UNIVERSITATEA ”VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE ŞTIINŢE UMANISTE

Specializarea: Geografie

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator ştiinţific:

Conf. univ. dr. ADRIAN–AUREL BALTĂLUNGĂ

Absolvent:

VASILE DANIEL-ȘTEFAN

Târgovişte
~2019~
 UNIVERSITATEA ”VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE ŞTIINŢE UMANISTE

Specializarea: Geografie

ORGANIZAREA ȘI AMENAJAREA

SPAȚIULUI GEOGRAFIC ÎN

COMUNA BLEJOI, JUDEȚUL PRAHOVA

Coordonator ştiinţific:

Conf. univ. dr. ADRIAN–AUREL BALTĂLUNGĂ

Absolvent:

VASILE DANIEL-ȘTEFAN

Târgovişte

~2019~
 CUPRINS

INTRODUCERE ...................................................................................................................... 3
CAPITOLUL I. POZIȚIA ȘI LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ A COMUNEI BLEJOI 5
1.1. Poziția și localizarea geografică .................................................................................... 5
1.2. Poziția demografică ....................................................................................................... 6
1.3. Poziția economică ........................................................................................................... 7
1.4. Căi de comunicație ......................................................................................................... 8
CAPITOLUL II. ISTORICUL CERCETĂRILOR ............................................................... 9
CAPITOLUL III. SCURT ISTORIC AL COMUNEI ........................................................ 11
CAPITOLUL IV. FAVORABILITĂȚI ȘI RESTRICTIVITĂȚI ALE ELEMENTELOR
FIZICO-GEOGRAFICE ÎN ORGANIZAREA ȘI AMENAJAREA
SPAȚIULUI ............................................................................................... 13
4.1.Favorabilități ................................................................................................................ 13
4.1.1. Relieful .............................................................................................................. 13
4.1.2. Clima ................................................................................................................. 14
4.1.3. Hidrografia ........................................................................................................ 16
4.1.4. Solurile .............................................................................................................. 16
4.1.5. Vegetația și fauna ............................................................................................. 17
4.2. Restrictivități ............................................................................................................... 18
4.2.1. Riscul seismic ................................................................................................... 18
4.2.2. Riscul de inundabilitate ................................................................................... 19
CAPITOLUL V. DINAMICA POTENȚIALULUI UMAN ................................................. 22
5.1. Evoluția numerică a populației .................................................................................. 22
5.2. Densitatea populației .................................................................................................. 23
5.3. Mișcarea naturală a populației .................................................................................. 23
5.4. Mișcarea migratorie a populației .............................................................................. 25
5.5. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe ....................................................... 27
5.6. Structura etnică și religioasă ...................................................................................... 29
5.7. Structura socio-economică a populației .................................................................... 29
CAPITOLUL VI. ELEMENTE DE ORGANIZARE TERITORIALĂ ............................. 32
6.1. Evoluția teritorială ...................................................................................................... 32
6.2. Tipologia morfostructurală ......................................................................................... 33
6.3. Energia de habitat ........................................................................................................ 33
1
 6.4. Bilanțul teritorial ......................................................................................................... 35
6.5. Indicele de dispersie ..................................................................................................... 38
6.6. Organizarea spațiului agricol .................................................................................... 38
6.7. Organizarea spațiului forestier ................................................................................... 39
6.8. Organizarea spațiilor verzi în intravilan .................................................................. 41
6.9. Organizarea infrastructurii de transport .................................................................. 41
CAPITOLUL VII. DOTĂRI TEHNICO-EDILITARE ȘI SOCIO-CULTURALE ......... 44
7.1. Dotări tehnico-edilitare ............................................................................................... 44
7.1.1. Alimentarea cu apă ........................................................................................... 44
7.1.2. Rețeaua de canalizare ....................................................................................... 44
7.1.3. Alimentarea cu energie electrica ...................................................................... 45
7.1.4. Alimentarea cu gaze naturale ........................................................................... 45
7.1.5. Produse petroliere și altele ............................................................................... 45
7.1.6. Colectarea deșeurilor ......................................................................................... 45
7.2. Dotări socio-culturale ................................................................................................. 47
7.2.1. Dotări pentru educație ....................................................................................... 47
7.2.2. Obiective culturale ............................................................................................ 48
7.2.3. Dotări pentru sănătate și protecție socială ....................................................... 50
7.2.4. Spații verzi și amenajări sportive ...................................................................... 50
7.2.5. Spații comerciale ............................................................................................... 51
CAPITOLUL VIII. IMPACTUL ACTIVITĂȚII ECONOMICE ASUPRA MEDIULUI
ȘI CALITĂȚII VIEȚII .......................................................................................................... 52
CAPITOLUL IX. PROIECTE ȘI PROGRAME ÎN DESFĂȘURARE .............................. 56
CONCLUZII ........................................................................................................................... 59
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 61
ANEXE .................................................................................................................................... 64

2
 INTRODUCERE

Lucrarea de licență “Organizarea și amenajarea spațiului geografic în comuna Blejoi,

județul Prahova” îşi propune să prezinte principalele aspecte legate de evoluţia, morfostructura
şi organizarea teritorială a comunei Blejoi, județul Prahova. Rezultatele acestui studiu de
amenajare teritorială au fost obţinute atât prin cercetare în laborator, cât şi pe teren.
Am ales această temă de cercetare deoarece, în opinie personală, comuna Blejoi prezintă
un dinamism economic, demografc și social deosebit. De asemenea este interesant de urmărit
cum dezvoltarea cauzată de presiunea economică a municipiului Ploiești a împărțit localitatea
în două areale cu specific diferit: arealul de Est - un spațiu rural, al vetrelor de sat tradiționale,
cu o structură organică și cel de Vest, al cartierelor rezidențiale, al centrelor industriale și
comerciale, ce prezintă puternice trăsături urbane. Astfel, planificarea amenajărilor teritoriale
devine cu atât mai importantă, în special având în vedere presiunea în creștere a activităților
umane asupra mediului încojurător și asupra calității vieții locuitorilor. Această planificare în
sine reprezintă o situație aparte, între perioadele de apariție a ultimelor două Planuri Urbanistice
Generale în localitate fiind avizate peste 60 de Planuri Urbanistice Zonale. Astfel se explică de
ce elaborarea P.U.G.-ului din 2018 a durat aproape 12 ani.
Lucrarea conţine opt capitole care reflectă evoluţia comunei Blejoi atât din punct de
vedere teritorial cât şi din punct de vedere demografic, economic, istoric, cultural şi
administrativ.
În primul capitol s-a detaliat poziția comunei în cadrul național și județean, fiind
enunţate caracteristicile unor elemente precum demografia, economia și căile de comunicație
importante.
Capitolele II şi III prezintă istoria comunei și cercetările ce au avut loc la nivel local.
Evenimentele istorice care au avut loc aici sunt tratate cu o atenție sporită pentru factorii de
amenajare a teritoriului pe care îi influențează astăzi.
Capitolul IV detaliză totalitatea elementelor fizico-geografice ce au influențat
dezvoltarea spațială a comunei, dar și elementele de risc natural resimțite la nivel local.
Capitolul V conţine informaţii referitoare la dinamica numărului de locuitori ai
comunei, prezentând principalii indecși ai statisticilor sociale, prin comparații atât spațiale (cu
nivelurile suprateritoriale), căt și temporale, pentru o perspectivă cât mai largă asupra
fenomenelor demografice ce au loc la nivel local.

3
 În cadrul capitolului VI au fost detaliate principalele aspecte legate de amenajarea
teritorială, punctându-se fiecare element al sistematizării urbanistice ale comunei.
Capitolul VII prezintă succint dotările edilitare și socio-culturale disponibile la nivel
local, pentru o perspectivă asupra dezvoltării constante a comunei și impactul acesteia asupra
calității vieții în comună.
Subiectul poluării este atins în capitolul VIII „Impactul activității economice asupra
mediului și calității vieții”, prezentând situația locală delicată a presiunii umane asupra mediului
înconjurător.
Ultimul capitol prezintă proiectele în curs de implementare la nivelul local pentru o
perspectivă asupra potențialului viitor al comunei.
Doresc să mulţumesc şi pe această cale pentru sprijinul acordat domnului coordonator
al lucrării, conf. univ. dr. Adrian-Aurel Baltălungă, doamnelor inspector de urbanism de la
Primăria comunei Blejoi Vasilica Licsandru și Camelia Bașag, colectivelor de la Areal Design
S.R.L. și MIRUNA GISCONCEPT S.R.L., și nu în ultimul rând logodnicei mele Laura Fuduli,
pentru sprijinul constant acordat pe perioada elaborării prezentei lucrări.

