UNIVERSITATEA ” DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZARE: ECTS

PREZENTARE

Comerțul exterior și politica comercială a Elveției

Coordonator: Student:
Conf. Dr. Mihaela- Carmen MUNTEAN Alexandra GRIGORAȘ

2022
 Cuprins
1. Prezentare generală
1.1 Poziție geografică, istorie, apatenența la organizații internaționale
1.2 Date statistice macroeconomice
1.3 Structura economiei naționale
2. Comerțul exterior al Elveției
2.1 Volumul valoric al comerțului exterior și soldul balanței comerciale
2.2 Structura fizică a importurilor și exporturilor
2.3 Orientarea geografică a importurilor și exporturilor
2.4 Principalele țări partenere în comerțul exterior
3. Politica comercială a Elveției
3.1 Politica comercială tarifară
3.2 Politica comercială netarifară
3.3 Politica comercială promoțională și de stimulare a exporturilor

Concluzii
 1. Prezentare generală

1.1 Poziție geografică, istorie, apatenența la organizații internaționale

Elveția, denumită complet Confederația Elvețiană, este o republică federală formată din 26
de cantoane autonome. Consiliul Federal și Adunarea Federală au sediul la Berna. Țara se
situează în partea de vest a Europei Centrale, unde se învecinează cu Germania la nord, cu
Franța la vest, cu Italia la sud, și cu Austria și Liechtenstein la est.
Elveția nu are ieșire la mare și este împărțită între Munții Alpi, Platoul Elvețian și Munții
Jura, întinzându-se pe o suprafață de 41.285 km². Deși Alpii ocupă cea mai mare parte a
teritoriului, populația elvețiană de aproximativ 8 milioane de persoane este concentrată mai
ales în zona Platoului, unde se află marile orașe.

Elveția există ca stat în forma sa actuală

de la adoptarea Constituției Federale
Elvețiene în 1848. Precursorii Elveției au
stabilit o alianță protectoare la sfârșitul
secolului al XIII-lea (1291), formând o
confederație de state ce a persistat secole
de-a rândul.
Elveția este și locul unde s-a născut Crucea
Roșie și este sediul mai multor organizații
internaționale, inclusiv al doilea birou al ONU
din lume ca mărime. La nivel european, este
membru fondator al Asociației Europene a
Liberului Schimb și face parte din Spațiul
Schengen – deși nu este membră a Uniunii
Europene, și nici a Spațiului Economic
European.

Elveția este membră a multor organizații

internaționale, inclusiv Organizația Mondială a
Comerțului, Organizația pentru Cooperare și
Dezvoltare Economică, Asociația Europeană de
Liber Schimb, Consiliul Europei, Organizația
pentru Securitate și Cooperare în Europa,
Agenția Internațională pentru Energie Atomică
și Satelitul Internațional de Telecomunicații.
 1.2 Date statistice macroeconomice

Economia Elveției este una dintre cele mai stabile economii ale lumii. Politica sa plină de succes
pe termen lung în domeniul siguranței monedei naționale, dublată de secretul operațiilor financiare
efectuate în băncile elvețiene a făcut din Elveția un „rai financiar” al investitorilor și al investiților
acestora. În același timp, a creat o economie care se bazeză masiv pe afluxul extern constant de
investiții. Din cauza micimii țării și a specializării înguste a forței sale de muncă, industria fină și
de precizie, respectiv comerțul și finanțele sunt esențiale pentru menținerea stabilității economice
a țării.

Figura 1. Rate anuale de creștere

Rate anuale de creștere (%)
5.0

4.0

3.0

2.0

1.0

0.0
t t l i i )
br
u iva ta l fi
x
v ici ici că su
m
pr en ita er er
v un n
rn am is is o
-1.0 te um rn ca
p
i s i s em ec
il n ns e e r r d d
u o gu
v ăd nu nu rța ilo
r
us C
ul ut u u fo ur
od r eb eb di
n eț
Pr um
eab r id r id pr
ns ar tu rtu (% le
Co rm
r ui ce
o x po po
aju
l di
F E Im m In
șo
ata
R
 1.3 Structura economiei naționale

Elveția are unul dintre cele mai ridicate niveluri de PIB pe cap de locuitor (86.850 USD)
din lume. Performanța sa economică puternică este în mare măsură determinată de
sectorul serviciilor.
Aproximativ 74% din PIB-ul elvețian este generat de sectorul serviciilor și 25% de
industrie. Sectorul agricol contribuie cu mai puțin de 1%.

