Analiza Comparativa A Politicii Turistice Din Romania Si Malta

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

MASTER ”MANAGEMENTUL AFACERILOR ÎN TURISM”
ANALIZA COMPARATIVĂ A POLITICII

TURISTICE DIN ROMÂNIA ȘI MALTA
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
STUDENT:
BUCUREȘTI
2013
CUPRINS
INTRODUCERE...............................................................................................................................4
CAPITOLUL 1
ASPECTE MONOGRAFICE...........................................................................................................7
1.1. Aşezarea geografică.................................................................................................................7
1.2. Istoria formării și consolidării statului...................................................................................14
1.3. Cadrul social și politic..............................................................................................................8
1.4. Aspecte demografice..............................................................................................................10
1.5. Resurse naturale.....................................................................................................................
1.6. Principalele ramuri economice...............................................................................................17
1.5.1. Industria..........................................................................................................................
1.5.2. Agricultura.......................................................................................................................
1.5.3. Comerțul..........................................................................................................................
1.5.4. Turismul...........................................................................................................................
1.7. Infrastructura...........................................................................................................................
1.6.1. Transport..........................................................................................................................
1.6.2. Telecomunicații................................................................................................................
1.8. Comentarii comparative.........................................................................................................21
CAPITOLUL 2
OFERTA TURISTICĂ A ROMÂNIEI ŞI A MALTEI.................................................................23
2.1.Potenţialul turistic....................................................................................................................23
2.1.1. Atracții turistice naturale................................................................................................23
2.1.2. Starea Mediului în România...........................................................................................33
2.1.3. Starea Mediului în Malta................................................................................................38
2.1.4. Atracții turistice antropice..............................................................................................40
2.1.5. Patrimoniul mondial UNESCO......................................................................................53
2.2. Analiza în structura și dinamica a bazei tehnico-materiale....................................................54
2.2.1. Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare......................................................59
2.2.2. Structuri de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie...............................................63
2.2.3. Structuri de primire turistică cu funcţiuni de tratament.................................................65
2.2.4. Structuri de primire turistică de agrement........................................................................66
2.2.5. Mijloace de transport destinate turiștilor..........................................................................70
2.3. Forța de muncă din turism......................................................................................................72
2.4. Servicii turistice în cele două țări...........................................................................................75
CAPITOLUL 3
DETERMINAREA ŞI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE
CARACTERIZEAZĂ CIRCULAȚIA TURISTICĂ ÎN PERIOADA 2007-2011 ÎN
ROMÂNIA ȘI MALTA...................................................................................................................82
3.1. Dinamica sosirilor și înnoptărilor în perioada 2007-2011......................................................82
3.2. Durata medie a sejurului turistic și indicele de utlizare a capacității în funcțiune.................89
3.3. Densitatea activității turistice.................................................................................................95
3.4. Forme de turism.....................................................................................................................96
2
CAPITOLUL 4
ORGANIZAREA TURISMULUI ȘI POLITICA TURISTICĂ ÎN ROMÂNIA ȘI
MALTA...........................................................................................................................................103
4.1. Structura organizatorică a turismului în România..........................................................103
4.2. Structura organizatorică a turismului în Malta...............................................................106
4.3. Strategia de dezvoltare turistică în România..................................................................106
4.4. Strategia de dezvoltare turistică în Malta.......................................................................112
4.5. Brandul de țară al României...........................................................................................113
4.6. Brandul de țară al Maltei................................................................................................118
4.7. Comentarii comparative.................................................................................................121
.
CAPITOLUL 5
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN ROMÂNIA ȘI MALTA.............123
5.1. Analiza SWOT...............................................................................................................123
5.2. Propuneri de dezvoltare a turismului în România..........................................................128
5.3. Propuneri de dezvoltare a turismului în Malta...............................................................131
5.4. Comentarii comparative.................................................................................................136
CONCLUZII...................................................................................................................................137
ANEXE............................................................................................................................................144
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................166
INTRODUCERE
3
Turismul reprezintă ansamblul relaţiilor şi fenomenelor ce rezultă din deplasarea şi sejurul
persoanelor în afara locului de reşedinţă, atât timp cât sejurul şi deplasarea nu sunt motivate de o
stabilire permanentă sau o activitate lucrativă oarecare.
Turismul reprezintă in ziua de astăzi, prin rolul și conţinutul său un domeniu distinct de
activitate, o componentă de primă importanţă a vieţii economice şi sociale pentru un număr mare de
ţări din întreaga lume. Fiind receptiv la schimbările civilizaţiei contemporane, turismul evoluează
sub impactul acestora, dinamica sa integrându-se procesului general de dezvoltare.
România prin diversitatea elementelor cadrului natural și prin numeroasele dovezi ale unei
culturi și istorii milenare, dar și prin construcțiile dobândite de-a lungul anilor, dispune de un bogat
potențial turistic valorificat într-o oarecare măsură.
Malta reprezintă rezultatul suprapunerii a numeroase civilizaţii, de-a lungul unei istorii
vechi de mii de ani, cu un important potențial turistic natural și antropic, turismul şi serviciile fiind,
sectoarele de importanţă economică, aflate în continuă dezvoltare.
În lucrarea de faţă mi-am propus să analizez situaţia politicii de promovare și dezvoltare a
turismului din România și Malta, ce constă în identificarea strategiilor de dezvoltare și promovare a
turismului pentru ambele țări pentru că acestea reprezintă cheia succesului unui turism durabil,
responsabil și de calitate, dar și profitabil în același timp. Totodată, lucrarea își propune să prezinte
preferinţele turiştilor în alegerea destinației turistice prin formele de turism practicate de către
ambele țări, punând accent pe produsele turistice care pot conferi României un avantaj competitiv
față de Malta.
Am ales tema unei analize comparative a politicii turistice din România precum și din
Malta, pentru că prezintă elemente distincte ale activităţii, ale infrastructurii şi al potenţialului
turistic total diferit, dar și pentru că acest mic stat-insulă, mi-a captat atenţia prin potenţialul turistic
puternic valorificat și promovat ca atare, având în vedere că are o suprafață aproximativ egală cu cea
a Bucureștiului - capitala României, iar în cazul de față, deși România deține un imens potențial
turistic, acesteia nu i se acordă nicio importanță, fiind puțin valorificată, cum de altfel, numărul
turiștilor străini care ajung în Malta este aproximativ egal cu cel al României, fiind o problemă
pentru țara noastră. Reputaţia României pe plan european nu este la fel de bună precum cea a Maltei.
În consecință, prin implicarea și depunerea unor eforturi ale Guvernului, turismul în România ar
putea avea o șansă mare de dezvoltare, deoarece așa cum am menționat și mai sus, aceasta dispune
de bogate și variate resurse naturale și antropice, iar valorificarea lor eficientă și în interesul
4
economiei naționale ar reprezenta o șansă mare de dezvoltare a României. Dacă i se va acorda mai
multă importanță în vederea valorificării acesteia, România peste câțiva ani poate deveni o destinație
turistică din ce în ce mai caută de pretutindeni. Cu cât aceste resurse sunt mai variate, mai complexe
și mai nealterate, cu atât valoarea turistică a zonei este mai mare, gradul de atractivitate al zonei mai
mare, ducând astfel la satisfacerea unor foarte variate motivații turistice. De remarcat este și faptul
că bugetul alocat turismului în Romania este sub nivelul bugetului alocat în Malta, având în vedere
diferența de suprafață a acestor țări.
Un alt motiv care m-a determinat să aleg această temă l-a constituit dorinţa de a cerceta şi
de a oferi informaţii inedite și de actualitate despre aceasta mică insulă de miere, ce reprezintă mai
exact un mic punct pe harta Europei, cât și de a evidenția situația actuală a turismului în România, în
comparație cu Malta. Prin urmare, menționez că majoritatea datelor prezentate în aceasta lucrare
despre Malta au surse de internet, deoarece nu s-au putut găsi suficiente date din lucrări, publicații,
articole etc, în vederea întocmirii unei lucrări căt mai elaborate.
Lucrarea va fi structurată pe cinci capitole, iar fiecare capitol va cuprinde subcapitole,
fiecare urmărind obiectivele propuse, menite să realizeze materialul într-o ordine logică și coerentă,
coordonând spre concluzii și bibliografii.
În primul capitol se va avea în vedere prezentarea generală a celor două țări, în care vor fi
cuprinse și comparate informaţii privind aşezarea geografică, căile de acces, istoria bogată a celor
doua țări, precum şi evoluţia socio-economică din ultima perioadă.
Al doilea capitol va prezenta particularităţile ofertei turistice a celor două țări, unde vor fi
expuse principalele atracţii turistice, evoluţia bazei tehnico-materiale, forţa de muncă din turism,
precum și serviciile turistice oferite de către ambele țări.
În capitolul trei se va avea în vedere evoluţia circulaţiei turistice în ambele țări, și anume,
dinamica sosirilor de turişti și a numărului de înnoptări, densitatea circulaţiei turistice și principalele
forme de turism practicate în România și Malta.
În cel de-al patrulea capitol vor fi prezentate structurile de organizare a turismului în cele
două țări, se vor evidenția strategiile de dezvoltare şi promovare a turismului propuse în cele două
țări.
În ultimul capitol se va prezenta o analiza SWOT ce va cuprinde punctele tari și slabe, dar
și oportunitățile și amenințările turismului din România și Malta, vor fi abordate propuneri de
dezvoltare a turismului în vederea valorificarii potenţialului turistic de care dispun, cât şi propuneri
personale privind posibilităţile de creştere a gradului de atractivitate ca destinaţie turistică.
Pentru ca măsurile ce trebuiesc luate pentru viitorul turismului românesc cât și al celui
5
maltez sa devină benefice, îmi doresc prin aceasta lucrare să-mi aduc contribuția la dezvoltarea și
relansarea turismului atât în România cât și în Malta.
CAPITOLUL 1
ASPECTE MONOGRAFICE
Capitolul 1 al acestei lucrări constă în prezentarea Aspectelor monografice a României si

Republicii Malta, o analiza comparativă structurată în 7 subcapitole, în care sunt tratate informații
privind așezarea geografică, cadrul social si politic, aspectele demografice, istoria formării și
consolidării statului, principalele ramuri economice, infrastructura, cât și relatarea unor comentarii
comparative a celor două țări prezentate.
6
1.1. Aşezarea geografică
România este situată în sud-estul Europei Centrale, în emisfera nordică, între 43º şi 48º
latitudine nordică şi 20 º şi 29º longitudine estică, la o distanţă faţă de extremităţile continentului, ce
variază între 1.050 km şi 2.800 km.
România se învecinează la nord cu Ucraina, la nord-est cu Republica Moldova (formată în
totalitate de Prut), la sud-est cu Marea Neagră, la sud cu Bulgaria (o mare parte fiind frontieră
acvatică, cu Dunărea), la sud-vest cu Serbia, iar la nord-vest cu Ungaria. Lungimea graniţelor sale
este de 3.150 km, din care 1.876 km au devenit, în 2007, graniţe ale Uniunii Europene. Suprafaţa
țării este de 238.391 km², la care se adaugă 23.700 km² din platforma Mării.
Republica Malta este o ţară insulară situată în Europa de Sud, în emisfera nordică între 35°
latitudine nordica și 14° longitudine estică. Întreaga ţară insulară este 316 km² ca suprafaţă. Malta
este un podiș calcaros scund, cu înălțimea maximă de 417 m în Insula Gozo. Țărmul are o lungime
totală de 196,86 km², fără cei 56 km² ai insulei Gozo. Malta reprezintă un mic arhipelag în centrul
Mării Mediterane, fiind situată la circa 93 de km sud de Sicilia, Italia și la 288 de km nord de
Tunisia, alcătuită din șase insule:
 Malta, care este cea mai mare ca suprafață (246 km²);

 Gozo (67 km²);
 Comino (3,5 km²),
 Cominotto, Filfla și St. Paul, acestea fiind nelocuite și nelocuibile.
1.2. Căile de acces
Accesul în România se face prin numeroasele căi de acces - terestre, navale și aeriene.
Rețeaua rutieră asigură accesul în majoritatea localităților țării, densitatea rețelei fiind de
0,64 km/km²; lungimea rețelei este de 73.435 km (exclusiv stradală), din care 16.552 km (20,1%)
drumuri naţionale, 35.221 km (42,8%) drumuri judeţene şi 30.613 km (37,1%), drumuri comunale.
Căile de acces în România sunt: Berlin, Varșovia, Budapesta - Pețea E81; Viena, Praga, Budapesta -
Borș E60 sau Nădlac E64 sau Vărsând E671; Trieste, Belgrad – Moravița E70 sau Porțile de Fier
E70; Atena, Tirana, Sofia - Giurgiu E85; Istanbul, Sofia - Vama Veche E87; Moscova, Kiev,
Chișinău - Albiță E580; Varșovia, Kiev1.
1 http://www.mt.ro/domenii/transporturi/geostrategie.html
7
Sistemul de aeroporturi din România, este format din 17 aeroporturi, din care 4 sunt
deschise traficului intern și internațional de călători și mărfuri, iar 13 sunt cu specific deosebit și de
interes local. Principalele Aeroporturi ale României sunt: Aeroportul Internaţional Henri Coandă
(Otopeni) – este aeroportul principal al României prin care se desfășoară 75% din traficul
internațional de călători și marfă, aflat la 10 km de Bucureşti, şi Aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa)
din Bucureşti. Pe lângă acestea, funcţionează aeroporturi situate în periferiile oraşelor Constanţa,
Timişoara, Arad, Cluj-Napoca, Sibiu, Suceava, Bacău, Baia Mare, Caransebeş, Craiova, Iaşi,
Oradea, Satu Mare, Târgu Mureş, Tulcea. Curse regulate și de tip charter operează compania aeriană
din Romănia (Tarom), precum și companii străine cu filiale la București (Deltă, Air France,
Lufthansa, Alitalia, Swissair etc.) ce leagă Bucureștiul de cele mai mari aeroporturi din lume2.
Infrastructura feroviară acoperă, întreg teritoriul țării, cu o densitate a liniilor de exploatare
de 46,1 km/1000 km², asigurând legătura cu toate rețelele feroviare ale țărilor vecine. Lungimea
rețelei este de 10.981 km din care 2.965 km (27,0 %) linie dublă, 3.942 km (35,9 %) linie
electrificată. Trenuri rapide internaționale fac legătură între București și principalele capitale din
centrul Europei, precum și între litoralul Mării Negre și orașele mari ale țării. România este membră
a Sistemului internațional de tarife pe calea ferată (RIT) și Inter Rail3.
Rețeaua de căi navigabile se situează în întregime în partea de sud și sud-est a României cu
o densitate de 6,5 km/1000 km²; lungimea rețelei este de 1.779 km din care 1.075 km Dunărea
navigabilă internațională, 524 km brațele navigabile ale Dunării și 91 km căi navigabile artificiale
(canalele Dunăre-Marea Neagră și Poarta Alba-Năvodari); în rețeaua de căi navigabile interioare și
Marea Neagră sunt integrate 35 porturi, din care 3 porturi maritime, 6 porturi fluvio-maritime și 26
porturi fluviale (sursa MTI). Principale porturi ale României sunt porturile la Marea Neagră -
Constanţa (cel mai mare port românesc – aici fac escala vapoarele), Mangalia, Midia-Năvodari şi
Sulina; porturile la Dunăre - Moldova Nouă, Orşova, Drobeta - Turnu Severin, Calafat, Corabia,
Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Cernavodă, Hârşova, Măcin, Brăila, Galaţi,
Tulcea; porturile pe Canalul Dunăre - Marea Neagră: Cernavodă, Medgidia, Basarabi, Agigea-
Constanţa Sud4.
Sistemul de transport terestru al Maltei este foarte restrâns, cel public este format din
câteva autobuze și taxiuri, iar traficul se desfășoară pe partea stângă ca în Marea Britanie. Între 1883
şi 1931, Malta a avut o linie de cale ferată, nefuncționabilă în prezent, care lega capitala Valletta de
2 http://www.politiaromana.ro/DPT/importanta.htmv
3 http://www.turism.ro/romania_in_date.php
4 http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rea
8
orașul Mdina. În prezent, există 2.254 km de șosele, locul 171 în lume, din care 1.972 km asfaltate și
282 km neasfaltate. Permisul de conducere auto emis în Romania este recunoscut în Malta5.
Malta are cinci porturi, dintre care trei naturale (Portul Mare - Grand Harbour din Valletta;
Portul Marsamxett, în imediata apropiere și Portul Marsaxlokk) care leagă insulele Malta și Gozo de
circa 115 porturi din întreaga lume 6. Totodata, există nave de linie pentru transportul călătorilor și
cel auto cu legături zilnice între insulelele Malta și Gozo, precum și o linie ferry ce leagă arhipelagul
maltez de Sicilia7.
Grand Harbour a fost un port din epoca romană, situat în partea de est a capitalei Valletta.
Are mai multe porturi extinse şi debarcadere, precum şi un terminal de linie de croazieră, care
serveşte la feriboturile ce fac legătura între insula Malta și Pozzallo și Catania, în Sicilia.
Portul Marsamxett situat pe partea de vest a Vallettei, găzduieşte un număr mare de iahturi. Portul
Marsaxlokk este situat în partea de sud-est a Maltei și este unul dintre cele mai mari porturi
europene.
Aeroportul Internaţional din Malta – Luqa, este singurul aeroport care deservește insulele
malteze, aflat la o distanță de aproximativ 8 km depărtare de Valletta. Acesta este construit pe
terenul ocupat anterior de către baza aeriană RAF Luqa. Gozo nu are aeroport, dar există legături
regulate cu helicopterul, între Luqa și această insulă.
Compania aeriană naţională Air Malta, operează servicii către 37 de destinaţii din Europa şi
Africa de Nord și Orientul Mijlociu8. Proprietarii companiei aeriene Air Malta sunt Guvernul Maltei
(98%) şi investitorii privaţi (2%). Aeroportul asigură un flux de 2,5 milioane de pasageri/an. Pe
insulă există o rețea de linii de autobuz destul de eficientă. Autobuzele sunt principala metodă de
transport public pe insule, care oferă un serviciu relativ ieftin în multe părţi din insulele Malta şi
Gozo. Marea majoritate a autobuzelor din Malta pleacă de pe un terminus mare circular în Valletta.
Insula a avut autobuze din anul 1905. Datorită aspectului lor, autobuzele clasice din Malta au
devenit atracţii turistice. Există aproximativ 500 de autobuze în serviciul public de tranzit în Malta.
Autogara principala de langa Valetta este la City Gate9.
Malta dispune de 2 stații de producere a energiei cu o capacitate totală instalată de 571 MW,
care asigură energia necesară întregii țări. Malta nu dispune de resurse energetice, materia primă
(petrol și combustibili ușori) fiind în totalitate din import10.
5 http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Malta.pdf
6 www.freeport.com.mt
7 www.vallettawaterfront.com
8 www.maltairport.com
9 https://en.wikipedia.org/wiki/Malta
10 www.enemalta.com.mt
9
1.3. Aspecte demografice
Teritoriul României este împărțit din punct de vedere administrativ în sate, comune, orașe,
municipii și județe (41, plus muncipiul București). Ca unități teritoriale (non-administrative) au fost
create opt regiuni de dezvoltare, constituite prin reunirea mai multor județe11.
Populația stabilă a României înregistrată conform datelor preliminare ale recensământului
din 24 august 2012, este de 19.043.767 de locuitori, din care 9.279.756 bărbați și 9.764.011 femei.
Populaţia urbană este de circa 52,8%, iar populaţia rurală de circa 47,2%. Cea mai parte din
populația activă se regăsește în mediul urban, iar cea îmbătrânită în spațiul rural. La nivelul întregii
ţări, densitatea populaţiei este de 79,9 locuitori/km². Totodată în Bucureşti, capitala României și cel
mai mare oraş, la recensământul din 2011, populaţia oraşului este estimată la 1,67 milioane de
locuitori. Principalul grup etnic în România îl formează românii. Ei reprezintă, conform
recensământului din 2012, aproximativ 91% din numărul total al populației. După români,
următoarea comunitate etnică importantă este cea a maghiarilor, care reprezintă 6,7 % din populație,
respectiv un număr de aproximativ 1.268.444 de cetățeni. După datele oficiale, în România trăiesc
247.058 de țigani (rromi). Alte comunități importante sunt cele ale germanilor, ucrainenilor,
lipovenilor, turcilor, tătarilor, sârbilor, slovacilor, bulgarilor, croaților, grecilor, rutenilor, evreilor,
cehilor, polonezilor, italienilor și armenilor.
Migrația actuală se manifestă atât național, cât și internațional, ultimul cu impact dublu,
pozitiv prin aportul financiar, iar negativ datorită condițiilor sociale din interiorul familiilor rămase
în țară. Tipul migrației cetățenilor români pe piața externă este cea temporară, pentru muncă, și se
estimează că peste 2 milioane de persoane lucrează în afara țării12.
Judeţele cel mai dens populate sunt: Ilfov (230,1 loc/km²), Prahova (156,0 loc/km²), Iaşi
(132,1 loc/km²), Dâmboviţa (123,8 loc/km²), Galaţi (113,6 loc/km²) etc. Judeţele cu populaţia cea
mai numeroasă sunt Prahova (cu 735,9 mii locuitori), Iaşi (cu 723,6 mii), Cluj (cu 659,4 mii), Timiş
(cu 650,5 mii), Constanţa (cu 630,7 mii), Dolj (cu 618,3 mii), Suceava (cu 614,5 mii). Cel mai mic
număr de populaţie îl au judeţele Tulcea (201,5 mii), Covasna (206,3 mii), Sălaj (217,9 mii),
Mehedinţi (254,6 mii), Ialomiţa (258,7 mii), Giurgiu (265,5 mii), Caraş-Severin (274,3 mii) şi
Bistriţa-Năsăud (277,9 mii)13.
11 Nicolae Neacșu, Monica Neacșu, Marcela Drăghilă, Resurse şi destinaţii turistice interne şi internaţionale, Editia
a II-a, Editura Universitară, București, 2011, pag. 48
12 Nicolae Cruceru, Introducere în Geografia Regională a României, Editura Fundației România de Mâine, 2008, pag.
344
13 INSSE, Recensământul Populației și al locuințelor, Comunicat de presă privind rezultatatele preliminare ale
Recensământului Populației și al Locuințelor – 2011, București, 24.08.2012, pag. 1
10
Tabelul nr. 1.1. Numărul locuitorilor pe sexe în România, în perioada 2007-2011
Numărul locuitorilor În procente față de total (%)
Ani
Total Masculin Feminin Masculin Feminin
2007 21.537.563 10.496.720 11.040.843 48,7 51,3

2008 21.504.442 10.477.611 11.026.831 48,7 51,3
2009 21.469.959 10.457.219 11.012.740 48,7 51,3
2010 21.431.298 10.434.143 10.997.155 48,7 51,3
2011 19.043.767 9.279.756 9.764.011 48,7 51,3
1) Datele pentru anii prezentați în tabel sunt la 1 iulie
Sursa: INS, Recensãmântul Populației și al Locuințelor, 24 august 2012

http://www.scribd.com/doc/137028564/02-Populatie-Ro
După cum se poate observa în tabelul nr. 1.1, numărul total al locuitorilor în perioada
prezentată, descrește în fiecare an. Procentul persoanelor de sex feminin este de 51,3% în toată
perioada 2007-2011, comparativ cu cel de sex masculin care este de 48,7%.
La 1 ianuarie 2011 populația României a fost de 21.413.815 de locuitori. Conform
statisticilor curente, populația la 1 iulie 2011 totaliza 21.354.396 de locuitori.
Pe baza figurii nr. 1.1, se poate observa faptul că în fiecare an s-a înregistrat o scădere
semnificativă. În anul 2007 au fost înregistrați 21.538 mii loc., ajungând să scadă treptat până în
anul 2010 la 21.431 mii loc., în 2011 înregistrând 19.044 mii loc., fiind cea mai bruscă scădere a
numărului populației din perioada analizată.
Object 3
Figura nr. 1.1. Evoluția numerică a populației în România, în perioada 2007-2011
11
În ceeea ce privește indicatorii medii în perioada 2007 – 2011, se poate afirma că media
numărului de locuitori din România a fost de 21 mil. loc.
Sporul mediu anual indică faptul că numărul de locuitori a scăzut în medie pe an în
perioada 2007-2011 cu 623.449 de locuitori. În acest caz, sporul mediu este un indicator relevant
deoarece, după cum se poate observa şi în grafic, evoluţia numărului de locuitori este în scădere în
fiecare an, mai ales în ceea ce privește anul 2011, unde s-a înregistrat cea mai mare scădere.
Tabelul nr. 1.2. Populația pe medii în România, în perioada 2007-2011

mil. loc.
Pe medii 2007 2008 2009 2010 2011
Urban 11,8 11,8 11,8 11,8 10,1
Rural 9,7 9,7 9,7 9,6 9
Sursa: INS, Breviar Statistic 2011 și 2012
În perioada 2007-2010, un număr de 11.8 mil de persoane își aveau domiciliul în mediul
urban, iar 9,6 mil. respectiv 9,7 mil. persoane în mediul rural. În anul 2011, din totalul populaţiei
stabile a României 10,1 mil. persoane aveau domiciliul în municipii şi oraşe, iar 9 mil. persoane
locuiau în comune.
În perioada 2007-2011, aproximativ 55% de loc. trăiau în mediul urban, iar 45% în mediul
rural, însă din anul 2011 situația s-a schimbat, doar 53% trăiau în mediul urban și 47% în mediul
rural.
Object 5
Figura nr. 1.2. Evoluția populației pe medii în România, în perioada 2007-2011
12
Malta numără peste 400.000 locuitori cu o densitate raportată la cei 316 km² și anume
1.431 loc/km². Această valoare este depășită în capitala Valletta, unde ajunge la peste 7.000 loc/km².
Astfel, Malta este ţara cu cea mai mare densitate din Europa şi a treia ţară ca densitate din lume14.
Principalele concentrări umane, se întâlnesc în centrele urbane: Birkirkara (cca. 23.000
loc.), Mosta (cca. 20.000 loc.), Qormi (cca. 17.000 loc.), Zabbar (cca. 15.000 loc.), Hamrun (ccca
10.000 loc.). Aceasta înseamnă o populație urbană de peste 94%15. În Malta se vorbește atât
malteza, limba de origine semită, cât și engleza, recunoscută ca a doua limbă oficială. De-a lungul
istoriei în malteză au intrat multe cuvinte străine, în special italiene, ceea ce face ca malteza să fie
singura limbă de origine semită care folosește alfabetul latin. Religia oficială este catolicismul, dar
se pot întâlni reprezentanți ai altor culte, într-o proporție infimă 16. Aproximativ 2% din locuitorii
Maltei sunt de o altă naţionalitate decat cea malteză.
Tabelul nr. 1.3. Numărul locuitorilor pe sexe în Malta, în perioada 2007-2011

Numărul locuitorilor În procente față de total (%)
Ani
Total Masculin Feminin Masculin Feminin
2007 410.290 204.106 206.184 0,74 0,48

2008 411.579 204.881 206.698 0,77 0,46
2009 414.723 206.560 208.163 0,82 0,71
2010 415.198 206.600 208.599 0,02 0,21
2011 416.110 207.219 208.891 0,30 0,14
2) Datele pentru anii 2007, 2008, 2009 și 2010 sunt la 31 decembrie.
Sursa: www.nso.gov.mt
În perioada analizată, conform tabelului nr. 1.2. numărul locuitorilor a crescut în fiecare an.
La 31 decembrie 2011, Malta deținea o populație de 416.110 de locuitori, din care 207.219 bărbați și
208.891 femei, fiind cea mai mică țară populată din sud-estul Europei.
14 http://ro.wikipedia.org/wiki/Malta
15 https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2212.html
16 http://www.artline.ro/Malta-13711-1-n.html
13
Object 7
Figura nr. 1.3. Evoluția numerică a populației în Maltei, în perioada 2007-2011
În ceea ce privește evoluția numărului de locuitori în perioada 2007-2011 se poate observa

că aceasta s-a prezentat într-o continuă creștere. Conform graficului, în anul 2009, Malta a
înregistrat o creștere bruscă a populației de până la 414.723 de locuitori, comparativ cu 2008 unde a
înregistrat doar 411.579 de locuitori. Urmare a acestor creșteri, anul 2011 este anul care a înregistrat
cel mai mare număr de locuitori din perioada analizată, ajungând la un număr de 416.110 de
locuitori.
1.4. Istoria formării și consolidării statului
Teritoriul României a fost locuit încă din Paleolitic. Strămoșii românilor sunt dacii,
luptători de temut, învinși de romani sub conducerea împăratului Traian, în urma a două campanii
deosebit de grele, la începutul secolului al II-lea d.Hr. Deși ocupația romană a fost relativ de scurtă
durată (165 de ani), aceasta a lăsat o moștenire multiseculară: limba latină, care stă la baza formării
limbii române, supraviețuind numeroaselor invazii ale popoarelor migratoare17.
În secolul al XIII-lea sunt atestate primele cnezate la sud de Carpaţi. De-a lungul timpului
s-a dezvoltat identitatea națională a românilor, ducând la formarea statelor feudale ale Țării
Românești și Moldovei, în secolul al XIV-lea. În ambele state au urmat veacuri de luptă împotriva
turcilor. În acest timp, Transilvania a fost ocupată succesiv de Imperiul Otoman și cel Austro-
Ungar18.
Mihai Viteazul domneşte în 1600 pentru o foarte scurtă perioadă de vreme peste o bună
17 http://ro.scribd.com/doc/91567900/Presentation-1
14
parte din teritoriul României de astăzi. În cele din urmă, Moldova și Țara Românească s-au unit în
1859, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, țara a devenit independentă în 1877, iar în 1881
Carol I este încoronat ca rege al României. Unirea cu Transilvania a avut loc în 1918 şi s-a format
România Mare, care a avut extinderea teritorială maximă (295.641 km 2). În ajunul celui de-al Doilea
Război Mondial (1940), România Mare a încetat să mai existe prin cedarea de teritorii Ungariei
(nordul Transilvaniei), Bulgariei (Cadrilaterul) și Uniunii Sovietice (Basarabia, Herța și Bucovina de
nord). După abolirea regimului lui Antonescu de la 23 august 1944 și întoarcerea armelor contra
Puterilor Axei, România s-a alăturat Puterilor Aliate și a recuperat nordul Transilvaniei, fapt
definitivat prin Tratatul de pace de la Paris semnat la 10 februarie 194719.
Regimul comunist instaurat după cel de-al II-lea Razboi Mondial a durat 45 de ani și a fost
înlăturat prin Revoluția din decembrie 1989.
Primii locuitori ai insulei Malta au venit probabil din Sicilia, în mileniul 5 î.Hr., aceștia
folosind coridorul de pământ existent atunci între Sicilia și Malta. Coridorul a dispărut în cursul
secolelor următoare, ca urmare a topirii succesive a unor părți din calotele glaciare, respectiv a
ridicării nivelului Mării Mediterane. Malta și Sicilia au devenit în acest fel insule, separate de
continentul european20.
În arhipelagul maltez se află cele mai vechi construcții din piatra din lume, care devansează
și celebrul complex de la Stonehenge (monument neolitic aflat în Anglia, în comitatul Wiltshire).
Istoria construcțiilor din Malta datează din jurul anului 4000 î.Hr. atunci când au fost construite
templele megalitice. Nu se cunoaște tehnica cioplirii, prelucrării, transportului și înălțării templelor
megalitice21. Templele lor construite din blocuri imense de piatră, a căror ordonanță impecabilă a
dăinuit până în zilele noastre, uimesc și astăzi prin perfecțiunea tehnicii pe care străvechiul popor
necunoscut o stăpânea22. Templele sunt circulare, cu camere în formă de trifoi, cu diametre de 20-30
m și înălțimi de 4-5 m. Cele mai renumite temple în Malta se găsesc la: Hagar Qim, Tarxien,
Mnajdra și în Gozo la Ggantija. Templele de la Hagar Qim, ce privesc spre mare și spre insula
Filfla, se numară printre cele mai bine conservate temple din cele peste 30 descoperite în întreg
arhipelagul maltez.
După alte câteva sute de ani, a avut loc cea de-a doua mare etapă de colonizare a Maltei cu
coloniști veniți probabil din Italia de sud. Aceștia au refolosit vechile temple, dar nu au mai construit
19 https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia
20 http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Maltei
21 http://www.malta.ro/index.php?/Despre-Malta/
22 Mihaela Victoria Munteanu, Mala: Ghid turistic, Ediția a 3-a, rev. București, Editura Vremea, 2012, pag.6
15
altele. Alte date despre această generație de coloniști nu s-au păstrat. Primele date istorice sigure
sunt cele din perioada ocupării Maltei de către Fenicieni în secolul IX î.Hr.23
În anul 60 d.Hr., Sf. Paul a naufragiat în golful St. Paul’s Bay, fiind în drum spre Roma şi a
adus creştinismul în Malta. Dupa căderea Imperiului Roman, decade și Malta.
În 870 d.Hr., timp de 2 secole arabii au cucerit insula lăsănd o amprentă asupra limbii
maltezilor. Până în 1530 Malta a fost o extensiune a Siciliei, astfel normanzii, francezii, aragonezii
și castilienii, au guvernat Insulele Malteze.
În anul 1523 puterile europene atribuie Malta membrilor Ordinului Ioaniților, până în 1798.
În timpul guvernării Ordinului Ioaniților insula cunoaște cea de-a doua perioadă importantă de
construcții masive din istorie. Capitala Valletta a luat numele de la constructorul ei, Marele Maestru
al Ordinului Ioanit Jean Parisot de la Valette24.
Cavalerii au trecut Malta printr-o nouă epocă de aur făcând-o cheia arenei culturale a
Europei secolelor XVII și XVIII. În viaţa artistică şi culturală a insulelor au pătruns artişti ca:
Caravaggio, Mattia Preti şi Favray care au fost rugaţi de Cavaleri să înfrumuseţeze bisericile,
palatele şi hanurile.
Stăpânirea Ioanită ia sfârșit în anul 1798, anul ocupării arhipelagului de către trupele
franceze sub conducerea lui Napoleon Bonaparte. Acesta a stat 6 zile pe insulă.
Prezenţa franceză pe insule a fost de durată scurtă, deoarece Maltezii au cerut ajutor
britanicilor, datorită nemulțumirii comportamentului trupelor franceze şi făcănd o blocadă a
insulelor în 1800.
În anul 1802, ca urmare a Păcii de la Amiens (Franța), Malta a fost retrocedată Ordinului
Ioaniților. Dându-și seama de importanța sa militară și strategică, Anglia a anexat-o, anexare
sancționată prin Tratatul de la Paris (1814) și prin Congresul de la Viena (1815) 25. Stăpânirea
britanică în Malta a durat până în 1964, când Malta a devenit independentă. Maltezii au adoptat
sistemul britanic de administraţie, educaţie şi legislaţie.
Malta a devenit republică în 1974 şi membră a Uniunii Europene în 1 mai 2004 26. A fost
integrată zonei Euro 1 ianuarie 2008. Sediul actual al "Cavalerilor Maltezi“ (Ordinul Ioanitilor) se
găsește la Roma (Via Condotti 68), cunoscut și sub numele de "Stăreția din Malta"27.
23 http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Maltei
24 Idem
25 http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/10-lucruri-stiut-ordinul-ioanitilor
26 Dragoș Frăsineanu, Geopolitica, Editura Fundației România de Mâine, București, 2005, pag. 176
27 http://www.ghidturism.ro/istorie/malta/
16
1.5. Principalele ramuri economice
Economia României este o economie de piaţă, conform Constituţiei din 1991. Conform
acesteia, statul este obligat să asigure libertatea comerţului şi protecţia concurenţei loiale. În
economia României acţionează aşadar legea cererii şi a ofertei28.
Cu un PIB estimat de 578.5 miliarde de lei în 2011 (figura nr. 1.3), România face parte din
categoria ţărilor cu un venit mediu-superior.
Tabelul nr. 1.4. Valoarea PIB-ului în România, în perioada 2007-2011

Anul 2007 2008 2009 2010 2011
PIB - mld RON 404,7 503,9 491,3 513.6 578,5
PIB - mld EURO 112,2 136,8 116,3 119.8 122,7
Sursa: INS
Principalele sectoare ale economiei româneşti sunt: industria, energia, construcţiile,

agricultura, turismul, comunicaţiile (internet, telefonia mobilă şi fixă), finanţe-bănci, comerţ şi
sectorul bugetar.
Principalele ramuri industriale ale României sunt: industria textilă şi de încălţăminte,
industria metalurgică, de maşini uşoare şi de asamblare de maşini, minieră, de prelucrare a lemnului,
a materialelor de construcţii, chimică, alimentară şi cea de extracţie şi rafinare a petrolului.
Industriile farmaceutică, a maşinilor grele şi a aparatelor electrocasnice, domeniul IT au o creştere
anuală constantă. În prezent, industria constructoare de maşini este foarte largă şi este orientată
înspre piaţă. Puterea economică a României este concentrată în primul rând pe producerea de bunuri
de către întreprinderile mici şi mijlocii, în industrii precum cea a maşinilor de precizie, vehiculelor
cu motor, industria chimică, farmaceutică, a aparatelor electrocasnice şi a îmbrăcămintei29.
28INSSE, Recensământul Populației și al locuințelor, Comunicat de presă privind rezultatatele preliminare ale
Recensământului Populației și al Locuințelor – 2011, București, 24.08.2012, pag. 14
29 INSSE, Recensământul Populației și al locuințelor, Comunicat de presă privind rezultatatele preliminare ale
Recensământului Populației și al Locuințelor – 2011, București, 24.08.2012, pag 14
17
Object 9
Figura nr. 1.4. Evoluția PIB-ului în Romania, în perioada 2007-2011
România a avut o creștere a PIB-ului cu 2,5% față de anul 2010 datorită majorării
volumului de activitate şi, în consecinţă, a valorii adăugate brute din agricultură, silvicultură şi
pescuit (+11,3%), industrie (+5,0%) şi activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de
produse de uz casnic şi alte servicii (4,8%). Creşteri ale volumului de activitate s-au înregistrat în
construcţii (+2,7%), urmate de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi
motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,2%). Din punctul de vedere al
utilizării Produsului Intern Brut, în anul 2011, cererea internă a crescut cu 3,1%, comparativ cu anul
2010. Reducerea cheltuielilor pentru consumul final a administraţiilor publice (-3,5%) a fost
compensată de majorarea cheltuielilor pentru consum final a gospodăriilor populaţiei (+1,4%), astfel
încât consumul final total s-a menţinut aproximativ constant în anul 2011, comparativ cu anul
201030.
România are o suprafaţă agricolă de 14,7 milioane de hectare, dintre care zece milioane
sunt ocupate de terenuri arabile. După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8
milioane de hectare agricole nu sunt lucrate. Datorită Politicii Agricole Comune (PAC), România
beneficiază de fonduri pentru agricultură în valoare de 14,5 miliarde de euro în perioada 2007-2013,
după cum precizează Banca Mondială în Strategia de Parteneriat cu România31.
Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale şi a istoriei sale bogate,
având de asemenea o contribuţie importantă la economia ţării. În anul 2008, turismul intern şi
internaţional a asigurat 4% din produsul intern brut (PIB) şi aproximativ o jumătate de milion de
30 http://www.mariusspinu.ro/content/pib-ul-romaniei-sasea-cea-mai-mare-crestere-din-ue
31 Idem
18
locuri de muncă. După comerţ, turismul este cea de-a doua ramură importantă din sectorul
serviciilor. Dintre sectoarele economice ale României, turismul este unul dinamic şi în curs rapid de
dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potenţial de extindere32.
Turismul reprezintă pentru România sectorul economic care dispune de un valoros potențial
de dezvoltare, neexploatat încă suficient și care poate deveni o sursă de atracție atât a investitorilor
cât și a turiștilor străini.
Până în anul 1960 economia Maltei a depins foarte mult de prezența militară britanică, prin
urmare, aceasta era controlată în mare parte de Marea Britanie. După obținerea independenței
industria și turismul s-au dezvoltat într-un ritm rapid, iar în prezent atât Malta cât și Gozo sunt
centre industriale și destinații turistice importante33. Principalele avantaje ale Maltei sunt resursele
de calcar, spațiul geografic favorabil și mai ales forța de muncă. Există și puternice dezavantaje ale
Maltei, deoarece aceasta produce doar o cincime din necesarul de hrană, fiind recunoscută pentru
resursele limitate de apă potabilă şi având puţine surse de energie internă.
Economia este reprezentată în special prin producția de electronice și textile destinate
exportului și turismului. În 1996 s-a înregistrat un nou record în domeniu, peste un milion de turiști
vizitând Malta. Valetta, principalul oraș al țării, se caracterizeaza printr-o economie destul de
complexă: industrie, construcții de nave, textilă, alimentară, chimică, centru comercial important
pentru traficul maritim, centru atractiv din punct de vedere turistic34.
Poziția sa geografică, pe mari rute comerciale a constituit principala direcție spre care s-a
îndreptat economia. Însăși prezența portului liber Marsaxlokk contribuie la susținerea potențialului
economico-financiar al țării. Chiar și realizările industriale și agricole sunt destinate în bună măsură
schimburilor dar ele susțin prin produsele lor turismul.
Mai mult, poziţionarea geografică a Maltei între Uniunea Europeană şi Africa o transformă
într-o ţintă pentru imigraţiile ilegale ceea ce reprezintă un factor de tensiune pentru resursele politice
şi pârghiile economice interne. Malta a adoptat moneda euro la 1 ianuarie 2008 pe fondul unei
creşteri a serviciilor industriale din ultimii ani. Cu toate acestea, 2008–2009 a reprezentat o perioadă
dificilă pentru Malta, reuşind să se salveze de la un scenariu dezastruos în urma crizei economice
mondiale în mare parte datorită sectorului industrial care este centrat în mare parte pe piaţa
imobiliară autohtonă şi aceasta nu este una cu datorii foarte mari. La nivel local, prejudiciul cel mai
semnificativ l-a înregistrat sistemul bancar maltez, care a reuşit însă a se aduce pe linia de plutire în
33 www.visitmalta.com
34 http://www.britannica.com/EBchecked/topic/360532/Malta/23499/Settlement-patterns
19
urma practicilor de gestionare a riscurilor. Totuşi, declinul economic mondial urmat de creşterea
preţurilor la energie electrică şi apă potabilă au produs pierderi mari pentru economia Maltei care
este dependentă de comerţul extern, de cel de fabricaţie – în mod special sectorul electronic şi
farmaceutic – şi de turism. Previziunile s-au ameliorat între timp, PIB-ul în anul 2010 a constituit
6.123,3 milioane de Euro, fiind anul ieşirii din recesiune înregistrând o creştere de 2% (asta după ce
avusese o scădere de 1.2% în 2009)35.
În agricultură se obțin și se exportă cartofi și legume extra-timpurii, iar industria,
mijloacele de transport, produsele textile, electronice, bunuri și servicii și pentru domeniul turistic.
Neavând materii prime, pentru o serie de ramuri industriale, economia Maltei se confruntă cu
constrângeri majore, din cauza pieței sale interne mici, fiind nevoită să importe. Unele zăcăminte de
hidrocarburi au fost descoperite în platforma continentală. O sursă importantă o constituie flota
maritimă și, cum s-a arătat turismul care oferă ca obiective: temple megalitice, biserici și catedrale,
palate, peșteri (carst) etc.
Având puține resurse naturale, economia malteză se bazează pe promovarea turismului care
reprezintă 35% din PIB și pe exportul produselor manufacturate care reprezintă peste jumătate din
exportul total maltez. Începand cu anii ’90, dezvoltarea acestor două activitaăți a devenit motorul
principal al creșterii inregistrate de economia malteză36.
1.6. Comentarii Comparative
În ceea ce privește poziționarea geografică, ambele țări sunt situate pe continentul

european, România având ieșire la Marea Neagră, iar Malta fiind înconjurată în totalitate de apa
Mării Mediterane.
Căile de comunicații din România de toate tipurile prezintă o importanță majoră pentru
turism, deoarece asigură accesul și rapiditatea deplasărilor, iar din datele furnizate de către Minsterul
Transporturilor rezultă că rețeaua rutieră a României are un total de 73.435 km, rețeaua feroviară de
10.981 km, rețeaua de căi navigabile de 1.779 km, iar rețeaua aeriană deține 17 aeroporturi. În ceea
ce privește rețeaua rutieră a Maltei aceasta este foarte restrânsă în comparație cu România, dispune
35 http://www.scientia.ro/scientia-geographica/109-cia-the-world-factbook-in-limba-romana/1826-malta-harta-
geografie-populatie-guvernare-economie-telecomunicatii-transporturi-sistem-aparare-nationala.html
20
de doar 2.254 km de șosea, rețeaua navigabilă cuprinde 5 porturi, iar rețeaua aeriană deține un
singur aeroport ce deservește insulele malteze, fiind principala cale de transport.
Tabelul nr. 1.5. Numărul locuitorilor din România și Malta,

