul, ca şi în restul ţârei, a fost
deai in plină iarnă. Acum insă, tempe­
ratura s’a schimbat şi vremea din ce
in ce devine maî frumoasă.
Cor.
CRONI CA
M ă rg ă rite sc u şi F ilip o iü —■
Anunţăm tu tu ro r celor ce ar voi să
ţină întruniri publice, diferitelor socie­
tăţi cari ţin şedinţe şi în genere onor.
P. T. că s’a deschis in dealul Mitropo­
liei o agenţie de întreruperi, apostrofe
şi alte asemenea comestibile, maî mult
sail mai puţin parlamentare.
Agenţia şî-a înregistrat următoarea
firmă la tribunalul de Ilfov:
M ărgăritescu ti F ilip oi ii
Prima agenţie romina do întreruperi h
la minut.
Se primesc comande pentru orl-ce şe­
dinţe de zi saü de noapte. Condiţiunî a-
vantagioase.
Guvernul lui cc. Mitiţă a şi încurajat
această industrie naţională, încheiind un
contract pentru furnitură de întreruperi
pina la finele sesiunei, dacă nu cum-va
pina atunci se va întrerupe însuşi onor.
guvern!
Sta .
I iite r e -A r te » Ş tiin ţe
Ziarele germane anunţă că Liebknecht’
cunoscutul deputat socialist, care acurm
la bătrineţe— Liebknecht are 70 arii —
face o osindă in închisoarea din Ghar-
lottenburg, scrie la memoriile sale.
Aceste memorii vor fi o interesantă
contribuţie la istoria democratică şi re­
voluţionară a Europei.
* la poartă, apoi plecară. După un ceas două la cite cinci franci amendă, gă-
Una din cele maî mari biblioteci n-
niversitare este aceea din Vuerzburg.
Ea numără 300,000 volume, printre cari
o mulţime de antichităţi şi cărţi de va­
loare. Dintre acestea cităm : cartea de
rugăciuni a Marie! Stuart.
In Franţa vor avea loc în acest an
două expoziţii universale şi internaţio­
nale, una la Dijon şi alta la Rochefort-
sur-Mer.
Expoziţia din Rochefort va fi şi ea
interesantă. Edificiile sint deja gata.
Cupola edificiului principal va avea o
înălţime de 21 de metri. Informaţiunî la
administraţia expoziţiei, primăria din Ro-
che-fort-sur-Mer.
FEL DE FEL
O diseü în M adagascar.—Savantul
francez F. de Mesguil a scos o carte in
care dovedeşte că,autorul «Odiseei» este
însuşi Odiseü şi că acesta a rătăcit pe
Marea Indiana, plecînd din insula Ma­
dagascar.
P o liţia ofensată.—Un jurnalist, a-
vind un proces de calomnie, a numit
in plină şedinţă pe acuzator «poliţist».
Rezultatul a fost că acest gazetar a
fost înc’odată dat in judecată de—po­
litia ofensată.
D in T e le o r m a n
(Corespondenţă part. a „Adevărului“)
B a n d itism u l a u to r ită ţilo r să te n e şti
De oare ce in capitala judeţului nostru
nu e nimic la ordinea zilei cai’e să me­
rite a fi relatat, voi vorbi despre actele
la cari se dedau autorităţile de la sate
şi mai cu seamă acelea din Necşeşti.
Moşia Necşeşti, proprietatea eforiei
Domniţa-Bălaşa, are ca administrator pe
un domn N. Georgescu. In ziua de 4
Februarie, pe la orele 12 din zi, ad­
ministratorul numitei moşii se pome­
neşte, tam-nes:im, cu vre-o şapte indi­
vizi înarmaţi cu ciomege şi puşti. în­
trebaţi ce caută, el răspund că aii venit
nu ştia că argaţii de la
Un bucureşteaa pe zi umflate de osînză, ca la porcul bine bru bulgării reci de humă se rosto-
hrănit, gata de jertfit pe altarul sfin- goleaü peste bietul meuprioten, bul­
de ordonanţă, pentru că umbla pc *
stradă cu gulerul ridicat.
C ă p ita n C rea n g ă
tului Ignat, moartea porcilor şi bucuria gări cari, lovindu-se de sieriü, scoteaü
copiilor, cu şunci, cu cîrnaţî şi cu me- „Când un ofiţer de stat major co­
zelic de soriciü. Cecilia se plînge că a
un zgomot asemenea unui vaet,— mite asemenea sălbăticii, ce să mai
fost insultată de Roza, c’a făcut-o «cea părea că vaete de jale scotea bie­ zicem de ceî-l-alţî ? T
ce-i ruşine să spună d-luî judecător». tul meü amic, suspine pline de du­ „Ministrul de război n ’are de
— Uite cum fost, începe ea să po­ rere pentru cei cari aü rămas în gând să inter vie“ ?
vestească. Dumneaei (şi arată pe Roza) viaţă. Cicerone a zis că nu trebue
strîns de git po aia şi omorit... D. Gh. Panu, care trebuia să plece en
să plîngem pe morţi, moartea fiind
— Cum, ce-aî zis ? A omorit pe ci­ un repauz. Repauz o fi, dar un re- la Galaţi în vederea alegerei colegiului
I de senator unde d-sa candidează, şî-a
ne-va şi n’ai denunţat-o să meargă la pauz trist care se dobîndeşte prin
ju raţi? întreabă judecătorul, sărind in mari suferinţe şi naşte dureri în su­ aminat plecarea pentru astă seară, din
sus de pe scaun. cauză că astăzi va pleda la Curtea de
— Nu aşa, domn judicator, continuă
fletele celor ce rămîn în viaţă, casaţie în procesul Zappa.
Cecilia, n ’a omorit om, a omorît gheina C a io n .
a me. Eü spus de ce a omorit gheina M inistrul de război a hotărât să
me aşa buna grasa ? Iar ea a început creeze u n nou post de sub-şef de
la mine cu ocări şi spus la mine : «cea
ce nu pot spune la domn judicator» !
Ediţia de dimineaţă
^mm^^ssmaiit-saasigBsmas&awtiismamgimiiaiasas.
stat major, care va fi încredinţat io­
n u l general de brigadă.
eű. sint lemee maritata, am barbat cu De asemenea, ca director al insti­
cununii. T e le g ra m e tutului geografic militar va fi numit
— Eü nu omorit gaina, răspunde Un­ un general de brigadă.
guroaica; de ce spus la mine c’a omorit R ă z b o a e î n p e r s p e c t iv ă
gaina ? Eü sint spalatoreasa şi d-neaei Regimentele de călăraşi vor fi mă­
— Telegramele „Agenţiei Komme“ —
a aruncat po rufe... pardon. De ce se rite cu câte 2 escadroane permanente.
faca la mine aşa paguba? Eu nu zic ehe C o n flict am erican o -spaniol
D in această cauză s ’a adăugat in
Fiul regretatului scriitor Ion Creangă. A domneaei e aşa... d ad e ce făcut la mi­ bugetul m inistem luî de război un
făcut mai iutii milităria şi era socotit ca ne necaz? M a d r id , 2 8 F e b r u a r ie . — Se
a n u n ţă d in N e w -Y o r k z i a r u ­ plus de 8 escadroane permanente.
un bun ofiţer de artilerie, cînd a demisio­ Apoi judecătorul ascultă martorii.
nat din armată şi s’a făcut fabricant de lu i C oiT csp osu len cia că g u v e r ­
hîrtie de ţigări. Prea mult entuziazm pune Din depoziţiile lor se constată că Ce­ D in Bărboşi n i se telegrafiază că
cilia şî-a găsit o găină m oartă; o fată n u l S ta te lo r-U n ite v a r e c la m a
în toate, atît de mult că mulţi se îndoesc fabrica de cognacuri M. SÜberhcrz
do seriozitatea sa—şi reclama lui cu Ţaţa a unei vecine i-a spus că Roza i-a o- o in d e m n ita te p e n tr u p ie r d e ­ şi Co. a fost distrusă eri de un p u ­
Lina,' se pare a fi compromis maî mult în­ m orit-o; de ciudă şi fără să maî cer­ r e a v a p o r u lu i M ain e ş i va cere ternic incendiu.
treprinderea, de cit a o fi făcut cunoscută ceteze, Cecilia, ca să se răzbune, a luat o n d e p e n d e n ţa Cubei.
Azi s’a mai cuminţit. oală care nu conţinea apă de colonia, şia Pagubele se wrcă la 50 de mii
de lei.
P e r. azvirlit-o peste rufele Unguroaicei. De C o n flict an g lo -ru s
aci s’a început ceartă lungă şi încur­ L on d ra, 2 8 F e b r u a r ie .— O te ­ Ministerul de instrucţiune publică a
cată, la care aü luat parte bărbaţii si
moşia pe care o adm inistra să aibă vre- copiii împricinatelor. Bărbaţii, oameni le g r a m ă d in P e k in , a d resa tă dat un ordin circular tu tu ro r revizo­
o vină, spuse că se opune şi că ar vrea cari trebue să’şi vază de treabă ca să A g e n ţie i R e n te r a n u n ţă că m i­ rilor din ţară pentru a stărui să se
să vorbească cu primarul in persoană. scoată cele trebuincioase traiului de a n istr u l E n g lite r e i a p r o testa t înfiinţeze scoale de adulţi in toate co- ^
Cei şapte indivizi însă, sub cuvint că doua zi, au uitat de ceartă şi s’aű dus pe lin g ă T s o n g -li-Y a m e n în munele rurale.
ei reprezintă pe primar, nu vroită să fie care la munca l u i ; copiii, ca copiii c o n tr a c e s iu n e l Iui P o r t Ar­
Sîmbătă seara Camera de comerciü
asculte şi dädeaü să intre in curte. Ad­ după sfirşitul certei, s’aü împrietenit şi th u r H u siéi, c a re c e s iu n e ru p e
din Capitală s’a întrunit in şedinţă or­
ministratorul moşiei incuie atunci poarta s’aű luat iar la joacă împreună ; numai e c h ilib r u l in e x tr e m u l o r ie n t. dinară in localul säü din strada Doam-
şi, lăsindu’î in drum, se duse in casă, femeile, mai dirje şi maî fără treabă,
nei.
de unde putu s’auda vociferări şi fel se vede, nu s’aü lăsat şi aű venit la
Camera a expediat afacerile Gurente,
de fel de înjurături pornite din drum. judecătorul de pace.
❖ Acesta, după ce cearcă să le împace INFORMAŢIUNÎ apoi a luat rezoluţiunea de a se inter­
veni pe lingă poliţia Capitalei spre a in­
Indivizii in chestie stătură ce statură si nu izbuteşte, le condamnă pe amin- terzice zarafilor cari sint postaţi pe la
Guvernul ar dori să treacă incă colţurile stradelor din Capitaíá de a
insă, iată că vine primarul in fruntea sindu-le pe amindouă vinovate. in seziunéa actuală proectul de lege vinde articole de bijuterie, acest co­
a vre-o şapte-zecî de oamónl, cari slă- Şi ast-l'el Roza şi Cecilia aü reuşit pentru înfiinţarea consiliului legisla­ merţ constituind o concurenţă enormă
rimă poarta şi, pătrunzind in casă, iau să’sî spele rufele murdare, dar nu in tiv. Această lege votată, guvernul ar bijutierilor.
la bătae pe administrator. După aceea familie.
putea căpătui pe o m m â de parti­ Camera se va întruni din noű Vine­
primarul cere de băut, cerere Ia care C ondeiü. rea viitoare, pentru a se ocupa de ches­
d. Georgescu căută să se plece, adu- zani, num indu'i in funcţia—remune­
tiunea comerţului ambulant.
cînd o damigeană cu ţuică de cîte-va A. HOTJSSAYE rată cu 1500 lei pe lună,— de consi­
vedre, care fu golită îndată. In urmă lieri in consiliul legislativ. M in istru L d e in te rn e a c e ru t, p rin -
bietul administrator fu luat pe sus şi t r ’u n o rd in c irc u la r, ca to ţi prefeo-
dus la primărie dimpreună cu argaţii;
M o a rtea S’a luat deriziunea ca concursul pen­ ţii ş i p rim a rii d in Ju d eţe s ă ’i tr i-
pe drum insă, el fu lovit mereu cu îa- tru noui cărţi didactice, care se ţine in meaţă, u n ta b lo u do fu n o ţio n a rii
Viaţa s’a stins, în trupul viguros Septembrie, să se ţină de aci înainte în
tul pustei, aşa că, ajuns la primărie sari n u sin t ab so lu t neoesarx func-
lamiurie. Aceasta, pentru a se laşa timp
nu mal ştia pe ce lume se află. Cit şi plin de vlagă a pătruns moartea, ţio n ă re i se rv ic iilo r, a c e a sta In ve­
despre locuinţa sa, ea rămase in stăpi- hidoasa moarte care te zgudue. L-am destul comisiunilor ca să cerceteze d erea u n ei ev e n tu a le m o b ilizări.
nirea oamenilor primarului, cari furară dus la groapă pe un timp sublim, lucrările prezentate.
tot ce le eşi in cale. cerul era senin şi ciripitul păsărilor Consiliul ele revizie pentru districtul
1). Petre Grădişteanu a declarat ilfov a început lucrările in oraşul Ol­
umplea văzduhul eu armoniile lor
mat multor prieteni la Senat că teniţa.
In vremea asta soţia administratoru­ duioase şi primitive. Clopotele de la
lui vesti pe sub-prefectul din Bălăci va pleca la Ploeşti şi in cele-l-alte
care, venind la faţa locului, puse in li
capela cimitirului trist räsunaü, res-
pîndind jale pretutindeni! Vocea po­
judeţe unde a fost ales, şi va convoca Proectul de lege pentru acordarea da
pensiuni cantonierilor din serviciul sta­
pe alegătorii săi, pentru a le spune tului a trecut prin toate secţiunile Ca­
bertate pe cei arestaţi şi procedă la
anchetarea faptelor. Nu se cunoaşte încă
pilor şi acel sunet armonios, darrme- că guvernul d-lui Sturdza nu mai merei.
rezultatul anchetei, ceea ce insă se ştie talic, al orgei, amestecat cu coru de reprezintă pe liberali, ci este condus
e că d. Georgescu a găsit lipsă din casa voci fragede, mă transportau în alte de către conservatori. A stăzi, la orele IO, se v a ţin e la
sa o puşcă cu două ţevi, un ceas de lumi. Valurile de armonie tristă, blind m in is te ru l de in te rn e u n c o n siliu jr
aur cu două pietre de diamant şi cu se revărsau peste sufletul meu în­ Febra tifoidă în garnizoana din T.- de m in iş tri sub p re ş e d in ţia d -lu î
un lanţ subţire de aur pentru damă, durerat. Jiü se poate considera ca dispărută. D. S tu rd za.
un ceas de aur cu iniţialele N. G. şi Pe ziua de Sîmbătă aü rămas 7 bol­
navi si 52 convalescenţi. A stă zi va ű depus pe biroul S e n a ­
cu un lanţ de aur, un inel de aur cu Moartea Iul mă umpluse de tris-
tului proectul de lega pen tru jo n c­
şase pietre de diamant, o pereche cer­ teţă. Nu eram rudă, dar prietenia ce Raportor al budgetului ministerului ţiunea de drum de fier român şi
cei de aur cu broşa, un portraoneü cu
mă lega de el făcea să mă doară de instrucţiune va fi d. Gr. Ern. Gră- şerb p este Dunăre la T . -Severin,
3060 lei in el, un ac de aur cu trei disteanu.
pietre de diamant pentru cravată, cum sufletul pentru moartea lui. Sínt bă- profbct votat deja de Cameră.
şi o mulţime de alte lucruri cari se trîn, aştept să mor, dar pare că mai
A m reprodus eri după .darul „Neu­ O telegram ă sosită la direcţiunea
ridică la o sumă de peste 3000 lei, pre­ bine voiam să mor eü mai întiifi. es Wiener Tagblatt“ ştirea că va­ căilor ferate a nuntă că o fu rtu n ă
cum ghete, căciulă, manta, cizme, şea Duioşia ceasurilor petrecute împreună porul „Elizabeta“ s’a irneat in Bos­ mare s ’a dezlănţuit eri p e Marea
de călărie, haine, biciű, pluguri, ha­ mă ucidea, mă făcea doritor de for. Neagră.
muri, gt’iü, orz, ovăz, porumb, boloane, moarte.
etc., etc. Acum aflăm că incrucişâtorul ro­ A zi, la orele e seara, v a ţin e la
mân „Elizabeta" se află ancorat la A ten eu cu n o scu tu l s c r iito r d. I. L.
Şi acestea toa te şterpelite de oamenii Dulcile valuri de armonie, ce eşeau Galaţi, aşa că nu despre acesta, ci
autori ţâţei, ca primar şi consilieri. Ar C arag o ale co n ferin ţa sa.
fi dar de dorit ca lucrurile să nu se din orgă mă ímblínzeaü şi printre despre un vapor de comerţ „Eliza­ D. C ara g e a le v a c iti tre i n u v ele.
facă muşama şi ca vinovaţii să fie daţi ele tinereţea ’mi apărea ca un vis. beta", se vorbeşte in ziarul vienez. Se ş tie că em in en tu l so riito r •
judecăţei şi pedepsiţi conform legilor. Cum aşi dori să fiu tînăr, să lupt m a e stru în a r ta c ltlre i. Gel oe do-
Coresp. după cum am luptat şi să trăesc viaţa Primim de la un cititor următoa­ reso sä a z iste să se g ră b e a s c ă a ’şî
frăţească împreună cu prietenii mei! rele rînduri : re ţin e b iletele.
Aşi dori ca cel pe care l-am iubit şi „Am citit în A d ev é ru l modul
CARNETUL JUDICIAR acum e mort să trăiască, şi împreună brutal in care se poartă d-nul căpi­ D. Ionel Brătianu, ministru de lu­
să mai gust din vîrsta de aur a ti­ tan Magheru faţă cu soldaţii. Viu crări publice, a numit o comismne com­
pusă din dd. Mironescfi inginer inspector,
R ufe m u rd are nereţe!. să vă denunţ şi eü un caz. Zilele Th. Dragu, inginer inspector general,
■* trecute, pe când treceam pe strada
Cecilia Giovani, o Italiancă subţire ca C. Miculescu, profesor al facultăţei de
tiparul şi uscată ca Jirul, .. dat în ju ­ Vocile preoţilor şi suspinele mă Pomană, am văzut cu ochii mei pe ştiinţe, şi d. Poenaru, inginer electrician,
decată pe Unguroaica
unguroaica Roza Fekete, deşteptară din reverie. Pe braţe si- d. căpitan Vlăclescu, din statul m a­ pentru a examina memoriul prezentat
femee cit soba de groasă si cu fălcile oriul era eborît în groapă şi lugu- jor, bătând îngrozitor pe o nenorocită de inginerul Ponera ministerului de

