Universitatae „ Dunărea de Jos” din Galați

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Proiect da disciplina” Economie în turism”

Prezentarea zonei turistice 70

(Galați- Brăila)

Student: Alexandra GRIGORAȘ

Specializare: Economia comerțului, turismului și serviciilor
Anul de studiu: 2

Cadru didactic coordonator: conf.dr. Mihaela- Carmen MUNTEAN

Galați
2022
 Cuprins

1.Descrierea zonei ........................................................................................................................................ 4

1.1 Geografie ............................................................................................................................................ 4
Aşezarea geografică (Galați) ................................................................................................................. 4
Relieful ................................................................................................................................................. 4
Clima .................................................................................................................................................... 4
Regiune ................................................................................................................................................ 4
Așezarea geografică( Brăila) ................................................................................................................. 5
Relieful ................................................................................................................................................. 5
Clima .................................................................................................................................................... 5
1.2 Istorie și populație .............................................................................................................................. 5
Istorie ................................................................................................................................................... 5
Populație ............................................................................................................................................... 6
1.3 Economia ............................................................................................................................................ 9
1.4 Transporturi .................................................................................................................................. 10
Transportul rutier ................................................................................................................................ 12
Transportul public ............................................................................................................................... 12
Transportul feroviar ............................................................................................................................ 13
Transportul aerian ............................................................................................................................... 13
2 Tipuri de turism practicate în zonă ........................................................................................................... 14
3.Inventarul patrimoniului turistic ............................................................................................................... 16
3.1 Resurse turistice naturale................................................................................................................... 16
Potentialul turistic natural ....................................................................................................................... 16
1. Potențialul reliefului ........................................................................................................................ 16
2. Potențialul climato-turistic .............................................................................................................. 18
3. Potențialul apelor ............................................................................................................................ 18
3.Potențialul vegetatiei ........................................................................................................................ 20
5. Potențialul faunei ............................................................................................................................ 21
3.2 Resurse naturale antropice ................................................................................................................. 21
Manifestări culturale în zona Galați-Brăila .......................................................................................... 26
4.Prezentarea bazei tehnico-materiale turistice ............................................................................................ 27
4.1. Structuri de cazare ........................................................................................................................ 27
4.2 Structuri de alimentație pentru turism ............................................................................................ 27
 4.3 Modalitățile si căile de acces in localitate sau in apropiere ............................................................. 27
4.4 Modalitățile de deplasare în cadrul localității ................................................................................. 28
4.5 Unitățile de cazare din localitate .................................................................................................... 29
4.6 Unitățile de alimentație publică din Galați și Brăila ....................................................................... 30
4.7 Posibilități de agrement, divertisment și tratament ......................................................................... 31
5.Gastronomie locală și internațională ........................................................................................................ 35
6. Cultură și arhitectură ............................................................................................................................... 36
7. Descrierea obiectivelor turistice .............................................................................................................. 41
Concluzii..........................................................................................................................................................58
Webografie ................................................................................................................................................. 59
 1.Descrierea zonei

1.1 Geografie
Aşezarea geografică (Galați)
Judeţul Galaţi este situat în partea central-estică a ţării noastre, desfăşurându-se între 45 şi 46 de grade
latitudine nordică și între 27- 28 de grade longitudine estică. Ca poziţie geografică, judeţul Galaţi se înscrie
în aria judeţelor pericarpatice-dunărene, fiind situat în partea cea mai sudică a Moldovei, la confluenţa a trei
mari ape curgătoare: Dunăre, Siret şi Prut, în sectorul fluvio-maritim al ţării.
În partea de nord se mărgineşte cu judeţul Vaslui, la est, Prutul formează graniţa naturală cu Republica
Moldova, spre sud, Dunărea stabileşte limita cu judeţul Tulcea, la sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin
judeţul Brăila, iar la vest şi nord-vest, în mare parte pe cursul aceluiaşi râu, se învecinează cu judeţul
Vrancea. În aceste limite geografice judeţul Galaţi ocupă 4466,3 km2, adică 1,9 la sută din suprafaţa
României.
Relieful
Prin poziţia sa la exteriorul arcului carpatic, judeţul Galaţi ocupă zona de întrepătrundere a marginilor
provinciilor fizico-geografice est-europeană, sud-europeană şi, în parte, central-europeană, ceea ce se
reflectă fidel atât în condiţiile climaterice, în învelişul vegetal şi de soluri, cît şi în structura geologică a
reliefului.
Aceasta din urmă oferă o privelişte cu înălţimi domolite, cuprinse între 310 m în nord şi 5-10 m la sud.
Regiunea în sine prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în nord şi mai slabă în sud,
distingându-se, după altitudine, poziţie si particularităţi de relief, cinci unităţi geomorfologice: Podişul
Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior şi Lunca Prutului de Jos.
Clima
Teritoriul Judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului cu climă continentală (partea sudică şi centrală
însumând mai bine de 90% din suprafaţă, se încadrează în ţinutul cu climă de câmpie, iar extremitatea
nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climă de dealuri). În ambele ţinuturi climatice, verile
sunt foarte calde şi uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar şi de întreruperi frecvente
provocate de advecţiile de aer cald şi umed din S şi SV care determină intervale de încălzire şi de topire a
stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi Dunării introduc în valorile şi
regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de
luncă, mai umed şi mai răcoros vara şi mai umed şi mai puţin rece iarna.
Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ mare a advecţiilor lente de aer
temperat – oceanic din V şi NV (mai ales în semestrul cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de aer
temperat – continental din NE şi E (mai ales în anotimpul rece), precum şi advecţiile mai puţin frecvente de
aer arctic din N şi aer tropical maritim din SV şi S.
Regiune
Judeţul Galaţi face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (impreună cu judeţele Vrancea, Buzău, Brăila,
Constanţa şi Tulcea), din Euroregiunea Dunării de Jos (alaturi de raioanele din sudul Republicii Moldova şi
vestul Ucrainei) precum şi din Zona Economică Liberă “Galaţi-Giurgiuleşti-Reni”.
Așezarea geografică( Brăila)
Județul Brăila este situat în partea de est a țării, în unitatea numită Câmpia Română. Prin suprafața sa
de 4765,8 km², reprezintă 2% din suprafața țării, fiind un județ de mărime mijlocie. Reședința județului
este Municipiul Brăila, situat la 200 de km nord-est față de București.
Județul Brăila se învecinează la nord cu Județul Galați, la est cu Județul Tulcea, la sud-est cu Județul
Constanța, la sud cu Județul Ialomița, la vest cu Județul Buzău și la nord-vest cu Județul Vrancea.
Această poziționare geografică este avantajoasă, deoarece condițiile naturale și proximitățile sunt prielnice
dezvoltării economice și sociale. Relieful și clima favorizează locuirea, iar pe solurile fertile se practică o
agricultură bogată. Dunărea deține cantități mari de apă și adăpostește numeroase viețuitoare. Apropierea de
mare și de capitală înlesnește legăturile cu întreaga țară și cu Europa. Toate aceste elemente conferă Brăilei
accesibilitate și deschiderea către întreaga țară.
Relieful
În ciuda faptului că este dominat de câmpie, relieful Județului Brăila este divers și interesant. Peste
întinsa Câmpie a Bărăganului numeroase forme se constituie în relief: mici movile, adâncituri care păstrează
apa, dune de nisip, largi confluențe ale râurilor, meandre, ostroave, grinduri. Ele conferă acestor ținuturi
unicitate și un farmec aparte.
Fluviul Dunărea și râurile care străbat teritoriul județului au cea mai mare importanță în desfășurarea
reliefului. În primul rând, Dunărea, întrucât valea fluviului impune, în teritoriu, două unități
deosebite: câmpia în partea vestică și Balta Brăilei, în partea de est; apoi râurile, pentru ca ele delimitează
subunitățile în cadrul câmpiei și pentru că în lungul lor se formează lunci.
Clima
Clima este de tip pontic, deci caldă și cu contraste ( media lunii celei mai calde este între 22° si 23 °, iar a
celei mai reci, între –3° si –4°) secetoasă (între 400 –500 mm anual) și în bătaia nestânjenită a Crivățului
iarna și vara. Zăpezile cad din abundență, acoperind semănăturile și drumurile. Este de remarcat totuși că
cea mai mare parte a județului Brăila primește relativ mai multă ploaie decât regiunile de lângă mare.

1.2 Istorie și populație

Istorie
Brăila-Galați! Două orașe cu aceleași destine, legate prin cursul nestăvilit al Dunării.
Situate pe malul drept al Dunării, la 20 km distanță rutieră pe dig, 30 km pe la Vădeni, 31 km pe calea ferată
și 20 km pe apă, Galații și Brăila au avut, în linii mari, o evoluție istorică asemănătoare, dar și cu diferențe
neîndoielnice, fapt ce le-a conferit o certă individualitate, o personalitate bine definită, pusă în evidență de
un anumit orgoliu de necontestat. Indiscutabil, cele două orașe s-au născut pe vetrele unor așezări străvechi,
dovezile arheologice indicând, cum am arătat, neoliticul. Cu toate acestea, atestările documentare sunt mult
mai târzii. Brăila apare menționată la 1368 într-un document prin care domnitorul Munteniei, Vladislav
Vlaicu acorda privilegii negustorilor brașoveni. Galațiul este menționat la 1445 într-un act al domnului
Moldovei, Ștefan al II-lea, fiul lui Alexandru cel Bun, la o distanță în timp de 77 de ani. Până la Unirea
Principatelor Române, Brăila a fost principalul port al Țării Românești (al Valahiei). Din nefericire, a fost
ocupată de turci în perioada 1538-1540, iar din 1554 și până în 1829 a fost raia, adică cetate turcească. Tot
până la Unire, Galații au fost cel mai important port al Moldovei, rolul său crescând în special după
pierderea Chiliei și a Cetății Albe, după 1484 rămânând singurul port al acestei părți de Românie. Interesele
marilor puteri, în special ale Rusiei, Austriei și Turciei, dar și ale altora, s-au întâlnit deseori pe aceste
meleaguri aducând cu ele distrugere și împilare. Uneori chiar domnii pământeni au trecut prin foc și sabie
unul sau celălalt oraș, motivul constituindu-l concurența, iar scopul – eliminarea unuia dintre competitori.
Dintr-un asemenea imbold, însuși Ștefan cel Mare nu a ezitat să asedieze Brăila (1470), să o incendieze și să
o scoată din circuitul comercial pentru o vreme, fapta fiind repetată la 1574 de Ioan Vodă cel Cumplit. În
Istoria orașului Galați de la origini până la 1918, regretatul Paul Păltănea expune devastarea orașului de
către armatele rusești și otomane în timpul războiului din 1768-1774 încheiat prin pacea de la Andy PUȘCĂ,
Benone PUȘCĂ, Fănel TEODORAȘCU, Cristian SANDACHE (Coord.) 14 Kuciuk-Kainargi (Păltănea,
1994, p. 212 și urm.). În urma unor victorii pe câmpul de luptă, rușii au ocupat Iașii și Bucureștii, fapt ce i-a
determinat pe marii boieri munteni și moldoveni să trimită delegații la Petersburg pentru a solicita
includerea Principatelor Române în imperiul țarist. Dar pentru că domnul Moldovei, fanariotul Constantin
Mavrocordat se refugiase din calea rușilor la Galați unde se afla un corp de armată otoman, aceștia au
asediat orașul, i-au izgonit pe turci, l-au capturat pe fugar și s-au dedat la jafuri. Un an mai târziu,
comandantul turc al cetății Brăila, în fruntea unei armate ia scos pe ruși din oraș, s-au dedat și ei la jafuri, dar
n-au putut menține urbea sub stăpânirea lor multă vreme întrucât rușii au revenit în forță și i-au înfrânt. Ca
urmare, ei s-au retras în cetatea Brăilei pe care rușii nu au pregetat să o atace, în final au cucerit-o și, după
obicei, au supus-o jafului și terorii. Războiul s-a încheiat prin victoria Rusiei, însă cele două orașe au avut
nevoie de mult timp spre a se reface, cu atât mai mult cu cât protagoniștii confruntării, ambii nemulțumiți de
ceea ce obținuseră prin tratatul de pace au început preparativele în vederea unui
nou război, care a avut loc între anii 1787-1792, finalizat prin pacea de la Iași.

Populație

Județul Galați avea la data de 1 Iulie 2018, 630.000 de locuitori, din care 306.058 se aflau în municipiul
Galați iar 46.177 în municipiul Tecuci, ambele înregistrând scăderi față de anul 1992, dar creșteri
semnificative față de anii 2002 și 2011 (acest an reprezentând minimul de populație). Merită scris faptul că
județele Ialomița, Mehedinți, Giurgiu, Sălaj, Tulcea și Covasna au o populație mai mică decât a municipiului
Galați.
Din păcate, municipiul Brăila, nu mai deține această particularitate, populația fiind de circa 204.000 de
locuitori, față de 236.000 avuți la apogeu. 13 județe au o populație de peste 600 de mii de locuitori, iar
singurul județ ce poate depăși milionul, fiind județul Iași. Alte patru județe au peste 500.000 de locuitori.
Prin unire, județele Galați și Brăila ating o populație de 980.000 de locuitori, ajungând al 2-lea județ din
România, iar municipiile Galați și Brăila unite, ar ajunge la o populație de circa 510.000 de locuitori, fără să
mai adăugam celelalte orașe și comune ce ar face parte din Zona Metropolitană Dunărea de Jos.

Judeţul Galaţi 60 ani

Total 0 – 14 ani 15 – 59 ani
Anii şi peste

2000 654423 126992 421894 105537

2005 649072 104926 434901 109245

 2010 641616 99610 425106 116900

2011 639173 97800 421804 119569

2012 638196 96035 419810 122351

2013 637292 93896 418123 125273

2014 635559 91416 416075 128068

2015 633970 90775 411575 131620

2016 631868 89770 407116 134982

2017 630288 89450 402793 138045

2018 627588 87523 399869 140196

2019 627941 86680 399540 141721

2020 627530 84693 400113 142724

Figura1.Populația Județului Galați pe grupe de vârstă

Sursa:https://galati.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/populatia/populatia-dupa-domiciliu-pe- grupe-de-
varsta-la-1-iulie/
Figura 2. Populația Județului Brăila pe grupe de vârstă, domiciliu și medii

Sursa: https://braila.insse.ro/wp-content/uploads/2020/03/populatia-domiciliu-2019v.pdf
1.3 Economia

Județul Galați are o economie industrial – agrară. Industria și serviciile sunt concentrate mai ales în centrele
urbane, în timp ce în zona rurală sunt practicate mai ales activitățile agricole. Statistica referitoare la
numărul de comercianți existenți în mediul urban al județului Galați arată o concentrare semnificativă a
acestora în municipiul rețedință de județ Galați, unde se regăsesc peste 86% dintre aceștia.
De asemenea este de remarcat ponderea ridicată a activităților de comerț și numărul redus de unități ce își
desfașoară activitatea în industrie, construcții și agricultură. Această situație cunoaște variații
nesemnificative de la an la an.

Pe ansamblul economiei naționale, județul Galați este principalul producător de fontă, de oțel brut și de
laminate finite plate; este al doilea producător din țară la producția de nave maritime.

Principalele sectoare industriale sunt metalurgia și construcțiile navale. Industria metalurgică din Galați
(Liberty Galați) realizează 55,6% din producția de oțel a României, 55% din cea a producției de laminate și
90,4% din producția de tablă și benzi laminate la rece. Mai mult de două treimi din producția metalurgică
este exportată. Industria navală (Damen Shipyards Galați), ramură de mare tradiție în oraș, furnizează flotei
fluviale și maritime nave de până la 65.000 tdw (barje, vrachiere, mineraliere, remorchere, petroliere) și
platforme de foraj marin.

Galațiul este unul din cele mai mari noduri de trafic comercial din România, conectat la principalele canale
de comunicație europeană: prin căile ferate se asigură transferul de la ecartamentul european către cel folosit
în țările ex-sovietice; pe cale fluvială la canalul Rhin-Main-Dunare care leagă Marea Nordului de Marea
Neagră.

În economia județului Galați, agricultura ocupă un loc important datorită suprafeței agricole și arabile
exploatate, efectivelor de animale și păsări și potențialului tehnic în amenajări de imbunatățiri funciare și
dotări tractoare și mașini agricole.

Pentru activitățile din agricultura, județul Galați dispune de 358.456 ha, din care 289.800 ha arabil, 42.771
ha pășuni, 548 ha fânețe, 23.050 ha vii și pepiniere viticole și 2.287 ha livezi și pepiniere pomicole. Județul
mai dispune de 44.881 ha păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră, 13.047 ha luciu de ape și bălți
precum și 30.278 ha alte suprafețe. Astfel, agricultura dispune de o serie de resurse naturale, care
valorificate corespunzător, pot juca un rol important în dezvoltarea economico-socială a județului Galați.

În acest context, agricultura este de asemenea, un sector foarte important pentru economia regională: circa
40% din populaţia ocupată lucrează în acest sector, care contribuie cu 16% la PIB-ul regional. Terenurile
cultivate reprezintă potențial de dezvoltare în viitor.
Din vremuri imemorabile, locuitorii Brăilei s-au ocupat cu agricultura, creșterea animalelor și pescuitul pe
malul vestic al Dunării. Un velier, stema orașului Brăila, a fost simbolul comerțului, ocupația principală a
locuitorilor din această zonă. În 1836, Brăila a fost declarat port-liber. Aici s-a înființat prima Cameră de
Arbitraj Comercial (1836), Bursa de cereale și bunuri (1882), Curtea Comercială și Banca Comercială au
fost deschise în Brăila. Datorită vieții economice înfloritoare, Brăila a devenit unul dintre cele mai
importante centre comerciale din România. Comerțul înfloritor și dezvoltarea industriei de-a lungul
secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea, au marcat istoria Brăilei. În 1911, an de maximă
activitate comercială comerțul brăilean reprezenta 22% din comerțul românesc și 20% din import. Această
dezvoltare a însemnat: mori cu aburi, fabrică de paste făinoase, șantier naval (1864), fabrică de bere (1872)
și docuri (1883). Prima investiție străină în Brăila a fost făcută în 1924 - Societatea Franco-Română. După
ce, ajungând la apogeu, în 1937 la Brăila are loc al XII-lea Congres general al Uniunii orașelor din România,
între 1941 - 1944, în timpul celui de-al doilea război mondial, importul și exportul Brăilei au scăzut vertical.
Istoria va declanșa sentința ce nu va întârzia să vină pentru istoria Brăilei în răstimpul dintre două borne: 23
August 1944 - 22 Decembrie 1989. În intervalul de până la revoluția din 1989 s-a pus accent pe
industrializarea forțată a economiei brăilene, în cadrul celei românești, în general. Pe lângă dezvoltarea
întreprinderilor existente s-au pus în funcțiune Combinatul chimic și cel de celuloză și hârtie de la Chiscani
și Centrala termică.
După anul 1990 s-au făcut resimțite rezultatele dezvoltării mult prea ambițioase, nejustificate și
disproporționate a industriei. Multe din reperele industriale de referință și-au închis total sau parțial porțile.
Aceasta a dus la deprecierea, mai accentuată decât la nivel național, a nivelului de trai și al gradului de
dezvoltare al urbei.
Orașul Brăila dispune de două cinematografe, 3D Luna și Cinema City, care a deschis a 4-a sala 4DX din
România, cât și de un fast-food internațional, KFC la Brăila Mall. De asemenea, în Brăila Mall se găsesc
magazine precum: Hervis, Deichmann, Bershka, H&M și multe altele.