UE este principalul partener comercial al Elveției. Aproximativ 66% din importurile

elvețiene sunt din UE, în timp ce 43% din exporturile elvețiene sunt către țările UE.
Marea majoritate a întreprinderilor elvețiene (peste 99%) sunt IMM-uri care angajează
mai puțin de 250 de angajați.
Elveția și-a menținut un nivel scăzut al datoriei publice în comparație cu alte țări chiar și în timpul
crizei COVID-19. La începutul anului 2021, datoria guvernamentală brută (înainte de deducerea
activelor financiare) era de aproximativ 100 miliarde de franci (CHF), reprezentând 15% din PIB.
Elveția are cea mai mică cotă de TVA din Europa. TVA se plătește pentru majoritatea bunurilor și
serviciilor. Pentru serviciile de cazare se percepe o cotă redusă de 3,7%, în timp ce o cotă de TVA de
2,5% se aplică articolelor de primă necesitate și alte articole de zi cu zi.
2. Comerțul exterior al Elveției

2.1 Volumul valoric al comerțului exterior și soldul balanței comerciale

Principalele exporturi ale Elveției sunt mașini și

echipamente, produse chimice-farmaceutice, ceasuri,
textile și îmbrăcăminte. Materiile prime, alimentele,
uleiurile vegetale și combustibilii reprezintă
aproximativ un sfert din totalul importurilor și sunt
transportate pe calea ferată, camioane și barje. Printre
alte importuri de top se numără bunuri manufacturate,
autovehicule și produse chimice. Figura 3: Exporturile majore ale Eleveției

Figura 2: Importurile majore din Elveția

Elveția a exportat bunuri și servicii de 71 de miliarde de euro în statele zonei euro, în primele 11 luni ale
anului 2014, cu 4% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent (68,5 miliarde de euro), potrivit
datelor anunțate de Oficiul european de statistică Eurostat.
În schimb, Importurile Elveției din statele zonei euro au fost de 91,2 miliarde de euro, în primele 11 luni
ale anului 2014, cu 1% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent (92,1 miliarde de euro).