FOIŢA ZIAR. „ADEVERUL“ său. Mînă repede ! Grăbeşte-te ! Ce
mal aştepţi?
40 — N’aveţi teamă. II voi ajunge,
răspunse birjarul marsiliez.
In acelaşi timp armăsarul o luă
mai repede, coti, fugi spre a ajun­
ge prima trăsură, care deja cotea la
„Uade şi cînd ? Iată întrebarea.
Zece mii de draci!
qE de mirat: nu’ml aduc aminte !
De alt-fel, sínt foarte sigur că l-am
văzut, şi nu de mult.
„Cum, dracu, să nuT ghicesc nu­
mele ? Nu sínt mai mult de opt zile
decorat ? E cam al dracului să’mî
amintesc. Trebue să’mî bat al dra­
cului capul.
„Nu găsesc. E colosal.
De o dată, Claude, înmărmurit,
văzu cupeul lui Girard oprindu-se în
faţa unei case situate pe strada
Girard intră în casa d-lui Hargand.
— Vizitiul cupeulul putea să te
observe în vremea urmărire!, zise
el birjarului. Dacă te-ar mal fi vă­
zut şi aici, aceasta l-ar fi făcut să
bănuiască.
„Prin urmare, depărtează-te şi
I! numără, apoi mulţumit salută.
După aceasta strînse hăţurile şi
dete un biciü cailor, şi trăsura bo
depărtă, pe cînd servitoarea dedea
să intre în otel.
— E momentul ! zise Claude. Ce
risc ?

VADIM0ARA OUA W
dreapta pe soseaua Villiers în direc­
ţia unde se află postul de gardă.

XX
de U nde a v ă z u t B ir ib i pe „om ul
d e c o r a t“
H e n ri D ©messe
— Mi se pare că vor să iasă din
Paris, zise Claude.
PARTEA ÎNTÎIA
„Nu, cupeul lor a luat-o pe bu­
levardul Gouvion-Saint-Cyr.
B ía v o n o íis ía Is a b e la „El va merge de a lungul fortifi-
caţiunilor, pînă la Porte-Maillot.
XX „Unde dracu se duc?
Birjarul marsiliez nu minţise : ca­
B iribi lu crea ză lul său era viguros şi foarte iute.
Intr’o clipă el cîştigase distanţa
Apoi cupeul coti şi o apucă pe cu care cupeul d-lui Girard era în-
goseaua Villiers. nainte şi îl urmă la o depărtare ca
Repede, Claude se înfundă în tră­ la vre-o patru-zeci de metrii.
sură unde se făcu ghem. — Bine ! Bine ! reluă Biribi. Bac­
Cînd cupeul care luase pe Girard şişul promis va fi îndoit.
urma trăsura Iul Biribi, acesta pri­ „In adevăr, vizitiul meii e foarre
vea, printr’o gaură practică făcuta priceput.
în edşul trăsureî, spre a nu pierde „E de mirat: am văzut şi, încă de
din vedeai pe acela care era „vî- qurînd, pe omul decorat care a eşit
, uv*v*v* cel d’întîiu din otelul boerului Gi­
R epede! strigă el birjarului rard.
de cînd l-am văzut şi doară în opt
zile nu văd aşa mulţi oameni!
„N’am părăsit Saint-Jean-aux-Bois,
unde n’am întîlnit de cît aceiaşi oa­
meni cunoscuţi. Şi tocmai la Saint-
Jean-aux-Bois am văzut mutra asta.
Tot vorbind ast-fel, Claude nu
pierdea din vedere cupeul.
— Bagă de seamă, birjar 1 stri­
gă el. O s’o întoarcă la dreapta saü
Ia stînga. Vom ajunge la Porte-Mail­
lot, unde se vor afla destule tră­
suri:
„E vorba să nu pierdem din ve­
dere armăsarul colegului d-tale.
— N’aveţî frică, vă spun, dom­
nule ! Nu de geaba sínt eü din Mar­
silia! răspunse birjarul dînd biciü
calului.
La colţul bulevardului Gouvion-
Saint-Cyr în capul străzii Grande-
Armée, la Porte-Maillot, trăsura lui
Biribi nu era de cît Jla zece metri
departe de cupeul lui Girard.
— Iată! zise Biribi. După cum se
pare, intrăm în Paris.
„Ce urît drum aü lu a t! Era mult
nai uşor să vie prin soseaua Vil­
liers.
„A, da ! unde am văzut pe omul
Grande-Armée, la o distanţă egală
de arcul de triumf, de Etoile şi de la
poarta Maillot.
— Ce dracu, sínt prost ? strigă
Biribi, care era foarte satisfăcut de
aventură. Cum nu m’am gîndit la
asta? E foarte limpede.
„Am dovadă că omul care a ieşit
din otelul lui Felicien Girard e chiar
Girard. Acum se duce la fostul meii
proprietar, d. Hargand.
„Se duce la viitorul său socru, se
duce să jfacă curte logodnicei sale!
Ştiam bine că d. Hargand locuia în
strada Grande-Armée.
„Un chiriaş trebue să cunoască
tot-d’auna adresa şi chiar adresele
proprietarului său.
„De multe ori i-am trimes la Paris
pe această adresă plata chiriei ghe­
rete! mele.
„Da, dar mă gindeam la alt-ceva:
căutam unde am văzut pe omul de­
corat ! Nu poţi să te gîndeştl la toate
ödatä! A'Cnma însă trebue să mă
gtndesc numai la asta.
Birjarul marsiliez, la rîndul säü,
Oprise şi el trăsura din cave Biribi
se coborî.
El văzuse pe omul decorat şi pe
du-te de mă aşteaptă la o sută de
paşi depărtare.
— Tocmai ideia asta am avut-o
şi eű, zäü! răspunse vesel birjarul.
Bine m’am gîndit! Voi face aşa. Vă
voi aştepta ceva mai departe în faţa
unei cîrciumî.
„La revedere ! Nu vă grăbiţi.
Pentru tre! franci ora vă voi aştepta
şi pînă mîine după prînz.
Zicînd aceasta, el surise.
Apoi o întoarse şi se depărtă, pe
cînd Biribi neştiind ce trebue să facă
se opri gînditor, la cîţî-va paşi de la
poarta otelului doctorului Rudolf Har­
gand.
De odată, el văzu poarta deschi-
zîndu-se pentru a face loc unei ser­
vitoare.
— Ah ! ah 1 strigă Biribi. Am i-
d eie! Să vedem. îndrăzneală şi nu­
mai îndrăzneală ! Mereü îndrăzneală.
In vremea asta femeea se apro­
piase de birjarul care adusese la
otel pe Girard şi pe tovarăşul săă.
Ea îi âpuse ceva.
— De sigur, Girard a trimes a-
ceastă femed, o servitoare, ca 6ă
plătească birjarlui.
Birjarul luă banii C9 ea îi dădea.
„Aide, amice Biribi, dacă îţi ser­
veşte?...
Atunci făcu cîţi-va paşi, repede şi
se găsi în faţa porţei, în acelaşi
timp ca servitoarea.
El ridică braţul spre a suna la
poartă.
Atunci servitoarea îi zise, poli­
ticos:
— Pe cine căutaţi, domnule?
— Nu şade aici d. Rudolf Har­
gand, cunoscutul doctor ?
— Da, domnule. Chiar aid, dar
acum nu’l puteţi vedea.
-—Dar nu cu el am a face. Am o
întîlnire la dînsul, cu o persoană pe
care poate o cunoşti, căci eşti în
serviciul d-rului Rudolf Hargand pre­
cum văd.
— Da, domnule, Sínt femeea por­
tarului otelului. Dar ciy ce persoană
aveţi întîlnire?
— Cu d. Felicien Girard.
—- Atunci, domnule, sosiţi tocmai
la vreme.
~ Şi de ce ?
(Va Urina)
 Marţi 3 Martie 1898 A deverul^

lucrări publice, asupra legei şi regula­ gem cu tot din-adinsul atenţia tinăru-

mm
mentului distribuirei electricităţei cu o lui muzicant e : surmenarea. In S o ­

forţă motrice, pentru luminat şi alte
destinaţiuni.
Din Moldova sosesc mai multe
plîngeri în contra unora din judecă­
torii de pace din comunele rurale,
cari, pe lîngă cá n’aü experienţa ce­
rută în misiunea cu care sínt în­
sărcinaţi, apoi mai fac datorii prin
comunele unde locuesc, ceea ce le
micşorează prestigiul.
Avis ministrului de justiţie.
0 comisiune însărcinată de minis­
terul de lucrări publice se va ocupa p r e ş id e n ţia d - lu l C. F . R o b e sc u .
cu facerea unui regulament, asupra
întrebuinţărei electricităţei în ţară. p r i m ă r i a s ă ced eze m in is te r u lu i lu ­
Consiliul sanitar, in şedinţa pe care
a avut-o Simbătă, a studiat noua metodă c o n s tr u c ţie i g ă r e î d e la O bor, co n ­
de dezinfectare prin gazul de «formol»,
cu ajutorul unei lămpi speciale, confec­
ţionată de d. Schering din Berlin.
D . O h . P a la d e lu crează, la p r o e c -
tu l da lega p e n tr u m o d ific a re a o rg a ­
n iz a ţie i ju d e c ă to r e ş ti.
A c tu a lu l m in is tr u d e j u s t i ţ i e vo e şte
s ă r e z u m e în tr e g u l p r o e c t a l d - lu î
D ju v a r a i n 3 - 4 a rtic o le p e n t r u a 'l
p u t e a a s t-fe l m a l u ş o r ş i m a i iu te
trece p r i n co rp u rile le g iu ito a re .
P r o e c tu l d e lege, a s t-fe l m o d ific a t
d e c ă tre d. P a la d e ,v a fi d e p u s zile le
a ce ste a p e h iro id C a m e r d .
In p i l interpelare! de
nata, pentru violină, lucrare de debu­
tant, sint idei surprinzător de sumbre
pentru un tinăr de etatea lui Enescu,—•
tnunea exagerată poate influenţa în
mod fatal o natură atit de precoce. Spu­
nem aceasta cu tot interesul ce purtăm
unei naturi artistice de elită, ca aceea
V ezi j>ag’. a l —
pe care o vedem dezvoltindu-se în ti-
nárul romín Enescu.
D u p ă te r m in a r e a r ă z b o iu lu i, P o ta m i- S lu t m a l p r e s u s d e a m e n i n ţă ­ Andronache, acum ciţi-va ani, fusese c a r e c o p r in d e r e f o r m e p o litic e ,
condamnat, de către Curtea cu juraţi, s o c ia le , e c o n o m ic e şi f in a n ­ N’am voit să pomenim pînă aci ni­
a n o v in e în ţa r ă ş i se p r e z i n t ă „ la r i l e lu i E s te th a z y . D e a lt m i n ­ mic despre ovaţiile şi explozia de pa-
tr e l e a , se v a v e d e a v a lo a r e a pentru tilhărie la zece ani recluziune.
corp. El a fost trimes a’şi face osinda la
c ia r e şi c ă a c e s t p r o g r a m e s te triotizm ce a manifestat auditorul am­
a c e s t o r a m e n i n ţ ă r i , Î n d a tă c e penitenciarul din Galaţi. Aci, prin a- u n a d e v ă r a t t e r e n d e u n i r e , belor concerte şi in special al concer­
C o n s iliu l c o m u n a l a l C a p ita le i a se v î i c u n o a ş te Î n tr e g u l a d e v ă r , jutorul altor bandiţi, a putut evada. ( a p la u z e ) . tului simfonic de eri. Valoarea muzi­
ţin u t S â m b ă tă s e a r a şi z iu a a c e a s ta e s te m a l a p r o ­
ş e d in ţ ă su b Andronache, îndată ce s’a văzut in cală a compoziţiei sale Poemă ram ină
p ia tă d e c it se c r e d e ; v ’o g a ­ libertate, s’a dus in Dobrogea, unde stă in afară de ori-ce consideraţiuni de
D . B o u r g e o is a c u z ă g u v e r n u l d e a
C o n s ilie r u l A s s a n ra n te z .
a p r o p u s ca îşi formă o bandă cu care prădă mai s u s ţin e p e in a m ic ii r e p u b lic ă . S e patriotizm: ea e lucrarea unui talent,
multe sate şi oraşe din Dobrogea şi tem e d e v iito r u l le g ilo r şco la re ş i m i­ care îndreptăţeşte mari speranţe şi ca
Ofiţerii romîni la Braşov din Bulgaria. După ce strinse ceva pa­ lita r e . atare trebue judecată din punct de
c r ă r ilo r p u b lic e te r e n u l n e c e s a r a l
vedere muzical.
Cu privire la vizita ce o fac ofiţerii rale, Andronache pleaeă la Constanti- D is c u ţia este în c h is ă . S ’a ă d e p u s Manifestaţiunea patriotică, dezlănţuită
fo rm cerere! m in is tr u lu i B r â tia n u . romini celor din Braşov, iată ce scrie nopol unde stătu două luni, cheltuind m a l m u lte o r d in e d e z i p e b iro u . erî la Ateneü e, din punct de vedere
tot ce avea asupra sa. Văzindu-se fără
P r o p u n e r e a d - lu l A s s a n a fo st «Tribuna», organul partidului naţional A cela a d-lux Dron, oare Zice că naţional, perfect justificată. Muzica noas­
parale, se apucă din noü de boţii. Camera este decisă să reia p olitica
s u s ţin u tă d e m a jo r ita te a c o n silie rilo r romin de peste m u n ţi: tră naţională n ’a găsit pină azi un ta­
«Lumea se miră mai ales de rolul fiş- Fiindu’î frică insă că va fi prins de tradiţională a partidului republican,
ş i c o m b ă tu tă d e c ă tre c o n s ilie r u l Io - către Turcii şi oinorit, Andronache se este respinsă ou 309 voturi contra lent care să’i dea proporţiunea la care
n e sc u (M u s c ă ) ca re a s p u s că n u
panului Maurer de la Braşov, care de­ caracterul ei distinct o îndreptăţeşte.
corează acum totul cu tricolor romi- reîntoarce in ţai'ă şi de astă dată se 228. A venit un tînăr dintr’un sat al nos­
tre b u e s ă se a co rd e s ta t a lu l g r a tu it
nesc, pe cînd de pe pieptul damelor ro­ stabileşte în comuna Cosmeşti din ju ­ Ordinea de zi a d-luî Desoubes tru şi a făcut prima lucrare în acest
te r e n u r i, că c i d ir e c ţia c ă ilo r fe r a te míné aü fost“rupte, de către jandarmi deţul Filciű. acceptată de d. M eline, şi expri-
Aci făcu cunoştinţă cu un vechiü senz : i-am dat explozia întreagă a min-
a re d e s tu le p a r a le ca s ă c h e ltu ia sc ă cocardele naţionale, iar junilor feciori mlnd încrederea Camerei în g u ­ drieî noastre naţionale, dar i-am dat,
ş i p e n t r u a c e a stă g a r ă a tâ t d e fo ­ din Braşov şi chiar studenţilor de la li- bandit, fost condamnat în mai multei vern, s ’a adoptat ou 319 voturi tot-odată cu aceasta, speranţa noastră
•înduri, anume Zotta. împreună cu a-
lo sito a re C a p ita le i. ceü li s’a făcut atitea prigoniri pentru cesta işi strinse o ceată de 6 inşi şi contra 231. mare că va şti să păstreze patriei sale
D is c u ţi a a fo st a m â n a tă p e n tr u aceste insignii. Se remarcă acelaşi rol începu prădările prin judeţul Fîlciu şi talentul, care e chemat incă la multe
a ltă ş e d in ţă , c â n d se v a lu a ş i o falş al d-luî fişpan, ca şi la d. rector judeţele vecine. Toate stăruinţele puse izbinde.
al universităţeî din Pesta, dragostea fă- de autorităţi pentru a’i prinde aii ră­ T E A T R ü -M ra iC A E. D. F.
h o tă r â r e d e fin itiv ă .
ţărită ce o arată limbei rornine şi in­ mas zadarnice, căci bandiţii eraü foarte
Doctoral Angelescu, fost intern al spita­ teresul pentru «viaţa spirituală» a po­

Eri s’a ţinut în localul şcoalei de str. Sălciilor 4 bis.