1.4 Transporturi

1. Brăila
Calea ferată
Brăila are o gară pe linia București–Galați. Gara din oraș a fost deschisă în 1872, odată cu această linie. În
trecut din Gara Brăila plecau marfare încărcate cu lemn, cereale, cărbuni și produse textile, în toată țara.
Numai 3 linii sunt încredințate transportului de persoane, iar alte 9 sunt folosite pentru transportul de
mărfuri.
Drumuri
La Brăila se poate ajunge pe DN2B (drum național) care face legătura între Buzău și Galați. Drumul național
DN21 leagă Slobozia de Brăila. Drumul european E87 trece prin oraș, legând Tulcea si Constanța de Brăila.
Trei autogări de interes național se află în oraș, lângă gara feroviară, și au curse spre diferite orașe ale țarii:
Constanța, București, Iași, Galați, Brașov, Sibiu, Timișoara, Cluj. Orașul mai are în componență și trei
autogări de interes regional, făcând legătura cu localitațile județului. Între municipiile Brăila și Galați a
început construcția unui drum expres de circa 11 km și care se va conecta la viitorul pod peste Dunăre ce se
construiește în zona de nord a Brăilei. Cu un termen de execuție de 24 de luni, lucrările la drum express au
început în luna octombrie 2021. Drumul Expres Brăila – Galați va fi o variantă alternativă viabilă pentru
traficul greu de pe DN22B și va asigura o conexiune corespunzătoare între cele două orașe, precum și cu
podul suspendat peste Dunăre din zona Brăila.
Podul peste Dunăre

Podul peste Dunăre de la Brăila va măsura aproape 2 kilometri, iar pe lângă el se construiesc și alți 23 de
kilometri de drum expres (lucrările la drum au început în luna octombrie 2021).
Podul suspendat peste Dunăre, va avea o lungime de 1.974,30 de metri și va fi poziționat între km 4+596,10
și km 6+570,52 pe drumul principal Brăila - Jijila, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunărea (kilometraj
pe Dunăre, măsurat de la Sulina). Lungimea totală a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km și
cuprinde două secțiuni: Drumul principal Brăila - Jijila, cu o lungime 19,095 km și Drumul de legătură cu
DN22 Smârdan - Măcin, în lungime de 4,328 km.
Transport aerian
Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt: Aeroportul Internațional ,,Henri Coandă, din Otopeni
care se află la o distanță de 200 km și Aeroportul Internațional ,,Mihail Kogălniceanu, din Județul Constanța,
aflându-se la o distanță de 130 km. În data de 16 mai 2009, în comuna Vădeni a fost inaugurat primul
aerodrom particular din Județul Brăila acesta fiind de altfel și singurul aerodom de acest fel din zonele
Brăila, Galați și Vrancea. În viitor se dorește construirea unui aeroport internațional în Zona Metropolitană
Cantemir, care va fi în co-proprietate cu orașul Galați.
Transportul public
În Brăila circulă 17 linii regulate de autobuz, care leagă zonele rezidențiale de principalele zone industriale,
de centrul orașului și de gară. Există câteva companii de taxi licențiate de primărie, care operează în oraș și
în localitățile apropiate.
În Brăila există 4 linii regulate de tramvai, legând stațiunea Lacul Sărat de oraș și celelalte zone rezidențiale
și industriale. Brăila este unul dintre primele orașe din România cu tramvai electric, primul astfel de vehicul
fiind pus în funcțiune în anul 1897.
Aplicația Brăila Transport Public oferă acces gratuit la programul de funcționare ale autobuzelor și
tramvaielor, orele de sosire, alerte de serviciu și rute detaliate pe hartă pentru a fi sigur cum ajungi oriunde
în Brăila.
Transportul pe apă
Transportul pe apă a fost esențial în Brăila, fiind una dintre cele mai vechi căi de a transporta mărfuri și
persoane de-a lungul cursului Dunării. Gara fluvială din Brăila păzește Dunărea încă din 1904, iar în anii
1970 a întruchipat ficțional gara maritimă din Hobart (Tasmania, Australia) în decursul turnajului
serialului Doi ani de vacanță de Sergiu Nicolaescu al cărui „personaj principal” era goeleta „Speranța”. Până
în 1995 s-a aflat în centrul activității portuare brăilene. Actualmente Portul Brăila nu mai transportă
persoane, ci doar marfă, iar clădirea gării fluviale a devenit proprietate privată.
Lucrările de execuție a portului au început in zona km 170 pe Dunăre, in anul 1886, sub coordonarea ing.
Anghel Saligny. În final, ca urmare a unor studii inginerești de specialitate, s-a realizat un bazin cu suprafața
de 6 ha, prevăzut cu cheuri verticale în lungime de cca. 500 ml, pereuri pe cca. 950 ml, magazii și silozuri de
cereale. Ulterior s-au mai executat pereuri la Dunăre în această zona pe cca. 460 ml și în incinta bazinului pe
cca. 838 ml.
În perioada interbelica, în portul Brăila se aflau in exploatare cca. 2.500 ml cheuri pereate si 500 ml cheuri
verticale la Dunare si in bazin, precum si cca. 25 km cai ferate, 5 macarale portic de 2,5 – 5 tf, 39 elevatoare
plutitoare de 80 – 120 t pentru operare cereale, magazii, drumuri interioare, o macara plutitoare de 40 tf, hale
si frigorifere portuare, rampe pentru navele pescărești.
În a doua jumatate a sec. XX s-au realizat numeroase investitii care au sporit capacitatea de trafic a portului
Brăila.
Acum, Portul Brăila, este unul dintre cele mai mari porturi fluvio-maritime românești. Situat în orașul Brăila
pe Dunăre, de la km 175 la km 167 – pe Dunăre, pe ambele maluri.

2. Galați

Transportul rutier
Municipiul Galați are 6 intrări dinspre: Tulcea, Brăila, Tecuci, Smârdan, Bârlad și Republica
Moldova/Ucraina. Sunt 3 autogări dispuse în zone diferite: Autogara Dumitru lângă gara mare, Autogara
Dunărea la ieșirea spre Tecuci și Autogara Traian în Bariera Traian, la ieșirea spre Bârlad. Centura veche a
Galațiului a devenit o stradă locuită pe ambele părți, așadar există un proiect pentru noua centură a
Galațiului, ce va avea o lungime de 33 de kilometri, va ocoli Galațiul de la Șendreni până dincolo de lacul
Brateș și va trece pe lângă noul aeroport. La capitolul legături directe interne, orașul Galați este conectat cu
multe orașe din România (Botoșani, Suceava, Iași, Brașov, București, Constanța, Sibiu etc) dar și legături
directe internaționale putem enumera destule destinații (Odesa, Chișinău, Istanbul, Atena, Madrid, Roma,
Stockholm, Amsterdam, Londra, Paris etc).
Transportul public

Transportul în comun este asigurat de societatea "S.C. Transurb S.A. Galați", care din data de 9 mai 2016 a
redevenit operator unic în municipiul Galați, lucru ce încetase din 1994 când în oraș au năpădit maxi-taxi-
urile.
Galațiul este unul dintre puținele orașe ale țării noastre în care se mai găsesc toate cele trei mijloace de
transport în comun, clasice: troleibuz, autobuz și tramvai (excepție făcând Bucureștiul care are și metrou).
În prezent rețeaua de tramvaie este în refacere. S-au refăcut total tronsoanele Piața Mare - Baia Comunală -
Cimitirul Eternitatea - Piața Energiei și Bd. Siderurgiștilor - Micro 19. Următoarea etapă va cuprinde
tronsoanele de pe Bd. Siderurgiștilor. Din 2019 restul rețelei de tramvai ce nu a fost reconstruită, va intra în
lucrări pentru a primi noile tramvaie moderne. Totodată este programată extinderea rețelei de troleibuz în
Gara Mare, pe Bd. Traian, Bd. Galați și posibil până la Metro. Pe 1 Aprilie 2020, debutează Sistemul
Electronic de Taxare și Informare (SETI) în transportul public. Acesta va ajuta autoritățile să supravegheze
mult mai bine transportul local și, totodată, va permite îmbunătățirea serviciului. Acest SETI este cel mai
performant din lume, în clasa sa de competențe. Începând cu data de 1 Martie 2020, datorită lucrărilor de
reabilitare a itinerariului Spitalul de Copii - Spitalul de Boli Infecțioase, în oraș nu mai circulă tramvaiele.
Din 1 Aprilie 2021, unele trasee au fost scurtate și introduse alte două noi trasee. Tramvaiele se vor întoarce
în anul 2022. Totodată, începând cu aducerea troleibuzelor noi, s-a votat culoarea turcoaz ca standard în
transportul public.
Parcul rulant de care dispune Transurb Galați la începutul anului 2020, este format din 257 unități de
transport, fiecare de origine și producție diferită. Dintre acestea, la standarde europene sunt 77 de unități,
mai precis cele 17 trolee Solaris, cele 20 de minibuze Karsan Jest+ și cele 40 de autobuze BMC Procity 12.
Anii 2020-2022 vor aduce orașului, datorită proiectelor derulate de primărie, încă 50 de autobuze hibrid de
12 metri și 18 tramvaie Astra Autentic.
Transportul Feroviar

Se poate ajunge în Galați, cu trenul, din direcția Tecuci (M703), Brăila (M700) și Bârlad (M704). După
revoluție, a fost stopat orice plan privind continuarea magistralei 700 de la Galați - către Tulcea, cu pod
feroviar peste Dunăre. Stațiile Galațiului se află pe magistrala 700 și aparțin de Regionala T.C.F. Galați. În
Galați sunt prezente trei opriri pentru curse de călători, Filești, Barboși și Galați, și șapte pentru marfă,
Larga, Larga-Prut (aflată fix în vama Galați-Giurgiulești), Barboși Triaj, Cătușa, Mălina, P.O. Brateș, Galați
Mărfuri și Revizia de Vagoane Galați.
Clădirea principală a gării de călători din Galați oferă facilități diverse publicului călător: restaurant,
farmacie, consignații, bar, dar și bibliotecă publică. Din anul 2011, C.F.R. a concesionat linia Galați-Berești-
Bârlad operatorului privat din Cluj, Transferoviar Grup care efectuează curse regulate pe această rută cu
automotoare de tip Carravele. Legături directe din Galați sunt către București Nord prin Mizil (5 perechi de
trenuri) și prin Urziceni (2 perechi de trenuri), Brașov prin Mizil, Cluj-Napoca (prin Iași-Suceava Nord) și
către Constanța-Mangalia doar vara din stația Barboși, precum și numeroase alte trenuri regionale cu
destinația Buzău, Mărășești (via Tecuci sau Buzău), Făurei etc. Galațiul este orașul cu cele mai multe căi
ferate din țară, având și cel mai mare triaj de vagoane. Rețeaua feroviară din orașul Galați este cu mult mai
dezvoltată chiar și decât cea din București datorită triajelor de vagoane, cel mai mare din țară fiind Barboși
Triaj cu 32 de linii.
Transportul aerian
La Galați a existat până în anul 1965 un aeroport. Prima cursă aeriană din țara noastră a fost efectuată de la
București la Galați. Puțini oameni știu că în perioada interbelică, în orașul port la Dunăre, aveai ocazia să
întâlnești mai mulți piloți decât marinari. Forțele de ocupație rusești l-au închis și au dezmembrat toate
aeronavele de la Galați. Merită amintit faptul că aeroportul gălățean a fost construit la propriu cu forța,
deoarece conducătorii orașului din vremea respectivă se opuneau, neînțelegând de ce trebuie avion, când
avem tren și vapor.
Aeroportul Galați a fost bombardat puternic de către americani pe 6 iunie 1944, de către 104 avioane de
bombardament protejate de 54 de avioane de vânătoare de tip Mustang. După război, aeroportul din Galați a
mai funcționat câțiva ani. În anii 60, sub pretextul că acesta nu este eficient și merge pe pierdere (motivul
real fiind presiunile din partea Uniunii Sovietice), aeroportul a fost mutat la Suceaeva. Pe amplasamentul
său, după sistematizarea orașului, s-a construit Fabrica de Sârmă, Cuie și Lanțuri, care azi este Centrul
Comercial Careffour, multe dintre hangare fiind folosite în continuare în sistemul de producție, s-au trasat
noi străzi, s-au mai construit alte câteva fabrici, iar din 1970, a început construirea Cartierului Aeroport, cu
blocuri muncitorești.
Astăzi, din tot aeroportul, au mai rămas în picioare hangarul, care este propus pentru transformare în Muzeul
Transportului și o anexă mică din cărămidă.
 2 Tipuri de turism practicate în zonă

Activităţile turistice în perimetrul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară au, în
prezent, o frecvenţă redusă, nedesfăşurându-se într-un cadru organizat. Cu toate acestea, potenţialul pentru
dezvoltarea turismului în acest perimetrul este foarte ridicat. Din acest punct de vedere se remarcă mai multe
forme de turism practicabile:

A. Ecoturismul. Această formă de turism are ca principală motivaţie observarea şi aprecierea naturii şi a
tradiţiilor locale legate de natură. Ecoturismul reprezintă cea mai valoroasă formă de manifestare a
turismului durabil.

Activităţile ce au la bază principiile ecoturismului sunt: drumeţiile, cicloturismul, călăria, observarea

păsărilor (birdwatching). La nivelul Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76,
există posibilitatea de observare şi urmărire a păsărilor, în următoarele puncte: Lacul Brateş, Lacul Vlăscuţa,
Amenajarea Vlădeşti, Lacul Pochina, Zona Şiviţa, amenajarea Maţa– Rădeanu. În fiecare din cele 7 puncte
este amenajat câte un turn de observare.

Alte tipuri de activităţi specifice ecoturismului nu sunt deloc practicate, deşi biodiversitatea zonei şi peisajul
specific sunt resurse de mare valoare, posibile generatoare de fluxuri de ecoturişti. Este, însă, necesară şi
crearea unor structuri specifice, cum ar fi: cărări delimitate pentru facilitarea accesului turiştilor în zonele de
interes („eco-poteci”), dar şi pentru limitarea abaterilor acestora spre zone unde ar putea deranja
componentele eco-sistemice, puncte de observare şi de belvedere, panouri indicatoare şi informative.

B. Turismul ştiinţific. Această formă de turism este văzută ca un punct de sprijin în ecoturism, putând fi
generator de beneficii economice mari pentru populaţia locala. Se pot organiza reuniuni, conferinţe,
workshop- uri cu caracter ştiinţific, interdisciplinar şi aplicativ pentru studierea ecosistemelor din Zona
Pescărească Luna Prutului Inferior – Dunărea Inferioară, în general, şi a Parcului
Natural Lunca Joasă a Prutului în special.

C. Turismul şcolar este benefic si extrem de important pentru dezvoltarea turistică a arealului studiat. În
acest scop, se pot organiza tabere, şcoli de vară, workshop-uri tematice, cursuri de orientare în natură,
programe de ecologizare şi chiar lecţii de biologie aplicată pe teren. Pe teritoriul Zonei Pescăreşti Lunca
Prutului Inferior – Dunărea Inferioară nu se găseşte nicio tabără şcolară şi nici un camping, o viitoare
înfiinţare a acestora fiind utilă şi cu efecte benefice de lunga durata.

D. Turismul de week-end reprezintă o formă de turism dezvoltată şi în prezent, însă neorganizat şi

necontrolat. Activităţile de pescuit, vânătoare, echitaţie, sporturi acvatice, recreere, pot reprezenta activităţi
care să aducă beneficii importante comunităţilor din Zona Pescărească Lunca Prutului Inferior – Dunărea
Inferioară Mila 76. În prezent, acest tip de activităţi au fostidentificate ca generatoare ale unui impact
negativ, mai ales prin cantitatea de deşeuri solide depozitate necorespunzător, la care se adaugă, de cele mai
multe ori, comportamentul turiştilor care poate duce la perturbarea liniştii şi deranjarea componentelor
ecosistemelor fragile.
Se consideră, aşadar, că este necesară limitarea acestui tip de activităţi turistice în câteva areale clar
delimitate şi amenajate corespunzător pentru oferirea unor condiţii minime (coşuri de gunoi, băncuţe şi mese
de lemn, o vatră specială pentru amenajarea focului).

E. Turismul cultural (istoric, religios, etnofolcloric) este o formă de turism complementară celor amintite
anterior. Localităţile componente ale Zonei Pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară Mila 76
posedă resurse arheologice şi istorice, plecând de la vestigiile ce datează din paleoliticul final şi urmele
diverselor culturi (cultura Monteoru, Gumelniţa, Folteşti-Usatovo) şi până la vestigiile şi bisericile din
perioada medievală, modernă şi contemporană. Majoritatea bisericilor construite în localităţile componente
au fost ridicate după unirea Moldovei cu Ţara Românească din 1859 şi până la Marea Unire din 1918. Deşi
nu toate aceste resurse posedă o mare forţă de atracţie a turiştilor, pot exista anumiţi turişti de nişă (istorici
sau pasionaţi de istoria veche a Ţărilor Române, arheologi şi studenţi la arheologie, sociologi, etc.) ce pot fi
foarte interesaţi de acestea.

F. Turismul rural şi agroturismul se referă la petrecerea unui sejur în cadrul unei comunităţi locale rurale,
respectiv într-o gospodărie agricolă. Turistul poate fi implicat mai mult sau mai puţin în activităţile
tradiţionale ale respectivei zone sau gospodării. Adevăratul agroturism se desfăşoară în gospodării care se
apropie cât mai mult de arhitectura şi modul tradiţional de viaţă din zonă.

În satul Şiviţa, comuna Tuluceşti, se află un muzeu de artă sătească, numit „Vatra cu dor" al artistului
popular Paul Buta, iar la Cavadineşti a fost înfiinţat un muzeu dedicat folclorului de pe Valea Horincei.
 3.Inventarul patrimoniului turistic

3.1 Resurse turistice naturale

Potentialul turistic natural

Potențialul turistic natural (fond turistic natural ; oferta turistică primară) este alcătuit din totalitatea
resurselor turistice puse la dispoziție de cadrul natural al unui spațiu : unități, tipuri și forme de relief ; tipuri
și subtipuri climatice ; ape de suprafață și subterane ; etaje de vegetație sau asociații vegetale - incluzând și
modificările produse de intervențiile antropice - care prin valoarea și atractivitatea lor justifică deplasări de
populație pentru vizitare și care conduc la amenajări de ordin turistic.
În foarte multe situații, componentele cadrului natural au un rol predominant în determinarea valorii
potențialului turistic al unui teritoriu și a dezvoltării industriei turistice.
Atractivitatea cadrului național al subcarpaților Buzăului este dată de trăsăturile care individualizează
componentele acestuia și poate fi definită, în principal, prin :
- valoarea peisagistică a zonei colinare existente aici ;
- calitățile terapeutice, relaxante ale factorilor climatici , care se identifică cu tipul de bioclimat
sedativ, de crutare cu ușoare nuanțe solicitante ;
- biodiversitatea floristică și faunistică - care oferă elemente de cunoaștere științifică și ecologică
având și valoare estetică, cinegetică și piscicolă.
Toate componentele cadrului național se pot individualiza pe baza unor parametri cantitativi și calitativi,
care ne dau valoarea turistică a respectivelor componente.