4
 CAPITOLUL I

POZIȚIA ȘI LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ A COMUNEI BLEJOI

1.1. Poziția și localizarea geografică

În conformitate cu prevederile Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului naţional / Secţiunea a IV‐a, comuna Blejoi este unitate administrativă
de rangul IV. Comuna este formată din trei sate componente: Blejoi, reședința de comună,
Ploieștiori și Țânțăreni.
Teritoriul administrativ al
comunei are o suprafaţă de 2.017,54 ha
din care 1.189,42 ha teritoriu intravilan
şi 828,12 ha teritoriu extravilan.
Vecinii comunei Blejoi sunt: la V
și N comuna Păulești, la N-E orașul
Boldești-Scăeni, la E comuna Bucov și la
S Municipiul Ploiești.
Din punct de vedere al localizării
matematice, comuna Blejoi se Figura nr. 1: Încadrarea județului Prahova în
poziționează la intersecția dintre paralela teritoriul național
de 45°N și meridianul de 26°E.
Comuna Blejoi este situată în zona centrală a judeţului Prahova, în regiunea de
dezvoltare Sud Muntenia, în zona de intersectare a trei unități de relief: în partea de Nord-Est
Dealurile Ploieștilor, în partea de Sud-Vest Câmpia piemontană a Ploieștilor, iar în partea de
Est terasele și de luncile văii Teleajeanului.
Comuna Blejoi beneficiează de o reţea hidrografică dezvoltată, teritoriul administrativ
fiind drenat de cursurile de apă ale râului Teleajen și afluenții acestuia pârâurile Bleaja, Strâmba
şi Dâmbu.
În afara proximității față de Municipiul Ploiești, unul dintre atuurile dezvoltării comunei
Blejoi îl reprezintă accesibilitatea sporită a acesteia. Din punctul de vedere al conectivității,
teritoriul administrativ este străbătut de 3 căi rutiere de importanță națională DN1, DN1A și
DN1B, de multiple drumuri județene și comunale, de linia de cale ferată 304 Ploiești-Măneciu
și se află la doar 55 de km de Aeroportul Internațional Otopeni – Henri Coandă.
5
 Prin Hotărârea de Guvern nr. 998/27.08.2008 pentru desemnarea polilor naţionali de
creştere în care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi
naţională, cu completările şi modificările ulterioare, Municipiul Ploieşti a fost desemnat Pol de
creştere alături de alte 6 municipii (Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi şi
Timişoara).
Polul de Creştere Ploieşti este format
dintr-un „centru urban”, reprezentat de
Municipiul Ploieşti (municipiu de rangul 1) şi
„zona sa de influenţă” compusă din 3 oraşe
(Băicoi, Boldeşti-Scăeni, Plopeni) şi 10
comune cu un total de 58 de sate (Ariceştii
Rahtivani, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Brazi,
Bucov, Dumbrăveşti, Păuleşti, Târgşoru
Vechi, Valea Călugărească), având o
populaţie totală de 346.765 de locuitori şi o
suprafaţă administrativă de 612 km2.
Figura nr. 2: Încadrarea comunei Blejoi în
În 2003 s-a început lucrul la proiectul teritoriul județean și Polul de creștere Ploiești
Plan de amenajare a teritoriul intercomunal și orășenesc (PATICO) – Zona Metropolitană
Ploiești, proiect din care fac parte Municipiul Ploiești și cele 8 comune limitrofe ale acestuia,
printre care și comuna Blejoi. Din păcate, 16 ani mai târziu, această zonă metropolitană rămâne
în curs de amenajare.

1.2. Poziția demografică

Comuna Blejoi avea la 1 ianuarie 2018 o populație 8.994 locuitori, ceea ce reprezenta
1,13% din populația totală a județului Prahova, cu toate că ocupa doar 0,42 % din suprafața
județeană.
Numărul total de locuitori plasa Blejoi pe locul 18 între cele 104 unități administrativ-
teritoriale ale județului, chiar deasupra orașului Plopeni, întrecând de altfel în numărul de
locuitori și orașele Slănic și Azuga.

6
 1.3. Poziția economică

Profilul localităţii de tip tradițional, axat pe activităţi agricole și industriale dar și terţiare
în nucleul vetrelor de sat al localităţii şi activităţi specifice sectorului secundar s-a transformat
în perioada recentă într-unul bazat pe servicii comerciale în nucleul nou format în ultimele
două decade. Agricultura se practică sub formă de producţii de legume în culturi de câmp şi
unităţi zootehnice avicole de capacitate foarte mare (peste 3,2 milioane capete producție
anuală). Industria este orientată spre o singură ramură: industria prelucrătoare de nemetalifere,
în care lucrează aproape 500 de angajaţi la nivel local. Unitățile comerciale s-au dezvoltat, în
general, pe foste terenuri agricole, de-a lungul principalelor artere de circulaţie din zonă în fond
construit specific.
În anul 2013 repartiția pe sectoare de activitate a agenților economici se prezenta astfel1:
Tabelul nr. 1: Domeniile de activitate ale
agenților economici din comuna Blejoi
Domeniu activitate Număr firme
Agricultură 3
Industrie productivă 7
Industrie de prelucrare a
1
lemnului
Industrie ușoară - textile 2
Industrie ușoară - alimentară 4
Construcții 1
Transport 10
Comerț 290
Servicii 63
Turism și alimentație publică 10
Servicii publice 7
Alte servicii 14
Alte activități 20
Total 432

Direcția de dezvoltare economică a localității este dată în principal de apartenența la

Polul de creștere Ploiești, cooperarea cu acesta și cu celelalte unități administrative componente
ale polului fiind de deosebită importanță.

1
Planul Urbanistic General al comunei Blejoi – Volumul 1: Memoriu General (2018)
7
 1.4. Căi de comunicație

Principalele căi de comunicație Principalele căi de

comunicație rutieră
rutieră care tranzitează teritoriul din comuna Blejoi

administrativ al comunei Blejoi sunt

drumurile naționale DN1(E60) București- N

Oradea, DN1A București-Brașov și DN1B

(E577) Ploiești-Buzău. Acestora li se
adaugă 4 drumuri județene: DJ 101I, DJ
236, DJ156 (care se continuă cu DN72
Ploiești - Târgoviște) și DJ102, la
intersecția dintre cel din urmă și DN1B
fiind inaugurat în 2016 primul sens
giratoriu suspendat din România. Figura nr. 3: Principalele căi de comunicație
rutieră din comuna Blejoi
Pe lângă acestea comuna ar putea
beneficia și de acces facil la viitoarea autostradă A3 București-Ploiești-Brașov, ultima
propunere de traseu pentru aceasta trecând prin imediata vecinătate a comunei.
Din punctul de vedere al infrastructurii feroviare, comuna dispune de o gară în zona
centrală, pe linia 304 Ploiești-Măneciu, dar mai importantă din acest punct de vedere este
vecinătatea cu Ploiești, care reprezintă un nod feroviar de mare importanță între Coridoarele
Paneuropene IV și IX.
Accesul pe cale aeriană se poate face prin Aeroportul Internațional Henri Coandă
Otopeni (OTP) sau Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu București (BBU), aflate la o distanță
de 55, respectiv 65 kilometri pe cale rutieră.

8
 CAPITOLUL II

ISTORICUL CERCETĂRILOR

Fiind o unitate teritorial administrativ-teritorială relativ mică, eclipsată adeseori de

dimensiunea vecinului de la Sud, datele despre comuna Blejoi sunt mai des găsite în lucrări cu
caracter general decât cele ce tratează punctual localitatea, acestea din urmă fiind de obicei de
dată recentă.
Deși numeroase documente fac referire la actualul teritoriu administrativ al comunei, cu
referire adeseori la drepturi de proprietate asupra terenurilor, primele scrieri cu caracter științific
despre comuna Blejoi apar la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În lucrarea Dosare moldovenești
și muntenești din 1772 este meționat pentru comuna Blejoi un număr de 150 de locuitori ce
trăiau în 35 de gospodării pe aceste meleaguri.
Prima reprezentare cartografică a comunei apare aproximativ în aceeași perioadă în
harta austriacă Specht din 1791, în care este consemnată prezenţa localităţilor componente ale
actualei comune.

Figura nr. 4: Extras din harta austriacă Specht (1971)

În anul 1872, dl. Dimitrie Frunzescu în lucrarea sa Dicționaru topograficu și statisticu

alu României menționează separat cele două comune existente la momentul respectiv:
„Ploesciori” și „Strâmbenii Blejoiu”.

9
 În 1897, ca urmare a demersurilor făcute de Academia Română pentru întocmirea
Marelui Dicționar Geografic al României apare lucrarea Dicționarul Geografic al Județului
Prahova, aceasta detaliind situația administrativă, demografică și economică a comunei.
În secolul al XX-lea apar numeroase lucrări cu caracter general ce tratează teritoriul
administrativ studiat, cele mai relevante fiind Tratatele de Geografie și Județul Prahova din
colecția Județele Patriei, volum scris de Gh. Niculescu și I. Velcea.
Din punct de vedere cartografic, în această perioadă se fac numeroase ridicări
topografice, cele mai relevante rămânând astăzi ridicările topografice la scară 1:25.000 ale
Direcţiei Topografice Militare din anii 1960-1970.
Cele mai multe surse folosite în documentarea pentru această lucrare au fost studiile și
strategiile autorităților locale și județene cu privire la amenajarea teritoriului comunal și al
structurilor suprateritoriale.
Odată cu intrarea în vigoare a Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului si
urbanismul, în acest domeniu încep să apară numeroase studii, planuri și strategii.
Astfel, în anul 2002 este redactat Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Prahova,
în același an la nivel local fiind aprobat și Planul Urbanistic General al comunei Blejoi.
În anul 2004 sunt puse bazele Planului de Amenajare a Teritoriului Intercomunal
(PATICO) – Zona metropolitană Ploiești prin elaborarea Studiului de fundamentare privind
demografia și rețeaua de localități. Această zonă metropolitană urma să fie formată din
Municipiul Ploiești și cele 8 comune limitrofe ale acestuia, între care și Blejoi.
Urmare a H.G. 998/2008 prin care Municipiul Ploiești este desemnat pol de creștere, în
anul 2010 este redactat Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Creştere Ploieşti-Prahova,
împreună cu Strategia de Dezvoltare a acestuia.
În anul 2012 Marian Macovei publică Monografia Comunei Blejoi, în care face o
descriere complexă a evoluției în timp a comunei.
Cea mai nouă lucrare care studiază, dar și reglementează amenajarea teritoriului
administrativ al comunei Blejoi este Planul Urbanistic General aprobat în 2018. Acesta se
bazează pe o serie de studii de fundamentare elaborate la nivel local (Studiu Geotehnic și de
Riscuri Naturale, Studiu istoric aprofundat, Raport de mediu, Studiu de impact asupra
mediului), dar și pe strategiile existente la nivelul local și cel județean.