lelor din Paris, primeşte între 6—7 seara, porului nostru». bine organizaţi.
*
Am azistat
Enescu
Simbătă la concertul de
Ediţia de seară
l i 53—24 In ziua de 26 Februarie insă, d. Duca, violină al tînărului George Enescu. Am
bele arte concursul anual penţru Ziarele ungureşti exploatează acum ajutor de subprefect a fost înştiinţat
obţinerea de medalii şi recompense. A s t ă z i s 'a is p r ă v it p a r te a a d o u a vizita ofiţerilor, cum au exploatat altă de către un sătean că banditul Andro­ azistat şi ieri la al doilea concert sim­
a m u lt p a s io n a n tu lu i r o m a n dată vizita regelui Carol la Budapesta.
nache se află găzduit in comuna Cos­
fonic al orchestrei d— Ini Wachmann, în Telegrame
Azi, 2 Martie, se începe recen- Prima foaie care se serveşte de a- meşti la o circiumă. Imediat d. Duca, care, pe lingă o superbă simfonie a lui — Serviciul „Agenţiei Romîno“ —
sămîntul copiilor in virstă de şcodă, U c ig a ş u l m iste r io s ceastă nouă vizită pentru a lovi in Ro- însoţit de mai mulţi jandarmi, se duce Beethoven, divinul marş funebru din
— aceasta, pentru a fi terminat cu cel C i tito r i i c a r i a ii u rm ă rit, cu a te n ­ minii de peste munţi şi mişcarea lor, al oralitate.
Crepusculul zeilor a lui Wagner,
uvertură de Grieg şi o Toccata de R egina A n gliei
puţin o lună înainte de deschiderea a- ţiu n e p r im e le dorul p ă r ţ i a le a ce ste i este foiţa magliiară din Braşov Brassói In tr’adevăr, intr’o circiumă din mar­ Bacii, s’a interpretat pentru prima oara
nului şcolar viitor. se n z a ţio n a le p o v e s tir i v o r u r m ă r i cu
Lapok. ginea satului, dă peste bandiţii cari se Poema romina, o poemă simfonică
Nissa, 1 Martie. — Regina Engli-
Foiţa în cestiune zice că vizitele ofi­ terei a sosit. Era aşteptată de prin­
Zilele acestea se va face o în­ o ş i m a l m a re lă co m ie d e zn o d â m în - ţereşti nu sint de cit o dezavuare a puseseră la chef. tînărului Enescu, care a obţinut dă- ţul şi principesa moştenitori ai Ro­
semnată mişcare în personalul ofi tu l ei. P î n ă a c u m în c ă nu, se c u ­ «extremilor Vlachi» din partea cercu­ se Jandarmii năvălesc înăuntru şi o luptă unăzî un mare succes in concertele
încinge intre jandarmi şi bandiţii. mîniei. Mulţimea a salutat-o în mod
ţerilor topografici. n o a şte „ U c ig a ş u l m is te r io s “ a l m a r ­ rilor oficiale si serioase ale Romîniei. Coilone din Paris.
c h iz e i d e P le s s is S a in t- L u c . A u ­
Pină să vină noul ajutoare bandiţii Din ambele concerte ne-am putut respectuos.
Tribunalul de comerciu din Capitală to ru l, i m u l d in ce i m a i ilu ş tr i s c r i­ izbutesc a scăpa din miinile jandar­ forma convingerea că in persoana tână­ D in Creta
a declarat in stare de faliment pe d. ito r i a i F r a n ţe i, în g e n u l sc rie ­
M o a rte a lu t C alotescu milor,răminind prins numai Andronache. rului Enescu se naşte pentru ţara ro- C a n ea , 1 M a r tie . — O b a te r ie d e
Z. Macarian, neguţător de covoare şi alte Sâm bătă noaptea a încetat din via­ El a fost legat şi dus la primărie, iar minească un talent muzical de mina
r ilo r c a r o m a n u l d e f a ţă , c h im ie p î n ă ţă in Capitală baritonul Operei ro ­ le aci a fost transportat la penitenci­ a r tile r ie d e m u n te ce tr e b u ia s ă s e
articole orientale. intiia.
la s f î r ş i t c u r io z ita te a c itito r ilo r. I n t r ’a mane, Tiberiu Calotescu. arul judeţului. Dacă lucrarea sa Sonata pentru vio­ în to a r c ă î n I t a l i a r â m în e a c i în
Primăria din Ploeşti a acordat d-lul d e v ă r, se v o r fi în tr e b a t d î n ş i l d e La interogatoriul ce i s’a luat, a de­ lină, interpretată in concertul de Sim­ u r m a u n u i c o n tr a -o r d in .
Al. C. Stavridi concesiunea pentru ilu­ m a l m u lte o r i, c in e p o a te fi ., U c ig a ş u l clarat toate hoţiile ce le a săvirşit el bătă e încă opera unui începător de
minarea oraşului cu electricitate. m i s t e r i o s a l tr u f a ş e i ş i f r u m o a s e i m a r ­ le j cind a evadat din penitenciarul talent şi conţine incă timidităţi şi stin-
Concesiunea este pe un termen de ch ize? F i b in e, a c e a s ta n u se p o a te ş ti
30 de ani. d e ă t c itin d cu a te n ţiu n e r o m a n u l p î n ă
Ministerul de domenii a însărcinat la s f î r ş i t . V o r a z is ta la sc en e d in cele
lin Galaţi.
prinderea celor-l-alţî bandiţi.
găcii — precum invariabilul tremollo
Autorităţile cercetează acum pentru de cite ori pianul ţine partea melodică
— în poema simfonică, ce am ascultat
Ultime inforniaţiunl
Gen. erî, Enescu ni se manifestează in pri­ Primăriile comunelor urbane F ălti­
pe d. Bălăceanu, inspector domenial, a m a l d u io a s e ş i m a l tr is te . V o r v e ­
inspecta bursele de comerciü din T.- d e a c u m „ U c ig a ş u l m is te r io s “ a l u - ma desfăşurare mai conştientă a re­ ceni şi Constanţa aű înaintat ministe­
Măgurele, Corabia şi Zimnicea şi a face n e l m a m e p o a te fi d e sc o p e rit a n d Situaţia guvernului francez marcabilului säü talent. rului de interne spre aprobare bugetele
un raport de modul cum funcţionează o f iic ă p u n e p e n tr u a c e a sta tot d e ­ — Telegr. „Agenţiei Romíné“ — Partea primă a poemei simfonice nu pe exerciţiul 1898-99.
ele. P a r i s , 2 8 F e b r u a r ie . —Camera de
trădează incă in de-ajuns caracterul ei
v o ta m e n tu l ş i to a te s tr ă d u in ţe le el, ş i naţional romînesc, trădează insă calităţi Comuna urbană Galaţi va ceda mi­
putaţilor.—•D - n u l D r o n , r a d ic a l, i n ­ melodice şi mai cu seamă instrum en­ nisterului lucrărilor publice un teren
Sculptorul N. Constantinescu, care a se v o r m in u n a d e f a p tu l că c in e -v a necesar pentru construirea docului plu­
te rp e le a ză g u v e r n u l a s u p r a p o litic e i tale, in adevăr surprinzătoare.
fost însărcinat cu facerea bustului de­ p o a te fi a s a s in f ă r ă a u c id e . T o c m a titor din port.
cedatului loan Ciuflea, a term inat lu­ î n a c e a s tă p r o b le m ă c o n stă fr u m u s e sa le p e ca re o tr a te a z ă d e r e a c ţio n a r ă Partea a doua tratează in mod sim­
crarea. Bustul va ii aşezat in faţa pre­ ţe a r o m a n u lu i d e ca re v o rb im . L a ci­ ş i d e clerica lă . fonic cîte-va motive populare: doina, Astă seară la orele 9 este la Ateneü
fecture! din Tirgovişte, unde decedatul tir e a Iu l s u fle te le p a l p i t ă , n e r ă b d a r e a D - n u B a r th o u , m in is t r u d e in te r n e , horele şi un motiv, care prin textul conferinţa d-luî I. L. Caragiale.
a fost m ult timp prefect. p r o te s te a z ă î n c o n tr a im p u tă r e l f ă ­ säü e cunoscut ca foarte trivial, dar
d e a cu n o a şte m a l re p e d e d e z n o d ă - Regia monopolurilor statului a în­
c u tă g u v e r n u lu i d e a fi a lia i id cle­ care in simfonia lui Enescu apare a-
m în tu l p u n e s tâ p în ir e p e m in ţile ci­
B u g e tu l m in is te r u lu i de r ă z b o iu p e r ic a lilo r . A f ir m ă n e c e sita te a d e a proape cu grandoarea unui motiv wag­ chiriat pe timp de trei luni vaporul
e x e r c iţiu l 1 8 9 8 — 9 9 este g a ta ş i se
tito r ilo r , ş i o e m o ţiu n e p u te r n ic ă , de nerian, intru atita instrumentarea lui „Mon plaisir“ spre a face încercare
com bate s o c ia liz m u l p e fa ţă .
c a r e n u te p o ţ i sc ă p a , te ţin e in la n ­ îl înnobilează! La un moment dat, or­ cu nona linie ce se inaugurează în­
r i d i c ă la s u m a d e 4 5 ,2 7 7 ,3 7 1 le i, a- D - n u M ille r a n d re p lic ă a p ă r â n d
ţu r ile e i p î n ă la s f îr ş i t. A c ţiu n e a se Decedatul, d’abia in virstă de 26 ani, p o litic a s o c ia liştilo r. chestrarea e atit de reuşit condusă, că tre Tulcea, Isaccea, Galaţi şi Brăila.
d ic ă cu u n s p o r d e 8 0 7 , 0 3 6 le i a- asculţi patra hore diferite, contopindu-
su cc ed e cu v io ic iu n e . „ U c ig a ş u l m is te - a fost bolnav de piept. Era absolventul *
s u p r a e x e r c iţiu lu i tre c u t. se in cea mai perfectă armonie. Sint
ă io s “ sc a p ă , fu g e , se în to a r c e , co m ite conservatorului din Capitală, al cărui Mai mulţi fabricanţi din Azuga
A c e ş ti 8 0 7 m ii le i v o r fi în tr e b u in ­ D -n u l M e lin e , p r e ş e d in te a l lucrări ritmice şi de contrapunct in a- aű adresat regelui o petiţiune soli-
cele m a l m iz e r a b ile u n e ltir i, p î n ă în secretar a fost pină in ultimul timp.
ţ a ţ i p e n tr u c u m p ă ra r e a d e m u n iţiu n î, Calotescu a debutat anul trecut in c o n s iliu lu i, r e s p in g e a c u z a ţia ceastă simfonie, cari dovedesc studiu şi citind mărirea găreî din acea localitate.
s f î r ş i t e d e sc o p e rit, s p r e b u c u r ia p e r s o ­
„Dragonii de V illa rs“ şi a avut un a d r e s a tă g u v e r n u l u i d e a fi cunoştinţi muzicale foarte serioase. Petiţionarii cer in special construcţia
Miine vine înaintea tribunalului de n a g iilo r in te r e s a n te d in r o m a n ş i s p r e frumos succes. El a mai cintat cu ace c o m p lic e le p a r t i d e l o r m o n a r ­ Stilul în care e ţinută poema e sti­ unei rampe de încărcare, unei linii de
Ilfov, procesul samsarilor de falimente. s a tis fa c ţia n e m ă r g in ită a c itito r ilo r. laş succes in De aşi fi rege, Challet, c h is t şi c le r ic a l. R e a m in te ş te lul simfonic modern, cu orchestrările garaj, unei magazii de mărfuri, prelun­
B ărbierul din Sevila şi în Carmen. a s ig u r ă r ile d a te d e m o n s e n io ­ complicate, cu dezvoltările crescute pînă
Inculpaţii sint: N. Şapira, Weintraub, C i tiţi d a r ă , cu în c e p e re d e a s tă z i,
girea peronului şi in fine autorizaţia de
Grünberg şi Lewy. p a r te a a t r e i a : Infamul ca sînge no­ Tiberiu Calotescu era fiul bogătaşului r u l R a m p e lla a f ir m ln d c ă P a p a la fortisimurile cele mai pasionante. a construi cu spezele lor o linie de jonc­
bil, a d r a m a tic u lu i r o m a n : Calotescu din Brăila, care s’a sinucis n ’a Î n c r e d in ţ a t n im ă n u i m is iu ­ Poema termină cu o grandioasă ins­ ţiune între gară şi fabricele situate în
înaintea consiliului de războiu al trumentare a imnului regal. vale.
Ucig-aşul m is te r io s acum cifi-va ani. n e a d e a i n te r v e n i In p o litic a Tinărul Enescu a condus el singur
corpului IV de armată din Iaşi se va Tiberiu Calotescu lasă în urmă o ti- i n te r n ă a F r a n c i é i . „ D a c ă c o n ­ Petiţionarii arată desfăşurarea luată
Infăţuşa zilele acestea procesul capora­ lucrarea sa şi iară partitură, şi a ară­ de trafic în gara Azuga în anii din
nără şi inconsolabilă soţie.
lului Potamiano Leonida, din reg. 12 A d e v ă r u l în a fa c e r e a Inmormîntarea va avea loc, Marţi s e r v a t o r i i v o te a z ă p e n t r u g u ­
tat preţioase calităţi de maestru de or­ urmă. Ei citează că în 1897 aü fost
Cantemir din Bîrlad, pentru faptul de D r e y f u s dimineaţa, la cimitirul Ghencea. v e r n , z ic e d. M e lin e , c a u z a e s te chestră. 50.000 de călători sosiţi şi plecaţi şi
dezertare in ţară străină, in următoa — Telegramele „Agenţiei Romíné“ — Prietenii sint rugaţi a considera a- c ă g ă s e s c c ă p o litic a s a e s te Am omis pină aci să vorbesc de E- 40.000 de tone de mărfuri expediate şi
rele îm prejurări: ceasta ca invitare. c o n f o r m ă i n te r e s e lo r ţ â r e i '. nejcu ca violonist, aşa cum l-am as­ sosite.
I n p r im ă - v a r a a n u lu i tre c u t, în P a r is , 2 8 F e b r u a r i e .— Ca r ă s ­ P r e ş e d i n te l e c o n s iliu lu i a- cultat in concertul săli de Simbătă. E ri s ’a făcut la C reditul funciar
ti m p u l r ă z b o iu lu i g re c o -iu r c , c a p o r a ­ p u n s la s c r i s o a r e a c e a p u b li, P r in d e r e a u n u i band it d a o g ă c ă g u v e r n u l u r m ă r e ş t e
Voiü spune că e uu artist remarcabil
în vioară, dar am credinţa că violonis­ urban alegerea a 4 m em brii in con­
lu lu i P o ta m ia n o L e o n id a , d e o r ig in ă c a t „ G a u lo is “, şi in c a r e m a io ­ o p o litic ă p a c in ic ă , p e e tn d r a ­ tul va fi covirşit de compozitor. siliul de adm inistraţie.
Zilele trecute, d. George Duca, aju­
g r e c , d e z e r te a z ă d in a r m a tă ş i se r u l E s te r h a z y a m e n in ţă p e ex-
tor de subprefect in plasa Podolenî d ic a lii şi s o c ia liş tii v o r o p o ­ Enescu nu şi-a făurit incă, de sigur, AH fo st aleşi d-nii Eugen S tătescu,
d u ce d e se în r o le a z ă î n a r m a ta g re c e a ­ c o lo n e lu l P i c q u a r t c u b ic iu ş c a , judeţul Filciű, a prins pe un vestit litic ă d e lu p te in te s tin e . in mod definitiv individualitatea sa ar­ P. S. Aurelian, Polizu-M icşuneştî şi
s c ă , lu în d p a r t e a c tiv ă î n acel ră zb o iu a c e s t d in u r m ă a z is u n u i r e ­ bandit anume Gheorghe T. Andronache. D -n u l M e lin e te r m in ă , z ic ln d tistică. Ea e expusă încă multor evo­ Monteoru.
î n lu p te le d e la D o m o k o s ş i V elestin o . d a c to r a l z ia r u lu i „ T e m p s “ : Iată amănunte in această privinţă: c ă g u v e r n u l a r e u n p r o g r a m luări, şi un factor asupra căruia atra­ S tu rd ziştiî atribuie ale g e r tl d-luî

FOIŢA ZIAR. „ADEVÉRÜL • trebă Maria.

0 jumătate de milion lui, Idiotu­ — Plecăm la Mitarra, zise Vio­
lui. caro nu mai poseda pe lume de letta Măriei.
— La tine înaintea tuturor, răs­
punse Violetta. —- Joi. Partea a treia
126 cît datoriile pe cari le contractase „Bunicul vrea aşa. — Mulţumesc. — EI fie Vineri.
bătrînul Polycarpe prin neglijenţa, „N’o să fii supărată că nu te lu­ — Vei veni să vezi zilele aces­ „Adio !... Infamul cu singe nobil.
lenevia şi încăpăţînarea sa ! ăm cu noi. tea casa mea? Trăsura se depărta.