în perioada 2007-2011 (mii locuitori)
ANI România Malta
2007 21.538 410
2008 21.504 412
2009 21.470 415
2010 21.431 415
2011 19.044 416
Analizând evoluţia numărului de locuitori, în România s-a constatat o tendinţă de scădere în

toţi anii analizaţi. În schimb, în Malta, insula-stat cu o suprafață aproximativ egală cu cea a
Bucureștiului, evoluția numărului de locuitori a fost în continuă creștere de la an la an. Așa cum se
poate observa și in figura nr. 1.5., nivelul populației Maltei este foarte scăzut în comparație cu
România, însa având în vedere că este o insulă și are o suprafață de doar 316 km², este normal ca
diferența de populație în comparație cu România sa fie foarte mare și totodată vizibilă.
Conform datelor statistice preluate de la INSSE și NSO, populația pe medii în România în
anul 2011 este de 53% în mediul urban și 47% în mediul rural, iar în Malta este predominant mediul
urban, cu aproximativ 94%, restul populației revenind mediului rural. Conform unui studiu realizat,
România se află pe primul loc în Europa la scăderea populației, iar Malta este singura țară din cadrul
UE care are cel mai mic număr de locuitori.
Malta, nu este bogată în resurse naturale, fiind o țară săracă în apă, nu are râuri și nici păduri,
astfel încât maltezii au fost nevoiți să obțină apă potabilă prin desalinizare. Economia arhipeleagului
se bazează predominant pe turism, agricultură și pescuit.
21
Object 11
Figura nr. 1.5. Evoluția numerică a populației în România și Malta, în perioada 2007-2011
Având în vedere economia Maltei, cea mai importantă resursă a insulei sunt maltezii înșiși,
un popor ospitalier, politicos și întreprinzător, astfel turismul reprezintă 35% din PIB-ul maltezilor.
Din punct de vedere al turismului, România a contribuit la PIB doar cu 4%, conform datelor din
2008, fapt ce plasează România, raportat la această contribuţie, pe ultimele locuri în Europa.
CAPITOLUL 2
OFERTA TURISTICĂ A ROMÂNIEI ȘI MALTEI
22
Capitolul 2 prezintă analiza comparativă a Ofertei turistice a României și Maltei,
structurată în 5 subcapitole și 9 sub-subcapitole, în care sunt evidențiate potențialul turistic natural și
antropic, starea mediului, patrimoniul mondial UNESCO, baza tehnico-materiala ce include toate
structurile de primire turistică, forța de muncă din turism, precum și serviciile turistice ofertate de
către ambele țări.
2.1. Potențialul turistic

Potenţialul turistic al unui teritoriu este definit de ansamblul elementelor naturale,
economice şi cultural-istorice, care prezintă anumite posibilităţi de valorificare turistică, dau o
anumită funcţionare pentru turism şi deci constituie premise pentru dezoltarea activităţii de turism.
În literatura străină deseori pentru potenţial turistic se utilizează termenul de destinaţie
turistică37.
2.1.1. Atracții turistice naturale
Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul
natural prin componentele sale: relief şi structuri geologice, condiţii climatice, ape, vegetaţie şi
faună, peisaj, natură protejată etc., inclusiv modificările acestora ca urmare a intervenţiei omului,
care pot fi valorificate în turism pe fondul unor amenajări tehnice38.
 Relieful României
Relieful reprezintă elementul major în structura potențialului turistic al oricărui teritoriu, el
fiind suportul material al desfășurării activităților turistice39.
România este o țară carpatică și dunăreană, cu ieșire la Marea Neagră, având un relief variat
și armonios repartizat astfel: munții 31%, dealurile și podișurile 33%, câmpiile 36%. Carpații
românești, cu altitudine medie de 840 metri şi o lungime de 910 km, prezintă trei mari diviziuni:
Carpații Orientali (altitudine maximă de 2.303 metri în Munții Rodnei), Carpații Meridionali (Vârful
Moldoveanu din Munții Făgăraș 2.544 metri), Carpații Occidentali (desfășurați între Defileul
Dunării - cel mai lung din Europa 144 kilometri - în sud și Someș (la nord), fiind frecvente
fenomenele carstice.
37 George Erdeli, Ion Istrate, Potenţialul turistic al României, Editura Universitară, București, 1996, pag. 9
38 Vasile Glăvan, Geografia Turismului, Editura Fundației România de Mâine, București, 2005, pag. 53
39 Melinda Cândea, George Erdeli, Tamara Simion, Daniel Pepteanu, Potențialul turistic al României și Amenajarea
turistică a spațiului, Editura Universitară, București, 2003, pag. 49
23
La exteriorul Munților Carpați se află un inel de dealuri — Subcarpații și Dealurile de Vest.
În est și sud se extind trei mari podișuri (Moldovei, Dobrogei și Getic), Podișul Mehedinți, în timp
ce în sud și vest se întind două mari câmpii, Câmpia Română și de Vest.
Formele de relief vulcanic, ce aparțin dominant masivelor din vestul Carpaților Orientali,
din Munții Metaliferi, reprezintă pentru turiști un important interes, conul și craterul din muntele
Ciomatu, platourile largi din vestul munților Gurghiu și Harghita, vârfurile și calderle din Călimani-
Harghita, unele creste din lavă (Creasta Cocoșului, Șatra), ce domină regiunile limitrofe, coloane de
bazalt și andezite (Munții Gutâi, Igniș), sau care au o fizionomie inedită (Sfixul din Oaș etc)
defileele și abrupturile, coloanele de bazalte de la Detunate, Perșani etc40.
Vârfurile şi crestele montane - cele mai reprezentative vârfuri sunt: Vârful Moldoveanu
(2.544 m) şi Vârful Negoiu (2.535 m). Renumite sunt, în contextul turismului românesc pasurile din
Carpaţi: Urdele (2.145 m), Prislop (1.416 m), Tihuţa (1.200 m).
Cheile, defileele şi canioanele: Cheile Sebeşului (36 km); Cheile Bicazului(8 km); Cheile
Nerei (18 km, includ şi rezervaţia Cheile Nerei - Beuşniţa); Cheile Turzii(3,5 km); Defilee Dunarii,
Oltului, Jiului, intregesc patrimoniul de frumuseți și atracții naturale ale reliefului montan.
Defileele - Defileul Dunării (144 kilometri lungime, între Baziaş şi Drobeta-Turnu Severin,
unde, pe 9 kilometri, se află cel mai îngust sector, Cazane, cu o lăţime de numai 180-250 metri,
declarat rezervaţie naturală complexă), Mureşului, Oltului (60 kilometri lungime).
Peşterile posedă un potenţial atractiv de excepţie în număr de 2.800 de peșteri: Peştera
Piatra Altarului din Munţii Bihor, Şura Mare etc. Săli de dimensiuni remarcabile se găsesc în Peştera
din Valea Firei din Munţii Apuseni, cu lungimi de peste 300 metri şi înălţimi ce depăşesc 100 metri.
Regiunea Padiş-Scărişoara din Munţii Bihorului, Piatra Craiului sunt doar câteva dintre peisajele
dezvoltate pe roci solubile din România cu o valoare turistică recunoscută. Peșterile frevent vizitate
sunt cele electrificate (Urșilor, Muierii, Meziad, Polovragi, Ialomiței etc.) și cele din vecinătatea
șoselelor41.
Ponoarele sunt forme specifice reliefului carstic, de disoluţie, cu o funcţie polivalentă,
morfo-hidrografică. Tocmai această funcţie le atribuie şi însuşiri turistice. Ele fragmentează terenul,
formează adevărate prăpăstii spre care se îndreaptă furibund pârâie şi râuri dornice de subteranizare
imediată. Fizionomia lor este nuanţată, putând să apară ca doline-ponor (unde apele pătrund printr-
un sorb impenetrabil: ponorul Vânătara din Munţii Trăscăului) sau ca impresionante portaluri,
40 George Ielenicz, Laura Comănescu, România, Potețial turistic, Editura Universitară, București, 2006, pag. 40
41 Idem, pag. 39
24
dincolo de care se desfăşoară peşteri grandioase (Cetăţile Ponorului şi Coliba Mare din Munţii
Apuseni etc.)42.
 Relieful Maltei
Situată în inima Mării Mediterane, Malta este formată din insulele Malta (246 km²), Gozo
(67 km²), Comino (2,7 km²) și micile ostrovuri nelocuite Cominotto, Filfla și Sf. Paul. Principala
insulă a Maltei are 27 km lungime și 14 km lățime și constă dintr-un bloc imens de calcar cu
numeroase peșteri. Pe coasta de vest sunt faleze înalte de 120 m. Altitudinea insulelor se menține
sub 250 m. Punctul de altitudine maximă din Insula Malta, precum și din întregul arhipeleag maltez,
este Ta' Dmejrek cu 253 m. Forma de relief predominantă o constituie podișurile calcaroase,
străbătute de văi orientate de la S-V la N-E, terminate sub formă de rias 43. Numeroasele
neregularități ale coastelor insulelor (Gozo, Comino și Malta) formează golfuri (Marsaxlokk, St.
Paul, Mellieha), capuri (Capul Benghisa) și peninsule (Ahrax, Delimara etc.) determinând condiții
naturale propice pentru a crea porturi de calitate. Întregul peisaj al insulelor este caracterizat de
coline joase având câmpii terasate44.
 Rețeaua hidrografică a României

Rețeaua hidrografică a României se înscrie printre cei mai importanți factori generatori de
turism, cu un foarte ridicat potențial ce conferă condiții optime de recreere și de agrement45.
România beneficiază de toate tipurile de unități acvatice: fluvii și râuri, lacuri, ape 13
subterane, ape marine. Delta Dunării, cel mai bine conservată deltă a Europei, a fost introdusă în
lista patrimoniului mondial al UNESCO în 1991 ca rezervație naturală a biosferei46. Cele mai
importante râuri sunt: Prut, Mureş, Olt, Siret. Complexul de lacuri cel mai mare este Razim-Sinoe;
lacuri glaciare: Avrig, Bâlea Lac; singurul lac vulcanic din ţară este lacul Sfânta Ana.
Un loc aparte revine reţelelor hidrografice ce străbat marile oraşe, Dunărea pentru
Bratislava, Viena, Budapesta sau Belgrad, intens amenajate şi utilizate atât pentru navigaţia de
agrement, cât şi pentru transportul turiştilor .
Lacurile - pentru ţara noastră, de mare importanţă în acest domeniu sunt lacurile sărate
(Ocna Sibiului, Ocnele Mari). Remarcabil, în special, prin fenomenul de heliotermie, este Lacul
42 http://ro.scribd.com/doc/122758549/resurse-atractive
43 Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae Șteflea, Statele Lumii, Mica Enciclopedie, Ediția a II-a, Editura Știintifică
și Enciclopedică, București, 1976, pag. 361
44 http://ro.wikipedia.org/wiki/Geografia_Maltei
45 Ion Iordan, Sebastian Bonifaciu, România. Ghid turistic, Editura Garamond, București, 1998, pag. 19
46 Ministerul Mediului și Pădurilor, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Raport național privind starea
mediului pentru anul 2011, București, 2011, pag. 4
25
Ursu de la Sovata. Limanurile maritime (Amara,Techirghiol, Mangalia) posedă, pe lângă zestrea
curativă a apelor bogate în săruri, încă un element de mare importanţă terapeutică, nămolul
sapropelic.
Apele termale şi termominerale - subsolurile românești în momentul de față conțin peste 1/3
din resursele de ape minerale europene și o serie întreagă de resurse minerale unice sau cu slabă
răspandire pe plan european: gazele de mofetă din zona Carpaților Orientali, nămolurile sapropelice
de la Lacul Sărat sau Techirghiol47, Băile Felix, Olăneşti, Govora, Băile Herculane, Călimăneşti-
Căciulata etc.
Ape carbogazoase: Borsec, Vatra Dornei, Govora, Zizin, Biborțeni etc.
Ape clorurate-sodice: Techirghiol, Sovata etc.
România posedă peste 3.000 de izvoare cu ape minerale, situându-se pe primul loc între
statele europene. Cantitatea de dioxid de carbon, conţinută în apele minerale din România (Borsec,
Covasna sau Tuşnad - 2.800 mg/l) depăşeşte cu mult apele minerale similare din alte ţări (1.600 mg/l
la apele minerale din Franţa şi Germania).
Zona de litoral marin detine un loc important în potențialul turistic hidrografic al țării,
litoralul cu peisaje puternic antropizate și unde există obiective turistice variate, izolate sau grupate;
stațiuni care sunt valorificate deosebit (recreere, odihnă, tratament, diferite sporturi etc), precum
Mamaia, Năvodari, Eforie, Mangalia Nord, Costinești, dar și cele două municipii Constanța și
Mangalia48.
 Reţeaua hidrografică a Maltei

Rețeaua hidrografică internă este slab dezvoltată, pentru că nu sunt prezente râuri și lacuri.
Arhipelagul maltez este scăldat pe toate laturile sale de Marea Mediterană. Malta depinde de
resursele de apă ale subsolului, fiind construite 13 staţii subterane de pompare a apei. Pentru
transport și stocare există peste 42 km de galerii. Cea mai veche, de la Ta’Kandja datează din 1963
și pompează apă dulce de la o adâncime de 97 de metri. Doar 30% din necesarul de apă potabilă a
țării este asigurat din pânza freatică, 70% fiind produsă prin desalinizare49.
Ca atracții naturale întâlnim apa albastră a Mării Mediterane, care înconjoară Insulele
Malteze, plină de minuni naturale și frumusețe distinctă. Structuri puternice topografice din Insulele
Malteze continuă, de asemenea, sub apă, astfel încât vizitatorii pot găsi un peisaj subacvatic bizar in
Marea Mediterană, cu o abundenţă de peșteri, doline și grote. Peșterile din Malta sunt Grota
47 www.mie.ro – Planul Național de Dezvoltare 2004-2006
48 George Ielenicz, Laura Comănescu, op. cit., pag. 26
26
Albastră, o atracție turistică a insulei Gozo unde se petrece un fenomen spectaculos, numit "al
mâinii albastre’, aici apele Mediteranei au o culoare foarte puternică, un fel de albastru indigo care
"colorează" în aceleași nuanțe orice lucru scufundat în apă (legenda locului spune cã în peşterã
trãiau în vechime sirene care duceau marinarii la pierzanie, atrãgându-i cu cântecele lor); Peștera lui
Calypso (luată dupa numele nimfei care l-a ținut sapte ani captiv pe eroul Odiseei lui Homer.
Aceasta se datorează faptului că pe țărmurile vestice ale insulei se află grota în care se presupune că
Ulise ar fi fost reținut de frumoasa Calypso) și Fereastra Albastră este pentru maltezi ceea ce este
turnul Eiffel pentru francezi, un arc natural în stancă deasupra măării, iar științific, este o stâncă
erodată de apele mării de-a lungul vremii, și turistic, este unul din colțurile fabuloase ale coastei,
căci natura a modelat-o cu o măiestrie de arhitect. Iar mâlul stâncos care duce la fereastră, puternic
și inegal găurit de sare, pare mai degrabă o bucată de sol de pe altă planetă50.
 Clima Românei
Clima crează ambianța pentru activitatea de turism, dar constituie un factor natural de cură
important în scopuri profilactice și curative (climatoterapie). Unele elemente climatice constituie un
factor indispensabil practicării turismului de iarnă (zăpada) sau pentru sporturi (vântul) etc51.
Clima României, caracteristică Europei Centrale, este temperat-continentală (veri foarte
calde, ierni reci, anotimpuri bine determinate, ninsori abundente, mai ales în regiunile muntoase).
Regiunile sudice sunt cele mai calde. Media anuală a precipitațiilor este de aproximativ 677 mm, dar
se înregistrează cantități mai mari la munte (1000 - 1400 m) și mai mici decât media la malul mării
(sub 400 m)52.
 Clima Maltei
Malta are un climat mediteranean, cu veri uscate și calde și cu ierni blânde și ploioasc. Se
caracterizează prin temperaturi medii anuale de 18°C. În ianuarie temperatura medie de 12°C și în
iulie de 25°C. Precipitațiile cad în cantități mici, doar 460 mm/an în perioada octombrie-martie.
Vânturile sunt puternice: majistralul (din N-V), gregale (din N-E), xlokk-sirocco (din S-E)53.
 Vegetaţia României
50 http://da.zf.ro/dupa-afaceri/arts-design/medievalitate-de-miere-3179658
51 Erdeli George, Istrate Ion, op. cit. pag. 14
53 http://www.britannica.com/EBchecked/topic/360532/Malta/279530/Soils
27
Potențialul natural de vegetație complexă, de regulă, constituie gama atracțiilor proprii altor
componente naturale din cadrul peisajelor geografice. Pădurile din zonele periurbane prezintă un
interes prin valoarea peisagistică, dar și prin funcția lor socială, oferind condiții pentru odihnă,
recreere și agrement fără a deranja mediul ambiant.
Pădurile ocupă 26,2% din suprafața țării, constând în păduri de fag, stejar, conifere, carpen,
plop, frasin, tei. Pășunile alpine acoperă arii extinse la altitudini ce depășesc 1.800 m. În România,
23 de specii de plante au fost declarate monumente ale naturii54.
Aici întâlnim: nufărul, floarea de colţ, garofiţa, liliacul ardelenesc, castanul dulce. O vârstă
seculară ating stejarii, unii dintre ei legendari (Borzeşti, Covasna - judeţul Suceava); teiul lui
Eminescu din Copou şi gorunul lui Horea de la Ţebea sunt repere vii pe orice ghid turistic al acestor
localităţi.
 Vegetaţia Maltei
Vegetația naturală cu roscovi, smochini ș.a. a fost înlocuită în mare parte cu plante de
cultură55.
 Fauna României
Din punct de vedere turistic, fauna prezintă importanță mare prin valoarea sa cinegetică și
estetică. România este încă una din cele mai bogate și variate din Europa, conținând specii rare sau
chiar unice pe continent. Capra neagră, ursul brun, cerbul carpatin, lupul, mistrețul, cocoșul de
munte etc, sunt specii ce populează munții. Delta Dunării rămâne sanctuarul păsărilor sălbatice și a
peștilor (crap, știucă, șalău, somn). Sturionii pot fi găsiți pe cursul inferior al Dunării, iar delfinii,
heringii, căluții de mare în Marea Neagră.
 Fauna Maltei
Fauna este relativ săracă, în schimb insula principală este o escală în drumul păsărilor
migratoare din Europa spre Africa (porumbei, egrete, rândunici ș.a.)56.
 Ariile naturale protejate în România

La nivel mondial, ca și la nivel național, au existat și există preocupari pentru protecția și
conservarea mediului geografic, sub toate aspectele sale. In acest sens, s-au organizat și întreprins
54 http://romania.ici.ro/ro/geografie/pagina.php?id=443
55 Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae Șteflea, op. cit, pag. 561
56 Idem
28
acțiuni privind delimitarea de arii, mai mari sau mai mici, pentru protejarea sau conservarea unor
elemente geologice, geomorfologice, hidrogeografice, antropice etc57.
Ariile naturale protejate au devenit, din ce în ce mai mult, parte a turismului, pentru că ele
prezintă o stare ideală a mediului înconjurător, mai puțin afectată de presiunea antropică, un spațiu
de recreere pentru cei interesați de viața cotidiană a marilor orașe. Zonele naturale protejate sunt
considerate de specialiștii în geografia turismului ca parte a potențialului natural, resursa turistică ce
poate fi valorificată ca atare58.
Prin Legea 5 din anul 2000 şi alte acte normative ulterioare s-au aprobat 25 de arii protejate
de interes naţional, şi peste 827 de rezervaţii naturale şi monumente ale naturii, număr care creşte în
perspectivă.
Arii protejate ca parcurile naţionale şi rezervaţiile naturale sunt destinate practicării
ecoturismului şi, în general, turismului desfăşurat pe principii ecologice.
Parcurile naturale şi rezervaţiile biosferei au ca obiective, pe lângă protejarea şi conservarea
mediului, a biodiversităţii, şi protejarea şi susţinerea economiei şi tradiţiile locale, deci turismul
ecologic este o cale de dezoltare durabilă a acestor entităţi umane.
În turism s-au promovat Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Parcul Naţional Retezat şi
Parcul Naţional Piatra Craiului, ca „Parc Naţional al Carnivorelor Mari din Carpaţi” şi Parcul
Naţional Ceahlău59.
Arii naturale protejate de interes naţional

În conformitate cu raportarea către EEA-EIONET-CDDA, în anul 2011 existau 978 arii
naturale protejate de interes naţional60, vezi Anexa 4.
Importante arii protejate de interes național în Romania sunt:
 13 parcuri naționale: Domogled-Valea Cernei (61.190 ha), pe teritoriul județelor Caraș
Severin, Mehedinți și Gorj; Rodna din Bistrița-Năsăud (46.339 ha); Retezat din Hunedoara (38.115
ha); Cheile Nerei-Beușnița din Caraș-Severin (36.706 ha); Semenic din Caraș-Severin (36.219 ha);
Cozia din Vâlcea (16.720 ha), ș.a.
 15 parcuri naturale: Apuseni (76.022 ha), județele Alba, Bihor și Cluj; Parcul Natural Po
țile de Fier (128.196 ha, Caraș-Severin și Mehedinți); Grădiştea Muncelului – Cioclovina din
Hunedoara (38.116 ha); Bucegi din Arges, Brasov, Dambovita si Prahova (32.496 ha); ș.a.-
57 Ion Iordan, Geografia Utilizării terenurilor, Editura Fundației România de Maine, București, 2011, pag. 111
58 Melinda Cândea, George Erdeli, Tamara Simion, Daniel Pepteanu, op. cit., pag. 208
59 Nicolae Neacșu, Vasile Glâvan, Petre Baron, Monica Neacșu, Geografia și economia turismului, București, Pro
Universitaria, 2011, pag. 142
60 http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2013/01/2013-01-11-DGDSP-RM.pdf
29
 64 rezervații științifice: Pietrosu Mare, orașul Borșa, județul Maramureș etc.
Arii naturale protejate de interes internaţional

În România, au fost declarate la nivel internaţional:
 3 Rezervaţii ale Biosferei: – Delta Dunării (580.000 ha) pe teritoriul județelor Tulcea și
Constanța (1991) fiind cea mai întinsă dintre cele trei declarate în România (87,29%), Pietrosul
Rodnei (1979) din județul Maramureș (6,98%), Retezat (1979) din județul Hunedoara (5,73%).
 8 Situri Ramsar: – Delta Dunării (1991), Insula Mică a Brăilei (2001), Lunca Mureşului
(2006), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (2006), Lacul Techirghiol (2006), Parcul Natural Porțile de
Fier (2011), Tinovul Poiana Stampei (2011), Parcul Natural Comana (2011)61.
Arii naturale protejate de interes comunitar

În anul 2007, în România au fost desemnate 273 situri de importanţă comunitară prin OM
1964/2007, 108 arii de protecţie specială avifaunistică prin HG 1284/2007. La sfârşitul anului 2011,
prin desemnarea de noi situri prin Ordinul nr. 2387 din 29 septembrie numărul de situri de
importanţă comunitară a ajuns la 383 şi numărul de arii de protecţie specială avifaunistică a ajuns la
148.
 Ariile naturale protejate ale Maltei

Până în prezent, în Malta sunt declarate un număr de 39 de situri de importanţă comunitară
(Arii Speciale de Conservare), declarate în temeiul Directivei Habitate CE, şi un numaăr de 13 Arii
de Protecţie Specială declarate în temeiul Directivei CE Păsări. Zonele de importanță ecologică și
siturile de importanță științifică sunt în număr de 70 în total. Malta are, de asemenea, 3 rezervații
naturale care conferă protecția insulelor, 26 de sanctuare pentru păsări, precum și 30 de zone de
protecție a arborilor.
Cele mai importante arii naturale protejate în Malta sunt:
 Arii speciale de conservare de importanță națională - Ta' Bloq, Wied Harq Hammiem,
Il-Gebla tal Halfa, In-Nuffara, Il-Gebla tac-Cawl;
 Situri de importanță științifică - Ghar il-Friefet, Il-Hnejja, Ir-Ramla din Comino, Gebla
Fessej, Il-Fekruna, Dahlet ix-Xilep, Ta' Cenc din Gozo;
 Rezervații naturale – Filfla, Wied Moqbol, Il-Maqluba, Wied il-Girgenti, Wied Hazrun,
61 Raport național privind starea mediului pentru anul 2011, Ministerul Mediului și Pădurilor, Agenția Națională
pentru Protecția Mediului, București, 2012, pag. 142
30
Wied Ir Rum, Ta' Baldu, Wied Zembaq, Wied Qirda, Wied il-Ghasel, Qawra, Ta' Lambert, Ghajn
Damma u l-Pergla etc.
 Zone de interes avifaunistic - Comino, Filfla Islet, Il-Buskett, Ta’ Cenc Cliffs, l-Ahrax tal
Madonna, Ghadira, Simar, Lunzjata Valley etc.;
 Plaje protejate - Il-Bajja tal-Gnejna, Il-Hnejja, Il-Bajja ta' Mgarr ix-Xini Il-Bajja tax
Xlendi, Il Prajjiet, Ir-Ramla ta' Ghajn Tuffie;
 Zone de importanță ecologică - Rdum mic-Cirkewwa sa Benghisa, Ghajn Tuffieha, Wied
il-Kalkara, Il Hofra, Kennedy Grove u Kennedy Drive, Ta' Qassisu, Rdum ta' Bulebel, Ramla l-
Hamra, Gebel ta' Bejn il-Kmiemen etc.
Autoritatea de Mediu şi Planificare Malta (MEPA) a desemnat patru noi zone marine
protejate care acoperă peste 18.000 de hectare a mediului marin maltez, situri, care includ o porţiune
semnificativă a zonei de nord-est de-a lungul insulelor şi trei zone mai mici la Mgarr IX-Xini,
Dwejra şi o zonă între Ghar Lapsi şi Fifla, sunt protejate, astfel încât habitatele subacvatice din zona
sunt păstrate în toată frumusețea lor, pentru a se bucura de generaţiile prezente şi viitoare. Aceste
situri nou-desemnate au fost identificate, deoarece acestea oferă protecţie pentru mai mult de 80%
din Posidonia găsite în Insulele Malteze62.
Țara cu cea mai mare contribuție, în raport cu suprafața sa, cu 183 km 2 de zone marine
desemnate până în prezent, reprezintă baza unei rețele marine solide în apele înconjurătoare. Noile
situri marine malteze contribui la conservarea ierbii de mare Posidonia și a recifelor submarine și
oferă un habitat esențial pentru Gibbula nivosa, o specie endemică viu colorată de melc de mare 63.
Posidonia denumită în mod obişnuit în limba malteză ca Mergħat tal-Alka este un habitat prioritar,
care i se acordă o importanţă deosebită de către UE, datorita faptului ca este în pericol de
dispariţie64. În Marea Mediterană acest habitat oferă atât hrană şi adăpost pentru un număr de specii
marine, acţionând ca un depozit de carbon, protejând plajele de nisip de la erodare. Aceste situri au
fost de asemenea alese pentru reprezentarea lor geografică şi de bună stare de conservare a acestui
habitat.
Zone și arii protejate la nivel național

Zonele importante ale naturii, care au fost protejate prin legislația națională, acoperă
aproximativ 20% din suprafața terestră a Insulelor malteze, în afară de zonele marine protejate.
Anexa 5 oferă o imagine de ansamblu a diferitelor denumiri de arii protejate în Insulele
62 http://www.mepa.org.mt/home?l=1
63 http://www.plecatdeacasa.net/2013_01_01_archive.html
64 Master Plan to Support a Sustainable Diving Industry in Malta, Autoritatea de Turism Malta, 2012
31
Malteze, în conformitate cu legislația națională, extrase din baza de date comună privind zonele
desemnate (CDDA).
Zone și arii protejate la nivel internațional

Există diferite inițiative internaționale, care necesită desemnarea de arii protejate, de
asemenea, unele vizând crearea de rețele ecologice în diferite țări.
Printre siturile de importanță internațională, se numără următoarele65:
 Zone umede de importanță internațională, sau situri Ramsar, sunt desemnate în temeiul
Conventiei asupra zonelor umede de importanță internațională (Conventia de la Ramsar sau
ONU). Malta are două astfel de situri: L-Ghadira și Is-Simar.
 Arii de protecție specială desemnate în temeiul Protocolului de Arii de Protecție specială
în temeiul Convenției ONU la Barcelona (Convenția pentru protecția Mării Mediterane împotriva
poluării). Malta are patru astfel de situri: L-Ghadira, San Il-Gzejjer ta "Pawl (Insulele Sf. Pavel),
Filfla și insulele din jur; Fungus Rock (Ħaġret IL-General).
 Zone de conservare specială, care alcătuiesc rețeaua de zone protejate Emerald, sunt
numite în cadrul Consiliului Europei, Convenția de la Berna. Malta a prezentat diverse situri
pentru a face parte din această rețea de arii protejate.
2.1.2. Starea mediului în România
Starea mediului include starea factorilor de mediu, precum și a unor componente ale
acestuia, și este caracterizată, în special, prin calitate, dar și prin date de ordin cantitativ.
Protecţia mediului în România constituie o prioritate a dezvoltării economico-sociale ce are
ca scop obţinerea unui mediu curat şi sănătos care să nu afecteze posibilităţile de dezvoltare a
generaţiilor viitoare.66.
În România problemele de protecţie a mediului se pun cu acuitate, în special ca urmare a
poluărilor locale, produse în principal în sectoarele exploatărilor petroliere şi de minerit, în
industriile de prelucrare a minereurilor şi petrolului, termoenergetică, industria chimică, de
65 http://www.mepa.org.mt/home?l=1
66 Daniel Scrădeanu, Proiect “Protejați apa, esența vieții tuturor speciilor pe Terra!”, Universitatea București,
București, 2011 (http://www.ddbra.ro/)
32
prelucrare a lemnului şi celulozei, metalurgie, siderurgie, industria electrotehnică şi a construcţiilor
de maşini, industria cimentului, transporturi, gospodăria comunală şi agricultură.
Exceptând calamităţile naturale (cutremurele, alunecări de teren, inundaţii, secetă prelungită
etc.) şi unele cauze cu caracter conjuctural şi episodic (ex: confruntările armate pe unele teritorii),
degradarea mediului şi a resurselor turistice naturale provine de la două mari grupe de factori:
• factori care sunt urmarea directă a dezvoltării economice;
• factori care provin din folosirea mediului ambiant pentru turism şi agrement67.
Poluarea aerului produsă de industrie, sursele de impurificare cu repercusiuni asupra
potenţialului turistic fiind considerate în ordine descrescătoare a nocivităţii următoarele: industria
energetică, metalurgică, chimică, petrochimică, a materialelor de construcţie, prelucrarea lemnului,
alimentară. Emisiile mixte de pulberi, gaze nocive, substanţe iritante şi mirositoare produse de
unităţi ale acestor industrii pot polua resursele ce stau la baza desfăşurării de activităţi specifice
turismului balnear, de odihnă şi recreere, cultural, de vânătoare şi pescuit sportiv etc.
Evaluarea calității aerului înconjurător este reglementată prin Legea 104/2011 privind
calitatea aerului înconjurător ce transpune Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a
Consiliului privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa. Europa şi
Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind arsenul, cadmiul,
mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător68.
La nivelul anului 2011, evaluarea calității aerului înconjurător în România s-a realizat
permanent prin intermediul a 139 stații automate ce fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare
a Calității Aerului (RNMCA) repartizate pe întreg teritoriul țării.
Printre cele mai poluante surse ale aerului se situează fabricile de ciment, ale căror pulbere
de praf ce se pierd în timpul procesului tehnologic, alterează puritatea atmosferei, distrug vegetaţia
şi peisajul, alungă fauna, atacă clădirile şi monumentele pe care se depun. Unele dintre aceste surse
se găsesc în zone turistice importante (Bicaz, Taşca pe Valea Bistriţei - Cheile Bicazului, Câmpulung
Muscel, Comarnic, Târgu Jiu, Chişcădagu, Hoghiz ş.a.). Poluarea aerului se mai datorează şi altor
surse, cum ar fi combinatele de la Hunedoara, Reşiţa, Suceava, Piatra Neamţ, Ploieşti, Târgu Mureş,
Govora, Râmnicu-Vâlcea etc69. Conform unui studiu, în Romania, poluarea aerului și apei ocupă
locul fruntaș în topul amenințărilor asupra biodiversității (39,3%).
67 Melinda Cândea, George Erdeli, Tamara Simion, Daniel Peptenatu, op. cit., pag. 326
69 Idem
33
Nivelul concentrațiilor de particule în suspensie este ridicat în aglomerările Bucureşti, Iaşi,
Timişoara, Baia Mare și Braşov unde s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită zilnice peste
numărul permis și ale valorii limită anuale la unele stații de trafic și de tip industrial. Pentru aceste
aglomerări au fost elaborate programe de gestionare a calității aerului, cu măsuri de reducere ce au
avut un impact pozitiv semnificativ asupra concentrațiilor de particule în suspensie, numărul
depăşirilor fiind în scădere față de anii precedenți.
Pe parcursul anului 2011 s-au produs 59 evenimente care au generat poluări accidentale ale
aerului înconjurător, conform Raportului Național privind Starea Mediului pentru anul 2011. Având
în vedere impactul semnificativ al transporturilor asupra calității aerului, este necesar a se acționa
rapid și eficient, în sensul reducerii acestuia, prin alinierea la standardele Uniunii Europene, atât in
ceea ce privește infrastructura de transport, cat si normele de reglementare tehnologice în privința
emisiilor autovehiculelor, toate acestea împreună cu programe de stimulare a înnoirii parcurilor
auto70.
Deşi s-au înregistrat reduceri semnificative ale concentrațiilor particulelor în suspensie
provenite de la emisiile din trafic și din sectorul energetic, cea mai importantă sursă antropogenă
rămâne arderea combustibililor fosili pentru generarea energiei termice/electrice și încălzirea
domestică. În mediul urban, gazele de eşapament, resuspensia prafului de pe partea carosabilă și
arderea combustibililor fosili pentru încălzirea domestică sunt surse locale semnificative. Ca urmare,
poluarea aerului în Europa este o problemă locală, regională sau chiar la nivelul emisferei nordice de
vreme ce schimbările privind calitatea aerului pot avea loc atât în apropierea surselor de emisie cât și
mult mai departe, în funcție de transportul maselor de aer71.
Poluarea apei are implicaţii grave în cazul poluării apelor mării, lacurilor, râurilor şi Deltei
Dunării, prin reducerea efectelor relaxante ale acestora şi producerea unei scăderi a proprietăţilor
biostimulatorii sau terapeutice. Exemple de această natură le constituie lacurile terapeutice
Techirghiol, Nuntaşi, Amara, Balta Albă, poluarea apelor freatice dulci sau minerale etc72.
Poluarea litoralului românesc al Mării Negre, având ca sursa principală poluarea Dunării,
impreună cu celelalte râuri care se varsă în colţul nord-estic al bazinului pontic, Dunărea transportă
anual un mare volum de apă (circa 200 km³ transportaţi de Dunăre şi 55 km³, de Nistru şi Nipru).
71 Idem, pag.52
34
În România, elaborarea strategiei şi politicii naţionale în domeniul gospodăririi apelor,
asigurarea coordonării şi controlului aplicării reglementărilor interne și internaţionale în acest
domeniu se realizează de către Ministerul Mediului şi Pădurilor.
Strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor are drept scop realizarea unei
politici de gospodărire durabilă a apelor prin asigurarea protecţiei cantitativă și calitativă a apelor,
apărarea împotriva acţiunilor distructive ale apelor, precum și valorificarea potenţialului apelor în
raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu directivele europene în domeniul
apelor73.
Poluarea solului cu poluanţi proveniţi atât din apa ploilor contaminate cu diferite substanţe
chimice, cât şi direct, prin deversări de deşeuri, pesticide, îngrăşăminte chimice etc. are pe lângă
urmările de ordin economic şi socio-sanitar şi consecinţe pentru turism prin degradarea apelor
freatice şi a oglinzilor de apă utilizate în balneoturism şi agrement. În plus, degradarea solului şi
implicit a peisajului se datorează şi păşunatului intensiv şi necontrolat, ca în cazul pajiştilor montane
sau alpine din Munţii Bucegi, Ceahlău, Rodnei, Parâng, Ciucaş etc., masive montane cu o intensă
circulaţie turistică74.
În anul 2010 ponderea principală, ca şi în anii precedenţi, o deţineau terenurile agricole
(61,39%), urmate de păduri şi de alte terenuri cu vegetaţie forestieră (28,35%), alte terenuri ocupând
10,26% din suprafaţa ţării (ape, bălţi, curţi, construcţii, căi de comunicaţie, terenuri neproductive).
La nivel de ţară se estimează că suferă în diferite grade de pe urma proceselor de pantă
următoarele suprafeţe: eroziunea prin apă 6.300.000 ha, prin vânt 378.000 ha, iar alunecările de
diverse tipuri se manifestă diferit pe 702.000 ha.
Procesele naturale şi/sau antropice care afectează calitatea solurilor in Romania sunt75:
 compactarea primară şi/sau secundară, inventariată pe 1.553.276 ha și se regăsesc în cele
mai mari suprafețe din regiunile Vest (32,4%), Nord-Est (28,5%), Sud-Muntenia (14,7%) şi Centru
(12,2%);
 poluarea produsă prin sedimente datorită eroziunii, semnalată în 8 judeţe pe 13.299 ha,
astfel, aproximativ 85% din suprafaţa afectată este situată în regiunea Nord-Est (11.293 ha).
Poluarea sonoră, pe lângă factorul de risc pe care îl prezintă pentru sănătatea oamenilor,
are implicaţii şi asupra turismului, prin disconfortul pe care îl provoacă oamenilor dornici de linişte
şi odihnă la diversele destinaţii de sejur. Existenţa surselor de poluare sonoră din staţiunile
74 Idem
35
balneoclimatice are efecte negative în special asupra eficacităţii tratamentelor balneare în toate
staţiunile turistice balneare, montane şi de litoral76.
Degradarea pădurilor cauzate de exploatările forestiere efectuate până în prezent, în Munţii
Apuseni care, pe lângă alte consecinţe de ordin social-economic, au afectat peisajul carstic din
Platourile Padiş şi Lumea Pierdută, a căror atracţie turistică a constat şi în frumuseţea pădurilor care
le-au acoperit, în mare parte tăiate. Tăierea necontrolată a pădurilor, poate provoca declanşarea unor
procese de degradare a solului, afectând peisajul respetiv, dispariţia unor monumente ale naturii de
interes ştiinţific şi turistic etc. (Munţii Călimani, Ceahlău, Retezat, Rodna, Gutâi)77.
În ultimele decenii, în mai multe zone forestiere, poluarea s-a accentuat, afectând starea de
sănătate a arborilor din zonele respective. Poluarea industrială, atât cea internă cât şi cea
transfrontalieră, generează apariţia ploilor acide.
Uscări anormale datorate poluării industriale se semnalează la toate speciile forestiere aflate
în zonele de impact ecologic precum Zlatna, Copşa Mică, Bocşa - Crivina, Turceni- Rovinari, Bicaz-
Taşca, Anina etc.
În anul 2011, s-au recoltat 18.705 mii metri³ (volum brut) de lemn, răşinoasele reprezentând
40,2% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 33,0%, stejarul 9,4%, diverse specii tari
(salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) 10,4% şi diverse specii moi (tei, salcie, plop etc.) 7,0%78.
În anul 2011, s-au efectuat lucrări de regenerare a pădurilor pe 25.000 hectare, cu 1.266
hectare mai mult faţă de anul 2010. Din totalul suprafeţelor din fondul forestier supuse procesului de
regenerare, 54,0% (13.501 hectare) au fost regenerări naturale, cu 9,3% mai puţin faţă de anul 2010,
iar 46,0% (11.499 hectare) le-au reprezentat împăduririle (regenerări artificiale), cu 13,8% mai mult
decât în anul precedent.
Degradarea rezervațiilor naturale și a monumentelor naturii prejudiciază, de asemenea,
potențialul turistic pe care-l lipsește de aportul științific, estetic al unor obiective cu caracter de
unicitate. Degradarea acestor monumente și rezervații naturale, existente în numar apreciabil în
România, poate fi provocată în mare masură de activitățile eonomice necontrolate, afectarea lor
aducând daune incalculabile atât sub aspect științific, cât și economic, prin diminuarea posibilităților
de valorificare turistică a lor (Delta Dunării, Parcul Național Retezat, peșterile-monumente ale
naturii, rezervațiile din Bucegi, Cozia, Gutâi etc)79.
77 Idem, pag. 328
36
Degradarea obiectivelor turistice antropice - datorată substanţelor poluante ce atacă,
degradează şi scurtează "viaţa" celor mai rezistente şi durabile materiale şi având ca urmare,
dispariţia unor monumente de rezonanţă istorică, artistică sau culturală, durate de oameni cu veacuri
în urmă. Clădirile din zonele impurificate cu fum, cărbune, ciment etc., s edeteriorează, se şterg sau
îşi schimbă aspectul (frescele exterioare ale unor biserici sau faţadele unor monumente din unele
centre urbane industrializate)80.
Degradarea rezervaţiilor naturale şi a monumentelor naturii prejudiciază de asemenea,
potenţialul turistic pe care îl lipseşte de aportul ştiinţific, cognitiv-educativ şi estetic al unor
obiective cu caracter de unicitate sau de rară spectaculozitate, fie a unor habitate naturale care şi-au
păstrat echilibrul biologic. Degradarea acestor monumente şi rezervaţii naturale existente în număr
apreciabil în România, poate fi provocată în mare măsură de activităţile economice necontrolate,
afectarea lor aducând prejudicii irecuperabile atât sub aspect ştiinţific, cât şi economic, prin
diminuarea posibilităţilor de valorificare turistică a lor (Delta Dunării, Parcul Natural Retezat,
peşterile declarate monumente ale naturii, rezervaţiile din Munţii Bucegi, Cozia, Gutâi, turbăriile
Poiana Stampei, Borsec, Sâncrăieni, Mangalia etc.).
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA) este organul de specialitate al
Administraţiei Publice Centrale, responsabil pentru elaborarea şi implementarea legislaţiei,
politicilor şi strategiei în domeniul mediului şi gospodăririi apelor. MMGA este şi Autoritate de
Implementare pentru Programul ISPA, componenta de mediu. În cadrul pregătirii cadrului
instituţional pentru managementul fondurilor structurale şi de coeziune după aderarea la UE,
MMGA a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Sectorial pentru
Infrastructura de Mediu, având responsabilitatea managementului, implementării şi gestionării
asistenţei financiare comunitare alocate acestui program.
În subordinea MMGA funcţionează următoarele instituţii publice cu responsabilităţi în
domeniul protecţiei mediului:
 Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, care coordonează la nivel regional şi local
autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului din punct de vedere tehnic, asigurând şi
procesul de instruire necesar;
 8 Agenţii regionale de protecţie a mediului, corespunzător celor 8 regiuni de dezvoltare, cu
rol în implementarea politicilor de mediu la nivel regional;
 42 agenţii locale de protecţie a mediului;
80 http://www.management.ase.ro/reveconomia/2003-1/18.pdf
37
 Administraţia Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”81.
2.1.3. Starea mediului în Malta
Sectorul transportului rutier din Malta depinde în primul rând de mobilitatea personală.
Există un număr mare de vehicule în raport cu populația, care are un impact negativ asupra sănătății
umane și a mediului, precum și al economiei. În 2011, stocul de autovehicule autorizate a crescut cu
2,4%, până la 311.947, în timp ce numărul de vehicule pe cap de locuitor a crescut marginal la 0,74
la 0,73 în 2010. Este acordat un interes deosebit ponderii mașinilor second-hand importate, deoarece
mașinile second-hand importate din Uniunea Europeană (UE), sunt înregistrate în Malta cu
standardele de emisii care nu sunt la fel de stricte ca și pentru cele noi.
Producția de energie electrică din combustibilii fosili este una dintre principalele surse din
Malta, fiind totodata și principala sursă de poluare a aerului, contribuind, de asemenea, la
schimbările climatice. În 2011, 73% din combustibilul utilizat în Malta a dus la generarea de
energie. Guvernul investește în prezent la extinderea centralei electrice Delimara, precum și la
cablul submarin ce conetează Malta la rețeaua de electricitate continentală. Aceste evoluții vor duce
la creșterea eficienței și va permite închiderea centralei Marsa. Guvernul, în ultimii ani, a lansat
diverse scheme pentru a promova eficiența energetică și energia regenerabilă, în primul rând prin
subvenționarea achiziționarii izolarii termice a acoperișurilor, a geamurilor duble, a încălzitoarelor
de apă solare și panourilor fotovoltaice. Împreună cu alte măsuri menite să abordeze angajamentele
legate de economiile de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră, aceste investiții ar trebui să
contribuie la îmbunătățirea calității aerului în următorii câțiva ani82.
Turismul joacă un rol important în economia malteză, însă aceasta duce la presiuni
suplimentare asupra mediului în ceea ce privește consumul de energie electrică și apă, producerea de
deșeuri, precum și presiuni asupra zonelor sensibile din punct de vedere ecologic. Aceste presiuni
pot deveni nesustenabile dacă nu sunt corect gestionate. Prezența turistică în luna august este
relevantă pentru realizarea unei distribuției cât mai uniforme a turiștilor pe tot parcursul anului ce ar
putea ajuta la atenuarea presiunilor sezoniere asupra resurselor de mediu. În această perioadă,
Guvernul urmărește o strategie de marketing, prin care să optimizeze capacitatea turistică în lunile
de iarnă.
81 Planul Național de Dezvoltare 2007-2013, Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice, dec. 2005, pag. 117
82 The environment report 2010-2011, Malta Environment & Planning Authority, iunie 2012, pag. 14
38
Schimbările climatice sunt considerate a fi unele dintre cele mai grave probleme ale
mediului cu care se confruntă comunitatea globală. Ca o mică insulă, Malta este considerată
vulnerabilă schimbărilor climatice. Între 1990 și 2010 a existat o creștere globală de 49,1% din
emisiile de gaze cu efect de seră, deși s-au observat cazuri de scădere a emisiilor între 2003-2004 și
2007-2009. În 2010, 87,5% din totalul emisiilor au provenit din sectorul energetic (inclusiv
transportul). Următorele care au contribuit la emisiile de gaze cu efect de seră în Malta sunt
deșeurile (6,6%), agricultura și procesele industriale, împreună cu sectoarele solvenților și al altor
produse utlizate. Între 1990 și 2010, emisiile pe cap de locuitor, care sunt corelate cu consumul de
energie primară pe cap de locuitor și mixul energetic al țării, au crescut cu 29,2%, până la 7,3 tone
pe cap de locuitor în 201083.
Agricultura ecologică contribuie la un nivel ridicat al biodiversității și conservarii speciilor
și habitatelor naturale, deoarece îmbunătățește viața solului, fertilitatea naturală a solului și calitatea
apei. Producția ecologică, de asemenea, utilizează energia și resursele naturale în mod responsabil, și
promovează sănătatea animală. Intre 2010 și 2011, suprafața de teren cultivata prin metode de
agricultură ecologică a crescut cu 17,5%, acoperind 25 ha, în 2011.
În Insulele Malteze, Water Services Corporation (WSC) este principalul frunizor de apă
furnizand apă dulce prin intermediul rețelei de distribuție municipală. Această apă provine din apele
subterane captate din straturile acvifere și desalinizarea apei. Nitrații din apele subterane au rezultat
din activitățile antropice, prin aplicarea îngrășămintelor bogate în nitrați, care infiltră în sistemul
acvifer. În 2011, nivelurile de nitrați au depășit valoarea limită al UE de 50 mg / l84.
Un nivel ridicat al calității apei pentru scaldat este esențială pentru sănătatea publică, pentru
mediu, precum și pentru sprijinirea activităților turistice și de agrement. În această privință, Malta
este obligată să respecte standardele Directiva privind apa pentru scăldat UE și Convenția din
Barcelona. Rezultatele pentru 2011, bazate pe datele (2008-2011), indică faptul că 97,7% din apele
de îmbăiere costiere au fost calificate de o calitate excelentă, în timp ce 1,1% au fost de bună
calitate.
În ceea ce privește deșeurile, acestea au crescut cu 48%, până la 1,4 milioane de tone în
2010. Ponderea deșeurilor periculoase a scăzut de la 4,8% la 2,5% în timpul în aceeași perioadă. În
2010, cota de deșeuri comerciale și industriale a scăzut la 4,8%, în ciuda faptului că suma a crescut
cu 7.375 de tone, ca urmare a creșterii în construcții și demolări. Deșeurile rămase au fost incinerate,
depozitate sau exportate, iar unele construcții și demolări au fost eliminate de la mare85.
83 Idem, pag. 26
84 Idem, pag. 31
85 Idem, pag. 37
39
Malta își protejează habitatele importante prin desemnarea unor Arii Speciale de
Conservare, în conformitate cu Directiva Habitate CE și Zone de Protectie Speciala în conformitate
cu Directiva Păsări CE. Sunt declarate in anul 2011, 3 zone de importanță ecologică și Situri de
importanță științifică. Un numar mare de zone din Malta au fost desemnate ca parte a Rețelei UE
Natura 2000. Au fost transmise Comisiei Europene in 2011, 4 situri marine care să facă parte din
rețeaua Natura 2000.
2.1.4. Atracții turistice antropice
Potenţialul turistic antropic cuprinde elementele cultural-istorice, tehnicoeconomice şi

socio-demografice, care, prin valoarea intrinsecă, interesează activitatea de turism şi generează
anumite fluxuri turistice.86
Principalele atracții turistice antropice în România
România este deţinătoarea unui tezaur imens de vestigii arheologice, monumente istorice,
de arhitecturã sau de artã, ca şi a unui inestimabil patrimoniu etno-folcloric care atestă evoluţia şi
continuitatea de muncă şi de viaţă pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii şi artei poporului
român87.
Resursele turistice antropice sunt în principal, următoarele:
- vestigiile arheologice;
- monumentele istorice, de arhitecturã şi de artã cu o valoare de unicat;
- muzeele şi casele memoriale;
- mărturiile civilizaţiei şi culturii populare;
- satele turistice.
Obiectivele turistice de natură istorică
În majoritate sunt urme de cultură materială și vestigii de așezări și cetăți și epoci diferite:
 urme de aşezări şi culturi din paleolitic (Ştefăneşti pe Prut), neolitic (cultura Cucuteni);
 vestigii ale unor aşezări dacice (Sarmisegetuza Regia, Costeşti, Blidaru), greceşti (Histria,
Tomis), daco-romane (Apulum, Napoca, Drobeta, Axiopolis);
 ruinele unor cetăţi medievale (la Suceava, Cetatea Neamţului, Cluj-Napoca, Sighişoara,
86 Vasile Glăvan, op.cit., pag. 53