Balanța comercială(milirde de
dolari) 2020 2019 2018 2017

Valoare 76,98 89,98 92,2 76,71

Scădere față de anul anterior(%) 14,45% 2,41% 20,19% 5,08%

 2.2 Structura fizică a importurilor și exporturilor

Structura exporturilor din Elveția în 2020 este reprezentată de următoarele grupe principale de
mărfuri:
• 27% (88 miliarde USD): - Produse farmaceutice;
• 26% (85 miliarde USD): - Perle naturale sau de cultură, pietre prețioase sau semiprețioase, metale
prețioase, metale placate cu metale prețioase și articole din acestea; imitații de bijuterii; monedă;
• 8% (25 miliarde USD): - Produse chimice organice;
• 6,58% (20 miliarde USD): - Reactoare nucleare, cazane, mașini și aparate mecanice; părți ale acestuia;
• 5,68% (18,1 miliarde USD): - Ceasuri și ceasuri și părți ale acestora;
• 5,3% (16,8 miliarde USD): - Instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsurare,
de verificare, de precizie, medicale sau chirurgicale; piese si accesorii ale acestora;
• 3,79% (12 miliarde USD): - Mașini și echipamente electrice și părți ale acestora; aparate de
înregistrare și reproducere a sunetului, aparate de înregistrare și reproducere a imaginilor și sunetului de
televiziune, părți și accesorii pentru astfel de articole;
• 1,58% (5,05 miliarde USD): - Materiale plastice și articole din acestea;
• 1,19% (3,79 miliarde USD): - Uleiuri esențiale și rezinoide; preparate de parfumerie, cosmetice sau
de toaletă,
• 0,91% (2,9 miliarde USD): - Cafea, ceai și condimente.
Structura importurilor către Elveția în 2020 este reprezentată de următoarele grupuri principale
de mărfuri:
• 35% (103 miliarde USD): - Perle naturale sau de cultura, pietre pretioase sau semiprețioase, metale
prețioase, metale placate cu metale prețioase și articole din acestea; imitații de bijuterii; monedă;
• 13,4% (38 miliarde USD): - Produse farmaceutice;
• 6,69% ​(19,4 miliarde USD): - Reactoare nucleare, cazane, mașini și aparate mecanice; părți ale
acestuia;
• 5,21% (15,1 miliarde USD): - Vehicule, altele decât materialul rulant feroviar sau tramvai, și părți și
accesorii ale acestora;
• 4,98% (14,4 miliarde USD): - Mașini și echipamente electrice și părți ale acestora; aparate de
înregistrare și reproducere a sunetului, aparate de înregistrare și reproducere a imaginilor și sunetului de
televiziune și părți și accesorii pentru astfel de articole;
• 2,84% (8,27 miliarde USD): - Instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice, de
măsurare, de verificare, de precizie, medicale sau chirurgicale; piese si accesorii ale acestora;
• 2,55% (7,42 miliarde USD): - Produse chimice organice;
• 2,23% (6,48 miliarde USD): - Materiale plastice și articole din acestea;
• 2,01% (5,83 miliarde USD): - Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse de distilare a
acestora; substanțe bituminoase; ceară minerală;
•1,56% (4,53 miliarde USD): - Mobilier; lenjerie de pat, saltele, suporți de saltea, perne și articole de
mobilier umplute similare; lămpi și corpuri de iluminat, nedenumite și necuprinse în altă parte; plăcuțe
de identificare luminoase și altele asemenea; cladiri prefabricate.
 Structura fizică a importurilor și exporturilor

Bunuri Export Import

Produse farmaceutice 27% 13,4%
Perle, pietre prețioase etc. 26% 35%
Produse chimice organice 8% 2,55%
Reactoare nucleare,mașini etc 6,58% 6,69%
Ceasuri și componente 5,68% 0%
Aparate optice și instrumente 5,3% 2,84%
Echipamente electrice 3,79% 4,98%
Materiale plastice 1,58% 2,23%
Uleiuri esențiale, rezinoide etc. 1,19 0%
Cafea, ceai și condimente 0,91% 0%
Vehicule 0% 5,21%
Combustibili minerali 0% 2,01%
Mobilier saltele etc. 0% 1,56%
Total 86,03% 76,47%
 2.3 Orientarea geografică a importurilor și exporturilor

Conform datelor colectate de Oficiul Federal de Statistică pentru anul 2018, majoritatea
activităților de import-export înregistrate de Elveția s-au încheiat cu țări situate în Europa
(64% din totalul importurilor și 47% din totalul exporturilor). Asia a fost a doua cea mai
importantă destinație, reprezentând 20% din totalul importurilor și 34% din totalul
exporturilor. Relații comerciale importante se observă și cu țările situate în America de Nord.

Importurile elvețiene se bazează pe produse germane cu o pondere de 24%, mărfuri italiene cu

11% și mărfuri americane care furnizează aproape 10%. Franța furnizează aproape 7% din
importurile țării, în timp ce țări precum China și Austria furnizează aproape 4% din
importurile elvețiene. Elveția importă și mărfuri din Austria, Regatul Unit, Țările de Jos,
Irlanda, Japonia și Rusia.