UC1GS5ÜL MISTERIOS ROMAN DE

O jumătate de milion atunci cînd „Aşa doreşte bunicul.
nu mai poseda la Hourtet de cît mi­ Şi fetiţa, în ai cărei ochi se zărea
cile venituri ale modestului post de o lucire misterioasă, răspunse :
judecător de pace, cari şi ele se — Dar ştii, mămiţo, că eşti nos­
— Bunicul a zis că da.
„Andrei pleacă mîîne.
„Vai, doamne, cînd e cine-va
stâpîn, trebue să dea pildă celor-
Maria rămase în loc, gînditoare
şi emoţionată, urmărind cu privirea
pe cei cari o părăseau.
Auzind paşi prin apropiere, dînsa
P e p ra g u l m o rţe l

PAUL D’AIGRBîONT
P a rte a a d o u a
Cinurile unui înger
XI
M ă r itiş u l V io le tte r
Dar nu talia mlădioasă a Spani­
oloaicei, nici bustul el superb, nici
ochii ei negri, focoşi şi lucitori ca
diamantul, nu ’1 făceai! să’şi piardă
mintea; ci vorbele pe cari le rostise
sticlarul în parc răsunau încă la ure­
chile sale şi’l inebuneaü :
— Zestrea d-tale, o jumătate de
milion, spusese Jaccţues, o vei căpăta
în ziua măritişului d-tale, drăguţa
mea Jeiaji.
„Aceşti bani vor eşi din casa mea,
şi’i voi stabili într’un loc sigur, fapt
despre care să nu te îngrijeşti.
duceaü în plata banilor datoriţi prin timă ? 1-alţi. întoase capul să vadă cine e. Trei ani s’aü scurs.
toate părţile ! „Oare cînd cine-va pleacă pentru „Andrei o să vină să vază Mi- Era Andrei care o căuta. O fericire, pe cerul căreia nu s ’a
Ar însemna, cu acest jumătate de luna de miere, ia pe cine-va cu tarra cînd bunicul se va afla la u- Se dusese în odaia Măriei, după arătat nici un nor, a domnit în ju ­
milion, să aibă în toate zilele prîn- dînsul? zină spre a’l înlocui. ordinul d-luî Lemarchand pe care rul tinerel marchize de Plessis Sa­
zuri bune, mîncăruri cu îmbelşuga- „Te iubesc mult. „Ţi-e foame ? întrebă Maria de­ absenţa nepoţică! îl cam mira. int-Luc.
re... dar mai ales licherurî. „Dar nu cum-va să crezi că pen­ odată. — Am ajutat Violette! să’şi pue Ca şi în trecut, Violetta n’a trăit
Unde mai pui chefurile cari nu tru luna do miere, am să te chem — Nu, nu mî-e foame. toaleta de călătorie, explică d-şoara de cît pentru acei cari aü înoonju-
s’ar mai sfîrşi... şi toate astea fără să mă însoţeşti ? „Vom dejuna la Mitarra şi te a- de Plessis. rat-o.
să fie obligat a munci, saü a Violetta rămase pe loc uimită: sigur că pînă acolo voi putea răbda. „Apoi am condus-o pîn’aci. In loc de a opri pe bărbfatu-săfi
supraveghia pe arendaşi cari, la urma — Cum ? Te gîndeştl, va să zică, Se aflaü acum tocmai în faţa fe­ — Vrei să vii la masă ? de la ocupaţiunea’i favorită, din po­
urmelor, tot îl înşelau şi’l furaű. să te măriţi, Marioara mea ? restrelor întredeschise ale castelului „Bunicul te aşteaptă. trivă, împreună cu d. Bufesus, i-a
Şi la ideea acestei vieţi de cocoş — Ei, îţi place ! De sigur. Din depărtare se auzea zgomotul Ea luă braţul tînărului duce, fără dat ajutor.
rîzgăiat, nările nasului Idiotului se Marchiza care ghicise secretul lui vesel al furculiţelor şi conversaţiunî să spună nici-un cuvînt. La început hotărîs© ca să nu pă­
dilatară atît de tare, de päreaü că Andrei, întrebă: în marea sală de mîncare, unde d. Şi amîndoi păşeau în lungul aleei răsească nici odată Gastonia, unde,,
se vor rupe. — Dar de cînd visul ăsta? Lemarchand prezida masa, aşteptînd îmbălzămate, în prada aceleiaşi tur- cînd la Mitarra, cînd la Tauzia, du­
A mînca... a bea... a nu face nici Cu gravitate Maria răspunse: întoarcerea nepoţicăl. burări şi chiar a aceloraşi idei. cea o viaţă simiiiă şi fericită
odată nimic... — De tot-d’a-una, — Azi e Marţi, zise Maria cînd Andrei îşi zicea : Dar izolarea lui Andrei şi a lui
Ce ideal ? Şi imediat: ajunseră la grilaj. — Voi putea oare într’o zi să Lemarchanţi la, Paris, oari-carî cur­
— Dar asta nu te priveşte, măs „Lunea viitoare vom veni eh şi plec şi eü cu ea, cum a plecat Ho­ suri pe sari trebuia să le ur/neze
După ce plecară de la capelă, pe miţo. cu bunicul. raţiu cu Violetta ? Marig,, unele plăceri pe cari ar ceasta
cînd un prinz măreţ reunea pe in­ „Ştii că eü’mí fac singur trebu­ Amîndouă se îmbrăţişară. Iar fetiţa, de partea ei, se gîndea trebuia să le guste, toate m .otivele
vitaţi, Violetta, ajutată de Maria, se rile. Horaţiu, în picioare, le privea cu — Peste cîţl-va ani, de rîndui astea aü făcut ca Violetta s A se re­
duse să’şi schimbe modesta ei toa­ „De o camdată, grăbeşte-te, o duioşie nesfîrşită. nostra, vom pleca şi noi ca ei. semneze înc’odată,—şi, în Timpul ér­
letă de muselină albă printj-’un cos­ „Te aşteaptă papa. Strinse pe fiică-sa la piept. „Dar oare fericirea asta ya întîr- nél, hotelul de pe piaţa. Messinei a
tum, de drap albastru-închis, şi mai Amîndouă se îndreptară spre — Te ador. zia mult? dat ospitalitate, cîte-Va ,’luni In fie­
modest. poartă. „N’am să pot răbda pînă Luni ca „Şi voi avea forţa |î curajul de a care an, familiei de Pfi8sscts Saint-Lue.
Un cupeu aştepta înaintea porţei — Gindeşte-te şi la mine cînd să te văd. o cîştiga ?
parcului pe căsătoriţi; vei avea vreme, zise fetiţa. — Atunci cînd voesti să viu ? în­ 8]irşitul păr(ei a dona (Va urma)
 Marţi 3 Martie 1898 4 Adeverul