87 George Erdeli, Ion Istrate, op.cit., pag. 24
40
Sibiu, Alba Iulia), cetăţi ţărăneşti (Prejmer, Biertan), biserici întărite (in Transilvania);
 locuri de bătălii însemnate pentru istorie indicate prin mausolee, troiţe, monumente,
cimitire ale eroilor (Călugăreni, Şelimbăr, Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz etc).
Obiective turistice cu însemnătate arhitectonică şi artistică
Cuprinde elemente ale creției umane de-a lungul secolelor:

 biserici, mănăstiri, moschee, sinagogi - din patrimoniul UNESCO fiind inscrise 81 de
biserici din lemn , 6 biserici rupestre și 197 de biserici și ansambluri mănăstirești;
 Edificiile civile: palate (în marile orașe), conace, cule (Oltenia), case boiereşti, castele
(Transilvania, Peleş). Remarcabile sunt cele din orașele mari cum ar fi: Brasov, Sibiu, Timișoara,
București etc, dar și alte localități mai mici;
 Monumente, statui și busturi – construcții și placi comemorative situate în localitățle natale
ale personalităților respective;
 Muzee, expoziții și case memoriale – cu tematică istorică, arta populară, pictură, sculptură
etc, ce se găsesc în diferite orase, dar și în așezările rurale, cum ar fi Enisala, Herești, Topalu.
Obiective turistice cu caracter etnofolcloric
Aceste obiective pun în evidenţă obiceiuri străbune, obiective ale creaţiei populare,
festivaluri artistice populare, cum ar fi:
 muzee cu profil de artă şi arhitectură populară: Muzeul Satului din Bucureşti (primul din
ţară, înfiinţat de Dimitrie Gusti în 1936), Bujoreni-Vâlcea, Goleşti-Argeş etc;
 construcţii din lemn (case, porţi, biserici): porţile masive cu bogate decorări şi bisericile din
judeţele Maramureş, Gorj, Sălaj, Bihor etc;
 ateliere de prelucrare artistică a lemnului şi colecţii de linguri, furculiţe, furci de tors,
realizate de creatori populari talentaţi din mai multe sate din judeţele Vâlcea, Alba, Olt etc;
 ceramică populară - Se impun obiectele din ceramică neagră lustruită cu pietre albe de râu la
Marginea (Suceava); ceramică roşie nelustruită la Săcel (Maramureş), ceramică albă smălţuită la
Horezu, Vlădeşti (Vâlcea), ceramică verde de la Corund etc;
 sărbătorile populare, târgurile - Novaci, Mărginimea Sibiului, Culoarul Rucăr-Bran etc.
Obiective turistice cu caracter economic
41
 poduri din piatră - în Moldova pe râul Bârlad;
 podurile peste Dunăre – la Fetești-Cernavodă realizate de Anghel Saligny;
 furnale vechi – în Banat;
 cale ferată - cu cremalierăla Oravița-Anina, muzeul locomotivelor (Reșița);
 farul genovez - la Constanța;
 barajele – la Vidraru, Porțile de Fier sau de pe Bistrița, Sebes, Someșul Cald etc;
 mori din piatră sau de vânt;
 vehi exploatări de aur (Roșia Montană); de sare (Cacica, Turda, Slănic etc), cărbune,
ardezie, petrol (Sărata Monteoru).
Alte obiective turistice artistice sau comemorative:
 festivalurile artistice, în special cele muzicale;

 locurile – creații artistice populare în aer liber privind sculpturile de lemn, piatra, Cimitirul
Vesel de la Săpânța) sau culte (tabere de sculpture în lemn, fier-Galați, piatra-Măgura, Babadag etc),
cimitire ale eroilor.
Zone turistice în România
Bucureşti - capitala României cel mai mare centru turistic al ţării. Se remarcă prin
amestecul de stiluri arhitecturale, începând de la Curtea Veche, rămăşiţele palatului din secolul al
XV - lea al lui Vlad Ţepeş, terminând cu Palatul Parlamentului, o clădire colosală cu 6.000 de
încăperi, a doua ca mărime dupa Pentagon88. Printre cele mai importante obiective turistice ale
municipiului Bucureşti se numără: Ateneul Român, Arcul de Triumf, Palatul Băncii Naţionale,
Teatrul Naţional, Universitatea Bucureşti, Parcul Cişmigiu, Grădina Botanică, Parcul Herăstrău,
Muzeul Satului, Muzeul Naţional de Istorie al României, Muzeul Naţional de Istorie Naturală
Grigore Antipa, Biserica Stavropoleos, Hanul lui Manuc.
Litoralul Mării Negre - Staţiunile de pe litoral, bine cunoscute în turismul internaţional:
Năvodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costineşti, Olimp, Neptun,Jupiter, Aurora,
Venus, Saturn,Mangalia, au moderne baze de cazare şi tratament şi diverse posibilităţi de agrement.
Munţii Carpaţi - aici se găsesc renumitele staţiuni montane internaţionale care dispun de
hoteluri și vile cochete, numeroase posibilităţi de agrement, pârtii. Turismul balnear are, de
asemenea, puternice baze de tratament, cazare şi agrement în frumoasele staţiuni din depresiunile
88 http://ro.wikipedia.org/wiki/Turismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia
42
carpatine: Băile Herculane, Băile Felix, Călimăneşti-Căciulata, Slănic-Moldova.
Delta Dunării, rezervație a biosferei, inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. Se prezintă
ca o imensă suprafaţă cu stuf, din care se desprind, păduri de plopi, plauri cu nuferi şi sălcii pletoase.
Delta Dunării este totodată şi cel mai bogat parc faunistic din Europa, cu peste 300 specii de păsări,
60 specii de peşti de mare valoare economică.
Moldova de Nord, Bucovina - este renumită pe plan internaţional prin mănăstirile şi
bisericile sale -Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Humor, Arbore, Putna.
Maramureş - Oaş - una dintre cele mai originale zone istorico-etnografice ale ţării. Bisericile
de lemn, porţile masive, au înscrustări originale şi ornamente variate, ceramică cu motive decorative
dacice (Vama-Oaş); cimitirul vesel de la Săpânţa.
Transilvania - pentru atmosfera lor medievală sau pentru castelele aflate în apropiere,
numeroase oraşe transilvănene precum Sibiu, Braşov, Sighişoara, Cluj-Napoca sau Târgu Mureş au
devenit importante puncte de atracţie pentru turişti89.
Oltenia - se constituie ca o zonă turistică importantă cu numeroase biserici și stațiuni.
 Principalele atracțiile turistice antropice în Malta
Obiective turistice cu caracter etnofolcloric
În ceea ce privește muzeele din insula magnifică, arhitectura barocă, bogăţiile religioase şi
mărturiile multor războaie şi bătălii, oferă vizitatorilor o trecere în revistă rapidă prin istoria
spectaculoasă a Insulelor.
Principalele muzee în arhipeleagul maltez sunt:

 Teatrul Manoel din Malta - unul dintre cele mai veci locașuri de cultură din Europa,
frumosul teatru a fost construit în 1731, la porunca Marelui Maestru Manoel de Vilhena, în ideea
generoasã de a oferi poporului “o distracţie cinstitã”. Teatrul Manoel impresioneaza prin
multitidinea decorațiilor interioare, prin splendidele sake loje și balcoane ridicate pe patru nivele
deasupra stâlpului, fiecare compartiment fiind separat prin stâlpi și arcade90.
 Muzeul Național de Arte Frumoase din Malta – Muzeul Naţional de Arte Frumoase Antonio
Espinoza Rodriguez este instalat într-o clădire istorică datând din 1570. Muzeul expune o colecţie
valoroasă de pictură şi sculptură din secolele XVI-XX. Aici pot fi admirate tablouri de Carpaccio,
90 Constantin Marinescu, Malta Arhipeleag însorit, Editura Enciclopedică, 2001, București, pag. 88
43
Tintoretto, Tiepolo, Guido Remi. În câteva Săli pot fi văzute servicii de masă de argint folosite de
Cavaleri la Sacra Infirmaria (Spitalul Ordinului), armuri şi vechi ceasuri malteze 91. A primit calitatea
de muzeu în 1974, când aici au fost expuse diverse obiecte aparținând Ordinului de Malta.
 Muzeul de Război din Malta - muzeul reunește în istoricul fort St. Elmo relicve și exponate
din cel de-al doilea război mondial. Cele mai importante exponate sunt Avionul Gladiators Faith,
care în momentul declanșării războiului, la 10 iunie 1940, a reprezentat singura protecție aeriană a
Maltei92.
 Palatul Armelor din Malta;
 Catedrala şi muzeul Sf. John din Malta;
 Muzeul Jucăriilor din Malta;
 Muzeul de Aviație din Malta;
 Muzeul mașinilor clasice din Malta;
 Muzeul de Istorie Naturală din Mdina;
 Domul Roman din Rabat;
 Moara de vânt Ta'Kola din Gozo;
 Muzeul Maritim din Vittoriosa – aflat lângă debarcaderul Sf. Laurenţiu. Muzeul Maritim,
ocupa fosta clădire a brutăriilor Marinei Regale Engleze. Expoziţia include machete de nave, picturi,
instrumente de navigaţie şi arme. Muzeul are secţiuni speciale pentru ordinul Cavalerilor Ioaniţi,
Marina Britanică, Marina Comercialp, ambarcaţiuni de pescuit, vase tradiţionale malteze93.
 Palatul Inchizitorului din Vittoriosa - Palatul Inchizitoriului adãposteşte astăzi un muzeu de
folclor. Edificiul a fost construit în secolul XVI în jurul Tribunalului Civil al Cavalerilor
(Castellania). Sala de Judecatã are o uşă foarte joasă, pentru a-i obliga pe acuzaţi să se plece în faţa
Inchizitoriului când intrau94.
 Hanul Cavalerilor din Castilia, Leon și Portugalia - A fost construit în 1574 de către
Girolamo Cassar, într-o locație destinată inițial ridicării Palatului de justiție. Rolul său a fost de a
găzdui cavalerii spanioli și portughezi care veneau în Malta, pentru reunirea cu Ordinul.
 Teatrul de capodoperă - este nominalizat ca cel de-al treilea trecut ca vechime din Europa, a
cărui prima reprezentație a avut loc la 9 ianuarie 1732. Deosebit de intim și splendid decorat, Teatrul
Manoel, situat pe strada Teatrului vechi, a fost ridicat după modelul teatrului din Palermo din acea
epocă.
91 Mihaela Victoria Munteanu, op. cit., pag. 16

92 Constantin Marinescu, op. cit., pag. 79
94 Idem, pag. 35
44
 Muzeul de Arheologie (Auberge de Provence) – este instalat în Auberge de Provence (Hanul
Cavalerilor din Provence) ce mai importantă reședință a cavalerilor francezi, construit între 1571-
1575, după planurile arhitectului Girolamo Cassar.
Obiective turistice cu însemnătate arhitectonică şi artistică
Malta este cunoscută şi ca "Insula Fortăreaţă" datorită arhitecturii defensive care abundă.
Fortificaţiile pot fi împărţite în 2 perioade: perioada Cavalerilor şi perioada britanică. Fortificaţiile
sunt cele care amintesc de epoca cavalerilor, cruciadelor, eroismului şi bătăliilor legendare, ce se
ridică de la nivelul mării, prelungindu-se de-a lungul țărmului și sunt punctate strategic din loc în loc
de bastioane și forturi95:
 Palatul Verdala – este situat în Rabat, cu vedere spre Grădinile Buskett. Palatul cu aspect de
fortăreaţă, masiv, cu turnuri pătrate în colţuri a fost construit în 1586 de către Girolamo Cassar,
pentru a servi drept reşedinţă de vară lui Hugues Loubenx de Verdalle, Mare Maestru în sec. XVI.
Palatul este folosit acum ca reşedinţă de vară pentru preşedinte, dar este deschis marelui public.
 Comino Tower - ridicat de Ordinul Cavalerilor pentru apărare şi comunicare între Cittadella
în Gozo şi Medina.
 Cattonera lines - arhitectură militară a Cavalerilor de Malta care încercuieşte 3 oraşe vechi şi
Liniile Margarita96.
 Fort Saint Elmo – aflat în vârful peninsulei pe care se întinde Valletta, fiind construit pentru
apărarea Portului Mare și a portului Marsamxett, acest fort a fost scena apărării eroice din timpul
asediului din 1565. Cavalerii au întărit fortul existent construit de Aragonezi, iar în zilele noastre
este scena paradelor militare.
 Fort Saint Lucian - construit în 1610-11 de Cavaleri pentru a apăra golful de atacurile
turceşti. Este un turn de coastă mare.
 Mdina Fortifications - Fortificaţiile Mdinei au douã porţi: Poarta Oraşului sau Poarta Mdina
la sud şi Poarta Grecilor la vest. Poarta principală, la care se ajunge trecând prin Grădinile Howard
şi traversând un pod peste un şanţ cu apă, a fost construită în 1724 după planurile arhitectului
Mondion. Este o poartă masivă, cu arhitectură barocă. Mult mai romantică este Poarta Grecilor,
numită astfel din cauză că, în secolele 16-17, o comunitate grecească locuia în apropiere97.
 Old Saluting Battery - se află în partea de jos a Bastionului St. Peter şi St. Paul; construit în
95 Constantin Marinescu, op. cit., pag 70

96 http://malta.hartaeuropa.com/
45
sec.16 a funcţionat până în 1960. Se trăgeau salve de tun care anunţau răsăritul soarelui şi începerea
zilei de muncă şi la apus sfârşitul ei. Era un semnal şi pentru marinari. A fost restaurat în 2005 şi are
24 de tunuri englezeşti.
 Citadela (The Citadel) - construit ca refugiu şi apărare contra atacurilor. Până în 1637
populaţia din Gozo erau obligaţi prin lege să-şi petreacă nopţile în interiorul Citadelei. După
ridicarea restricţiei, oamenii au început să se stabilească după zidurile ei, formând oraşul Rabat, azi
cunoscut ca Victoria.
 Wignacourt Tower - construit în 1610 în timpul domniei lui Grand Master Alof de
Wignacourt care a donat fonduri pentru construirea turnului. Wignacourt Tower a servit postul de
apărare de la Nord de Malta până la construirea fortului St. Agatha în 1649. Azi este muzeu dedicat
moştenirii arhitecturale militare a Maltei şi găzduieşte expoziţia Fortăreaţa Insulei (The Island
Fortress).
 Templele Ggantija, cele mai vechi monumente de piatra din lume. Datând din 3500 i.H., au
fost înălțate pentru a venera o zeitate a fertilității. Templele sunt punctul de atracție al arhipeleagului,
aflându-se într-o stare destul de bună de conservare. Complexul arhitectonic este format din două
temple. Se presupune că cel mai mare și mai vechi ar data cam de la 3500 î.Hr.., iar cel de-al doilea
este mai mic și mult mai simplu. Este remarcabilă dimensiunea blocului de piatră din care sunt
construite: măsoara peste 6 m în înălțime și cântăresc câteva tone98.
 Templele megalitice de la Tarxien - situl arheologic de la Tarxien, aflat în zona estică a
insulei, oferă exemplificarea perfectă a evoluției templelor preistorice. Astfel, cel mai vechi dintre
aceste locuri de rugăciune (din care nu a mai ramas decât fundația) a fost construit cu aproximativ
2.800 de ani î.Hr., pe când cel mai recent dintre cele patru temple ridicate în această locație se
presupune că a fost finalizat cu circa șapte sute de ani mai tarziu. Aici a fost descoperită cea mai
mare sculptură în piatră existentă la vremea respectiva, reprezentarea Zeiței Fertilității despre care se
estimează că ar fi avut o înălțime de 2,5 metri. Din păcate, din aceasta nu s-a păstrat decât partea
inferioară, expusă în prezent în cadrul sitului.
 Hipogeul Hal Saflieni – situl arheologic Hal Saflieni este un labirint de peșteri săpate în
calcar, până la o adâncime de 12 m., fiind descoperit întâmplător în anul 1902, în timp ce se săpa un
puț. Hipogeul este structurat pe trei nivele și a servit ca loc de înmormântare, iar ca urmare a
săpăturilor au fost descoperite bijuterii și ceramică. Aici a fost descoperită și statueta Femeia
Adormită, ce este păstrată în Muzeul de Arheologie din Valletta99.
98 Idem, pag. 67
99 Idem, pag. 58
46
 Templele de la Haqar Qim - faimoasele temple megalitice ridicate în mileniile 4 si 3 î.hr.,
sunt unice în lume, datorită bunii conservări, proporțiilor acestora, dimensiunii blocurilor de piatră și
munca depusă pentru dislocarea și transportul lor. Blocurile au căteva tone greutate, iar altele au fost
ridicate la înălțimi ce întrec de câteva ori statura omului. Este o enigmă care nu a fost încă elucidată.
Templele megalitice erau împodobite cu altare cioplite în piatră, decorate cu gravuri în spirală și alte
motive geometrice, statui executate din piatră sau lut, obiective ceramice, idoli de piatră, mese și
urme funerare100.
Principalele biserici și situri religioase din Malta
Maltezii sunt printre cele mai vechi popoare creştine din lume. Sunt 365 biserici şi capele
răspândite pe toate insulele. Se pot vedea bisericile Baroce ale Insulelor, cu domurile lor roşii şi
argintii sclipind în soare. Deoarece calcarul este moale şi uşor de lucrat, sculptorii, arhitecţii,
constructorii şi artizanii maltezi au creat ornamente în interiorul şi exteriorul bisericilor din Malta şi
Gozo101. Capelele atrag atenţia, în special cele săpate în stâncă sau cele care parcă atârnă de stânci.
 Catedrala St. John - unul dintre cele mai vestite monumente ale Maltei este catedrala
proiectatã de Girolamo Cassar, ctitorie a marelui Maestru al Ordinului Jean de la Cassière. Cu un
exterior sobru, biserica datează din 1577; are un plan dreptunghiular şi dimensiuni impozante: 57 m
lungime, 35 m lăţime şi 20 m înălţime. Catedrala a fost permanent înfrumusețată, prin donații
constând în spendide tapițerii, mobilier, vase de cult, veșminte și alte obiective de artă ce i-au sporit
tezaurul102. Edificiul are un interior în stil baroc, bogat ornamentat. Sub pardoseala din mozaic de
marmurã policromã se află nenumărate morminte ale cavalerilor, ce odihnesc sub plăci împodobite
cu blazoanele nobilelor familii. La cripta cu osemintele primilor 12 Mari Maeştri ai Ordinului
(inclusiv ale lui la Vallette, strămutate aici din locul său de odihnă iniţial din biserica Our Lady of
Victories) se ajunge prin Capela St. Michael103.
 Catedrala Anglicană Sf. Paul;
 Biserica Parohială Academică a naufragiatului Sf. Paul;
 Catedrala Mdina;
 Mosta Dome, în Mosta – Orașelul cu 15.000 de locuitori se singularizează prin dimensiunile
acestei cupole aşezate direct pe ziduri, fără sistemele tradiţionale de sprijin, una dintre cele mai mari
din Europa. Biserica a fost construită prin contribuţia localnicilor, între anii 1833-1860, după

102 Idem, pag. 72
103 Mihaela Victoria Munteanu, op. cit., pag. 19-20
47
planurile lui Giorgio Grognet de Vassé. La faţadă, două clopotniţe gemene încadrează un fronton
susţinut de şase coloane ionice.
 St. George’s Basilica, în Gozo - Basilica St. George este situată în mijlocul Victoriei, antic
"Agar" - capitala Gozo. Magnifica Bazilică de astazi a fost construită între 1672 și 1678. Parohia are
originea în perioada bizantină. Această biserică parohială este pe bună dreptate, menţionată ca
"biserica de aur" din Gozo. Acesta este în întregime acoperită cu marmură şi aur. Principala atractie
este statuia de lemn a sfântului St George, sculptat în lemn de Pietru Pawl Azzopardi în 1838.
 Biserica Xewkija, în Gozo – este dedicată Sfântului Ioan Botezătorul. Turiştii şi vizitatorii
vin efectiv tot timpul anului pentru a vizita biserica şi atracţiile sale. Domul său elegant de 75 de
metri, cu un diametru de 28 de metri, şi o circumferinţă de 85 de metri, este al treilea dom ca
mărime din lume.
 Biserica Our Lady of Victories – este cea mai veche bisericaă din Valletta și a fost ridicată în
semn de recunostină către Maica Domnului – călăuzitoarea spre victorie, pentru victoria asupra
turcilor după Marele Asediu104.
 Biserica St. Laurențiu – închinata Sfântului Laurențiu, clădirea a fost proiectată de Lorenzo
Gafa în 1691, având o arhitectură de expresie barocă. Statuia Sf. Laurentiu, datând din sec. XVI,
este scoasă în procesiune pe străzi în fiecare an, în ziua de 10 august, la festa orașului105.
 Catacombele St. Agatha - potrivit unei tradiții locale, în timpul persecuțiilor fașă de creștini
decretate de către Traian Decius, Sf. Agatha s-a refugiat din Cicilia în Malta. O peșteră naturală
aflată sub Biserica Parohială a fost transformata în criptă, tipic cimitirelor subterane ale timpului.
Aceste catacombe extinse dețin numeroase galerii și morminte. În micul muzeu de la intrarea în
catacombe sunt expuse monede și ceramică antică, piese arheologice din diverse epoci și moaște.
Trăsătura caracteristică a cimitirelor malteze plasate în catacombe este prezentă meselor rotunde, așa
zise agape, pentru pomenire, tăiate în rocă,cu laturile înclinate, pe care parsoanele care au urmat
convoiul funerar se lungeau, pentru a participa la un repaus de adio, un fel de reculegere106.
Evenimente culturale și artistice din Malta
Festivalurile naţionale din Malta sunt subliniate în calendarul cultural al tinutului şi sunt
anticipate, în fiecare an de mii de oameni, atât publicul cat si participantii. Arta ocupa o zona larga
de forme ce serveste aproape pentru toate gusturile culturale. Festivalurile din Malta sunt Carnavalul
104 Idem, pag. 15

105 Idem, pag. 35
48
colorat din februarie, celebrarea din luna mai cu muzică tradiţională şi cântec la Għanafest - Marea
Mediterană, Festivalul de Muzica Folk si caldura verii din luna iulie aclamata cu Jazz Festival şi
Malta Arts Festival la începutul anului octombrie şi magia Valletta NotteBianca.
 Festivalul de Artă din Malta - este un eveniment ce are loc anual in iulie si care cuprinde o
mare varietate de forme de arta cum ar fi: teatru, dans, muzica. Festivalul se desfasoara in principal
in Old Opera House si in Freedom Square (Piata Libertatii), transformata in mod special pentru
aceasta ocazie. Alte locuri in care se mai desfasoara evenimentul sunt: Centrul de Conferinţe
Mediteranean, Teatrul MITP, Centrul de creatie „Cavalerul St.James” din Valetta si Grand Marina
Port din Birgu.
 Carnavalul din Malta - luna februarie aduce in Malta saptamana destinata carnavalului care
se desfasoara dupa un anumit tipar: care alegorice viu colorate, costumatii si masti extravagante.
Carnavalul s-a desfasurat pentru prima oara in 1535 (dupa alte surse in 1470), iar pana in 1751 a fost
organizat exclusiv in capitala. In cadrul evenimentului se premiaza cele mai „bune” dansuri, care
alegorice, costume si masti grotesti.
 Festivalul internațional de focuri de artificii din Malta - este un eveniment organizat anual
de catre Autoritatea de Turism din Malta si Secretariatul Parlamentar pentru Turism. Marele Port
(Grand Harbour) ofera cadrul perfect pentru desfasurarea acestui eveniment spectaculos, care are loc
pe 29-30 aprilie107. Festivalul include spectacole de lumina si culoare, focurile de artificii fiind
proiectate atât de către companii pirotehnice străine, cât și de către cei mai buni producători locali.
Prin intermediul festivalului se celebreaăa de asemenea, și aderarea Maltei la Uniunea Europeană,
care a avut loc la 1 Mai 2004.
 Festivalul Internațional de Jazz din Malta - are loc anual în luna iulie. La acest eveniment
participă atât artiști internaționali de top cât și artiști maltezi, ce prezintă pe scena muzicală actuală
un amestec eclectic de stiluri de jazz. În trecut, cu ocazia festivalului, cântăreți celebri în toată lumea
au susținut concerte în fața unor mulțimi numeroase. Însuși Mike Stern spunea în timp ce cânta în
fața publicului maltez: "N-am mai concertat într-o carte poștala până acum”108. Festivalul
Internațional de Jazz se desfășoară timp de trei nopți la Ta’Liesse, în Valletta.
 Paradele Gărzilor - reprezintă reconstituiri ale unui eveniment istoric autentic care a avut loc
în interiorul Fortului St. Elmo: inspecția periodică a fortului și a garnizoanei de către marele
intendent din Ordinul Cavalerilor Sf. Ioan, responsabil cu afacerile militare. Pe durata reconstituirii,
garnizoanele fortului (în număr de aproximativ 70), gazduiesc o serie de exerciții militare specifice
107 http://www.gotravel.ro/blog/evenimentele-lunii-aprilie-in-lume/
108 http://www.visitmalta.com/en/malta-jazz-festival
49
epocii. Spectacolul are loc în zilele de duminică, pe tot parcursul anului. Durata spectacolului este de
aproximativ 40 de minute.
Zone turistice în Malta
 Valletta - capitala Maltei, numită și Orașul Cavalerilor, are o populație de peste 100.000 loc
itori. Datând din secolul XVI, a fost unul dintre primele orașe europene, construit potrivit unui plan
de urbanism, cu străzile, locuințele, piețele și sistemele de canalizare atent proiectate. Este numită
după fondatorul său, Marele Maestru Jean Parisot de la Vallette 109. Aflată pe o peninsulă, Valletta are
două porturi naturale impresionante: Portul Marsamxett și Portul Mare. În vârful peninsulei se
ridică fortul St. Elmo, impresionantă construcție în formă de stea neregulată. Construită de Cavalerii
Ioaniți, conducătorii de lungă durată a oraşului Valletta este un amestec atrăgător de fortăreață,
elegantă barocă și intimitate locala. Străzile strâmte sunt în pantă, cu case venețiene multicolore și
obligatoriu cu balcoane la fiecare nivel, ca niște adevarate loggii. Ferestrele și mai ales ușile par de
colecție, fiind ele însele niște obiective turistice.
 Birkirkara - este un oraș situat în regiunea centrală a Republicii Malta. Menţinerea statutului
de rezident pentru aproape 26.000 de persoane, Birkirkara poartă aura de istorie şi tradiţie, prin
obiceiuri religioase, lucrări agricole de artă şi simplul fapt că acesta este unul dintre cele mai vechi
oraşe din Malta.
 Qormi – Orașul este situat la sud-vest de Valletta, în centrul Maltei. Este cea de-a treia
localitate ca mărime din Malta, cu două parohii Sf. Gheorghe şi Sf. Sebastian, mai multe instituţii şi
un consiliu local care reglementează localitatea.
 Sliema - este situată pe coasta de nord-est a Maltei și este practic o suburbie a orașului
Valletta, al doilea oraș ca mărime în Malta 110. Numele așezării vine de la rugăciunea pe care pescarii
o rosteau la întoarcerea în port: Sliem Ghalik Marija (Binecuvântată fii Sfântă Maria). Sliema este
încaărcată de istorie și totodată este o zonă importantă comerciala şi rezidenţială.
 Tarxien - este unul dintre cele mai vechi sate, aflat în partea de sud-est a Maltei și renumit
pentru vestigiile istorice. Cele mai cunoscute sunt rămășitele templelor neolitice, descoperite chiar în
centrul satului cu dolmene și menhire antice, precum și statuia zeiței fertilității, numită de localnici
"Il-Mara il-Hoxna“. Acestea au fost atent restaurate, fiind unele dintre cele mai vechi temple din
lume, mai vechi decat celebrul Stonehenge111.
109 http://www.turistik.ro/malta/valletta
110 http://www.directbooking.ro/prezentare-sliema-informatii-poze-imagini-3095.aspx
111 http://www.artline.ro/Malta-13711-1-n.html
50
 Mdina (Orașul Liniștii) – Mdina, Orașul tăcut, este unul dintre cele mai frumoase orașe
istorice ale Europei. Este vechea capitală fortificată a insulei, lăsată moștenire de cuceritorii arabi,
normanzi și aragonezi, un orășel labirintic în care nu mai locuiește nimeni, cu ușile și ferestrele
ferecate ca după o molimă. Singurele semne de viață sunt terasele și restaurantele, atelierele și
magazinele de suveniruri. În timpul dominației romane se numea Melita.
 Gozo - este o insulă din arhipelagul maltez din Marea Mediterană, a doua ca mărime după
insula Malta112. Victoria (sau Rabat) este capitala insulei Gozo. Orașul are o populație totală de
aproximativ 6.000 de locuitori, iar pe insulă 30.000 de locuitori. Este bogată în locații istorice, cum
ar fi templele Ġgantija care sunt mărturie a faptului că Gozo este locuită încă din mileniul 5 î.C,
fiind cele mai vechi structuri megalitice din lume, Muzeul Gozo, unde sunt expuse numeroase
artefacte deosebite din istoria insulei, citadela Gran Castello, aflată în nordul orașului și Peștera
Calypso, precum și peșterile Alabaster. Pe lângă faptul că este mai mică decât Malta, insula Gozo se
mai deosebește de aceasta prin faptul că este mai fertilă, mai pitorească și mai puțin influențată de
celelalte popoare ale Europei. Însă ceea ce o face cu adevărat specială este caracterul locuitorilor săi.
 Victoria - cunoscută inițial ca Rabat, capitala insulei a luat mai târziu numele reginei
Victoria. În centrul său se află Cittadella, vechiul oraș în jurul căruia s-a dezvoltat actuala localitate.
Un ansamblu de străduțe înguste și ziduri semete, cetatea este un adevarat muzeu în aer liber.
Terasele sale mărginite de creneluri sunt măturate aproape încontinuu de vânturi puternice, însă
panorama este superbă. În oraș se mai găsesc un muzeu de arheologie și unul al folclorului, acesta
din urmă ocupând nu mai puțin de trei case medievale.
 Comino – este cea de-a treia insulă a arhipeleagului maltez cu o suprafață de doar 3,5 km².
Ea are o populaţie permanentă de numai patru locuitori. Numele insulei provine de la cel al unei
plante care crește din belșug în Comino – Cuminum cuminum sau chimionul113. Se poate ajunge pe
insula din Malta sau Gozo cu ajutorul ambarcațiunilor. Cea mai mare atracție a insulei este Turnul
Sf. Maria și în special “Laguna Albastră” ce separă Comino de o altă insuliță nelocuită, Cominotto.
Multă vreme această insulă micuță a fost considerată mult prea sălbatică pentru a fi locuită. În
prezent pe Comino se află câteva familii de rezidenți și un complex hotelier ce oferă găzduire
turiștilor dornici de singurătate și de scufundări în apa spectaculos de limpede114.
 Filfla – insulița este situată la aproximativ 8 km de coasta Maltei. Este una dintre cele trei
insule nelocuite ale arhipeleagului, fiind o rezervație naturală în care trăiesc ocrotite păsări și
animale. Accesul pe insulă este interzis, nu numai datorită viețuitoarelor ci și pentru că pe insulă
112 http://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Gozo
114 Idem
51
există riscul existenței unor muniții neexplodate, asa cum Fifla a servit drept țintă pentru Exercițiile
Aviației Britanice după cel de-al doilea Război Mondial.
 Marsaxlokk – este un golf vast, situat în partea de sud-est a Maltei, portul Marsaxlok se
remarcă prin bogăția de culori vii a bărcilor sale de pescuit, specifice locului numite luzzu. Dincolo
de utilitatea imediată a acestora, marinarii se preocupă foarte mult de aspectul ambarcațiunilor lor, a
căror provă verticală este inspirată după modelul străvechilor vase feniciene, ochii lui Horus, care
văd pericolele și protejează barca. În mod evident, aici se pot savura cele mai bune preparate din
pește de pe toată insula. Târgul de pe faleză oferă vizitatorilor produse locale, între care vestita
dantelă de Malta115.
 Stațiunea St. Julian’s - este cea mai căutată și populată zonă din Malta, fiind centrul
distracțiilor nocturne de vacană. St. Julian include golfurile mai mici Balluta și Spinola, noul port de
agrement Portomaso și districtul un pic mai liniștit St. George. Singurul casino de pe insulă se află
în acest golf, pe Dragonara Point (Capul Dragonara).
 St. Paul Bay - complex plasat în golful cu același nume. Două insule lungi, stâncoase,
nelocuite, prelungesc uscatul spre nord. Este locul unde St. Paul a naufragiat în timpul furtunii,
hazardul aducându-l pe insulele acelea, care și astăzi îi păstrează numele116.
Grădini în Malta
 Buskett - grădina publică cu livezi de portocali, lămâi, culturi de viță de vie sunt
caracteristice regiunii;
 Grădinile Barrakka - situate în cea mai joasă extremitate a capitalei malteze pe fortificații:
Grădina Hastings și Gradina Barrakka de sus în sudul orașului și Barrakka de jos în est, oferă o
magnifică panoramă asupra portului și a principalelor forturi ale orașului. În mijlocul parcului se
află un impresionant monument în stil doric, înălțat în amintirea lui Sir Alexander Ball, care a
condus blocada împotriva francezilor din Valletta între 1798-1800.
2.1.5. Patrimoniul mondial UNESCO
Romania deține 7 situri ce fac parte din patrimoniul mondial UNESCO:

 Bisericile cu fresca exterioară din Moldova: Arbore, Humor, Moldovița, Voroneț, Sucevița;
115 Idem, pag. 50

116 Idem, pag. 92
52
 Fortărețele dacice din Munții Orăștiei: Sarmizegetusa Regia, Costești - Cetățuie, Costeşti-
Blidaru, Piatra Roşie, Băniţa, Căpâlna;
 Centrul istoric Sighişoara;
 Mănăstirea Horezu din județul Valcea;
 Bisericile fortificate din Transilvania: Biertan, Câlnic, Alba, Prejmer, Valea Viilor;
 Bisericile din lemn din Maramureş: Bârsana, Budeşti, Deseşti, Ieud, Plopiş;
 Rezervația biosferei Delta Dunării.
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO în Malta sunt înscrise 3 obiective:

 Capitala La Valletta (1980);
 Hypogeum din Hal Safliéni (1980);
 Templele megalitice de pe insulele Malta și Gozo (1980, 1992).
2.2. Analiza în structura și dinamica a bazei tehnico-materiale
În cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, capacitatea de cazare, alimentaţie publică,

agrement etc., prin numărul şi structura locurilor, reflectă în cea mai mare măsură, gradul de dotare
şi dezvoltare turistică în ansamblul său la nivel teritorial117.
Baza tehnico materială a turismului (structuri de primire turistică) cuprinde totalitatea
mijloacelor materiale de care se foloseşte turismul pentru realizarea funcţiilor sale economice şi
sociale.
Structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică reprezintă orice construcţie sau
amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii
specifice pentru turişti.
După cum urmează, se vor prezenta structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare
turistică, de alimentație și de agrement.
2.2.1. Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică
Prin structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică se înțelege orice

construcție sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare și alte
servicii specifice pentru turiști.
Pentru a evidenția situația actuală în care se găsește capacitatea de cazare, în cele ce
117 George Erdeli, Ion Istrate, op.cit., pag. 59
53
urmează sunt prezentate structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, capacitatea
de cazare turistică existentă și în funcțiune precum și evoluția acestora în perioada 2007-2011.
 Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în România
În decursul celor 5 ani s-au înregistrat o serie de creşteri şi descreşteri ale structurilor de
primire turistică. Cel mai mult s-au bucurat proprietarii de hoteluri, moteluri şi hosteluri, numărul
acestor structuri crescând semnificativ datorită fluxului mare de turişti în România.
Tabelul nr. 2.1. Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică

din România, în perioada 2007-2011
număr unități
Tipuri de structuri de primire 2007 2008 2009 2010 2011
turistică
Total România 4694 4840 5095 5222 5003
din care:
Hoteluri şi moteluri 1231 1264 1316 1397 1503
Hosteluri 79 81 97 114 145
Hanuri turistice 6 5 5 4 4
Cabane turistice 108 116 123 134 147
Campinguri şi unităţi tip căsuţă 111 109 101 100 71
Vile turistice şi bungalouri 974 982 1012 1035 753
Tabere de elevi şi preşcolari 115 111 111 92 69
Pensiuni turistice 736 783 878 949 1050
Pensiuni agroturistice 1292 1348 1412 1354 1210
Popasuri turistice 30 31 30 32 41
Sate de vacanţă 3 3 4 4 5
Spaţii de cazare pe navă 9 7 6 7 5
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2012
De partea opusă a hotelurilor, motelurilor şi hostelurilor se află hanurile, cabanele şi

camping-urile care în perioada 2007-2011 au înregistrat o scădere majoră, nemaifiind atât de
solicitate de turişti, unele structuri degradându-se în timp fiind nevoie de reparaţii şi automat de
capital. Vilele turistice şi bungalourile au avut o evoluţie constantă pe parcursul anilor 2007-2010
conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, din 2011 înregistrând o scădere destul de
majoră.
În ceea ce privește taberele de elevi şi preşcolari, acestea au fost într-o uşoară coborâre
54
până în anul 2009 având un total de structuri de 111, ajungând în anul 2011 să înregistreze o
descreștere destul de semnificativă având un total de 69 de structuri.
Pensiunile turistice şi popasurile, au avut o creştere semnificativă pana în anul 2011, în
schimb pensiunile agroturistice au înregistrat creșteri până în anul 2010, iar din anul 2011 a urmat o
scădere semnificativă, ajungând la un total de structuri de 1.210, comparativ cu anul 2007
înregistrând 1.292. În ceea ce priveşte satele de vacanţă şi spaţiile de cazare pe navă, acestea
reprezină un număr foarte mic de structuri de primire turistică. Satele de vacanţă în anul 2007 erau
de 3 structuri, iar în anul 2011 au ajuns la un numar de 5 sate de vacanță, pe când spaţiile de cazare
pe navă aveau 9 structuri de primire turistică cu funcţiune de cazare în 2007, iar în anul 2009 au
ajuns la un număr şi mai mic, doar 5 structuri.
Object 13
Figura nr. 2.1. Evoluția structurilor de primire turistică cu funcție

de cazare turistică (număr unități) din România, în perioada 2007-2011
În perioada 2007-2011, structurile de primire turistică, au cunoscut o tendință de creștere

semnificativă de la 4.694 în anul 2007 la 5.222 în anul 2010, însă în anul 2011 comparativ cu 2010 a
avut loc o scădere de 219 hoteluri şi unităţi de cazare turistica respectiv cu 4,2% după cum se poate
observa în figura nr. 2.1.
55
Object 15
Figura nr. 2.2. Structura unităților de primire turistica în 2011, in Romania

În figura nr. 2.2, se pot observa tipurile de structuri de primire turistică din anul 2011.
Hotelurile dețin palmaresul unităţilor de cazare cu 30% , fiind urmate de pensiunile agroturistice cu
24%, pensiunile turistice 21% și vilele turistice și bungalourile cu 15%, iar ratele sub 2% sunt
deținute de celelalte structuri de primire turístică prezentate în diagramă.
Tabelul nr. 2.2. Capacitatea de cazare turistică existentă

în România, în perioada 2007-2011
număr de locuri
turistică
Total România 283701 294210 303486 311698 278503
din care:
Hosteluri 3522 3612 4396 5218 6140
Sate de vacanţă 160 180 215 157 307
Conform datelor obţinute de la Institutul Naţional de Statistică, cifrele din tabelul nr. 2.2,
arată o creştere importantă a numărului de locuri de cazare în folosinţă de care dispune România din
56
2007 până în anul 2010, în anul 2011 înregistrând o descreștere majoră la majoritatea structurilor de
primire turistică, ajungând la un total de 278.503 de locuri, comparativ cu anul 2010 având un total
de 311.698.
Situația se prezintă puțin diferită dacă analizăm numărul de locuri de cazare. Astfel,
perioada 2007-2011 a fost marcată de o creștere constantă și o descreștere bruscă, după cum reiese
din figura de mai sus, de la o capacitate de cazare de 283.701 de locuri în anul 2007 până la 278.503
de locuri în anul 2011.
Object 17
Figura nr. 2.3. Evoluția capacității de cazare turistică existentă (număr locuri)
în România, în perioada 2007 – 2011
În anul 2011 faţă de primul an analizat, nivelul capacităţii de primire turistică existentă a
scăzut semnificativ, cu 5.198 locuri.
Nivelul capacităţii a crescut din 2007 până în 2010, iar din 2011 se observă o descreștere
amajoră, înregistrând o pondere a locurilor față de primul an cu 1,8 %.
Cea mai mai mare descreștere înregistrată în anul 2011 a scăzut față de anul anterior cu
33.195 de locuri, respectiv cu 10,6%.
Tabelul nr. 2.3. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune

Mii locuri-zile
turistică
57
Total România 57138 59188 61104 63808 68417
din care:
Hosteluri 951 1012 1162 1274 1456
Nota: Numãrul de structuri și capacitatea de cazare existentă sunt la “31 iulie“ din anul respectiv.
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la

dispoziţia turiştilor de către structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, înmulţit
cu numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada considerată.
După cum se poate observa din tabelul nr. 2.3, în anul 2007 capacitatea de cazare în
funcţiune în România era de 57.138 mii locuri-zile, înregistrând o creștere continuă și ajungând la
63.808 mii locuri-zile în anul 2010, respectiv 68.417 mii locuri-zile în 2011.
Object 20
Figura nr. 2.4. Evoluţia capacităţii de cazare în funcţiune din România, în perioada 2007-2011
58
În cazul capacităţii de cazare în funcţiune se poate utiliza în condiţii bune (R2=0.96) un
model liniar: y = 2717,8x + 53778, cea mai mare creștere fiind înregistrată în anul 2011, așa cum
reiese din figura nr. 2.4. Totodata, se poate observa că numărul sosirilor în 2011 a crescut față de
2007 (cu 11.279 mii locuri-zile), adică cu 19, 7%, iar față de anul anterior a crescut cu 4.609 mii
locuri-zile, respectiv cu 7,2%.
 Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în Malta
Hotelurile din Malta sunt aprobate şi verificate de către autorităţile din Malta şi sunt
clasificate în patru categorii: 2 până la 5 stele, 2 stele denotând clasificarea inferioară în timp ce 5
stele denotă clasificarea superioară.