1. Potențialul reliefului
A. Județul Galați
Zona de confluență între Platoul Covurlui la nord (50% din suprafața județului), câmpiile Tecuci și Covurlui
(34%) și lunca Siretului inferior și a Prutului la sud (16%), județul Galați reprezintă o structură unitară din
punct de vedere fizico-geografic. Principalele cursuri de apă sunt Dunărea, Prutul și Siretul, principalele
lacuri sunt Lacul Brateș (de luncă) 21 kmp și Lacul Talabasca (de luncă). Altitudinea maximă este atinsă în
Dealurile Fălciului: 274 m.
Clima județului Galați aparține în totalitate sectorului de climă continentală (partea sudică și centrală
însumând mai bine de 90% din suprafață, se încadrează în ținutul de climă de câmpie, iar extremitatea
nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ținutul cu climă de dealuri). În ambele ținuturi climatice, verile
sunt foarte calde și uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar și de întreruperi frecvente
provocate de advecțiile de aer cald și umed din S și SV care determină intervale de încălzire și de topire a
stratului de zapadă. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului și Dunării introduc în valorile și
regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de
luncă, mai umed și mai răcoros vara și mai umed și mai puțin rece iarna. Circulația generală a atmosferei are
ca trăsături principale frecvența relativ mare a advecțiilor lente de aer temperat-oceanic din V și NV (mai
ales în semestrul cald), frecvența de asemenea mare a advecțiilor de aer temperat-continental din NE și E
(mai ales în anotimpul rece), precum și advecțiile mai puțin frecvente de aer arctic din N și aer tropical
maritim din SV și S. Relieful - prin poziția sa la exteriorul arcului carpatic, județul Galați ocupă zona de
întrepatrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europeană, sud-europeană și în parte, central-
europeană, ceea ce se reflectă fidel atât în condițiile climaterice în învelișul vegetal și de soluri, cât și în
structura geologică a reliefului. Acestea din urmă oferă o priveliște cu înălțimi domolite, cuprinse între 310
m în nord și 5 -10 m la sud. Teritoriul județului Galați în sine prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai
accentuată în nord și mai slabă în sud, distingându-se după altitudine, poziție și particularități de relief, cinci
unități geomorfologice: Podișul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca Siretului
Inferior și Lunca Prutului de Jos. Formațiunile geologice vechi sunt prea puțin importante din punct de
vedere al resurselor minerale. Au fost identificate și se exploatează hidrocarburi - țiței și gaze naturale în
zonele Schela – Independența, Munteni - Berheci și Brateș. Formațiunile geologice tinere și în special
cuatrnare, constituite din argile comune, nisipuri, pietrișuri - exploatate la Galați, Tecuci, Braniștea și din
albia minoră a râului Prut, au deosebita importanță pentru industria materialelor de construcții. Rezervații și
monumente ale naturii. Principala rezervație naturală din județul Galați este localizată pe nisipurile din
câmpia Tecuciului și anume la sud de localitatea Liești, în jurul satului Hanu Conachi, pe o fâșie de circa 4
km lungime și 0,5 - 1 km lățime având o suprafață de circa 84 ha și care se continuă până în lunca Siretului.
La cățiva kilometri de Municipiul Galați se află rezervația paleontologică de la Barboși (Tirighina) cu o
suprafata de circa 1 ha, cuprinzand fosile de moluste din faza Euxinului vechi (cu aproximativ 400000 ani in
urma). De asemenea, nu departe de Galati, si anume la nord de oras, dar pe valea Prutului, pe teritoriul
comunei Tulucesti, in locul numit Rapa Balaia, se afla cea de-a doua rezervatie paleontologica. A treia
rezervatie paleontologica se afla langa orasul Tecuci, pe soseaua Tecuci-Valea Marului-Pechea-Galati, cu o
suprafata de 1,5 ha. Rezervatia se afla pe terasa inferioara a Barladului, la punctul numit “La Rates”, adica
acolo unde a fost candva un han. In partea de rasarit a judetului, pe teritoriul comunei Baneasa, intre
localitatile Baneasa si Roscani, se afla Padurea Baneasa, in care, pe langa padurea in sine este ocrotit si
bujorul salbatic, pe seama caruia s-au creat legende si o mare serbare populara care are loc in fiecare an. Se
spune ca bujorii ar fi aparut din sangele moldovenilor cazuti in lupta de la Roscani, de la 1574, cand armata
lui Ioan Voda cel Viteaz a fost invinsa de turci datorita lipsei de apa. Si in padurea de la Hanu Conachi se
desfasoara in fiecare an, sarbatoarea salcamului. Aceste doua rezervatii constituie nu numai obiective
stiintifice, dar si atractii permanente pentru turisti.
B. Judetul Braila
Judetul Braila, fiind situat in campie, are un relief in general monoton, singurele accidente de teren fiind
apele curgatoare si depresiunile lacustre. Cea mai mare parte a judetului este asezata in campia tabulara in
care se includ vaile Dunarii si ale afluentilor ei, precum si terasele acestora si o parte din campia de
subsidenta.
Zona cea mai joasa a orasului, situata pe grindul fluviatil, are 3 - 4 m peste nivelul marii. In aceasta zona se
gasesc cea mai mare parte a instalatiilor portuare. Urmeaza o zona care apartine Luncii Dunarii, cu inaltimi
de 4 - 6 m, care face trecerea spre terasa Brailei. In aceasta zona se afla cartierul Comorofca, fosta Uzina de
Apa si terenurile joase dinspre satul Varsatura.
Cea mai mare parte a orasului se intinde in zona de terasa, care are inaltimea cuprinsa intre 12m si 25m si
care se ridica peste un versant paralel cu fluviu, cunoscut sub numele de faleza. Terasa Brailei este plana,
coborand de la nord unde se afla Piscul Brailei (33m) spre sud unde atinge 15m, iar de la est la vest
inaltimile variaza intre 25m la Gradina Mare si 10m in cartierul Lacu Dulce.
Resursele subsolului sunt formate din rezerve de hidrocarburi lichide si gazoase; depunerile de loes
formeaza materia prima pentru ceramica inferioara. Apa si namolul lacurilor sarate au calitati terapeutice
deosebite, pe langa acestea fiind amenajate baze de tratament balnear, din care functioneaza in prezent
numai cea de la Lacul Sarat. In orasul Insuratei a fost pus in evidenta un izvor de ape termale sulfuroase cu
calitati terapeutice deosebite, avand un debit de 280 mc in 24 ore si o temperatura la iesire de 60°.
Solurile de cernoziom reprezinta 75% din suprafata judetului Braila.
 2. Potentialul climato-turistic
Clima, alaturi de relief, constituie o componenta de importanta majora a potentialului turistic natural al zonei
Galati-Braila favorizand sau dimpotriva inhiband - in anumite situatii - organizarea si desfasurarea
activitatilor turistice.
Zona Galati-Braila se incadreaza in conditiile climatului temperat continental in care se inscrie intreaga tara.
Impactul elementelor climatice (temperatura, precipitatiile,vantul, nebulozitatea, presiunea atmosferica etc.),
fiecare in parte sau, ca un ansamblu unitar, constituie pentru turism ambianta necesara desfasurarii lui, dar si
o resursa importanta in procesul procesul recreerii si tratamentelor balneoclimaterice si climaterice mai ales,
o resursa care ofera posibilitati multiple si variate de practicare a turismului (climateric, de agrement, de
odihna si recreere).
Temperatura este un parametru important al conditiilor climaterice, evolutia sa fiind influentata de regimul
radiatiei solare. Intensitatea radiatiei solare directe este cuprinsa in regiunea Galati-Braila intre 1,4
cal/cm2 /min. in timpul verii si 1,1 cal/cm2 /min.in timpul iernii, aceste valori fiind mai mici cu aproape 25
% pe pantele cu orientare nordica, din aceasta cauza fiind mai putin preferate in activitatile de turism.
Semnificative pentru desfasurarea diferitelor forme de turism sunt temperaturile 'favorabile' sau 'adecvate',
de exemplu : temperaturile adecvate pentru petrecerea timpului liber in natura etc.
Exista insa si 'temperaturi extreme', foarte ridicate sau mult sub 0 0 C care, de regula, sunt nefavorabile
pentru turism, declansand stresul bioclimatic.
Cercetarile bioclimatice apeleaza adesea la conceptul de confort termic asigurat de temperaturi ce variaza
intre 16,80 - 20,60 C ; sub aceasta limita se resimte inconfortul termic prin incalzire.
Analizand tabelul temperaturilor medii lunare din zona Galati-Braila se constata ca sezonul propice pentru
practicarea activitatilor de turism dureaza din luna mai pana in luna septembrie cand temperaturile se
incadreaza intre limitele impuse de conceptul de confort termic - in mai, iunie si septembrie - sau depasesc
putin aceasta limita in iulie si august.

3. Potentialul apelor
Apa - privita ca resursa turistica, 'materie prima' pentru diferite forme de turism, ca element al spatiului
geografic definit printr-o mare atractivitate - ocupa un loc prioritar in turism, impunandu-se prin multiplele
sale forme de organizare : ape subterane, izvoare, retele hidrografice, lacuri ; prin calitatea sa, si nu in
ultimul rand prin continutul variat de saruri.
Datorita functiilor multiple pe care le indeplineste in actul turistic, prin caracteristicile sale si modalitatile de
existenta pe teritoriul subcarpatilor Buzaului apa a generat aici turismul balnear, turismul de recreere,
turismul de sfarsit de saptamana, dar si turismul profesional.
A. Hidrografia judetului Galati
Apele curgatoare din judetul Galati se incadreaza in tipul de regim continental accentuat, specific dealurilor
si podisului Moldovei, cu scurgere predominanta in sezonul de primavara si vara, cu viituri primavara si
toamna.
Resurse de apǎ de suprafatǎ sunt de trei ori mai bogate decat cele subterane, daca se iau in considerare
debitele medii multianuale. Dat fiind ca folosirea surselor subterane este mai putin costisitoare si sunt
teoretic de calitate mai buna, acestea sunt rezervate in majoritatea cazurilor pentru alimentari cu apa
potabila, iar cele de suprafata pentru cerintele industriale, care de regula sunt mai mari decat cele menajere,
pentru irigatii, piscicultura si alte folosinte.
Suprafata totala ocupata de ape si balti la nivelul judetului Galati este de 13019 ha.
Principalele cursuri de apa care strabat judetul Galati sunt: Dunarea, Siretul, Prutul, Barladul.
B. Hidrografia judetului Braila
Reteaua hidrografica a judetului Braila poarta amprenta climatului temperat-continental si a reliefului,
alcatuit din campuri relativ netede, in cuprinsul carora sunt schitate vai largi si depresiuni inchise in care se
gasesc lacuri temporare sau permanente.
Hidrografia judetului se caracterizeaza, pe de o parte, prin faptul ca apele curgatoare (Dunarea, Siretul,
Buzaul si Calmatuiul) sunt ape autohtone avand caracter tranzitoriu, iar, pe de alta parte, prin faptul ca in
toate microprocesiunile (crovuri) se cantoneaza lacuri. Cea mai importanta artera hidrografica a judetului
este Dunarea. Pe teritoriul judetului Braila, valea Dunarii este larga, prezentand fenomenul despletirii
cursului sau in cele doua brate principale: Bratul Macin (Dunarea Veche), spre Dobrogea, si Bratul
Cremenea, spre Campia Brailei, inchizand la mijloc fosta Balta a Brailei, astazi incinta indiguita Insula Mare
a Brailei. Fluviul Dunarea este punctul de atractie turistica al judetului.
Lacurile. In judetul Braila se intalnesc lacuri de stepa si de lunca. O prima categorie o constituie cea a
lacurilor cantonate in marile depresiuni de tasare in loess sau crovuri (Ianca 332 hectare, Plopu 300 hectare,
Lutul Alb 357 hectare). O alta categorie de cuvete lacustre o formeaza limanurile fluviatile. (Jirlau 1086
hectare, Caineni 74 hectare, Ciulnita 92 hectare).
Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii (Blasova 400 hectare, Japsa
Plopilor 76 hectare), pe terasa Calmatuiului (Sarat Batogu, Bentu Batogu) precum si in apropiere de Braila
(Lacu Sarat).
Apele din Lacu Sarat - Braila, Sarat Batogu, Tataru-Caineni si Movila Miresii, au efecte terapeutice, Lacu-
Sarat si Caineni fiind declarate statiuni balneoclimaterice.
Lacurile Jirlau, Ciulnita, Lutul Alb, Plopu, Ianca si Blasova sunt amenajate pentru piscicultura. In judetul
Braila sunt si lacuri artificiale destinate pescuitului sau irigatiilor: Maxineni, Gradistea, Insuratei, Ulmu,
Brotacelul.
De asemenea, exista si lacuri de acumulare precum lacurile Galbenu si Satuc pe paraul Valea Boului,
precum si Mircea Voda pe Buzoel Nord, a caror apa este folosita la irigat.
Lacul Blasova – numit “Dunarea Veche” sau “Potcoava”, localizat in Insula Mare a Brailei (estul Baltii
Brailei), la 26 km de mun. Braila si la 1 km vest de Dunarea Veche, pe celalalt mal aflandu-se comuna
Turtucoaia din Dobrogea, este lac de meandru format prin inchiderea meandrelor bratului Dunarii cu
depuneri aluvionare, suprafata = 400 ha.
Lacul sarat Movila Miresii – localizat pe teritoriul comunei Movila Miresii, lac de crov, rezultat in urma
depunerii cu apa a depresiunilor de tasare in loess, forma alungita pe directia VE, lungime = cca. 2,7 km,
latimea = max. 0,9 km, adancime = 0,5 m, suprafata oglinzii de apa = 184 ha, cai de acces = DN 22 Braila -
Rm. Sarat.
Lacul Caineni Bai – localizat la limita vestica a judetului, pe malul stang al raului Buzau (teritoriul
comunei Visani), liman fluviatil care a luat nastere prin anastomozarea unor mici vai afluente Buzaului (lac
cu apa sarata), forma alungita pe directia VSV-ENE, lungime = cca. 2,4 km, latime = max. 0,5 km,
adancime = 1-1,2 m, suprafata oglinzii de apa = 96 ha, cai de acces = DN 2B, DN 22, DJ din localitatile
Faurei si Balta Alba.
 3.Potentialul vegetatiei
Invelisul vegetal joaca un rol deosebit in diversificarea potentialului turistic natural si contribuie la
sustinerea fenomenului turistic, generand chiar anumite forme de turism.
Vegetatia in general este puternic influentata de conditiile morfologice si climatice, de particularitatile
pedologice, geologice si morfometrice care favorizeaza sau restrang aparitia speciilor vegetale.
A. Judetul Galati
Pe substratul litologic alcatuit din loess care ocupa cea mai mare suprafata a judetului Galati, ca si pe
nisipurile de pe valea Barladului si Siretului, s-a instalat o vegetatie ierboasa, tipic de stepa, care apare astazi
numai pe terenurile unde nu se face agricultura.
Asociatiile stepice sunt asemanatoare cu cele ale Europei estice, care se continua si pe teritoriul judetului
Galati.
Vegetatia de stepa este reprezentata prin graminee si dicotiledonate. Gramineele sunt prezente prin tufisuri
rezistente la uscaciune formate din: paiusul (Festuca vallesiaca), negara (Stipa capillata), pirul crestat
(Agropyrum oristatum), lucerna mica. In afara de aceste asociatii de vegetatie stepica, mai sunt raspandite
asociatii vegetale derivate sau secundare, reprezentate prin Andropogan Ischaemun, care este rezistenta la
pasunat si se instaleaza usor pe terenurile degradate.
Pe inaltimile mici ce separa vaile intre ele, pe pantele mai abrupte, unde eroziunea verticala si liniara a
inlaturat cuvertura de depozite loessoide si unde apar roca de baza sau depozitele aluviale si deluviale, din
cauza dezagregarii, roca de baza se desface in fragmente mici, iar prin spalare, particulele fine au fost
inlaturate.
Pe materialul dezagregat, ramas pe loc, acolo unde spalarea a fost redusa, s-a instalat o vegetatie de stepa
ierboasa, care a favorizat formarea unui sol schelet de suprafata, in care s-a acumulat o cantitate redusa de
humus. In aceste parti, unde predomina materialul fin la suprafata, sunt conditii favorabile pentru pomii
fructiferi si cultura vitei de vie. Acolo unde predomina materialul grosier, sunt conditii pentru plantatii de
protectie si pasunat.
Apar de asemenea, paduri de stejar in amestec cu tei si carpen, precum si paduri de stejar brumariu, artar
tataresc sau plantatii de salcam.
B. Judetul Braila
Influenta omului si-a pus amprenta asupra vegetatiei spontane din judetul Braila. Intr-un trecut mai
indepartat, vegetatia caracteristica era reprezentata prin stepa in zonele de campie si prin vegetatie de lunca
si balta in Balta Brailei. Stepa a fost destelenita si inlocuita cu vegetatie de cultura in proportie de peste
90%.
In pajistile xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee – negara, paiusurile stepice, pirul
crestat, ovazul salbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada soricelului, volbura, papadia,
rostogolul, mohorul salbatic, obsiga, pelinul, cimbrisor, nemtisor, lumanarica etc.
Vegetatia arborescenta este relativ putin reprezentata in judetul Braila. Suprafata ocupata cu paduri este de
21200 ha. Majoritatea acestora sunt paduri de lunca. Astfel, in Insula Mica, pe 5460 ha, se intinde padurea
de salcii si plop. In afara de aceasta, in luncile apelor curgatoare, pe circa 500 ha, se afla paduri formate din
plopi negri, salcii, salcam, stejar, etc.
5. Potentialul faunei
Fauna, ca si vegetatia, se impune prin varietate, densitate si valoarea trofeelor din punct de vedere turistic
prezentand importanta prin valoarea sa estetica, recreativ-cinegetica si stiintifica. Desi are o mobilitate
accentuata in spatiu, fauna se structureaza la randul sau, altitudinal in functie de etajele de vegetatie.
A. Zona Galati
Fauna terestrǎ este bine reprezentatǎ de rozǎtoare de camp, soparle, serpi si iepuri, iar dintre pǎsǎri mai des
intalnite sunt potarnichea, prepelita si ciocarlia. Pǎdurile seculare de la Adam, Buciumeni si Viile
adǎpostesc specii de interes cinegetic ca mistretul si vulpea.
Fauna apartine biotopului stepei si silvostepei precum si biotopului luncilor si baltilor. Fauna spontana este
reprezentata, atat prin animale sedentare, cat si migratoare. Elementele faunistice care populeaza zona
silvostepei sunt adaptate agrobiocenozelor si putem aminti popandaul, harciogul, dihorul de stepa, iar dintre
pasari: rate, gaste, grauri, ciori, dropii.
Fauna care populeaza luncile si baltile se compune din: vulpe, vidra, iar dintre pasari: rata, gasca,
pescarusul, sitarul, lisita. Modificarile ce au avut loc in biotop au avut ca urmare si reducerea lor ca numar si
arie de raspandire.
B. Zona Braila
Influenta omului si-a pus amprenta asupra vegetatiei spontane din judetul Braila. Intr-un trecut mai
indepartat, vegetatia caracteristica era reprezentata prin stepa in zonele de campie si prin vegetatie de lunca
si balta in Balta Brailei. Stepa a fost destelenita si inlocuita cu vegetatie de cultura in proportie de peste
90%.
In pajistile xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee – negara, paisurile stepice, pirul
crestat, ovazul salbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada soricelului, volbura, papadia,
rostogolul, mohorul salbatic, obsiga, pelinul, cimbrisor, nemtisor, lumanarica etc.
Vegetatia arborescenta este relativ putin reprezentata in judetul Braila. Suprafata ocupata cu paduri este de
21200 ha. Majoritatea acestora sunt paduri de lunca. Astfel, in Insula Mica, pe 5460 ha, se intinde padurea
de salcii si plop. In afara de aceasta, in luncile apelor curgatoare, pe circa 500 ha, se afla paduri formate din
plopi negri, salcii, salcam, stejar, etc