E ugen Stăteseu o însem nătate poli­ asupra, cheltuelilor generale, ceea ce Focul a luat naştere la orele 10 jum. M u ta r e a im p r im e r ie i n o a s tr e de cari eraü animaţi tinerii. Atunci se caută a se stabili că d-sa şl-a r ß
tică, voind să arate că prin ea d. majoritatea Camerei va acorda eu noaptea şi a durat pînă la orele 5 di­ in n o u l p a la t a l A d evă ru lu i rştrag ei din casa celor două fete şi, schim bat părerile.
Statescu a trecut cu totul de partea toată lupta dizidenţel. mineaţa. Fabrica era asigurată la socie­ a Î n c e p u t. M a ş in a r o ta tiv ă , dueîndu-se la circiumă, se înţeleg amîn- A doua rectificare pe care o cerc
d-lor S tu rd za şi Gogu Cantacuzino. Asupra acestei chestiuni de mare tatea «Naţionala», pe suma de lei 40 doî să sluţească in aşa tel pe Piele- este urm ătoarea: se spune în sum ar
p e c a r e se t ip ă r e ş t e z ia r u l n o s ­ Verde, în cit să nu mai aibă poftă de
S e crede că d. Stăteseu va fi a Ies importanţă guvernul va convoca de mii. Ea a ars cu desăvirşire; de a- că şedinţa a fo st ridicată cu învoi­
semenea a ars şi depozitul de alcool.
t r u , u r m ln d a fi d e m o n ta tă ,v o m dragoste*
preşedintele consiliului de adminis­ săpt&mîna viitoare pe m em brii ma- rea S e n a tu lu i A devărul este că şe­
jo rită ţei din Cameră. Pagubele se evaluează la 50.000 lei. fi s iliţi a r e c u r g e p e n t r u c lt-v a * dinţa s’a ridicat pentru eă lipseaiî
traţie al C reditului funciar urban,
loc răm as vacant p rin retragerea * Se presupune că focul a luat naştere tim p la m a ş in i o b ic in u ite . C e­ întorşi Ia casa fetelor, pîndesc cînd secretarii; atît, şi nim ic mai m ult.
d-lul D im itrie Sturdza. D is id e n ţ a lib e r a lă v a la n s a zile le de la distilărie. r e m d a r Î n g ă d u in ţă c it it o r il o r Piele-Verde porneşte de acolo, şi, abia D. D. S tu rd za depune proiectul do
a c e ste a c ă tr e ţ a r ă u n m a n if e s t, p r i n Poliţaiul, procurorul şi pompierii din d a c ă , In tim p u l d e 8 —IO z ile , eşit pe poartă, il lovesc cu ciomegele lege relativ la convenţiunea cu Serbia
E x p o z iţia d e a r t e a s o c ie tă - c a r e v a a r ă t a h a lu l în c a r e a că ­ Galaţi s’aü transportat imediat la faţa c it v a d u r a t r a n s f e r a r e a r o t a ­ pînă cind nenorocitul cade la pămint pentru linia de la CÎadova şi podul
ţ e l „ I l e a n a “ e s te d e s c h is ă In fzăuct u ptăa rdt ei d du. l SJtuibredrzaal, şpi roi nc u lta
p o litic a locului şi aü dat tot ajutorul pentru
.
tiv e i, z ia r u l v a s u fe ri, In o r ln - fără simţiri. peste Dunăre.
localizarea incendiului. O foarte mică d u ir e a m a te r ie i, s c h im b ă r i c e ­ La ţipetele victimei, cei din casă sar Se admite urgenţa.
t o a t e z ile le (In s tr . R e g a lă ) d e in ajutor, dar ucigaşii fugiră.
l a o r e l e 9 d in i., p ln ă l a o r e l e 5 cantitate de coniac a putut fi salvată. r u t e d e t r e b u i n ţ e l e m a ş in e lo r D. A. Stolojan cere să se pue la
Revenit în simţire, Piele-Verde mai ordinea zilei proectul de lege al bur­
seara. Ofiţerii români la Braşov X. o b ic in u ite . M a te r ia c a r e p în ă are putere să spună că cei cari 1-aű selor şi acela relativ la loturile mari
Vom da astăzi părerea ziarelor rornî- a c u m c o n s titu ia c e le d o u ă p a ­ lovit sínt Toader V, Nifă şi Gheorghe cumpărate de săteni.
Eri a plecat la Iaşi noul consul ge­ neşti de peste munţi cu privire la vi­ Conflictul americano-spaniol g in i a le s u p lim e n tu lu i v a t r e c e
rul al Austriei in acel oraş. St. Prigoreanu.
zita ofiţerilor noştri la Braşov. — Telegramele „Agenţiei Romíné“ — In c o r p u l z ia r u lu i , i a r s u p li­ Cade apoi în tr’o stare de inconşti­ D em isia d-lui Urechiă
Sub titlul Contrastele zilei, «Tri­ m e n tu l v a fi în m o d p r o v iz o ­ enţă şi agonia durează trei zile. D. V. A. Urechiă după ce relevă
S ’a tr a n s m is o fic iilo r teleg ra fic e d m M a d rid , 1 M a rtie .— I m p a r -
buna» cu data de 1 Martie publică un r iii c o n s a c r a t f o iţe lo r şi p u b l i ­ Afacerea va veni zilele acestea îna­ elogiile p e cari i le-a adus d. 11. Iz-
ţ a r ă w r m ă to a re a d e p e şă , d e c ă tre d i- ,interesant articol. După ce arată că de c ia l a n u n ţă că ra p o rtu l com i-
c ită ţii. P l n ă la c o m p le c ta m u ­ intea Curţel cu juri din Iaşi, voranu, Vineri, şi răspunde la afir­
r e c ţm n e a g e n e r a lă a p o ş te lo r ş i te- ,cite ori s’aii făcut manifestaţiuni de în­ s iu n e i spaniole a su p ra cauzei marea aceluia că bătrînii trebue să
ta r e , birourile de a d m in istra - _____* O.
le g r a fe lo r : frăţire intre Rominiî din regat şi Un­ exploziei lu t M a in e m en ţin e fie calmi, spune că e calm, dar în
gurii, s’a intimplat să se judece pro­ o p in ia sa că explozia se d a ­ ţiu n e şi Sala de depeşî r ă m ln faţa celor ce se p etrec acum în
„ D in o r d in s u p e r io r , v ă o r d o - j in lo c a lu l a c tu a l d in p a s a g iu l 1 8 4 8 în A u str ia
cese monstruoase uneltite contra Ro- torează u n e i cauze in tern e. sinul partidului liberal nu m al poate
n â m c a t o a t e te l e g r a m e l e p re - jminilor din Ungaria, organul partidului B ă n c ii N a ţio n a le .
z e n t a t e o f ic iu lu i î n lim b a r u s ă ,naţional de pesţe^munţi continuă: D e ş i ra p o rtu l co m isiu n ei — Telegramele „Agenţiei Romîne“ — fi calm.
a m ericane zice a lt lu cru , g u ­ V ien a , 1 M a r tie .— A n iv e r s a r e a r ă s ­
D. Ureohiă spune oă partidul l i ­
s ă se t r i m e a t ă m a l l n tl i oficiu - beral a trăit piuă acum din unire,
b n c e n tr a l şi n u m a i in u r m a a- «Astăzi se face iarăşi o vizită? Ofi­ ve rn u l sp a n io l va m en ţin e cu şi birjar şi dusă în camera sa. coalei d e la 1 8 4 8 s ’a s e r b a t f ă r ă i n ­
Nn exam inează cine e cauza dezbi­
p r o b ă r e l n o a s tr e să le d a ţi ţeriij romini viu la Braşov şi vor fi pri­ energie co n clu ziu n ile co m isiu ­ Apoi Ana rugă pe birjar să se ducă c id e n t. 8 ’a u d e p u s 200 d e co ro a n e nărilor. Le constată numai.
c u r s ." imiţi de ofiţerii noştri, husari şi honvezi; n e i spaniole. la secţia cea mai apropiată şi să anunţe p e m o rm in te le a c e lo ra c a r i a ü c ă z u t Oratorul arată că dacă Sîm bătă
(ss) Dir. Gen. ]ba şi reprezentantul guvernului, fişpa- * pe comisar să vină împreună cu un in M a r t ie 1 8 4 8 . (N u m ă ru l lu c r ă to r i­ n’a fost In şedinţă, n’a dezertat cum
nul Maurer ia parte la serbări şi petre­ Ultimele evenimente denotă că sin­ medic, căci prietena sa s’a otrăvit. lo r ş i a l s tu d e n ţilo r se u r c a la 5 0 .0 0 0 . a spus un ziar, dar a fost ocupat
P r o b a b il c ă e v o r b a d e o a r e -c a r i j
ceri. tem in ajunul izbucnire! unui singeros In^cite-va minute sosi comisarul sec­ N i c i u n in c id e n t n u s ’a s e m n a la t în com itetul delegaţilor pentru le ­
n o u î s p io n a g n r u s e ş ti. «Astăzi Braşovul este decorat cu tri­ conflict intre fepublica Statelor-Unite ţiei 5 care, anchetind faptul, transportă g ea Instrucţiei.
n ic i in p r o v in c ie , n ic i i n U n g a r ia .
D u p ă ce re rea d e s p e r a tă a d - lu i ‘
color romînesc şi răsună de cintece şi ale Americei de Nord'şi Spania. Ame­ pe victimă la spitalul Brincovenesc. P r a g a , 1 M a r tie .— C u o c a z ia a - D. Urechiă spune oă toţi cunosc
veselie, de şi nu e de cit o lună decind ricanii aü şi ei un fel de Creta a lor. * oă munca oea mai mare a depus’o
p r i m a r d e H u ş i , T r ia n d a fil, se c o n d a t ] n iv e r s ă r ii lu i 1 3 M a r tie 1 8 4 8 , s a ü
acelaşi Braşov mişuna de agenţii şi de­ De decenii populaţiunea Cubei luptă Cauza acestei încercări de sinucidere In ch estia naţională şi oa o recom­
j
d e a l ţ i f u n c ţi o n a r i , a le g e re a u n u i se- tectivii guvernului din Budapesta, cari pentru independenţa s a ; bogata şi mă­ p r o d u s câ te-va d e m o n s t r a tin g . P o li­ pensă pentru această m ancă a fost
v ia to r d e H u ş i s 'a a m îr ta t. jfáureaü proclamaţiuni revoluţionare da­ noasa insulă a fost arsă şi jefuită, po­ este următoarea : Poldi trăia de mai ţia n u s ’a a m esteca t. ales de două ori vice-preşedinte.
mulţi ani cu un tinăr proprietar din
C e i d in a d m i n i s t r a ţ i e c e re a u n u - tate
\ de la Bucureşti, şi le virau prin pulaţiunea ei, altă dată muncitoare şi Capitală. Deoi d-sa nu poate să aprobe cele
m a i d e n t s ă f a c ă a le g e re a c u lis te < casele preoţilor romini, ca să le poată sîrguitoare, a lăsat uneltele de muncă, Acesta, în timpul din urmă, părăsise V IA Ţ A B U C U R E Ş T E A N Ă ce se petrec acum în ch estia na­
n o i, i n c a r i a u în s c r is m u lţi f ă r ă face I percheziţii, să le poată iarăşi ei con­ intru cit n ’a căzut jertfă săbiei spa­ pe amanta sa şi trăia cu o alta. ţională.
d r e p tu r i, c o m ie s ta ţi, c e re ri la c a r i d . fisca
1 şi să se poată umplea ţara şi lu­ niole, a luat insăşi sabia in mină spre De atunci Poldi devenise tristă şi’sî D. general Catargiu. Majoritatea
O adevărată sărbătoare aprobă guvernnl.
p r e ş e d in te d e a le g e r e j C a n ta c u z in o , mea 1 de faima oribilă a unei urevolu- a’şî apăra patria şi dreptul. pusese în gînd să se sinucidă, de oare­
ţiuni valahe.» Sţatele-Unite aü mari interese eco­ ce, spunea ea, nu mai poate trăi fără Nu cred ca chiar un critic din cei D. Urechiă. Aprobaţi toate actele
m e m b r u la C u r te a d e a p e l d i n I a ş i , lu i?
«Astăzi Braşovul e teren de înfrăţire nomice in Cuba ; ast-fel fiind, aű cel amantul ei. mai autorizaţi să poată să nu constate
s a o p u s, cu»', d r e p t c u v â n t, z ic â n d că intre ofiţerii romînî şi maghiari, intre D. general Catargiu. Toate.
mai mare interes ca pe această insulă După informaţiunile luate de la spi­ şi să conteste dimpotrivă puterea ge­
f» a le g ere n u p o a t e fi v a la b ilă d e câ t roşiori şi husari, intre dorobanţi şi să se restabilească o stare de lucruri D. Urechiă. A tunci sîn teţl mai
a t u n c i c â n d • ea s e fa c e cu lis te d efi­ honvezi. talul Brincovenesc, se crede că nenoro­ nială a compatriotului nostru, eminen­
normală, şi ca populaţiunea cubană să cita va scăpa cu viaţă. tu l violonist, artistul Enescu, care la oatolioi de cit Papa. (Api.) Eii sint
n itiv e . «Tot astăzi insă, o altă icoană ne le rămînă simpatică, dacă nu chiar să frageda’! virstă s’a urcat în tr’o clipă— ortodox !
Gen.
M o tiv u l a d e v ă r a t , c a r e a f ă c u t de arată «Tirgul-Mureşului» ! Acolo 8 în­ le datoreze recunoştinţă. şi aproape fără ajutor—pe virful con- D. Urechiă spune că nu poate a-
a lt- f e l p e c e i d i n a d m i n i s t r a ţ i e s ă văţători romini sint puşi pe banca a- Un noii cepţiunei muzicale şi al im aginaţiunei: proba v iz ita ofiţerilor romini de la
c e a r ă a m â n a r e a , p r o v o c â n d s c a n d a l , cuzaţilor, înaintea juraţilor maghiari, Iată de ce vedem pe guvernul Sta­ intrind de-o-dată în raiul viselor. Cei Braşov şi petrecerea cu ofiţerii ma­
e s te c ă s ’a u \v ă z u t i n p e r ic o l s ig u r
pentru că aü cîntat o doină, «Doina telor-Unite intervenind mereü pe lingă Şedinţa Camerei de Sîmbătă a mai mari artişti—afară de Mozart—cind ghiari. (Mare mişoare in Senat şi
lui Lucaciü». Ei aii fost denunţaţi de guvernul spaniol. Deja relaţiunile din­ zdruncinat grozav majoritatea. Afară aüfost consacraţi atari,depăşiseră cu mult pe banca m inisterială.)
d e a, că d e a , cm. to a te c ă m in iş tr ilo r
honvezi, înşişi aü comis «crima» in u- tre aceste două guverne eraü foarte în­ Şedinţa continuă.
s e lă u d a u c ă n ' a u n e v o ie d e v e c in i li­ mformă de honvezi şi oficerii de la de vre-o trel-zeci de fanatici, cari ne anii adolescenţei, cînd s’aü manifestat
cordate, cind iată că se intimplă un fapt in public dobîndind triumful de care
b e r a ii, d e o a rn -c e s u n t s ig u r i d e r e u ­ honvezi aü pornit procesul, care azi se menit să răscolească toate patimele A- văd do cît pericolul chilipirurilor lor, erau d em ni! Aceasta e impresiunea ce
ş ită . va sfârşi in Tirgul-Mureşului, probabil merieamlor. Vaporul de räzboiü «Maine» cei mai mulţi recunosc că situaţia ne-a lăsat tutulor concertele de alaltă-
M a i s ig u r i t l i c î că s e p o a t e ! D o ­ cu condamnarea dascălilor romini. al Statelor-Unite, ancorat în apeleflu- este imposibilă şi în condiţiile actualu eri şi de erí de la Ateneü.
ULTIMA ORÄ
v a d a o avem . «Oficerii romini vin să viziteze ca­ bei, face explozie, şi imediat se ridică D. Sturdza nu mal poate guverna cu Programa celui de al doilea concert
M â in e , i n c o r e s p o n d e n ţa tr im is ă zarma honvezilor, şi dascălii romini in America glasuri puternice cari sus­ Camerile acestea. simfonic era complectată prin uvertu ra D e m is ia d -lu i P e t r e G ră d iş -
d e c o r e s p o n d e n tu l n o s tr u d in H u ş i, sint trimeşi de aceiaşi honvezi la tem ­ ţin că vaporul a fost aruncat in aer de * de toamnă de Grieg, simfonia de Bee­ te a m i d in v ic e - p r e ş id e n ţia S e ­
c i tito r ii v o r v e d e a p e la rg cele î n ­ niţă. de Spanioli. Repede opinia publică a- D e dlciltaerî vre-o 15 deputaţi s ’aii thoven şi marşul funebru din Götter­ n a t u l u i a fo st p r i m i t ă a z i c u
«Oficerii romini benchetuesc cu hon­ mericană se agită, şi ambele guverne, däm m erung de Wagner, toate excelent 5 6 b ile a lb e c o n tr a 2 4 .
tâ m p la te . vezii maghiari, dascălii romini sufăr cel spaniol şi cel american, numesc cite eonsfâtuit asupra situaţiei şi aii de­ interpretate de meritoasa orchestră a I n m o m e n tu l d e a p u n e z ia ­
In ju ru l interpelärei de Sîmbătă pentru honvezii maghiari. o comisiune de anchetă. Comisiunile cis sa formeze u n grup aparte, care d-lui Wachmann. Aü aplaudat regele, r u l s u b p r e s ă se v o te a z ă şi a-
«Iată contraste şi coincidenţe ale işi incep lucrările şi rezultatul, saü să stârue pentru împăcarea, tutulor regina, d-nele Zoe Bengescu, Olga Can­
Guvernul a oernt alaltă-eri la zilei! mai bine zis rezultatele : Spaniolii atri- liberalilor. tacuzino, Zoe Sturdza, Maria *N. Brăi- s u p r a d e m is ie i d -lu i V . A. U -
Cameră oa tocm ai m iine să continue «Contraste, da! Oare şi coincidenţe*? bue explozia unei cauze interne, adică _M e m b r ii a c e s tu i n o u g r u p a u d e ­ lom, Sevastia Carp, Elisa Marghiloman, r e c h i ă şi n i se c o m u n ic ă t e ­
interpelarea d-lw,i F leva, iar nn azi. «Să fie numai fatale coincidenţe, in- unei lipse a vaporului saü unei negli- cis s ă s e a b ţie d e la o r î- c e v o t, d e c la ­ Zoe Şutzu, Maria Alex. Brăiloiu, C. le fo n ic c ă e a a fo st p r im it ă c u
A oeastă m ăsură a fost luată pentru timplătoare, ominoase *? genţe a personalului s ä ü ; Americanii r â n d că n u v o r s ă m a i ia p a r te a n ic i Cantacuzino, Elena Sturdza, Olga Mi- 5 4 v o t u r i c o n t r a 13.
că li trebue g u vern u lu i timp oa să «Nu credem ! insă susţin că o cauză externă a pro­ u n e ia d in tr e g r u p ă r i, p e n tr u că p ă ­ clescu, Elena E. Lahovary, Elena Sc.
poată concentra din nou mam eluoii «La noi aşa merge tot-d’auna. Tem­ dus explozia, şi că deci Spaniolii trebue r e r e a lo r este că tre b u e s ă se f a c ă Ferekyde, Elena Gr. Cerkez, Maria N. C on flict rnso>(urc
la Cameră. niţe, procese, perchiziţii, confiscări, pri­ să plătească indemnizare Statelor-U­ îm p ă c a r e a . Gerkez, Alina I. Micieseu, Trina Butcu- Din Constantinopol se depeşează
* goniri şi iarăşi procese. .Zi de zi, una nite. ❖ lescu, Maria Negruzzv, Eufr. g-1 Băico-
* oă ambasadorul a cerut P orţei oa
Sîmbătă, la eşirea de la Cameră, d. ori alta. De aceea, orî-cînd, şi ori unde ianu, Take Ionescu, Eliza Rosetti-Bălă- din banii ce v a prim i de la Grecia,
Noul grup eate format nu mai din nescu, Emma I. Lahovary, Stolojan, E-
Dimitrie Sturdzâ n ’a vroit să meargă s’ar face înfrăţiri intre Rom ini şi Ma­ A ci incepe conflictul p e faţă. deputaţi cari aü dat pînă acum să dea Snsiex trei sferturi m ili­
eu trăsura acasă, de oare-ee, spunea d-sa, ghiari, contrastele urmează de sine, O telegram ă sosită ieri ne anunţă concurs guvernului. caterina Cantacuzino, Irina Cantacuzino, oane pfunzi, ca un acont pentru
după o luptă atît de crincenă, e nevoe pentru că coincidenţele sint sigure. că Statele-U nite vor cere Spaniei Ecaterina Esarcu, Olga G. Duca, Eu- indem nizarea de räzboiü acordată
de puţină mişcare şi de aer. D-sa a fost «Matematiceşte sigure! S lut cei mai m ulţi tineri, cari
indemnizare pentru vaporul «Mâine» frosina Ghika, L. Negry, Irma Blanc, in 1878.
condus pe jos de către inspectorul de «Concluzia *?—0 lăsăm inteligentului sín t d ezgustaţi de guvern, dar nu
şi declararea independenţei C ubei Ana I. Florescu, Cleo Krupensky, Lu­ Tewfik-paşa, m inistrul de externe
poliţie Otnescu. cititor». voeso să dea puterea conservato­ cia Gii. Duca, Pellarin, Henry, contesa
* * Că gu vern u l spaniol nu poate să rilor. al Turciei s’ă prezentat la Sinoniew ,
acorde aceste cereri fără a’şi com­ de Thurn, Árion, Alimăneşteanu, A. şi l-a rugat oa, avind în vedere si-
Următorii deputaţi din opoziţie Tribuna Poporului din Arad pu­ Cum se vede, şedinţa de Sîmbătă Odobescu, Bianu, etc., etc.
prom ite g ra v propriile■ interese şi a slăbit guvernul şi a zdruncinat tuaţlnnea financiară a im p eriu lui
n'aü fost p rezenţi la vot in şedinţa blică un articol remarcabil. Articolul fără a provoca o revoluţiune in ţara majoritatea. Joi seara, artistul va mai cinta în- otoman, să renunţe la cererea sa.
de Sîm bătă a Camerei, in care se începe cu o urare de hună venire: tr'u n concert tot la Ateneü, unde mai S in ovlew a refuzat, am intind răb­
sa,—se ştia de mal 'nainte. Telegram a R. ttrziü vom auzi şi pe Van Dick. Dar­
propusese prelungirea şedinţei: G. D. «Cu dragoste frăţească—scrie ziarul de astăzi nu ne surprinde d e c i; ea darea B n siei, care ar fi m eritat mai
Teodorescu, Poenaru-Bordea, G. Ciş- citat—salutăm in ţara noastră pe vi­ ne int&reşte insă in credinţa că ne­ ia Teatrul Naţional pentru 3 reprezen- m ultă atenţiune, şi am eninţlnd că
jnan, Em andi ambii, T. Buzdugan, tejii ofiţeri ai armatei regale romineştî înţelegerile dintre A m ericani şi Spa­
C o n d o le a n ţe p e n tr u A. V . tatiuni, trupa Operei îşi capătă o co­
B e ld im a n ii dacă eele trei sferturi de m ilioane
Gogu Ştefănescu, Romanescu, T. Io- şi le urăm un călduros abine-aţi venit». nioli nu se vor aplana de cît prin - lega de valoare, pe d-na Schläger de mu se vor p lăti, guvernul rusesc
Xiescu şi Cantacuzino Păşcanu. «Dreptatea» din T.-Severin scrie: la Opera mare din Viena. va cere plata tuturor restanţelor de
Dacă aceştia ar fi votat, guvernul După ce discută insă explicabila b u ' tr ’un räzboiü. «împreună cu întreagă presa romi- Duminică seara a fost recivim ento
Flota Statelor-U nite este foarte 1 şi jum. m ilioane pfunzi,| şi v a lua
n ’ar fi p u tu t obţine două treim i curie a maghiarilor, continuă : nească deplîngem din toată inima moar­ la d-na Maria Cantacuzino şi Marţi se­ măsuri spre a asigura plata In v ii­
puternică, şi afară de aceasta Came-
câte se cer p en tru prelungirea şe­ «Şi nouă ne pare bine, dară totuşi— rile americane aü m al votat 50 m i­ tea bătrinuluî Alexandru V. Beldirnanű, rată artistică la d-na Ecaterina Canta­ tor.
dinţei. cuzino.
*
durerea ne încearcă! lioane de dolari (250 milioane lei) valorosul director şi fundator al zia­ Diseară d. Garagiale va fi ascultat la
«Uliţele Braşovului sint împodobite pentru scopuri de räzboiü. Flota spa­
In şedinţa de Simbătă a Camerei’ s’a cu steaguri romineştî şi Rom iniî—je ­ niolă este mal slabă, dar Spaniolii
rului «Adevărul».
«Răposatul a fost unul dintre frun­ Ateneü, graţie societăţii «Ileana», care Crime, DeMeJLccideate
observat foarte m ult atitudinea d-luî lesc. Soldaţii Romini vemt-aű pe «ome­ işl prom it m u lt de la luptele pira- taşii ziaristice! romíné, nu atît pentru a poftit şi pe
Djuvara faţă de guvern. nie» la noi şi puternicii zilei ii primesc tice ce ar întreprinde contra flotei forma literară a articolelor sale, cit Bl-Noclu. D in C apitală
D-sa pentru prima dată s’a manifes­ cu braţele deschise, fîşpanul Ungu­ comerciale americane. pentru vigoarea lor şi pentru intransi­ Eri a fost găsit sîiort într’o cameră din
ta t contra guvernului. rilor salută pe Romini şi Românii—-je­ Dai. genţa, dusă pînă la extrem, a caracte­ D e Sa S e n a t calea Victoriei 182, un tînăr în etate de
* lesc. Auzim «buze streine» rostind dul­ rului säü, intransigenţă pe care nimeni 17 ani anume Iosef Eişer.
cele graiü al maicelor noastre, plebea n ’a putut s’o înfrîngă saü s’o cucerească. ora 2. După cercetările făcute, s’a constatat că
La Începutul şed in ţei de m îine a
strigă «trăiască» pe romineşte şi seara 0 sinucidere romantică «Beldimanü avea părerile sale şi, bu Guvernul a luat m ăsuri poliţie­ Fişer a murit bînd o soluţiune de otravă.
Camerei, d-nli L ascar şi Şendrea la concert locotenentul de «husari» cîntă Cauza care a făcut pe Iosef Fişer să
îş i vor relnol d em isiile, m otivat, din O sinucidere in împrejurări foarte ne saü rele, independent de ceea ce neşti extrem e, ca]să aducă la, şedinţa
doina romînească şi Românii—jelesc ! curioase s’a săvîrşit azi dimineaţă. vroia saü spunea lumea din împreju­ de azi a Senatului pe toţi m amelu- recurgă la acest act de disperare este
vloe-preşedinţla Camerei. dragostea.
* (tStatele se bucură şi benchetuesc,— Două domnişoare, anume Poldi Sehe- ru l, el le păstra neatinse, le apăra şi cii g u vern a m en ta li
dar Rominiî su fer ş i je le s c ». mern din strada Scaune No. 33, şi avea darul de a le sugera chiar şi al­ M ăsuri de pază s ’aü luat şi pentru 0 îndoită crimă s’a săvîrşit erî seara în
D. Va sile L ascar a declarat erî Cetăţenii ţărilor de sub coroana sfin- Ana Glovasehi, s’aü dus aseară la ba­ tora. intrarea în tribune. Poliţia este în mahalaua Dracului.
unui g ru p de amici că p rin discur­ tuluî Ştefan salută cu bucurie in mij­ lul mascat de la Hugo şi aü petrecut «Oameni ca Alexandru V. Beldimanü p ă r la Senat. Trei locuitori din acea mahala, anume
su l p e care il va ţine d-sa, cu p r i­ locul lor pe ofiţerii statului romin. Dar acolo pînă la orele trei noaptea, cind nu se întilnesc tot-d’a-una şi de aceia ❖ ' Niculae Mihal, Constantin Ionifă şi Petre
v ire Ja situaţia politicei generale, va Rominiî din Ungaria şi din Ardeal nu Poldi, foarte emoţionată si cu faţa gal­ moartea lui este o pierdere pentru zia­ D . V. A. U r e c h lă îş i v a re - Olteanu, după ce aü băut într’o circiumă,
ataca eu vehem enţă g u vern u l şi in salută pe fra ţii lor Romini din Piomî- benă, spuse prietenei sale să meargă ristică, o pierdere pentru ţară». s’aü luat la ceartă.
în o i a z i d e m is ia d in y ic e -p re - La un moment dat Niculae Mihal, caro
special p e d-nii S tu rd za şi Cantacu­ nia liberă; pentru că asta în patria lor acasă, căci nu mai poate să mai stea
zino, cari su n t cauzele răutăţilor. ş e d in te . D e a s tă - d a tă v a in v o ­ începuse cearta cu cel doi tovarăşi, scoate
nu le este permis». in bal şi să vază pe amantul ei făcînd D-nii antreprenor Jean Bădilescu şi c a şi d -sa c a m o tiv s it u a ţi a un cuţit pe care’l purta ascuns sub haină
* curte şi benchetuind cu alte fete. Ana student Const. N. Popescu îşi exprimă p o litic ă . şi răneşte pe cei doi tovarăşi.
D. F lev a v a term ina m iine Htarţi Articolul din «Tribuna poporului» in se supuse. cele mai adinei regrete pentru moartea • * • Răniţii aü fost trimişi la spitalul Mavro-
discursul său, cu privire la situaţia cheie precum urm ează: * regretatului nostru director Al. V. Bel gheni, iar criminalul arestat.
p o liticei gen erale. Miercuri vor lua Cind porniră spre casă, Poldi rugă dimanu, «moarte care a lăsat un mare Azi se va interpela la Senat şi
ou vîn tu l d -n ii A urelian, Lascar şi «Aţi venit la noi, ca martori să fiţi pe Ana să meargă la berăria Durieu gol in rindurile democraţiei romîne». asupra amînărl alegere! de Ia Huşi. CORESPONDENŢA ZIARULUI
Costlnesou. că săbiile, puştile şi tunurile voastre pentru a bea cite o bere. Odată aci. D-lui T h. Didilescu, Doftana. — Cu
* sint ajutor la ale noastre, dar prea bine Poldi comandă bere şi şuncă. regret, nu vă putem satisface cererea—
O c r i m a Î n g r o z it o a r e
D. Gogu Cantacuzino a dat aseară ştiţi voi că sabia taie trupul, dar du
u n banchet unui grup de deputaţi la hu’l e nemuritor şi legăturile inimilor ziuă, luară o trăsură şi porniră spre
Capsa. sint mai tari de cit moartea. Grijească casă.
După ce petrecură aci pînă despre
Din Iaşi se scrie că locuitorii comunei
Popeşti, din apropierea laşului, aii fost
Corpurile Legiuitoare notiţa d-v. fiind contrarie părerilor
noastre.