(numar unități) în Malta, în perioada 2007-2011
turistică
Total Malta 165 161 161 159 157
din care:
Hoteluri 107 102 104 102 102
5 stele 14 15 16 16 15
4 stele 41 41 41 43 41
3 stele 42 38 40 38 39
2 stele 10 8 7 6 7
Hoteluri - Apartament 28 29 28 26 25
Pensiuni 24 23 22 24 22
Hosteluri 6 7 7 7 8
Nota: Numărul de structuri figurează la sfârșitul lunii august din anul respectiv.
Sursa: National Statistic Office of Malta, Malta in Figures 2011-2012
Pe parcursul celor 5 ani s-au înregistrat descreşteri continuue ale structurilor de primire
turistică. Atât hotelurile, cât și apartamentele de tip hotel și pensiunile au înregistrat scăderi. Așa
cum se poate observa din tabelul nr. 2.4., în cazul hostelurilor numărul acestora din 2007 este de
numai 6 structuri, iar în 2011 ajungând la un număr de 8, în perioada 2008-2010 numărul de 7
hosteluri a stagnat.
În perioada 2007-2011, structurile de primire turistică, au cunoscut o tendință de descreștere
din 2007 până în anul 2011. În perioada 2008-2009 numărul de structuri au stagnat, înregistrând o
descreștere față de anul 2007 cu 4 structuri.
59
Object 23
Figura nr. 2.5. Evoluția structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică
(număr unități) în Malta, în perioada 2007-2011
În ceea ce privește anul 2011, acesta a înregistrat o scădere față de anul 2007 cu 8 unități de
cazare turistică, respectiv 4,8%, iar față de anul anterior scăderea a avut loc doar cu 2 unităţi de
cazare turistică.
Object 25
Figura nr. 2.6. Structura unităților de primire turistică în 2011, în Malta
Pentru o mai bună distribuire a structurilor de primire turistică se poate observa figura nr.
2.6, în care sunt analizate tipurile de structuri de primire turistică din anul 2011. În anul respectiv
numărul de structuri era de 157. Hotelurile dețin palmaresul unităţilor de cazare prezentând 65% din
totalul unităţilor fiind urmate de hoteluri de tip apartament cu 16%, apoi pensiunile 14%, rata cea
mai mică deținând-o hostelurile cu 5%.
60
Tabelul nr. 2.5. Capacitatea de cazare turistica existentă
în Malta, n perioada 2007-2011
număr locuri
turistică
Total Malta 41,152 39,265 39,801 40,135 39,496
din care:
Hoteluri 34,387 32,345 33,159 33,681 33,234
5 stele 6,486 7,500 7,611 7,423 7,257
4 stele 15,753 15,245 15,103 16,251 15,919
3 stele 11,432 8,898 9,844 9,468 9,531
2 stele 716 702 601 539 527
Hoteluri - Apartament 5,242 5,254 4,961 4,680 4,436
Pensiuni 679 641 633 718 655
Hosteluri 844 1,025 1,048 1,056 1,171
Nota: Numărul capacității de cazare figurează la sfârșitului lunii octombrie din anul respectiv.
Din datele obtinute de la Institutul Naţional de Statistică al Maltei, cifrele din tabelul nr. 2.5.
arată o serie de creşteri și descreșteri a numărului de locuri de cazare de care dispune Malta. Din
2007 cu 41,152 de locuri de cazare și până în 2011 s-au tot înregistrat scăderi, dar și creșteri. În anul
2011 erau disponibile 39,496 de locuri de cazare, cele mai puține locuri de cazare fiind înregistrate
în 2008, cu 39,265 de locuri de cazare, datorită reducerii unităților de primire turistică.
Asa cum se poate observa, numărul de locuri oferite pe piață a depășit 40.000 în 2007 și
2010. Aceasta se datorează în principal hotelurilor de 5 și 4 stele, construite ca urmare a politicii
guvernamentale care permitea doar dezvoltarea acestui tip de hoteluri.
Object 27
Figura nr. 2.7. Evoluția capacității de cazare (număr locuri)

în Malta, în perioada 2007 – 2011
61
Perioada 2007-2011 a fost marcată de descreșteri și creșteri, după cum reiese din figura de
mai sus, de la o capacitate de cazare de 41.152 de locuri în anul 2007 s-a ajuns la 39.496 de locuri în
anul 2011. Anul 2011 a înregistrat descreșteri atât față de anul 2007 cu 1656 de locuri, respectiv 4%,
precum și față de anul anterior cu 639 de locuri, respectiv 1,6%. Conform tabelului nr. 2.5, în toată
perioada analizată cele mai mari descreșteri s-au înregistrat în anul 2008 cu 4,6%, fatță de anul
anterior.
2.2.2. Structuri de primire turistică cu funcţiuni de alimentație
Serviciile de alimentaţie pentru turism, ca o componentă a produsului turistic, determină

calitatea prestaţiei turistice în ansamblul ei, influenţează conţinutul şi atractivitatea ofertei turistice,
cu majore implicaţii asupra dimensiunilor şi orientării fluxurilor turistice.
 Structuri de primire turistică cu funcţiuni de alimentație în Romania
În România funcţionează următoarele tipuri de unităţi de alimentaţie pentru turism (şi în

general pentru populaţie):
 Restaurante: clasice şi specializate: pescăresc, vânătoresc, rotiserie, zahana, dietetic,
lactovegetarian, familial (pensiune); cu specific: cramă, cu specific local sau naţional; cu program
artistic: braserie, berărie, grădină de vară;
 Bar: bar de noapte, bar de zi, café-bar, cafenea, disco-bar (discotecă, videotecă), bufet-bar;
 Fast-food: restaurant-autoservire, bufet tip expres/bistrou, pizzerie, snack-bar;
 Cofetărie;
 Patiserie, plăcintărie, simigerie118.
În ceea ce priveşte efectele crizei financiare asupra evoluţiei pieţei restaurantelor, opiniile
sunt împărţite, piaţa serviciilor de alimentaţie public fiind una imatură, deşi în fiecare an numărul
restaurantelor creşte cu 50% faţă de anul precedent, oferta nu reuşeşte să satisfacă cererea tot mai
mare a românilor.
În 2007 s-a depăşit cifra de afaceri de un miliard de euro, iar în 2010 a ajuns la două
miliarde de euro. În fiecare an, cifra de afaceri a crescut cu 30%, însă din cele 527 de firme care
activează în acest domeniu doar 55% au înregistrat profit în 2007. Aproape 40% din cheltuielile unui
118 Vasile Glăvan, op. cit, pag. 100
62
restaurant merg către furnizori, iar 20% reprezentând salariile personalului119.
 Structuri de primire turistică cu funcţiuni de alimentație în Malta
În privința bucătariei malteze, aceasta este foarte savuroasă, începând cu pâinea, o pâine fină,
cu coaja crocantă. Urmează pastele, intrate în tradiție prin intermediul sicilienilor, și peștele cu
cartofi prajiți moștenit de la britanici. Minestra, o supă consistentă de legume cu paste, este unul
dintre felurile de bază. Specialitățile malteze cu paste sunt delicioase: Ravjul – colțunași umpluți cu
brânza ricotta; ouă și roșii.
Mâncărurile specifice malteze sunt:
 Lampuki, ce conține carne albă, suculentă și se mănâncă prăjită la gratar, cu legume și sos
picant.
 Brajoli – o foaie de carne cu umplutură de șuncă, ou fiert, miez de pâine, măsline, aromată
cu usturoi, prăjită și înăbușită în sos de vin.
 Fenek – mâncare de iepure, în sos de vin, specifică pentru amatorii de vânat.
Restaurantele malteze oferă exclente salate de calamar, caracatiță sau sepie, și creveți fripți.
Vinurile obținute din vița cultivată în insulă sunt destul de tari. Berea autohtonă este excelentă. Se
face și un fel de oranjadă specială, din portocale amare și ierburi aromate. În Malta, peștele se
gătește pretutindeni, cum este și firesc într-o insulă.
Turiștii care vizitează Malta, în locul specialităților locale au la dispoziție și restaurante cu
feluri europene, asiatice sau americane și chiar și nelipsitele fast-food-uri, în locul specialităților
locale120.
Tabelul nr. 2.6. Restaurantele din Malta
Nr. Denumirea restaurantului Locație

crt.
1. Barracuda St. Julians
2. San Giuliano St. Julians
3. Raffael St. Julians
4. The Avenue St. Julians
5. Surfside Sliema
6. Fruit de Mer Mellieha
7. The Four Winds Qawra
119http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/92196/Piata-restaurantelor-din-Romania-va-atinge-valoarea-de-
doua-miliarde-euro-in-2010.html
63
8. Bis Tit Buggiba
Sursa: http://www.tripadvisor.com/Restaurants-g190311-Malta.html
2.2.3. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de tratament
În România, în stațiunile balneare, concomitent cu spațiile de cazare s-a dezvoltat și o bază

de tratament modernă, integrată în baza de cazare sau independentă.
Instalaţiile de tratament ocupă un loc mai modest în structura bazei materiale, fiind destinate
unei forme particulare a turismului, şi anume celui balneo-medical. Au un conţinut eterogen,
determinat de specificitatea afecţiunilor, natura resurselor (ape minerale, nămoluri, mofete) şi
profilul staţiunilor. Aici putem enumera instalaţii de fizioterapie, băi, cuvete, amenajări saline, săli
de gimnastică etc.
România beneficiază de o rețea bogată de stațiuni balneare, care tratează o multitudine de
afecțiuni, de la cele reumatismale și articulare, neurologice, cardiovasculare, respiratorii, digestive,
hepato-biliare, renale sau ginecologice, dermatologice, oculare, post-traumatice și post-operatorii,
până la boli endocrine, metabolice și de nutriție, pareze și paralizii, varice, boli ale sângelui, anemie,
astenie, alergii, depresii, nevroze, surmenaj fizic și intelectual sau boli profesionale.
Serviciile stațiunilor balneare din România sunt, de asemenea, foarte variate, incluzând
fizioterapie, kinetoterapie, electroterapie, hidroterapie, aerosoli, termoterapie, aerohelioterapie, băi
carbogazoase, gimnastică medicală și de întreținere, masaj etc121.
Principalele 24 de statiuni balneoclimatice pentru turism internațional care tratează o
multitudine de afecţiuni (Băile Felix, Băile Herculane, Călimănești – Căciulata, Băile Olănești,
Slănic Moldova, Băile Tușnad, Covasna, Vatra Dornei, Sovata, Govora, Buziaș, Eforie Nord,
Mangalia, Neptun etc.) dispun de baze de tratament, din care peste jumătate sunt bine dotate, aici
putându-se efectua zilnic aproape 100.000 de proceduri.
Malta dispune de stațiuni ce oferă diverse terapii, cum ar fi, talazoterapia, baia cu nămol de
la Marea Moartă, reflexologia sau masajul complet al corpului, tratamentele Derma-life,
tratamentele pe bază de alge sau terapia anti-stress, cea anti-reumatică şi chiar cea post-natală etc.
2.2.4. Structuri de primire turistică de agrement

121 http://www.tratamentbalnear.ro/
64
Agrementul, în sensul produsului turistic, este definit ca ansamblul mijloacelor şi formelor
capabile să asigure turistului o stare de bună dispoziţie, de plăcere, să dea senzaţia unei satisfacţii,
unei împliniri, să lase o impresie şi o amintire plăcută122.
 Structuri de primire turistică de agrement în România
Din punct de vedere al conţinutului de agrement, România deține terenuri de sport, săli de
jocuri (mecanice, calculatoare, bowling) sau polivalente (spectacole, expoziţii, concursuri), parcuri de
distracţie, centre de echitaţie, plaje şi instalaţii de sporturi nautice, pârtii de schi, cluburi, cazinouri,
discoteci etc.)
Sporturile de iarnă reprezintă pentru România o destinaţie turistică importantă, atât prin
structurile de cazare turistică cât şi prin dotările tehnice pentru practicarea acestora.
Munţii Bucegi reprezintă cel mai important masiv din România pentru practicarea
alpinismului, cuprinzând cele mai numeroase, lungi şi dificile trasee alpine - Caraimanul, 2.384
metri. După Bucegi, Piatra Craiului este unul dintre munţii cei mai îndrăgiţi de alpiniştii români;
Cheile Bicazului.
În afară de alpinism, se poate face căţărare în manşă cu asigurare de sus, rapel, iar iarna se
poate face căţărare în gheaţă pe Cascada Dracilor în Cheile Zugreni. Un alt sport practicat în
România este schiul. Domeniul schiabil al României este de 378,2 ha, fiind prezent în 20 de masive
montane (dintr-un total de 72) şi respectiv în 16 judeţe cu relief muntos (din totalul de 27);
Cea mai mare parte aparţine judeţelor Prahova, Braşov şi Dâmboviţa (revenindu-le, astfel,
62,9 % din suprafaţa totală), respectiv masivelor montane Bucegi, Clăbucetele Predealului,
Postăvarul şi Baiului (şi în acest caz ponderea celor 3 masive este tot de 62,9 %). În acest areal se
află staţiunile Poiana Braşov, Predeal + Pârâul Rece, Sinaia, Buşteni, şi, mai recent, Azuga, care
deţin circa 52 % din domeniul schiabil 123. Stațiunile montane unde pot practica toate aceste activități
sunt Poiana Brașov, Bușteni, Sinaia, Predeal, Azuga, Straja, Arieșeni, Cheia etc.
Rafting şi Canioning - se pot organiza în diferite regiuni din ţară coborâri cu barca
pneumatică pe râuri repezi de munte, cum ar fi: Valea Mureşului şi Valea Oltului (zona centrală a
ţării),
122 Vasile Glăvan, op. cit., pag. 105

123 Idem, pag. 108
65
Mountain-bikingul este un sport montan şi impune respectarea regulilor mersului pe munte,
în general, şi ale ciclismului montan în special, în ceea ce priveşte pregătirea sub toate aspectele:
antrenament, echipament, cunoştinţe, conduită124.
Posibilitățile de agrement pe litoralul românesc sunt multiple și variate. Fiecare stațiune
oferă turiștilor săi posibilitatea de a practica sporturi nautice începând de la plimbări cu
hidrobiciclete sau ski-jet-uri și ajungând până la scufundări subacvatice. Opțiunile de agrement pe
litoral sunt completate de terenuri de tenis, fotbal și golf, parcuri de distracție sși centre de
divertisment care se întâlnesc frecvent în stațiuni. Posibilitățile de distracție sunt întregite de
recentele construcții turistice din stațiunea Mamaia dintre care le amintim pe cele mai importante:
Aqua Magic și Telegondola125.
În hotelurile de 4-5 stele se găsesc amenajări pentru fitness, masaje, nămoloterapie,
hidroterapie şi hidrokinetoterapie, piscine, săli pentru squash (tenis la perete), terenuri de tenis,
pingpong, badminton, minigolf, popicării, săli de audiţii muzicale, Internet (săli sau Café Internet),
săli de spectacole etc. În staţiunile turistice de iarnă nu lipsesc complexele multifuncţionale cu
agrement après-schi, iar programele culturale şi festivalurile constituie o imagine de marcă pentru
unele staţiunii şi centre turistice europene. Cluburile de vacanţă reprezintă cel mai complex mod de
agrementare a timpului liber, în care animaţia, programele cultural-distractive şi sportive au
importanţă ca serviciile bază.
Principalele stațiuni situate pe amulul Mării Negre sunt: Mamaia, Costinești, Eforie Nord,
Mangalia, Jupiter, Neptun-Olimp, Saturn și Techirghiol, în afară de Mamaia, toate stațiunile sunt
cimaterice sua balneoclimaterice.
 Structuri de primire turistică de agrement în Malta
Insulele Malteze au dezvoltat un portofoliu extins, viaţa de noapte cu locuri de interes in

aproape fiecare localitate turistică.
Ca divertisment și ca preț în insulele malteze este relativ ieftin, există anumite zone care
sunt foarte bune pentru cei de la optsprezece ani și peste. Preţul de alcool este considerabil mai ieftin
decât oriunde altundeva în Europa şi intrarile la cele mai importante locuri de divertisment, de
asemenea, sunt rezonabil, dacă nu gratuit.
124 http://liviaioana22.wordpress.com/2009/06/23/turismul-de-agrement-in-romania/
125 http://www.litoralulromanesc.ro/litoral.htm
66
St. Julians (fiind pe scara cea mai mare), Bugibba, Mellieha şi Marsascala sunt zonele cu
cele mai multe cluburi de noapte şi baruri. Restaurante de toate tipurile şi soiurile, dar și cluburile
pot fi găsite în aceste locaţii. Cu atât de multe hoteluri de cinci stele în zona Stț Julians vizitatorii
pot, de asemenea, găsi camera de zi de divertisment cu muzică live, dans şi cină.
Malta şi Gozo au o scenă de clubbing vibrante şi o gamă de locuri de divertisment pe timp
de noapte care se potrivesc tuturor gusturilor şi vârstelor126.
Anexă la St. Julians, pe bună dreptate numit „Paceville”, este o Mecca pentru tinerii cărora
le place crawling club şi constă în principal în cazare de vacanţă, cu cea mai mare concentraţie de
restaurante, baruri şi cluburi în Malta. De asemenea, este potrivit pentru persoanele mai în vârstă,
persoanele cu spirit de aventură care se bucura de pub-uri, baruri de vin, restaurante, cluburi rock și
cluburi de jazz. Cele mai multe unităţi sunt deschise până la primele ore ale dimineții 127.
Deşi fiind capitala, Valletta are un număr limitat de locuri şi de restaurante şi baruri și sunt
deschise numai pentru divertisment de seară.
Valletta strălucește în principal în timpul Festivalului de Artă în vară, atunci când este gazdă
la diverse expoziţii de artă şi de concerte, inclusiv la Festivalul Internaţional de Jazz popular in
Malta.
Trecerea la canalul Gozo, vizitatorii pot găsi o selecţie similară cu cea din Malta, cu un
amestec frumos de restaurante garnituri de sate de pescuit. După cină, restul de seară poate fi savurat
în baruri de vin sau pub-uri. Pentru dans, Gozo are patru discoteci, dintre care unul este considerat
printre cele mai bune din Europa. Malta are mai multe cazinouri excelente. Atunci când vine vorba
de luat masa afara, se pot găsi cazinouri ce oferă o gamă superbă de bucătării de la mâncăruri
internaţionale la specialităţi mediteraneene.
Cazinouri - Oracle Cazino, Portomaso Cazino, Dragonara Cazino etc.
Scuba diving - o activitate ce poate fi făcută pe tot parcursul anului în Malta. Cele mai bune
situri se găsesc în partea nordică. Există numeroase școli acreditate de scuba-diving pentru cei fără
experiență dar cu apetit de adrenalină128. Locuri pentru scuba diving: Irqieqa Point, Comino; St.
Marija Caves, Comino, Gozo; Golful Anchor, Mellieha; Ghar Lapsi, Qrendi; Merkanti Reef, St.
Julians; St. Paul’s Islands; Fungus Rock, Gozo etc.
Malta se numără printre primele ţări din Europa cu cele mai recente versiuni, variind de la
filme de succes la filmele de artă. Insulele sunt bine servite cu mai multe cinematografe multiplex.
Există, de asemenea, un cinematograf la Centrul de Creativitate, Cavalier St. James, Valletta. Aici,
126 http://www.propertymalta.com.mt/living-in-malta
127 Idem
128 http://www.travel-lounge.ro/idei-destinatii-vacanta/principalele-atractii-din-malta
67
programul este orientat mai mult spre artă. Cu clădirile istorice şi peisajele marine, arhipelagul
maltez a fost mult timp folosit ca o locaţie pentru unele filme importante: Midnight Express,
Gladiatorul şi U-571 sunt printre cele mai memorabile129.
Cinematografe în Malta: Eden, St Julians; Tal – Lira, Fgura; Complexul Ambasada;
Complexul Empire Cinema; Complexul Sun City Cinema etc.
Plimbări, drumeţii - din noiembrie până în mai Insulele sunt verzi, pline de vegetaţie şi au o
varietate uimitoare de flori sălbatice, iubitorii de plimbări se pot bucura de privelişti uimitoare
oriunde s-ar afla. Gozo este foarte popular cu turişti. Este deseori numit "ţinutul unde timpul stă în
loc", este un ţinut propice plimbării. Comino, era cândva ascunzătoare pentru piraţi şi contrabandişti,
are doar 2,5 km / 1,5 km mărime şi este ideală pentru o zi de drumeţie, privelişti şi solitudine. Se pot
închiria biciclete. Sunt multe de descoperit, de la ferme vechi, capele, la peisaje marine
spectaculoase130.
Parcuri şi grădini - sunt multe grădini dar mici. Ceea ce pierd la mărime, câştigă în conţinut
cultural şi istoric care împreună relatează despre întâmplările locuitorilor de la începutul sec.15 şi
până azi:
 San Anton Gardens din Attard, construită de Grand Master Antoine de Paul în 1623;
 Barrakkas, din Valletta, oferă privelişti ce-ţi taie răsuflarea ale Grand Harbour şi ale
fortificaţiilor construite de Cavalerii de Malta;
 Buskett Gardens, în Rabat, din 1500;
 Sa Maison Gardens, construit de Grandmaster de Paul în 1636;
 Argotti Botanical Gardens (Grădinile Botanice Argotti);
 Hastings, în Valletta;
 Chinese Garden of Serenity, în Santa Lucia;
 Ta’ Qali National Park, si altele131.
Sporturi şi alte activităţi - cel mai mare centru de sport din Malta este The Marsa Sports
Club cu terenuri de golf, mini-golf, 18 terenuri de tenis, 5 terenuri de squash, terenuri de cricket,
bazin de înot132. Multe dintre facilităţile hotelului includ adesea terenuri de tenis, terenuri de squash,
camere de greutate şi saune. Cele mai multe hoteluri oferă, de asemenea, facilităţi sportive de apă,
inclusiv scuba diving, schi nautic, windsurfing și navigație. Se pot practica: bowling, parapantă,
windsurfing, schi nautic, scuba diving, wakeboarding.
129 http://www.visitmalta.com/en/cinemas
131 Idem
132 Idem
68
Teatrul Astra - inaugurat în 1968, Teatrul Astra ofera o panoramă largă de activități
culturale orientate în Gozo.Talentul local este prezentat pe larg şi încurajat cu importanţă specială
pentru opere. O vizită în companii sunt, de asemenea, prezentate, în special pe scena Astra şi cele
mai multe dintre marile companii de teatru în Malta s-au efectuat la teatru, la un moment sau altul.
Galerii de artă - Insulele malteze cu culorile lor profunde şi cu un peisaj spectaculos au
inspirat pe artiști, fotografi şi sculptori, atât locali cât şi străini. În afară de moştenirea bogată a
artiştilor comandată de către Cavalerii Sfântului Ioan, există multe lucrări contemporane de
excelentă astăzi în Malta: Galeria Artitude; Galeria G; Teatrul Manoel Courtyard; St. James
Cavalier; Muzeul Tempra; Muzeul Wignacourt etc.
Partea rurală a insulelor este fascinantă, cu sate fermecătoare şi folclor captivant. Cu 365 de
biserici spectaculoase, biserica Mosta renumită pentru domul său (al treilea dom ca mărime din
Europa) și biserica Sf. Nicolae din satul Siggiewi133.
2.2.5. Mijloace de transport destinate turiştilor
Mijloacele de transport sunt cele care sunt destinate exclusiv turiştilor şi/sau se află în
proprietatea/administrarea unor societăţi comerciale aparţinând sferei turismului.
 Mijloace de transport destinate turiştilor în Romania
Organizarea transporturilor trebuie să ţină seama de asocierea atributelor “rapid” şi

“confortabil”.
Transportul rutier - se situează pe primul loc în derularea traficului turistic. Opţiunea este
motivată de avantaje: libertatea de mişcare, atractivitatea voiajului, costurile călătoriei. Teritoriul
Romaniei este brazdat de o adevarată rețea de căi rutiere formată din șosele internaționale, naționale
și căi rutiere locale. Importanță turistică deosebită prezintă o serie de șosele transcarpatice și
carpatice: Transfăgărășanul, Transalpina, tronsoanele: Comănești-Miercurea Ciuc, Sibiu-Râmnicu
Vâlcea etc134.
Transportul feroviar – este una dintre vechile forme de transport turistic. Avantaje:
regularitatea şi siguranţa deplasării; costul mai redus; comoditatea oferită în interior.Transportul este
asigurat de catre S.N.C.F.R. și Departamentul C.F.R. din ministerul de resort.
133 http://www.divesystemsmalta.com/the-maltese-islands.aspx
134 Melinda Cândea, George Erdeli, Tamara Simion, Daniel Peptenatu, op. cit., pag. 302-303
69
Transportul aerian - a cunoscut o puternică dinamică în cadrul transportului turiştilor, fiind
utilizat pe distanţe lungi şi foarte lungi. Avantaje: viteza, confortul, asigurarea alimentelor.
Dezavantaje: dependenţa de condiţiile atmosferice, costul mai ridicat al călătoriei. Transportul cu
avionul (în sistem „charter” sau pe curse regulate) este asigurat de companiile aeriene interne sau
externe. Se poate închiria elicopterul, deltaplanul (pentru sportivi temerari) și chiar și balonul cu
nacelă.
Transportul naval – dispune de o adevarată flotă, alcătuită din nave de croazieră, hidrobuze,
nave rapide, șalupe, pontoane etc. Cu peste 1.500 de locuri. Aproape 53% din flota fluvială este
concentrată în Delta Dunării, iar pentru croazierele pe Dunăre se folosesc motonavele „Carpați”,
„Oltenița” și Steaua Dunării”, cu o capacitate de peste 480 de locuri. Pentru croazierele pe Marea
Neagră s-a construit moderna navă tip cataraman „Dierna” cu aproape 200 de locuri, care face
legătura între Constanța și staiunile de pe litoral (Eforie Nord și Mangalia)135.
 Mijloace de transport destinate turiştilor în Malta
Malta este o țară foarte mică ceea ce face ca transportul să se realizeze fără prea multe
probleme.
Aeroportul Internațional Malta este localizat între Luqa și Gudja, la 10 km de Valletta, iar de
aici majoritatea agențiilor de turism oferă transfer spre hotel. Cel mai răspândit și ieftin mijloc de
transport este autobuzul ce face legătura între capitala Valletta și stațiunile din jurul său. Totodata,
autobuzul ajunge și în insula Gozo. Costul unei călătorii variază între 0.35 – 0.58 euro, iar cea mai
lungă calătorie durează 50 minute136.
Pentru explorarea insulei pe cont propriu, se poate închiria mașina. Majoritatea companiilor
care închiriază mașini se află în Malta și Gozo, iar prețul mașinilor variază între 16 – 30 euro pe zi.
O alta opțiune o reprezintă scuterele, motoarele și bicicletele, însă unele drumuri nu sunt prea bune
pentru aceste mijloace de transport137.
Taxiurile au culoarea albă, cu plăci roșii și pot lua pasageri de peste tot, excepție făcând
stațiile de autobuz. La aeroport sau în port se găsesc taxiuri autorizate ce practică un tarif fix. Din
port pleacă feriboturi ce fac legătura între Malta si Gozo, iar durata unei călătorii este de 20 minute.
Un alt transport destinat turiștilor este trăsura numită karrozzin, precum și bărci-taxi cu care
se poate face o plimbare prin port, numite dghajsa, aceste taxiuri maritime au o pereche de ochi
135 Idem
136 http://www.infoturism.ro/ghid/malta/transport-intern
137 Idem
70
pictați la prova, pentru a vedea din timp pericolele și a proteja ambarcația138.
2.3. Forța de muncă din turism
Turismul este considerat ca fiind unul din domeniile de activitate mare consumator de
muncă, iar în acelaşi timp, el generează şi un mare număr de locuri de muncă. Studiile elaborate
până acum pe acest subiect au demonstrat că, din punctul de vedere al capacităţii de a crea noi locuri
de muncă, turismul este superior altor ramuri ale economiei naţionale.
 Forța de muncă din turism în România
În ceea ce privește România, personalul angajat în industria turismului reprezintă circa 11%
din totalul forţei de muncă ocupate la nivelul economiei mondiale.
Dezoltarea turismului are un rol important în lupta actuală împotriva şomajului, utilizând
mult personal şi necesitând un evantai larg de competenţe139.
Turismul este sectorul cel mai creator de ocupaţii conform estimărilor O.M.T., în care se
precizează că pe planeta noastră, până în prezent, din fiecare opt persoane ocupate, unul depind
direct sau indirect de existenţa şi dezoltarea industriei călătoriilor şi turismului.
Dezoltarea turismului a avut rezultate benefice remarcabile, atât în ceea ce priveşte
redresarea economiilor naţionale ale multor ţări cu potențialul turistic valoros, dar şi prin faptul că
potrivit aprecierilor O.M.T., industria turismului se situează pe primul loc în lume în ceea ce priveşte
contribuţia la ocuparea forţei de muncă140.
Tabel nr. 2.7. Populația ocupată în "Hoteluri şi restaurante", în România, în perioada 2007-2011
mii persoane
Hoteluri și restaurante 2007 2008 2009 2010 2011
Total România 137 154 165 180 185¹
¹Datele sunt provizorii

Sursa: INSSE, Breviarul Statistic 2009 si 2012
În tabelul nr. 2.7, se poate observa că, din 2007 până în 2011, număărul persoanelor din
industria turismului a crescut în fiecare an.
139 Nicolae Neacșu, Vasile Glăvan, Petre Baron, Monica Neacșu, op.cit., pag. 441
140 Idem
71
Analiza populaţiei ocupate în “Hoteluri şi restaurant” în perioada 2007-2011 evidenţiază
tendinţa generală de creștere a numărului de lucrători din această ramură. Astfel de la 2007 cu 137
de persoane și până la sfârşitul anului 2011, populaţia ocupată în “Hoteluri şi restaurante” a crescut
cu 48 de mii de persoane.
Dezvoltarea sectorului privat în România, îndeosebi pe piaţa serviciilor (comerţ, alimentaţie
publică, servicii prestate populaţiei, turism) şi eliberarea de personal din industrie ca rezultat al
restructurării acesteia va duce însă cu timpul la creşterea populaţiei ocupate în sfera serviciilor.
În ţările dezvoltate, sectorul terţiar, din care face parte şi turismul, cunoaşte cel mai înalt
grad de ocupare a personalului, industria turistică fiind cel mai puternic absorbant de forţă de muncă
comunitară. Ca în orice industrie a serviciilor, participarea feminină în sectorul turism este ridicată
(la circa 65 %) iar în toate ţările Uniunii Europene este de 20-30 % din totalul angajaţilor).
Object 30
Figura nr. 2.8. Evoluția populației ocupate în "Hoteluri şi restaurante"

Problematica resurselor umane în turism este deosebit de complex şi diversă şi cuprinde

aspecte ca: recrutarea personalului, formarea şi perfecţionarea lui, repartizarea lucrătorilor pe
diferite sectoare şi perfecţionarea lui, repartizarea lucrătorilor pe diferite sectoare în funcţie de
priorităţi, implicaţiile sezonalităţii asupra activităţii turistice, cooperarea internaţională în problema
cadrelor etc141.
141 http://www.cece.gva.es/eva/docs/pap/ldv/eh/ro/RO_Sector.pdf
72
 Forța de munca din turism în Malta
În ceea ce privește insula Malta, între cei 144.094 de lucrători cu normă întreagă de pe
insulă (octombrie 2009), 40.000 depind direct sau indirect de muncă în sectorul turistic, potrivit
EURES. Totuşi, popularitatea insulei face ca, în perioadele de vârf, industria să se confrunte de
foarte multe ori cu un deficit de lucrători142.
Tabelul nr. 2.8. Populația ocupată în "Hoteluri şi restaurante", în Malta, în perioada 2007-2011
Hoteluri și restaurante 2007 2008 2009 2010 2011
Total Malta 9,762 10,132 9,748 9,491 9,620
Sursa: National Statistics Office, Malta in figures 2011-2012
În tabelul nr. 2.8. se evidențiază creșterea numărului de angajați în sectorul turistic până în
2009, din 2010 acesta înregistrând o descreștere semnificativă față de anul precedent.
În decursul celor 5 ani s-au înregistrat creşteri și descreșteri, astfel în 2008 s-a înregistrat
cea mai mare creștere cu 10,132 de angajați în hoteluri și restaurante, până în 2010 ajungând la cei
mai puțini angajați cu 9,491, din toată perioada analizată 2007-2011. În 2011 numărul de angajați s-a
mai redresat ajungând la un total de doar 9.620 de persoane.
În prezent, aproximativ 20.000 de persoane, lucrează full-time, în restaurante și hoteluri. Pe
lângă acestea, alte 16.000 de persoane lucrează part-time. Dar pe lângă acestea, mai sunt o serie de
nișe precum transportul sau muzeele, legate de turism, în care mii de maltezi lucrează, afirmă Mario
de Marco, Ministrul Turismului143.
142https://ec.europa.eu/eures/main.jsp?
lang=ro&acro=news&catId=20&parentId=0&function=focusOn&focusOnId=9601&fromHome=Y&langChanged=true
143 http://www.ziare.com/vacanta/turism/ce-lectii-de-turism-da-malta-romaniei-interviu-ziare-com-1103696
73
Object 32
Figura nr. 2.9. Evoluția populației ocupate în "Hoteluri şi restaurante"

în Malta, în perioada 2007-2011
Malta are multe de oferit solicitanţilor de locuri de muncă europeni, mediul de lucru
fantastic în condiţiile climei mediteraneene fiind, desigur, un factor de atracţie major. Insula numără
peste 400.000 de locuitori, dintre care peste 4.000 sunt cetăţeni europeni de alte origini decât
malteză. Din această cauză, angajatorii de pe insulă îşi îndreaptă atenţia către solicitanţii de locuri de
muncă din exterior.
Toate posturile sunt publicate, pe portalul mobilităţii forţei de muncă EURES şi, în afară de
aceasta, ETC, serviciul public maltez de ocupare a forţei de muncă, şi EURES Malta au creat un
buletin electronic care conţin informaţii privind posturile vacante şi este trimis zilnic prin e-mail
către 7.000 de abonaţi din întreaga Europă. EURES Malta preia, de asemenea, unele sarcini care le
revin angajatorilor, şi anume primesc CV-urile solicitanţilor şi realizează preselecţia acestora 144.
Mulţi solicitanţi de locuri de muncă au fost angajaţi la hoteluri de 5* şi în baruri de renume.
2.4. Serviciile turistice în cele două țări
În acest subcapitol se vor prezenta două oferte turistice pentru ambele țări, alegându-se
două hoteluri cotate la 4 stele, aceeaşi perioadă, pentru a se scoate în evidenţă diferenţele de preţ şi
calitate. Aceste oferte sunt prezentate la Anexa nr. 6 – Servicii turistice în România și Malta.
Cu ajutorul acestor două oferte se incearcă a se face o imagine cu privire la oferta de pe
piaţa turismului din România și Malta, astfel în Romania avem un sejur de 8 nopți în capitala
144 http://ec.europa.eu
74
Bucureștiului, la un hotel de 4 stele, în perioada iulie, cu mic dejun, sejurul fiind inclus la un preţ de
560 Euro, iar în acelaşi timp, avem o ofertă în Malta, orașul Qawra, cu acelaşi numar de stele și
aceeași perioadă însă cu all inclusive, la un preț de 499 Euro, în oferte au fost incluse și excursiile
optionale.
Făcând o comparaţie referitor la preţul cerut pentru ambele oferte se observă că preţurile
diferă, iar facilităţile oferite de hotelul din România sunt inferioare celui din Malta.
Făcând o comparație a ofertelor, referitor la prețul cerut se observă că prețurile diferă, iar
pretul aplicat de către România este prea mare în comparație cu cel al Maltei, România în cazul de
față, trebuie să ia măsuri în vederea micșorării prețurilor pentru a maximiza gradul de ocupare al
structurilor de primire turistică pentru a beneficia de un număr mare de turiști pe viitor, și astfel să
atragă și maltezii prin oferte avantajoase, avănd în vedere potențialul turistic de care dispune
România, în comparație cu Malta.
Într-o perioadă în care turismul pentru România este una din şansele de dezvoltare cât mai
importantă, numărul turiştilor străini care vizitează țara este în scădere, iar obiectivul cel mai de preţ
pentru România este acela de a atrage cât mai mulţi turişti străini care sa viziteze din nou zonele de
atracţie turistică.
Astfel, operatorii din România trebuie să vină cu oferte mult mai tentante şi avantajoase
pentru a satisface cerinţele turiştilor, precum și a maltezilor. Totodata, trebui să se pună accent pe o
modernizare a unităţilor de cazare din domeniul hotelier etc.
2.5. Comentarii comparative
Turismul este foarte strâns legat de civilizație și cultură, între ele instituindu-se o relație de
interdependență. Prin valorificarea resurselor naturale, umane și financiare puse la dispoziția sa,
turismul generează efecte economice și sociale care duc la creșterea eficienței economice, a
progresului și a civilizației.
Din punct de vedere al resurselor naturale și al resurselor turistice antropice, România este
foarte bine reprezentată, principalele atracții turistice o reprezintă elementele de etnografie, folclor,
artă populară, rezervațiile naturale, stațiuni balneoclimaterice și vânătoare.
Pentru România, structura resurselor atractive pune în evidenţă, prin complexitatea sa, şansa
unei dezvoltări ulterioare sigure a turismului. Varietatea reliefului, proporţionalitatea distribuirii
formelor sale majore aduc o notă de unicitate, relevată în teritoriu de prezenţa unor elemente de
mare atracţie.
O latură sensibilă a vocaţiei turistice României este dată de modul de a fi al locuitorilor.
75
Frumuseţea ravisantă a femeilor din România este recunoscută nu numai aici ci și internațional;
înţelepciunea nativă, deschiderea sufletească, simtul umorului, dorinţa de comunicare, generozitatea
şi plăcerea de a primi în ospeţie sunt câteva dintre însuşirile românilor.
Spaţiul montan românesc, ce depăşeşte ca suprafaţă pe cel din Austria sau Elveţia, reprezintă
cel mai lung lanţ vulcanic din Europa. Existenţa izvoarelor minerale şi termale, inventar speologic
ce cuprinde 12.800 de peşteri, dintre care 145 cu vocaţie speoturistică de excepţie (de exemplu
peştera Urşilor de la Chişcău rivalizează cu celebra Postojna din Slovenia), cele peste 80 de sectoare
de chei şi defilee, reprezintă numai câteva elemente ce conturează un cadru performant pentru
turism.
Se adaugă forme spectaculoase de relief vulcanic, de eroziune diferenţială (Babele şi Sfinxul
din Munţii Bucegi),ce contureaza un tablou natural de mare originalitate .
Remarcabile prin marea lor varietate genetică, lacurile sunt dispuse din zona montană
(glaciare, vulcanice) până la limanele de la ţărmul Mării Negre, ori cele din Delta Dunării. Apariţia
în ultimele decenii a unor mari lacuri de baraj artificiale (Vidraru) a stimulat apariţia a numeroase
staţiuni balneare.
Atracţia turistică este stimulată de prezenţa unor rezervaţii naturale (Poiana Narciselor), sau
a unor elemente unicat (garofiţa Pietrei Craiului, pinul negru), după cum unele specii faunistice
(capră neagră, ursul carpatin, păstrăvul, sturionii) reprezintă destinaţii pentru practicarea turismului
cinegetic şi a pescuitului sportiv.
Aşezările civile sau de apărare, cetăţile ţărăneşti (Prejmer), curţile domneşti (Târgovişte,
Curtea de Argeş), lăcaşurile de cult, monumente istorice completează panoplia atracţiilor turistice
ale României.
Cu 7000 de ani de istorie și un potențial natural unic, insulele malteze reprezintă pe piața
turistică o destinație exotică, pretențioasă, dar și foarte atrăgătoare. Malta emană caracter, de la apele
sale albastre și golfurile retrase, la cetăți medievale și biserici în stil baroc. An de an vizitatorii vin în
Malta într-un număr mare pentru a se bucura de soare și de bucătăria excepțională, dar și pentru a
explora clădirile medievale și satele tradiționale. Deține peste 32 de biserici și catedrale, palate,
forturi, fiecare cu povestea și farmecul ei, ce poate “confisca” orice turist ore intregi. Nu-i de mirare
ca, orașul "La Valletta" a fost înscris în anul 1980 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Templele din Malta sunt cele mai vechi structuri din piatră ramase din cele mai vechi timpuri.
Acestea datează din 4000-2500 î.Hr., fiind mai vechi decat Stonehenge sau Piramidele. Ggantija,
Hagar Qim, Mnajdra și Tarxien sunt câteva din cele mai frumoase situri ce se găsesc în Malta.
Țărmurile în Malta sunt stâncoase.
76
Conform unui studiu, în Romania, poluarea aerului și a apei ocupă primul loc în topul
amenințărilor asupra biodiversității cu 39,3%, urmată de dezastrele provocate de oameni cu 24,6% și
intensificarea agriculturii, defrișările și pescuitul cu 16%. Și maltezii sunt de asemenea îngrijorați de
deșeurile în creștere (43%), schimbările climatice (42%), poluarea apei (36%) și dezastrele
provocate de oameni (32%), totodată sunt îngrijorați cu privire la poluarea fonică (19%).
Efectuând o analiză comparativa a evoluției numărului de structuri de primire turistică și cel
de capacitate existentă, se poate observa în tabelele și figurile de mai jos faptul că, în România
acestea au oscilat, înregistrând pe parcursul anilor analizați atăt creșteri, căt și scăderi, astfel încât
până în anul 2010 au avut loc creșteri, iar din anul 2011 s-a înregistrat o scădere bruscă. Situația
Maltei este cam aceeași ca și a României manifestând urcușuri și coborâșuri privind capacitatea în
funcțiune și existența structurilor de primire turistică.