10
 CAPITOLUL III

SCURT ISTORIC AL COMUNEI

Cele mai vechi urme ale prezenței omului pe teritoriul comunei au fost descoperite într-
un tumul funerar din proximitatea satului Blejoi. Aici au fost descoperite osemintele unei femei
și diverse obiecte de artă (vase de lut, ornamente etc.), acestea fiind datate ca fiind din Epoca
Bronzului (20 de secole î.Hr.). Conform Repertoriului Arheologic Național (RAN) în prezent
pe teritoriul comunei Blejoi mai sunt cartate alte 10 situri arheologice.
Prima atestare documentară privind teritoriul actual al satului Blejoi datează din anul
1486. Este vorba de un hrisov ce atestă dreptul de proprietate al lui Baico din Blejoi asupra
moşiei Ogretin. În cazul satului Ploieștiori, prima mențiune a acestuia apare în anul 1638 când
12 boieri aleg moşia lui Lepădat logofăt din Ploieştiori şi Blideni, hotărând-o cu moşia Banului
Vasilache. Satul Ţânţăreni, înfiinţat mai târziu, este rezultatul stabilirii emigranţilor
macedoneni în jurul Ploieştiului odată cu bulgarii Slivineni în secolul al XIX-lea, aceștia fiind
porecliți „țânțari” din cauza incidenței dese a literei „ț” în dialectul lor.
Harta austriacă de la 1791 consemnează prezenţa localităţilor componente ale
actualei comune Blejoi şi a contextului teritorial aferent.
Din punct de vedere administrativ, prima menţiune vine din anul 1831, atunci când satul
Blejoi a fost inclus în Plasa Filipeşti, Judeţul Prahova.
De reţinut că, într-o vreme, aşezarea purta numele Strâmbeni-Blejoi şi făcea parte din
Plasa Târgşor. În aceeași perioadă Ploieştiorii aveau două cătune: Ploieştiorii Dimitriului
(Bereasca de Jos) şi Ploieştiorii Eforiei (adică ai mănăstirii Mărgineni), care, împreună cu
Târgşoreanca şi Moara Nouă, formau o comună de sine stătătoare, cu reşedinţa în Ploieştiori ce
făcea parte, de asemenea, din plasa Târgşor.
Populaţia comunei Blejoi înregistra în 1838 un efectiv ce depăşea 200 de familii. În
jurul anului 1871, comuna depășește 1.000 de locuitori, pentru ca spre sfârşitul secolului al
XIX-lea să ajungă la aproape 1.500 de locuitori. Ocupaţiile de bază ale locuitorilor satului erau
în această perioadă agricultura şi cărăuşia.
În 1908, la Blejoi se deschide staţia de cale ferată a liniei Ploieşti-Văleni, care funcţiona
sub administrarea Direcţiei Căilor Ferate Prahovene, subordonate Prefecturii Judeţului Prahova.
Podul de peste Teleajen, realizat în anii 1906-1907, a fost construit de arhitectul A. Pelerian
(fundaţii şi zidării în elevaţie) şi şantierele statului de la Turnu Severin (partea metalică).

11
 În perioada antebelică aveau să se
nască două dintre cele mai marcante
personalități culturale ale Blejoiului: poetul
Geo Bogza în 1908 și fratele său mai mic,
scriitorul Radu Tudoran (n. Nicolae Bogza)
în 1910.
În perioada celui de-al Doilea Război
Mondial, proximitatea față de Rafinăria Vega
va face ca Blejoi să sufere stricăciuni
importante în urma celor 83 de atacuri
aeriene întreprinse de Aliați în timpul
operațiunii „Tidal Wave”.
Foto nr. 1: Bustul lui Radu Tudoran în fața
În anul 1968 prin HCM 1116 comuna școlii eponime
Ploieștiori se desființează, satele Tânțăreni și Ploieștiori revenind unității administrativ-
teritoriale Blejoi, desăvârșindu-se astfel componența administrativă actuală a comunei.
Pe teritoriul comunei Blejoi sunt menționate în 3 monumente1 :
1. PH-II-m-A-16359, Biserica de lemn “Sf. Nicolae”, “Adormirea Maicii Domnului”, satul
Blejoi, sec. al XVIII-lea
2. PH-II-m-B-16571, Ruinele bisericii “Sf. Visarion”, satul Ploieştiori, sec. XVII-XVIII.
3. PH-II-m-B-16358, Vila Constantin Comăneanu, satul Blejoi, 1909
De asemenea, situl arheologic de la Ploieşti, punct „Bloc 122”2, (înscris în Lista
Monumentelor Istorice sub codul PH-I-s-B-16113) a fost greşit localizat pe teritoriul
municipiului Ploieşti, conform coordonatelor de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie
acesta plasându-se în întregime pe teritoriul comunei Blejoi. Din păcate, această marcare
eronată a dus la distrugerea acestui sit, prin lucrări de fundare ale unor investiții imobiliare.

1
Lista Monumentelor Istorice (LMI 2015)
2
Repertoriul Arheologic Național
12
 CAPITOLUL IV

FAVORABILITĂȚI ȘI RESTRICTIVITĂȚI ALE ELEMENTELOR

FIZICO-GEOGRAFICE ÎN ORGANIZAREA ȘI AMENAJAREA
SPAȚIULUI

4.1. Favorabilități

4.1.1. Relieful
Comuna Blejoi este situată pe interfluviul dintre valea Prahovei şi valea Teleajenului,
în zona centrală a câmpiei Ploieşti, cu o orientare generală Nord-Vest către Sud-Est. Teritoriul
administrativ al comunei este situat pe o suprafaţă unde se întrepătrund trei forme de relief,
respectiv unitatea de deal, cea de câmpie și cea de terasă:
- în partea de nord-est regăsim Dealurile Ploieștilor, ultimele înălțimi subcarpatice care
pe aliniamentul Țintea-Blejoi-Bucov-Urlați vin în contact direct cu câmpia;
- în partea de sud-vest se desfășoară Câmpia piemontană a Ploieștilor, ce face trecerea de
la Subcarpații de Curbură la Câmpia Română;
- terasele și luncile văii Teleajeanului, vale ce constituie și limita estică a comunei.
Dealurile Ploieştilor, respectiv Dealul Blejoi prezintă pante domoale, cu o altitudine
maximă de 250 m. Acesta se înalță pe malul drept al Teleajenului, ca deal izolat. Aspectul lui
se datorează depozitelor recente (argile, nisipuri argiloase şi pietrișuri) larg cutate.
Versanţii alcătuiţi din aceste roci cu rezistenţă redusă dar cu plasticitate ridicată se
caracterizează printr-o dinamică extrem de activă. Declivitatea versanţilor predominantă este
de 15-25º iar energia de relief în zona de deal este de aproximativ 100 m favorizând eroziuni
torenţiale care creează văi cu direcţia de scurgere est-vest spre pârâurile Strâmba şi Dâmbu.
Câmpia Ploieşti este o câmpie piemontană, ce a rezultat din unirea unor conuri
aluvionare mari, dezvoltate de râurile carpatice sau cu izvoare în Subcarpaţi, în Pleistocenul
superior - Holocen, în condiţiile în care unele sectoare sufereau subsidenţe active. Depozitele
aluvionare sunt alcătuite în partea superioară din argile și nisipuri argiloase trecând în bază în
pietrişuri cu stratificaţie torenţială şi cu intercalaţii subţiri de nisipuri grosiere ce formează
vastul con de dejecţie aluvionar Prahova – Teleajen pe o rază de aproximativ 40 de km, cu
suprafaţa uşor bombată.
13
 Grosimea aluviunilor variază de la Nord spre Sud, respectiv de la amonte spre aval,
astfel încât de la o grosime de 70-80 m acestea scad până la o grosime de 5 m. Datorită zonei
de subsidenţă, la periferia conului de dejecţie cursurile râurilor îşi schimbă direcţia,
îndreptându-se spre Sud-Est și urmând panta generală a câmpiei.
Câmpia Ploieşti face trecerea de la aria subcarpatică situată la nord şi cea a Câmpiei
Române situată la sud.
Sub raport morfologic suprafaţa câmpiei are o înclinație scăzută, fapt ce a condus la o
puternică meandrare a cursurilor de apă, divagante, cu frecvente modificări ale albiei în trecut.
Din punct de vedere hipsometric altitudinea câmpiei nu variază foarte mult, media fiind de
aproximativ 183 m, iar altitudinea maximă scade de la 200 m (în nord-vestul localităţii), până
la 165 m la limita sud-estică a localităţii Ţânţăreni.
Formele negative de relief, microdepresiunile, sunt cauzate de fenomenele de sufoziune
iar cele pozitive sunt reprezentate de movile şi depuneri antropogene. Terenul este în general
plan, cu o înclinare de aproximativ 1º de la nord-vest la sud–est în direcţia de curgere a râului
Teleajen.
Teleajenul reprezintă limita naturală a teritoriului administrativ la est. În acest sector
Teleajenul îşi lărgeşte albia, îşi despleteşte apele în prundişuri şi îşi schimbă firul principal după
fiecare viitură. Malurile sunt abrupte, înălțimile acestora scăzând de la 30-40 m în dreptul
localităţii Blejoi, în nord, la 3-5m în dreptul localităţii Ţânţăreni, în sud.
Lunca este bine diferenţiată mai ales pe malul stâng. Pe malul drept, în dreptul localităţii
aceasta se îngustează şi pe unele porţiuni dispare complet, fiind mai bine dezvoltată în zona din
sud.
Înclinarea generală a terasei este de la nord-vest la sud-est cu o pantă de 1%. Luncile
pârâurilor de pe teritoriul administrativ al comunei sunt slab dezvoltate şi cu extindere redusă.