După ce aü benchetuit, aü trecut împăraţii de inimile popoarelor şi vor In vremea aceasta Poldi scoase din zilele trecute foarte emoţionaţi de ur­ U1CITATSUZSS
în tr’o cabină separată unde s’aü con- avea tăria împotriva duşmanilor. buzunar o sticluţă şi se adresă către mătoarea dramă :
CAMUÎIA
sfătuiţ cum să ducă lupta contra dra-
Se dă în întreprindere construc-
«Iară durerea noastră să nu tur prietena s a : De cât să duc viaţa în In satul Ghidion, comuna Popeşti, A stă zi n u e şedinţă,
peliştilor îp şedinţa de Marţi a Ca­ bure veselia voastră. Bucuraţi-vă de suferinţe, mai bine mi-o curm, căci judeţul Iaşi, un băeţan numit Pieîe- ţiunea a 18 podeţe peste şanţurile
merei. bucuria aliaţilor găzduitorî dar, intor fără el nu mal pot trăi. Şi după ce Verde, era cocoşul satului. Flăcăul pe­ şoselei naţionale Iaşl-Tîrgu-Frumos-
& 8 e n a tu l Hîrlău.
cindu-vă la casele voastre, spuneţi ce­ termină aceste cuvinte, scoase dopul sti­ trecea cea mai mare parte din vreme
®. |» . Stm\1za va fiere astăzi lor de acasă că fraţii lor din văile Ar clei şi bău lichidul dintr’insa. in dezmierdările frumoaselor fete din Şedinţa de la 2 Martie Valoarea, după deviz, este delel
audienţă regelui, pentru a sonda dealului şi din pustele ungureşti, că Mişcarea aceasta fu aşa de repede partea locului. 7.860, bani 96.
din nod ehestliX- nnel eventuale fraţii lor Romini din matca străbună făcută, că prietena sa nu putu să aibă Şedinţa se deschide la ora 2 şi jum.
In noaptea cînd s’a comis crima, sub preşedinţia d-lui Gane. Licitaţiunea se va ţine, la minis­
dizolvări a corpmTllor legiuitoare. nu* sunt fe r ic iţi!» Piele-Verde era in casa fetelor Anghe-
timpul necesar pentru a împiedica pe­ Prezenţi 70 domni senatori. terul luer. publice şi la prefectura
D. ricolul. lina Prigoreanu şi Anica Vasiliu. Se fac formalităţile obişnuite. 'judeţului Iaşi, în ziua de 17 Martie.
D. Stu rd za este f varié abătut din Era îndrăgostit de amindouă şi pare
cauza dezbaterilor î^urtundăse de la I n c e n d i u l d in l l a r b o ş i Se citeşte sumarul şedinţei de Sîm- 1898, la orele 4 după amiazî precis,
Cameră. După cite-va minute, Poldi fu co- că fetele nu eraü geloase una de alta. bătă. — In ziua de 14 Martie®1898, o-
Cu privire la arderea fabrice! de co­ prinsă de nişte dureri Îngrozitoare, cari $ D. P. Grădişteanu spune că în su­
Eri- a făcut, îm p rou n ăcu d. IO»el rele 11 a. m., se va ţine licitaţie
Brătianu, o v iz ită d -lu i E u g en ia niacuri din Bărboşi, despre care ni s’i făcură pe sărmana femee să strige. Dar alţi doi flăcăi, Toader V. Liţă şi m ar se zice că d-sa a spus că: «a- publică, în pretoriul ministerului
Stăteseu. A cesta l-a fîmcurajat şi l-a Alegra fiat erî, primim următoarele a- Birjarul, auzind gemetele şi strigă­ Gh. St. Prigoreanu, iubeau şi ei pe fe­ cuni constată că e o deosebire de
cultelor şi al instrucţiune! publice
sfă tu it să se opuie <ou energie ata­ rnâiirtrite: tele nenorocitei, opri trăsura şi întrebă tele despre cari vorbim mai sus. vederi între d-sa şi guvern».Aceasta
Un mare foc a consumat erî întreaga, ce este. Ana îi răspunse că prietenei Veniţi tocmai atunci in Casa acestor nu este exact. D-sa, de cind a fost pentru darea în întreprindere a lu-
curilor dizidenţei. rărilor de tîmplărie, sobe, close etc.
Cît priveşte bu'getele,'A mai spus fabrică de coniac a d-lor M. Silber her zl sale î-a venit rău şi să mine mai iute fete, ei observară dragostea de Care e ales, nu era de aceiaşi părere eu g u ­
d. Stăteseu, n ’aveşţî de cât să cereţi & Comp., situată în apropiere de gara pentru a ajunge acasă. înconjurat Piele-Verde şi pare că am­ vernul şi, dacă demisionează acum, o
C am erei o 5 sau «ö două-spi'o-zeeim c Bărboşi, pe proprietatea d-lui Dragotnir. Aci Poldi fu ridicată pe miinî de Ana bele fete eraü refractare sentimentelor face pen tru că constată cum că see U r m e a z ă s u p lim e n tu l.
 Marţi 3 Martie 1898 Adevtrul

hotărît să dea un bal cn tombolă în Meunier, Madagascar „ 2.95 A R T IC O L E D E C O LO N IA LE

instalajiiuii ele apă, pavage, canali­
ziua de 21 Martie. „ Pastilles au miel „ 5.15 Dr, A. BABASCH Q aA A | i f n o stabilă între 60-
w d i l i t ő l 80 caî putere, pre­
zare, etc., la liceul I. C. Brătianu
(Hp Piteşti. Valoarea lucrărilor, după Balul va fi pus tub patronajul d-neî Tamagna, Quinoa-Cadet
„ Absinthe Cusiner
„ 3.45 Icre negre kilo Lei 12
„ 1.70 în perm anenţă şi proaspete calitatea
dt la Facultatea de Medicina din Parii
FO ST E LEV AL P B O F . FO U RNIER cum şi un valtz pentru făină, toate
devis, este de lei 69.996, bani 98. Zoe D. Sturdza, şi la el vor azista Consultaţiunî pentru bólé interne, boale de în stare bună. A se adresa str. Pă-
M isti, Ondine 1 .7 5 superioară la
— Se. dă în întreprindere recons- regele şi regina. Rosenfon, Art independente 3.45 piele şl sifilitice d« 1» *— 4 p- m- traşcu-Vodă 6, Bucureşti. 1HG
trucţiunea podului No. 22 de pe şo­
E m a n n e l C a la v rezo C a le a V ic to ri« ! 93 (colt cu ttr. Font\ne..
Meunier, Papier Job 6.95 STR. ŞEPCARI No. 3 88i 1 6 5 « -8 * »
seaua Iaşî-Ţuţora. Cheret, MouÜn rouge 2.55 I>e TÎnzare
Valoarea, după devis. este de le Jalnicii: Ana, Ionel şi Alică Şcărlă- Loutrée, Divan japonaise 3.45
99 II» a fit 4 2 •• Un loc cu grădină şi două perechi
2.699, bani , 18.
Licitaţiunea se va ţine la ministe­
rul lucrărilor publice şi la prefectura
judeţului Iaşi, în ziua de 27 Martie
tescu, Cleopatra şi Iorgu Vasilescu, soră
şi nepoţi aü durerea a vă face cunos­
cut încetarea clin viaţă a prea iubitului
lor frate şi un chiţi
„
„
Confetti Bella
Elles
Verneau, Quinquina Monceau
„ La Lorraine
5.10
2.40
4.20
2.55
RATNER PRIMA. FABRICA ARTISTICA IN ŢARA
de
MOBILA FANTESIE ŞI OBJECTE DE LUX AURITE
M. K U L B E R G & C-ie
case pe el, întindere circa 1400 me­
tri pătraţi, în strada Rumeoară No.
8 lîngă bulevardu Ferdinand la Ob­
servator, a se adresa la proprietar
Champenois Seule! 1.75 B u cu reşti, S tr . B rin co vea n u , 10
1898, orele 4 p. m.. precis. D. Manolescu în str. Lipscani No. 61.
tsem m
Xeaofon Sütésen
în etato de 68 ani
Galiş, Fetes des Fleurs
L efeire, Café Malt
1.75 C A S S E
2.50
D E B A H I Execută ori-ce objecte fantezie nelucrate
p î n ă a cu m î n ţa ră , precum Mese, în toate
Salon des cent, o frumoasă colec- C o n str u ite d in O Ţ E L C Ă LIT
DESFACERE TOTALA DE şiremonia
vă roagă să bine-voiţî a asista la ce
religioasă care va avea loc Marţi
iune de afişe diverse. Lei 1.75 bucata. P A T E N T CO M PO
formele, Console, Scaune, Oglinzi, Dormeze,
Biurourî de dame, Postamente, Paravane,
Port fieur, V trine etc. etc., toate lucrate în
Dr. SELIGH1 E_ MAMOS
3 Martie ora 3 p. in. la cimitirul Şer- „ N e în v in se “ au r, Y e n i î t - W i l l ' i î n şi colorate cu cel S’A MÜTAT IM S T R . C A R O L , 3 4 vis-
M o b i l e
ou p r e ţu r i fo a r te r e d u se
ban Vodă (Belu).
Aceasta ţine lac de ori-ce altă invi-
Moda ilustrată mai bun gust, eoncurînd cu produsele strei­
ne atît în eleganţă cît şi în preţuri. Comenzi
a -v is de biserica S f . D um itru.
CONSULTAŢI U N I 2 — 4 P. M. PEN TR U
MAGASINUL FOST H. OEHLBERG. taţiunc. No. 9, care a apărut la 28 Fe- se exe ută în cel m ai scurt timp. Se pri­ h o s t i e i n t e r i t r , «Se f e m e i
1157—1
bruarie, conţinind 2 planşe mari şi mesc reparaţie în această ramură şi înca­ ş i s ifilitic e .
t i r a d a C a r o l Nfo. 6 splendide ilustra- drări de tablouri. Reprezentant general pen­
vis-â-vls de ciSflirea noului palat al poştelor ţiunî, oferă tuturor tru toată Rom înia Á. BLAU & C - i e l> e p o u i d e P e t r o l i a
citiloarelor în mod Bucureşti, str. Smîrdan No. 2. 841 M. B S e ria n . stra d a L a b ir in t N o. 126
Aduce la dom iciliu petroliu de prima ca­
gratuit 2 tipare
D e s fa c e r e to ta lă n u m a i p î n ă la
S f. G h eo rg h e a l B o g a tu lu i a s o r tim e n t
Pentru gospodine croite in m ărim e
litate c u lei 3.50 decal. Comarsdele se p otface
prin o c. post. saü pţin telefonul No. 341
d e M o b ile f o a r te e le g a n te î n d ife r ite S o s d e i c r e naturală. H e T În z a re
Gălbenuşuri de oii fierte virtos, le Cel d’intiî este fosta VILA BAICOIANU restaurată din
S t y k i r l . A r a n ja m e n te co m p lecte B o a lc secrete
freci, le dai prin sită şi-le amesteci cu un corsagiu ele­ nou, cu dependinţe, grădină spaţioasă cu
d e D o r m ito a r e , S u fra g e r ie , S a ­
lo a n e, S a lo n a şe ş i d iv e r s e M o b ile icre, oţet şi untdelemn.
gant ce se face erase frumoase şi pivniţe vaste. NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ
Gastr. din muselină gar­ Platoul Gradinei Bâicoianu cu în S« vindecă repede fără durere şi împe-
d e fa n te s ie , D e p o s it m a r e d e g a r n i ­ nisită şi cu entre-fJ F u rn iso rii: JM ncei N a ţio n a le , tindere de 10.000 metri pătraţi, cu gră­ dioare, după o experienţă do 27 de ani de
t u r i g a t a ta p is a te ş i a n u m e T r o m ­ deuri de broderii. D ir e c ţie i P o ş te lo r şi T e le ­ dină spaţioasă, avînd plantaţii şi vie, po- p soialitateîu boli lum eşti (de la asu l 187 }
p e t, P e r n e , E v a n ta ie , D o rm e z e r v t c jT o e s El se compune din g r a fe lo r , S o cietsiţei de a s ig u ­ siţiune din cele mai frumoase ale capitalei
D iv a n u r i, S ca u n e d e f a n t a s i i
p o le ite s a u n e g re , to t fe lu l d e sc a u ­ T o a le tă d e p r im ă v a r ă
b u căţi: spatele
fără cusătură, for-
mind bluză. Partea
r ă r i g e n e r a le d in B ră ila , e tc . cu vedere asupra întregului oraş foarte pro
^ R e p r e s e n t a n t ş i d e p o s ito r g - r a l
prie penlru un pensionat saü altă clădire
mare.
Dr. THÖR
Strada Emigrata S a . I iut.-are nu­
n e d e p a ie , etc. etc.
d’inainte formînd L ocuri po trivite pen tru vile cu po
R u g ă m p e o n o r. P u b lic , în a in te de
n c u m p ă r a M o b ile, a v is ita m a g a s i­
de asemenea bluză,
cu un pliseü lat
CL K IR S C H E N siţiune dominantă.
m ai pria Strada Sfinţii Voivozi
G oam ltaţiual de la l t — 1 dim. şi de la 6 —
Locuri p en tru clădiri în diferite stra- «éra Loa «aparat do aşteptare pentru fia-car*
n u l , s p r e a se c o n v in g e d e p r e ţu r ile Care ascunde în-
B U C U R E Ş T II* i p-
S T R A D A . L I P S C A N I , 8 0 de ale cartierului Gramont.
cele m a îe ftin e . cheetura; guler pli- L ocuri pen tru clădiri pe B ulevar­
907—SO (Piaţa Sf. Gheorghe) 674 dul Maria.
sat. H r. S te in e r
Al doilea este un _J.Locuri pen tru clădire spre Filaret D E N T IS T
şorţ! ce se poate (strada Viilor). de la F acultatea din Philadelphia (America)
I> JE
1 M a r tie
A jS I face in satinetă saü
batist garnisit cu
«pointe d’épine»,
Dr. COSTINESCU Locuri p en tru clădire în colţul e-
lipsel Bulevardul María.
T ra ta rea d in ţilo r cu electricitate (C ata-
phoresă) e vitîn d or ce durere
7 case de vânzare în cartierul Gra­ Consultaţiunî de la 9— 12 a. m. 2 — 5 p "m
mont cu preţuri moderate, toate afectate C a le a V ic to rie i S 3 (P a sa g iu l R o m ín )
H o te l C ontinental: M . Orleanu, deputat,
şi, dorind să fie şi
mai elegant se poa­ |S t r . C o lţ e a 6 9 la Creditul funciar urban. 1087_30
G alaţi. ZorilS, prefect, G alaţi. Iu n isn , avo­ te broda şorţul şi [jCon sulta {iunLf 1—4 fp m. P lăţile in rate.
AGENŢIA DE PUBLICITATE
cat, T.-Jiü. V. Sculy, avocat, Iaşi. G. Ere- volanul, saü să se 717 Dobânda mică.
m ia, liber, Brăila. D u a Blundel, voiajorii, garnisească cu dan­ A va n su ri la cumpătătoril de locuri C a r o l i c h n l d e i 1
London. Moisescu, avocat, Brăila.
telă. pentru a înlesni clădirea.
H o te l B o u le va rd : Osvald B. inginer, G a­
la ţi. Max D . negustor, B.-Pesta. Kuje^ ingi­
ner, Amsterdam. Pogaear, consul, Iaşi.
Acest tipar se
compune din 4 bu­
căţi : şorţul, cen­
„LA LANŢ“ Grădini de închiriat avantagioase cu
deosebire pentru societăţi de sport.
1 4 4 .—S T R . T R A I A N .— 1 4 4
Primeşte anunciurî şi tot felul de reclame,
Pentru lămuriri mai detailate a se a- cu p r e ţu r i convenabile, pentru toate ziarele
H o te l C apşa: L, Sculli, deputat, Iasi. D. 15 ii e u r e .s e t dresa la proprietar. din capitală, provincie şi streinătate. Afişai
Lecca, deputat, Bacău. tura, pieptarul şi îmbucătura. Aceasta 5. S T R . L IP S C A N I. 5 la staţiunile şi vagoanele C. F . R.
H o te l de F r a n c e : F eid k r, comers.-, Cra­ din urmă se brodează cu un volan în G. A. S U T E R
iova. CapelovicI L., comers., Botoşani. Gross, Corespondenţa în toate limbele. Chemat
înălţime de 8—10 cm. I S tra d a S u ter No. 9 (G ra m o n t)
comers., B otoşani. KSüéanu L., senator, B a­
cău. Manöliu, propr., Komán. Veisman A.,
Moda ilustrată se găseşte la toate Specialitate de Mercerie 714—12 printr’o cartă poştală v in e la adresă.