Țările către care exportă Elveția sunt Germania, care importă 17% din mărfurile elvețiene,
India, care ocupă locul doi cu 11% din mărfurile exportate din Elveția, Statele Unite, unde
Elveția exportă aproape 9% din produsele și serviciile sale, urmează de Hong Kong și Franța,
unde exporturile Elveției ajung la 6%. Alți parteneri importanți de export ai Elveției sunt
următorii: China, Japonia, Austria, Turcia, Regatul Unit și Italia.
 2.4 Principalele țări partenere în comerțul exterior

2.4.1 Principalele țări patrenere la import 2020 2.4.2 Principalele țări partenere la export 2020
Țară Import USD$ ȚarăExport USD$
Germania 57.405.519.197

Italia 22.349.731.778 Germania 47.900.111.202

Statele Unite ale Americii 18.804.235.975 Statele Unite ale 43.852.848.048
Americii
Franța 18.782.024.766
Regatul Unit 28.306.935.332
Regatul Unit 16.254.097.869
China 21.535.002.689
China 15.134.856.696 Franța 19.382.378.567
Emiratele Arabe Unite 15.031.734.509 India 18.055.016.497
Italia 16.169.845.667
Austria 8.450.222.580
Hong Kong 9.926.606.103
Irlanda 7.589.366.249
Japonia 8.103.032.147

Spania 6.400.152.150 Spania 7.880.977.590

3. Politica comercială a Elveției

3.1 Politica comercială tarifară

Elveția tinde să impună tarife reduse asupra importurilor totale. În 2019, rata medie aplicată
ponderată în funcție de comerț a fost de 1,7%, conform OMC( Organizația Mondială a
Comerțului).

Taxele vamale elvețiene sunt în general „specifice” și nu „ad valorem”. Taxele variază în
funcție de articolul importat. Vama elvețiană utilizează Sistemul Armonizat (SA) pentru
clasificarea mărfurilor. Taxele vamale se percep la 100 de kilograme de greutate brută, cu
excepția cazului în care în tarif este specificată o altă metodă de calcul (de exemplu, pe
unitate, pe metru, pe litru).
 3.2 Politica comercială netarifară

Importurile din Elveția au o rată de acoperire de 51,46% și un raport de frecvență de

60,74% pentru măsurile netarifare. Exporturile Elveției au un raport de acoperire de
96,16% și un raport de frecvență de 80,87% pentru măsurile netarifare.
Existența barierelor netarifare impuse de țări poate restricționa accesul IMM-urilor
elvețiene pe piața Uniunii Europene (UE). Există totuși soluții pentru a limita acest
impact.
Legea federală elvețiană privind barierele tehnice (LETC) adaptează în mare măsură
regulile tehnice ale Elveției la normele UE. Aceasta urmărește să împiedice companiile
elvețiene să producă diferite produse pentru piețele elvețiene și europene.
 3.3 Politica comercială promoțională și de stimulare a exporturilor

Prin promovarea exporturilor și asigurarea riscului de export, guvernul federal oferă

companiilor elvețiene servicii personalizate, astfel încât acestea să poată exporta cu succes.
Promovarea locației oferă potențialilor investitori străini informații mai detaliate despre
numeroasele avantaje ale Elveției ca locație de afaceri.
Elveția are o piață internă mică. Economia depinde așadar de legăturile strânse cu țările
străine.

Măsurile guvernului federal doresc să faciliteze activitățile companiilor elvețiene în

străinătate, să protejeze locurile de muncă în Elveția și să crească continuu conștientizarea
internațională cu privire la avantajele pe care Elveția le poate oferi ca locație a afacerii.
 Concluzii
Dacă Elveția dorește să urmeze o politică economică externă concentrată, trebuie
să-și definească interesele.

Elveția se străduiește să mențină atât comerțul de import, cât și cel de export la fel
de deschis și reglementat pe cat posibil și urmărește accesul la piețe diversificate și
rezistente din punct de vedere geografic, consolidându-se astfel capacitatea ţării de a
rezista la crize.

Elveția se concentrează pe partenerii săi economici primari, menținând totodată o

poziție independentă în mediul geopolitic în schimbare .
Vă mulțumesc
pentru atenția
acordată!