4.1.2. Clima
Clima pe teritoriul comunei Blejoi este temperat continentală la limita dintre subtipul
climatului cu nuanţe de continentalism accentuat şi subtipul climatului continental de tranziţie
din zona centrală a Câmpiei Române.
Influenţa zonelor locuite asupra temperaturii aerului este sesizabilă mai ales în sezonul
rece, când diferenţa dintre localităţi şi împrejurimi poate atinge valori de 8 –10 º C. Vara, ca
urmare a creşterii intensităţii radiaţiei solare (peste 15 cal/cm2/lună) şi a predominării timpului
senin, temperatura aerului înregistrează valori ridicate – media lunară depăşind 20 º C.
• Temperatura medie anuală: 10,6 º C;
• Temperatura maximă absolută: +39,4 º C;
14
 • Temperatura minimă absolută: –30,0 º C;
• Precipitaţii medii anuale (media pe ultimii 10 ani): 588 mm
• Zile de ninsoare pe an: 30-70;
• Viteza medie a vântului: 2,3-3,1 m/s;
• Nebulozitatea: 5,5-6 zecimi anual;

Figura nr. 5: Dinamica temperaturilor şi precipitaţiilor medii lunare în comuna Blejoi

Sursa: www.meteoblue.com

Umiditatea aerului este în ianuarie de 88%, iar în iulie de sub 64%.

Cantităţile de precipitaţii căzute au fost neuniform repartizate pe durata anului
calendaristic: lunile caracterizate prin ploi abundente, dar de scurtă durată au fost aprilie, mai,
august, cantitatea medie anuală pe ultimii 10 ani fiind de 588 mm/m2.
Topoclimatul regiunii de câmpie se caracterizează prin cea mai lungă durată de
strălucire a soarelui: 2.100 ore/an, din care 1.500 ore în semestrul cald şi cea mai mare cantitate
de radiaţie globală 115 kcal/cm2 din care 100 kcal/cm2 numai în semestrul cald al anului.
Precipitaţiile solide din timpul iernii cad în mod neuniform la diferite altitudini,
asigurând un strat de zăpadă în grosimi variate care durează în funcţie de temperaturile
înregistrate în zonă. În regiunea de câmpie, durata stratului de zăpadă este între 30-70 de zile.

15
 4.1.3. Hidrografia
Reţeaua hidrografică de pe teritoriul administrativ al comunei Blejoi este bine
dezvoltată, fiind alcătuită din cursuri permanente de apă (râul Teleajen, pârâul Dâmbu), cursuri
temporare (Pârâul Strâmba, pârâul Bleaja) și canale de irigaţie și desecare.
Apele pârâurilor ce străbat comuna Blejoi sunt colectate de râul Teleajen, principal
afluent pe partea stângă a râului Prahova, acesta din urmă deversând ulterior în râul Ialomița.
Astfel putem trage concluzia că reţeaua hidrografică de pe teritoriul comunei aparţine
sistemului hidrografic Ialomiţa.
Râul Teleajen izvorăște din Masivul Ciucaș la o altitudine de 1.760 m și străbate o
distanță de 122 km, la vărsarea în râul Prahova acesta ajungând la un debit mediu anual de 5,23
m3/s. Râul are un bazin hidrografic cu o suprafață de 1.656 km2, pe acesta fiind amenajat și un
lac de acumulare (Barajul Măneciu) cu un volum de 53,6 milioane m 3. Pe o distanță de
aproximativ 8 km, Teleajenul reprezintă limita naturală estică a comunei Blejoi cu orașul
Boldești Scăeni și comuna Bucov.
Pârâul Dâmbu izvorăște în Orașul Băicoi și străbate 39 de km până la vărsarea în râul
Teleajen, pe partea dreaptă a acestuia. Suprafaţa bazinului hidrografic al pârâului este de 188
km². Cu toate că debitul pârâului este mic și cursul acestuia este regularizat pe aproape toată
lungimea sa în dreptul comunei Blejoi, la precipitații maxime, în zona de sud (spre limita cu
Municipiul Ploiești) apar zone inundabile. Pentru atenuarea acestor viituri s-a propus
amenajarea unui canal de drenaj către Râul Teleajen în dreptul satului Ploieștiori.

4.1.4. Solurile
Predominante pe teritoriul administrativ al comunei sunt Luvisolurile albice
pseudogleizate (576 ha), cu o fertilitate naturală scăzută, conținutul în substanțele nutritive
humus, azot și fosfor total fiind relativ mic.
Următoarele ca pondere sunt solurile brun-roşcate tipice (inclusiv slab luvice) ce se
regăsesc pe o suprafață de 420 de hectare. Însuşirile acestor solurilor le fac prielnice atât pentru
plante de câmp, cât şi pentru plante de nutreţ, legume, viţă de vie şi pomi fructiferi.
Solurie cernoziomoide rendzinice, inclusiv rendzine-litice (prundice) se întâlnesc pe
aproximativ 300 de hectare și prezintă o fertilitate ridicată, necesitând însă corectarea deficitului
de umiditate prin irigare. Proprietățile fizice, chimice şi de fertilitate superioare solurilor brun
roșcate fac ca acestea să fie propice culturilor de cereale, plante tehnice, vii şi livezi.
Protosolurile aluviale reprezintă și ele o pondere importantă din totalul suprafeței
administrative (290 de hectare). Acestea se formează pe depozite aluviale recente, de regulă în

16
lunci, unde solidificarea este întreruptă de depunderea unui nou strat de aluviuni prin revărsările
anuale sau periodice și humificarea este slabă. Vegetaţia tipică este cea de zăvoaie de luncă.
Alte tipuri de soluri întâlnite, dar cu ponderi mai mici, sunt cele brune eu-mezobazice
pe depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente (144 ha) și solurile brune argiloiluviale tipice
(60 ha).

4.1.5. Vegetația și fauna

Teritoriul comunei se desfășoară în zona de silvostepă, aceasta reprezentând zona de
tranziție de la cea de stepă la cea de pădure. Se prezintă sub forma unor petice de spații
împădurite, răspândite printre suprafețele ocupate de culturile agricole.
În păduri predomină ca specie stejarul pedunculat (Quercus pedunculata),cu specii de
ulm (Ulmus foliaceea), carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus excelsior). Subarboretul
este de regulă bine dezvoltat în aceste păduri. Acesta se compune din numeroase specii de
arbuști: porumbar (Prunus Spinosa), măceșul (Rosa Canina), vonicer (Evonymus europaca),
soc (Sambucus nigra), corn (Cornus mas), sânger (Cornus sanguinea), lemn râios (Evonymus
verrucosa), alunul (Corylus avelane), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), cătina roșie (Tamarix
palasii) etc. Pe parterul acestor păduri se dezvoltă un strat ierbos format din diverse specii de
graminee: Molinia coerula, Juncus effuse, Carex Brizoides etc.
Poienile sunt invadate de păiușuri (Festuca sulcata, Festuca pseudovina), firuța de
livadă (Poa pratenzis), iarba fiarelor (Cynanchum vincetoxicum), golomatul (Dactylis
polygma), fraga de câmp (Fragaria viridis).
Deși există dovezi că până la jumătatea secolului al XX-lea comuna deținea suprafețe
mari de păduri de fag, astăzi acestea mai ocupă doar un procentaj mic (2%) din fondul funciar
al comunei. Acestea au fost defrișate în perioada comunistă în special pentru a mări suprafața
de teren agricol.
Pe islazuri se dezvoltă o vegetație ruderală constituită din troscot, peliniță, cununiță,
coada șoricelului (Achillea setacea), stir, obsigă, traista ciobanului (Capsella bursa pastoris)
etc.
În lunci se întâlnesc adesea plopul (Plopulus alba) și salcia (Salix alba). În arealele cu
exces de umiditate apar adesea stuful (Phragmites dommunis) și papura (Typha latifolia).
Pe teritoriul comunei crește o gamă largă de pomi fructiferi: pruni, meri, peri, corcoduși
și mai rar cireși, vișini, piersici, caiși, gutui etc.
Vegetația segetală (vegetația spontană din culturile agricole mai puțin îngrijite, adeseori
dăunătoare acestora) prezintă o componență ce diferită de la o cultură la alta. În culturile de
păioase o mai mare frecvență o au: sulfina galbenă (Melilotus officinalis), rușcuța de primăvară
17
(Adonis flammea), laptele câinelui (Euphorbia virgata), limba boului (Anchusa procera)
acestea întrecând adeseori prin talia lor plantele cultivate.
Aparținând zonei de silvostepă, teritoriul comunei prezintă o faună diversificată
reprezentată de rozătoare (popândăul, șoarecii de câmp, hârciogul, iepurele de câmp, orbetele,
veverița), prădători (vulpea, pisica sălbatică, dihorul, viezurele), mamifere ierbivore (căprioara)
și diferite specii de păsări (prepeliță, potârniche, fazan, uliu etc.). În anotimpul cald acestora li
se alătură și păsările migratoare, dar și specii de reptile și batracieni. Diminuarea drastică a
spațiului forestie a dus la distrugerea habitatului natural al multora dintre aceste specii sălbatice,
multe dintre ele întâlnindu-se astăzi doar pe valea Teleajenului.