chioşcurile şi la toţi depozitarii de ziare Tapisserie şi Furn tu ri de lu­ L E I LEI Dr. A. FERESTER '
COKS
comers., R usciuc. Goldemberg I., comers.,
B răila. din ţară. d e la V a c u ita te a d i n P a r is
H otel Regal-, Cutcudache, deputat, Seve­ Abonamente: pe un an 10 lei, 6 ... c i r i
........ U saxde brodat B o li n e r v ö s e ş i d e p iă m tn i
rin. Natan Grauer, comers., Craiova. Anto- luni 5 lei, 3 luni 3 lei. Tratează tuberculosa după noile methode ale Proies. Koch
nescu, propr., P iteşti. M ărculescu, comers., Expediţiuni în Provincie con~r 4 8 4 8 Consnltaţinnl de la 2- 4 p. m.
2 0 b a n i e x e m p la r u l DE USINA
Craiova. Enaehe, comers., Brăila. tră ramburs i i W g r a tu ite L u n i , M i e r c u r i ş i V in e r i 4 -5 1/«
H o te l U n io n : Camente, comers., T.. Seve­ 1 0 0 0 kilograme I-a calitate S t r . B r e z o i a n u (lîngă bulev. Elisabeta)
•le a n C i o c a n i l e f transportat!
rin. Pig-náde, comers., Constanta. Bratănescu,
comers., Constanţa. Pavloviéi, proprietar, C&rţl-preinii 769-ăOîn saci la domiciliu
BRIQUETTE Englezeşte, Cocs de To­
----------------------- ... 91C—S6

Sla'ina.
H o te l M etro p o l. Ghiţă Ionfseu, proprie­
tar, T.-Jiü. Eneseu, preot, Dorohoiü. Dră-
gănescu, avocat, Craiova. Viişoreanu, avo­
cat, T.-Vestel. Pcnescu, avocat, T.-Vestei.
Căp. Heresou, militar, T.-Vestei.
H o te l Englisch-. Căpitan Teişoanu, m ili­
tar, T.-M ăgurele. Locot. Codreanu. militar,
T.-M ígurele. N. M ărculesiu, deputat, T e­
cuci. C. Teodorescu, student, Milano. A
Manea, student, Milano. N iculescu, profe­
sor, P iteşti.
H o te l B risto l: Loevinger, voiajor, Viena.
C, BenermaD, voiajor, Viena. Grümberg,
comers., F ocşani. Ciolan, corner , Botoşani.
O. F in e, com ers, Cîmp'na. M. Fischer, co
mers., Dorohoi. A. S. Georgés, inginer. B o­
toşani. M ilescu, avocat, T.-Severin, Gîlcă,
propr., R.-Sărat.
H o te l Colaro: D . Maufitzner, comersant,
L eipzig. P . Stoianoff, propr , O lteniţa. D,
Basis, propr., G iurgiu. Alexandrescu, propr.,
Urzicenl.
H o te l Central: G. P cpovici, moşier, Gă-
eşti. Florian Bunescu, moşier, Leordeni. I.
V aicescu, profesor, T.-Vestei. N. D-trescu,
propr., T.-V estei. I. Lungărcanu, propr., T.-
V estei. N. Popesra, comers., Focşani. N icu­
lescu, comers., F ocşani. lonescu, comers,,
R.-SSrat. D . Carabela, comers-, Giurgiu.
H o te l U niversal: Solom on S., comers.,
Iaşi. Vesemberg, comers., Craiova. L. Hai-
m ovici, comers., Bîrlad. B. Iliescu, comers.,
Titu. B. Pencas, comers., Busciuc. Max
Schonblum, comers., Viena.
H o te l K iria zi: Gavaliotti, senator, Galaţi.
Teodorian, artist, Craiova. C. V asiliu, co­
mers., Bîrlad. C. Iliescu, comers., Craiova.
Maior G. A. Christodulo, militar, Piteşti.
Ourareopol, comers., Tuicea.
H o te l G abroveni: Stam atiade, comersant,
G alaţi. Petre Hobeanu, comers., T.-Jiü. I-
lie Bădulescu, comers., Corabia. N icu Sass,
avocat, Tîrgovişte.
H o te l D a c ia : Eadu I. Nislov, comers.,
Constanţa, Gr. Carcali, avocat, Giurgiu. 1.
N . H agiu, arend,, Copăcenî. M. Albeanu,
comers., Corabia. G. Lupescu, comers. C.-
Lung. C. Mateeseu, prof., Curtea-de-Argeş.
Ch. lonescu, comers., Piteşti. N. Nicolăescu,
comers. Călăraşi. Iosef lonescu, comers., Eu-
căr. Stefan D-trescu, comers., Tîrgovişte N.
Theodorescu, comers., Brăila. T . Marinescu.
Toaletă de primăvară cu pelerină mi­
că făcută din stofă ecosez; foile croite
din mai multe tablouri şi împreunate
printr’o fişie de taftă. Corsajul simplu
strins pe corp, încheiat cu un singur
nasture cam la o parte. Decoltaj en
eoeur garnisit cu un ruge de muselină
de mătase, chemiseta şi guler de taftă.
Pelerină cu guler Stuart şi cu reveniri
de taftă.
Laura.
A lte p r e m ii:
A lbum photographicţue. Vues de
France un frumos album legat, format
oblong, în genul publicaţiunilor «Pano­
rama» avînd 200 planşe de fotografii cu
vederi din toată Franţa şi din împrejuri­
mile ei.
In loc de Lei 18 se dă cu preţul ire­
ductibil de Lei 7.50 pentru capitala şi
Lei 8.75 pentru provincii.
Figaro Salon : fascicole splendid ilus­
trate în loc de Lei 2.50 se dă cu 1.20.
N oéi jo y e u x . Volumul elegant şi ar­
tistic ilustrat, cu text de Armand Sil
vestre în loc de Lei 5 se dă cu Lei 2.50
L ouis Blanc. Histoire de la révolu
tion francaise, complect în 15 volume în
loc de Lei 45 se dă cu Lei 22.50.
Colecţlunea de tablouri câte 25
bani In loc de lei 2.
1) Tineretes.
2) Aurora.
3) Iluzia, Sclava, fascinaţia.
L ei 3 în loc de 3.50
Corneille. Oeuvres 2 volume. pit. La 10 Martie 1898
Th. Gautier. Voyage en Italie.
» » Voyage en Espagne.
De ¥inzare CĂRBUNI REGALI din Germania
înlocuind Cocs şi LEMNE de FOC lei 46.
Se vinde la Tribunalul Ilfov secţia de No­
tariat, pentru eşire din indiviziune.
» » Gonstantinopole. Casele din strada Cometu No. 37 50 kgr. pentru probă aduse acasă leî 3. A verea im o b ilă a râpos. O. B écca n u
Jean Richepin. L’aimé. Bucurescî, compuse din două corpuri COCS MĂRUNT pentru paragina şi 1) M o şia T ă r ta ş e ş tî cu toata trupurile,
clădiri de locuit, grajd, remisă, curte Belgiane, lei 54. cu case mari de locuit şi ecarete în zid ;
» » Le cadet. 1 0 minute din gara C iocăneşti; 1621 po­
» » La mer. şi grădina spaţioasă; Instalaţiuni de CĂRBUNI DE PIATRA de Petroseny
si Cardiff. goane (812 hectare) cu le i 493,265.
» » Flamboche. gaz, apă şi băi. Aceste case sunt a- 2 ) M o şia V o in e ştl cu case bune de lo­
» » Les blasphemes. ‘ ANTRACIT ENGLEZESC pentru sobe
i'ectate la credit şi se vinde în total Sirius, lei 62.
cuit şi ecaretele trebuinciosse ; jum . oră din
» » Les caresses. gara Tito 1034 pogoane (617 hectare) cu
pe preţ de 80 mii lei._____ __943
Ernest L avisse. La vie politique â GREUTATEA GARANTATĂ léi 226.500. 1116
l’étranger (1889—
1891), 3 volume.
J Aiiiifiieitt Expediţiune en
Constanţa.
gros din Galaţi, Brăla,
Sub-semnatul aduc la cunoştinţa onor. ţj-p ip * * M ioaiur o op isse
Catulle Mondén. Zohar. public că cu începere de la 1 Februarie o. CAROL LŐWENBAH
B u e u rc sc if s tr . S f. V o ivo zi, 5
» » La premiére mai- am redeschis snb propria mea conducer» cil- 4V 100 S A k V A D £ f
tresse. noscu tu l R e s ta u r a n t de sub H otelul G abro­
T'
» » Lesbia.
Ch. L&ohaud. Plaidoyers, 2 volume.
v en i şi U niversal. După o îndelungată prac­
tică în cunoscutele ospătăril Enache şi V.
Hr. Cosma, sper că voiü putea satisface pe
Dr. STERE N. CIDRCU PGPINI
G. Clemenoeau. La melée sociale. TI. Pelikangrasse.-lVo. IO Ylena
deplin pe onor. clienţi şi vor rămîne m ulţu­ -Aprobat doconsilii] medical superior civil şl militar—
E. Sc 3. de Gonoourt. Germinie La- m iţi de modul cum vor fi serviţi, Consultaţiunî cu celebrităţile medicale K e m e d tn s ' g w rentru înlăturarea dure­
cu stimă cu specialiştii de la facultatea de medi­ rilor de măsele şi de dinţi siricaţî, precum şi
ce'taux.
» » » Charles De- jHihalache S. Rnsn cină din Viena. 1660 a ţoalelor de gingii, gură şi cît, vindecînd
chiar nesuferitul miros din gură.
mailly. fo st elev a l d-lor E n a ch e ş i V . H r . C osm a
1
Paul Leroy Beaulieu. La question
ouvriére a A V I S
1008— ' Í
Un corespondent ST SALYADENTUL înloeueH e cu folos toate
apele de gură, topind resturile de la mînca-e
ce putrezese şi infectează.
19-e siéele u cunoscînd limba : Germană, Franceză
Se aduce la cunoştinţa onor. public că cu
» » » Le travail des începere de J o * 1 2 \ 2 4 corent, Societatea şi Romín ă şi care a mai lucrat la o
casă de Agentură-Comision în ţară,
femmes au 19-e Ungară de Navigaţiune fluvială şi maritimă
siéele. va primi mărfuri de m ică iuţeală, pentru poate găsi loc adresîndu-se direcţia
P. I. Proudhon. De la capacité poli­ toate staţiunile, începînd de la G alaţi pînă M. W e is s m a n n , G alaţi.
tique des classes ouvriéres. la B e l g r a d - Z e m u n .
P. I. Proudhon. Idée générale de la r arsele vapoarelor de mică iuţeală vor fi ( i n f i l i a l * care cunoa?te branşa
regulat tot la patra zile un vapor. U II II I l d i Agentura - Comission,
révolution au 19-e siéele.
Combes de Lestrade. Seul de son
M agasia numitei Societăţi se află situată sau un fost voiagior la un agent din
alături de fostul local al comandamentului ţară, găseşte loc adresîndu-se direct
siéele. En Pan 2000, traduit de l ’anglais flotilei, lîngă aceea a liniei Germane D a­
par Bellam y. la M. W e is s m a n n , G alaţi.
nubiano. 1420—
Eughne Spuller. Figures disparates. G ala ţi, 11'23 F eb ru a rie 1898.
Portraits contemporains politiques et Agenţia Principală.
litteraires. B Iul I j. K u g e l SALVADENTUL se m al poate întrebuinţa
F ritz Fridman. L’empereur Guil­ Un l e a c ie f t in Specialist pentru b oale'e de o c h iş i urechi
cu succes şi în contra scurgerilor de urech
şi de nas, înlocuind nesu'eriiul „Todofotm“
laume II et la revolution par en haut, In timp de frig, de îngheţ, de ceaţă, întoreîndu-se din străinătate şî-a r e lu a t în toate ranele şi rănirile, ca pansament.
l’affaire Kotze. e bine să ne aducem aminte că cel c o n s u lta ţiu n ile d e la 2 —4 p . m . SALVADENTUL se găseşte la toate far­
D r. Georg es W eber. Histoire uni­
mai bun mijloc de a vindeca gutu- No. 3 — Calea Rahovel. — No. 3 m aciile, lo drogueril şi ia inventator, (ă dresa
verselle, uvragiu complect In 13 volu­ raiurile, tuşea, bronşitele, catarele poştală P o p m i '/4, r u e d ’A n t i n P a risj.
me distribuite ast-fel:
I) Histoire ancienne
H) Histoire grecque
1 voi
1 »
este întrebuinţarea G udronului
Guyot. Acesta este şi medicamen­
Fost Comptabil
DE BANCA
C U T IA C O > * T a
n E P O S I T E a
1 L E U

tul cel mai ieftin, căci nu costă de c a u tă u n lo c de preferinţă

comers., T.-Jiü. Stefan Izvoreanu, propriei., V ie n a , A . S c h i * i = d » , farmacist.
4) Suzana. B u d a p e s ta , i o s e f v . T ö r ö k farina ist.
T.-Severin. Avram Elies, comers., Calafat, HI) Histoire romaine 1 »
Nisän Levi, comers., Calafat, G. Christodo-
5) Diamâ—O femee jucărie. cît 15 bani pe zi şi dispensează de similar. A se adr. Ia Ad-ţia zia­ 274
6) Primăvara.
rescu, comers., Odobeşti. Adam Mataehe, ori-ce alt medicament. _______ __ rului sub j l . Ni.
comers., Huşi.
7) Oglinda, Greeeele.
H u n
lltO
D e v ln z a r e
8) Bacchanta şi Satirul.
H o te l R o m în ia : Freimberg, comers., A-
lexandria. Moisescu, comers., P loeşti. P . Va- 9) Femeea adormită.
10) In atelier.
pentru premiul ce se acordă PARCHETE de STEJAR PERUL
O p ă d u r e de 600 pogoane dintre care
peste 160 pogoane sunt cu stejar, iar restul
silfseu, com ers, P iteşti. Iancu Harisescu, [cititorilor ziarului „ A d e v ă r u l “ (Circa 12.000 m. p. gata) cu fag, cer şi alte lemne de construcţiunl.
comers., Titu. Parasehiveseu, comersant, Bu-
Cu p re ţ red u s H IG IE N A . S A Vînz&rea se face prin licitaţie publică, la
zäü. artificial, bine uscate, de prima ca- D iversele sale tratamente : ch elie, p le ş - tribunalul de V îlcea în ziua de 26 Martie
H o te l Unirea: Andrei Catalan, funcţion., Montaţi literare litate, lucrate _ J “ f—4 iiv ie D e c o lo r a r e de profesorul chimist a, c. Doritorii pot cere informaţiunl de la
Titu. N iţă Dragu, comers., Giurgiu. Spirea
Bădulescu, comers., Slänic. He arendat după sistemul C“1------------------ GT1
M e r g O t l . 11 B u e d u H elder, Paris. Bro­ Tribunalul de V îlcea, de la d-na A. G. Boi-
şura de 80 pagino adresată franco, plic închis. cescu proprietară, (Moşia Bolovan prin R.-
H o te l T r a n s ilv a n ia : C. B a li.i, comers., apărute de curînd şi sosite astăzi în moşia Frătileşti din judeţul Ialomiţa, cel mal nou, vînd cu preţul redus de Vîlcea) şi de la d-nu A. G. Boicescu (Cîm-
Alexandria, Fii: eseu, fuaeţ., Drăgăşani. I. Sala noastră : esfesF
pe termen de 5 ani. întindere peste lei 5.40 metrul patrat. IMPERMEABILE
pineanu 65, Loco). 1073
MăDescu, comer ., Curcauí.
H o te l P a tr ia : N. N astasiu, comers., F oc­
şani. C. Fălticaanu, comers., Galaţi. Ion
E m ile Zola. Paris, lei 3.50.
Charles Mérouvel. La roche san-
glante, 2 volume, lei 7.
4,000 pogoane, în apropiere de gările
Ţandare! şi Hagienl. Pentru infor-
Pervasuri de stejar
liniar
20 bani metrul CILE MAI EFl'tNE
7ÎRDE CA SPEHIALIMÄ MUŞAMALE De vlnzare
Popa, logofăt, Blejeşti.
Gyp. Spormanomanie, lei 3.50. maţiuni a se adresa la d-na A le x á n , F a b r ic a CARL COHEN Casa de maşini agrico e şi industriale. Prin licitaţie publică la Trib.
Paul Dubost. La socialiste, lei 3.50. d r in a V ră b ie sc u , s tr . S f. A p o s to li 3 7 , T»T nm i iTtUGFDD ^UCÖSESGI, iffiirdäü, 21 de Argeş în ziua de 13 M artie
Calea G r iv ite î N o. 191 lîn g ă G a ra de N o rd W . STÄÄDECKERCBRAAíL1QAV. ABalevar. cnza,
Baluri şi petreceri Georges d’Esparbes. Les derniers B u c u r e ş ti.
lys, leî 3.50.
1063 1149
, C02ălMceanniO9 1898, pentru eşire din indivi­
ziune, casele cu locul lor din
Sîmbătă 7 Martie, 1898, societa­ D o c to r V EL E SC U TAPIŢERIA FRANCEZĂ D e v in z a i* e Piteşti, str. Şerban- Vodă No. 154,
tea studenţilor în farmacie va da în Afişe Ilustrate DENTIST
F ost şef de clinică la Facultatea dentistic*
Rondul PasagiuloI Român
In R.-Vilcel casele din str. Traian proprietatea moştenitorilor Se-
sala Uclar din oraşul Piteşi un mare A/ucha,Lorcnzaccio Lei 17.20 lin Philadelphia (America). Toate operaţiu' M O B I L E D E M UC No. 59, cu întreagă curtea ce-1 apar­ vastifa M orait.
bal deschis, iar Sîmbătă 14 Martie, „ Soc. Populaiies des nils făcute cu aparate electrice evitînd ab' în to a te s tilu r ile cu ţine, precum şi 3 pivniţe, etc. Doritorii
un al doilea bal în saloanele Lieder­ beaux arts „2.55
îolut or ee durere. — Preţuri Moderate — de a cumpăra să bine-voiască a se a- Doritorii se vor adresa pen­
tafel din Bucureşti. < Pal, Cycle Rudge Lei2.95 ConsultaţiunI dimineaţa de la • — 11 fi dresa direct proprietarului acestor case, tru inform, la d-nu avocat 7.
* „ Arista „2.55
după amează de la 2— 5.
înlesniri de plată
1111— 3 anume d-lul C. Predescu, in stitutor Trifonescu, Piteşti.
a Gaz Acétylene „ 5.25 S tr. R e g a li No. IN etajul I-itt. în oraşul Caracal. ns*
3120
Societatea funcţionarilor publici a
„ Cleveland Cycles „ 6.90
 M a r ţ 3 M ti'tle 1898 Adevfetá
— HM§ —