3.2 Resurse naturale antropice

În randul obiectivelor turistice antropice din zona Galati-Braila se inscriu obiective istorice, arta si traditie
populara, institutii si manifestari culturale si constructii contemporane (muzee, case memoriale).
A. Judetul Galati
A1) Muzee si institutii culturale
Printre obiectivele turistice ale orasului se numara si muzee, case memoriale, monumente si ansambluri de
arta, ridicate in memoria unor personalitati din partea locului sau cu semnificatie nationala, in amintirea unor
momente sau evenimente din viata orasului (bustul lui Al. l. Cuza, Tabara de sculptura in metal de pe Faleza
Dunarii, statuia lui Mihai Eminescu, statuia Docherului, Muzeul de Arta Moderna si Contemporana, Muzeul
de Istorie etc).
Teatrul Dramatic Galati a fost deschis oficial in 1955. Din anul 1976, aici se organizeaza anual unul dintre
cele mai renumite festivaluri de comedie din tara.
Muzeul Judetean de Istorie Galati este adapostit intr-o cladire care dateaza din 1838, construita pe locul
vechii locuinte apartinand lui Alexandru Ioan Cuza. Muzeul dispune de un bogat patrimoniu ce cuprinde
unelte, vase, colectii numismatice si de arta populara.
Muzeul Memorial ,,Costache Negri’’ comuna Costache Negri a fost amenajat in vechiul conac al familiei
Negri si expune documente ce au apartinut carturarului Costache Negri, documente ce reconstituie atmosfera
din preajma Revolutiei de la 1848.
Muzeul de arta vizuala este primul muzeu de arta contemporana romaneasca din tara . A fost inaugurat in
anul 1967 si a fost conceput structural sa prezinte cele mai noi tendinte ale fenomenului plastic in devenire,
destinatie pe care si-o pastreaza si la acest inceput de mileniu. Aproximativ 400 de lucrari existente in salile
de expunere si-n aer liber, in parcul muzeului, constituie o selectie dintr-un patrimoniu mult mai amplu,
completat adesea cu un patrimoniu virtual, din atelierele artistilor contemporani. Patrimoniul muzeului
cuprinde creatii de arta romaneasca din a doua jumatate a secolului XIX si din secolul XX reprezentanti ai
avangardei romanesti si lucrari ale artistilor care formeaza o punte de legatura intre prima si a doua jumatate
a secolului.
A2) Lacase de cult
Catedrala Episcopala Ortodoxa Galati ridicata intre 1906-1917 dupa planurile arhitectilor Petre Antonescu si
Stefan Burcus,constructia se detaseaza de planul arhitectural galatean, fiind conceputa in stil muntenesc.
Biserica Romano-Catolica : monumentul din strada Domneasca nr. 86 este construit in anul 1844 si extins in
anul 1873. Printre obiectele de valoare artistica amintim: Altarul Mare, executat din marmura colorata,
tabloul 'Sfantul Ioan Botezatorul predicand', Statuia Inimii Preasfante a Domnului Isus Hristos, Statuile Pieta
si Sfantul Francisc de Assisi. Biserica a fost consolidata si renovata in starea actuala intre anii 1985-1988.
Biserica Greaca : La data de 6 august 1866 se pune piatra de temelie a bisericii cu hramul 'Schimbarea la
Fata' a carei sfintire se face la 17 septembrie 1872 de catre episcopul Melchisedec alaturi de Arhimandritul
Eughenie Xiropotamo. In pronaos se afla placa de marmura cu numele fondatorilor precum si doua placi de
marmura cu numele ctitorilor si a marilor ctitori. Biserica e in forma de cruce inscrisa cu turla si are pe
latura vestica doua clopotnite. Pictura a fost realizata de catre pictorul Papadopoulos din Adrianopol. Pe
catapeteasma sunt icoane mari reprezentand pe Sf. Fecioara Maria cu Pruncul, Invierea Domnului, Sf.
Gherasim, Sf. Sofia, Sf. Grigorie si Sf. Vasile cel Mare. Ferestrele bisericii contin 8 vitralii cu apostoli si
sfinti: Petru, Andrei, Marcu, Toma, Bartolomeu si Luca pe latura nordica si Pavel, Simion, Ioan, Iacob, Filip
pe latura sudica.
Biserica Mavromol Galati, („Stanca neagra” in greaca) poarta hramul Adormirea Maicii Domnului si a fost
construita in 1669 de Gheorghe Duca si refacuta de fiul sau intre 1700-1703. Pastreaza picturi murale
interioare valoaroase refacute intre 1973-1975. In chiliile acestei biserici au functionat primele scoli din
Galati infiintate-n 1765 (cu predare in limba greaca) si 1803 (cu predare in limba romana). Biserica are o
splendida icoana de lemn sculptat 'Maica Domnului', si o valoroasa catapeteasma adusa de la biserica
Manastirii Sf. Sava din Bucuresti.
Biserica Sf. Spiridon a fost ridicata in anul 1817 proiectata in trei turle, una mai mica, celelalte doua egale,
baza turlei de pe naos se sprijina pe arce dispuse in cruce. Cele mai valoroase elemente ale bisericii sunt
catapeteasma si icoanele.
Biserica Fortificata Precista Galati este cel mai vechi locas de cult din Galati, fiind sfintit in 1647, in timpul
domniei lui Vasile Lupu. Situata pe malul Dunarii, biserica a servit ca adapost si punct de aparare. A fost
restaurata intre anii 1953 si 1957 si transformata apoi in muzeu. In 1994 biserica a fost redata cultului
ortodox.
Manastirea Adam din comuna Draguseni, datand din secolul al XVII-lea, a fost ridicata pe mosia serdarului
Adam Movila, de la care si-a luat numele. Biserica actuala a fost reconstruita intre 1802-1813.
Manastirea Buciumeni din comuna Buciumeni a fost ridicata intre 1840-1844. Asezamantul monahal expune
o colectie de icoane vechi si alte obiecte de cult.
Biserica Vovidenia: Monument istoric si de arhitectura ridicat in anul 1790 pastreaza mormantul Smarandei
Cuza, mama domnitorului Alexandru Ioan Cuza. A fost arsa si distrusa complet in anul 1821, restaurarea
incheindu-se in anul 1851. Deasupra naosului se ridica o cupola sustinuta de arce dispuse in cruce, in stilul
moldovenesc traditional. Acoperisul turlei, ridicata pe naos, este in forma de clopot si o alta turla, mai mica,
este ridicata deasupra altarului.
A3) Monumente de arhitectura si vestigii istorice
Palatul Administrativ Galati, inaltat dupa planurile arhitectului Ion Mincu, intre 1904-1907, este bogat
ornamentat in interior, iar pe fatada cladirii se afla statui, steme din bronz si un ceas. Inaugurat la 27 aprilie
1906, astazi sediu al Prefecturii judetului Galati, Palatul administrativ a fost construit in perioada anilor
1904 -1905 dupa planurile arhitectului Ion Mincu.
Decorul fatadei, aduce o sugestie venetiana, poate nu intamplatoare intr-un oras care, pe atunci era
principalul port al Romaniei, se completeaza cu detalii traditionale: butoni, discuri, acolade, ocnite si chiar
ciocarlani ce orneaza coama acoperisului.
Pe frontonul cladirii se gaseste un ceas de mari proportii. Fiecare ora este marcata prin cateva fraze muzicale
ale nemuritorului vals 'Valurile Dunarii' capodopera de renume mondial a compozitorului galatean losif
Ivanovici (1845 -1902).
Pe podestul monumentalei scari de onoare se gasesc montate minunate oglinzi de cristal. Balustrada scarii
principale este frumos decorata. Plafonul salii de Consiliu, lambriul si scaunele mari se pastreaza si astazi.
(Sursa: Prefectura Judetului Galati)
Teatrul dramatic 'Fani Tardini' Galati exista de peste 45 de ani. Teatrul are ateliere de productie proprii; sala
proprie cu 300 de locuri, cu scena de tip italian. Este singura institutie teatrala profesionista cu profil de
drama din Judetul Galati. Teatrul se adreseaza spectatorilor din intreg judetul Galati, dar si celor din judetele
apropiate. Repertoriul cuprinde in fiecare stagiune in afara productiilor noi, un numar de titluri realizate in
stagiunile precedente.
Teatrul Gulliver a luat fiinta la 1 octombrie 1952. In acest interval au fost prezentate peste 200 de titluri, (4-
5 premiere pe stagiune) din literatura romana si universala pentru copii, sub iscusita conducere a numerosi
oameni de cultura.
Teatrul liric Nae Leonard a fost infiintat in 1956. Anual organizeaza 'Zilele Muzicale Galatene', cand sunt
prezentate publicului cele mai reprezentative titluri ale repertoriului de toate genurile.
A4) Muzee
Muzeul de stiinte ale naturii: Planetariul are diametrul cupolei de 7 metri, aici putand fi vizionate diferite
proiectii ('Sistemul Solar', 'Gigantii Sistemului Solar', 'Nebuloase si Roiuri stelare'), astfel incat publicul
vizitator sa poata calatori imaginar in toate colturile Universului; de asemenea, in cadrul planetariului se
desfasoara si foarte multe programe educationale.
Acvariul are ca tematica ihtiofauna rara si foarte rara din bazinul hidrologic al Dunarii, fauna Marii
Mediterane si pesti exotici (pirania). Gradina Botanica domina malul stang al Dunarii, ocupand o suprafata
de 18 ha.
Muzeul de Istorie a fost inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei de-a 80-a aniversare a Unirii
Principatelor Romane, Alexandru Ioan Cuza a trait in aceasta locatie in perioada in care a fost parcalabul
Galatiului . Colectia Muzeului de Istorie cuprinde peste 50.000 de exponate provenind din cercetari
arheologice realizate in partea sudica a Moldovei, in principal la castrul roman de la Tirighina-Barbosi.
Casa Memoriala Alexandru Ioan Cuza e construita pe locul fostei case a parcalabului de Galati , de
Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Romaniei (1859 - 1866). Cuprinde o expozitie permanenta
dedicata domnitorului, intrunind si calitatea de reconstituire a ambientului galatean de la sfarsitul sec. al
XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea.
Castrul roman de la Tirighina Barbosi puternica fortareata a fost construit in anul 171 in timpul lui Traian,
pe locul unei vechi cetati dacice si facea parte din sistemul militar de protectie ridicat de romani pe Dunare.
In perimetrul castrului au fost descoperite doua emisiuni monetare din timpul imparatilor Nero si Domitian.
Alte vestigii istorice: Asezarea geto-daca Priboridava la Poiana, important centru economic si strategic in
sec. IV i.Hr. - I d.Hr., Asezarea geto-daca Brahasesti (sec. IV - III i.Hr.).
B) Judetul Braila
Oras milenar peste care au trecut toate urgiile vremurilor, Braila este o imbinare permanenta de trecut si
prezent. Istoria sa complexa si unica ii confera o specificitate aparte care se face simtita la fiecare pas, prin
diferite vestigii ale vremurilor de ieri si de azi, alaturate sau imbinate in ansambluri surprinzatoare.
Braila nu este un oras muzeu, desi unele artere ale ei, chiar principale, te transpun intr-o epoca de mult
apusa, iar monumentele dispuse peste tot in oras respira a istorie. Si totusi, alaturi de vestigiile timpurilor
vechi poti gasi surprinzatoare edificii moderne care se incadreaza perfect in atmosfera orasului.
Se poate spune ca parcurile si gradinile unui oras exprima intr-un mod subtil individualitatea acestuia.
Aceasta remarca este cat se poate de adecvata pentru Braila unde parcurile si pietele exprima atat un specific
usor sesizabil, dar, mai cu seama, au, fiecare in parte, o traditie istorica, potentata de diferite monumente mai
noi sau mai vechi.
Piata Traian
Aceasta piata este in fapt Centrul Vechi al orasului, de unde se deschid ca razele soarelui toate arterele
acestuia. Piata dateaza din 1833, atunci fiind pavata cu piatra cubica. S-a numit initial Piata „Sfintii Mihail si
Gavril” si avea o suprafata de 11 000 mp. In interiorul acestei piete si imprejurul ei se gasesc mai multe
monumente precum: Biserica 'Sfintii Arhangheli Mihail si Gavrila', Monumentul Imparatului Traian, Ceasul
Monumental (pe soclul sau este marcata o corabie cu panze - simbol al portului de pescari), Fantana
arteziana, Muzeul Brailei, Teatrul 'Maria Filoti', Hotelul 'Traian'.
Teatrul Maria Filoti, ca manifestare culturala la Braila exista inca din prima jumatate a sec. XIX. Dispune
de o sala de spectacole in stil italian cu 369 de locuri dintre care 265 in stal, 37 la loja si 67 la balcon. Sala
Mare a teatrului, Sala Studio si Sala de conferinte, sunt dotate cu aer conditionat si sistem de ventilatie. In
foaiere se pot organiza intruniri, expozitii, concerte si pot fi folosite spatii de inchiriere.
Piata Independentei
Aceasta piata reprezinta Centrul Nou al orasului, devenit loc de manifestatii politice si social-culturale cat si
loc predilect de promenada al brailenilor. A fost realizata, impreuna cu intregul ansamblu arhitectonic din
jur in anii '70. In interiorul pietei se afla: Palatul politico-administrativ, Hotelul 'Belvedere', Statuia
'Ecaterina Teodoroiu', Bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Monumentul 'Revolutia din decembrie
1989”, Fantana arteziana in trepte, Palatul Agriculturii, Clubul Tineretului, Casa Finantelor.
Zone de agrement:
Parcul Gradina Mare
Cu o suprafata de 6,6 ha, gradina a fost realizata imediat dupa recucerirea orasului, in anul 1833, pe o parte a
perimetrului fostei cetati turcesti. Initial s-a numit gradina „Belvedere”, iar din 17 mai 1863 a primit numele
de 'Alexandru Ioan Cuza', tot atunci amenajandu-se un loc permanent pentru fanfara care sa cante
saptamanal.
In mijlocul gradinii se afla un ceas floral unic in tara in fata caruia se gaseste o fantana arteziana datand de
la 1914. In parc sunt amplasate busturile a trei mari scriitori nationali: Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu si
Panait Istrati.
Parcul 'Monument'
Parcul „Monument” are aceiasi vechime cu „Gradina Mare”, fiind mentionat pentru prima oara in 1833, cu
ocazia construirii unui pod pe drumul Calarasilor pentru legatura cu „Monumentul eroilor de la 1828”. Desi
monumentul nu mai exista, denumirea parcului a ramas legata de acesta.
Avand o suprafata de 90 ha este unul dintre cele mai mari parcuri aflate in interiorul oraselor romanesti. O
perioada a purtat denumirea de parcul „Kiseleff” in amintirea guvernatorului rus din perioada
Regulamentelor Organice care se afla la originile Brailei moderne.
Pe raza orasului se mai gasesc si alte monumente sau locuri interesante marcate cu semne distinctive. Dintre
acestea se cuvin amintite:
Placa memoriala Dumitru Panaitescu-Perpessicius, aflata pe casa memoriala a acestuia din strada Cetatii si
pe care scrie: 'In aceasta casa s-a nascut si a trait Dumitru Panaitescu-Perpessicius, poet, critic si istoric
literar, personalitate proieminenta a vietii culturale romanesti, intre 1891-1671'.
Placa memoriala Gheorghe Munteanu-Murgoci, aflata pe frontispiciul liceului 'Nicolae Balcescu' din 1963.
Cetatea turceasca si subteranele sale secrete. De la cetate au mai ramas cateva urme din ziduri, iar
subteranele nu se cunosc in intregime nici azi si nu sunt amenajate pentru vizitare. Se stie ca aceste
subterane aveau latimea de 7m, inaltimea de 4,75m si se aflau la o adancime de 3m. Lungimea lor varia de
la cateva sute de metri pana la 12 km. Pana in prezent se cunosc cinci retele subterane, incomplet explorate
si care nu pot fi vizitate.
Portul-Braila, cu vechi silozuri (1888-1889) ridicate dupa planurile inginerului roman Anghel Saligny si la
care s-au folosit, pentru prima oara in lume, prefabricate de beton armat.
Faleza Dunarii - o construtie moderna cu o lungime de 7 km, cu o bogata colectie de monumente de arta
(sculpturi).
Fantana cinetica din centrul civic al orasului - opera a celebrului sculptor roman Constantin Lucaci.
Strada Mihai Eminescu - Vechea strada Regala, care astazi poarta numele Luceafarului. Este promenada
Brailei. Arhitectura veche a orasului incearca sa supravietuiasca: coloane, aticule, frontoane, ferestre,
balcoane, feronerie intr-o diversitate atat de bogata, incat gandul te poarta cu mandrie la recentul statut al
orasului de rezervatie urbanistica. Desi renovata in mare parte, pastreaza inca izul vremurilor cosmopolite de
inceput de secol XIX.
Casa Colectiilor de Arta Prima intentie de constituire a unei colectii publice de arta la Braila i se datoreaza
lui Anastase Simu. In 1928 el dona orasului sau natal 30 de lucrari de arta, expuse o vreme in interioarele
Primariei. In casa Colectiilor de Arta, printre cele 3000 de piese de arta plastica si decorativa, se disting
opere de mare valoare, semnate de: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Nicolae
Tonitza, Henri Catargi si altii.
Edificii religioase:
Biserica greceasca (1863-1872), cu vitralii valoroase si fresce realizate de Gheorghe Tatarescu;
Biserica 'Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril', fosta moschee (sec. XVII), transformata in 1831 dupa Pacea
de la Adrianopol in biserica ortodoxa. Constructia, pastreaza elemente orientale fiind una din putinele
biserici din Romania care nu are turle.

Manifestari culturale in zona Galati-Braila

Manifestarile culturale artistice din Subcarpatii Buzaului caracterizate printr-un bogat si variat program au
un caracter ocazional si treptat au pierdut din legaturile cu vechile ritualuri devenind evenimente artistice,
distractive si de spectacol.
Derularea unor programe turistice care includ astfel de manifestari constitue o posibilitate de marire a
importantei lor.
Manifestarile populare autentice se prezinta ca un factor de atractie deosebit, fiind pentru turisti un element
de cunoastere culturala si imbogatire a propriului orizont spiritual.
 4.Prezentarea bazei tehnico-materiale turistice

4.1. Structuri de cazare

Ea cuprinde totalitatea formelor de cazare : hoteluri, vile, moteluri, hanuri, tabere de vacanta, casute etc. si
asigura odihna turistilor pe o anumita durata de timp, in baza unor tarife determinate.
Bungalourile - structuri de cazare turistica de capacitate redusa, realizate, de regula, din lemn sau materiale
similare. Sunt amplasate in perimetrul campingurilor, satelor de vacanta, ca unitati independente in cadrul
unor statiuni sau zone turistice sau ca spatii complementare pe langa alte structuri de cazare turistica.
Unitatea de tip casuta - grup independent de casute turistice care are receptie si conducere administrativa
comuna.
Vile turistice - structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare de pana la 10 camere, in mediul
rural, totalizand maxim 30 de locuri si pana la 20 camere in mediul urban, functionand in locuintele
cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor si conditiile
de pregatire si servire a mesei.
Sporul mediu calculat pentru capacitatea de cazare in functiune este 319.16 mii locuri - zile. Indicele mediu
de dinamica calculat pentru capacitatea de cazare in functiune este 1.01, iar ritmul mediu de dinamica este
1.3%
Asadar in perioada 2003-2007 capacitatea de cazare in functiune a crescut in medie cu 4.25 mii locuri-zile,
adica de 1,013 ori ceea ce inseamna o crestere in medie cu 1.3%, in conditiile in care valoarea medie a
capacitatii de cazare in functiune este de 319.16 mii locuri.