în România și Malta, în perioada 2007-2011
număr unități
ANI România Malta
2007 4.694 165
2008 4.840 161
2009 5.095 161
2010 5.222 159
2011 5.003 157
România deținea în perioada 2007-2011, o medie de 4.970 de structuri de primire turistică,

manifestând o creștere continuă a acestora în fiecare an. În medie, maltezii dețin 160 de structuri de
primire turistică, un număr foarte mic în comparație cu România, însă raportat la suprafața acesteia
se poate considera că sunt suficiente în vederea cazării turiștilor ce sosesc pe această insulă
magnifică. Totuși, de observat în Malta este faptul că în ultimii ani unitățile de primire turistică au
tot scăzut.
77
Object 34
Figura nr. 2.10. Evoluția structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică
Având în vedere numărul mare de structuri de primire turistică în România, se poate

observa în figura de mai sus procentul mare pe care îl deține, iîn comparație cu Malta. În Malta în
perioada 2008-2009 se poate observa o stagnare a numărului de structuri de primire turistică.
Tabelul nr. 2.10. Capacitatea de cazare turistică existentă

număr locuri
ANI România Malta
2007 283.701 41.152
2008 294.210 39.265
2009 303.486 39.801
2010 311.698 40.135
2011 278.503 39.496
România deținea în perioada 2007-2011, o medie de 294.320 de locuri în structurile de

primire turistică, înregistrând creșteri și descreșteri în această perioadă, mai ales în anul 2011. În
medie, Malta deține 39.970 locuri de cazare turistica, și în cazul acesteia se poate observa situația
creșterilor și descreșterilor a locurilor de cazare. Capacitatea de cazare turistică existentă în
România este de aproximativ 8 mai mare decât cea deținută în Malta.
78
Object 36
Figura nr. 2.11. Evoluția capacității de cazare turistică existentă

Asa cum se poate observa și în figura nr. 2.11., evoluția locurilor de cazare din anul 2011
este în scădere față de anii trecuți cu un procent considerabil în cazul ambelor țări.
Structurile de primire din România au o imagine destul de bună pentru viitor, dar totuși ar fi
loc și pentru mai bine, astfel are în vedere construirea unor structuri noi, dar și modernizarea celor
existente. Structurile turistice ale alimentației și tratament sunt bine reprezentate în comparație cu
cele de agrement și prestări servicii, care nu sunt suficient de bine dotate din punct de vedere al
bazei tehnico – materiale. Acestea din urmă necesită modernizări masive, dar și introducerea unor
noi forme de agrement și extinderea rețelei de servicii. Sectorul de cazare pentru Malta a fost una
dintre industriile cele mai afectate de turism în perioada 2008-2009, dar și în 2011, și în cazul
acesteia se are vedere construirea de noi structuri de primire turistică.
Forța de muncă din turism în România este deținută de un număr vast de lucrători în sectorul
turismului, însă nu destul de suficient, dar odată cu creșterea populaiei și calificarea acestuia poate
duce în bune condiții la ocuparea unui număr mare de lucrători în acest sector al turismului, astfel în
perioada 2007-2011 are o medie de 162 de mii de persoane, în fiecare an crescând numărul acestora.
În Malta, media persoanelor ce lucrează în domeniul turismului sunt de 9.750 de persoane conform
tabelului nr. 2.11. În prezent maltezii fac angajări prin intermediul portalului EURES, îndreptându-și
atenția către solicitanții de locuri de muncă din afara țării. În anul 2011 se poate observa o scădere a
numărului de angajați în comparatie cu cel din 2007 și 2008, care a înregistrat cel mai mare număr
de angajați din sectorul Turismului.
79
Tabelul nr. 2.11. Forța de muncă din turism
România Malta
ANI (mii)
2007 137 9.762
2008 154 10.132
2009 165 9.748
2010 180 9.491
2011 185 9.620
Făcând o analiză a serviciilor turistice practicate în România, precum și în Malta, aceasta a

dus la evidențierea prețurilor percepute în Romania ca fiind mult mai mari, în comparație cu cele
din Malta. România este încă necunoscută ca destinație turistică, tarifele hotelierilor și a
touroperatorilor sunt foarte mari comparativ cu programele turistice din Malta, iar serviciile (cazare,
masa și transport) din România sunt semnificativ mai slabe decât în Malta.
CAPITOLUL 3
80
DETERMINAREA ŞI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE
CARACTERIZEAZĂ CIRCULAȚIA TURISTICĂ ÎN PERIOADA 2007-2011, ÎN ROMÂNIA
ȘI MALTA
Capitolul 3 prezintă analiza comparativă a evoluției circulației turistice ale celor două țări
structurată în 5 subcapitole în care sunt evidențiate dinamica sosirilor și înnoptărilor în perioada
2007-2011, durata medie a sejurului turistic și indicele de utlizare a capacității în funcțiune,
densitatea activității turistice și formele de turism practicate în România și Malta.
Indicatorii statistici care măsoară şi caracterizează fluxurile turistice sunt:
 numărul total de turişti,
 numărul total de zile-turist,
 numărul mediu zilnic de turişti,
 durata medie a sejurului,
 densitatea circulaţiei turistice,
 preferinţa relativă a turiştilor.
3.1. Dinamica sosirilor și înnoptărilor în perioada 2007-2011
Circulaţia turistică internă este alcătuită din călătorii populatiei autohtone în limitele
graniţelor naţionale. Evoluţia numărului de turişti-reprezintă principala tendinţă care se manifestă în
turismul naţional.
 Indicatori ai turismului receptor
Potrivit datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică (I.N.S.S.E.) sosirile

vizitatorilor străini (nu toţi sunt turişti) în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în
primul trimestru al anului 2011, de 1,38 milioane de vizitatori, în uşoară scădere faţă de trimestrul I
din 2010. Majoritatea vizitatorilor străini provin din ţări situate în Europa, iar din statele Uniunii
Europene, cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria, Bulgaria, Italia, Germania şi Austria.
Tabelul nr. 3.1. Sosirile turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică
mii turiști
81
turistică
Total România 6972 7125 6141 6073 7032
din care:
Romani 5421 5659 4865 4726 5515
Straini 1551 1466 1276 1346 1517
Romani 4109 4209 3595 3574 4203
Straini 1404 1314 1155 1224 1386
Hosteluri 112 125 108 104 127
Romani 99 115 93 89 113
Straini 13 15 15 15 14
Romani 4 2 1 1 1
Straini 1 * * * *
Romani 89 104 83 71 77
Straini 3 3 4 3 3
Romani 94 107 81 76 66
Straini 8 16 11 10 12
Romani 244 257 239 204 205
Straini 29 28 20 23 23
Romani 105 97 85 6 66
Straini 1 1 * * *
Romani 388 418 368 364 434
Straini 64 60 44 43 46
Romani 269 338 307 270 336
Straini 20 20 19 20 25
Romani 14 11 10 9 11
Straini 1 1 * * *
Romani 4 4 2 2 2
Straini * * * * *
Romani 2 2 1 1 1
Straini 7 8 8 8 8
Sursa: Anuarul Statistic al României 2012, Institutul Național de Statistică
Hotelurile şi motelurile, ocupă cu desăvârşire, primul loc, în perioada analizată (2007-

2011), şi nu numai, acestea asigurând confortul necesar în funcţie de bugetul fiecăruia, siguranţa de
care turistul are nevoie şi unde este cazul mesele principale ale zilei. În privința hanurilor turistice se
82
poate observa o scădere accentuată din 2007 până în 2009, astfel în anul 2011 înregistrând o
stagnare sau ușoară scădere.
Hostelurile, cabanele turistice, cât şi campingurile şi unităţile tip căsuţă au avut o evoluţie
bună în perioada 2005-2009 în ceea ce priveşte numărul sosirilor. Vilele turistice şi bungalourile, au
avut o descreștere continuă, iar în cazul sosirilor în taberele de elevi şi preşcolari și acestea au scăzut
dramatic în perioada analizată, 2007-2011, datorită faptului că prea puţine cadre didactice se mai
ocupă să organizeze tabere şcolare şi din cauza faptului că nimeni nu s-a mai preocupat de
modernizarea şi întreţinerea acestora.
Pensiunile turistice, la fel ca şi pensiunile agroturistice au luat amploare în ceea ce priveşte
numărul sosirilor de români, aceştia recreându-se şi uitând de aglomeraţia oraşelor, însă nu și în
cazul străinilor, numărul de turiști fiind destul de mic.
Object 38
Figura nr. 3.1. Evoluția sosirilor de turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare
turistică în România, în perioada 2007-2011 (mii)
Analizând sosirile de turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, se

poate observa în figura nr. 3.1 o creștere lentă de la 6.972 mii în anul 2007, la 7125 mii în anul 2008
urmată de o scădere accentuată în anul 2009, ajungând până în anul 2010 la un număr de sosiri de
turiști de 6.141 mii, iar din anul 2011 înregistrând o creștere semnificativă, numărul de sosiri ale
turiștilor fiind aproximativ cu cel din anul 2008.
83
De asemenea este de remarcat faptul că în anul 2007 dintr-un total de 6.972 mii de turiști
sosiți, numai 22% erau străini, 4 ani mai tarziu procentul de turiști nu se schimbă, fiind același cu cel
din 2007. Aproximativ un milion de vizite pe an s-au pierdut în 2008 și 2009, față de 2007, dar piața
a revenit din anul 2011. Turiştii interni au fost responsabili în cea mai mare măsură de creșterea
înregistrată în perioada cuprinsă între 2007 și 2011.
Tabelul nr. 3.2. Sosirile turiştilor după țări de proveniență

în Malta, în perioada 2007-2011 (aerian și naval)
Țara de origine 2007 2008 2009 2010 2011
Total 1,243,510 1,290,856 1,182,490 1,338,841 1,415,135
Marea Britanie 482,405 454,356 398,472 415,099 439,802
Germania 130,049 150,793 127,373 126,193 134,611
Italia 113,651 144,456 161,737 219,663 202,021
Franța 75,149 81,152 71,930 86,516 103,753
Olanda 34,783 36,920 33,419 33,425 39,073
Libia 9,259 9,403 14,281 15,864 6,208
Altele 398,214 413,776 375,278 442,080 489,667
Sursa: National Statisctics Office, Malta in Figures 2011-2012
În tabelul nr. 3.2 se poate observa că cele mai multe sosiri înregistrate sunt din Marea
Britanie. Malta întampină o problemă de sezonalitate, în sosirile turistice. Mai mult de o treime din
sosiri sunt concentrate în lunile de vară iulie-septembrie.
Potrivit „Malta Travel” aproximativ 2.700 de români au plecat în vacanţe în Malta în anul
2010, cheltuind aproximativ circa 3,5 milioane de euro pe sejur.
Făcând o analiză a evoluției sosirilor de turiști în Malta, de remarcat este faptul că cel mai
mare număr de turisti sosiți s-a înregistrat în anul 2011 cu 13,8% față de anul 2007 și cu 5,7% față
de anul 2010. Anul 2009 este singul an în care s-a înregistrat o scădere de 61.020 față de anul 2007,
o scădere de aproximativ 5%.
84
Object 40
Figura nr. 3.2. Evoluția sosirilor de turiști în structurile de primire turistică

cu funcțiuni de cazare turistică în Malta, în perioada 2007-2011
Cele mai multe înnoptări, pe care le fac românii în cadrul structurilor de primire turistică
sunt, evident, la hoteluri şi moteluri, turiştii mai preferă să se cazeze peste noapte şi la vile turistice,
pensiuni turistice sau agroturistice, care au avut o creştere semnificativă de la an la an, în perioada
analizată, 2005-2009. Puţini dintre turiştii români înnoptează la hosteluri sau cabane turistice, tot
mai puţini merg cu cortul în caminguri amenajate sau la unităţi de tip căsuţă.
Tabelul nr. 3.3. Înnoptări ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare
turistică în România, în perioada 2007-2011
mii turiști
turistică
Total România 20593 20726 17325 16051 17979
din care:
Romani 17007 17367 14657 13284 14912
Straini 3586 3359 2668 2767 3067
Romani 13866 13939 11640 10661 11974
Straini 3180 2937 2334 2441 2733
Hosteluri 272 279 241 224 277
Romani 240 243 204 188 245
Straini 32 36 37 36 32
Romani 8 5 2 3 2
Straini 1 * * * *
85
Romani 167 190 147 129 135
Straini 5 7 7 5 8
Romani 228 277 208 187 185
Straini 21 36 21 19 20
Romani 702 765 692 573 564
Straini 70 71 47 49 46
Romani 436 410 406 310 263
Straini 1 1 1 1 13
Romani 765 802 708 701 824
Straini 163 158 105 101 105
Romani 533 690 618 548 679
Straini 59 54 55 57 61
Romani 33 34 27 20 24
Straini 3 2 1 1 1
Romani 7 9 4 3 3
Straini 1 * * * *
Romani 2 2 1 1 1
Straini 50 57 60 57 60
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2012, Institutul Național de Statistică
În vilele turistice şi bungalouri, turiştii din perioada 2005-2009 au preferat să înnopteze, fie
din cauza preţurilor mai mari de la hotel faţă de vilă, fie că aveau rude sau cunoştinţe care locuiau în
aceste structuri de primire turistică. Taberele de elevi şi preşcolari nu mai sunt atât de căutate, acest
lucru rezultă din analiza realizată de Institutul Naţional de Statistică, scăzând de la an la an, în
perioada de analiză. Hanurile turistice, popasurile, satele de vacanţă sau spaţiile de cazare pe navă,
oferă prea puţine locuri de cazare, iar turiştii nu sunt atât de încântaţi de confort, mai de grabă
preferă vilele, pensiunile şi evident, hotelurile.
Analizând înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţii de cazare, se poate
observa, în figura nr. 3.3. o creştere lentă de la 20.593 mii de înnoptări în anul 2007, la 20.726 mii în
anul 2008 urmată de o scădere accentuată în anul 2008 cu 17.325 mii, până în anul 2010 ajungând la
16.051 mii de înnoptări, iar din anul 2011 regresându-se la doar 17.979 mii înnoptări, un pic mai
mare față de anul 2008.
86
Object 42
Figura nr. 3.3. Evoluția de înnoptari ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de
cazare turistică în România, în perioada 2007-2011
După cum se poate observa, ca și în cazul sosirilor, numărul de înnoptări ale turiştilor străini
este foarte mic în comparaţie cu cel al românilor. Anul 2011, per total a înregistrat scăderi
semnificative față de anul 2007, cu 2.614 mii înnoptări, respectiv 12,7%, totodată și față de anul
anterior a înregistrat creşteri de 1.928 mii înnoptări, respectiv cu 12%.
Tabelul nr. 3.4. Înnoptări ale turiștilor în Malta, în perioada 2007-2011 (mii turiști)
2007 2008 2009 2010 2011
Total 11.017 10.962 9.949 11.139 11.680
Sursa: Tourism Policy for the Maltese Islands 2012-2016, (2012)
Înnoptările cresc de la an la an, iar după cum se poate observa în tabelul nr. 3.4., numărul de
înnoptări a turiştilor în anul 2010 a înregistrat creşteri de 10,5% față de anul 2009. Sectorul de
cazare a fost una dintre industriile cele mai afectate de turism în perioada 2008- 2 0 0 9 .
În 2009, numărul de nopţi petrecute în hoteluri şi unităţi similare a scăzut
sub nivelul anului 2007. Recuperarea din acest punct scăzut, numărul de nopţi petrecute în hoteluri
şi unităţi similare a crescut cu 3,5% în 2011.
87
Object 44
Figura nr. 3.4. Evoluția de înnoptări ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de
cazare turistică în Malta, în perioada 2007-2011
În 2011, numărul de înnoptări a crescut cu 6% la 663 mii de înnoptări ale turiştilor față de
anul 2007 și cu aproximativ 5%, respectiv 541 mii înnoptări turişti față de anul precedent. Anul 2009
este anul care a înregistrat cea mai mare scădere din perioada 2007-2011 cu aproximativ 10%.
3.2. Durata medie a sejurului turistic și indicele de utlizare a capacității în funcțiune
Durata medie a sejurului este în functie de timpul liber al turiștilor, veniturile acestora și
atractivitatea și accesibilitatea destinației turistice.
Tabelul nr. 3.5. Durata medie a sejurului în Romania, în perioada 2007-2011

zile
Anii Durata medie a sejurului
2007 2,95
2008 2,91
2009 2,82
2010 2,64
2011 2,56
Se calculează după următoarea formulă: S¯= număr înnoptări/număr turişti sosiţi

S¯2007 = 20593/6972 = 2,95 zile S¯2010 = 16051/6073 = 2,64 zile
S¯2008 = 20726/7125 = 2,91 zile S¯2011 = 17979/7032 = 2,56 zile
S¯2009 = 17325/6141= 2,82 zile
Durata medie a sejurului în Romania pentru perioada 2007-2011 este în scădere, având o medie
de doar 2,78 zile.
88
Tabelul nr. 3.6. Durata medie de ședere a turiștilor, în Malta, în funcțe de tipul de structuri de
primire turistică, în perioada 2007-2011
nopți
turistică
Total 8,9 8,5 8,4 8,3 8,3
Cazări private 11,6 11,1 12,0 12,0 11,6
Cazări colective 8,1 7,8 7,3 7,3 7,3
Hoteluri 8,0 7,6 7,1 7,1 7,1
5 stele 6,4 6,1 5,8 5,8 6,0
4 stele 8,4 8,3 7,9 7,9 7,7
3 stele 9,0 8,1 7,4 7,4 7,5
2 stele 8,1 7,5 5,9 5,9 5,9
Alte structuri de cazări colective 9,6 9,3 9,2 9,2 9,1
Sursa: National Statistics Office, Malta in Figures 2011-2012
Durata medie a sejurului în Malta din 2007 la 8, 9 nopţi este până în 2011 la 8,3 nopţi,
având o medie de 8,5 nopţi. Principalele trei motive pentru vizitarea Maltei sunt climatul agreabil,
noutatea de destinaţie şi de istorie şi cultură. Accesibilitatea a câştigat o cotă de piaţă ca un factor de
motivare pentru alegerea Maltei. Conform datelor NSO, vacanța este principalul scop al vizitei
Maltei, atrăgând 76,1% din totalul vizitelor de intrare în anul 2010. O continuare de 7,6% sunt
vizitarea prietenilor și rudelor. Segmentul de afaceri a avut o cota de 8,8%.
Tabelul nr. 3.7. Indicii de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune
din România, în perioada 2007-2011 (%)
turistică
Total România 36,0 35,0 28,4 25,2 26,3
din care:
Hoteluri şi moteluri 42,4 40,4 32,9 29.4 30,9
Hosteluri 28,6 27,6 20,7 17,6 19,0
24,0 26,7 12,5 25,1
Hanuri turistice 10,8
Cabane turistice 12,4 14,4 10,8 9,2 9,8
Campinguri şi unităţi tip căsuţă 19,8 21,8 20,7 18,6 15,4
Vile turistice şi bungalouri 26,6 29,0 23,3 19,5 20,4
Tabere de elevi şi preşcolari 19,2 21,3 21,9 17,6 15,0
Pensiuni turistice 22,3 21,9 16,6 14,6 15,5
Pensiuni agroturistice 16,3 18,4 14,2 12,4 13,8
Popasuri turistice 20,7 18,8 16,3 11,3 9,6
Sate de vacanţă 16,4 19,7 9,2 7,5 10,7
Spaţii de cazare pe navă 69,1 64,1 68,0 73,3 88,7
Sursa: Anuarul Statistic al României 2012
89
În structurile de primire turistică din România indicele de utilizare netă a capacităţii de
cazare turistică în funcţiune a avut în perioada analizată (2007-2011) un nivel mediu de 30,2%, cel
mai înalt nivel al acestuia înregistrându-se în anul 2007 cu 36%.
Conform figurei nr. 2.4. de mai jos, indicele de utilizare a capacității de cazare în funcțiune
pare sa fie în scădere, din 2007 cu 36% ajunge să scadă la 25,2% în 2010, după care se reia creșterea
indicelui de utilizare a capacității de cazare în funcțiune în 2011 cu doar 26,3%.
Figura nr.
3.5.
Evoluția
indicilor de
utilizare a
capacității
de cazare
turistica în
funcțiune
din
România,
Object 46
în perioada 2007-2011
În ceea ce priveşte gradul de ocupare a capacităţii de cazare turistică acesta a avut în

perioada analizată (2007-2011) cel mai înalt nivel în anul 2007 cu 59,9%, iar cel mai mic n anul
2009 cu 51,1%.
din Malta, în perioada 2007-2011 (%)
turistică
Total Malta
59,9 57,9 51,1 55,5 56,5
din care:
Hoteluri 62,1 59,4 52,4 57,8 59,5
5 stele 61,9 56,4 55,5 60,5 61,7
4 stele 68,4 67,7 61,4 66,9 69,4
3 stele 54,0 48,2 35,8 42,1 42,9
2 stele 38,3 41,0 35,8 37,5 32,5
Hoteluri - Apartament 49,4 52,7 46,7 47,4 44,5
Pensiuni 35,5 33,3 31,2 29,6 32,0
90
Hosteluri 56,3 48,0 43,1 37,6 33,9
Nota: Datele figurează la sfârșitul lunii octombrie din anul respectiv.
Ratele de ocupare sunt maxime vara și au valori scăzute iarna. Per ansamblu segmentul
hotelurilor de 5 și 4 stele păstrează rate de ocupare ridicate înregistrând 56,5% în anul 2011.
Object 48
Figura nr. 3.6. Evoluția indicilor de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune
în Malta, în perioada 2007-2011
Evoluţia gradului de ocupare al locurilor de cazare în perioada 2007-2011, se prezintă astfel,

în perioada analizată (2007-2011) a avut un nivel mediu de 56,18%. În anul 2011 reprezintă doar
56,5%, mic în comparaţie cu anul 2007 de 59,9%.
 Indicatori ai turismului emițător
Turismul emiţător al României (reprezentat de rezidenţii români care călătoresc in

străinătate) este cuantificat într-un cadru larg prin evidențele de la frontieră (plecările vizitatorilor
români în străinătate) și într-un cadru mai specific prin activitatea agenţiilor de turism care au
organizat călătorii în străinătate. Topul primelor 10 țări de destinaţie pentru turiştii români este
prezentat în tabelul nr. 3.7.
Tabelul. nr. 3.9. Călătoriile turiștilor români în străinatate pentru vacanțe și afaceri pe țări de
destinate, în perioada 2009-2010
Nr. Țara
Total
crt.
91
2009 2010
TOTAL 876422 749723
Total EUROPA 844038 723065
din
UE 725682 639596
care:
1. Italia 148885 144996
2. Ungaria 130299 105532
3. Grecia 97978 65476
4. Austria 76350 41542
5. Spania 73843 77110
6. Germania 60553 45324
7. Bulgaria 58076 89751
8. Franța 26912 25475
9. Regatul Unit 18073 8508
10. Ucraina 9104 5068
... Malta - 870
Sursa: INS Turismul României – Breviar Statistic 2010 și 2011
Studiul turismului emiţător nu poate fi complet fără analiza principalelor țări de destinaţie a
turiştilor români. Conform celor mai recente date furnizate de Institutul Naţional de Statistică,
turismul emiţător al României este orientat aproape în totalitate spre țări din Europa. Dintre țările
europene Italia deţinea în perioada 2010, poziţia dominantă cu 21%, din totalul călătoriilor efectuate
în străinătate, de către vizitatorii români. După cum se poate observa în tabelul 3.9., numărul
vizitatorilor români în străinătate a inspirat 7.5 milioane de români în 2010, în descreştere cu
126.699 de vizitatori, adică cu aproximativ 15% față de anul precedent.
Următoarele continente alese de românii să călătorească şi nu numai au fost America şi Asia,
urmate de Africa, Australia şi Oceania mai puţin, şi de unele ţări nespecificate cu un procentaj foarte
redus. Nici unul din aceste continente nu au reuşit până acum şi nu vor reuşi să detroneze
continentul european în ceea ce priveşte găzduirea românilor.
Tabelul nr. 3.10. Plecările vizitatorilor români în străinătate,

după mijloace de transport utilizate, în perioada 2009-2010
mii
2009 2010
Total plecări 11.723 10.905
Transport rutier 9.335 8.261
Transport feroviar 214 195
Transport aerian 2.147 2.416
Transport naval 21 19
92
Conform tabelului nr. 3.10. în anul 2009 s-a înregistrat un număr de plecări ale vizitatorilor
români mai mare decât în anul 2010. În anul 2009 aproximativ 12 milioane de români au plecat din
țară, iar in 2010 aproximativ 11 milioane. Cele mai utilizate mijloace de transport sunt cele rutiere,
urmând cel aerian, feroviar, pe ultimul loc încadrându-se transportul naval. Plecările vizitatorilor
români din 2009 până în 2010 au înregistrat scăderi, ajungând la o pondere de 7%.
Milioane de români aleg să plece din ţară, fie că au rude în străinătate şi doresc să petreacă o
perioadă cu cei apropiaţi şi în acelaşi timp să şi lucreze acolo temporar, fie din dorinţa de a pleca în
vacanţă pur şi simplu cât mai departe de ţară. Însă, cei mai mulţi români pleacă din România cu
scopul de a lucra în străinatate, pe orice continent dar în condiţii cât mai bune şi convenabile pentru
ei şi pentru familiile lăsate acasă.
Tabelul nr. 3.11. Călătoriile turiștilor maltezi în strainatate, în perioada 2009-2010

2009 2010
301,711 294,323
Plecări maltezi în străinătate
Cheltuieli de călătorie în străinătate (€

207.0 233.5
milioane de euro)
Sursa: National Statistics Office 2010-2011
În tabelul nr. 3.10. se poate observa că în anul 2009 un număr de 301,711 turişti maltezi au
preferat să viziteze alte țări, cheltuind 207 mil. de Euro pe călătoriile în străinătate, însă în ceea ce
priveşte anul 2010, numărul turiştilor maltezi plecați în alte țări a scăzut, însă nu și cheltuielile
acestea crescând până la 233,5 mil. de Euro. Numărul plecărilor vizitatorilor maltezi în străinătate
în anul 2010 a scăzut față de anul trecut, conform tabelului nr. 3.10., cu 7.388 de vizitatori,
respectiv 2,4%.
3.3. Densitatea circulației turistice
Densitatea circulaţiei turistice este un indicator care arată cât de solicitate sunt ţările de
destinaţie, aici făcându-se referire la România. Are două modalităţi de calcul, în raport cu populaţia
şi în raport cu suprafaţa, care este de 238.398 km²:
Dt în raport cu pop. = turişti sosiţi/populaţie = turişti/locuitor
Dt în raport cu supr. = turişti sosiţi/suprafaţă = turişti/km²
93
Tabelul nr. 3.12. Densitatea circulaţiei turistice în raport cu populaţia şi cu suprafaţa în România, în
perioada 2007-2011
Densitatea circulației turistice

2007 2008 2009 2010 2011
Populația României (loc.) 21.537.563 21.504.442 21.469.959 21.431.298 19.043.767
Suprafața României (km²) 238.398 238.398 238.398 238.398 238.398

Sursa: Institutul Național de Statistică
Dt în raport cu pop. 2007 = 6972/21.537.563 = 0,32 turişti/locuitor

Dt în raport cu supr. 2007 = 6972/238.398 = 0,03 turişti/km²



Din datele statistice de la Institutul Naţional de Statistică, reiese că la sfârşitul fiecărui an,
numărul populaţiei României scade, iar turiştii români cazați sunt mai mulţi pe cap de locuitor şi mai
mulţi pe km², dar asta depinde de numărul sosirilor de turişti de la an la an.
Densitatea circulaţiei turistice în Malta are aceleași modalități de calcul, în raport cu

populaţia şi în raport cu suprafaţa, care este de 36 km²:
Tabelul nr. 3.13. Densitatea circulaţiei turistice în raport cu populaţia şi cu suprafaţa în Malta, în
perioada 2007-2011
Densitatea circulației turistice

2007 2008 2009 2010 2011
Populația Maltei (loc.) 410.290 411.579 414.723 415.198 416.110
Suprafața Maltei (km²) 316 316 316 316 316

Sursa: National Statistic Office
Dt în raport cu pop. 2007 = 1243/410.290 = 0,30 turişti/locuitor

Dt în raport cu supr. 2007 = 1243/316 = 3,93 turişti/km²
94


Dt în raport cu pop. 2011 = 1415/416.110= 0,34 turişti/locuitor

Din datele statistice de la Institutul Naţional de Statistică al Maltei, reiese că la sfârşitul

fiecărui an, numărul populaţiei a crescut, iar turiştii cazati sunt mai mulţi pe cap de locuitor şi mai
mulţi pe km².
3.4. Forme de turism
Forma de turism poate fi definită prin aspectul concret pe care îl îmbracă

asocierea/combinarea serviciilor (transport, cazare, alimentaţie, agrement) ce alcătuiesc produsul
turistic, precum şi modalitatea de comercializare a acestuia.
 Formele de turism în România
Cele mai importante forme de turism întâlnite în România sunt145:

 Turismul de odihnă şi recreere - este cea mai frecventă formă de turism întâlnită. Turismul de
recreere se referă la sejururi scurte, preferate în mod special de către tineri şi practicat mai ales în
weekend-uri.
 Turismul de weekend (de masă) - se adresează unor categorii de populaţie cu venituri medii
şi sub medii şi este practicat în vacanţe, concedii în unităţi cu confort mediu sau chiar redus.
Constituie, însă cea mai mare parte a turismului naţional.
 Turismul religios - se practică în masă şi se modernizează continuu. Anual au loc hramurile
unor biserici ce prilejuiesc deplasări de mari mase de oameni pentru a asista la praznice (Hramul Sf.
Paraschiva-Iaşi).
145 http://ro.wikipedia.org/wiki/Turismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia
95
 Turismul cultural - cuprinde călătoriile şi participările la festivaluri de artă, care conferă
hrana spirituală, răspunzând motivaţiei de cunoaştere, dezvoltării personalităţii .
 Turismul de tratament balneo-medical - putând fi practicat pe toată perioada anului, sub
supraveghere medicală, în sejururi medii sau lungi. Peste o treime din apele minerale ale Europei se
găsesc în România. De altfel, prin staţiunea Băile Herculeene - s-au împlinit 1.850 de ani de la prima
atestare documentară a aşezării - România poate fi considerata o țară fondatoare a turismului
balnear. România şi-a câştigat, în partea a două a veacului trecut, și faima de țară a "tinereţii fără
bătrâneţe", grație terapiei și produselor medicale concepute de savanta Ana Aslan.
 Turismul de afaceri - are ca principală motivaţie întâlnirea cererii cu oferta în cadrul
târgurilor, expoziţiilor, a tranzacţiilor, dar şi acţiuni de promovare a unei firme.
 Turismul de litoral - de-a lungul a 240 km se înșiruie circa 10 stațiuni maritime și plaje
orientate în întregime spre răsărit. Meleagul dobrogean captivează și prin alte tentații: plante și
animale caracteristice, picturi rupestre și peșteri, explorări subacvatice, degustări de vinuri în
podgoria Murfatlar, o savuroasă gastronomie.
 Turism rural - Satul înseamnă civilizația tradițională cu obiceiuri cunoscute de generații
întregi, cu saărbători strămoșești. Principalele zone: Bran, Sibiu, Maramureș, Bucovina, nordul
Olteniei, zona Neamțului și a Argeșului, dar și Delta Dunării.
 Turism montan - În timpul iernii, staţiunile de schi de pe Valea Prahovei, din Poiana
Braşov,Vatra Dornei sunt destinaţiile preferate ale turiştilor străini.
 Formele de turism în Malta
Turismul este practicat sub influenţa unor motivaţii ce constituie un criteriu de clasificare în
funcţie de care distingem formele de turism ce urmează146:
 Turismul cultural - pe lângă frumuseţile naturii Malta deține o copleşitoare bogație pe care
o are de oferit din punct de vedere istoric și cultural. Insulele malteze au fost descrise ca un imens
muzeu în aer liber. Fiecare oraş, fiecare sat, fiecare zonă inspiră istorie, artă și plăcere de viaţă. Aici
pot găsi mărturii pornind din epoca de piatră, trecând prin perioada arabă sau cea a cavalerilor,
relevante pentru întreaga istorie a Mediteranei. Valletta este cel mai important centru cultural-istoric
al Maltei.
 Turismul de litoral - Malta deţine cele mai frumoase plaje, deşi multe dintre ele sunt
146 http://atelier.liternet.ro/articol.php?art=492
96
stâncoase sunt frumos amenajate. Mellieha Bay din partea nord-vestică a insulei se mândreşte cu cea
mai largă şi cunoscută plajă nisipoasă. Apă cristalină, liniştită, se adânceşte treptat, fiind ideală
pentru familii cu copii. Locul este ideal pentru iubitorii sporturilor nautice.
 Turismul de tratament - pe micuţul arhipelag maltez tratamentele "spa" (iniţialele venind din
latină - sanus per aqua) reprezintă una dintre atracţiile turistice cele mai importante, chiar pentru
publicul tânăr şi de vârstă medie, staţiuni specializate (unele dintre cele mai moderne şi mai bine
echipate în acest sens fiind Fortina Spa Resort din Sliema - Malta şi Kempinski San Lawrenz Resort
& Spa din Gozo) ce dispun de o paletă largă de proceduri ce includ talazoterapia, baia cu nămol de
la Marea Moartă, reflexologia sau masajul complet al corpului, tratamentele Derma-life etc. Dintre
programele de acest gen mai sunt tratamentele pe bază de alge sau terapia anti-stress, cea anti-
reumatică şi chiar cea post-natală.
 Turism de afaceri - nu multe destinaţii au mii de ani de experienţă, pentru un loc de
întâlnire. Insulele malteze au fost gazdă la toată lumea de la St. Paul până la prezidenţii de azi şi de
la conferinţele UE la grupuri mici. Indiferent de dimensiune, formalitate sau neformalitatea
evenimentului, Malta este locul potrivit pentru turism de afaceri. Insulele oferă o varietate de
castele magnifice, palazzo şi forturi ca locuri de funcţie, dar şi parcuri tematice, iahturi de lux şi
exclusiv facilităţi pe malul marii. Poate găzdui cu uşurinţă adunări de mai bine de o mie de
persoane. Insulele sunt numai un bun loc de întâlnire, dar, de asemenea, o locaţie ideală, în care să
facă afaceri.
 Turism sportiv - apă cristalină a insulelor malteze oferă posibilităţi excelente pentru
scufundări, în mod special centrul Maltaqua din St. Paul’s Bay. Turiştii se pot destinde prin
practicarea altor sporturi: golf, tenis, călărie, sporturi extreme, şi o gamă variată de sporturi nautice
de la yachting până la surfing.
 Turism religios - Insula are nu mai puţin de 360 de biserici. Biserica Ta’ Pinu este cunoscută
ca un lăcaş al miracolelor, pentru cei care cred în minuni.
Pe baza analizei efectuate, a datelor obţinute, au fost calculaţi şi interpretaţi indicatorii

statistici menţionaţi anterior ce caracterizează activitatea de turism în România și Malta. Au fost
97
reliefate nivelul şi dinamica turiştilor sosiţi în structurile de primire turistică. Atât România, cât şi
Malta, dispun de potenţial turistic, prezentând un însemnat grad de atractivitate turistică, făcând
oportun dezvoltarea turismului. Cu toate acestea România nu reuşeşte să atragă cât mai mulţi turişti
datorită promovării slabe.
Cererea turistica și dinamica în România, cât și in Malta sunt determinate de o serie de
factori demografici, psihologici, organizatorici, care joacă un rol hotărâtor în cadrul diferitelor
segmente de turism.
Tabelul nr. 3.14. Sosirile turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțuni de cazare turistică
în România și Malta, în perioada 2007-2011 (mii turiști)
ANI România Malta
2007 6.972 1.244
2008 7.125 1.291
2009 6.141 1.183
2010 6.073 1.339
2011 7.032 1.415
În tabelul nr. 3.14 se poate observa că România deţine în medie în perioada 2007-2011,
6.669 de mii de turişti, iar Malta 1.294 de mii de turişti. În ambele ţări, în anul 2011 s-a înregistrat
un număr mare de sosiri de turişti faţă de anul 2007 şi 2010.
Statistică românească arată că în 2011 România a avut şapte milioane de turişti (sosiri în
hoteluri), din care 78% (5,5 milioane) români, şi 22% (1,4 milioane) turişti străini, ponderi apropiate
de cele din anul 2010. Chiar dacă ambele categorii au înregistrat creşteri în 2011 nivelul de sosiri tot
este scăzut.
În cazul Maltei, introducerea în anul 2007 a zborurilor low-cost a dus la creşterea cu 7,6% a
intrărilor de turişti. Totodată, multe companii aeriene de linie au adăugat Malta printre destinaţiile
turistice, sectorul înregistrând anual o creştere de 26,6%. Numărul vizitatorilor din Malta este de
peste 1.2 milioane de turişti anual. Creşterile înregistrate de destinaţiile turistice malteze se
datorează, în principal, contextului economic dificil al statelor din regiune, potrivit reprezentantului
Malta Travel.
98
Object 50
Figura nr. 3.7. Evoluția sosirilor de turiști în structurile de primire turistică

cu funcțiuni de cazare turistică în România și Malta, n perioada 2007-2011
Conform unui studiu ponderea străinilor sosiţi în România este mică, datorită fluxului slab
de turişti de afaceri, imaginea externă proastă, tarifele mari şi evaziunea. Cu o rată de 14,7% a
nerezidenților în totalul turiștilor sosiți, România ocupă detașat ultimul loc în Europa, iar Malta
ocupă primul loc, cu 96,9%147.
Tabelul nr. 3.14. Înnoptările turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică
în România și Malta, în perioada 2007-2011 (mii turiști)
ANI România Malta
2007 20.593 11.017
2008 20.726 10.962
2009 17.325 9.949
2010 16.051 11.139
2011 17.979 11.680
După cum se poate observa în tabelul de mai sus, cele mai multe înnoptări au fost
înregistrate în România, însă având în vedere ţară mică a maltezilor şi numărul de înnoptări
înregistrat la aceştia conform tabelului nr. 3.14. se poate spune cu exactitate că numărul pe care l-a
înregistrat România este foarte mic față de Malta. Înnoptările în Malta sunt scădere în perioada
2008-2009, însă din 2010 acestea cresc, ajungând în 2011 la un total de 11.680 de înnoptări ale
turiștilor. În cazul României, acesta scade din 2008 şi până în 2010, de-abia în 2011 înregistrează o
147 http://www.ziare.com/stiri/turisti/de-ce-nu-vin-turistii-straini-in-romania-1179573
99
creştere a numărului de înnoptări, dar nu suficientă, comparând cu anul 2007 şi în special cu cel al
maltezilor.
Object 52
Figura nr. 3.8. Evoluția de înnoptări ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de
cazare turistică în România și Malta, în perioada 2007-2011
Înnoptările înregistrate în perioada 2007-2011, atât în România cât şi în Malta au înregistrat

creşteri la finele anului 2011, însă în cazul României faţă de anul 2007 această a înregistrat scăderi
cu până la 12,7%. Aşa cum s-a precizat în cazul sosirilor, înnoptările în structurile de primire
turistică ale maltezilor raportate la suprafaţă teritoriului, deţin o pondere mai mare în comparaţie cu
România.
Tabelul nr. 3.15. Durata medie a sejurului în România și Malta, în perioada 2007-2010
România Malta
ANI (zile) (nopți)
2007 2.95 8.9
2008 2.91 8.5
2009 2.82 8.4
2010 2.64 8.3
2011 2.56 8.3
Durata medie a sejurului în Romania, în perioada 2007-2011 este în scădere, având o medie
de 2.79 zile, însă în ceea ce privește Malta durata medie a sejurului este de 8.5 nopti.
100
în Malta, în perioada 2007-2011 (%)
ANI România Malta
2007 36 59.9
2008 35 57.9
2009 28.4 51.1
2010 25.2 55.5
2011 26.3 56.5
Nivelele medii ale indicilor de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în România şi
Malta sunt de 30.2% şi 59,9%. Deşi, România deţine mult mai multe unităţi de primire turistică
decât Malta, la capitolul de sosiri şi înnoptări a turiştilor, precum şi la gradul de ocupare a acestora,
aşa cum se observă şi în tabel, indicii sunt mai mari în Malta decât în România, din acest punct de
vedere Malta devenind triumfătoare.
Potrivit datelor Eurostat, în perioada iunie-septembrie a anului 2011, gradul de ocupare al
unităților de cazare din Romania a fost de 32,9%, iar a Maltei de 76,5%148.
România are toate ingredientele pentru a deveni o destina ţie turistică importantă, deține o
multitudine de forme de turism, în schimb Maltei îi lipsesc multe din formele de turism practicate în
România, una dintre cele mai importante este cea montană și care îi lipseste cu desăvârșire Maltei,
însă cu toate acestea rata turiștilor sosiți în Malta raportată la suprafața teritoriului este mult mai
mare decât cea a României.
Object 54
Figura nr. 3.9. Evoluția indicilor de utilizare a capacității de cazare turistică