NOUA ŢESĂTURĂ HYGIENICA FRANCEZA DE VATA DE TURBA

D-rului R A H U R E L
r e c u n o s c u t e de t o a t e so m it ă ţ il e m e ­
dicale CA SUVERANE CONTRA Ra CE- D E PO Z IT U L G E N E R A L
lei şi d u r er ilo r r eum atism a le PENTRU

B U C U R E ŞT
j
I si
»
TO A TĂ TARAI
i }
NOTIŢE ASUPRA TURBOI
M A G A Z I N U v, ’
CE ESTE TURBA ? T u rta se constitue din o masă de plante
transformate Sntr'un corp noü ţinînd mijlocul între imperiul
organic şi mine aerai, regăsesc în ele febre regulate ale piactól
traversate de un canal plin de aer şi juc.nd rolul unui
tab capilar.
á ü PETIT PÁRISIÉN
A stăzi graţie încercării r chirurgilor francezi şi ruşi Vata C A L E A V I C T O R I E I N o . 92 — ;
de Turba este întrebuinţată în toate spitalele şi adoptată de
Ministerul de rázboiü ca materie de pansament, pe oe altă
arte ţăranii aü ui ra înaintea chirurgilor în întrebuinţarea
VICTOR KRAUS
Î 'urbei d« oare ce la un lucrăt r rânic grav care şi-a în F U R N IS O R U L C U R Ţ E I R E G A L E
▼lit piciorul într’o bu ată ele Turbă s'a putut constata în
m oi ştimţifio propi i tăţile al acestei substanţe originale.
B&zîndu-se pe aceste propri tăţi ho tarul R -sur -i a avut DEPOZITE IN PROVINCIE
idea a întrebuinţa, Vata de Turba pentru a înlocui F L A ­ IASSY. F raţii Polinger, TECUCI. F raţii Ibraileanu
NEL, A pentru îmbrăcămintea de desubt. E adevărat ca Pia­ S. Kahane’s S-sori. T.-SETERIN. Abr. I. Aladgem.
nola absoarbe transpiraţia dar nu evaporizează umezeala, CKAIOVA. S. L azăr Benvenisti BRAILA F raţii G. Perioa
favorizîtd ast-fel multe boli în loc de a la evita. „ B a za r si P a p tărie 11 BARLAD. W . B. Sauft. L a L u n a
Ţesătura Hygienică franceză ou fibre de Turba care după FOCŞANI, la co b K .’ Hanegik. G IURGIU. Luca Lucatos, M a g a
multe înc reărî D-rul Răsurei a reuşit a realiza, poâedă de PLOEŞTI. Constant. & Bucăvescu sin Universelle
BŰZEIT. F raţii Stoicescu CONSTANT?, A. L. & I. Lascarides
la sine o putere enormă de absorb, re şi de evaporizaţiune, TULCEA. B . Grimberg { L a L u n a )
BOTOŞANI. Abraham Mohnblatt
ăst fel că îmbrăcat cu această îmbrăcăminte de Vată de
Turba răceli nu _asnt posibile, maî mult încă virtutna cea
m?ire antiseptică" a Turbei nimiceşte toate poliţersţiunele Nu sínt veritabile de cît acelea cumpărate din depozitele
microbice formate din cauza trtnspiraţiuneî, Ţesătura Hygie- sus numite şi vă r.?g a exigea i scălitura mea la toate arta
ţiică franceză a D-rulni Răsurei poate fi considerată ca un colele. D p . RASUREI.
progres imens şi toată lumea pentru a evita răceli şi ori ce
boii ar trebui ga poarte acesetă îmbrăcăminte. ONOR PUBLIC din provincie este rugat a cere la P e p i ­
tele locale catalogul ilustrat şi preciulcorent pentru a nu plăti
mai scump

IM P O R I A N T DIMTRIE D. ROMILA
’BÓ LELE S T O M A H U L u f p e n tru p ro p rie ta ri d e case
D IG E S T IU N I GRELE Se caută în Bucuresci la m ahala sail în
I apropiere de centru uu local putînd servi
pentru înfiinţarea unui atelier, se ia cu ch i­
rie pentru m aî m ulţi ani plătindu-se o chi­
S tr. R e g a lă No. 5
la m a g a z in u l d e P ia n e L . S te r n
F A C T E UR şi AC OBDEUR D E PIANE
Producţiunile Lînel vegetale „LAIRITZ“
B i s m u t h fi M a g n e s ia * rie bună şi sigură. Maistru din renum. fabrici din Vlena A r tic o le le de M a n u fa ctu ră ş i p rep a r a ţi u n ile c a p r e se r v a tiv e ş i
Acs.tÎn Prafuri si aceste Pastile antiacide fi ditgo* I D e a c u m s a ă d e la S f. G h e o rg h e PRIMEŞTE SPRE REPARAT ŞI ACORDAT PIANE r e m e d ia sig u r
itivr nud< că hoalelt stomaliuluî, lipsa de apetit, digistiu- 1 I « . c . 1029 1091
fiii grele, acrimele, vărsăturilet dori afara, colite; ele j
j reguIariseaŢi funcţiunile stovnahutiti fi a intestinelor. reoamandatc tutnror PERSOANELOR BOLNAVE
j Adh. DETHAN, farmacist. 23, Rus Baadifl, PARIS |
fi in pr. farmacii din Franţa fi străinătate.
m m m Pentru orI*ce cărţi streine primeşte
uUlvInlsUL d e D e p e ş i contra preţului original DE
kA se cere per etichete semnătura J. FA YARD
Prafuri 3 *i 5 fr. — Pastile 2 fr. 50 franco. al editurel.
ni*.
ReÉÉiGittpira)
şi de alte afecţiuni de aceiaşi natură

Flanele, Pantaloni, Ciorapi, vfj

Watta, Olein, Extract pentru \
PLUGURI TREERATO ARE SE G E R A TO A R E
SACK RU STO N Me CORMICK Bâî, Săpun, etc.

W. STAADECKER R E C O M A N D A D -lo r A G R IC U L T O R I şi M E C A N IC I
Singurul Deposit în Bucureşti la M A O A S l N O L „O L D
G A L E A V I C T O R I E I N o . 9 4 in f a ţ a P a la tu lu i R e g a l
REPRESENT A N T GENERAL PENTRU ROMANIA Ş l BULGARIA A . . L A N D A U
E N G l-iA H T D “
108

A N U C U M PĂ R Ă M A ŞIN I D E T R E E R A T V
P A N A N U VOR F I VĂZUT
IM P O R T A N T !
NonUe Locomobile şi Treerâtoare ale făbricei
RUSTON, PROCTOR & Co. Ltd. LINCOLN
—S235SS P r e v ă z u te cu m o d ifică ri În sem n a te
vor so si
D U P E T R E B U IN Ţ E L E T E R E I N O A S T R E
în patru
La depositul seü din Bucnreştl Str. Bibescu-Vodă 6
săptăm âni
Am onoare a aduce la cunoştinţa
P u b lic că am deschis
in S tra d a Ş e p c a r i, 4
UN DEPOSIT DE

CONSERVE ALIMENTARE
ono.

CÂMPULUNG ff

ş i la depo situ l să ă d in B ră ila B u le v a rd u l Cuza 79

1000—25
d in p r o p r i a m ea f a b ric ă
Ieftinătatea precum şi calitatea
F A B R IC I D E Y A R A L B
conservelor întrece orl-ce concurenţă. i ,
R og pe onor. Public să-mi vizite­ JU D E Ţ U L M USCEL
ze Depoul meft din strada ŞepcarI
No. 4 spre a se convinge de adevăr.
IE . P i c o l o t Y A R A L B G R A S 0a5 Â t.
V A R S T IN S
POUR GAGNER 5 0 0 . 0 0 0 F r . EN 80U8CRIVANT, AU
BAIA REGALĂ (PALATU L EFO R IEI)
YAR H Y D R A U LIC
NOUVEAU DICTIONNAIRE ENCYCLOPÉDIQUE UNIVERSEL ILLUSTRÉ B u le v a rd u l E liu a b e ta

Rédigé par une Société de Litterateurs,

Repertoire des Connaissances Humalnes
| . „ | ÄÄ T - . . . ____ 1 COllabOratBfir dt Brffld DICÜOBBallB P- LAB0ÜS3E.
Se aduce la cunoştinţa onor, P ublic că acest
Stabilim ent oare are cea m al frumoasă ş i confor­ C IM E N T şi IP SO S
7â £ s ;î F ’ Jules Trousset tabilă Instalaţiune, situat în Centrul C ap italei de*
servă băl cu preţurile următoare i
SEC ŢIU NEA HYGIENICA In Bucureşti la :
COMENZILE SE PR IM ESC :
B iu r o u l n o s tr u , ca lea G riviţed , N o, 3 0
II Comprend t L U X
Plus de 600.000 définitions sur toutes chosos. Coprinde trei cabine, una baignoire de porcelan
„ D - l B e r n a r d & co. G r iv ife î, 6 3
Plus de 20.000 articles de Biographie et d’Histoíre cu trei duşe diferite, calde şi reci, alta de aburi „ „ I o s if B u n escu ,
Plus de 22.000 articles de Geographie. Rusească) şi a treia salon toilota . . . L ei 1.20
Plus de 50.000 articles d’Art, de Science de Gram­ CLASSA I şi la D - n u l I o s i f Io n e sc u , R u c â r 1085
maire. etc. Aburi (Rusească) eu duşe calde şi r e e l . L e i 1.70
Plus de 1.000.000 de dates, Baignoire de porcelan cu d u ş e ................... „ 1.80
II E m b r a a s e <
La Linguistíque, l’Histoíre, la Geographie, la Ju­
risprudence, la Politique, FAdministration, ta Lit-
C L A 88A H
Aburi (Rusească) cu d u ş e ........................
Baignoire de Z in g ..........................................
„ 1.—
„ 1.20
NumaiMarca„ In e l cu S ă g e ţi“
tcrature, la Philosophie, la Thóologie, la .Podsie, Vinerea şi Dum ineca baia de aburi fără garantează adeverata
l’Architecture, FHistoire naturelle, la Peinture, les r u f e .......................................................................... 0.60
Beaux-Arts, les Sciences, les Explorations, les Décou-
vertes, FEconomie domestique; FHygiéne, etc.
SECŢIUNEA D E HYDROTTERAPIE
1. Hammam baie Turco-Romana împreună
Lanolin-Toilette-Cream-Lanolin.
cu diferite duşe calde şi rece şi m assage „ 2. — Să se ceară d
ar
2. D uşe cu je t, ploaie, ploaie în cercuri
6 Gros et Forts volu­ P R I M E E X C E P T IO N A L ! E Scoţiane, Basin şi în diferite alte apa­
rate ................................. ............................... „ 0 80 Y
Lanolin-Creamj .„Inel
«. , ,
cu
»■
Săgeţi“
mes în 4 °, reliés, illustrés II sera a tln b u é a chaque Souscripteur du N o u v ea u D ic tio n a ire E neyclopédtque
. rv . M, ,, ■ 0,1 B 0H A LOTS DE 2 0 FRAflCS
1. P işeina în tim pul v e r e l ........................ „ 0.80 Inel cu Săgeţi l
refusănd imitatiunile.
>
Ruf&rie şi săpunul sunt coprlnse în preţurile în ­
de 5.700 magnifiques gra­ V »0 a f i ! * ' 9° ° D ü N N A N T D R O IT A U X AVANTAGKS SUTVANTS ! oate.
«Xe 1 fr.:
vures répandues dans le £0 Reduction des prixj 5 Lotus 500.000-2.500.000 II 6St OfOCtüé 6 Tir. p. lü.
texte, i Atlas de Biblio­ consenties poor lea vo- ^ ” 100-000—2.400.000 en Février, en Avril, enJuin ABONAMEHTE CU REDUCERE
yageo ptr lea OompAg-
25 D ir e c ţiu n e a . LANCE PARFUMES
graphie contemporaine nies de chemina de fer 10.0 0 0 - 250-000' en Aout, en Octobre. en S o c iété chim iqne dea n sin es du Rohne
et de bfite&ox. on r^dnc-| Decembre.
tion de 25 0/0 sor les 59 5.0 0 0 - 295-000:
compric danş le 6 e volu­
me et 1 Atlas universel de
prht d’entrée dans lea 150
établlaaementa de spec­
tacles & rintériear de 4,050
1 .0 0 0 -
100-
150-000: H .8 C O M P E E K N H H T ,
405.000 15 — Lot de 5 0 0 .0 0 0 fr.
VESTITA GHICITOARE ŞJ FILOSOAFA
PARFUM UL TEATRELOR
^Exposition. de 1 0 0 .0 0 0 —SSVAPORISATORULN
UMA
I ESTENECES
A RSS—
|
1 1 0 cartes en couleurs for­ 8° Participation anx ti­ 7 — de 1 0 .0 0 0 L a t t o e - P a r f u m , Cel ma! fin prodas frsticez. Na pătează ţl na la sí semn> fl
mat le 7 -e vol., 180 frs. ragea ayant lien par les
coins du Grédit Fonder, Total 6.000.000
12 — de
30 — de
5 .0 0 0
1.000
IU L IA PO L O N E Z A ade pe mătase albă, dantele, măaaşl, etc.
Payables pat traites men- de France juaqu’au 25
Octobre 1900 et dont ie; 900 — de 100 C
ELMAIBUNşi SIGURREMEDIUcontra MIGRENELOR!
montant séléve ä. Unicat in felni el p este tot pământul ro
SUelles de lo fr. e.”döö.'ob<>
6 .0 Íd. Francs
0 0 .0 0 0 de Francs soit 9 5 5 lots par an Produs a l S a o ie tiţe l Chim ice a U sin elo r din Rohn, Lyon
L ’m tlribution d u B o n de V E xposition est fa lle p o u r chaque Souscripteur a va n t le jo u r d u tirage mânesc, care posedă ceva din înţelep ­
Repiesentant general ţi depositar Moritz Pollak B u c u r e ş ti, calea V ă c ă re şti, 5 |
RIEN A PAYER D'AVANCE ciunea Iul S o oaica, Cine nu crede eă Se găseşte de vlnzare la : F r a ţ ii A lb a h a r y , Ch. L a z a r o v ie i, M. E . F r e n k e l,ţ
L e s s e p t v o lu m e s e o m p r e n a n t le D io tlo n n a ire c o m p le t s o n t l i v r é s im m é d ia te m e n t S o lo m o n H e ch le r i ţ i , L a oraşul C ongo, B u c u r e ş ti ; D . MU ă ile a n u , C onstanţa",
Envoyez les demandes h la bbrairie BAS/LE NICOLESCU, 8, Str. Biserica Eni, Bucarest. vie că vatâă eă loeu eşte în strada Minc- G h e tm a n L a m r , C r a io v a ; P h a r m a c ia P e & s lir , B r ă i la ţi la taato dibgaeriile.
La Librairie NICOLESCU se charge de foumir les ouvrages techniques pour les Ingénieurs, Architectes, Les t z s u l ti N o 4 i .
Bn detail la : Magasinai S i g m u n d P r o ffe r , U n iv e r s u l şl toate P u r fu m e r iile .
veges de droit et de jurisprudence, d’économie politique, littérature, etc., etc. payables par traites mensuelles. Calaţi : M, W o r tm a n n .
_________ _________ _ .... _________________________________________ 721—24 «07— 90®

Tipografia ziarului «Adevărul» Pasagiul Băncei Naţionale