4.2 Structuri de alimentatie pentru turism

Alimentatia publica pentru turism, alaturi de baza de cazare, baza de tratament si agrement, diversifica
oferta, contribuind la cresterea puterii de atractie a statiunilor, oraselor sau altor obiective cu baze turistice la
conturarea profilului acestora.
Dimensionarea bazei de alimentatie publica este dependenta de marimea capacitatii de cazare, iar profilul
acesteia de complexitatea si specificul functional al obiectivelor turistice.
Spatiile de alimentatie pentru turisti apartin de regula marilor hoteluri, dar si unitatilor independente.
Unitatile de alimentatie publica din turism reprezinta o structura foarte variata. Ele au fost grupate in patru
categorii de unitati si anume :
• unitati tip restaurant, care cuprind restaurante clasice, restaurante cu specific, gradini de vara, crame,
braserii, berarii, rotiserii ;
• unitati tip bar, din care baruri de zi, baruri de noapte, cafenele, ceainarii, discoteci, videoteci ;
• unitati tip cofetarie – patiserie ;
• unitati tip fast-food care includ autoserviri si pizzerii.
4. 3.Modalitățile si căile de acces in localitate sau in apropiere

Municipiul Galați are 6 intrări accesibile tuturor mijloacelor de transport. Ele făcând legătura
cu: Tulcea, Brăila, Tecuci, Smârdan, Bârlad și Republica Moldova/Ucraina. Sunt 3 autogări dispuse în zone
diferite: Autogara Dumitru lângă gara mare, Autogara Dunărea la ieșirea spre Tecuci și Autogara Traian în
Bariera Traian, la ieșirea spre Bârlad. Centura veche a Galațiului a devenit o stradă locuită pe ambele părți,
așadar există un proiect pentru noua centură a Galațiului, ce va avea o lungime de 33 de kilometri, va ocoli
Galațiul de la Șendreni până dincolo de lacul Brateș și va trece pe lângă noul aeroport. La capitolul legături
directe interne, orașul Galați este conectat cu multe orașe din România (Botoșani, Suceava, Iași, Brașov,
București, Constanța, Sibiu etc) dar și legături directe internaționale putem enumera destule destinații
(Odesa, Chișinău, Istanbul, Atena, Madrid, Roma, Stockholm, Amsterdam, Londra, Paris etc).
La Brăila se poate ajunge pe DN2B (drum național) care face legătura între Buzău și Galați. Drumul național
DN21 leagă Slobozia de Brăila. Drumul european E87 trece prin oraș, legând Tulcea si Constanța de Brăila.
Trei autogări de interes național se află în oraș, lângă gara feroviară, și au curse spre diferite orașe ale țarii:
Constanța, București, Iași, Galați, Brașov, Sibiu, Timișoara, Cluj. Orașul mai are în componență și trei
autogări de interes regional, făcând legătura cu localitațile județului. Între municipiile Brăila și Galați a
început construcția unui drum expres de circa 11 km și care se va conecta la viitorul pod peste Dunăre ce se
construiește în zona de nord a Brăilei. Cu un termen de execuție de 24 de luni, lucrările la drum express au
început în luna octombrie 2021. Drumul Expres Brăila – Galați va fi o variantă alternativă viabilă pentru
traficul greu de pe DN22B și va asigura o conexiune corespunzătoare între cele două orașe, precum și cu
podul suspendat peste Dunăre din zona Brăila.
4.4 Modalitățile de deplasare în cadrul localității
Transportul în comun este asigurat de societatea "S.C. Transurb S.A. Galați", care din data de 9 mai 2016 a
redevenit operator unic în municipiul Galați, lucru ce încetase din 1994 când în oraș au năpădit maxi-taxi-
urile.
În Brăila circulă 17 linii regulate de autobuz, care leagă zonele rezidențiale de principalele zone industriale,
de centrul orașului și de gară. Există câteva companii de taxi licențiate de primărie, care operează în oraș și
în localitățile apropiate.
În Brăila există 4 linii regulate de tramvai, legând stațiunea Lacul Sărat de oraș și celelalte zone rezidențiale
și industriale. Aplicația Brăila Transport Public oferă acces gratuit la programul de funcționare ale
autobuzelor și tramvaielor, orele de sosire, alerte de serviciu și rute detaliate pe hartă pentru a fi sigur cum
ajungi oriunde în Brăila.
4.5 Unitățile de cazare din localitate
Figura 3: Localizarea pe harta județului Galați a unităților de cazare

Sursa:

Figura 4: Numărul unităților de cazare din Galați

Sursa: https://galati.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/turism/structurile-de-primire-turistica-cu-
functiuni-de-cazare-turistica/
Brăila
Hotelurile din Brăila încep de la 63 dolari pe noapte. Prețurile și disponibilitatea pot fi modificate.
In Braila avem suficiente locuri de cazare disponibile, iar in apropiere mai sunt 31 de unitati de cazare, in
toata regiunea sunt in total 144 de cazari rezervabile gratuit. În zonă se află 56 pensiuni, 44 hoteluri, 12
apartamente, 11 case de vacanță, 8 pensiuni, 6 vile, 4 moteluri, 1 camping, 1 cameră de închiriat și 1 cabană
cu posibilitate de cazare, dintre care 52 rezervabile fără avans. , 90 au optiunea de a servi masa (mic dejun,
pranz, cina, demipensiune, pensiune completa sau all inclusive), 2 unitati au piscina. Cazările din Braila pot
fi afișate și pe hartă. Pe baza a 758 de evaluari, cazarile din Braila au un punctaj mediu de 9. Preturile
camerelor pornesc de la 200 de lei.
Județul Brăila a participat la statistica pe 2018 cu 43 de structuri turistice, în localitatea Brăila -22, com.
Chiscani-10, orașul Ianca-3, com. Cazasu-2, com. Tichilesti-2, com.Vădeni- 2, com. Berteștii de Jos-1,
com.Viziru-1, fiind pe locul 32 din 42 la nivel național (41 județe + mun.București). Anii cu cele mai multe
structuri de primire turistică din jud. Brăila au fost 1991 și 2001 cu 51 de structuri. În anul 1990 erau
raportate 37 de structuri turistice în jud. Brăila !
Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare din localitatea Brăila sunt amplasate majoritar în zona
centrului istoric, primind numeroși turiști, în special în lunile de vară. De asemenea, în centrul vechi există
numeroase restaurante care dau un farmec aparte zonei, deși există multe probleme privind infrastructura
turistică. Consider că turismul poate aduce Brăilei nu doar turiști și vizitatori, dar și impulsul pentru
dezvoltarea economico- socială de care are nevoie. Vedem cu toții atâtea exemple pozitive chiar și în
România. Brăila e parte din cursul Dunării, cel mai important fluviu din Europa, care nu este exploatat
turistic la adevărata valoare, iar centrul istoric trebuie să fie cartea de vizită a urbei, lecția deschisă cu care
trebuie să se mândrească Brăila.

4.6 Unitățile de alimentație publică din Galați și Brăila

Serviciile de alimentatie publica au ca scop satisfacerea nevoilor de hrana ale turistilor. Ele se dezvolta in
relatie cu capacitatile de cazare sau independent de acestea. Si in cazul acestor servicii se urmareste largirea
gamei de prestatii suplimentare si o crestere a nivelului calitatii.
Alimentatia publica, alaturi de cazare constituie o alta componenta importanta a activitatii din domeniul
turismului, incadrinduse in categoria serviciilor de baza. Alimentatia publica se individualizeaza ca o
componenta distincta a economiei, orientata spre satisfacerea nevoilor de consum, in principal de hrana, ale
populatiei, avind un rol important in viata economica si sociala.30
Găsirea unui loc potrivit pentru a lua masa în Galați sau Braila nu este dificilă. Sunt disponibile un număr
mare de restaurante și baruri, multe dintre ele oferind specialități tradiționale românești. Există, de
asemenea, fast-food-uri, precum și restaurante internaționale.
Alimentatia publica pentru turism, alaturi de baza de cazare, baza de tratament si agrement, diversifica
oferta, contribuind la cresterea puterii de atractie a statiunilor, oraselor sau altor obiective cu baze turistice la
conturarea profilului acestora.

Dimensionarea bazei de alimentatie publica este dependenta de marimea capacitatii de cazare, iar profilul
acesteia de complexitatea si specificul functional al obiectivelor turistice.
Spatiile de alimentatie pentru turisti apartin de regula marilor hoteluri, dar si unitatilor independente.

Unitatile de alimentatie publica din turism reprezinta o structura foarte variata. Ele au fost grupate in patru
categorii de unitati si anume :

• unitati tip restaurant, care cuprind restaurante clasice, restaurante cu specific, gradini de vara, crame,
braserii, berarii, rotiserii ;

• unitati tip bar, din care baruri de zi, baruri de noapte, cafenele, ceainarii, discoteci, videoteci ;

• unitati tip cofetarie – patiserie ;

• unitati tip fast-food care include autoserviri si pizzerii.

Reteaua unitatilor de alimentatie publica cu functie turistica din regiunea Galati-Braila totalizeaza un numar
de 1.054 de unitati, din care cele mai multe sunt localizate in municipiul Galati (58%).

4.7 Posibilități de agrement, divertisment și tratament

Agrementul turistic ocupa o pozitie importanta in continutul activitatii turistice, avand un rol important in
atragerea clientilor si cresterea incasarilor din activitatea turistica.
Ansamblul mijloacelor si formelor capabile sa asigure individului, unei grupari sociale, o stare de buna
dispozitie, sa dea senzatia unei satisfactii, sa lase o impresie si o amintire favorabile, defineste conceptul de
agrement turistic.
Agrementul turistic trebuie sa raspunda atat nevoilor turistului (fizice - miscare si psihice - destindere,
recreere, instruire) cat si agentilor economici pentru care reprezinta o
Agrementul se grupeaza in cateva categorii mari care sugereaza varietatea si importanta acestei componente
a bazei tehnico-materiale : mijloace destinare distractiilor, cluburi, sali de jocuri, sali polivalente, parcuri,
mijloace de agrement sportiv, terenuri de sport, centre de calarie, patinaj, sporturi nautice, bazine de inot
deschise sau acoperite. La acestea se adauga unitati prestatoare de servicii medicale si instalatiile de cura si
tratament balneo - medical.
A. Zone de agrement din județul Galați

Parcul Eminescu amenajat in 1869, acest parc mai pastreaza cativa arbori contemporani cu Mihai Eminescu
care poposi aici de mai multe ori mai ales in ultima parte a vietii. In parc exista un mic lac artifical si un loc
amenajat unde-n trecut fanfara militara sustinea recitaluri. Este renumit datorita prezentei statuii lui
Eminescu.

Faleza Dunarii este una dintre zonele reprezentative ale Galatiului. Loc de promenada pentru toti, aici au loc
frecvente concerte muzicale si intreceri sportive (concerte 'La Elice' si Crosul Copiilor). Reprezinta aproape
singura zona unde s-au valorificat resursele pentru agrement. Ofera un mare potential de relaxare si
agrement prin, spatii verzi.

Gradina Publica situata in apropierea Complexului Studentesc reprezinta o zona deosebit de frumoasa pentru
odihna si recreere. Este un punct de vedere excelent asupra Lacului Brates si a garii principale a Galatiului.
O plimbare prin Gradina Publica, unde odinioara se jucau popice si cricket, dezvaluie ronduri de flori si gard
viu, alei umbroase si o fantana arteziana a carei apa este purtata de vant, stropind copiii care trec pe sub ea,
in goana bicicletei.

Gradina Botanica este inclusa in Complexul Muzeal Stiintele Naturii si domina malul stang al Dunarii.
Puteti admira colectiile de plante din zonele tropicale si subtropicale (cactusi, euforbii, palmieri,crotoni,
muscate, begonii, etc.), cochetul rozariu care cuprinde peste 200 soiuri de trandafiri. Flora si vegetatia
Romaniei se impune de pe versantul sudic insorit al gradinii prin speciile de arbori si arbusti - peste 3000
exemplare. In luna mai tufele de bujori te vor atrage prin petele rosii de culoare. Daca treci podetul si mergi
spre nord ai sansa sa treci prin 'padurea de arama' (multe specii de stejar) sau spre 'padurea de argint' - peste
50 exemplare de mesteceni. Coniferele, prin diversitatea si densitatea lor te vor racori in zilele toride ale
verii. Gradina japoneza cu lampionul, cascada, lacul si nuferii te invita la meditatie si recreere. Pe axul
principal al gradinii ochii dumneavoastra sunt incantati de diversitatea coloritului si formei plantelor
ornamentale.

Rezervatia si Gradina Zoologica Garboavele - Ambele situate la iesirea de nord a orasului. Gradina
Zoologica din Padurea Garboavele este inclusa in Complexul Muzeal Stiintele Naturii. In cadrul Gradinii
zoologice pot fi vazute diferite specii exotice. De asemenea, pasionatii de echitatie pot practica acest sport la
Gradina Zoologica, aici existand nu doar cai special antrenati pentru acest scop, ci si un manej excelent
amenajat si personal instruit. Tematica zoo a fost elaborata impreuna cu specialistii de la European
Association of Zoos and Aquaria, si are drept obiective conservarea speciilor rare de animale, precum si
educatia pentru conservare.

Panzarul Moldovenesc 'Stefan cel Mare si Sfant' construit de firma Spat, in urma unui contract cu Consiliul
Judetean Galati, Panzarul este o copie aproape fidela a navelor cu panze ce brazdau Prutul, Dunarea, Siretul
si chiar Marea Neagra, pe vremea domnitorului Stefan cel Mare.

Lacul Vanatori aflat in extremitatea de nord a orasului Galati, pe o suprafata de 28 ha. Cuprinde un lac
natural de 11 ha, un versant de 10 ha de padure de salcam si un versant de 8 ha partial amenajat pentru
agrement si supus unui plan intensiv de modernizare si reamenajare.

Complexul de agrement Priza Dunarii situat la iesirea din Galati, pe drumul spre Braila, cuprinde trei
piscine, casute, locuri de camping si un restaurant. Pe o portiune a complexului se afla un club occidental ce
are ca dotari o piscina, restaurant (150 de locuri), bar si cafenea.

Casa Lambrinidi situata pe Strada Domneasca nr. 51, langa Universitate. Construita de Epaminonda
Lambrinidi, proprietarul unei mori de pe strada Portului, si avand ca anexa o turnatorie si atelier de reparat
masini si vase, inainte de aprilie 1879, il gazduieste pe domnitorul Carol I, cu ocazia unei vizite in Galati. A
fost sediul Curtii de Apel, al Liceului Mihail Kogalniceanu si, dupa cutremurul din 9-10 noiembrie 1940, al
Primariei.

Casa Macri, unica in Romania, a fost construita in 1910, fiind locul in care a cantat George Enescu. Familia
Macri, una din cele mai vechi familii din Galati, locuieste acum in cladirea din spate. Un imobil superb:
Candelabre de Venetia, draperii tesute cu fir din aur, covoare lucrate manual in Europa, piese rare de
mobilier, confectionate pe comanda speciala la o celebra firma din Anglia - toate acestea au existat in
cladirea in care functioneaza acum clubul de noapte Pasha. Au fost furate sub forma de 'amintire' de cei care
au fost chiriasi in casa Macri, pe vremea comunismului. Cladirea, renovata la inceputul secolului trecut, ca o
bijuterie arhitecturala, a fost inapoiata familiei Macri, dupa aproape 50 de ani, devastata. Vitraliile, care se
aflau candva la intrarea principala, au fost scoase de niste functionari pe motiv ca nu aveau destula lumina.
In cei 50 de ani, casa Macri a fost transformata in sediu de intreprinderi, sediu pentru Uniunea Tineretului
Comunist sau sediu pentru Colegiul Medicilor.

Perla Dunarii - Restaurantul de la Turnul TV, situat la parter si la 100 metri inaltime de unde vei admira
Dunarea, Siretul, Galatiul, Muntii Macinului si Braila.

'Fata pe valuri' - sculptura realizata de Constantin Baraschi (n. 17 noiembrie 1902, Campulung - d. 22 martie
1966, Bucuresti) in 1966. O replica a acestei sculpturi este la Genova, in colectia Hohn. Pe fundul bazinului
in care se scurge apa este desenata stema municipiului Galati, steagul Romaniei si drapelul UE.
B. Zone de agrement din judetul Braila

Parcul Gradina Mare

Cu o suprafata de 6,6 ha, gradina a fost realizata imediat dupa recucerirea orasului, in anul 1833, pe o parte a
perimetrului fostei cetati turcesti. Initial s-a numit gradina „Belvedere”, iar din 17 mai 1863 a primit numele
de 'Alexandru Ioan Cuza', tot atunci amenajandu-se un loc permanent pentru fanfara care sa cante
saptamanal.

In mijlocul gradinii se afla un ceas floral unic in tara in fata caruia se gaseste o fantana arteziana datand de la
1914. In parc sunt amplasate busturile a trei mari scriitori nationali: Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu si
Panait Istrati.

Parcul 'Monument'

Parcul „Monument” are aceiasi vechime cu „Gradina Mare”, fiind mentionat pentru prima oara in 1833, cu
ocazia construirii unui pod pe drumul Calarasilor pentru legatura cu „Monumentul eroilor de la 1828”. Desi
monumentul nu mai exista, denumirea parcului a ramas legata de acesta.
Avand o suprafata de 90 ha este unul dintre cele mai mari parcuri aflate in interiorul oraselor romanesti. O
perioada a purtat denumirea de parcul „Kiseleff” in amintirea guvernatorului rus din perioada
Regulamentelor Organice care se afla la originile Brailei moderne.
Pe raza orasului se mai gasesc si alte monumente sau locuri interesante marcate cu semne distinctive. Dintre
acestea se cuvin amintite:
Placa memoriala Dumitru Panaitescu-Perpessicius, aflata pe casa memoriala a acestuia din strada Cetatii si
pe care scrie: 'In aceasta casa s-a nascut si a trait Dumitru Panaitescu-Perpessicius, poet, critic si istoric
literar, personalitate proeminenta a vietii culturale romanesti, intre 1891-1671'.
Placa memoriala Gheorghe Munteanu-Murgoci, aflata pe frontispiciul liceului 'Nicolae Balcescu' din 1963.
Cetatea turceasca si subteranele sale secrete. De la cetate au mai ramas cateva urme din ziduri, iar
subteranele nu se cunosc in intregime nici azi si nu sunt amenajate pentru vizitare. Se stie ca aceste
subterane aveau latimea de 7m, inaltimea de 4,75m si se aflau la o adancime de 3m. Lungimea lor varia de
la cateva sute de metri pana la 12 km. Pana in prezent se cunosc cinci retele subterane, incomplet explorate
si care nu pot fi vizitate.
Portul-Braila, cu vechi silozuri (1888-1889) ridicate dupa planurile inginerului roman Anghel Saligny si la
care s-au folosit, pentru prima oara in lume, prefabricate de beton armat.
Faleza Dunarii - o construtie moderna cu o lungime de 7 km, cu o bogata colectie de monumente de arta
(sculpturi).
Fantana cinetica din centrul civic al orasului - opera a celebrului sculptor roman Constantin Lucaci.
Strada Mihai Eminescu - Vechea strada Regala, care astazi poarta numele Luceafarului. Este promenada
Brailei. Arhitectura veche a orasului incearca sa supravietuiasca: coloane, aticule, frontoane, ferestre,
balcoane, feronerie intr-o diversitate atat de bogata, incat gandul te poarta cu mandrie la recentul statut al
orasului de rezervatie urbanistica. Desi renovata in mare parte, pastreaza inca izul vremurilor cosmopolite de
inceput de secol XIX.
Casa Colectiilor de Arta Prima intentie de constituire a unei colectii publice de arta la Braila i se datoreaza
lui Anastase Simu. In 1928 el dona orasului sau natal 30 de lucrari de arta, expuse o vreme in interioarele
Primariei. In casa Colectiilor de Arta, printre cele 3000 de piese de arta plastica si decorativa, se disting
opere de mare valoare, semnate de: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza,
Henri Catargi si altii.

Tratamentul si agrementul
Modernizarea si dezvoltarea mijloacelor de tratament presupun:

- refacerea sistemului tehnic de exploatare de la izvoarele 1 si 2 cu echipamente noi, rezistente la coroziune:

- imbunatatirea sub aspect tehnic a captarii izvoarelor 4, 5 si 6:
- refacerea perimetrelor de protectie sanitara la toate sursele balneo-minerale de tratament.
- modernizarea instalatiilor de tratament balneo-medical si scoaterea din circuit a celor uzate:
- valorificarea apelor minerale in vederea realizarii unui sanatoriu pentru copii cu afectiuni hepato-biliare.

Realizarea acestei baze de tratament presupune si existenta unei surse de apa minerala care sa asigure
substanta minerala terapeutica. In acest scop este necesara forarea unei sonde de mare adancime, in
perimetrul prevazut pentru amplasamentul bazei de tratament.
In scopul atragerii unor categorii noi de clientela se poate avea in vedere amenajarea unui centru de
frumusete bazat pe gimnastica de intretinere, sauna, tratamente cosmetice, etc.

In scopul dezvoltarii dotarilor de agrement, se pot avea in vedere :

- realizarea unui complex de agrement in zona parcului, care sa cuprinda : biblioteca, sali de jocuri,
discoteca, etc. ;
-amplasarea unor mese de beton pentru tenis in apropierea terenurilor de sport existente ;
-amenajarea unui teren de joaca pentru copii.