4.2. Restrictivități

4.2.1. Riscul seismic

Cutremurele de pământ au în ţara noastră o frecvenţă deosebită, între 1901 şi 2000
producându-se peste 600 de evenimente. Dintre acestea unela au avut o intensitate mare: în
1940 magnitudine 7,7; în 1977 magnitudine 7,2; în 1986 magnitudine 7; în 1990 magnitudine
6,7 pe scara Richter). Cele mai intense dintre acestea au focarul la adâncimi cuprinse între 100
şi 200 km (focar intermediar) pe aşa-numitul plan Benioff, în zona Vrancea, la Curbura
Carpaţilor. Zona corespunde unei părţi din regiunea în care se produce subducţia microplăcii
Marea Neagră în astenosferă proces însoţit de acumularea lentă de energie seismică şi de
descărcări bruşte, violente, la intervale de 30-50 ani. Acestea sunt cutremurele care afectează
cel mai puternic și comuna Blejoi.
Conform hărții de zonare seismică din 1993, comuna Blejoi se situează în interiorul
izoliniei de intensitate macroseismică I = 92 pe scara MSK (scară cu valori de intensitate de la
6 la 9), iar indicele 2 corespunde unei perioade medii de revenire de minim 100 ani.
În harta de zonare seismică din 2012, a valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru
proiectare ag, cu intervalul mediu de recurență de 225 de ani și 20 % probabilitate de depășire
în 50 de ani, comuna Blejoi se situează parțial în interiorul izoliniei de 0,40 g (cea mai ridicată
valoare), dar preponderent în interiorul celei de 0,35 g.

18
 Figura nr. 6: România - harta zonării seismice (2012)
Sursa: https://www.siugrc-cjph.ro/harti_risc

4.2.2. Riscul de inundabilitate

În localitatea Blejoi, în zona pârâurilor Bleaja şi Strâmba, se manifestă riscul de
inundabilitate cauzat de faptul că aceste pârâuri sunt cursuri temporare, motiv pentru care albiile
sunt slab încastrate şi puternic înierbate.
În perioadele cu precipitaţii maxime cantitatea de apă excedentară nu poate fi preluată
şi se provoacă inundaţii temporare. Podurile și podețele sunt subdimensionate şi adesea
neîntreţinute împiedicând cursul acestor pârâuri. În aceste zone sunt necesare lucrări de
regularizare a pârâurilor, respectiv mărită secţiunea de scurgere şi întreţinerea sau refacerea
podurilor. Din cauza drenajului insuficient apar pe alocuri zone cu umiditate ridicată, iar în
cazul precipitaţiilor abundente se remarcă o circulaţie a apei infiltrate la cote mai mici.
De-a lungul râului Teleajen, râu ce formează limita administrativă în zona de est a
comunei, pe malul dinspre Blejoi, se manifestă cu intensitate fenomenul de eroziune de mal.
Pentru limitarea acestuia s-au efectuat lucrări de apărare de mal, inclusiv în proximitatea
podurilor drumurilor naționale. Totuși pentru stoparea fenomenului este necesară extinderea
acestora de-a lungul întregului mal drept.
Sistemul de canalizare pluvială este deficitar pe teritoriul comunei şi din acestă cauză
se întâlnesc zone de stagnare temporară a apei la precipitaţii abundente.
19
 Sistemul de canale de desecare este colmatat şi nu s-au mai făcut lucrări de reamenajare
a acestuia, cu toate că apele pluviale excedentare ar putea fi preluate și drenate.
Un alt risc prezent pe teritoriul administrativ al comunei Blejoi îl reprezintă riscul de
inundabilitate în caz de accident la barajul Măneciu. O suprafață însemnată de terenuri aflate în
intravilanul comunei ar putea fi afectate în acest caz, cu toate că malurile mai înalte de pe partea
dreaptă a râului și lucrările hidrotehnice existene ar proteja comuna de cea mai mare parte a
viituri, aceasta punând în pericol mai ales orașul Boldești-Scăeni și comuna Bucov.
Fiind amplastă într-o zonă de şes aluvionar, cu aspect plan şi o înclinare mică spre sud-
est, comuna are stabilitatea generală a terenului asigurată, riscul de instabilitate fiind aproape
nul.

20
Figura nr. 7: Zonele inundabile din comuna Blejoi
21
 CAPITOLUL V

DINAMICA POTENȚIALULUI UMAN

5.1. Evoluția numerică a populației

Conform datelor Institului Național de Statistică, populația comunei Blejoi la 1 ianuarie

2018 era de 8.994 locuitori, ceea ce reprezintă 1,13% din totalul populației județului Prahova
și 0,04% din totalul populației României.
Ca și la nivel național, sporul natural al populației este aproape constant negativ. Cu toate
acestea, cadrul natural propice şi accesibilitatea ridicată a localităţii faţă de Municipiul Ploieşti
au determinat o creştere demografică la nivelul comunei Blejoi datorată migraţiei urban-rural.
Astfel, de la recensământul populației din 1992 și până în 2018 populația comunei a crescut de
la 7.667 locuitori la 8.994 locuitori permanenţi.

Evoluția numerică a populației din comuna Blejoi

(1992-2018)
9500

8994
9000 8791
8599
8500
număr locuitori

8259
8060
8000 7908
7776
7667 7626
7500

7000

6500
1992 1996 1999 2002 2005 2008 2011 2015 2018

Figura nr. 8: Evoluția numerică a populației din comuna Blejoi (1992-2018)

Acestor valori li se adaugă și un surplus de locuitori rezultaţi din flotanţi şi cetăţeni ce

deţin locuinţe de vacanţă pe teritoriul comunei Blejoi.

22
 5.2. Densitatea populației

Densitatea de locuire existentă este de 445,68 loc/km2, cu mult peste densitatea medie de
locuire a judeţului Prahova, de 169,51 loc/km2 și de aproape 5 ori mai mare decât media
națională de 93,18 loc/km2. În baza estimărilor de creştere a populaţiei pentru anul 2030, este
indicată o densitate medie de locuire de peste 486 loc/km2.
Din punctul de vedere al evoulției, denistatea populației este în creștere, oglindind
creșterea numerică efectivă a populației.

Tabelul nr. 2: Evoluția densității populației

1992 2002 2011 2018
România 97,08 95,55 94,3 93,18
Județul Prahova 185,26 180,73 176,07 169,51
Comuna Blejoi 378,8 390,71 424,85 445,68

De menționat că odată cu implementarea în anul 2013 a programului RELUAT (Registrul

Electronic al Limitelor Unităților Administrativ-Teritoriale), comuna Blejoi a pierdut 6 ha teren
intravilan în favoarea Municipiului Ploiești.

5.3. Mișcarea naturală a populației

Mişcarea naturală, exprimată prin rata sporului natural rezultă în solduri negative pentru
majoritatea anilor analizaţi.

Figura nr. 9: Evoluția sporului natural în comuna Blejoi (2002-2017)

23
 Mişcarea naturală, exprimată prin rata sporului natural rezultă în solduri negative pentru
majoritatea anilor analizaţi.
Cu o evoluţie uşor descendentă a ratei natalităţii şi un trend oscilant dar descrescător al
mortalităţii (totuși superior valoric natalităţii), sporul natural înregistrează o singură valoare
pozitivă, în anul 2009.
Din punct de vedere strict al sporului natural comuna Blejoi se află într-un proces de
declin demografic, cu excepția anului 2009, acest indicator având un sold negativ. Această
fluctuație apare oarecum contraintuitiv, anul 2009 fiind un an de pesimism socio-economic în
condițiile crizei economice mondiale. Privind prin aceeași prismă, la fel de surprinzătoare pare
a fi și valoarea minimă a sporului natural (-5,9‰) înregistrată în 2006, în condițiile
optimismului adus de iminenta aderare la U.E.

Evoluția comparativă a sporului natural Comuna Blejoi -

Județul Prahova (2002-2017)
3
persoane la 1000 locuitori

2
1
0
-1
-2
-3
-4
-5
-6
-7
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Județul Prahova -3.47 -3.17 -2.29 -2.32 -2.58 -2.43 -2.65 -2.68 -3.35 -3.95 -4.38 -3.81 -3.91 -4.35 -4.69 -4.56
Comuna Blejoi -3.03 -2.14 -1.63 -0.62 -5.90 -4.29 -2.54 1.68 -0.47 -0.70 -3.80 -0.69 -3.87 -3.07 -3.40 -2.26

Figura nr. 10: Evoluția comparativă a sporului natural Comuna Blejoi - Județul Prahova

Tratând comparativ sporul natural la nivel local cu cel la nivel județean observăm o
evoluție cu fluctuații mult mai însemnate la nivelul comunei. Dacă la nivelul suprateritorial
indicatorul fluctuează cu un maxim de 2,4 ‰, în aceeași perioadă la nivel local amplitudinea
maximă este de 7,58 ‰, fapt ce se observă cu ușurință în grafic.
Per ansamblu se observă totuși un trend de declin și îmbătrânire demografică ce
oglindește situația regăsită atât la nivel județean cât și național.

24
 5.4. Mișcarea migratorie a populației

Poziția avanajoasă, proximitatea față de Municipiul Ploiești, factorii socio-economici

fac ca pe toată perioada studiată comuna Blejoi, spre deosebire de situația la nivel național, să
se bucure de un spor migratoriu pozitiv, cel mai probabil pe seama migrației urban-rural.

Figura nr. 11: Evoluția sporului migratoriu în comuna Blejoi (2002-2017)

Fluctuațiile acestui indicator sunt semnificative, de la un minim de 2,26‰ în anul 2003

la un maxim de 18‰ în anul 2010. De altfel în acest an se înregistrează cotele maxime atât ale
procesului de emigrare (19,06‰) cât și pe maximele procesului de imigrare (37,06‰),
mișcările populației oglindind situația socio-economică nesigură a țării în momentul respectiv.