în funcțiune în Ro
148 http://www.curentul.ro/2012/index.php/2012072074527/Economic-financiar/Romania-codasa-in-Europa-la-
ocuparea-hotelurilor-pe-vara-si-ponderea-turistilor-straini.html
101
CAPITOLUL 4
ORGANIZAREA TURISMULUI ȘI POLITICA TURISTICĂ ÎN ROMÂNIA ȘI
MALTA
Capitolul 4 al acestei lucrări prezintă analiză comparativă Organizarea turismului şi politica

turistică în România şi Malta, fiind structurată în 7 subcapitole şi reprezentând structura
organizatorică a turismului, strategia de dezoltare turistică a celor două țări, brandul de ţară, precum
şi comentariile comparative a celor două ţări.
4.1. Structura organizatorică a turismului în România
Activitatea turistică s-a practicat pe teritoriul României cu multe secole în urmă, dar primele
organizaţii ce aveau ca scop încurajarea călătoriilor au apărut în a două jumătate a secolului al XIX-
lea: Societatea română de Geografie (1875), Societatea Carpatină Sinaia (1895) ș.a. În anul 1925 a
fost înfiinţat Turing Clubul României care întreţinea legături cu societăţi similare din străinătate
fiind reprezentantul României pe plan european149. În paralel cu aceasta au mai funcţionat şi alte
asociaţii turistice în preocupările cărora intrau atât organizarea de excursii cât şi marcări de trasee,
construirea unor echipamente turistice etc.
Prima lege a turismului a fost adoptată în 1936, Legea pentru organizarea turismului care
stabileşte locul ONT pe lângă Ministerul de Interne şi rolul său în organizarea şi dezvoltarea
turismului.
Dezvoltarea continuă a activităţii turistice în România a impus înfiinţarea în 1971 a
Ministerului Turismului, ca organism central specializat al Administraţiei de Stat.
Instituţia abilitată să armonizeze activitate tuturor organismelor implicate în activitatea
turismului este Autoritatea Naţională Pentru Turism din cadrul Ministerului Transporturilor şi
Comerţului. Pentru ca turismul să beneficieze de o recunoaştere a importanţei sale trebuie să existe o
structură puternică la nivel guvernamental care să reprezinte interesele sectorului turistic.
Autoritatea centrală în domeniul turismului a cunoscut în ultimii 15 ani o serie de schimbări
organizatorice care au reflectat o anumită inconsecvenţă la nivel de organizare guvernamentală.
Ca organism de specialitate al administraţiei centrale, Autoritatea Naţională pentru Turism
prin structura şi competenţele sale răspunde funcţiilor statului de coordonare şi reglementare a
149 Nicolae Neacșu, Vasile Glăvan, Petre Baron, Monica Neacșu, op. cit. pag. 382-383
102
activităţii turistice. Prin actul de organizare H.G.R. 412/23.03.2004 A.N.T. are ca atribuţii
principale150:
 implementează strategia naţională de dezvoltare turistică, strategia de dezvoltare a
produselor şi destinaţiilor turistice, strategia de privatizare şi post privatizare în domeniul turismului,
elaborată la nivelul ministrului delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediul de afaceri şi
turism;
 propune, în vederea aprobării de către ministrul delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii,
mediul de afaceri și turism, și aplică planurile de dezvoltare a infrastructurii turistice;
 realizează politica de promovare și dezvoltare a turismului pe baza planurilor și programelor
de marketing al turismului aprobate de ministrul delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediul
de afaceri și turism;
 organizează și realizează activitatea de promovare turistică a României atât pe piața internă,
cât și pe piețele internaționale, prin activități specifice reprezentanțelor de promovare turistică;
 autorizează operatorii economici și personalul de specialitate din turism, respectiv licențiază
agențiile de turism, clasifică structurile de primire turistice, omologhează pârtiile, traseele de schi și
traseele turistice montane, brevetează și atestă personalul de specialitate, avizează capacitatea
instituțională și eficacitatea educațională în domeniul formării profesionale, autorizează plajele
turistice și activitățile din industria de agrement, acreditează centrele naționale de informare și
promovare turistică;
 atestă ca stațiuni turistice de interes local sau național localități sau părți de localități, la
solicitarea autorităților publice locale;
 organizează evidența, atestarea și monitorizarea valorificării si protejării patrimoniului
turistic, conform legii;
 eliberează certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru
societățile comerciale din domeniul turismului;
 asigură, cu aprobarea ministrului delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediul de
afaceri și turism, reprezentarea pe plan intern și internațional în domeniile sale de activitate;
 îndeplinește rolul de autoritate națională responsabilă cu elaborarea, coordonarea și
implementarea programului pentru definirea și promovarea brandului turistic național, în scopul
creării unei imagini pozitive a României;
 organizează evenimente/întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor publice, private,
150 http://turism.gov.ro/despre/
103
organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale, naționale și internaționale, precum și congrese,
colocvii și alte acțiuni similare, în țară și străinătate, în domeniul turismului;
 participă la manifestări expoziționale de turism în țară și în străinătate, organizează vizite
educaționale de informare, precum și evenimente și misiuni cu rol în creșterea circulației turistice în
România sau cu impact în cresșterea notorietății României ca destinație turistică, în țară și în
străinătate, organizează activități de promovare prin producție sau coproducție de emisiuni TV și
radio;
 stabilește, împreună cu autoritățile administrației publice centrale și locale, măsuri pentru
protejarea zonelor cu valoare istorică, arhitecturală sau peisagistică, măsuri pentru valorificarea
turistică, precum și măsuri pentru integrarea acestora în acțiunile de modernizare a localităților și a
zonelor aferente;
 efectuează controlul activităților din turism și din industria de agrement;
 efectuează controlul calității serviciilor din turism;
 coordonează programele de asistentă acordată de Organizația Mondială a Turismului și de
alte organisme internaționale;
 coordonează, împreună cu Ministerul Educației Nationale, procesul de instruire din instituții
de învățământ în domeniul turismului, precum și cu celelalte ministere responsabile privind
meseriile specifice activitații turistice151.
Toate aceste atribuţii sunt exercitate prin intermediul compartimentelor din cadrul direcţiilor
A.N.T. conform structurii sale de organizare internă.
De asemenea, România face parte din organizații internaționale și regionale de turism, cu
statut de stat membru cu drepturi depline sau observator iar în majoritatea acestora încă de la
înființarea lor, astfel: Organizația Mondială a Turismului, Comisia Europeană pentru Turism,
Comisia Dunăreană pentru Turism, Inițiativa Central Europeană, Organizația pentru Cooperarea
Economică la Marea Neagră, Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare, Comisia
Europeană – Comitetul de Consultanță în Turism, Asociația Internațională Itervitis152.
În ceea ce priveşte forţa de muncă în turism, aceasta se supune reglementărilor cuprinse în
Constituţie, Codul Muncii şi altor legi şi acte cu caracter normativ. Cadrul legislativ al forţei de
muncă în turism este completat însă şi de o legislaţie specifică acestui domeniu, care urmăreşte
reglementarea unor aspecte privind, în principal, o pregătire corespunzătoare.
151 http://turism.gov.ro/despre/
152 Idem
104
4.2. Structura organizatorică a turismului în Malta
Autoritatea de Turism Malta (MTA), are un rol variat, principalul rol fiind cel de creare şi
promovare a relaţiilor. MTA este cea care reglementează şi motivează industria turismului, este
partenerul său de afaceri, promotorul brand-ului de ţară, dar şi este cel care formează, menţine şi
gestionează parteneriate semnificative, cu toate părţile interesate de turism. În primul rând, acest
lucru înseamnă să vorbescă cu vizitatorii insulelor malteze, dar şi să colaboreze strâns alături de
partenerii din sectorul privat. Important mai este faptul că MTA, consolidează resursele umane din
domeniu, asigură cele mai înalte standarde de calitate a produselor şi servicilor turistice din Insulele
malteze, şi menţine relaţii cu mass-media locală şi internaţională. Autoritatea a fost înfiinţată oficial
de către Malta Travel şi Legea Serviciilor de Turism (1999)153.
Acestea definește în mod clar rolul său – extinzând-o dincolo de marketingul internaţional
ca sa includă motivarea, direcționarea, coordonarea și rolul de reglementare.
Legea întărește parteneriatul public şi privat din domeniul turismului prin participarea mai
mare și mai directă a sectorului privat în planificarea și dezvoltarea industriei naționale.
În ceea ce privește rolul Autorității de Turism Malta, atribuțiile acesteia sunt:
 să promoveze şi să dezvolteze insula Malta ca destinație turistică;
 să indemne Guvernul cu privire la operaţiunile de turism, de a elibera licenţe în temeiul
Legii;
 să contribuie la îmbunătăţirea nivelului de resurse umane din industria turismului;
 să indemne Guvernul cu privire la planificarea şi dezvoltarea industriei turismului, precum şi
cu privire la infrastructură pentru sprijinirea industriei154.
Autoritatea de Turism Malta este cea care asista şi consiliaă cu privire la orice probleme
legate de turism, precum şi de a intreprinde acțiuni și proiecte pentru a-și îndeplini rolul său.
Autoritatea de Turism Malta intră în responsabilitatea Ministerului Turismului, Culturii și Mediului.
Secretar de stat al Ministerului de Turism este Dr. Mario De Marco.
4.3. Strategia de dezvoltare turistică în România
Potrivit lui O. Nicolescu, I. Verboncu, strategia desemnează „ansamblul obiectivelor majore

ale organizației pe termen lung, principalele modalități de realizare a acestora împreună cu resursele
alocate, în vederea obținerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizației”155.
153 http://www.mta.com.mt/mta
154 Idem
155 Ovidiu Nicolescu, Ion Verboncu, Management, Editura Economică, București, 1999, pag. 37
105
Strategia are drept scop dezvoltarea industriei turistice din România și promovarea acesteia
ca destinație turistică.
În privinţa politicii turistice această se substituie politicii economice generale şi are drept
obiectiv central dezvoltarea economico-socială prin aportul sectorului turistic156.
Turismul poate contribui în mare măsură la dezoltarea durabilă şi în particular, la lupta
pentru eradicarea pauperismului şi la protecţia şi conservarea mediului natural, cultural şi social157.
Strategia de Promovare pune accent pe aspecte legate de atmosferă şi de spiritualitate şi nu
pe atributele fizice ale produselor turistice oferite158.
România, l-a solicitarea Comisiei Europene a elaborat Planuri Naționale de Dezvoltare.
În ceea ce priveşte planificarea strategică, există un document denumit Planul Naţional de
Dezvoltare, fiind instrumentul fundamental prin care România încerca să recupereze cât mai rapid
disparităţile de dezvoltare socio-economică faţă de Uniunea Europeană..
În urma analizelor socio-economice, Ministerul Finanțelor Publice a formulat șase
propuneri privind prioritățile naționale de dezvoltare pentru perioada de programare 2007-2013159:
 Creșterea competivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere;
 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport;
 Protejarea și îmbunătățirea calității mediului;
 Dezvoltarea resurselor umane;
 Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivitășii în sectorul agricol;
 Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.
“Creșterea competivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere”,
reprezinta primul, din cele șase priorități naționale de dezvoltare a României.
Domeniile de intervenție precum și tipurile de măsuri care ar putea duce la îndeplinirea
obiectivului strategic, identificat în cadrul PND sunt:
1. Dezvoltarea susținută a turismului prin crearea și promovarea brandului turistic național –
impunerea României pe piața internațională, ca o destinație turistică bine personalizată nu se poate
realiza fără crearea și promovarea unei imagini unitare care să o diferențieze de celelalte.
2. Dezvoltarea unei rețele de Centre de Informare și Promovare Turistică – aceste acțiuni se
impun în vederea facilitării accesului la informații atât pentru agenții economici din turism cât și
pentru turiști.
156 Mihaela Dana Parfene, Alexandru Dumitru Munteanu, Olexandru Şubin, Strategii de dezvoltare a turismului
românesc în spaţiul european, Editura Alma-Mater, Sibiu, 2011
157 Nicolae Neacșu, Vasile Glavan, Petre Baron, Monica Neacsu, op.cit., pag. 369
158 http://www.cdep.ro/interpel/2007/r2409A.pdf
159 Guvernul Romaâniei, Ministerul Finanțelor Publice, Planul Național de Dezvoltare 2007-2013, decembrie 2005
106
3. Crearea programului integrat de promovare și dezvoltare a turismului/pieței interne, care
vizează lansarea unor campanii multimedia de îmbunatățire a încrederii românilor în turismul intern.
Se are în vedere dezvoltarea conceptului de “recreere turistică în interiorul granițelor țării”.
4. Dezvoltarea produselor, serviciilor și facilităților turistice etc160.
În PND sunt enumerate o serie de acţiuni ce vizează dezvoltarea şi îmbunătăţirea
infrastructurii, a echipamentelor teritoriale necesare pentru practicarea turismului în parcurile
naţionale şi ariile protejate, crearea unor oportunităţi de dezvoltare a ecoturismului, protejarea
tradiţiilor comunităţilor locale. Totodată se impune îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea servicilor
de cazare, alimentaţie, agrement în vederea dezvoltării unor servicii/produse turistice complexe şi
competitive161.
În vederea îndeplinirii obiectului strategic, creşterea competitivităţii turismului românesc, în
afară măsurilor de intervenție precizate anterior, trebuie să i se acorde o atenţie deosebită
dimensiunii durabile a dezvoltării sectorului. Conservarea resurselor naturale şi reabilitarea acestora,
introducerea în circuitul turistic a ariilor protejate, mangementul apelor uzate şi al gunoiului
menajer, regularizarea râurilor şi lacurilor, protejarea plajelor constituie câteva din elementele care
pot contribui la dezvoltarea durabilă a turismului.
Obiectivele strategice generale de dezvoltare a turismului, conform ANT, vizează în
principal stimularea cererii pentru produsele turistice româneşti, obţinerea unui anumit nivel al
impactului turismului în economia naţională, creşterea veniturilor din turism, creşterea contribuţiei
turismului la PIB, creşterea numărului de locuri de muncă în turism, creşterea participării private în
dezvoltarea turismului şi stimularea investiţiilor în turism, corelarea politicii în domeniul turismului
cu politicile sectoriale la nivel naţional, integrarea turismului României în tendinţele europene şi
mondiale, precum şi consolidarea instituţională a turismului românesc.
Obiectivele strategice specifice pentru dezoltarea turismului, conform ANT, se referă în
principal la: dezoltarea rodului turistic prin luarea măsurilor care se impun pentur a-l face competitiv
pe pieţele externe actuale şi potenţiale , dezvoltarea bazei materiale, dezvoltarea infastructurii,
pregătirea şi perfecţionarea forţei de muncă, optimizarea cadrului juridic şi fiscal, protecţia şi
îmbunătăţirea securităţii turiştilor, dezvoltarea ctivitatii de marketing şi promovare, în vederea
creării unei imagini reale a României că destinaţie turistică.
Aşa cum s-a precizat mai sus, imaginea turistică “neutră” a României pe care o deţine în
prezent, poate fi schimbată prin promovarea autenticităţii, a atributelor intangibile ale ţării, prin
160 Mihaela Dana Parfene, Alexandru Dumitru Munteanu, Olexandru Şubin, op. cit., pag. 128-129
161 Idem, pag. 129
107
accentuarea elementelor de provenienţă şi a experienţelor rezultate din interacţiunea cu mediul
natural şi cultural.
Principalele canale de comunicare care vor fi utilizate în vederea promovării turismului vor
fi , însă ponderea lor în mixul de comunicare va avea în vedere particularităţile culturale şi de
consum ale turiştilor potenţiali. În plus priorităţile şi obiectivele strategice vor fi raportate la
imaginea României în rândul pieţei potenţiale vor diferi semnificativ de la continent la continent.
Trebuie notat faptul că pentru fiecare dintre pieţele turistice internaţionale vor fi dezvoltate campanii
de comunicare care se vor raporta strict la principalele segmente de piaţă care prezintă potenţial
pentru România162.
Strategia de Promovare a Turismului în România va ocupa un rol primordial prin
menținerea şi dezvoltarea relaţiilor cu reprezentanţii mass-media şi cu creatorii de opinie.
Menţinerea României în atenţia editorilor şi reporterilor va fi realizată şi prin următoarele
mijloace:
 Crearea şi transmiterea ritmica a unor buletine informative şi ştiri de presă care să permită
publicarea cât mai frecventă a unui volum însemnat de ştiri pozitive în legătură cu România;
 Punerea la dispoziţia mass-media internaţionale a informaţiilor cu privire la evenimente
culturale şi sociale din România, la noutăţile din industria turismului care pot să prezinte interes
pentru editori şi pentru vizitatorii din străinătate;
 Participarea la evenimente pentru reprezentanţii mass-media în scopul stabilirii de contacte şi
al stimulării interesului acestora pentru România;
 Organizarea de evenimente speciale pentru reprezentanţii mass-media internaţionale,
inclusiv a unei întâlniri/conferinţe anuale sponsorizate de Autoritatea Naţională pentru Turism.
În mod tradiţional asemenea evenimente au fost organizate cu ocazia participării la
principalele târguri pentru turism din Europa însă în anii care vor urma prezentările pentru creatorii
de opinie vor constitui un eveniment în sine.
Site-urile Internet speciale pentru fiecare piaţă turistică/reprezentanță în străinătate vor
permite personalizarea conţinutului şi a formei de prezentare şi vor facilita dezvoltarea
parteneriatelor cu operatori de tururi şi mass-media locale163.
Menţinerea relaţiilor cu operatorii de tururi şi agenţiile de turism continuă să reprezinte
principalul canal de distribuţie pentru aranjamentele de vacanţă şi de călătorie, în ţările europene şi
din Asia de Sud-Est. Numeroşi analişti susţin faptul că reţeaua Internet va ocupa pe viitor un loc
162 www.politici.ro/download/166/
163 Idem
108
important în mix-ul distribuţiei de produse turistice.
Câştigarea încrederii operatorilor de tururi, oferirea de facilitaţi şi stimulente materiale şi
sprijinirea eforturilor lor de publicitate şi reclamă vor rămane o prioritate, cel puţin pentru următorii
cinci ani.
Programele prezente în România într-un număr cât mai mare în cataloagele şi site-urile
Internet ale operatorilor de tururi prestigioşi poate stimula interesul turiştilor potenţiali, aducând un
plus de credibilitate.
Reclamele în mass-media vor avea rolul de a sprijini poziţionarea României pe pieţele
turistice principale şi de a informa pe turiştii potenţiali în legătura cu produsele turistice pe care le
oferă România.
Strategia cu privire la reclama în mass-media care se adresează turiştilor potenţiali şi
operatorilor de tururi va fi modelată în funcţie de gradul de conformitate a ofertei turistice româneşti
cu exigentele pieţei turistice şi de mijloacele financiare aflate la dispoziţia Autorităţii Naţionale
pentru Turism.
Organizaţia Mondială a Turismului sintetizează factorii de impact în dezvoltarea turismului
internaţional al României, după următoarele domenii164:
Domeniul produselor turistice-factori pozitivi

 existenţa în faza de studiu a unor proiecte de investiţii pentru realizarea de noi hoteluri, atât
în marile oraşe cât şi în staţiunile turistice; adoptarea de noi acte normative care reglementează
desfăşurarea şi controlul activităţilor turistice şi contribuie la ameliorarea serviciilor turistice;
creşterea semnificativă a capacităţii de cazare în special ca număr de camere şi apartamente private;
 ameliorarea şi dezvoltarea ofertei pentru alte produse şi programe turistice (sporturi,
divertisment, manifestări culturale, excursii, etc.); modernizarea hotelurilor existente şi construcţia
de noi hoteluri şi a altor structuri de primire turistică;
 dezvoltarea agroturismului şi a reţelei de pensiuni turistice care servesc micul dejun;
 experienţele reuşite ale unor noi forme de turism în unele zone turistice ale ţării;
 dezvoltarea şi diversificarea dotărilor şi echipamentelor de agrement;
 dezvoltarea sectorului de agrement în structurile hoteliere (baruri de noapte, cazinouri,
centre de jocuri, discoteci, centre de sănătate, centre de conferinţe şi afaceri);
 adoptarea unui cadru legislativ care să permită deschiderea de noi şcoli tehnice şi centre de
formare a cadrelor care îşi desfăşoară activitatea în turism;
164 www.politici.ro/download/166/
109
 participarea României la marile târguri-expoziţii.
Domeniul produselor turistice-factori negativi

 lipsa unui program de acţiuni, coerent şi stabil, privind dezvoltarea turismului;
 lipsa sau starea precară a serviciilor publice în numeroase staţiuni şi zone rurale;
 lipsa creditelor pentru realizarea de investiţii şi restaurarea patrimoniului, fonduri
insuficiente alocate pentru dezvoltarea turistică;
 concurenţa puternică din partea ţărilor din Europa Centrală şi de Est.
Domeniul de marketing şi promovare - factori pozitivi

 creşterea numărului de publicaţii promoţionale; dezvoltarea publicităţii audio-vizuală (CD-
ROM, filme video); publicitate în media turistică din întreaga lume.
Domeniul de marketing şi promovare-factori negativi

 constrângeri bugetare;
 lipsa unei susţineri tehnice şi financiare din partea statului pentru promovare;
 neconcordanţa între activitatea de promovare şi cea de marketing;
 insuficienţa informaţiei turistice la nivelul staţiunilor turistice.
Alte domenii-factori pozitivi

 modernizarea instalaţiilor vamale la frontiere; declararea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării
şi dezvoltarea ecoturismului; posibilitatea valorificării în turismul ecologic a altor rezervaţii şi
parcuri naţionale/naturale, declarate astfel conform legii; sensibilizarea, prin diverse acţiuni, a
populaţiei privind valoarea şi necesitatea protejării mediului.
Alte domenii-factori negativi

 instabilitatea politică în zona balcanică; existenţa sistemelor tehnico-edilitare
necorespunzătoare în unele oraşe importante şi staţiuni turistice.
Obiectivul strategic general de dezvoltare a turismului îl reprezintă crearea unui produs

turistic naţional competitiv, la nivelul valorii potenţialului, respectiv resurselor turistice de care
dispune România şi care să impună acest domeniu ca activitate economic prioritară în cadrul
sistemului economic naţional. Atingerea acestui obiectiv trebuie să conducă la:
110
 Creșterea numărului de turişti străini la orizontul anilor 2016 şi atingerea unui număr de
9,736 milioane de turiști la nivelul anului 2021, precum şi creşterea în consecinţă a încasărilor
valutare din turism, de la cca. 7,005 mil. Euro în 2021 la cca. 11.712 mil. Euro, și în anul 2026 la
16,069 mil. EURO;
 Sporirea contribuției turismului la formarea PIB, cu până la 6,9% în 2026;
 Sporirea contribuţiei turismului în cadrul veniturilor comunităţilor locale prin susţinerea
dezvoltării turismului rural165.
4.4. Strategia de dezvoltare turistică în Malta
Prin definiţie turismul poate fi descris ca o activitate socio-economică care se bazează pe

schimburile interculturale şi experienţele diferitelor comunităţi şi grupuri. Cel mai clar exemplu
poate fi modul în care istoria, artele şi gastronomia sunt prezentate turiştilor ca o caracteristică a
identităţii locale şi unicității. Aspectul înţelegerii interculturale şi a diversităţii a fost mult timp
privită ca un important factor în dezvoltarea de atracţii şi itinerarii. Obiectivele Strategiei Naționale
pentru fondurile structurale (CSNR) precizează, în temeiul strategic Obiectivul 1 (Susţinerea tot mai
mare a economiei) cu tema "Susţinerea industriei turismului şi promovarea culturii prin accesul la
finanţarea IMM-urilor, Conservarea şi promovarea patrimoniului cultural Malta şi promovarea
ofertei turistice din Malta"166.
Obiectivele de dezvoltare a unei Strategii Naţionale pentru înţelegerea interculturală sunt, de
a crea un produs atractiv, autentic şi unic pentru turism. Acestea sunt bazate pe planul de
implementare şi de acţiune prezentate în urmatoarele documente speciale:
1. Politica de Turism pentru Insulele Malteze 2012-2016;
2. Un ghid metodologic pentru dezvoltarea sistemelor teritoriale culturale;
Obiectivele strategice ale Maltei sunt următoarele:

 Susţinerea creșterii competitivității economice şi dezvoltarea unei economii bazate pe
cunoaştere;
 Susţinerea antreprenoriatului şi mobilizarea investiţiilor în cercetare, dezvoltare tehnologică
şi inovare;
 Accesul la finanţarea IMM-urilor;
 Punerea in aplicare a unei strategii CDTI; Infrastructura.
165 http://www.unaoc.org/wp-content/uploads/Malta-National-Strategy2.pdf
166
111
Susţinerea industriei turismului şi promovarea culturii - Accesul la finanţarea IMM-urilor,
conservarea şi promovarea patrimoniului cultural în Malta, consolidarea şi promovarea ofertei
turistice a Maltei.
Promovarea unei E-Societăți – sunt în curs de dezvoltare mai multe servicii de e-guvernare,
facilitarea accesului la ITC; servicii auxiliare de afaceri mai eficiente; îmbunătăţirea şi extinderea
infrastructurii de transport; drumuri; porturile maritime şi a serviciilor aeriene.
Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin protecţia mediului şi regenerarea urbană Mediu, energie
şi prevenirea riscurilor - protecţia mediului; gestionarea deşeurilor; apă; generarea energiei și
eficienței; regenerarea urbană.
Investiţia în capitalul uman - Educaţia şi ocuparea forţei de muncă în turism; extinderea şi
îmbunătăţirea investiţiilor în capitalul uman; adaptarea sistemelor de educaţie şi formare la noile
cerinţe de competenţă; asigurarea unor pieţe ale forţei de muncă incluzive; infrastructura în
Invățământ.
Abordarea caracterului distinctiv regional Gozo - promovarea întreprinderii și a sectoarelor
turismului de servicii; probleme de accesibilitate, transport rutier şi maritim; capitalul uman și
competențele aferente.
MTA a lansat portalul său www.VisitMalta.com care până acum a reuşit să atragă 1,5
milioane de vizitatori, portal de turism oficial pentru Insulele Malteze, disponibil în 11 versiuni
lingvistice. Media CONSULTA, una dintre cele mai mari companii de marketing și de publicitate
din Europa s-a însărcinat cu promovarea Maltei pe pieţele de bază ale Maltei. Introducerea de
transportatori low cost atrage un flux suplimentar de vizitatori în Malta167.
4.5. Brandul de țară al României
Brandul turistic poate fi definit drept: „Crearea, dezvoltarea

şi menţinerea unei relaţii reciproc avantajoase între România (şi
comerţul turistic) şi o serie de consumatori de produse turistice
(pieţe-ţintă), cu un mesaj convingător care să fie transmis constant
în timp”168.
167 Tourism Policy for the Maltese Islands 2007-2011, Ministerul Turismului și Culturii, 2012, pag. 41
168 James Mac Gregor (2005), Tourism Branding, USAID şi Derek Hall (1999), Destination Branding, “Niche
Marketing and National Image Projection in Central and Eastern Europe”. Journal of Vacation Marketing, Vol.5, No.3,
Sage Journals, pp.227-237
112
Crearea unei imagini de ţară a fost definită de către Nworah (2004) ca fiind procesul prin
care o ţară caută în mod activ să creeze o identitate unică şi competitivă cu scopul de a se poziţiona
atât intern, cât şi extern ca o destinaţie atractivă pentru comerţ, turism şi investiţii. Practic, crearea
unei imagini de ţară trebuie să ia în considerare mai multe aspecte, deoarece există mai multe
audienţe cărora dorim să ne adresăm169.
În ceea ce privește brandul de țară al României, din păcate aceasta încă nu are un brand de
ţară prin care să fie recunoscută de cetăţenii străini aşa cum este în cazul celorlalte ţări. Totuşi în
ultimii ani au existat încercări din partea guvernului şi a autorităţilor române de constituire al unei
imagini de ţară, însă toate s-au soldat cu eşecuri în ciuda faptului că au fost alimentate cu fonduri
enorme din bani publici, cum se întâmplă și în prezent.
Primele acţiuni de branding ale României au fost iniţiate la jumătatea anilor ‘90. Un astfel
de exemplu a fost “Eterna şi fascinanta Românie” din 1996 care, deşi nu a fost o campanie de branding
în sine, a avut drept scop impunerea pe plan extern a unei imagini pozitive a României printr-o
apariţie editorială de excepţie, un album de fotografii care sa o prezinte ca o țară unică. Au urmat
“Fabricat în România” în 2001, “România mereu surprinzătoare”, în 2003, “Fabulos Spirit”, în 2007,
care nu şi-a atins scopul, dar care a reuşit să cheltuiască inutil o sumă imensă de bani publici,
”România turistică” între 2007 şi 2008.
Se poate observa că în ultimii ani, România a promovat cam la întâmplare diferitele
componente ce contribuie la crearea unei imagini de ţară: turismul, Brâncuşi, produsele Made in
Romania, Festivalul Enescu şi diverse târguri comerciale. Fiecare minister şi-a promovat activităţile
cum a ştiut mai bine, de unul singur, iar campaniile de imagine ale României au fost lipsite de cea
mai elementară coordonare170. În cadrul unui seminar organizat de publicaţiile „Banii Noştri” şi
„Eurolider” cu ocazia primei ediţii a Conferinţei Internaţionale de Branding, organizată în data de 5
decembrie 2006, Simon Anholt afirmă „România va trebui să-şi cristalizeze acum identitatea
naţională, altfel riscă să fie ştearsă de pe hartă în zece ani şi să devină un cartier al Europei”171.
În prezent, noul slogan turistic al României este “Explore the Carpathian Garden" - Logo-
ul turistic are ca element principal "frunza", reprezentând simbolul primordial al naturii, al
prospeţimii şi al creşterii. Noul logo este realizat pe un fond albastru care face trimitere spre
turismul balnear şi de întreţinere.
169 Luminița Nicolescu, Imaginea României sub lupă! Branding și rebranding de țară, Editura ASE, Bucureşti,
2008, pag. 17
170 Luminița Nicolescu, op. cit., pag. 68
171 http://www.gandul.info/economic/brand-tara-romania-risca-devina-quot-cartier-quot-europei.html?3936;273422
113
Personalitatea brand-ului a fost definită în urma unor cercetări riguroase şi reflectă atât
imaginea României în străinătate, cât şi părerile românilor, atât în rândul călătorilor, cât și în rândul
celor care acționează în domeniul turismului172:
 Verde şi rural - verdele omniprezent al naturii din România se extinde firesc în
conceptul brand-ului de turism. Climatul, înălțimea munților şi tipul de agricultură reprezintă bazele
predominantei culori verde. România este o țară nu doar binecuvântată cu natură abundentă şi
frumoasă, ci este şi o națiune care trăieşte aproape de natură şi din natură. Părți însemnate ale
populației locuiesc în mediul rural, trăind îndeosebi din activități agricole. Multe bucurii, tradiții şi
festivități sunt legate de aceasta. „Verde” înseamnă mai mult decât o culoare, verdele reprezintă un
mod de viață durabil şi pozitiv, care ocroteşte resursele naturale, producând şi consumând hrană
organică şi sănătoasă.
 Autentic, pur şi innocent - industrializarea nu este încă atât de avansată ca în țările
din Uniunea Europeană, iar turismul nu este la fel de dezvoltat ca în alte destinații. În timp ce lumea
devine tot mai omogenă, ca urmare a unei culturi influențate de companiile multinaționale, România
îşi păstrează tradițiile locale, îmbrăcămintea, mâncarea şi băutura, muzica, dansurile şi poveştile din
zonele rurale.
 Amabil și inimos - românii zâmbesc mult și au un deosebit simț al umorului. Nu vor
zâmbi oricărui străin, de îndată, dar călătorul deschis va putea să descopere şi să experimenteze o
căldură incredibilă şi o onestitate care îl vor surprinde şi îl vor încânta în contactul cu localnicii.
Românilor le place să vorbească şi să facă glume şi există o uimitoare bogăție de povestiri fascinante
de împărtăşit. Ospitalitatea este sinceră. Chiar dacă serviciile nu sunt peste tot de lux sau
exclusiviste, vor fi întotdeauna apreciate pentru ospitalitatea sinceră, atitudinea prietenoasă și caldă,
un călător putând fi invitat în mod spontan ca oaspete la o nuntă locală, de exemplu. Iar aceasta va fi
o experiență cu adevărat de neuitat. Tipul de experiență pe care „călătorul cu discernământ” o caută.
Brandul turistic al României a fost lansat în anul 2010 de Ministerul Dezvoltării Regionale
și Turismului, cu ocazia expoziției de la Shanghai. În perioada 2010-2012, pentru crearea și
promovarea brandului turistic al României s-au cheltuit peste 56 de milioane de lei (13 milioane de
euro), bani provenind din fonduri europene173. Compania spaniola THR/TNS a fost cea care a
căștigat cursa în crearea unui brand de țară al României, în urma organizării unei licitații.
Lansarea acestui slogan este de fapt primul pas al întregului proces de construcție,
consolidare și promovare a brandului, a imaginii turistice a României. De reținut este faptul că în
172 Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Broșură, Brand Romania – Explorați Grădina Carpaților, 2011
173 http://www.ziare.com/articole/licitatie+brand+turistic
114
România trebuie dezvoltat mai întâi produsul turistic și apoi promovat, iar României îi lipsesc multe
din atuurile unui produs turistic atractiv, de calitate (de la infrastructura și până la calitatea,
pregătirea, motivarea, atitudinea personalului din turism). Întâi trebuie alocate resurse și abia apoi
așteptate rezultatele.
România este unul dintre puţinele state care nu au definit un brand de ţară care să fie
recunoscut în orice colţ al lumii de către străini. Românii nu au o imagine clară, o marcă
reprezentativă, cum ar fi Turnul Eiffel pentru Franţa sau Statuia Libertăţii pentru Statele Unite ale
Americii. România este cunoscută pe plan mondial ca ţara lui Ceauşescu, tărâmul lui Dracula etc.
Turiştii deseori sunt avertizaţi în legătură cu România asupra hoţilor de buzunare, care operează cu
precădere în mijloacele de transport, trenuri sau locuri aglomerate, asupra traficului care este diferit
de tot ceea ce se cunoaşte.
Pe o piaţă internaţională tot mai competitivă se impune promovarea unui puternic brand
naţional, capabil să concentreze într-un tot unitar interesele sectorului public şi privat, naţionale şi
regionale sau locale, să asigure valorificarea eficientă a resurselor şi să capteze atenţia turiştilor.
Crearea unei imagini pozitive a României ar contribui semnificativ la creşterea turismului şi, la
rândul lui, un turism susţinut poate contribui la crearea unei imagini de ţară pozitive pentru
România174.
În vederea creării unei imagini de ţară integrată este bine să ne uităm la originile noastre, să
încercăm să exprimăm cine suntem, aşa cum originea poporului o legitimează şi este conformă cu
adevărul, astfel încât să aducem valoare imaginilor pozitive deja existente în străinătate cu privire la
România şi cu care, de asemenea, poporul român se identifică. În acest context Nadia Comǎneci,
Gigi Hagi, Constantin Brâncuşi, Mariana Nicolesco, româncele frumoase şi, chiar si Palatul
Parlamentului şi Castelul lui Dracula ar trebui să fie folosite ca simboluri româneşti pentru a
promova România în străinătate175.
În prezent, brandul de țară este un subiect din ce în ce mai discutat de români. Brandul
turistic al României, deşi a fost achiziționat cu mulţi bani, nu şi-a atins scopul şi nu a devenit
cunoscut în lume, pe când Dracula s-a întipărit mult mai mult în mintea străinilor, a declarat Maria
Grapini, ministrul delegat pentru IMM şi Turism176.
Brandul de țară (Dracula) poate reprezenta imaginea “vandabilă” a României şi are în
vedere trăsăturile care ne caracterizează, valorile la care ne raportăm şi pe care le promovăm. Deşi
174 Luminița Nicolescu, op. cit., pag. 223

175 http://ro.scribd.com/doc/57407657/38303095-brandigul-romania
176 http://www.wall-street.ro/tag/maria-grapini.html
115
n-a fost creeat sau gândit ca un brand, Dracula s-a întipărit în mintea multor străini și mult mai mult
decât un brand greu plătit, în concluzie, Dracula ar învinge brandul de țară al României.
Shashi Tharoor, fost oficial al ONU şi specialist în brandingul de ţară, spunea ca o ţară să
devină un brand de valoare aceasta trebuie s ă fie o ţara cu cea mai bună poveste de spus177.
Scurta analiză cronologică a campaniilor de imagine de ţară desfăşurate până acum arată că
România nu au reușit să ducă până la capăt povestea pe care a început-o, iar deocamdată, nu
poate fi emisă o judecată de valoare asupra calității poveştii178.
În anul 2011, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a demarat campania de
promovare a României ca destinaţie turistică pe 3 canale TV cu acoperire internaţională: CNN,
EURONEWS şi EUROSPORT. Acţiunile de publicitate constau în difuzarea de spoturi publicitare
de 30 și 20 de secunde pe primele trei posturi de televiziune internaţionale menţionate mai sus (1
spot general de prezentare de 30 sec şi câte 2 spoturi de 20 sec pentru turismul în natură şi cel
cultural). Campania de promovare s-a desfăşurat pe o perioadă de 12 luni. Conceptul spoturilor
subliniază valorile României, resursele unice incontestabile, avantajul competitiv de a se putea baza
încă pe o natură în mare parte neatinsă şi „sănătoasă”, o resursă rară şi valoroasă pentru viitorii
vizitatori. Conceptul creativ al spoturilor pune în valoare moştenirea culturală românească, un mix
bogat de influenţe istorice, autenticitate românească şi tradiţional179.
Obiectivul general al campaniei este promovarea brandului turistic naţional pe canalele
internaţionale de televiziune, în scopul creării unei imagini pozitive a României ca destinaţie
turistică, al creşterii gradului de cunoaştere a ţării pe plan internaţional, al consolidării vizuale a
brandului de destinaţie şi al creşterii numărului de turişti proveniţi în special de pe principalele pieţe
prioritare identificate în Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007 - 2026.
Valoarea totală a campaniei de promovare a fost de 4.960.000 Euro cu TVA, fonduri europene
nerambursabile, prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa 5, operaţiunea „Crearea unei
imagini pozitive a României ca destinaţie turistică prin definirea şi promovarea brandului turistic
naţional”180.
4.6. Brandul de țară al Maltei
Strategia de branding a Maltei a început în anul 2005,
177http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/41344/Brandingul-de-tara-Romania-redesenata-in-parteneriat-
privat-privat.html
178 http://ro.scribd.com/doc/56695570/Branding
179 http://www.mdrt.ro/comunicare/presa/comunicate/promovarea-turismului-romanesc-pe-cele-mai-importante-
canale-tv-internationale
180 http://www.mdrt.ro/comunicare/presa/comunicate/promovarea-turismului-romanesc-pe-cele-mai-importante-
canale-tv-internationale
116
cu consultări externe de la specialistul în branding Christian Sinding de la Interbrand. A fost luată
decizia de a adopta un singur logo, astfel încât să iasă în evidență Insulele malteze. Strategia a fost
de a împinge crucea malteză care a aparținut inițial Ordinului Sf. Ioan, ca logo universal, folosit
pentru branding, alături de logo-ul vechi Ochiul maltez.
Crucea Malteză a fost adăugată la logo-ul original al ochiului maltez în 2006, în nouă
strategie de brand al MTA. Potrivit celor spuse de K. Drake, Directorul de Comunicare și PR în
cadrul MTA, crucea malteză a fost evaluată la o jumătate de miliard de dolari. Într-un sondaj realizat
pe un eşantion de 5000 de persoane, atât cetăţeni maltezi cât şi persoane din alte ţări, au identificat
următoarele valori de baza al brand-ului: patrimoniu, ospitalitate şi diversitate. Aceste valori sunt
folosite că o platforma de brand şi sunt încorporate în orice element de promovare, broşuri sau
cataloage de către MTA181.
Carl Jones este designerul responsabil pentru logo-ul de Turism al Maltei, el este cel care a
creat și a implementat identitatea de brand a Autorității de Turism Malta.
Urmare a unui interviu, Ministrul Turismului din Malta, Mario de Marco, a declarat că
„Până în anii trecuţi investeam foarte mult în televiziune şi ziare, însă în ultimii ani am observat că
internetul este din ce în ce mai important. În anii trecuţi investeam până la 5% din bugetul nostru de
marketing în promovarea pe internet, însă observăm că tot mai multe rezervări vin de pe internet aşa
că ne adaptăm pe zi ce trece acestei tendinţe, iar acum investim până la 25% din bugetul nostru de
marketing pentru promovarea destinaţiei Malta pe internet. Luând în considerare că în general ca să
te promovezi pe internet este mai ieftin decât în ziare şi televiziune, considerăm că cei 25% din
bugetul de promovare folosiţi pentru internet ating un grup mai mare de potenţiali turişti, mai ales că
folosim diferite forme de promovare precum bannere, promovare în reţele sociale şi site-ul
visitmalta.com, website la care acum lucrăm, îl modificăm şi chiar în zilele următoare vom lansa
site-ul în varianta 2.0. Promovându-ne atât de mult pe internet, pentru noi este şi o mare provocare
pentru că atunci când tragi linie şi vezi ce ai reuşit să realizezi trebuie să ieşi în câştig în termen de
imagine şi mai trebuie să fii mereu pe fază, să urmăreşti constant ceea ce se scrie pe reţelele de
socializare despre tine, să fii rapid şi să răspunzi urgent oricărei nemulţumiri pentru că ştim cu toţii
că mesajele pe internet se propagă foarte repede”. Totodată Ministrul mai afirmă faptul că
promovează destinaţia Malta şi pe reţeaua de socializare Facebook pentru a targeta foarte bine
mesajele pentru a le transmite către publicul ţintă. De asemenea, promovează pe Facebook
181 Vladimirova Maria, The brand image of Malta as a tourism destination: A case study in public relations and
corporate communication, University of West London, Vistas Education, Economy and Community, Volume 1,
Bulgaria, 2011
( http://www.uwl.ac.uk/files/vistas/volume_1/issue_2/vladimirova.pdf)
117
evenimentele speciale, cum ar fi evenimentul – Malta: Isle of MTV – fiind targetat către generaţia
tânăra şi monitorizează constant site-ul TripAdvisor.com pentru a vedea review-urile pe care le lasă
clienţii despre hoteluri182.
Brandul este o prioritate pe agenda Autoritații de Turism a Maltei (MTA). Divizia de
Marketing Internaţional din cadrul unităţii de marketing MTA se ocupă cu conducerea reţelei de
peste mări în vederea executării planului şi atingerii obiectivelor stabilite. Autoritatea își desfășoară
activitatea în sedii din Marea Britanie, Germania şi Italia şi sucursale mici şi birouri reprezentative
în marea majoritate a ţărilor europene. Aceasta funcţionează de asemenea, și în Dubai şi Tokyo.
Promovarea Maltei se face printr-o serie de instrumente. În principiu, rulează campanii
publicitare, pe pieţele principale dar şi pe pieţele secundare. Mediile publicitare utilizate pentru
promovarea ţării sunt publicitatea TV, presa naţională şi regională, precum şi cea on-line. Toate
publicitatea este efectuată în cooperare cu parteneri comerciali, inclusiv companii aeriene şi
operatori de turism. MTA participă în peste 65 de târguri pe tot parcursul anului. În afară de târguri
periodice de călătorie de agrement, Malta este de asemenea, prezentă într-un număr mare de târguri
de specialitate care se ocupă cu reuniuni şi călătorii de stimulare sau de călătorie cu interese
speciale, cum ar fi concediu de călătorie, scufundări, religioase, weeke-end-uri şi vacanţe pentru
călători seniori, precum şi pentru învăţarea şi aprofundarea limbii engleze.
Relațiile publice sunt, de asemenea, un instrument important pentru promovarea insulei,
Malta găzduind peste 850 de jurnalişti ce provin dintr-o serie de pieţe şi medii.
Agentiile de turism au de asemenea, contacte periodice cu operatorii de turism pentru a se
asigura că destinaţia este bine poziţionata pe piaţă. Agențiile de peste mări şi reprezentanţii acestora
sunt de asemenea, în cautarea de noi operatori pentru a vinde și a promova țara turistică Malta.
Campanii periodice de promovare sunt realizate de tour-operatori, în timp ce autoritatea MTA
conduce campanii de educare şi de promovare pentru personalul de vânzare cu amănuntul la
agentiile de turism.
MTA produce şi publică un buletin informativ periodic electronic, şi efectuează initiative in
marketing în colaborare cu alte departamente MTA şi partenerii lor externi. De asemenea, mentine o
baza de date CRM (Customer Relationship Management), ce include activitățile aferente
departamentelor de marketing, vânzări, financiar și suport tehnic relativ la clienți, potențiali clienți,
furnizori și parteneri. Scopul unei aplicații CRM este de a unifica interacțiunile unei companii cu
clienții acesteia și de a valorifica informațiile pe care le obțin despre aceștia. Un sistem CRM susține
182http://razvanpascu.ro/2012/07/03/exclusivitate-interviu-cu-ministrul-turismului-din-malta-nu-copiati-ce-fac-altii-
pastrati-va-originalitatea-promovati-va-in-social-media-si-pe-internet/
118
atragerea celor mai profitabili clienți și generarea de noi oportunități pe clienții existenți 183.
Diviziunea a fost încredinţată și pe piaţa de evenimente locale on-line.
De curând un nou portal web a fost lansat cu scopul de a oferi informaţii şi ajutor pentru
persoanele cu dizabilităţi, pentru ca aceștia să se bucure de o vacanţă în Insulele Malteze. Site-ul,
www.accessibletourismmalta.eu, va fi actualizat constant, cu informaţii noi, care subliniază resursele
accesibile şi contribuie la atenuarea provocărilor de călătorie pentru turiştii cu dizabilităţi.
În cadrul unei conferinţe susţinute recent, Ministrul Turismului Karmenu Vella, declară că
turismul social are un potenţial imens deoarece, prin investiţii, operatorii de turism ar putea să atingă
noi pieţe, cum ar fi: persoanele în vârstă, familiile cu venituri mici şi persoanele cu dizabilităţi,
aceştia putând ajuta la promovarea turismului în afară sezonului. De asemenea, un audit intern
realizat de către firma de arhitectură Doric Studio ajută la identificarea lacunelor dintre cerinţele
persoanelor cu dizabilităţi şi produsul turistic din ofertă. Rezultatele, a mai spus ministrul, vor
contribui la formularea unui model pentru a alimenta interesul sectorului privat şi pentru a genera un
proces susţinut de MTA pentru unităţile pregătite să adapteze serviciul lor pentru persoanele cu
dizabilităţi.
Site-ul face parte din proiectul “Accessible Culture For All”, un proiect co-finanțat de
Uniunea Europeană ce are drept scop sensibilizarea cu privire la turismul social și identificarea
modalităților de a ajuta industria turismului și de a crește competitivitatea prin urmărirea noilor
piețe. Proiectul include Autoritatea de Turism Malta, Comisia Națională a Persoanelor cu Dizabilități
și parteneri din Finlanda și Croația184.
Malta este dependentă economic de turism, iar conceptul de branding al țării este esențială
pentru strategia globală. Cu dezvoltarea istorică a țării, ca fostă colonie britanică, care a devenit un
stat independent, și cu evoluțiile din industria turismului în alte state din bazinul mediteranean ce
oferă concurență directă, Malta se confruntă cu provocarea de a găsi o nouă direcție pentru turism și
cu necesitatea de a îmbunătăți imaginea în străinătate.
Ca țară mică Malta nu își permite să aibă bugete mari de publicitate, cum ar fi țările mai
mari. Potrivit celor spuse de K. Drake, indiferent ce face Malta, trebuie făcut cu inteligență, si
anume "să strige mai tare decât ceilalți, iar daca nu, atunci trebuie să ne concentram mai mult"185.
183 http://ro.wikipedia.org/wiki/CRM
184 www.accessibletourismmalta.eu
185 Vladimirova Maria, The brand image of Malta as a tourism destination: a case study in public relations and
corporate communication, University of West London, Vistas Education, Economy and Community, Volume 1,
Bulgaria, 2011
( http://www.uwl.ac.uk/files/vistas/volume_1/issue_2/vladimirova.pdf)
119
Autoritatea de Turism Malta, principalul promotor al brandului de țară, se confruntă cu
provocări majore, cum ar fi, schimbarea modului de abordare de a prezenta Malta, păstrarea
numelui de brand, repoziționarea imaginii și abordarea proactivă de comunicații în promovarea țării
pe piața internațională. Accente mari au fost acordate pieței britanice ca beneficiar major al imaginii
Malta, ca destinație turistică. În urma evoluțiilor din industria turismului din Malta, se poate
concluziona că MTA a reușit să adopte o abordare coerentă în strategia de branding.
În mod clar politica MTA a adoptat îmbunătățiri in imaginea de brand a țării și abordări mai
proactive față de principalele piețe, prin menținerea unor parteneriate strategice și consolidarea
evoluțiilor ulterioare și participarea locală.
Din analiza comparativă a organizării turismului în România şi in Malta, rezultă o serie de

similitudini dar şi unele diferenţe. Atât în România cât şi în Malta există un organism central care
are rolul de a coordona şi supraveghea activitatea turistică pe întreg teritoriul statului. În Malta, la
nivelul unităţilor administrative există un grad ridicat de autonomie care nu se regăseşte în România.
În România este necesară înfiinţarea unor direcţii specializate în turism la nivelul fiecărei regiuni de
dezvoltare care să coordoneze activitatea turistică în funcţie de potenţialul turistic existent şi de
dorinţa investitorilor de a se implica în acestă activitate.
Principalul obiectiv al acestui capitol este analiza situaţiei curente a eforturilor României
cat și cel al Maltei de a crea şi de a promova propria imagine de ţară, în general, dar şi
concentrându-se pe domenii ca: exporturi, turism, investiţii străine directe, diplomaţie publică, sport
şi cultură. Analiza s-a axat pe studierea eforturilor făcute de România și Malta până în prezent
pentru crearea unei imagini de ţară pozitive, dar şi pentru trecerea în revistă a activităţilor
organismelor care joacă un rol major în activităţile de turism, în promovarea exporturilor și în
atragerea investiţiilor străine.
Până în prezent, românii nu au reuşit să identifice ceea ce îi face speciali în lume şi care
sunt principiile după care ar trebui să se guverneze pentru a fi într-adevăr o naţiune independentă şi
nu un stat aflat în umbra marilor structuri globale de putere.
În 2012, studiul de cercetare realizat de Future Brand, „Country Brand Index”, pe un
eșantion de 118 țări, clasează România pe locul 100 în ceea ce privește brandul de țară. România se
află la capătul clasamentului, între Ghana (locul 99) și Algeria (locul 101), însa în cazul Maltei a
înregistrat succes în dezvoltarea și susținerea de brand pe piața turistică competitivă.
120
Gradul de ocupare mic al României reflectă realmente atractivitatea turistică, datorita
infrastructurii de transport și a zonelor turistice, lipsa de promovare eficientă și constant legată de un
brand de țară, precum și lipsa promovării locale.
În timpul unui interviu acordat unui antreprenor român și consultant în turism, Ministrul
Turismului din Malta Mario de Marco, a oferit un sfat pentru autoritățile române din domeniul
turismului, declarând că „Turistul caută întotdeauna experiențe autentice, așa că sfatul meu este să
nu încercați să copiati ce fac alții, ci să fiți cât se poate de originali. Păstrați caracterul românesc
care vă definește!”.
CAPITOLUL 5
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN
ROMÂNIA ȘI MALTA
121
Capitolul 5 abordează analiză comparativă Perspective de dezvoltare a turismului în
România şi Malta, structurată în 4 capitole, unde se evidenţiază punctele forte, slabe, oportunităţile
şi amenințările, precum şi propunerile de dezvoltare a turismului şi comentariile comparative a celor
două ţări.
5.1. Analiza SWOT
Analiza SWOT reprezintă o sinteză a auditului de marketing care prezintă punctele forte şi
cele slabe ale organizaţiei, precum şi oportunităţile şi ameninţările mediului extern.
 Analiza SWOT a României
România este o ţară care are o experienţă trecută considerabilă în turism şi călătorii, dar care
necesită şi o adaptare cât mai rapidă la cerinţele secolui 21. Modernizarea, promovarea şi investiţiile
sunt vitale pentru că România să redevină o destinaţie turistică internaţională de succes.
Pentru a înţelege măsurile ce trebuie luate în viitor pentru redresarea turismului din România
se impune, prin alte demersuri, analiza situaţiei actuale. Asftel, există o mare varietate de metode,
cea mai utilizată fiind analiza SWOT186. Aceasta se prezintă sub forma unui tabel în care sunt
încadrate punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările cu care se confruntă, în cazul de
faţă, turismul din România. În urmă analizei se poate acţiona în vederea accentuării punctelori tari,
corijării şi diminuării punctelor slabe, înlăturării ameninţărilor şi valorificării oportunităţilor printr-o
planificare strategică riguroasă.
Tabelul nr. 5.1. Punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările turismului din România
PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