5.Gastronomie locală și internațională

Preparate tradiționale pe bază de pește

Cei care au trecut cel puțin o dată prin Galați sau Brăila, probabil știu deja că aceste orașe sunt recunoscute
pentru preparatele pe bază de pește. Borșul pescăresc, saramura de pește, marinatul de scrumbie sau crapul
la proțap sunt doar câteva dintre deliciile pe care le poți degusta. Din fericire, pe toate acestea, dar și multe
alte preparate din pește, le poți comanda la domiciliu sau la birou de la restaurantele din zonă, care fac parte
din platforma Food Panda. Iată câteva propuneri de locații care îți aduc mâncarea acasă în Galați și în
meniurile cărora se regăsesc specialități pe bază de pește:
- Restaurant Riverside
- All Time
- Family Grill
- Hangiul priceput
- Restaurant Hazard
- Blue Aqua
- Cosoreanu 1970
- Restaurant Hugo by Alex
- Serafin

Preparate din bucătăria internațională

În Galați comanzi mâncare pe toate gusturile, grație aplicațiilor de food delivery care îți aduc, la doar un
click distanță, restaurantele tale favorite. Astfel, prin intermediul Food Panda te poți delecta cu mâncăruri
din bucătăria italiană, belgiană, arăbească, libaneză, chinezească sau japoneză. Astfel, chiar dacă, pe durata
carantinei, călătoriile și vacanțele nu sunt permise, poți face un tur gastronomic al celor mai delicioase
destinații din lume! În continuare, îți prezentăm o listă de restaurante care livrează în Galați cele mai
populare preparate de pe Glob!
Dacă ai poftă de o pizza cu blat subțire sau crocant și cu un topping după preferințe sau de o porție de paste
pregătite ca pe meleagurile Italiei, iată de unde să comanzi în orașul de la Dunăre:
 Alo Pizza
 Pizzeria Diamond
 Wow Pizza
  Jonny’s
 Top Fast Food
 Pesto Pizza
 Pizzarela
 Pizza Calabria
 Mozz’art
 Royal Pizza
 Pizza Napoli Cuptor cu Lemne
 Pizzeria D’Agostino
 BonaPizza Galați
 Bella Vita Galați
 Pizza cu gust

Vrei să îți încânți papilele gustative cu mâncăruri deosebite? Încearcă specialitățile internaționale din
următoarele locații:

 Ixelles Belgian Restaurant

 Gourmand
 Restaurant Bordeaux
 Suisse
 Restaurant Chinezesc Nihao
 Restaurant Chinezesc Panda
 The Folly
 Restaurant Hugo by Alex
 Restaurant oriental Damasc
 Demos Food
 City Campus by Freddy’s
Dacă nu te-ai decis ce să comanzi pentru mesele de astăzi, află că tot de pe Food Panda, poți alege și
mâncare de tip fast-food, cum ar fi bugeri sau shaorma. De asemenea, ai la dispoziție și cofetării sau
patiserii, de unde îți poți lua doza zilnică de dulce!

6. Cultură și arhitectură
Brăila
Cultura
În 1817 se inaugurează prima școală atestată în oraș, cea a lui „Vasile Dascălul”. La 1832, alături de
instituțiile administrației de stat, își începe activitatea Școala Publică cu dascăli plătiți de stat, iar în 1861 se
înființează Școala de fete. Se ajunge că, în anul 1906, la Brăila existau 33 de școli (18 primare de stat, 12
primare confesionale, un liceu, o școală de meserii, o școală profesională de fete). Ca o dovadă a gradului de
dezvoltare al învățământului local, la București se deschide în 1918 Căminul studențesc brăilean, primul de
acest fel din țară.
În 1864, Ianache Rally, un bogat armator grec, inaugureaza la Brăila Teatrul Rally, ce avea să devină una
dintre cele mai importante scene ale României. La Teatrul Rally au concertat de-a lungul timpului mari
nume ale muzicii clasice, precum Adelina Patti, Bianca Bianchini, Sarah Bernhardt, Ernesto Rossi, Saliapin
și George Enescu. Tot acolo au debutat Hariclea Darclée, în 1881, Maria Filotti, în 1905. Ianache Rally și
soția sa Athina au avut mai multi urmași de vază în oraș. Una din fetele lor, Cecilia ȘtefănescumGoangă a
fost mama celebrului bariton Petre Stefanescu Goanga, a cărui casă din Piața Poligon găzduiește astăzi Casa
de Cultură Brăila.
La 1883 a luat ființă Societatea muzicală „Lyra” cu o prodigioasă activitate peste vreme, recunoscută pe
plan național și internațional.
În 1995, soprana Mariana Nicolesco a creat Concursul Național de Canto Hariclea Darclée devenit în 1997
Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée care onorează memoria primei interprete a
operei Tosca de Puccini, născută în orașul de la Dunărea de Jos. În anii dintre o ediție și alta a Competiției,
Mariana Nicolesco, oferă laureaților acesteia Cursuri de Măiestrie Artistică, Master Classes. La Festivalul și
Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée au luat parte până acum peste 1.800 de tineri artiști din
România și din alte 47 de țări din 5 continente.

Arhitectura
Brăila este singurul oraş care poate oferi, la scară naturală, imaginea evoluţiei istorice, economice şi
urbanistice a unei aşezări româneşti din perioada modernă. A evoluat de la satul de pescari care era în jurul
anului 1300, la portul unor intense schimburi comerciale, odată cu deschiderea principalului drum al ţării, ce
lega Braşovul cu Brăila şi de aici cu Marea Neagră. Centrul istoric al municipiului Brăila este rezervaţie de
arhitectură şi urbanism, inclusă în lista naţională a monumentelor istorice. Privilegiul comercial pentru
brasoveni dat de Vladislav Vlaicu, la 20 ianuarie 1368, atesta Braila ca asezare importanta a Tarii
Romanesti, mai ales sub aspect comercial. În timpul administraţiei turceşti (1540-1829) a fost ridicată
cetatea Brăilei, cea mai puternică fortăreaţă turcească de la Dunărea de Jos, dar portul şi-a păstrat
importanţa, menţinând legăturile comerciale tradiţionale. În aceeaşi perioadă Brăila era centrul spiritual al
tuturor creştinilor aflaţi în teritoriile ocupate de turci. Aici se afla Mitropolia Proilaviei. Anul 1829 a
însemnat debutul emancipării oraşului şi portului, la temelia căreia a stat dărâmarea cetăţii. Brăila a fost
reconstruită după un plan urbanistic modern, care conferă unicitate oraşului. Acesta a sistematizat aşezarea
medievală şi a pus în valoare terenul în pantă, orientat sub forma de amfiteatru spre Dunăre. Oraşul a luat
înfăţişarea unui evantai pe care Dunărea îl deschide spre câmpie. Cosmopolitismul populaţiei brăilene (o
treime din locuitorii oraşului erau în 1891 cetăţeni străini), situaţia prosperă a acesteia, atracţia exercitată de
civilizaţia occidentală, în special de cea franceză, au determinat concepţia urbanistică şi arhitectura oraşului.
O legislaţie clară, un regulament pentru construcţii detaliat şi o structură administrativă care urmărea
respectarea lor, au făcut posibilă înălţarea, la gurile Dunării, a unui oraş european. Proiectul de sistematizare
prevedea ca în piaţa centrală construcţiile să aibă trei nivele, iar faţadele să fie executate după un plan impus,
pentru ca acestea să constituie o podoabă pentru oraş. Grădina din piaţă, amenajată la sfârşitul secolului al
XIX-lea după modelul unui parc englezesc îşi găseşte corespondent în Piaţa Poligon şi se prelungeşte spre
Grădina Mare într-un spaţiu deopotrivă natural şi cultural. Aceasta piata este in fapt Centrul Vechi al
orasului, de unde se deschid ca razele soarelui toate arterele acestuia. Piata dateaza din 1833, atunci fiind
pavata cu piatra cubica. S-a numit initial Piata „Sfintii Mihail si Gavrila” si avea o suprafata de 11 000 mp.
In interiorul acestei piete si imprejurul ei se gasesc mai multe monumente dintre care mentionez:

1.Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavrila" Monumentul Imparatului Traian Ceasul Monumental
Fantana arteziana Muzeul Brailei Teatrul "Maria Filoti" Hotelul "Traian" Axa urbanistică a oraşului, strada
comercială, oferă o imagine sintetică a evoluţiei istorice şi economice a oraşului. Ea deţine şi astăzi toate
elementele care au caracterizat străzile comerciale ale oraşelor româneşti, în secolul al XIX-lea: formează
miezul dens al oraşului, păstrează distribuţia triplelor artere, este mărginită de casele negustorilor şi ale
meşteşugarilor. Ca tipologie, casele urmează un model tradiţional în arhitectura urbană românească: casa cu
etaj, prevăzută cu pridvor închis pe toată lungimea faţadei dinspre curte. Doar decoraţia faţadelor principale,
aflate în bordura străzii, mărturiseşte despre dorinţa de modernitate a proprietarilor, al căror gust decidea
asupra repertoriului ornamental, mai ales pentru că acesta putea exprima direct starea materială şi poziţia
socială. Erau preferate motive din stilurile istorice care aveau deja un prestigiu creat şi acceptat. Zona
rezidenţială a burgheziei brăilene se afla în perimetrul Grădinii Publice. Cu o suprafata de 6,6 ha, gradina a
fost realizata imediat dupa recucerirea orasului, in anul 1833, pe o parte a perimetrului fostei cetati turcesti.
Initial s-a numit gradina „Belvedere”, iar din 17 mai 1863 a primit numele de "Alexandru Ioan Cuza", tot
atunci amenajandu-se un loc permanent pentru fanfara care sa cante saptamanal. In anul 1895 s-a construit
Castelul de Apa, astazi restaurant, iar in 1929 se construiesc chioscul de muzica si restaurantul „Cazinou”.
Acest restaurant a fost desfiintat in 1984 si transformat in Muzeu de Etnografie. Alaturi se afla Casa
Memoriala „Panait Istrati”, inaugurata in acelasi an. (vezi poza) In mijlocul gradinii se afla un ceas floral
unic in tara in fata caruia se gaseste o fantana arteziana datand de la 1914. In parc sunt amplasate busturile a
trei mari scriitori nationali: Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu si Panait Istrati. Parcul „Monument” are
aceiasi vechime cu „Gradina Mare”, fiind mentionat pentru prima oara in 1833, cu ocazia construirii unui
pod pe drumul Calarasilor pentru legatura cu „Monumentul eroilor de la 1828”. Desi monumentul nu mai
exista denumirea parcului a ramas legata de acesta.

Se stie ca monumentul amintit a fost realizat de arhitectul francez Villaye in 1833 si infatisa o spada cu doua
taisuri aflata pe un soclu langa care se gaseau doi lei. Monumentul a fost distrus in 1916 de ocupantii turci.
Avand o suprafata de 90 ha este unul dintre cele mai mari parcuri aflate in interiorul oraselor romanesti. O
perioada a purtat denumirea de parcul „Kiseleff” in amintirea guvernatorului rus din perioada
Regulamentelor Organice care se afla la originile Brailei moderne. Cel mai extins ansamblu de arhitectură
industrială se afla în docurile din portul Brăila şi este format din terenuri, clădiri şi instalaţii. Acum o suta de
ani, cand drumul de apa al Dunarii era cea mai sigura si rapida cale, de la Harsova pana la Turnu Severin si
chiar mai departe, la Moldova Noua, Braila avea nevoie de o gara fluviala pentru sutele de pasageri care
asteptau sa se imbarce la bordul vapoarelor cu zbaturi. Din acea necesitate a luat fiinta, intre 1904 si 1906,
cladirea ce avea sa devina, de-a lungul timpului, un adevarat simbol al portului brailean. Monumentul
reprezentativ din acest ansamblu este Magazia cu silozuri pentru cereale şi instalaţiile mecanice aferente.
Docurile din Portul Braila, considerate in anumite perioade ca fiind prea mici pentru activitatea portului,
ocupa o suprafata de 50 ha si sunt compuse din bazinul docurilor si incinta docurilor. Portul-Braila, cu vechi
silozuri (1888-1889) ridicate dupa planurile inginerului roman Anghel Saligny si la care s-au folosit, pentru
prima oara īn lume, prefabricate de beton armat. Monumentul reprezentativ din acest ansamblu este Magazia
cu silozuri pentru cereale şi instalaţiile mecanice aferente. La începutul secolului XX, patru din morile
Brăilei,modern utilate şi cu o mare capacitate de producţie, erau cele mai mari din sudestul Europei. Astăzi
încă mai impresionează prin măreţia siluetei sale, moara Violattos, construită în anul 1896. Dacă mulţimea
magaziilor de cereale construite în port îşi găsise emblema în monumentala silueta a silozului din docuri, tot
astfel numărul mare de mori ce confereau încă de la jumătatea secolului al XIX-lea o notă caracteristică
oraşului, îşi aflaseră expresia impozantă în Fabrica de făina Violattos, devenită în scurt timp una dintre cele
mai faimoase mori ale Europei. Monumentul care a deschis calea pătrunderii eclectismului în arhitectura
Brăilei a fost Biserica Greacă, cu hramul Buna Vestire. Până în anul 1863, grecii din Brăila frecventau
Biserica Sf. Arhanghel Mihail (aflată în Piaţa Traian), atunci considerată catedrala oraşului.

Atât la interior, cât şi la exterior au fost folosite elemente împrumutate din mai multe stiluri, imprimând
bisericii un aspect eclectic: coloanele corintice sunt grupate după principii baroce, pilaştrii renascentişti sunt
încununaţi de pinioane gotice, ferestrele se arcuiesc fie semicircular, fie sub formă de ogivă, în timp ce
profile treptate sau în volută conturează terminaţia celor patru faţade. In priviinta cladirilor administrative,
primul edificiu destinat care a funcţionat ca sediu al unei institutii publice a fost Palatul filialei din Brăila a
Băncii Naţionale, construit în anul 1886. I-a urmat Palatul Administrativ şi Judecătoresc al Judeţului Brăila
(Calea Calarasilor nr. 29), una dintre cladirile publice reprezentative, construite la sfârşitul secolului al XIX-
lea, în România. Piatra fundamentală pentru Palatul Agriculturii (Calea Călăraşilor, nr.58) s-a pus la 15 iulie
1923, iar lucrările au fost terminate în anul 1929. Construcţia avea să reflecte prin proporţii, prin distribuţia
spaţială şi prin bogăţia plasticii arhitecturale prestigiul de care se bucurau agricultura şi activităţile
instituţiilor cu profil agrar din Brăila. Ea pune în valoare toată gama motivelor caracteristice stilului
neoromânesc.

Hotelul este un program de arhitectură apărut în România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Primul hotel a fost construit la Brăila în anul 1891, dar încă de la jumătatea secolului al XIX-lea
această denumire a fost atribuită unor clădiri ce urmau tipologia consacratelor hanuri medievale.
Numărul mare al hanurilor era un semn al prosperităţii economice a oraşului, al traficului intens de mărfuri
şi călători. O parte dintre construcţii au fost remodelate la sfârşitul secolului al XIX-lea într-o viziune
modernă. Printre ele Cazinul Armelin din piaţa centrală a oraşului, transformat în Marele Hotel Francez, azi
sediul Muzeului Brăilei. Construit în jurul anului 1850, Hotelul Rally reunea teatru, hotel, club, restaurant,
cinematograf, arenă de vară, cofetărie. Teatrul Rally, inaugurat la 11 decembrie 1895, a găzduit prestigioase
trupe din ţară şi din străinătate.

Aici au debutat Hariclea Darclée în 1881 şi Maria Filotti în 1905. În perioada 1980-1988, clădirea teatrului a
fost consolidată, renovată şi restaurată de o echipă impresionantă formată din arhitecţi, constructori,
graficieni, pictori, sculptori, ceramişti, sticlari. Orologiul-Braila (1909), pe soclul sau este marcata o corabie
cu panze simbol al portului de pescari. Monumentalul ceas reprezinta un simbol al Brailei si a fost realizat in
1909 de Carol Sakar din Praga. Scopul realizarii si amplasarii lui, in buricul targului, fiind unul decorativ,
care completa perfect monumentele care existau deja: fantana arteziana si monumentul Imparatului Traian
(realizat in 1906). Astfel de piese se regasesc in unele orase din Europa Centrala si Occidentala, si reprezinta
semne ale racordarii vietii la pulsul timpului, al modei in domeniul amenajarii, infrumusetarii, mobilarii
parcurilor, gradinilor si pietelor publice.

Piata independentei reprezinta Centrul Nou al orasului, devenit loc de manifestatii politice si socialculturale
cat si loc predilect de promenada al brailenilor. A fost realizata, impreuna cu intregul ansamblu arhitectonic
din jur in anii '70. In interiorul pietei se afla: - Palatul politico-administrativ - Hotelul "Belvedere" - Statuia
"Ecaterina Teodoroiu" - Bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza - Monumentul "Revolutia din decembrie
1989" - Fantana arteziana in trepte - Palatul Agriculturii - Casa Tineretului - Casa Finantelor.

Catedrala “Nașterea Domnului” este una dintre cele mai impresionante construcții noi cu care Brăila se
mândrește. Planul de bazã al bisericii preia din arhitectura traditionalã, pe care însã o adapteazã cerintelor
constructive actuale.

Astfel, planul de tip trilobat este prelungit pe axa de est -vest, naosul având în plan o formã tipic bizantinã,
lucru ce va facilita înãltarea peste naos a celor patru arce, sistem încununat de o turlã forte amplã.

În perioada modernă (după 1829), orașul s-a extins treptat spre nord, vest și sud, incluzând cartiere
dezvoltate inițial în afara hotarelor sale: Pisc (cartierul lipovenilor; până în 1940 a existat aici și un cartier
german numit "Jakobsonstal"). Actual în Brăila există 28 cartiere (sunt incluse subcartierele sau
minicartierele): 1 Mai ( între Chercea - Obor - Gării ), Ansamblul Buzăului, Apollo, Brăila Sud –
Mecanizatorilor, Brăilița, Calea Galați, Catanga, Călărași 4 cunoscut ca și Ciocârlia, Centru ( Centrul
Istoric), Chercea ( Nedelcu Chercea) , Clony, Comorovca, Dorobanți, Gării, Hipodrom, Islaz (subcartier al
Brăilița), Lacu Dulce, Locuri Noi (între Vidin și Promex - minicartier ), Marna, Minerva, Obor, Pisc (
subcartier al Brăilița), Radu Negru, Vidin, Viziru 1, Viziru 2, Viziru 3.

Galați

Cultura
Festivaluri, tradiții și sărbători locale
- 6 ianuarie: Aruncarea Crucii în apele Dunării pentru sfințire. (se practică și în alte orașe românești de
pe malul Dunării)
- 15 ianuarie: Se sărbătorește în Parcul Municipal, ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu
- 15 iunie: Se comemorează în Parcul Municipal, trecerea în neființă a poetului național Mihai
Eminescu
- 24 ianuarie: Sărbătoarea Micii Uniri înfăptuite de Alexandru Ioan Cuza, fost pârcălab de Galați
- Festivalul Scrumbiei, care are loc începând din anul 2000, în duminica Floriilor
- 6 iunie: Zilele Galaților (începând din 2020)
- Rock la Dunare (DANUBE Rock Festival)
- Festivalul Mâncării (Street Food Festival)
- Semi-maratonul Hervis
- 15 august: Ziua Marinei Române
- 28-29-30 noiembrie: Zilele Sfinte ale Galaților
- Târgul de Crăciun din Galați este o tradiție mai nouă, dar ceva ce îi bucură pe locuitorii urbei. Acesta
începe de 1 decembrie și se termină în preajma revelionului.