Evoluția comparativă a sporului migratoriu Comuna Blejoi -

Județul Prahova (2002-2017)
20
persoane la 1000 locuitori

15

10

-5
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Județul Prahova -0.56 -0.75 -0.65 -0.16 -0.59 -0.13 -0.62 -0.41 -1.14 -1.01 -1.34 -0.71 -0.98 -1.56 -1.96 -1.90
Comuna Blejoi 7.71 2.26 14.59 9.06 8.85 13.96 10.78 12.12 18.00 11.40 8.06 10.67 4.55 5.57 7.60 17.73

Figura nr. 12: Evoluția comparativă a sporului migratoriu Comuna Blejoi-Județul Prahova
25
 Tratând comparativ acest indicator se observă cu ușurință discrepanțele dintre nivelul
local și cel județean. Dacă pe întreaga perioadă studiată, soldul migratoriu al județului Prahova
este negativ an de an și se menține la un nivel aproximativ constant, la nivel local același
indicator nu scade niciodată sub 0 cu toate că prezintă mari fluctuații.
Însumând indicatorii anteriori putem face un sold final care reprezintă mișcarea totală a
populației. Spre deosebire de situația la nivel județean, comuna Blejoi se află în proces de
creștere demografică, diferența fiind făcută în special de sporul migratoriu pozitiv.

Evoluția comparativă a bilanțului total Comuna Blejoi - Județul

Prahova (2002-2017)
20
persoane la 1000 locuitori

15

10

-5

-10
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Județul Prahova -4.04 -3.92 -2.93 -2.48 -3.18 -2.56 -3.27 -3.10 -4.49 -4.96 -5.73 -4.52 -4.89 -5.91 -6.65 -6.46
Comuna Blejoi 4.68 0.13 12.95 8.44 2.95 9.67 8.23 13.80 17.53 10.70 4.26 9.98 0.68 2.50 4.20 15.47

Figura nr. 13: Evoluția comparativă a bilanțului total al populației Comuna Blejoi - Județul
Prahova

Din datele de mai sus rezultă o creștere anuală a populației de 7,89‰ la nivel comunal.
Astfel putem estima, dacă trendul se păstrează, că în anul 2030 comuna Blejoi va avea o
populație de 9806 locuitori, urmând să depășească pragul de 10000 de locuitori în anul 2032.
Putem trage concluzia că proximitatea față de Ploiești, dar și cadrul natural propice fac
din Blejoi un pol de atractivitate din punctul de vedere al fluxurilor migratorii. Din păcate
acestea nu pot stopa procesul de îmbătrânire a populației cauzat de ratele mici ale natalității.

26
 5.5. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe

Distribuţia detaliată pe sexe şi pe grupe de vârstă este cea care arată dimensiunea
comparativă a maselor generaţionale și se exprimă grafic prin piramida vârstelor.

Structura populației pe categorii de vârstă și sexe în comuna Blejoi, în

anul 2018

≥85
80 - 84
75 - 79
70 - 74
65 - 69
60 - 64
grupe de vârstă

55 - 59
50 - 54
45 - 49
40 - 44
35 - 39
30 - 34
25 - 29
20 - 24
15 - 19
10 -14
5-9
0-4
600 400 200 0 200 400 600
locuitori

bărbați femei

Figura nr. 14: Piramida vârstelor în comuna Blejoi (2018)

Conform datelor statistice de la 1 ianuarie 2018, în comuna Blejoi trăiau 8.994 de

persoane, din care 4.411 persoane de sex masculin și 4.583 de sex feminim, reprezentând un
raport de masculinitate de 96,24% valoare apropiată de cea națională, la aceeași dată, de 95,4%.
Ponderea bărbaților în populația comunei este în general mai mare până la categoria de
vârstă 55-59 de ani, când aceasta se inversează în favoarea femeilor, ca urmare a speranței de
viață mai mare a acestora.
Analiza piramidei vârstelor arată următoarele fenomene demografice în desfăşurare:
- O bază destul de lărgită reprezintă viitoare generaţii de tineri numeroase.
- Populaţia cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani, reprezentând populaţia activă,
cumulează un procent de 69,24% din total, ceea ce reprezintă o resursă importantă de
27
 forţă de muncă. Generaţia cea mai numeroasă este cea cu vârste cuprinse între 45 şi 49
de ani, cu o pondere de 10,72% din totalul populației, reprezentând generația
„decrețeilor”.
- Se remarcă o superioritate numerică a grupei 45-64 ani faţă de grupa 0-19, ceea ce
înseamnă că înlocuirea generaţiilor nu se poate realiza decât parţial, raportul de
substituţie fiind de doar 70,21%.
- Copiii şi tinerii de până la 15 ani şi populaţia peste 65 ani compun 30,7% din populaţia
comunei, ceea ce reprezintă populaţie inactivă şi cu risc social ridicat.
Pentru o analiză în timp a evoluției populației în comuna Blejoi vom folosi piramida
vârstelor pentru anul 1992.

Structura populației pe categorii de vârstă și sexe în comuna Blejoi, în

anul 1992
≥85
80 - 84
75 - 79
70 - 74
65 - 69
60 - 64
grupe de vârstă

55 - 59
50 - 54
45 - 49
40 - 44
35 - 39
30 - 34
25 - 29
20 - 24
15 - 19
10 -14
5-9
0-4
500 400 300 200 100 0 100 200 300 400 500
locuitori

bărbați femei

Figura nr. 15: Piramida vârstelor în comuna Blejoi (1992)

Astfel, prin comparație, se poate observa cu ușurință forma generală diferită a celor două
grafice. Dacă în primul grafic (anul 2018), cu mici excepții, raportul dintre grupele de vârstă
este aproximativ egal, în cel de-al doilea (anul 1992), se observă o bază solidă ce reprezintă o
populație tânără numeroasă. Putem concluziona că deși numărul absolut al populației comunei
a crescut în această perioadă de timp (de la 7.667 la 8.994), totuși simptomele fenomenului de
îmbătrânire a populației se fac resimțite. Cu toate că ponderea contingentului feminin fertil
28
(femei între 15 și 49 ani) în numărul total al femeilor este în 2018 (53,41%) mai mare decât era
în 1992 (50,39%), ponderea populației tinere a comunei (0 – 14 ani) a scăzut în același interval
de la 20,71% în 1992 la 14,75% în 2018. Din păcate, fenomenul este foarte probabil să se
agraveze întrucât grupa de vârstă feminină cea mai numeroasă (femei între 45 și 49 de ani) va
părăsi treptat contingentul fertil.
Se impun așadar unele politici, fie de atragere a persoanelor tinere în comună, fie de
creștere a natalității.

5.6. Structura etnică și religioasă

În ceea ce privește structura etnică și religioasă în comuna Blejoi, datele disponibile

(Recensământul populației și al locuințelor 2011) indică o majoritate categorică a românilor,
cea mai numeroasă minoritate fiind cea a rromilor.
Din punct de vedere confesional comuna prezintă o varietate destul de ridicată de culte,
majoritar fiind totuși cel ortodox.

Tabelul nr. 3: Structura etnică și religioasă a populației comunei Blejoi (2011)

Etnie nr % Religie nr %
Români 8132 94,83 Ortodoxă 7897 92,09
Maghiari 3 0,03 Penticostală 29 0,34
Rromi 146 1,7 Baptistă 20 0,23
Germani 6 0,07 Adventistă 20 0,23
Turci 3 0,03 Musulmană 9 0,10
Altele 282 3,29 Creştină după Evanghelie 236 2,75
Total 8575 100,00 Evanghelică 56 0,65
Altă religie 27 0,31
Altele 279 3,25
Total 8575 100,00

5.7. Structura socio-economică a populației

Populaţia activă (persoanele cu vârste între 15 și 64 de ani) reprezentau în comuna

Blejoi, în anul 2018, 69,24% din totalul populaţiei. Populaţia inactivă este reprezentată în mod
aproximativ egal de pensionari (16,01 %) şi de tineri sub 15 ani (14,75%), acestora adăugându-
li-se studenții, casnicele și alte persoane întreținute. În ceea ce priveşte populația ocupată, se

29
poate observa un trend ascendent al numărului de salariați din comună, dar și unul descendent
al ratei șomajului. Femeile reprezinta 41% din totalul şomerilor în Municipiul Braşov.

Tabelul nr. 4: Evoluția numărului de salariați și de șomeri din comuna Blejoi

Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Numărul
2560 2499 2658 2738 2538 2423 2607 3094
de angajați
Șomeri
228 119 117 122 113 80 78 50
înregistrați

Prin intermediul datelor prezentate anterior putem calcula raportul de dependență

demografică al comunei la nivelul anului 2018. Raportul de dependenţă demografică este
raportul dintre numărul persoanelor de vârstă "dependentă" (persoane sub 15 ani şi de peste 64
ani) şi populaţia în vârstă de muncă (15‐64 ani) exprimat la 100 de persoane1. Acest raport este
de obicei folosit ca un indicator al poverii economice pe care populaţia productivă o poartă,
chiar dacă unele persoane definite ca „dependente” sunt uneori active, iar alte persoane în vârstă
de muncă sunt întreţinute. Acesta se calculează după formula:

Populația 0-14 ani + Populația > 65 ani * 100

Populația 15 – 64 ani

Astfel, pentru anul 2018 rezultă un raport de dependență demografică de 44,41 ceea ce
înseamnă că la fiecare 100 de persoane în vârstă de muncă erau aproximativ 44 de persoane în
vârstă de dependenţă. Aceasta reprezintă o situație un pic mai bună față de cea de la nivelul
național, unde același indice avea pentru anul 2018 o valoare de 50,9. Situaţia este una
favorabilă dezvoltării, deoarece presiunea exercitată de populaţia dependentă asupra celei
active este relativ mică.
Nivelul de instruire poate fi de asemenea o variabilă importantă în evoluția structurii
demografice. Migrația este cu atât mai mare cu cât persoanele angrenate au un nivel mai înalt
de instruire. În același timp, persoanele fără un loc de muncă sunt mai predispuse la migrație
decât cele angajate. De asemenea un nivel mai ridicat de instruire va avea efecte și asupra
bunăstării generale a populației.
Structura populației în funcție de nivelul de educație al persoanelor cu vârsta mai mare
de 10 ani din comuna Blejoi la recensământul din 2011 era următoarea:

1
Institutul Național de Statistică
30
 Tabelul nr. 5: Nivelul de instruire al populației comunei Blejoi (2011)
Nivelul de instruire Femei Bărbați Total Procentaj
Superior 540 428 1.123 14,74%
Postliceal și de maiștri 99 170 269 3,53%
Liceal 1.037 956 1.993 26,15%
Profesional și de ucenici 912 668 1.399 18,36%
Gimnazial 679 372 1.580 20,73%
Primar 679 372 1.051 13,79%
Fără școală absolvită/analfabeți 121 84 205 2,69%
Total persoane 3.972 3.648 7.620 100%

Comparând ratele de analfabetism cu cele de la nivelurile suprateritoriale observăm că

cea de la nivelul local este mai mică decât cea de la nivelul național și net inferioară mediului
rural în general, cu toate că depășește cotele nivelului județean.