 Așezarea geografică favorabilă, la  Creșterea slabă a numărului locurilor de
Intersecția marilor culoare de transport euro- cazare în structurile de primire turistică;
asiatice, deschiderea la Marea Neagră;  Indicele mediu de utilizare a capacității
 Potențial turistic bogat, cu resurse de cazare în funcțiune constant scăzut, situat în
186 Bogdan Băcanu, Practici de management strategic. Metode și studii de caz, Editura Polirom, București, 2006
122
naturale și antropice de o mare diversitate jurul valorii de 30,5%;
armonios repartizate, care dau posibilitatea  Baza materială specifică turismului
practicării întregii game de forme de turism; insuficient dezvoltată și nemodernizată
 Prezența pe piața turistică din Romania a (ponderea mare a structurilor de cazare vechi);
unor lanțuri hoteliere de renume mondial  Deficiențe în pregătirea forței de muncă
(Mariott, Hilton, Holiday Inn, Best Western) care specializate în turism;
reprezintă o garanție a calității serviciilor oferite  Infrastructura generală deficitară, în
turiștilor; special în ceea ce privește sistemul de transport
 Programe naționale de dezvoltare a și telecomunicații;
turismului („Super-schi în Carpați”, „Drumul  Lipsa cooperării între agenții economici
Vinului”) și programe sociale („Vacanța la țară”, care operează în turism;
„Litoralul pentru toți”) inițiate de Autoritatea  Nivelul calitativ și gradul redus de
Națională pentru Turism. diversificare a serviciilor turistice (accentul este
pus pe cazare și alimentație);
 Contribuția redusă în prezent a sectorului
turistic în formarea PIB (sub 3%);
 Ponderea foarte redusă a învesțiilor din
turism în totalul investițiilor din economie sub
2%;
 Informarea și promovarea turistică (n
special pe internet) insuficientă.
 Instabilitatea cadrului instituțional
guvernamental cu rol și atribuții în elaborarea
politicii și strategiei în turism;
 Poluarea mediului.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
 Dezvoltarea turismului prin atragerea  Migrarea forței de muncă, din turism,
de fonduri structurale de la UE, care să permită cu înaltă calificare către UE, în special, datorită
susținerea și finanțarea de proiecte n acest salariilor foarte mici, plătite în România,
123
domeniu; comparativ cu oferta externa;
 Libertatea de circulație a persoanelor,  Creșterea competitivității cât și la nivelul
serviciilor, bunurilor, capitalurilor; operatorilor din turism. Ca destinație de vacanță
 Recunoașterea pe piața turistică România va intra, în particular, în competiție cu
internă și internațională ca urmare a aderării statele nou intrate în UE. Astfel, calitatea
României la UE. Astfel, se estimează că numărul produselor/serviciilor oferite va deveni un factor
de turiști străini din UE care vor vizita România decisiv în alegerea unei destinații sau a unui
va crește, dar nu spectaculos. Acesta crește operator de către turist;
înscriindu-se mai de grabă în tendința generală  Degradarea mediului natural, prin
manifestată pe plan european în turism; diferite tipuri de poluare;
 Elaborarea și implementarea strategiei  Actele teroriste, razboaiele regionale
de dezvoltare a turismului de către ANT; (căteva precum și alt gen de situații de criza;
priorități ale strategiei: Crearea și promovarea  Extinderea unor virusuri, care au avut
brandului turistic național, dezvoltarea unei și au în continuare efecte devastatoare.
rețele naționale de centre de informare și
promovare turistică etc).
Analiza SWOT prezentată, reflectă situația delicată în care se află România în prezent.
Exista o multitudine de puncte slabe cu care se confruntă turismul dar și o serie de
oportunități.
Turismul românesc, dispune de un valoros şi diversificat potenţial natural, care are încă de
suferit, de pe urma poluării, în anumite zone și a slabei implementări a legislaţiei de mediu.
Patrimoniul cultural bogat este de asemenea, umbrit de starea de degradare a numeroase clădiri şi
monumente istorice. Implicarea insuficientă a statului în dezvoltarea şi promovarea obiectivelor
culturale, lipsa susţinerii faţă de tradiţiile locale şi folclor sunt alte neajunsuri187.
Din punct de vedere al infrastructurii, România se confruntă cu numeroase probleme legate
de calitatea slabă a drumurilor, lipsa autostrăzilor, a şoselelor de centură din jurul unor localităţi,
accesul limitat pentru persoanele cu dizabilităţi la numeroase hoteluri şi puncte de atracţie turistică
etc.
Resursele umane ale României sunt slab dezvoltate, deşi ţara noastră are oameni primitori,
comunicativi şi cu o ospitalitate tradiţională, din păcate are slaba conştientizare a importanţei
187 Mihaela Dana Parfene, Alexandru Dumitru Munteanu, Olexandru Şubin, op. cit., pag. 98
124
turismului pentru economie, lipsa cursurilor de pregătire profesională în teritoriu şi totodată migraţia
masivă a forţei de muncă din industria hotelieră.
Deşi reţeaua de birouri de promovare şi informare turistică ale ANT în străinătate s-a extins,
România tot se confruntă cu mari dificultăţi din punct de vedere al marketingului, cum ar fi: lipsa
unei imagini puternice, pozitive a României în străinătate ca destinaţie turistică, cercetarea
insuficientă a pieţei, reţeaua necoordonată de centre de informare turistică în România, insuficientă
utilizare a mijloacelor informatice şi a internetului pentu informare, marketing şi rezervare188.
 Analiza SWOT a Maltei
Măsurile ce trebuie luate în viitor pentru redresarea turismului în Malta se impune prin
analizarea gradului de competitivitate internaţională a sectorului turistic din Malta, precum şi prin
revizuirea situaţiei actuale şi a nevoii de a îmbunătăţi competitivitatea folosind terminologia
SWOT189.
Tabelul nr. 5.2. Punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile turismului din Malta
PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE
 Locație strategică în centrul Mării  Transportul maritim are o imagine foarte
Mediterane, în imediata apropiere a rutelor negativă asupra Maltei;
maritime importante și a legăturilor cu Africa de  Rata TVA-ului în hoteluri este foarte
Nord; mica (sub 5%);
 Investițiile străine semnificative pe cap  Restructurarea industriei de transport
de locuitor ce sunt un indicator puternic al public nu a fost încă pe deplin recunoscută;
competitivității Maltei;  Maltezii nu sunt suficient de conștienți
 Malta are activități de turism de
considerabile pe care le valorifică; impactul turismului asupra șanselor de angajare
 Sectorul turismului are mulți angajati și de generare de venituri;
străini;  Nivelul de cooperare internă între
 Oamenii maltezi sunt foarte amabili și autoritățile de turism și ministere este încă foarte
188 Mihaela Dana Parfene, Alexandru Dumitru Munteanu, Olexandru Şubin, op. cit., pag. 99
189 Noordam Sirikit, Smid Siemon, Tourism on Malta, IMB, pag. 18-20
(http://fama2.us.es:8080/turismo/turismonet1/economia%20del%20turismo/turismo%20zonal/europa/tourism%20on
%20Malta.pdf)
125
prietenosi cu turiștii. scăzut;
 Diferite industrii oferă sprijin pentru  Asigurarea unui singur mijloc de
industria turismului, respectiv industria transport aerian, Malta fiind dependentă de
produselor alimentare și al băuturilor, precum și acesta.
compania aeriană Air Malta, turismul bazându-
se foarte mult pe aceste industrii.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
 Diferențierea prin adoptarea de strategii  Dependența de Air Malta poate duce într
pentru a asigura dezvoltarea pe termen lung a o poziție de monopol;
unei culturi antreprenoriale;  Sprijinul de stat pentru zboruri charter
 Malta dorește să atragă și sa ofere un poate fi o amenințare pentru turism;
turism de calitate atât pentru turiștii de afaceri  Patrimoniul cultural trebuie să fie
cât și pentru cei care doresc să-și petreacă timpul protejat, deoarece acesta este un punct de atracție
liber; principal pentru vizitatori în Malta;
 Imaginea internațională a Maltei ar trebui  Infrastructura insuficientă în ceea ce
să fie schimbata intr- o destinatie culturala. privește drumurile și gestionarea de deșeuri ar
 Atragerea de pasageri de croazieră in putea constitui o amenințare;
Malta, ar inseamna costuri reduse și venituri  Lipsa fluxului de numerar de la IMM-uri
mari ajungand la o dezvoltare promitatoare; pot împiedica inovația mult-dorita, precum și la
 Extinderea serviciilor Air Malta catre îmbunătățirea calității.
mai multe destinatii culturale din străinătate pot  Degradarea mediului (este necesară
crea o șansă de a atrage a mai mulți turiști aplicarea urgentă a prevenirii pierderii unui
maltezi. Prin urmare, mai multe companii număr mare de turiști).
aeriene cu destinatia Malta pot aduce mai mulți
turiști în Malta.
Analiza SWOT prezentata, arată faptul că Malta depinde foarte mult de transportul aerian,
in consecință transportul maritim și cel rutier nefiind exploatat.
Conform analizei SWOT, majoritatea afacerilor în Malta sunt private, statul maltez neavând
nicio implicare în afacerile legate de acest domeniu, statul fiind pe piața pentru a reglementa
anumite operațiuni, dar și pentru a stimula într-o oarecare măsură industria. Hotelurile și tur-
operatorii sunt cei care oferă toate excursiile și fac parteneriate foarte avantajoase între ei, pentru a
face afacerea cât mai profitabilă și de a oferi un serviciu de o calitate căt mai ridicată.
126
Principalul atu pe care această țară îl are este moștenirea, iar un al doilea mare atu al Maltei
este diversitatea și ospitalitatea. Oamenii de aici sunt obisnuiți să întâmpine alți oameni și să-i
primească cu căldură.
Potrivit secretarului parlamentar pentru turism din Guvernul Maltei, Mario de Marco, Malta
trebuie "lustruită" mai bine, prin îmbunătățirea calității moștenirii pe care o deține. În plus, spune ca
turismul trebuie să se concentre mai mult pe marile orașe printre care Valetta sau St. Julians190.
5.2. Propuneri de dezvoltare a turismului în România
Pentru relansarea turismului românesc pe piaţa internaţională, este necesară identificarea

punctelor forte şi slabe ale României. Astfel, în Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului
Naţional 2007-2026, punctele forte ale României ca destinaţie turistică sunt191:
Geografie şi mediu
 Biodiversitatea Deltei Dunării (Rezervaţie a Biosferei, aflată în Patrimoniul Mondial
al UNESCO); Diversitatea parcurilor naţionale şi a ariilor naturale; Litoralul şi plajele Mării Negre;
Munţii Carpaţi; Fluviul Dunărea;Numărul mare de peşteri existente; Diversitatea florei şi faunei, din
care, numeroase specii sunt unice sau reprezintă cea mai mare densitate din Europa, în special
carnivore mari;
 35% din izvoarele de ape minerale din Europa se regăsesc în România şi oferă o
gamă largă de tratamente balneare; Climat temperat continental; Condiţii naturale bune pentru
diverse activităţi de turism - schi, drumeţii montane, hipism, ciclism, sporturi nautice etc.
Cultură şi patrimoniu cultural

 Diversitatea obiectivelor de patrimoniu - mănăstiri, edificii arheologice, aşezări
fortificate, inclusiv obiective care se află în Patrimoniul Mondial al UNESCO; Cetăţi şi castele
medievale; Legende, precum Dracula; Aşezări rurale în care se poate experimenta stilul de viaţă
tradiţional, specific românesc; Muzee - pe diverse tematici;
 Spectacole muzical-artistice de talie mondială; O gamă largă de festivaluri de tradiţii
şi folclor; Sibiu - a reprezentat Capitala Culturală a Europei în 2007.
190 http://www.ziare.com/vacanta/turism/ce-lectii-de-turism-da-malta-romaniei-interviu-ziare-com-1103696
191 Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice, Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007-
2026
127
Infrastructură, transport şi comunicaţii
 O reţea bună de aeroporturi; O reţea feroviară mare - a patra ca mărime din Europa;
Reţea de drumuri amplă, cu numeroase puncte de trecere a frontierei; Reţele de telecomunicaţii bine
dezvoltate - telefonie, radio, GSM, satelit; Furnizarea energiei electrice pentru 95% din ţară.
Resurse umane
 O ţară cu oameni primitori şi cu ospitalitate tradiţională; Populaţie
tânără cu abilităţi
lingvistice, ce oferă potenţial penru resursele umane din turism.
Marketing şi promovare
 Program amplu de promovare a turismului în
străinătate - publicitate, târguri, mass-media şi vizite ale operatorilor de turism; Reţea de birouri de
promovare şi informare turistică ale Autorităţii Naţioanle pentru Turism în străinătate; Sistem
dinamic al operatorilor din turism;Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism (N.C.D.T);
 Mărcile de turism existente: Dracula şi Transilvania.
Pe baza analizei punctelor forte şi slabe ale României se pot găsi o sumedenie de oportunităţi
pentru ca România să renască şi să arate adevăratele valori turistice naturale şi antropice pe care le
deţine, prin câteva obiective esenţiale:
 Crearea unei imagini nuanţate atât la nivel intern, cât şi la nivel extern privind avantajele
României ca destinaţie turistică şi imagine mărcii sale turistice; Asigurarea unei dezvoltări durabile a
turismului într-o manieră în care bogăţiile sale de mediu, culturale şi de patrimoniu să fie în egală
măsură apreciate în prezent şi păstrate pentru generaţiile viitoare;
 Crearea unei reţele de centre de informare turistică coordonate în toate principalele zone
turistice pentru a extinde mesajul de ospitalitate faţă de oaspeţi, oferindu-le acestora informaţii
corecte pentru a-i asista în orientarea, plăcerea şi aprecierea destinaţiei lor;
 Introducerea de mecanisme şi subvenţii pentru a facilita
investiţiile în turism atât din partea investitorilor români, cât şi a celor străini;Încurajarea
autorităţilor municipale, judeţene şi regionale în dezvoltarea planurilor integrate de dezvoltare a
turismului, inclusiv a tuturor elementelor de infrastructură pentru a evita dezvoltarea lipsită de
coordonare;
128
 Dezvoltarea staţiunilor balneare din România pentru a asigura
o gamă de tratamente, centre şi servicii necesare pentru un număr de clienţi într-o rapidă creştere;
Dezvoltarea zonelor montane şi a staţiunilor montane pentru a oferi facilităţi şi atracţii oaspeţilor pe
parcursul întregului an; Luarea măsurilor care să permită extinderea sezonului turistic de către
staţiunile de pe litoralul Mării Negre;
 Sprijinirea dezvoltării ecoturismului din Delta Dunării, a
parcurilor naţionale, a rezervaţiilor şi a zonelor rurale.
Pentru ca România să fie transformată într-o destinaţie turistică de calitate pe baza
patrimoniului său natural şi cultural, care să corespundă standardelor Uniunii Europene prin
furnizarea produselor şi serviciilor până în anul 2013, trebuie realizată o dezvoltare durabilă la un
nivel superior din punct de vedere al mediului şi al sectorului turistic, pentru a putea concura, în
funcţie de gradul de atractivitate cu alte destinaţii turistice din Europa.
În opinia mea, consider că, o propunere majoră de dezvoltare o reprezintă aşezările rurale,
care joacă un rol important în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului la nivelul României, precum şi
la nivel internaţional. România, este considerată ca fiind ţara cu cel mai mare potenţial din Europa in
ceea ce priveşte dezvoltarea turismului rural, ca o sursă de venit importantă atât pentru investitori,
cât şi pentru bugetul ţării.
Astfel, se poate experimenta stilul de viaţă tradiţional, specific românesc în aproape toate
colţurile ţării, însă trebuie luate în vedere anumite etape şi criterii de dezvoltare. Cu toate acestea,
turismul rural în România este încă în faza incipientă. Drumul pentru acest sector nu pare a fi uşor,
mai ales pentru că autorităţile româneşti nu recunosc decât pe jumătate importanţa şi potenţialul
acestui tip de turism.
Pentru ca turismul rural să iasă din anonimat este necesară sprijinirea autorităţilor judeţene
şi locale pentru a moderniza în primul rând drumurile, care să faciliteze accesul spre acele locuri
dorite de turişti care vor şi altceva decât soare şi un petec de nisip împreună cu mii de alte persoane.
Infrastructura este foarte importanta deoarece duce către anumite staţiuni montane sau balneare cu
un adevărat potenţial turistic.
În al doilea rând, pentru ca turismul rural să iasă în evidenţă, trebuie promovat, mai ales în
exteriorul ţării. Este necesar totodată, ca locurile rurale care sunt propuse spre dezvoltare să fie
amenajate în prealabil cu diverse atracţii pentru potenţialii turişti.
În cadrul propunerii de dezvoltare a turismului rural este bine ca populaţia în cauză să fie
informată (prin împărţirea unor flyere sau susţinerea anumitor cursuri în cadrele de învăţământ, unde
să aibă acces cât mai multe persoane), încurajată şi sprijinită mereu cu privire la planurile de
129
dezvoltare ce urmează a se desfăşura în regiunea respectivă, pentru a putea duce la bun sfârşit
planurile propuse şi de a avea un turism rural dezvoltat şi durabil şi de a duce mai departe tradiţiile
specific româneşti generaţii viitoare.
Creșterea cu succes a turismului și călătoriilor în România va fi dependentă în mare măsură
de mediul natural, natural, social și cultural. Este vital ca planurile de dezvoltare a turismului să fie
integrate cu sistemele de management pentru mediu în ambele sensuri.Conservarea moștenirii
culturale trebuie să se facă în paralel cu dezvoltarea turismului. Este necesară o monitorizare atentă
pentru a se asigura menținerea unor standard înalte de conservare192.
5.3. Propuneri de dezvoltare a turismului în Malta
Potrivit Ministrului Turismului, Culturii şi Mediului, dl. Mario de Marco, politica din ultimii
ani a demonstrat cu succes rezultate vizibile "Am văzut o creştere a fluxului de turişti, numărul de
nopţi de şedere şi al volumului de consum, susţinut de politica anterioară. Datorită creşterii
numărului de linii drepte în Malta şi internet, turismul, după cum ştim s-a schimbat"193.
Ministerul Turismului, Culturii și Mediului a implementat un nou proiect de dezvoltare a
turismului, și anume „Politica turismului pentru Insulele Malteze 2012-2016”, ce se bazează pe
vechea politică, pentru a îmbunătăţi accesibilitatea şi de introduce pe piaţă produsele malteze.
Potrivit celor spuse de directorul general al Reglării Turismului la Malta, Joseph Formosa Gauci,
planul anterior s-a soldat cu rezultate bune, iar comparat cu alte state, Malta este singura ţară care a
atins un record de patru ani turistici din cinci.
In planul pentru dezvoltarea turismului sunt urmărite nu numai obiectivele economice, dar
şi cele ecologice, astfel încât dezvoltarea turismului să nu coste mediul înconjurător, devenind un
turism responsabil, care va deveni indivizibil de habitatul din jur.
În politică s-a inclus aspectul social, deoarece datorită acestuia devine posibil schimbul
cultural şi atragerea atenţiei turiştilor la sărbătorile şi talentele locale.
În proiectul lansat sunt, de asemenea, analizate nişe de piaţă, care pot creşte fluxul de turişti
în lunile în afara orelor de vârf, acordând o atenţie deosebită sporturilor, conferinţelor şi istoriei.
192 Andreea Mihaela Băltărețu, Arii protejate – Ecoturism - Dezvoltare durabilă, Editura ProUniversitaria,
București, 2011, pag. 324
193http://www.maltatoday.com.mt/en/newsdetails/news/national/Tourism-policy-available-for-public-
feedback-20120214
130
Politica, de asemenea, prevede posibila înlocuire a mijloacelor de transport. Deoarece multe
zone turistice sunt situate pe coasta insulei, poate fi activat transportul maritim. Turiştii vor obţine o
experienţă nouă, iar traficul rutier va fi pus în functie.
Proiectul implementat pentru perioada 2012-2016 „Politica turismului pentru Insulele
Malteze 2012-2016” pentru dezoltarea turismului își propune să:
 Asigure utilizarea optimă a resurselor financiare şi umane dedicate turismului prin sectorul
public şi să monitorizeze eficacitatea iniţiativelor majore;
 Gestioneze şi echilibreze impactul economic, social şi de mediu care caută interesul naţional,
Insa sa nu cauzeze pagube privind degradarea mediului şi al resurselor socio-culturale;
 Aprofundeze ofertele concentrându-se pe elementele de produse existente şi tipurile de
activităţi pentru îmbunătăţirea calităţii şi furnizării de servicii, în vederea căutarii unor metode
pentru creșterea valorii adăugate a turismului și de asemenea, prin furnizarea de produse inovatoare
şi autentice;
 Instruiască și reinstruiască personalul în industrie prin crearea unui mediu propice pentru
menţinerea locurilor de muncă existente, să genereze locuri de muncă mai multe şi mai bune în
turism, de asemenea, în segmentele non-tradiţionale ale industriei, şi să investească în educaţie şi
învăţarea continuă;
 Asigure o distribuire echitabilă a veniturilor;
 Dezvolte sinergia între turism şi alte sectoare de dezvoltare pentru a asigura o integrare a
politicilor de turism în cadrul altor sectoare politice de dezvoltare;
 Mențină operatorul de turism de afaceri pentru îmbunătățirea relațiilor cu operatorii de
turism la un nivel strategic;
 Îmbunătăţească calitatea şi profunzimea informaţiilor disponibile prin intermediul
statisticilor de turism şi de lucru cu privire la formularea de conturi satelit în turism;
 Creeze o imagine și o percepție bună despre Malta pe pietele turistice de peste mări;
 Imbogățească sejurul;
 Gestioneze zonele de turism: asigurându-se că facilităţile de bază sunt disponibile, bine
conservate şi întreţinute; identificand nise în diferite zone şi direcţionand investiţiile în consecinţă;
dezvoltând un plan de management al zonei turistice;
 Încurajeze furnizorii de servicii de turism pentru a oferi un serviciu adecvat, care îi face mai
competitivi, oferind o valoare mai bună a banilor;
 Asigure respectarea stabilirii standardelor de către furnizorii de servicii de turism pentru a
inlătura practicile care dăunează turismului (dumping, vandalism, lipsa de întreţinere);
131
 Ia iniţiative care abordează problema sezoniera;
 Promoveze Insula Gozo ca o destinaţie unică rurală;
 Faciliteze accesul între Malta și Gozo prin legături aeriene și navale;
 Facă Malta mult mai accesibila, facilitând dezvoltarea reţelelor de transport aerian şi
atragerea unui mix de canale de distribuţie;
 Crească vizibilitatea pe internet prin iniţiative care vizează rezervarea on-line directă şi
utilizarea continua a tehnologiei informaţiilor de introducere pe piaţă şi furnizarea de informaţii;
 Maximizeze beneficiile aderării la UE şi sa aibă o participare activă la procesul de luare a
deciziilor şi a discuţiilor purtate la nivelul UE.
Politica de Turism a Maltei elaborata în 2007 și pana în anul 2013 făcea mai multe trimiteri
la aspectul culturii, şi anume la menţinerea şi conservarea resurselor de mediu şi socio-culturale,
fiind elementele cheie ale Maltei. Aceasta politica de turism era relaționată cu cele patru arii cheie si
anume:
 criterii ce tin de guvernanță;
 material de competivitate și sustenabilitate;
 factori macroeconomici.
Politica de turism a Maltei pentru Insulele Malteze 2007-2011 a fost elaborată ținându-se
cont de anumite criterii precum194:
 Dezvoltarea turismului într-un mod sustenabil în vederea asigurarii calității și îmbunătățirii
vieții prin conservarea şi întreţinerea resurselor de mediu şi a celor socio-culturale;
 Patrimoniul cultural al Maltei să continue să fie protejat și conservat. Ministerul de
asemenea, a lucrat la o serie de proiecte pentru cultură care să servească ca centre pentru atragerea
studenţilor străini şi a artiştilor.
În bugetul pe 2011 o întreaga secţiune a fost dedicată turismului, obiectivele acestei politici
și al planului fiind:
 dezvoltarea industriei turismului într-o manieră durabilă;
 creşterea câştigurilor din turism și un profit operațional pentru Operatorii de turism;
 ocuparea forţei de muncă și creşterea oportunităţilor în acest secto, asigurând o gamă largă
de distribuţie a câştigurilor salariale ale turismului;
 creşterea competitivităţii națiunii;
 scăderea caracterului sezonier al turismului;
194 Tourism Policy for the Maltese Islands 2007-2011, Minister for Tourism and Culture, 2007
132
 îmbunătăţirea accesibilităţii pe insule;
 beneficierea de oportunităţile oferite a evoluţiilor din ITC.
Guvernul a investit un bun procent din fondurile Dezvoltarii Regionale Europene şi din
fondurile sociale Europene pe 2007-2013 pentru dezvoltarea produsului turistic (dintr-un miliard de
euro, 120 de milioane de euro au fost investite în turism).
Politica actuală în domeniul turismului a Ministerului Turismului are ca scop195:

 creșterea turismului și gradul de conștientizare;
 îmbunătățirea fluxului de venituri în afara sezonului;
 diversificarea pieței prin penetrarea de noi segemente de piață;
 îmbunătățirea profilului socio-economic pentru vizitatori și generarea profilului de afaceri;
 realizarea unei distribuții mai echitabilă a veniturilor și mai multe oportunități de locuri de
muncă;
 încurajarea dezvoltării de noi facilități de recreere și cultură, precum și valorificarea
resurselor din Malta și a punctelor forte;
 încurajarea modernizării structurilor de cazare existente, în scopul de a îmbunătăți
standardele;
 crearea unui mediu propice (fără lucrări publice pe drumurile din perioadele de vârf
etc);
 îmbunătățirea standardelor de muncă și al nivelului de calitate al angajaților din toate
industriile;
 consolidarea relațiilor internaționale;
 o mai bună cooperare cu țările mediteraneene în scopul promovări turismului din Malta;
 dezvoltarea pieței de durata limitată într-un cadru de reglementare;
 identificarea standardelor și elaborarea de reglementări în consecință.
În urma studiului efectuat asupra acestei zone am identificat anumite avantaje și dezavantaje
ale dezvoltării turismului. Așadar, impactul asupra unei zone turistice este dat de: cadrul natural şi
varietatea potenţialului turistic, existenţa unei infrastructuri generale, care asigură circulaţia, accesul
şi informarea, prezenţa unor structuri turistice de cazare, alimentaţie publică, agrement.
Prin urmare pentru ca turismul sa fie durabil se propune să:
 Rămână o activitate corecta, robusta şi cu beneficii economice de anvergură;
 Susţina situația locurilor de muncă existente şi crearea unei oferte de munca mai durabila
195 Tourism Policy for the Maltese Islands 2012-2016, Minister for Tourism, Culture and Environment, februarie 2012
133
pe tot parcursul anului;
 Contribuie la creşterea veniturilor externe și a valorii adăugate în economie;
 Asigure un randament corect al investiţiei și a investiţiilor private;
 Mențină legăturile aeriene între Malta şi alte ţări,
 Ofere o creştere economică în Gozo.
Calitatea mediului, atât natural cât si antropic, este esenţială pentru a proteja turismul
durabil şi pentru a menţine atractivitatea în Malta şi Gozo. Evident, datorita competitivității, Malta
este o destinaţie ce depinde din ce în ce mai mult de calitatea mediului. Relaţia turismului cu mediul
este destul de sensibil ca și industria unde se execută riscul de a avea un număr de activităţi care să
conducă la efecte negative asupra mediului, astfel:
 Se vor asigura că turismul şi mediul înconjurător, nu doar co-există, ci de fapt se
completeaza reciproc şi contribuie fiecare la bunăstarea celeilalte;
 Se va oferi o valoare adăugată la patrimoniul construit şi natural, prin urmare, se va asigura
protecţia acestora;
 Se va realiza o calitate mai buna a vieţii în zonele urbane, deoarece acest lucru are o
influenţă majoră asupra calităţii experienţei turistice;
 Se vor reduce la minimum utilizarea resurselor şi se va recurge la utilizarea unor emisii
reduse de carbon, prin folosirea unei economii eficiente a resurselor.
Totodata, se dorește ca turismul să continue să fie o punte de legătură cu celelalte țări
asigurându-se în acelaşi timp, că nu se va pierde identitatea națională. Prin urmare, turismul trebuie
să aibă o forţă de muncă instruită şi pregătită profesional în mai multe domenii, care să contribuie la
un profit echitabil, durabil în cadrul activităţii economice. Totodata să protejeze şi să conserve
ambarcaţiunile şi tradiţiile locale, precum şi să sporească sectorul cultural, să gestioneze schimbările
și creşterea turismului în limitele a ceea ce este tolerat.
Pe viitor Malta ar trebui să devină mai accesibilă. În prezent, insulele sunt
conectate prin linii aeriene cu 48 de state prin curse charter sau cu program de zbor normal. Acest
fapt solicită serioase investiții de modernizare și eficientizare a sistemului de transport aerian.
Evenimentele dăunătoare pe plan mondial au atras costuri suplimentare de anvergura, pentru
îmbunătățirea securității traficului aerian.
Deși Malta este un arhipeleag mic, aceasta este conectată foarte bine cu principalele state
europene, în special pe calea aerului, dar şi pe cea maritimă, însă neexploatată în cadrul turismului.
134
Se promovează permanent destinaţia Malta atât în presa scrisă internaţională sau în cea
audiovizuală, asigurându-se o atenție deosebită internet-ului. Acest mediu este din ce în ce mai
crucial, iar în ultima vreme, circa 30-40% dintre turişti vin datorită internet-ului. Social media şi
facebook sunt din ce în ce mai importante pentru promovarea Maltei. Malta investește până la 25%
din bugetul marketing pentru promovarea destinaţiei Malta pe internet.
Având în vedere că România nu este la fel de promovată ca Malta, toate încercările fiind în
zadar, aceasta va fi promovată în curănd ca destinație turistică în stațiile de metrou și pe panourile
publicitare stradale în orașe din mai multe țări, printre care Germania, Rusia, Franța, Austria, Italia și
Spania. De altfel, vor fi promovate imagini cu zone din România, printre care cu Delta Dunării și
zonele montane196. Pentru o dezvoltare complexă a turismului de reținut este faptul că potențialii
clienți ar trebui să fie mai bine informați prin intermediul mass – media, internet, TV.
Potrivit Ministerului Turismului, România va avea un portal de promovare turistică, iar pe
langă aceasta se va realiza și o strategie de colaborare cu Facebook pentru promovarea turistică a
României. Orientarea spre on-line a canalelor de comunicare este determinată de publicul țintă al
destinației turistice România, persoane tinere, active, care îți iau informațiile de pe Internet. Prin
strategia de marketing România își propune aproape o dublare a numărului de turiști străini până în
2015, la 2,5 milioane, dar și o creștere uriașă a pârtiei de odihnă în totalul sosirilor de pe plan
local197.
Creșterea calității produselor și turiștilor din Malta, s-au datorat expandărilor altor
sectoare precum al serviciilor financiare și private. Politicile au fost în linie cu abordările adoptate
pentru piața țintă. În acest stadiu al dezvoltării economice sectorul serviciilor a fost extins și a jucat
un rol mare în economia insulei.
CONCLUZII
196http://www.ziare.com/preturi/oferte-turism/romania-promovata-in-statiile-de-metrou-din-rusia-germania-austria-si-
franta-1239585
197 http://www.dailybusiness.ro/stiri-turism/udrea-promovarea-turistica-a-romaniei-va-fi-concentrata-pe-internet-
57004/
135
Chiar numele ţării, România, ne reaminteşte faptul că civilizaţia Romei Antice a avut o
influenţă decisivă asupra evoluţiei sale şi că multe monumente datează din perioada respectivă.
Turismul este foarte strâns legat de civilizaţie şi cultură, între ele instituindu-se o relaţie de
interdependenţă.
Malta este țara unde, mai mult decât în alte locuri, tradiția se îngemănează cu modernitatea.
Situată în centrul Marii Mediterane, Malta îmbină frumusețea naturală cu 7000 de ani de istorie. Din
timpuri străvechi, frumusețea incredibilă a insulei, piatra de culoarea mierii și porturile naturale au
fost răspunzătoare pentru influența și reputația cunoscută în întreaga lume.
Aşezarea geografică a ambelor țări este deosebit de favorabilă dezvoltării turismului,
accesul facil în România fiind posibil pe mai multe căi. În Malta, datorită poziționării geografice in
centrul Marii Mediterane aceasta dispune în cea mai mare parte de traficul aerian, mai puțin cel
maritim, aproximativ 98% din turiștii ce sosesc în Malta folosind calea aeriană.
Oferta turistică este de mare atractivitate, din punct de vedere al resurselor turistice naturale
şi antropice, România fiind foarte bine reprezentată, principalele atracţii turistice sunt evidenţiate de
elementele de etnografie, folclor, artă populară şi rezervaţiile naturale. Malta este o ţară insulară, cu
multe pietre şi stânci, dar şi cu multe vestigii istorice, pornind de la cele mai vechi construcţii umane
din lume – temple megalitice vechi de 7000 de ani. Maltezii organizează peste 70 de feste (artificii
spectaculoase, spectacole de muzică tradițională sau clasică, parade ale cavalerilor în stil medieval
sau baroc, carnavaluri etc.) fiecare orăşel sau sătuc având un sfânt care îl patronează, maltezii
dedicându-le o zi aparte. Aceste sărbători constituie adevăraţi magneţi pentru turişti. Malta
reprezintă şi o destinaţie pentru turismul educaţional, în special pentru copiii şi tinerii care doresc să
înveţe sau să aprofundeze limba engleză.
Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale şi a istoriei sale bogate,
dispunând de toate condiţiile pentru a deveni una dintre cele mai importante destinaţii turistice din
Europa.
Pentru atmosfera lor medievală sau pentru castelele aflate în apropiere (Bran, Peleş),
numeroase oraşe transilvănene precum Sibiu, Braşov, Sighişoara, au devenit importante puncte de
atracţie pentru turişti. Alte elemente importante ale ofertei le reprezintă mănăstirile pictate din
nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania, precum şi Cimitirul Vesel de la Săpânţa.
Unul dintre aspectele extraordinare ce caracterizează această ţară, este patrimoniul ei
folcloric. Timp de zeci de ani, el a fost foarte puţin cunoscut în afara hotarelor ţării. De curând s-a
dezvoltat şi turismul rural ce se concentrează asupra promovării folclorului şi tradiţiilor, însa nu este
promovat suficient.
136
De asemenea şi agroturismul românesc este un important mijloc de atracţie turistică,
reprezentat printr-o paletă largă şi diversificată: ţesăturile decorative, costumele populare, sculpturile
în lemn şi piatră, pictura pe sticlă sau pe lemn, vopsitul ouălor şi totodată muzica populară şi
dansurile româneşti alerte.
Prin valorificarea resurselor naturale, umane şi financiare puse la dispoziţia sa, turismul
generează efecte economice şi sociale care duc la creşterea eficienţei economice, a progresului şi a
civilizaţiei. Previziunile economice și psiho-sociologice sunt necesare pentru crearea unei oferte
turistice corespunzătoare evoluţiei şi cerinţelor pieţei.
Referitor la Baza tehnico-materială, în ultimii ani putem observa analizând datele
procurate de la Institutul Naţional de Statistică al României, precum și al Maltei, că numărul
unităţilor de cazare în Romania a crescut făcând posibilă primirea mai multor turişti în condiţii
optime, însă în cazul Maltei acestea au scăzut, dar primirea turiștilor este într-o continuă creștere
față de România.
Hotelurile deţin palmaresul structurilor de cazare reprezentând cea mai mare pondere atât
pentru Malta, cât și pentru România, restul ponderilor deținând celelalte structuri de primire turistică
specifice fiecărei țări în parte.
În ceea ce priveşte clasificarea hotelurilor conform normelor şi reglementărilor din Malta,
aceasta nu coincide întrutotul cu clasificarea făcută de autorităţile din România.
În ceea ce privește structurile de primire România are o imagine destul de bună pentru
viitor, dar totuși ar fi loc și pentru mai bine, astfel are în vedere construirea unor structuri noi, dar și
modernizarea celor existente, fiind valabile și pentru Malta. Structurile turistice ale alimentației și
tratament sunt bine reprezentate în comparație cu cele de agrement și prestări servicii, care nu sunt
suficient de bine dotate din punct de vedere al bazei tehnico – materiale., necesitand modernizarea
acestora, precum și extinderea serviciilor.
Manifestarea cererii turistice şi dinamica acesteia în România și Malta sunt determinate de
o serie de factori demografici, psihologici, organizatorici, care joacă un rol hotărâtor în cadrul
diferitelor segmente de turism.
Analiza cererii turistice indică faptul că numărul de turişti sosiţi în România a variat, anul
2011 fiind în creştere datorită măririi veniturilor populaţiei, a investițiilor din ultimii ani, precum şi
a preţurilor practicate relativ scăzute. În Malta numărul de turiști sosiți a fost într-o continuă
creștere, în perioada analizată, datorită eforturilor ce au fost investite în promovarea turismului
aducând un bun aport la creșterea numărului de turiști. Indicele de utilizare a capacităţii în funcţiune
în Romania este scăzut ceea ce reflectă o utilizare ineficientă a bazei de cazare, iar durata
137
medie de sejur este mică ceea ce demonstrează că turiştii petrec sejururi mici. Gradul de ocupare a
capacității în funcțiune în Malta este crescut ceea ce înseamnă o buna utlizare a bazei de cazare,
durata medie de sejur fiind și ea crescută, sejururile fiind mai mari decât în România.
Cu o suprafață de 20% mai mare ca a Bucureștiului și cu peste 400.000 de locuitori, insula
Malta reușește să atragă anual 1,3 milioane de turiști, aproximativ de 4 ori mai mare decât numărul
locuitorilor ei, care au lăsat 1,1 miliarde de euro în țara cavalerilor, potrivit oficialilor de la
Autoritatea de Turism a Maltei. Malta a înregistrat în 2010 cu 9% mai mulți turiști față de anul
anterior, turismul ajungând la o contribuție de aproape 20% - 25% în PIB-ul țării. Chiar dacă este o
țară cu o populație mică, infrastructura Maltei permite prezența a peste un million de turiști.
Capacitatea de cazare a Maltei (cu o suprafata de 316 kilometri²) se ridică la peste 40.000 de paturi,
inclusiv în hotelurile de cinci stele operate de Intercontinental, potrivit oficialilor din Minister. În
2011 în România s-au cazat 1,5 milioane de turiști străini, potrivit datelor de la Institutul Național de
Statistică (INSSE). Contribuția turismului românesc în PIB-ul țării se ridică la 5% - 6%, potrivit
ultimelor date disponibile, deci de aproximativ 5 ori mai mică în comparație cu Malta.
România are 22 de milioane de locuitori şi o suprafaţă de 238.391 de kmp, iar Malta, puţin
peste 400 de mii de locuitori şi o suprafaţă de numai 316 kmp, puţin mai mare decât Bucureştiul, iar
dacă raportăm la populaţia Maltei, înseamnă că România ar trebui să primească anual 71,5 milioane
de turişti.
Ponderea mica a străinilor în numărul total de turiști și gradul slab de ocupare reflectă clar
imaginea României în străinătate. România este mult în urma în ceea ce privește imaginea externă,
comparativ cu Malta.
Totodata, în Romania nu există un cadru economic stabil care să atragă investitorii străini,
astfel încât hotelurile din orașe să fie mai pline și în perioada verii.
Potrivit celor declarate de Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din
Turismul Românesc (FPTR), are în totalitate dreptate prin faptul că până în prezent, străinii nu se
înghesuie să viziteze România, dar nici românii (preferând alte destinații cu prețuri mult mai
avantajoase), decât dacă sunt trimiși în diverse deplasări prin țară de către societățile pentru care
lucrează. Chiar dacă coeficientul de umplere a hotelurilor este constant mediocru, pentru a atrage
turistii cel mai important este să se umble la preț. Unitățile de cazare nu reușesc însă nici să facă
acest lucru, chiar dacă unele își doresc, pentru că sistemul de fiscalitate nu le permite să coboare
tariful sub un anumit nivel.
138
Urmare a analizei celor 2 țări din punctul de vedere al capacității de cazare și circulație
turistică, putem concluziona că Malta, este mult mai dezvoltată din punct de vedere turistic decât
România.
În ceea ce privește Strategia de dezvoltare a turismului aceasta ţine cont de principiile
dezvoltării durabile, în sensul conservării şi protejării patrimoniului natural şi cultural, reducerii
presiunii antropice asupra mediului privind condiţiile practicării turismului pe scară largă.
Trebuie menţionat şi faptul că turismul este capabil să asigure prosperitatea unor zone
defavorizate, putând fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate ale României. Aceasta prin
dezvoltarea unor zone mai puţin bogate în resurse cu valoare economică mare, dar cu importante şi
atractive resurse turistice naturale şi antropice. Datorită acestui fapt el este considerat o pârghie de
atenuare a dezechilibrelor interregionale.
Prin valorificarea resurselor naturale, umane şi financiare puse la dispoziţia sa, turismul
generează efecte economice şi sociale care duc la creşterea eficienţei economice, a progresului şi a
civilizaţiei. Previziunile economice și psiho-sociologice sunt necesare pentru crearea unei oferte
turistice corespunzătoare evoluţiei şi cerinţelor pieţei.
De-a lungul timpului, România a intrat în sfera diverselor clasamente propuse şi întocmite
de Organizaţia Mondială a Turismului cu privire la numărul atracţiilor turisitce dintr-o ţară şi la
potenţialii turişti, însă, numărul de turişti nu este neapărat proporţional cu numărul atracţiilor
turistice, contând foarte mult modul în care o ţară îşi atrage turiştii şi reclama pe care şi-o face.
Există însă riscul ca turismul să devină un factor disfuncţional în plan educativ, atunci
când cunoaşterea lumii de către turist este superficială sau falsificată, atunci când turismul rău
organizat formează atitudini de consum în locul celor de creaţie, ori prin formarea unor componente
imorale şi a unor trăiri superficiale.
Analiza situaţiei şi studiul punctelor forte şi slabe ale turismului românesc indică clar
principalele acţiuni necesare pentru revigorarea sa şi pentru a sprijini în atingerea obiectivelor.
Aceste acţiuni pot fi rezumate astfel:
 Structurile instituţionale ale sectorului public ce beneficiază de personal profesionist şi de
resurse corespunzătoare trebuie să lucreze în parteneriat cu asociaţiile din sectorul privat;
 Cercetarea pieţelor, segmentelor, clienţilor şi a canalelor de comunicaţie;
 Planificarea integrată a turismului care va duce la modernizarea, dezvoltarea
şi prezentarea produselor turistice pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor şi aşteptărilor pieţei;
 Educaţie şi instruire pentru a asigura personal orientat către client, profesionist şi cu
aptitudini corespunzătoare;
139
 Marketing orientat pentru a stabili locul României ca destinaţie preferată.
Nu este posibil să se transforme toate aceste acţiuni într-o perioadă scurtă de timp, în special
pentru că acestea sunt independente una de alta, fiind necesară o abordare etapizată.
Trebuie realizate acţiuni de modernizare planificate pentru a îmbunătăţi calitatea şi
standardele şi pentru a promova şi oferi produse şi servicii mai bune pe piaţă în mod eficient.
Numeroase sectoare trebuie să îşi diversifice activitatea pentru a ţine pasul cu nevoile în
schimbare ale pieţei şi pentru a identifica şi dezvolta noi oportunităţi de piaţă.
Practic, toate zonele din România au potenţial turistic într-o formă sau alta şi pot beneficia
de pe urma acestei abordări strategice etapizate. Unele au potenţial în mai mult de un sector. Altele
au posibilitatea de a demara într-un anume sector de turism ca urmare a punctelor forte existente,
precum, căi de acces corespunzătoare, resurse naturale, produse de calitate, infrastructură dezvoltată
şi ca urmare a faptului că sunt deja recunoscute pe piaţă. Principalele regiuni sunt: Litoralul Mării
Negre, Munţii Carpaţi, Delta Dunării, Bucureşti, Transilvania, Bucovina, Maramureş.
Nu este posibil pe termen scurt să se ia măsuri în toate domeniile, însă este recomandat să se
acorde atenţie priorităţilor, aceasta nu exclude alte domenii din procesul de dezvoltare. Este bine să
se aplice aceleaşi principii, pentru ca domeniile ce urmează a fi dezvoltate să beneficieze la rândul
lor de pe urma activităţii din alte zone şi astfel va fi posibilă egalarea lor.
O latură sensibilă a vocaţiei turistice a României este dată de modul de a fi al locuitorilor.
Frumuseţea uimitoare a femeilor din România este recunoscută nu numai aici ci și internațional;
înţelepciunea nativă, deschiderea sufletească, simtul umorului, dorinţa de comunicare, generozitatea
şi plăcerea de a primi în ospeţie sunt câteva dintre însuşirile românilor.
Există o serie de probleme care contribuie la slaba dezvoltare a turismului românesc, acestea
incluzând politicile specifice acestui sector, nivelul mare al taxelor, slaba dezvoltare a infrastructurii
de transport, calitatea slabă a serviciilor turistice, diversitatea redusă a posibilităţilor de recreere în
majoritatea destinaţiilor, precum şi valoarea scăzută a banilor.
Pentru o dezvoltare complexă a turismului, potenţialii clienţi ar trebui să fie mai bine
informaţi prin intermediul mass - mediei şi a internetului.
În ceea ce privește brandul de țară în momentul de faţă România nu deţine nimic concret,
diverse organisme având idei şi propuneri despre ceea ce ar putea constitui un brand. Deţinem
simboluri, care ne reprezintă şi care sunt cunoscute în lume, dar nu sunt cuprinse într-o strategie
unitară de creare şi susţinere a brandului de ţară a României. Lansarea sloganului este de fapt
primul pas al întregului proces de construcție, consolidare și promovare a brandului, a imaginii
turistice a României. De reținut este faptul că în România trebuie dezvoltat mai întâi produsul
140
turistic și apoi promovat, iar României îi lipsesc multe din atuurile unui produs turistic atractiv, de
calitate (de la infrastructura și până la calitatea, pregătirea, motivarea, atitudinea personalului din
turism). Întâi trebuie alocate resurse și abia apoi așteptate rezultatele.
Brandul de țară (Dracula) poate reprezenta imaginea “vandabilă” a României având în
vedere trăsăturile care ne caracterizează, valorile la care ne raportăm şi pe care le promovăm. Deşi
n-a fost creeat sau gândit ca un brand, Dracula s-a întipărit în mintea multor străini și mult mai mult
decât un brand greu plătit, în concluzie, Dracula ar învinge brandul de țară al României.
Malta fiind o țară mică, trebuie sa se faca auzită, și chiar a fost fost auzită, Autoritatea de
turism din Malta fiind tot timpul activă prin crearea diverselor evenimente pentru atragerea de
turiști. În ceea ce privește brandul țării, pentru promovarea Maltei se folosesc spoturi care sunt
difuzate la televiziunile din străinatate, dar și printuri în broșurile touroperatorilor străini.
Ministerul Turismului din Malta are un buget de 35 de milioane de euro, din care 16
milioane sunt alocate pentru promovarea țării în străinătate anual. În România, de altfel pentru 2011
- 2013, bugetul alocat de 72,4 milioane de euro pentru promovarea turistică este defalcat în câte 21,5
milioane de euro pentru 2011 și 2013 și 29,4 milioane de euro pentru 2012. In anul 2012, numărul
de turiști străini a înregistrat o creștere cu 9.1% față de 2012, ceea ce înseamnă ceva. La bugetul
alocat se speră la o majorare a sosirilor de turiști străini în România în următorii ani. Malta este ţara
cu cel mai mare nivel de încasări din turism per cap de locuitor din UE.
Hotelurile și touroperatorii sunt cei care oferă toate excursiile și fac parteneriate foarte
avantajoase între ei, pentru a face afacerea cât mai profitabilă și de a oferi un serviciu de o calitate
căt mai ridicată.
În planul de marketing pe perioada 2011-2015, aproape jumătate din bugetul de promovare
va fi alocat online-ului, pe TV mergând 32%, iar pe print 19%.
Prin “Politica de turism a insulelor malteze 2012-2016” elaborată de Ministerul
Turismului, Culturii și Mediului se dorește promovarea turismului rural.
În urma evoluțiilor din industria turismului din Malta, se poate concluziona că MTA a reușit
să adopte o abordare coerentă în strategia de branding.
Pe viitor Malta ar trebui să devină mai accesibilă. În prezent, insulele sunt
conectate prin linii aeriene cu 48 de state prin curse charter sau cu program de zbor normal. Acest
fapt solicită serioase investiții de modernizare și eficientizare a sistemului de transport aerian.
Evenimentele dăunătoare pe plan mondial au atras costuri suplimentare de anvergura, pentru
îmbunătățirea securității traficului aerian.
141
În concluzie Malta a dovedit ca este un rai ospitalier sugerat chiar de originea cuvântului
Malta (în grecească meli – miere, în feniciană malat – refugiu).
Pentru a lua ca exemplu Malta, România ar trebui să încheie parteneriate cu companiile
aeriene, care pot aduce turiști și cu touroperatorii din alte state pentru a se asigura că turistul este
destul de informat astfel încât să știe exact de unde să își cumperp biletul de avion și să își rezerve
hotelul, însă mai întâi trebuie să se găsească o buna modalitate de a promova produsele turistice din
România în scopul creşterii circulaţiei turistice interne şi internaţionale.
Multe din cauzele ce au încetinit dezvoltarea turismului în România îsi găsesc originea, fie
în incompetențele manageriale ale celor care au activat în turism, fie în acțiunile întreprinse de
Administrația Națională. Ca urmare a politicilor naționale de dezvoltare a turismului românesc
insuficiente și a unei fiscalități, la nivelul economiei naționale, neatractive, atragerea de capital
străin a fost greoaie, iar necesitatea investițiilor prea mare.
Urmare a acestora sectorul turismului din România a fost afectat de absența unei politici
generale de dirijare şi orientare a sectorului.
Ca o concluzie, Malta reprezintă un exemplu la nivelul Uniunii Europene, față de România,
care este situată pe ultimul loc în materie de turism.
ANEXE
142
Anexa 1. Hărți România
1. Harta României
143
Sursa: http://harta.infoturism.ro/Europa/Romania
2. Harta României în Europa
Sursa: http://www.roportal.ro/articole/romania-in-context-geopolitic-european-4376.htm
Anexa 2. Hărți Malta
1. Hartă Malta
144
Sursa: http://harta.infoturism.ro/Europa/Malta/Malta.php
2. Hartă Malta în Europa
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europe
Harta 3. Hartă Malta și Gozo
145
Sursa: http://www.visitmalta.com/en/malta-maps
4. Harta turistică a Maltei
Sursa: http://harti.hartamalta.ro/
Anexa 3. Structura organizatorică a Autorității Naționale de Turism Malta
146
Sursa: http://www.mta.com.mt/
Biroul CEO - Sef Executiv: Josef Formosa Gauci