Arhitectura
Clădiri istorice
Palatul Administrativ
Edificiu impunător, inaugurat la 27 aprilie 1906, astăzi sediu al Prefecturii județului Galați, Palatul
Administrativ a fost construit în perioada anilor 1904 -1905 după planurile arhitectului Ion Mincu,
fondatorul școlii naționale a arhitecturii românești. Pe fațada principală a Palatului, la nivelul superior, se
află două statui realizate din marmura albă – „Industria" și "Agricultura" ale sculptorului Frederic Storck,
care sunt acoperite de tencuială. Mai jos, se găsesc două steme de bronz ale județului. Pe frontonul clădirii
se găsește un ceas de mari proporții. Fiecare oră este marcată prin câteva fraze muzicale ale nemuritorului
vals "Valurile Dunării" capodopera de renume mondial a compozitorului gălățean losif Ivanovici (1845 -
1902).

Palatul Navigației (Gara Fluvială)

Datează din ultimul deceniu al secolului XIX, începutul secolului XX, fiind proiectat de arhitectul Petre
Antonescu. În prezent acesta este sediul mai multor instituții precum “Administrația Porturilor Dunării
Maritime” sau “Compania de Navigație Fluvială Română Navrom”.
Palatul Universității
Situat în centrul Galaților, fostul Palat al Justiției, astăzi sediul Universității, ocupă în vechiul peisaj
arhitectural al municipiului locul cel mai de seamă, datorita monumentalitații sale. Acest edificiu este opera
arhitecților Grigore Cerchez și Vîrnav. A fost construit între anii 1911-1913.

Palatul Poștei
Aflat în centrul orașului, lângă Parcul Municipal, găzduiește și în ziua de azi Poșta Centrală.

Palatul Copiilor (Casa Robescu)

Este construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dupa proiectul arhitectului Ion Mincu. Clădirea are
subsol supraînălțat, două nivele cu două foișoare-balcon la etaj și un alt balcon la parter, spre stradă.
Decorațiile exterioare sunt din ocnițe cu butoni, brâu în stil brâncovenesc al frânghiei răsucite, plăci de
ceramică lustruită. Ceramica lustruită este folosită și la decorarea florală a registrului superior.

Casa Costache Negri

Construit la 1830, găzduiește Colegiul Național Costache Negri (Liceul Pedagogic), edificiu impunător aflat
pe Bulevardul Brăilei, lângă Poliția Județeană.

Casa Lambrinidi
Situată pe Strada Domnească nr. 51, lângă Universitate. Construită de Epaminonda Lambrinidi, proprietarul
unei mori de pe strada Portului și având ca anexa o turnătorie și atelier de reparat mașini și vase, înainte de
aprilie 1879, îl găzduiește pe domnitorul Carol I, cu ocazia unei vizite în Galați. A fost sediul Curții de Apel,
al Liceului Mihail Kogălniceanu și, după cutremurul din 9-10 noiembrie 1940, al Primăriei.

7. Descrierea obiectivelor turistice

Galați

BISERICA FORTIFICATA PRECISTA este cea mai veche constructie din Galati, fiind ridicata la
mijlocul anilor 1600 in timpul domniei lui Vasile Lupu. A fost ctitorita de doi frati, negustori din Braila si
un alt negustor din Galati si construita din piatra castrului roman Barbosi Tirighina aflat la marginea
orasului. In timpul unuia dintre razboaiele ruso-turce in aceasta biserica a stat ascuns domnitorul fanariot al
Moldovei Constantin Mavrocordat, cel care a ctitorit in Bucuresti frumoasa biserica Stavropoleos.
Este una dintre cele mai interesante biserici din Romania, cu fortificatia data de meterezele bisericii si nu de
zidurile inconjuratoare, asa cum am vazut in Ardeal la biserica fortificata din Cloasterf.
Figura 5: Biserica fortificată Precista din jud. Galați

Sursa: https://www.taradacilor.ro/2018/05/07/cele-mai-importante-obiective-turistice-din-galati/

FALEZA DUNARII din Galati este mai frumoasa decat cea din Braila, Tulcea sau Calarasi, fiind
amenajata cu pista de biciclete si locuri de joaca pentru copii si infrumusetata cu numeroase sculpturi din
metal realizate in anii ’70, cu ocazia unei tabere de sculptura. Este singura tabara de sculptura in metal pe
care am vazut-o pana acum in Romania, mai existand cele in piatra de la Naeni, Magura, Oarba de Mures,
Hobita sau in lemn la Meledic. Aceasta se termina apoape de Palatul Navigatiei proiectat de arhitectul
roman Petre Antonescu, cel care a proiectat in Bucuresti Arcul de Triumf, palatul neoromanesc al Primariei
Capitalei de langa Gradina Cismigiu, Institutul de Istorie “Nicolae Iorga”unde se afla si Muzeul Literaturii,
Palatul Marmorosh-Blank, decorat la interior de Cecilia Storck, Palatul Kretulescu de langa Gradina
Cismigiu, actualul sediu Unesco, Cladirea Facultatii de Drept imbogatita cu sculpturile faimosilor juristi din
Antichitate ale lui Ion Jalea, iar in tara Cazinoul din Sinaia, construit dupa cel din Monte Carlo, Cazinoul din
Constanta, Palatul de Justitie din Buzau, Vila Florica a Bratienilor de langa Pitesti, Palatul Primariei din
Craiova, etc.
Figura 6. Faleza Dunării din Galați

Sursa: https://www.taradacilor.ro/2018/05/07/cele-mai-importante-obiective-turistice-din-galati/

MUZEUL DE ISTORIE PAUL PALTANEA SAU LAPIDARIUL are expuse la interior obiectele gasite
in castrul roman Tirighina Barbosi. Am intalnit in acest muzeu unul dintre putinii ghizi dedicati pe care ii
gasesti la noi in tara, Marian Scripnic, un restaurator arheologic pasionat care ne-a povestit o serie de lucruri
interesante. I-am luat si numarul de telefon pentru discutii ulterioare si i-am cerut permisiunea sa-l afisej aici
pentru alti pasionati de istorie care vor sa afle mai multe despre acest muzeu: 0742266035. Am descoperit
povestea amforei cu ulei de masline de acum aproximativ 2000 de ani, gasita in pamant de cativa tarani si
adusa intreaga la muzeu.
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii: la capătul sud-vestic al Falezei, într-un „uluc” natural a doi
versanţi de deal, descoperim Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii, a cărui vizitare poate să vă ia ore, chiar
zile dacă vreţi să fiţi atenţi la detalii. Complexul are o grădină botanică impresionantă, cu mii de varietăţi de
plante (inclusiv exotice, în spaţii protejate), un superb acvariu cu 800 de peşti din 68 de specii diferite, un
observator astronomic (cel mai modern din ţară), o grădină senzorială şi multe altele, totul întins pe o
suprafaţă de peste 14 hectare. Programul de vizitare este 10,00 - 18,00 (miercuri, joi, vineri), respectiv,
10,00 - 20,00 (sâmbătă şi duminică), iar taxa de vizitare este modică: 6 lei persoană, copii plătind doar 1,5
lei.
Figura 7: Complexul Muzeal de Stiintele Naturii din Galați

Sursa: adevarul.ro/locale/galati/cele-mai-frumoase-locuri-judetul-galati-trebuie-neaparat-vizitate-foto-
1_55a91bedf5eaafab2caa013b/index.html

Turnul de televiziune : pe o promontoriu cu o privelişte impresionantă din partea de sud a oraşului, în

cartierul Dunărea, poate fi vizitată o capodoperă a ingineriei moderne: turnul de televiziune. Înalt de aproape
100 de metri, el domină oraşul şi oferă o vedere extraordinară a cursului Dunării şi a munţilor Dobrogei.
Construcţia a fost finalizată în 1978, iar în partea de sus (foarte sus!) există un restaurant excelent. Urcatul în
vîrful turnului se poate face doar cu liftul şi costă 5 lei de persoană, copiii cu vârsta până în 7 ani beneficiind
de gratuitate. Foarte aproape de turn (pe o rază de doar 200 de metri) se află plaja Dunărea, Sala Polivalentă,
stadionul „Dunărea” şi complexul de tenis ICMRS, precum şi mai multe supermarketuri. Trecerea Bac spre
Tulcea se află la circa 500 de metri.
Figura 8: Turnul de televiziune din Galați

Sursa: adevarul.ro/locale/galati/cele-mai-frumoase-locuri-judetul-galati-trebuie-neaparat-vizitate-foto-
1_55a91bedf5eaafab2caa013b/index.html

Pădurea Gârboavele: cu o suprafaţă de 230 de hectare, pădurea Gârboavele se află la circa opt kilometri
(spre nord) de oraşul Galaţi, aproape de intersecţia dintre DN24D şi DN26. Este arie naturală protejată, cu
multe porţiuni sălbatice şi cu faună adecvată, însă include şi obiective pentru petrecerea timpului liber:
trasee de mountainbike şi de cros, locuri de grătar şi de relaxare. La Gârboavele există şi patru complexuri
turistice, care oferă cazare, restaurante, piscine (una dintre ele deţine chiar o piscină de dimensiuni
olimpice!), terenuri de fotbal şi de tenis.
Figura 9. Complexul cel mai mare de la Gârboavele
Aici puteţi vizita Muzeul Satului moldovenesc, care cuprinde gospodăriile tradiţionale din Corod,
Măstăcani, Cavadineşti şi Cahul, de acum un secol. Biletul costă 3 lei, iar muzeul poate fi vizitat în
weekend, între orele 10,00 - 17,00. Copiii au acces gratuit. De asemenea, în pădure există o Grădină
Zoologică recent modernizată la standarde occidentale, a cărei redeschidere va avea loc în luna august.

Lacul Brateş: în imediata vecinătate a Galaţiului (practic lipit de oraş, în partea de nord) se află Brateşul,
cel mai mare lac de luncă din România, o importantă bază de pescuit şi un punct de atracţie turistică
important. Complexul cu acelaşi nume, amplasat pe malul lacului, le oferă clienţilor toate condiţiile pentru o
zi relaxantă: plajă, locuri de grătar, terenuri de volei şi de fotbal, restaurante. Intrarea costă 10 lei pentr
adulţi, 5 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 7 şi 14 ani, iar pentru micuţii de până la 7 ani este gratis.

Figura 10. Complexul lacului Brateș

Sursa: adevarul.ro/locale/galati/cele-mai-frumoase-locuri-judetul-galati-trebuie-neaparat-vizitate-foto-
1_55a91bedf5eaafab2caa013b/index.html

Pădurea Buciumeni: situată în nordul judeţului Galaţi, aproape de hotarele cu judeţele Bacău şi Vaslui,
pădurea Buciumeni este un loc mirific. Ocupă peste 800 de hectare şi este una dintre cele mai frumoase
păduri de fag din zona colinară, având exemplare seculare.
În inima codrului se află Mănăstirea Buciumeni, veche de aproape şase secole (este atestată la 1430), loc de
pelerinaj şi închinare care între 1950 şi 1990 a fost transformat de comunişti în ferma zootehnică a unei
tabere de copii. În apropiere se află câteva crame şi podgorii renumite (în localitatea Nicoreşti), dar şi un sit
arheologic cu mărturii datând din neolitic (Poiana).
Siretul se află la doar cinci kilometri (peisajul este superb), iar drumul european E585 (Tişiţa-Tecuci) la
numai 15 kilometri.
Figura 11. Pădurea Buciumeni

Sursa: adevarul.ro/locale/galati/cele-mai-frumoase-locuri-judetul-galati-trebuie-neaparat-vizitate-foto-
1_55a91bedf5eaafab2caa013b/index.html

Castrul Roman: aflat la numai un kilometru de Galaţi (la DN 25 Galaţi-Tecuci) situl arheologic Barboşi-
Tirighina este un monument istoric cu valoare naţională şi internaţională. Săpăturile efectuate în anii 1959-
1962 au scos la lumină castrul roman, construit pe locul unde se găsea la început o cetăţuie dacică, întărită
cu un val de pământ. Complexul arheologic se întinde pe aproximativ 10 hectare şi cuprinde două necropole
romane, trei depozite de amfore (vase mari în care în antichitate se păstrau şi se transportau vinul,
untdelemnul, grânele), aşezarea civilă din şesul Siretului şi primul mormânt al unui daco-roman creştinat,
Innocens.

Muzeul de Istorie: la Muzeul de Istorie de pe strada Domnească, numărul 25, pot fi vizitate expoziţiile
„Secvenţe arheologice gălăţene” şi „Memoria Aviaţiei Române”. În prima expoziţie, publicul poate admira
fotografii şi poate afla informaţii despre două dintre cele mai importante situri arheologice din judeţul
Galaţi, Tirighina-Bărboşi şi Negrileşti Preţul unui bilet de intrare pentru adulţi este 4 lei, iar pentru copii,
elevi şi studenţi este 1 leu.

Muzeul Istoriei şi Spiritualităţii Creştine la Dunărea de Jos: Înfiinţat în urmă cu doar un an, muzeul a
devenit deja un reper. Adăposteşte mii de exponate, printre care sute de cărţi şi de icoane vechi de peste un
sfert de mileniu. Muzeul include şi mărturii ale civilizaţiilor străvechi (de acum două milenii), dar şi secţiuni
de istorie modernă, cum ar fi un memorial al durerii însumând dovezi ale persecuţiilor îndurate de preoţi în
închisorile comuniste.
Figura 12. Muzeul Istoriei şi Spiritualităţii Creştine la Dunărea de Jos

Sursa: adevarul.ro/locale/galati/cele-mai-frumoase-locuri-judetul-galati-trebuie-neaparat-vizitate-foto-
1_55a91bedf5eaafab2caa013b/index.html

Brăila

Județul Brăila este un important centru turistic și balneoterapeutic, oferind turiștilor multe posibilități de a
vedea locuri pitorești specifice câmpiei cât și Luncii Dunării. Situată în zona inundabilă a Dunării, Insula
Mică a Brăilei este o rezervație zoologica și botanică. În această zonă condițiile geografice determină
coexistenta a trei tipuri de floră, caracteristice stepei, pădurii și de mlaștină.Astfel, pe bancurile înalte de
nisip din jurul zonei inundabile, se găsesc păduri de salcii și plantații de plopi hibrizi euro-americani. În
zonele inundabile se găsește o floră acvatică luxuriantă care asigură, în special pentru păsări, locuri ideale
pentru cuibărit. Fauna constă în specii migratoare acvatice - majoritatea lor fiind protejate international de
lege. De asemenea se mai intalnesc specii caracteristice pădurii, stepei și mlastinei.Pentru a proteja această
fauna, de importanță internațională, pescuitul și vânătoarea sunt supravegheate de lege.

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (la doar câțiva km de Mun. Brăila)
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este o zonă umedă de importanţă internaţională, iar pe o suprafaţă de
205 km2, conservă ultimele complexe de ecosisteme acvatice, terestre şi mixte în regim liber de inundaţie,
rămase în urma îndiguirii bălţilor Brăilei şi Ialomiţei.
În urma studiilor efectuate în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, au fost identificate 216 specii de plante
superioare, atât specii lemnoase, cât şi plante ierboase.
În această zonă umedă o importanţă deosebită o are pădurea. Ea are capacitatea de a regla echilibrul dinamic
şi ecologic, devenind un factor de stabilitate pentru întregul complex de ecosisteme acvatice şi terestre.
Vegetaţia lemnoasă este reprezentată de plopişuri de plop negru, amestecuri de plop alb şi negru şi zăvoaie
de plopi indigeni şi sălcii, iar vegetaţia acvatică cuprinde 32 de specii de plante, cel mai des întânite fiind
algele verzi, albastre şi alegele silicioase.
În urma îndiguirii şi desecării Bălţii Brăilei, Balta Mică a Brăilei este singura zonă în regim liber de
inundaţie de pe cursul Dunării, ceea ce a dus la formarea celui mai important refugiu ornitologic din
România de pe Dunăre.

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei se mândreşte cu un număr de 206 specii de păsări, ceea ce reprezintă
53% din avifauna României.
Cele 11 specii de mamifere identificate în parc sunt protejate prin legislaţia naţională, dar şi prin Directiva
Habitate, şi putem enumera: vidra şi bizamul, mistreţul, căpriorul, pisica sălbatică, câinele enot, iepurele de
câmp, vulpea, nevăstuica, dihorul, bursucul. Din parc nu lipsesc nici amfibienii şi reptilele reprezentate
de:şarpele de casă, şarpele de apă, ţestoasa de apă, broasca de lac mică, broasca de lac mare, broasca roşie de
pădure, broasca săpătoare, buhaiuş de baltă cu burtă roşie, broasca râioasă brună şi tritonul cu creastă.
Ihtiofauna cuprinde 60 de specii de peşti, dintre 12 sunt specii strict protejate: scrumbia de Dunăre, avatul,
zvârluga, porcuşorul de nisip, sabiţa, răspărul.
În interiorul parcului este interzisă vânătoarea, pescuitul este permis doar populaţiilor locale.
LOCALIZARE
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, având o suprafață de 24555 ha, inclusiv brațele Dunării și zonele dig-
mal, este situat în lunca inundabilă a Dunării, între Câmpia Brăilei și Insula Mare a Brăilei, fiind delimitate
astfel:
N: Extremitatea din aval al Insulei Fundu Mare, Km 175 pe Dunăre în dreptul Municipiului Brăila
S: Extremitatea Ostrovului Constantin, km 237 pe Dunăre lângă podul Giurgeni Vadu-Oii
V: Digul care protejează Câmpia Bărăganului între municipiul Brăila și Podul Giurgeni Vadu-Oii
E: Digul care protejează Insula Mare a Brăilei, continuându-se pe digul dobrogean de la podul Giurgeni
Vadu-Oii până la locul unde se desparte brațul Măcin din brațul Vâlciu
CĂI DE ACCES ÎN PARC
Singurul mod de a ajunge în Parcul Natural Balta Mica a Brailei este traversarea brațelor Dunării cu
ambarcațiuni mici sau cu bacul, având puncte de plecare localitățile din jurul Bălții Mici a Brăilei.

Balta Mică are două porți principale de acces: mun. Brăila la nord și drumul european E60 de la ambele
capete ale Podului Giurgeni Vadu Oii

Accesul în localitățile învecinate parcului se face pe drumuri județene și comunale, iar punctul principal de
plecare este orașul Brăila, după cum urmează: Brăila-Marasu, pe DJ212A, 56 km; Brăila-Stăncuța, pe DJ
212, 52 km; Brăila-Chiscani, 10 km; Brăila Gropeni, 23 km.
Biserica Greacă "Buna Vestire" din Brăila a fost ridicată în anul 1863 și a avut permisiunea domnitorului
Alexandru Ioan Cuza pentru înfiintarea ei.