Rata de analfabetism
2.50%
2.00%
1.50%
1.00%
0.50%
0.00%
România Mediu rural Județul Comuna
Prahova Blejoi

Figura nr. 16: Rata de analfabetism (2011)

Dacă folosim aceeași comparație și pentru procentajul de persoane ce au absolvit o

unitate de învățământ superior, observăm că Blejoi are o pondere ușor mai ridicată a acestora
în totalul de populație comparativ cu nivelulrile județean și național, dar net superioară celei
din mediul rural românesc, fiind aproximativ de trei ori mai mare decât aceasta.

Procentajul de persoane cu studii superioare

20.00%
15.00%
10.00%
5.00%
0.00%
România Mediu rural Județul Comuna
Prahova Blejoi

Figura nr. 17: Procentajul de persoane cu studii superioare (2011)

31
 CAPITOLUL VI

ELEMENTE DE ORGANIZARE TERITORIALĂ

6.1. Evoluția teritorială

De la prima sa atestare documentară în privința situației administrative, în anul 1831,

când Blejoi și Ploieștiori sunt orânduite Plășii Filipeștilor și până în prezent, teritoriul comunei
a suferit o serie de modificări.
Anul 1864 aduce o schimbare semnificativă, localitatea fiind declarată comună rurală
sub denumirea de Strâmbeni-Blejoi, aparținând de Plasa Târgșor. La fel s-a întâmplat și cu satul
Ploieștiori. În „Dicționarul Geografic al Județului Prahova” din 1897 este menționat faptul că
Strâmbeni-Blejoi se compune din 3 cătune: Strâmbeni, Blejoiu și Cocoșeci, iar Ploesciori din
Ploesciori, Țânțăreni, Tergșorenca și Mora Noue.
Odată cu apariția legii pentru reorganizarea teritorială de la 1904, ambele comune au
fost trecute în Plasa Ploieștiori, cu centrul administrativ la Ploiești.
În perioada interbelică, numeroasele reforme administrative au adus o serie de
modificări succesive ale componenței comunei. Dacă în 1908 comuna, redenumită Blejoiu, se
compunea din patru sate și aparținea de Plasa Ploieștiori, în 1925 comuna trece înapoi în Plasa
Târgșor cu o componență de doar două sate, șase ani mai târziu pierzând și satul Cocoșești, doar
pentru a-l reprimi în anul 1940 odată cu trecerea comunei în Plasa Centrală.
În toată această perioadă, comuna Ploieștiori a rămas cu componența neschimbată fiind
formată din cinci sate (Bereasca de Jos, Bereasca de Sus, Țânțăreni, Moara Nouă și Ploieștiori).
Și ea a fost trecută în Plasa Centrală în 1941, devenind mai târziu parte a orașului regional
Ploiești.
Structura comunei în componența ei actuală a fost definitivată prin Legea nr. 2 din 16
februarie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România.
Prin această lege, Blejoi a fost declarată comună suburbană având în componență cele trei sate
de astăzi.
Cele mai recente modificări în ceea ce privește suprafața administrativ-teriorială a
comunei au survenit în anul 2013 odată cu finalizarea proiectului RELUAT (Registrul
Electronic al Unităţilor Administrativ Teritoriale) atunci când comuna Blejoi a pierdut o parte
din teritoriul administrativ în favoarea Municipiului Poiești. După acest proiect, limta între

32
Blejoi și Ploiești a fost o perioadă în dispută, pentru zona Selgros Cash and Carry, conflict ce a
fost soluționat în favoarea Blejoiului.

6.2. Tipologia morfostructurală

Din perspectiva dezvoltării morfo-funcţionale, structura actuală este rezultatul unor

elemente de influenţă provenite mai ales din mediul extern al comunei. Atât relaţiile regionale
antropice şi naturale cât şi configuraţia locală au determinat forma liniară actuală a comunei,
dezvoltată în strictă dependenţă de elementele structurante de forţă existente: cursul râului
Teleajen şi reţelele de căi de comunicaţie rutieră şi feroviară.
Comuna se prezintă sub forma unei structuri polinucleare ce reflectă pe de o parte
dezvoltarea istorică a localităţii, iar pe de alta perioada contemporană, a cărui specific a fost
dezvoltarea imobiliară necontrolată, speculativă. Din aceste motive, nucleele se diferenţiază din
punct de vedere morfologic şi funcţional.
Nucleul tradiţional, amplasat în estul localităţii este compus dintr-un ţesut dezvoltat
organic, în timp. În acest nucleu regăsim zonele centrale ale celor trei sate componente, zona
industrială veche, din secolul al XIX-lea, amplasată paralel cu magistrala de cale ferată Ploieşti-
Sud - Măneciu şi zonele pentru locuințe. Acest nucleu are o structură adunată, liniară, ca urmare
a perioadei când satul îndeplinea o funcție agro-comercială.
Al doilea nucleu situat în vestul localităţii, este format predominant din zone de instituţii
şi servicii de interes public printre care s-au dezvoltat o serie de cartiere rezidenţiale propuse
prin Planuri Urbanistice Zonale. Atât gândirea indviduală a investitorilor, cât și dezinteresul
față de posibilitățile de dezvoltare a infrastructurii tehnice, slaba coordonare cu Municipiul
Ploiești și nerespectarea planurilor urbanistice aprobate au condus la numeroase disfuncții în
acest nucleu. Au apărut astfel o serie dezechilibre socio-economice și naturale, disparități
teritoriale și fragmentări ale fluxurilor de circulație.

6.3. Energia de habitat

Comuna Blejoi este amplasată între 3 forme de relief importante:

-în partea de sud-vest se regăsește Câmpia piemontană a Ploieştiului, ce face
trecerea de la Subcarpații de Curbură la Câmpia Română, aceasta fiind și forma de relief cu cea
mai mare pondere pe teritoriul comunei;
-în partea de nord-est se regăsesc Dealurile Ploieștilor, ultimele înălțimi
subcarpatice ale aliniamentului Țintea-Blejoi-Bucov-Urlați;
33
Figura nr. 18: Energia de habitat în comuna Blejoi
34
 -în partea estică a comunei, datorită rețelei hidrografice (ce formează și limita
naturală cu comunele învecinate), apar terasele și luncile văii Teleajenului.
Având în vedere acestea, se poate observa scăderea înălțimilor reliefului de la Nord către
Sud, mai accentuată în partea nordică, deluroasă și moderată către sud. Totuși, lipsa
fragmentării a permis așezarea de locuințe chiar și în părțile cele mai înalte ale comunei. Se
poate observa că energia de habitat este aproximativ egală cu cea de relief, mai ridicată în satul
Blejoi (~75m), valorile acesteia scăzând în satele din sudul comunei, Ploieștiori și Țânțăreni
(~10m).

6.4. Bilanțul teritorial

Presiunea economică exercitată de polul urban Ploiești asupra structurii comunei Blejoi
s-a făcut resimțită în special din punct de vedere morfo-funcțional, alterând în timp destinația
funcțională a terenurilor. Astfel, în prezent, Blejoi prezintă puternice trăsături peri-urbane, fapt
reflectat în principal de scăderea ponderii terenurilor agricole în favoarea celor cu destinații de
locuire colectivă, dar și a celor cu destinații economice din sectoarele secundar și terțiar.
De notat este apariția zonelor cu funcțiune de locuire colectivă și a celei mixtă de locuire
colectivă și servicii (cu o pondere cumulată de 9,04%) ceea ce denotă schimbarea treptată a
peisajului rural, tradițional în unul de tip urban, modern, cu construcții cu un regim de înălțime
mediu și mare. Acestea sunt cu precădere amplasate în vecinătatea Municipiului Ploiești
O creștere semnificativă a avut-o și ocuparea terenurilor cu căile de comunicație rutieră
de la 30,5 ha (4,24% din intravilan în 2002) la 151,72 ha (12,76% în 2018). Aceasta se datorează
atât introducerii în intravilan a drumurilor deja existente, ca urmare a dezvoltării imobiliare de-
a lungul lor, cât și crearea de noi străzi cu scopul de deservire a cartierelor nou create.
De asemenea, dispunând de o dezvoltare urbanistică recentă, comuna Blejoi deține
102,99 ha teren ce au ca destinație spațiile verzi amenajate. Astfel, la o populație de 8.994 (INS
2018) totalul de spații verzi pe cap de locuitor reprezintă 114,5m2.