PA – CEO - Lara Diacono
Comunicatii si PR – Director: Kevin J. Drake
Corporatia Resurselor Umane si Administratie - Jackie St.John
Departamentul Financiar – Controlor financiar: Trevor Vella
Unitatea de Turism si Dezvoltare durabila - Director OPM: Marie Louise Mangion
Marketing - Director: Leslie Vella, Senior Manager: Carlo Micallef
Dezvoltarea produsului - Senior Manger: Kevin Fsadni, Senior Manager: Ray Azzopardi
Marketing International - Director: Joe Galea
VisitMalta.com - Director: Michael Piscopo
Departament Ospitalitate - Manager de Ospitalitate: Carina Dimech
Calitatea si Dezvoltarea Resurselor Umane - Manager: John Magri
147
Anexa 4. Suprafaţa Ariilor Naturale Protejate la Nivel Național în 2011
Nr. Ariile Naturale Protejate, în anul 2011

crt.
1. Categorii de arii protejate Număr Suprafaţa (ha)
2. Rezervaţii ştiinţifice 64 218145.2
3. Parcuri naţionale 13 319495.13
4. Monumente ale naturii 206 15406.29
5. Rezervaţii naturale 699 346933.49
6. Parcuri naturale 15 772803.44
7. Rezervaţii ale biosferei 3 664446
8. Zone umede de importanţă internaţională 8 680858.96
9. Arii de protecţie specială avifaunistică 148 3694394.3
(SPA)
10. Situri de importanţă internaţională (SCI) 383 4152152.6
Sursa: www.anpm.ro
Anexa 5. Zone și Arii Protejate la Nivel Național în Malta
148
Nr. Număru
Suprafața
Crt. Denumire Legislație l de
(ha)
situri
1.
Actul planificarea
Arie specială de conservare –
dezvoltării / Legea privind 8 330.44
Națională
protecția Mediului
2.
Actul planificarea
Arie specială de conservare –
dezvoltării / Legea privind 28 4966.20
Internațională
protecția Mediului
3. Actul planificarea
Zonă de protecție specială dezvoltării / Legea privind 13 1627.87
protecția Mediului
4.
Rezervație naturală (Filfla) Filfla Nature Reserve Act 1 6.58
5. Legea privind protecția

Rezervație naturală (Insule) 2 11.35
mediului înconjurător
6.
Legea privind protecția Nu este
Rezervație naturală (Arbori) 29
mediului înconjurător disponibil
7. Legea protecției
Copaci cu importanță istorică 6 15.95
antichităților
8.
Legea privind protecția
Zone de interes avifaunistic 26 1654.72
mediului înconjurător
9.
Legea poliției/ Act pentru
Plaje protejate 11 31.43
Protecția Mediului
10.
Actul planificarea
Zonă de importanță ecologică 20 2940.85
dezvoltării
11. Actul planificarea

Sit de importanșă stiințifică 8 23.15
dezvoltării
149
12.
Zonă de importanță ecologică Actul planificarea
38 1881.26
și sit de importanță stiințifică dezvoltării
Sursa: www.mepa.org.mt
ANEXA 6 - PACHETE TURISTICE
OFERTA DE VARĂ MALTA 2013
Pret: 499 EURO

Tara: Malta
Localitate: Qawra
Categorie: 4*
Masa: All inclusive
Transport: avion
Perioada: 11.07.2013 - 18.07.2013
Tariful special este valabil dacă rezervarea se face cu cel puțin o lună înainte de data plecării.
Pachetul turistic se adresează populației de pe teritoriul României și este vândut prin
intermediul agenției de turism MALTA TRAVEL.
Cazare la Hotelul Seashells Resort at Suncrest****
Hotelul Seashells Resort at Suncrest de 4 stele este ideal poziționat iîn centrul celei de-a
doua stațiuni ca mărime din Malta - Qawra, acest complex având vedere spre Insulele Malteze și
Marea Mediterană. Complexul Seashells se află la 10 km de Mdina, fosta capitală a Maltei. Cea mai
apropiată plajă este la distanţă de 1 km. Hotelul Seashells Resort at Suncrest 4* (confort 3*+) este
unul din cele mai bine situate din Malta, astfel incat sa va ofere un sejur cat mai deosebit in Insula de
Miere. Acesta ofera o piscina cu zona de hidromasaj, o piscina pentru copii cu tobogan şi un centru de
wellness. Camerele sunt spațioase, cu aer condiționat, baie privată și TV cu canale prin satelit.
Majoritatea camerelor beneficiază de un balcon privat, iar unele au vedere la mare.
150
La cele 3 restaurante tip bufet se servesc specialități malteze, pizza, precum și carne și pește la grătar.
Oaspeții au la dispoziție de asemenea un lounge bar și pizzeria Tal-Kaptan.
Echipa de divertisment proprie organizează în timpul zilei și seara activități pentru copii și adulti.
Oaspeții se pot bucura zilnic de muzică live, iar la sfârșit de săptămână funcționează un club de
noapte.
Malta este o țară insulară din Europa Sudică, situată n centrul Mării Mediterane. Deține șase
insule, dintre care Malta este cea mai mare dintre ele. Ca obiective turistice importante ale Maltei
sunt: capitala La Valletta; Hypogeum din Hal Saflieni; templele megalitice de pe insulele Malta și
Gozo. Datorită pietrei întâlnită pe această insulă (un tip special de calcar, de culoare aurie), Malta mai
este numita "Insula de miere".
OFERTA:
Tarife în Euro/ persoană/ pachet 7 nopti, All Inclusive

Copii 2-
Tarif Supl. Tarif pachet a Sid Sea Cameră
PLECARI 13,99 ani
(Al) single 3-a pers. (Al) Seaview View superioară
(Al)
11.07.2013 499 90 499 324 70 80 114
*Bonus: camera superioara (vedere parțială la mare) pentru rezervări făcute cu o lună înainte de
data plecării.
Sursa: http://www.malta.ro/
SERVICII INCLUSE:
- bilet avion cursă charter compania Air Malta București Otopeni - Malta – București Otopeni
(Airbus 168/180 locuri);
- 7 nopți cazare cu regimul de masă specificat (7 zile);
- Transfer aeroport – hotel și retur;
- Asistență turistică.
SERVICII NEINCLUSE:
- taxele de aeroport: 95 Euro/ persoană (handling inclus).
- asigurare medicală (36 lei)/asigurare turist Plus Premium (64 lei – valabilă pentru 8 zile) - (nu
sunt obligatorii, dar sunt recomandate).
- băuturile la suplimentul de masă.
151
Plecările au loc în data de 17.07.2013, conform orarului estimativ, astfel:
Durată Perioadă Plecare din Sosire în Plecare din Sosire în

Cazare Sejur OTOPENI Malta Malta OTOPENI
7 NOPȚI 11 iulie – 16.45 17.55 12.50 16.00 Notă:

Între 18 iulie data
ofertei şi data
tranzacţiei (achiziţionării serviciilor) efective pot apărea modificări ale tarifelor, independente de
voinţa agenţiei.
EXCURSII ȘI ACTIVITĂȚI OPȚIONALE :
1. Turul Insulei Gozo – 60 EURO ( Copii 35 EURO ) - ( ferryboat inclus şi lunch ) - “Esenţele
tari sunt în sticluţe mici”; Aceeaşi părere o veţi avea după ce vom vizita mica GOZO. După o
introducere în mitologia greacă, la “apartamentul” frumoasei Calypso vom atinge următoarele
obiective: Biserica, basilica, făcătoare de minuni “Ta’ Pinu”; “Fereastra Albastră”, unde marea şi
stânca ne vor da un spectacol de neuitat; “Citadela” cetate stil arab unde s-au apărat arabi, normanzi,
ioaniţi, britanici, dar şi inchiziţia din Roma. “Golful Nimfelor”, Xlendi, sat pescăresc, tronat de
singurul izvor din Malta, din micul oraş Fontana, gazda noastră pentru masă de prânz. Plus oprire
SHOPING la Fontana. Un tur cu autocarul prin locuri în care s-a “rătăcit” şi Ulise.
2. Turul Siciliei – 140 EURO (Copii 90 EURO) (catamaran inclus) - Vom traversa marea cu
peste 60 km/ora, astfel în maxim 2 ore ajungem în Pozzalo, port din sudul Siciliei. Un autocar modern
ne va îndrepta pe coasta de Est spre Nordul insulei aproape de Messina, pentru a vizita perla
Mediteranei: Taormina, cu frumoasele ei străzi, grădini, şi vestigii greceşti şi romane. Apoi ne
aşteaptă cel mai mare vulcan al Europei Etna, unde vom poposi la 2000 de metri altitudine.
3. Grota Albastră / Templele Megalitice / Vittoriosa / Marsaxlokk – 35 EURO (Copii 25

EURO); nu sunt incluse – bilete barcă 7 euro/adult; 3.5 euro/copil - Prima lecţie de geologie,
preistorie dar şi istorie. Vittoriosa este oraşul cetate care a dus faimă cavalerilor ioaniţi dar şi sediul
inchiziţiei papale. Geologie; Grota Albastră, vizibilă de pe faleză sau din barcă (dacă marea permite),
similară cu cea din Capri. Preistorie; templele din Hagar Qim, unde primii oameni care au locuit în
152
Malta acum 7000 de ani au încântat zeii cu pietre ridicate spre cer. Apoi vom trece prin Marsaxlokk,
sat pescăresc ce are legătură cu istoria României. Plimbarea cu barcă tradiţională se efectuează dacă
marea o va permite.
4. Turul Valletta / Mosta / Mdina – 45 EURO (Copii 25 EURO) - Tur de forţă în istoria insulei
de la graniţa maritimă dintre Occident şi Orient dar şi între Europa şi Africa. Istorie, politică, război,
artă, ştiinţă, religie şi contraste între popoare şi culturi. Trei oraşe, fiecare cu istoria lui. Valletta oraş
modern dar vechi de peste 400 ani, capitala Marilor Maeştri, ce poartă numele celui care a învins
turcii în marele asediu. Obiective: Cocatedrala Sf. Ioan, Palatul Marilor Maeştri, Grădinile Barakka.
Vizităm apoi Mdina, fosta capitală a Maltei, cu Catedrala Sf. Paul, şi cetatea locuită, “Oraşul
Tăcerii”. Aici veţi recunoaşte poate scene din filme ca “Gladiatorul” şi “Contele de Monte Cristo”.
Vom încheia ziua cu Mosta unde vom fi încântaţi de cea mai masivă construcţie bisericească din
Malta - Domul Bisericii Sf. Maria.
5. Malta Harbour Cruise - 30 EURO - Harbour Cruise oferă o panoramă a capitalei Valletta şi a
celor trei oraşe medievale Birgu, Senglea şi Cospicua. Se vizitează cele două mari porturi ale Maltei -
Marsamxetto şi Grand Harbour, în care pot fi admirate obiective turistice construite în vremea
Cavalerilor Ioaniţi.
6. Festa - 15 EURO - Maltezii sunt un popor care îmbină obiceiuri vechi păgâne cu sărbători
religioase. Fiecare orăşel sau sat, chiar dacă are doar 1000 de locuitori, are măcar o zi pe timp de vara
în care sărbătoresc un sfânt sau un eveniment. Noi vom merge să petrecem cu ei la aceaste sărbători.
Acolo veţi vedea defilări cu fanfara, chioşcuri cu bunătăţi, lumini, statui, procesiuni şi focuri de
artificii cum n-aţi văzut vreodată.
7. Turul Maltei - Croazieră - 45 EURO (Copii 30 EURO) - lunch inclus - O excursie relaxantă,
care vă va dezvălui frumuseţea falezelor, grotelor şi porturilor malteze, la care nu veţi avea nevoie de
asistenţă turistică. Turul Maltei vă va oferi şi un prânz la bordul navei când aceasta va fi ancorată în
faimoasa Lagună Albastră din insula Comino. Aici veţi avea ocazia să înnotați în cea mai cristalină
apă a Mediteranei şi să va bucuraţi de soare pentru 2 ore cel puţin.
8. Extravaganza Show– 48 EURO (Copii 25 EURO) - Va invităm la un musical spectaculos şi

plin de acţiune, pus în scenă de către actori maltezi. Show-ul intitulat „Malta Nights Extravaganza”
153
are loc într-un cadru deosebit, în arena moşiei Monte Kristo şi povesteşte despre evenimente cruciale
din istoria Maltei. Spectacolul vă va surprinde prin cavalcada costumelor medievale, coregrafia
amplă, scenele cu cai şi efectele pirotehnice. În acest timp veţi fi serviţi în stil medieval, cu trei feluri
de mâncare tradiţională malteză, vin şi apă. Transferul dus-întors, cină şi biletul de spectacol sunt
incluse în preţ. Spectacolul este în limba engleză.
OFERTA DE VARĂ ROMÂNIA 2013
Pret: 560 EUR

Tara: România
Localitate: București
Categorie: 4*
Masa: mic dejun
Transport: avion
Perioada: 11.07.2013 - 18.07.2013
Tariful special este valabil doar dacă sunt luate și excursiile.
Pachetul turistic se adresează populației de pe teritoriul Maltei și este vândut prin intermediul
agenției de turism SMS MONDIAL.
Cazare la Hotelul Golden Tulip Victoriei****
Situat în inima Bucureştiului, hotelul are drept privelişte Calea Victoriei ce oferă imagini
minunate în timpul nopţii. Hotel Golden Tulip este uşor accesibil datorită celor două străzi
principale (Calea Victoriei şi Bulevardul Dacia). Aeroportul Internaţional Otopeni este la 10 km
distanţă. Hotelul se află la câţiva paşi de centre de shopping, afaceri, restaurante, atracţii culturale şi
unele dintre cele mai importante puncte de interes ale capitalei. Hotelul pune la dispoziţia clienţilor
săi 83 de camere şi suite adaptate călătoriilor de afaceri sau zilelor de vacant, aer condiţionat, acces
la internet, radio şi ceas cu alarmă, filtru de cafea, telefon, tv prin cablu, halat, uscător de par, fier şi
154
masă de călcat, mini-bar, seif, parcare.
OFERTĂ:
Tarife în Euro/ persoană/ pachet 7 nopți, mic dejun
Supl. Copii 2 -13,99 ani Cameră

PLECĂRI Tarif (Al)
single (Al) superioară
11.07.2013 560 90 390 114
Notă: Între data ofertei şi data tranzacţiei (achiziţionării serviciilor) efective pot apărea modificări
ale tarifelor, independente de voinţa agenţiei.
Sursa: http://www.smsmondial.com.mt/
SERVICII INCLUSE:
- bilet avion cursă charter compania Air Malta, Malta – București Otopeni - Malta
- 7 nopți de cazare cu mic dejun (8 zile)
- Transfer aeroport – hotel
- taxă aeroport
SERVICII NEINCLUSE:
- asigurare medicală opțional – 22 euro
Tarife excursii:
Jumătate din zi tur al orașului București: Adulți - 35 € / Copii - 20 €
O zi întreagă în Sinaia inclusiv intrarea la Castelul Peleș: Adulți - 70 € / Copii – 50 €
O zi întreagă în Braşov și Bran (intrarea la Castelul Dracula): Adulți: 80 € / Copii 55 €
Plecările au loc în data de 11.07.2013, conform orarului estimativ, astfel:
Durată Perioada Plecare din Sosire în Plecare din Sosire în

Cazare Sejur OTOPENI Malta Malta OTOPENI
7 NOPTI 11 iulie - 18 08.10 12.50 12.50 16.00

iulie
România oferă o gama bogată și variata de experienţe, obiective turistice unice din Europa
155
Centrală şi de Est: oraşele medievale din Transilvania, Mănăstirile cu renume mondial pictate în
Bucovina, satele tradiționale din Maramureș, arhitectura magnifică din București, Delta Dunării,
castele de basm, stațiunile de la Marea Neagră, Munţii Carpaţi, spa-uri şi multe altele.
1. Turul Bucureştiului - Vă invităm la o excursie opţională, pentru un tur al oraşului Bucureşti.

Începând cu a doua jumătate a secolului al 19-lea, Bucureşti, a fost cunoscut sub numele de "Micul
Paris din Est", din cauza aspectelor sale pariziene, arhitectură şi stilul de viaţă. Mergem pe
bulevarde, cum ar fi Bulevardul Magheru, bulevardul Kiseleff şi Victoriei. Oprirea se face în Piaţă
Revoluţiei şi învăţăm despre Revoluţia Română din decembrie 1989. O vizită (în afară) a Palatului
Parlamentului – a doua clădire ca mărime din lume, va pune în contact direct cu ultimii ani ai
României ai puterii sale sub dictatură comunistă a lui Nicolae Ceaşescu. Bucuraţi-vă de cumpărături
şi de timpul liber înainte de a reveni la hotelul dumneavoastră.
2. Castelul Bran - Turul opţional vă va duce în satul Bran, pentru a vizita Castelul Bran cel
mai renumit. Castelul are faima de la legenda Contelui Dracula, scris în 1897 de către Stoker Bran şi
ulterior la transformat într-un film de Francis Ford Coppola. De-a lungul istoriei, castelul a avut o
misiune strategică fiind frontier între Transilvania şi Ţara Românească. Astăzi, muzeul găzduieşte o
colecţie de ceramică, argint, mobilier, arme şi costume populare. Continuând turul, trecem munţii în
Transilvania în oraşul Braşov în cazul unde vom avea un tur al oraşului vechi de mers pe jos. Cel
mai important eveniment ar trebui să fie impunătoarea Biserica Neagră, precum şi principalele
atracţii. sunt profunde, 146 m, şi vedere panoramică asupra Regiunii Bârsă. Vei avea ceva timp
pentru cumpărături din centrul comercial din Stradă Republica înainte de întoarcerea la Bucureşti.
3. Castelul Peleș - Vă sugerăm o excursie opţională pe deplin în staţiunea montană Sinaia,

unde veţi vizita Castelul Peleş, cel mai frumos castel din România, reşedinţă a fostei familii regale şi
Mănăstirea Sinaia, un exmplu frumos al stilului arhitectural bizantin. Este şi o plimbare cu
telecabina opţional (la 2000 de metri), care vă oferă o panoramă splendidă a tuturor munţilor din jur.
Puteţi avea masă de prânz pentru o taxa suplimentară de € 15. Va rămâne şi ceva timp şi pentru
cumpărături de suveniruri, înainte de transferul la hotel în Bucureşti.
156
Anexa 7. Atracțiile turistice din România
1. Arcul de Triumf
Sursa: http://iliaspapageorgiadis.ro/2013/03/18/arcul-de-triumf-un-monument-simbol-al-romaniei/
2. Ateneul Român
157
Sursa: http://www.pozata.ro/picture.php?/3893/category/131
3. Castelul Peleș
Sursa: http://www.romanianmonasteries.org/ro/romania/castelul-peles
4. Castelul Bran
158
Sursa: http://www.euforia.tv/articol/hobby/travel/castelul-bran-unul-din-cele-mai-frumoase-castele-din-
lume-12878.html
5. Parcul Național Retezat
Sursa: http://www.turismland.ro/zone-turistice/parcul-national-retezat/
159
6. Munții Bucegi
Sursa: http://doocab.com/mosaic-10-by-cipgallery-on-deviantart.html
7. Biserica Neagră
Sursa: http://www.romanianvip.com/biserica-neagra-din-brasov/
160
8. Sarmizegetusa Regia
Sursa: http://www.clujtoday.ro/2010/02/26/complexului-arheologic-sarmizegetusa-regia-a-fost.html
Anexa 8. Atracțiile turistice din Malta
1. Valletta
Sursa: http://www.lonelyplanet.com/malta/images/valletta-malta$24641-10#content
161
2. Portul Mare (Grand Harbour)
Sursa: http://www.trekearth.com/gallery/Europe/Malta/South/Malta/Valletta/photo1015659.htm
3. Grădinile Barrakka
Sursa: http://www.malta.com/en/attraction/culture/garden-park/lower-barrakka-gardens
162
4. Templele de la Hagar Qim
Sursa: http://www.mydestination.com/malta/sights/11198/hagar-qim-temples
5. Fereastra Albastră (Insula Gozo)
Sursa: http://www.123rf.com/photo_4301586_natural-rock-arch-called-the-azure-window-island-of-
gozo.html
163
6. Catedrala St. John
Sursa: http://www.zoover.ro/malta/malta/valletta/st-johns-co-cathedral/fotografii
7. Golful Msida - Pieta
Sursa: http://www.firstminute.ro/sejur-extern/malta/290.html
164
8. Grota Abastră
Sursa: http://www.ultramarine.ro/romana/Malta_excursii.htm
BIBLIOGRAFIE
1. Băcanu Bogdan, Practici de management strategic. Metode și studii de caz, Editura Polirom,
București, 2006
2. Băltărețu Mihaela Andreea, Arii protejate – Ecoturism - Dezvoltare durabilă, Editura
ProUniversitaria, București, 2011
3. Cândea Melinda, Erdeli George, Simion Tamara, Pepteanu Daniel, Potențialul turistic al
României și Amenajarea turistică a spațiului, Editura Universitară, București, 2003
4. Cruceru Nicolae, Introducere în Geografia Regională a României, Editura Fundației România
de Mâine, 2008
5. Erdeli George, Ion Istrate, Potenţialul turistic al României, Editura Universitară, București,
1996
6. Frăsineanu Dragoș, Geopolitica, Editura Fundației România de Mâine, București, 2008
7. Glăvan Vasile, Geografia Turismului, Editura Fundației România de Maine, Bucuresti, 2005
8. Gregor Mac James Mac (2005), Tourism Branding, USAID și Hall Derek (1999), Destination
165
Branding, “Niche Marketing and National Image Projection in Central and Eastern Europe”.
Journal of Vacation Marketing, Vol.5, No.3, Sage Journals
9. Ielenicz George, Comănescu Laura, România, Potențial turistic, Editura Universitară,
București, 2006
10. Iordan Ion, Geografia Utilizării terenurilor, București, Editura Fundației România de Mâine,
2008
11. Iordan Ion, Bonifaciu Sebastian, România. Ghid turistic, Editura Garamond, București, 1998
12. Marinescu Constantin, Malta, arhipeleag însorit, Editura Enciclopedică, București, 2011
13. Matei Horia C., Neguț Silviu, Șteflea Ion Nicolae, Statele Lumii, Mica Enciclopedie, Ediția a
II-a, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976
14. Munteanu Mihaela Victoria, Malta: Ghid turistic, Ed. A 3-a, rev. București, Editura Vremea,
2012
15. Neacşu Nicolae, Băltăreţu Mihaela Andreea, Minciu Rodica, Neacşu Monica, Economia
turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2008
16. Neacșu Nicolae, Neacșu Monica, Drăghilă Marcela, Resurse şi destinaţii turistice interne şi
internaţionale, Editia a II-a, Editura Universitară, București, 2011
17. Neacșu Nicolae, Vasile Glăvan, Baron Petre, Neacșu Monica, Geografia și economia
turismului, București, Pro Universitaria, 2011
18. Nicolescu Luminița, Imaginea României sub lupă! Branding și rebranding de țară, Editura
ASE, Bucureşti, 2008
19. Nicolescu Ovidiu, Verboncu Ion, Management, Editura Economică, București, 1999
20. Scrădeanu Daniel, Proiect “Protejați apa, esența vieții tuturor speciilor pe Terra!”,
Universitatea București, București, 2011
21. Sirikit Noordam, Siemon Smid, Tourism on Malta, IMB
22. Parfene Mihaela Dana, Munteanu Alexandru Dumitru, Şubin Olexandru, Strategii de
dezvoltare a turismului românesc în spaţiul european, Editura Alma-Mater, Sibiu, 2011
23. Vladimirova Maria, The brand image of Malta as a tourism destination: A case study in
public relations and corporate communication, University of West London, Vistas Education,
Economy and Community, Volume 1, Bulgaria, 2011
24. *** Broșură, Brand România – Explorați Grădina Carpațălor, Ministerul Dezvoltării
Regionale și Turismului, 2011
25. *** Institutul Naţional de Statistică, INSSE, date preluate din Anuarul Naţional de Statistică
al României și Breviarul Statistic, 2009, 2010, 2011, 2012
166
26. *** Institutul Național de Statistică (National Statistic Office of Malta), Malta in Figures
2010, 2011, 2012
27. *** Institutul Naţional de Statistică, INSSE, Recensământul Populației și al locuințelor,
Comunicat de presă privind rezultatatele preliminare ale Recensământului Populației și al
Locuințelor – 2011, București, 2012
28. *** Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007-2026, Guvernul României,
Ministerul Finanțelor Publice
29. *** Master Plan to Support a Sustainable Diving Industry in Malta, Autoritatea de Turism
Malta, 2012
30. *** Planul Național de Dezvoltare 2004-2006, Guvernul României, Ministerul Finanțelor
Publice
31. *** Planul Național de Dezvoltare 2007-2013, Guvernul României, Ministerul Finanțelor
Publice, decembrie 2005
32. *** Raport național privind starea mediului pentru anul 2011, Ministerul Mediului și
Pădurilor, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, București, 2011
33. *** The environment report 2010-2011, Malta Environment & Planning Authority, iunie 2012
34. *** The environment report 2010-2011, Malta Environment & Planning Authority, iunie 2012
35. *** Tourism Policy for the Maltese Islands 2007-2011, Minister for Tourism and Culture, 2007
36. *** Tourism Policy for the Maltese Islands 2012-2016, Minister for Tourism, Culture and
Environment, februarie 2012
37. http://atelier.liternet.ro/articol.php?art=492
38. http://da.zf.ro/dupa-afaceri/arts-design/medievalitate-de-miere-3179658
39. http://doocab.com/mosaic-10-by-cipgallery-on-deviantart.html
40. http://ec.europa.eu
41.https://ec.europa.eu/eures/main.jsp?
lang=ro&acro=news&catId=20&parentId=0&function=focusOn&focusOnId=9601&fromHome=Y
&langChanged=true
42. http://iliaspapageorgiadis.ro/2013/03/18/arcul-de-triumf-un-monument-simbol-al-romaniei/
43. http://liviaioana22.wordpress.com/2009/06/23/turismul-de-agrement-in-romania/
44.http://fama2.us.es:8080/turismo/turismonet1/economia%20del%20turismo/turismo
%20zonal/europa/tourism%20on%20Malta.pdf
45. http://malta.hartaeuropa.com/
167
46. http://razvanpascu.ro/2012/07/03/exclusivitate-interviu-cu-ministrul-turismului-din-malta-nu-
copiati-ce-fac-altii-pastrati-va-originalitatea-promovati-va-in-social-media-si-pe-internet/
47. https://en.wikipedia.org/wiki/Malta
48. http://ro.scribd.com/doc/56695570/Branding
49. http://ro.scribd.com/doc/57407657/38303095-brandigul-romania
50. http://ro.scribd.com/doc/122758549/resurse-atractive
51. http://ro.scribd.com/doc/91567900/Presentation-1
52. http://ro.wikipedia.org/wiki/CRM
53. https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia
54. http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rea
55. http://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Gozo
56.http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_
%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europe
57. http://ro.wikipedia.org/wiki/Malta
58. http://ro.wikipedia.org/wiki/Geografia_Maltei
59. http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Maltei
60. http://ro.wikipedia.org/wiki/Turismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2niaâ
61. http://romania.ici.ro/ro/geografie/pagina.php?id=443
62. http://turism.gov.ro/despre/
63. http://www.123rf.com/photo_4301586_natural-rock-arch-called-the-azure-window-island-of-
gozo.html
64. http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/92196/Piata-restaurantelor-din-Romania-va-
atinge-valoarea-de-doua-miliarde-euro-in-2010.html
65. http://www.artline.ro/Malta-13711-1-n.html
66. http://www.b-and-b.ro/pdf/masterplan/2.%20MasterPlan_27.06.2007_Concluzii_Principale.pdf
67. http://www.britannica.com/EBchecked/topic/360532/Malta/23499/Settlement-patterns
68. http://www.britannica.com/EBchecked/topic/360532/Malta/279530/Soils
69. http://www.cece.gva.es/eva/docs/pap/ldv/eh/ro/RO_Sector.pdf
70. https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2212.html
71. http://www.clujtoday.ro/2010/02/26/complexului-arheologic-sarmizegetusa-regia-a-fost.html
72. http://www.curentul.ro/2012/index.php/2012072074527/Economic-financiar/Romania-codasa-
in-Europa-la-ocuparea-hotelurilor-pe-vara-si-ponderea-turistilor-straini.html
168
73.http://www.dailybusiness.ro/stiri-turism/udrea-promovarea-turistica-a-romaniei-va-fi-
concentrata-pe-internet-57004/
74. http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Malta.pdf
75. http://www.ghidturism.ro/istorie/malta/
76. http://www.directbooking.ro/prezentare-sliema-informatii-poze-imagini-3095.aspx
77. http://www.divesystemsmalta.com/the-maltese-islands.aspx
78. http://www.euforia.tv/articol/hobby/travel/castelul-bran-unul-din-cele-mai-frumoase-castele-din-
lume-12878.html
79. http://www.firstminute.ro/sejur-extern/malta/290.html
80. http://www.gandul.info/economic/brand-tara-romania-risca-devina-quot-cartier-quot-
europei.html?3936;273422
81. http://www.gotravel.ro/blog/evenimentele-lunii-aprilie-in-lume/
82. http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/10-lucruri-stiut-ordinul-ioanitilor
83. http://www.infoturism.ro/ghid/malta/transport-intern
84. http://www.litoralulromanesc.ro/litoral.htm
85. http://www.lonelyplanet.com/malta/images/valletta-malta$24641-10#content
86. http://www.malta.com/en/attraction/culture/garden-park/lower-barrakka-gardens
87. http://www.malta.ro/index.php?/Despre-Malta/
88. http://www.management.ase.ro/reveconomia/2003-1/18.pdf
89. http://malta.hartaeuropa.com/
90. http://www.maltatoday.com.mt/en/newsdetails/news/national/Tourism-policy-available-for-
public-feedback-20120214
91. http://www.mariusspinu.ro/content/pib-ul-romaniei-sasea-cea-mai-mare-crestere-din-ue
92. http://www.mepa.org.mt/home?l=1
93. http://www.mdrt.ro/comunicare/presa/comunicate/promovarea-turismului-romanesc-pe-cele-
mai-importante-canale-tv-internationale
94. http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2013/01/2013-01-11-DGDSP-RM.pdf
95. http://www.mt.ro/domenii/transporturi/geostrategie.html
96. http://www.mta.com.mt/
97. http://www.mydestination.com/malta/sights/11198/hagar-qim-temples
98. http://www.plecatdeacasa.net/2013_01_01_archive.html
99. http://www.politiaromana.ro/DPT/importanta.htmv
100. http://www.pozata.ro/picture.php?/3893/category/131
169
101. http://www.propertymalta.com.mt/living-in-malta
102. http://www.romanianmonasteries.org/ro/romania/castelul-peles
103. http://www.romanianvip.com/biserica-neagra-din-brasov/
104. http://www.roportal.ro/articole/romania-in-context-geopolitic-european-4376.htm
105. http://www.scientia.ro/scientia-geographica/109-cia-the-world-factbook-in-limba-
romana/1826-malta-harta-geografie-populatie-guvernare-economie-telecomunicatii-transporturi-
sistem-aparare-nationala.html
106. http://www.scribd.com/doc/137028564/02-Populatie-Ro
107. http://www.smsmondial.com.mt/
108. http://www.travel-lounge.ro/idei-destinatii-vacanta/principalele-atractii-din-malta
109. http://www.trekearth.com/gallery/Europe/Malta/South/Malta/Valletta/photo1015659.htm
110. http://www.tripadvisor.com/Restaurants-g190311-Malta.html
111. http://www.turism.ro/romania_in_date.php
112. http://www.turismland.ro/zone-turistice/parcul-national-retezat/
113. http://www.turistik.ro/malta/valletta
114. http://www.ultramarine.ro/romana/Malta_excursii.htm
115. http://www.unaoc.org/wp-content/uploads/Malta-National-Strategy2.pdf
116. http://www.uwl.ac.uk/files/vistas/volume_1/issue_2/vladimirova.pdf
117. http://www.visitmalta.com/en/malta-jazz-festival
118. http://www.visitmalta.com/en/cinemas
119. http://www.visitmalta.com/en/malta-maps
120. http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/41344/Brandingul-de-tara-Romania-
redesenata-in-parteneriat-privat-privat.html
121. http://www.wall-street.ro/tag/maria-grapini.html
122. http://www.ziare.com/articole/licitatie+brand+turistic
123. http://www.ziare.com/vacanta/turism/ce-lectii-de-turism-da-malta-romaniei-interviu-ziare-
com-1103696
124. http://www.ziare.com/preturi/oferte-turism/romania-promovata-in-statiile-de-metrou-din-
rusia-germania-austria-si-franta-1239585
125. http://www.ziare.com/stiri/turisti/de-ce-nu-vin-turistii-straini-in-romania-1179573
126. http://www.ziare.com/vacanta/turism/ce-lectii-de-turism-da-malta-romaniei-interviu-ziare-
com-1103696
127. http://www.zoover.ro/malta/malta/valletta/st-johns-co-cathedral/fotografii
170
128. http://harta.infoturism.ro/Europa/Malta/Malta.php
129. http://harta.infoturism.ro/Europa/Romania
130. http://harti.hartamalta.ro/
131. www.accessibletourismmalta.eu
132. www.anpm.ro
133. www.ddbra.ro
134. www.enemalta.com.mt
135. www.freeport.com.mt
136. www.malta.ro/
137. www.maltairport.com
138. www.mepa.org.mt
139. www.mie.ro
140. www.mta.com.mt/mta
141. www.nso.gov.mt
142. www.politici.ro/download/166/
171

Analiza Comparativa A Politicii Turistice Din Romania Si Malta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Comparativa A Politicii Turistice Din Romania Si Malta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

ANALIZA COMPARATIVĂ A POLITICII

Capitolul 1 al acestei lucrări constă în prezentarea Aspectelor monografice a României si

 Malta, care este cea mai mare ca suprafață (246 km²);

1.2. Căile de acces

2007 21.537.563 10.496.720 11.040.843 48,7 51,3

Sursa: INS, Recensãmântul Populației și al Locuințelor, 24 august 2012

Figura nr. 1.1. Evoluția numerică a populației în România, în perioada 2007-2011

Tabelul nr. 1.2. Populația pe medii în România, în perioada 2007-2011

Figura nr. 1.2. Evoluția populației pe medii în România, în perioada 2007-2011

Tabelul nr. 1.3. Numărul locuitorilor pe sexe în Malta, în perioada 2007-2011

2007 410.290 204.106 206.184 0,74 0,48

Figura nr. 1.3. Evoluția numerică a populației în Maltei, în perioada 2007-2011

În ceea ce privește evoluția numărului de locuitori în perioada 2007-2011 se poate observa

1.4. Istoria formării și consolidării statului

Tabelul nr. 1.4. Valoarea PIB-ului în România, în perioada 2007-2011

PIB - mld EURO 112,2 136,8 116,3 119.8 122,7

Principalele sectoare ale economiei româneşti sunt: industria, energia, construcţiile,

Figura nr. 1.4. Evoluția PIB-ului în Romania, în perioada 2007-2011

1.6. Comentarii Comparative

În ceea ce privește poziționarea geografică, ambele țări sunt situate pe continentul

Tabelul nr. 1.5. Numărul locuitorilor din România și Malta,

Analizând evoluţia numărului de locuitori, în România s-a constatat o tendinţă de scădere în

2.1. Potențialul turistic

2.1.1. Atracții turistice naturale

 Rețeaua hidrografică a României

 Reţeaua hidrografică a Maltei

 Ariile naturale protejate în România

Arii naturale protejate de interes naţional

Arii naturale protejate de interes internaţional

Arii naturale protejate de interes comunitar

 Ariile naturale protejate ale Maltei

Zone și arii protejate la nivel național

Zone și arii protejate la nivel internațional

2.1.2. Starea mediului în România

2.1.3. Starea mediului în Malta

2.1.4. Atracții turistice antropice

Potenţialul turistic antropic cuprinde elementele cultural-istorice, tehnicoeconomice şi

Principalele atracții turistice antropice în România

Obiectivele turistice de natură istorică

86 Vasile Glăvan, op.cit., pag. 53

Obiective turistice cu însemnătate arhitectonică şi artistică

Cuprinde elemente ale creției umane de-a lungul secolelor:

Obiective turistice cu caracter etnofolcloric

Obiective turistice cu caracter economic

Alte obiective turistice artistice sau comemorative:

 festivalurile artistice, în special cele muzicale;

Zone turistice în România

 Principalele atracțiile turistice antropice în Malta

Obiective turistice cu caracter etnofolcloric

Principalele muzee în arhipeleagul maltez sunt:

91 Mihaela Victoria Munteanu, op. cit., pag. 16

Obiective turistice cu însemnătate arhitectonică şi artistică

95 Constantin Marinescu, op. cit., pag 70

Principalele biserici și situri religioase din Malta

100 Constantin Marinescu, op. cit., pag. 78

Evenimente culturale și artistice din Malta

104 Idem, pag. 15

Zone turistice în Malta

2.1.5. Patrimoniul mondial UNESCO

Romania deține 7 situri ce fac parte din patrimoniul mondial UNESCO:

115 Idem, pag. 50