Biserica este renumită prin deținerea unui izvor natural, cu proprietăți vindecătoare de ziua Izvorului
Tămăduirii, acesta închizându-se într-o fântână, deasupra lui fiind construit Sfântul Altar. Izvorul se găsește
la o adancime de 15 metri și este vindecător doar de ziua Izvorului Tămăduirii, când agheasma țâsnește și
suprafața apei fântânii ajunge la doi metri. Numai în această zi preoții deschid fântâna și mulți bolnavi vin
din toată țara să primească agheasmă având nădejdea și credința că se vor vindeca.
Avram Ioannidis din Prusa a fost arhitectul bisericii, proiectând-o în formă de cruce înscrisă, cu o clopotniță
înaltă pe fațada bisericii.
Materialele de construcție au fost aduse din străinătate iar lucrările au fost făcute de mai multi meșteri
italieni. În arhitectura bisericii domină elemente antice elene, gotice și renascentiste, combinate cu stilul
neoclasic.
Figura 13. Biserica Greacă ”Buna Vestire”

Sursa: http://orasulbraila.weebly.com/obiective-turistice.html

Mănăstirea Lacu Sărat este situată în statiunea Lacu Sărat și este cea mai nouă mănăstire din județul
Brăila.În anul 1996 Înaltpreasfințitul Casian al Dunării de Jos a sfințit locul și a pus piatra de temelie a
bisericii noii mănăstiri iar în 1999 biserica a fost sfințită. Pentru înălţarea sfintei mănăstiri de la Lacu Sărat,
Sfânta Episcopie a Dunării de Jos, în frunte cu chiriarhul ei, secondat de slujitorii de la Centrul Eparhial şi
de la Protoieria Brăila, s-a bucurat de sprijinul ctitorilor şi donatorilor brăileni, încurajaţi şi ajutaţi de
Primăria municipiului. Numele şi faptele lor sunt încrustate în zidurile sfântului lăcaş şi scrise de Domnul,
pentru veşnicie, în „cartea vieţii“.Rânduite fiind toate, în ziua de prăznuire a Sfântului Pantelimon,
ocrotitorul Mănăstirii Lacu Sărat – 27 iulie – s-a sfinţit şi a luat astfel fiinţă în mod canonic Mănăstirea „Sf.
Pantelimon“, mănăstire de maici, în staţiunea mai sus menționată.
La înălţătorul eveniment duhovnicesc, spiritual, filantropic, cultural şi românesc au înălţat rugăciuni,
împreună cu ierarhii şi preoţii slujitori, autorităţile civile şi militare, cadre medicale din oraşul şi judeţul
Brăila, în mijlocul unei impresionante mulţimi de credincioşi şi pelerini.
Biserica mănăstirii este realizată din lemn, în stil maramureșean, cu o turlă- clopotniță, care se ridică pana la
înălțimea de 24 metri. În interior, biserica este decorată cu icoane pictate. În custodia mănăstirii se afla noua
icoane datând din secolul al XIX-lea.Mănăstirea este astazi o oază de rugaciune și de reculegere
duhovnicească pentru monahii, dar și liman sufletesc pentru bolnavii aflați la tratament în stațiune. În
apropierea bisericii se afla un corp de chilii, care are rol de centru social și filantropic.
Figura 14. Mănăstirea Lacul Sărat din Brăila

Foto: Cornel Crătineanu

Sursa: http://orasulbraila.weebly.com/obiective-turistice.html

Stațiunea Lacu Sărat este situată în zona de câmpie din nord-estul Bărăganului, la numai 5 kilometri
distantă de Municipiul Brăila.
Principalii factori naturali de cură ai stațiunii Lacu Sărat sunt: apa lacului sulfatată, clorurată, sodică,
magneziană cu o mineralizare de 83,955 mg/l și nămolul sapropelic (conținând 41% substanțe minerale și 39
% substanțe organice), bogat în hidrogen sulfurat - utilizat pentru tratarea unei game însemnate de afecțiuni
reumatismale.
In baza de tratament a hotelului Perla sunt puse la dispozitia pacienților proceduri pentru urmatoarele grupe
de afecțiuni :
  afecțiuni reumatismale degenerative – spondiloza cervicală, dorsală și lombară, artroze și
poliartroze ;
 afecțiuni reumatismale inflamatorii;
 afecțiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrită) ;
 afecțiuni postraumatice – redori articulare posttraumatice, recuperare după imobilizări în aparat
gipsat, recuperări după operatii pe muschi, articulații și oase, entorse și luxații ;
 afecțiuni dermatologice – unele forme de psoriazis, ichtioze, cheratodermii, neurodermite ;
 afecțiuni neurologice periferice ;
 afecțiuni ginecologice – insuficiență ovariană, cervicite cronice ;
 afecțiuni endocrine (hipotiroidie benignă, hipoovarita puberală);
 afecțiuni ale aparatului locomotor (reumatismale degenerative, inflamatorii, posttraumatice după
fracturi, entorse, luxații) ;
Boli asociate: afecțiuni dermatologice, boli endocrine și de nutriție, boli profesionale de uzură (munci grele
în mediu toxic, trepidații, muncă de noapte, frig și umiditate prelungită).

Proceduri:
băi calde cu apă sulfuroasă la cadă;
împachetări calde cu nămol;
băi galvanice, termoterapie, aerosoli ;
electroterapie: curenți de joasă, medie și înaltă frecvență, unde scurte,ultrasunet;
laserterapie;
proceduri cu câmpuri magnetice de joasa frecvență;
masaj terapeutic, gimnastică medicală.

Figura 14. Stațiunea Lacul Sărat

Sursa: http://orasulbraila.weebly.com/obiective-turistice.html
Grădina Mare.

Principalele puncte de atracţie ale Grădinii publice sunt: Casa Memorială Panait Istrati, Chioşcul
Muzicii şi Castelul de Apă.
În Grădina Publica a Brăilei, are loc tradiționalul festival al florilor. Consiliul Județean Brăila organizează
anual "Festivalul Florilor de Toamna".

Casa Memorială Panait Istrati a fost amenajată în fosta locuinţă a grădinarului, aici vizitatorii pot vedea
masa şi intrumentele de lucru, biblioteca şi unele din obiectele ce i-au aparţinut scriitorului brăilean.
Chioşcul Muzicii aparţine arhitecturii urbane moderne, îmbinând organic structura metalică, ornată în stil
Art Nouveau, ce susţine cupola, în mijlocul căreia tronează lira.
Castelul de Apă a fost ridicat între anii 1912 şi 1913, ca o construcţie modernă formată din centuri şi
contraforţi, ce îmbracă la exterior rezervorul cilindric de 2000 mc. În anul 1982 , construcţia a primit
destinaţia de spaţiu pentru alimentaţia publică. Cu această ocazie s-a demontat cupola originală şi stâlpii
interiori de susţinere ai rezervorului, s-au ridicat două turnuri cilindrice amplasate simetric, dotate cu scări
exterioare şi ascensoare.
Figura 15. Grădina Mare din Brăila

Sursa: http://orasulbraila.weebly.com/obiective-turistice.html
FALEZA DUNĂRII
Pe faleză pot fi văzute câteva piese de artă monumentală. Mai întâi grupul statuar Pescarii ( 1967) de Doru
Popovici, din piatră buceardată, 325x 250×600 cm reprezentând „un grup de trei pescari, încordați, ca o forță
unică, în gestul comun de ridicare din ape a năvodului plin” ( Ana Maria Hartuche). Alte câteva monumente
au fost realizate în cadrul Taberei de sculptură „Donaris” 1981: Interfețe de Alexe Calinescu-Arghira, Icar
de Alexandru Ioan Bujor, Valurile Dunării de Aurel Cucu, Oglinda Soarelui de Mihail Tudor, Curcubeu de
Virgil Mihăescu, Sirena de Rodica Stanca Pamfil, Veghe de Dumitru Pasima, Sub imperiul iminenței de
Adrian Popovici, Stavila de Florența Tănăsescu și Păsari de foc de George Apostu, în care „cele doua
fragmente masive de roca sunt în primul rând semne ale victoriei desprinderii de sol - sensul zborului, al
înălțării” ( Ana Maria Hartuche ).

Figura 16. Faleza Dunării din Brăila

Sursa: http://orasulbraila.weebly.com/obiective-turistice.html

Teatrul "Maria Filotti" din Brăila este o instituţie de prestigiu a teatrului românesc, având o tradiţie de
150 de ani, dintre care 50 de ani de activitate permanentă. Clădirea teatrului a fost construită în jurul anului
1850 şi este azi un monument de arhitectură, aflat pe lista clădirilor care fac parte din patrimoniul cultural
naţional.

Prima referire oficială despre o manifestare teatrală la Brăila, o consemnează ziarul local „Mercur” în 1840.
Urmează o perioadă bogată în reprezentaţii teatrale susţinute de trupele de teatru ale lui Costache Halepliu,
Mihail Pascaly, Fani Tardini, Costache si Iorgu Caragiale, Theodor Theodorini, Alexandru Davilla,
Aristizza Romanescu, Matei Millo, Constantin Tănase.

Pe tot parcursul secolului XIX, personalităţi de prestigiu ale artei europene au oferit reprezentaţii publicului
brăilean: Adelina Patti, Bianca Bianchini, Sarah Bernhardt, Ernesto Rossi, Şaliapin, George Enescu.

Construit în jurul anului 1850, Hotelul Rally reunea teatru, hotel, club, restaurant, cinematograf, arenă de
vară, cofetărie. Teatrul Rally, inaugurat la 11 decembrie 1895, a găzduit prestigioase trupe din ţară şi din
străinătate. Aici au debutat Hariclea Darclée în 1881 şi Maria Filotti în 1905. Teatrul Rally va fi cedat de
proprietarul său - Dumitru Ionescu, fost primar al Brăilei – Primăriei oraşului prin testamentul datat
noiembrie 1910, care încheie cu următoarele cuvinte: „Celor ce se vor folosi de ajutorul ce le las prin acest
legat, le recomand din inimă iubire de dreptate şi adevăr şi mai presus aplicaţiunea la muncă neîntreruptă şi
cinstită, că numai în aceasta eu am găsit mai multă mulţumire în viaţa mea. Milă către cei nenorociţi şi
suferinzi şi dragoste desăvârşită către religie şi neam.”
În acest locaş, la 15 aprilie 1949, se înfiinţează Teatrul de Stat Brăila – Galaţi. Primul spectacol prezentat
publicului a fost "La Ilie Bun şi Vesel" de Ion Dămian, regia Victor Bumbeşti. Din 1954 teatrul ia
denumirea de Teatrul de Stat Brăila, iar în 1969 teatrul primeşte numele actriţei Maria Filotti.

Cu o istorie bogată şi impresionantă, Teatrul Maria Filotti este astăzi un teatru de repertoriu, cu o trupă de 26
actori, 2 regizori, 1 scenograf. Repertoriul variat, alcătuit din piese ale dramaturgiei naţionale, precum şi din
repertoriul universal, pus în valoare de regizori valoroşi precum: Cătălina Buzoianu, Alexa Visarion,
Constantin Codrescu, Mircea Daneliuc, Dominic Dembinski, Victor Ioan Frunză au contribuit ca teatrul
brăilean să fie azi una dintre cele mai importante scene ale ţării. Domniilor lor se alătură tinerii creatori care
au găsit în teatrul din Brăila spaţiul ideal pentru „înscenarea” temelor dramaturgiei contemporane - Radu
Afrim, Radu Apostol, Sorin Militaru, Szabó Istvan, Radu Nichifor, Ilinca Stihi, Iris Spiridon, Alexandru
Lustig.
Figura 17. Teatrul Maria Filotti din Brăila

Sursa: http://orasulbraila.weebly.com/obiective-turistice.html

Muzeul Brăilei a fost înființat în 1881, prin decretul regelui Carol I. Între 1955 – 1958 a funcționat în fostul
Han Ceapâru, apoi a fost reorganizat, începând cu 1959, în actualul sediu. În 1968 s-a reorganizat expoziția
permanentă a muzeului pe structura a două secții: de istorie și de artă.Aceasta a fost reamenajată în anul
1985, pentru a ilustra istoria județului în context național. Muzeul ocupă o clădire – monument arhitectonic,
construită în 1870, având destinații diverse de-a lungul timpului (restaurant-hotel, alte utilități publice).
Imobilul a fost grav afectat de cutremurul din mai 1990 și a fost restaurat. Secția de arheologie expune
colecțiile sale pe situri, modalitate ce oferă două avantaje: pe de o parte vizitatorul are în față toate vestigiile
unei comunități și își poate face o imagine completă despre ocupațiile și modul de viață al acesteia; pe de
altă parte, procesul de evoluție devine tot mai evident, întrucât se pot observa schimbările din toate
domeniile, de la artefacte la viața spirituală.
Se remarcă siturile de la Brăilița, Lișcoteanca, Grădiștea, Însurăței, Siliștea, unde evoluția istorică poate fi
urmărită pe parcursul mai multor milenii. Pot fi admirate vase și reprezentări figurative din neolitic, piese de
podoabă și prestigiu din epoca bronzului, inventarul mormântului de la Găvani, atelierul unui bijutier de la
Grădiștea, vase de sticlă romane. Structura colecțiilor din Secția de istorie se prezintă astfel: carte veche și
rară, românească și străină; manuscrise și documente, românești și străine; numismatică românească și
străină (inele sigilare, matrici sigilare, monede și bancnote, medalii și plachete); decorații românești și
străine (ordine și medalii); istorie militară (uniforme, arme albe și de foc): metrologie; orologerie; aparate de
înregistrare și redare a sunetului; fotografii de epocă și clișee pe sticlă.
Figura 18 Muzeul Brăilei

Sursa: http://orasulbraila.weebly.com/obiective-turistice.html

CASA MEMORIALĂ “D.P. PERPESSICIUS”

Imobilul este înscris în Lista Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice, la cap. „C.
Clădiri Memoriale”.
Vechea casă a familiei Ştefan şi Ecaterina Panaitescu a fost construită în jurul anului 1880. Aici s-a născut
(la 21 octombrie 1891) şi a locuit, până la vârsta de 19 de ani, (toamna lui 1910, când devine student la
Facultatea de filologie modernă a Universităţii din Bucureşti) Dumitru S. Panaitescu, cel care îşi va adăuga
ulterior pseudonimul Perpessicius. D. Panaitescu Perpessicius va mai locui în casa părintească în intervalul 1
septembrie 1920 – vara lui 1921, perioadă în care a ocupat catedra de Limba română şi Limba franceză la
Şcoala Normală din Brăila. Revenirile lui Perpessicius la Brăila sunt destul de puţine, ultima în 1945. În casa
părintească va continua să locuiască, până la trecerea în nefiinţă, mama sa, Ecaterina Panaitescu. În 1971,
după moartea lui Perpessicius, pe faţada imobilului din strada Cetăţii 58, a fost amplasată o placă
comemorativă. La puţin timp, casa a fost demolată. A fost recuperată doar placa comemorativă. Greşeala a
fost îndreptată rapid, imobilul fiind reconstruit, însă cu materiale moderne. Din 1977, clădirii i se atribuie
funcţiunea de muzeu. Între 1993-1996, se reconstruieşte corpul de clădire anexă, cu destinaţie depozite.

În acest spaţiu, în 28 octombrie 1977, urmare a unei donaţii din partea fiului, Dumitru D. Panaitescu, donaţie
constând în cărţi (în număr de 791), documente şi mobilier s-a deschis, în cadrul Muzeului Brăilei,
«Expoziţia permanentă cu caracter memorial „Dumitru Panaitescu Perpessicius”». Expoziţia a fost
organizată în două săli: una foto-documentară, cea de-a doua, o reconstituire a camerei de lucru a lui
Perpessicius. Anul 1982 a însemnat achiziţionarea unei mari părţi din biblioteca perpessiciană (7000 cărţi),
la care s-au adăugat colecţii de ziare şi reviste şi alte câteva piese de mobilier. Casa este închisă după 1990,
necesitând reparaţii. Cu această ocazie se reface corpul din curte (conceput pentru depozite şi sală de relaţii
cu publicul) şi chioşcul. În curte este amplasat bustul în marmură al lui Perpessicius, operă a sculptorului
brăilean Nicăpetre. Odată cu inaugurarea, în 1994, a noului corp de clădire, a fost redeschisă expoziţia de
bază “Dumitru Panaitescu Perpessicius”. S-a gândit o reorganizare a materialului iconografic în sălile
existente şi a fost oferită publicului o a treia sală, în care sunt expuse o parte din manuscrisele lui
Perpessicius.

Personalităţi care au vizitat muzeul: Regele Mihai şi Regina Ana, P. S. Cassian, sculptorul Nicăpetre, acad.
Eugen Simion, scriitorul Marin Sorescu.
Figura 19. Casa memorială ”D.P. PERPESSICIUS” din Brăila

Sursa: http://orasulbraila.weebly.com/obiective-turistice.html
Concluzii

La nivelul întregii lucrări în care mi-am propus atat o evaluare a potentialului turistic al zonei Galati-Braila
cat si abordarea unor modalitati de valorificare a acestui potential, se impun cateva concluzii :

- Referitor la potentialul turistic natural se poate spune ca zona este inzestrata din plin cu resurse turistice,
unele cu valoare unita in tara;

Nu lipsesc din aceasta zona nici resursele turistice precum cele climatice, cele ale apelor prin izvoarele
minerale, cele ale vegetatiei si faunei prin asociatiile vegetale care alcatuiesc un bogat fond cinegetic.

Un asemenea potential turistic natural se impune a fi protejat atat printr-un cadru legislativ cat si prin
educarea populatiei din zona care sa constientizeze imensa valoare a acestor resurse turistice.

- In ceea ce priveste potentialul turistic antropic, se poate spune asa cum am aratat ca sunt rare cazurile cand
intr-o arie geografica atat de restransa s-au concentrat atatea vestigii ale tuturor epocilor cunoscute in istorie.

De mentinut ca stramosii actualilor locuitori ai acestor meleaguri au creat una dintre cele mai interesante
culturi ale bronzului carpatic;

Monumentele si ansamblurile de arhitectura de factura religioasa abunda si ele in zona.

Se impune pentru protejarea si promovarea acestor obiective o intretinere cat mai buna a lor, restaurari ale
cladirilor precum si amenajarea unor 'muzee ale satului' pentru satele cu resurse etnografice deosebite.

- In privinta valorificarii potentialului turistic din zona se poate spune ca acesta nu este valorificat in
intregime, impunandu-se masuri pentru mai buna promovare a lui prin pliante, documentare, ghiduri
turistice, trasee turistice etc. , dar si prin modernizarea infrastructurii generale si turistice a bazei tehnico-
materiale.

- Posibilitatile si directiile de valorificare a potentialului turistic sunt multiple, acest lucru realizandu-se prin
integrarea in circuitul turistic a resurselor turistice nevalorificate si prin promovarea unor noi forme de
turism.
 Webografie

http://orasulbraila.weebly.com/obiective-turistice.html
https://www.google.com/search?q=descrierea+obiectivelor+turistice+din+Braila&rlz=1C1GCEA_enRO833
RO833&biw=1378&bih=740&ei=G8s1YtDuC8Ld7_UPrdCUqA0&ved=0ahUKEwiQ6J6TldL2AhXC7
https://www.google.com/search?rlz=1C1GCEA_enRO833RO833&lei=y8k1YvyeAtX-
7_UPxYatsAY&q=Prezentare%20orasul%20galati&ved=2ahUKEwi8sPnyk9L2AhVV_7sIHUVDC2YQsK
wBKAB6BAg_EAE&biw=1378&bih=797&dpr=1
https://www.google.com/search?rlz=1C1GCEA_enRO833RO833&q=Istoria+orasului+galati&sa=X&ved=2
ahUKEwi80-C9lNL2AhWngv0HHQ2GD5QQ1QJ6BAgvEAE&biw=1378&bih=797&dpr=1
https://www.google.com/search?rlz=1C1GCEA_enRO833RO833&q=Prezentare+orasul+galati&sa=X&ved
=2ahUKEwiTgbPCktL2AhUbgf0HHVmcDzsQ1QJ6BAg3EAE&biw=1378&bih=797&dpr=1
https://www.google.com/search?q=+despre+arhitectura+orasului+galati&rlz=1C1GCEA_enRO833RO833&
ei=-sc1YtjON9KJ9u8Pr_m-2Ak&ved=0ahUKEwjYs9GVktL2AhXShP0HHa-
8D5sQ4dUDCA4&uact=5&oq=+despre+arhitectura+orasului+galati&gs_lcp=Cgdnd3Mtd2l6EAMyBQgA
EKIEOgcIABBHELADOgoIABBHELADEMkDSgQIQRgASgQIRhgAUL4FWJoYYOwaaAFwAHgAgA
FmiAHWBZIBAzcuMZgBAKABAcgBCMABAQ&sclient=gws-wiz
http://www.galati.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/turism/structurile-de-primire-turistica-cu-
functiuni-de-cazare-turistica/
https://www.google.com/url?sa=t&source=web&rct=j&url=http://www.cjgalati.ro/images/stories/formulare/
potential-
turistic.pdf&ved=2ahUKEwj0r6rT0MD2AhUOzqQKHVfXBfwQFnoECDkQAQ&usg=AOvVaw1LwgAv6
cgwSMfP-O0wkDnL