35
 Tabelul nr. 6: Bilanțul teritorial al comunei Blejoi 2002 - 2018
Bilanț Teritorial
PUG 2002 PUG 2018
Zone funcționale Suprafața Procent Suprafața Procent
(ha) din intravilan (ha) din intravilan
Zona pentru locuințe 465,41 64,74% 477,54 40,15%
Subzona pentru locuințe individuale 465,41 64,74% 400,59 33,68%
Subzona pentru locuințe colective 0 0% 76,95 6,47%
Zona pentru instituții publice și servicii 108,65 15,11% 249,48 20,97%
Zone mixte 0 0% 101,18 8,51%
Subzona mixtă pentru locuințe
0 0% 73,28 5,94%
individuale, instituții publice și servicii
Subzona mixtă pentru locuințe colective,
0 0% 30.55 2,57%
instituții și servicii
Zone pentru activități productive 77,40 10,77% 96.75 8,14%
Subzona pentru unități industriale și 42,90 5,97% 7.59 0,64%
depozitare
Subzona pentru unități agro-zootehnice 34,50 4,80% 10.21 0,86%
Subzona mixtă pentru unități industriale –
0 0% 78,95 6,64%
depozitare și instituții publice, servicii
Zone pentru dotări tehnico-edilitare și
4,60 0,64% 7,90 0,67%
gospodărie comunală
Subzona pentru construcții și echipamente
1,60 0,22% 4,37 0,37%
tehnico-edilitare
Subzona pentru cimitire 3,00 0,42% 3,53 0,30%
Zone pentru spații verzi 19,32 2,69% 102,99 8,66%
Zone pentru căi de comunicație și
41,00 5,70% 151,72 12,76%
amenajări aferente
Subzona pentru transporturi feroviare 10,50 1,46% 4,82 0,41%
Subzona pentru transporturi rutiere 30,50 4,24% 146,90 12,35%
Ape 2,50 0,35% 1,86 0,16%
Total 718,88 100,00% 1189,42 100,00%

36
Figura nr. 19: Zonificare funcțională a comunei Blejoi
37
 6.5. Indicele de dispersie

Indicele de dispersie a așezărilor rurale oferă posibilitatea de analiză a evoluției vetrelor

de sat în diferite tipuri de spații, caracteristicile rezultate din energia de habitat a acestora și
evoluțiile arhitecturale în cadrul spațiilor construite.1
Aplicând formula de calcul a lui S. Pawlowski (raportul dintre o suprafață de 25 km2 și
suprafața ocupată de așezări) la nivelul comunei Blejoi reies următoarele: suprafața unității
administrativ-teritoriale a comunei este de 20,17 km2 ceea ce reprezintă 80,6% din suprafața
folosită de Pawlowski; suprafața ocupată de cele 3 așezări componente ale comunei este de
11,89 km2. Folosind formula, reiese că indicele de dispersie este de 1,69 pentru suprafața
unității administrativ-teritoriale Blejoi, adică de 2,09 pentru o suprafață de referință de 25km2.
În acest caz densitatea așezărilor rurale calculată având ca bază de referință UAT Blejoi
este de 8 așezări pe 100 km2.

6.6. Organizarea spațiului agricol

Comuna Blejoi deține o suprafață 1.345,05 ha de terenuri agricole ceea ce reprezintă

0,46% din totalul județului Prahova. Din cauza dezvoltării imobiliare suprafața de terenuri
agricole a comunei Blejoi a scăzut cu peste 200 ha în ultimii 15 ani (1.555 h. în 2004, conform
INSSE). Activităţile aferente sectorului agricol sunt dependente de fondului funciar disponibil
în cadrul teritoriului administrativ al comunei.
Cea mai mare pondere în totalul de terenuri agricole o au terenurile arabile, deținute cu
precădere de persoane private, urmate de pășuni, acestea fiind terenuri deținute de Consiliul
Local Blejoi – fostele islazuri comunale. Viile și livezile apar în general în zona de nord a
satului Blejoi, pe versantul cu expunere sudică al Dealurilor Ploieștiului.
În general pe suprafața comunei terenul este plan cu o înclinare de aproximativ 1º de la
nord-vest la sud–est în direcţia de curgere a râului Teleajen, astfel încât nu există necesitatea
unor amenajări speciale în ceea ce privește riscul de eroziune. Excepție fac arealele din lungul
teraselor, unde datorită depozitelor litologice neconsolidate, se manifestă cu mare intensitate
eroziunea de mal. Teleajenul a săpat în terasă până la 10-25 m în ultimii ani, afectând proprietăţi
private ale comunei şi ale persoanelor fizice (terenuri agricole), punând în pericol şi obiective
socio-economice. Pentru prevenirea acestui fenomen s-au efectuat lucrări hidrotehnice de
consolidare de mal pe o lungime de aproximativ 3 kilometri pe albia râului Teleajen. Acestea

1
Geografia așezărilor, A. A. Baltălungă, Târgoviște, Cetatea de scaun, 2008
38
se doresc a fi extinse pe întregul mal drept al râului în dreptul comunei, dar și pe cursurile
pârâurilor. Există de asemenea un proiect pentru un canal de deviere pe pârâul Dâmbu,
suprateran, dar și subteran, pe o distanță de 1,5 km cu deversare în Teleajen, pentru protejarea
Municipiului Ploiești de viituri la niveluri pluviometrice ridicate.
Structura fondului funciar din cadrul teritoriului adminstrativ al comunei Blejoi se
prezintă astfel1:

Tabelul nr. 7: Structura fondului funciar în comuna Blejoi

% Din % Agricol/
Bilanțul teritorial al folosințelor terenurilor

Intravilan Extravilan TOTAL

total Neagricol
Arabil 604,14 551,13 1.155,27 57,26%
Fânețe 1,89 2,49 4,38 0,22%
Agricol

terenuri
din Comuna Blejoi (ha)

Livezi 14,15 0,6 14,75 0,73% agricole

Pășuni 7,32 138,68 146 7,24% 66,67%
Vii 16,96 7,69 24,65 1,22%
Păduri 0 43,88 43,88 2,17%
Ape 1,86 18,7 20,56 1,02%
Drumuri 89,56 24,24 113,8 5,64%
Neagricol

terenuri
Căi Ferate 4,69 1,48 6,17 0,31%
neagricole
Cimitire 2,47 0 2,47 0,12%
33,33%
Curți
440,28 0,4 440,68 21,84%
Construcții
Neproductiv 6,1 38,83 44,93 2,23%
Total 1.189,42 828,12 2.017,54 100,00%

6.7. Organizarea spațiului forestier

Comuna Blejoi deține un fond forestier destul de răstrâns: doar 43,88 ha. reprezentând
2,17% din totalul de fond funciar. Suprafețele forestiere se regăsesc în părțile de nord-vest și
sud-vest ale comunei, în nord sub formă de fond forestier inclus în amenajamentele silvice din
administrația Ocolului Silvic Ploiești, iar în sud, la limita cu Ploiești, sub formă de zăvoi pe
terasa Teleajenului. Aceste terenuri sunt domeniu public de interes național.

1
Planul Urbanistic General al comunei Blejoi – Volumul 1: Memoriu General (2018)
39
Figura nr. 20: Structura fondului funciar al comunei Blejoi
40
 6.8. Organizarea spațiilor verzi în intravilan

Comuna Blejoi deține o suprafață de 102,99 ha de spații verzi, majoritatea fiind spații
verzi neamenajate. Acestea apar deocamdată doar în acte, ca urmare a planurilor urbanistice ale
noilor cartiere rezidențiale care rezervă mari suprafețe pentru amenajarea spațiilor verzi: cartier
Parc aproximativ 55 ha, cartier Adama - 1,5 ha etc.
Spațiile verzi amenajate apar „în pete”, fiind condiționate în general de rezerva de fond
funciar disponibilă a Consiliului Local.

Foto nr. 2: Parcul dendrologic și bustul Reginei Maria din satul Ploieștiori

Comuna deține în prezent un stadion cu 500 de locuri, un teren de minifotbal, ambele

în satul Blejoi, un parc dendrologic (Parcul Regina Maria) în Ploieștiori, mai multe scuaruri și
locuri de joacă pentru copii amplasate de regulă în nucleele centrale ale vetrelor de sat. Acestora
li se adaugă spațiile verzi aferente unităților de învățământ, instituțiilor publice și cele deținute
de diferite persoane fizice și juridice(de exemplu terenul de fotbal din fața magazinului
Decathlon).
Pentru suplimentarea spațiilor verzi există intenția de amenajare a două noi parcuri: unul
în vecinătatea Gării Blejoi și altul în proximitatea școlii „Radu Tudoran”.

6.9. Organizarea infrastructurii de transport

Comuna este amplasată pe drumuri comerciale cu mare importanță istorică, drumuri ce

făceau legătura între Ardeal și Țara Românească fie prin Valea Prahovei, fie pe Valea
Teleajenului, prin pasul Bratocea.

41
 Dezvoltarea celor mai importante căi de comunicație rutieră de pe raza comunei a fost
influențată de proximitatea față de orașul Ploiești. Astăzi se poate observa o structură radiară a
principalelor artere ce converg spre un punct central, centrul Ploieștiului: DJ156 (ce se continuă
ca DN72 spre Târgoviște), Str. Buda, DJ101I (Bulevardul Republicii), DJ 102, Str. Văleni și
DN1B. De asemenea, odată cu dezvoltarea Ploieștiului a apărut și inelul format din DN1, DN1A
și DN1B ce reprezintă astăzi centura municipiului.
În interiorul vetrelor satelor comuna prezintă o structură liniară, de-a lungul drumurilor
de la Nord-Vest la Sud-Est, paralele cu cursul Teleajenului. Acestea prezintă elemente de
dezvoltare organică, amplasarea istorică a construcțiilor făcându-se în concordanță cu
necesitatea accesului rapid la arterele principale. În aceste zone spațiile de parcare sunt rare,
amplasate preponderent pe lângă obiectivele socio-economice (biserici, școli etc.)
În noile cartiere rezidențiale și în zonele comerciale din Sud-Vestul comunei, structura
stradală este adeseori disfuncțională, cu toate că zona s-a dezvoltat într-o perioadă în care
planificarea urbanistică era obligatorie. Nerespectarea planurilor urbanistice, reticența
locuitorilor de a ceda terenuri pentru lărgirea străzilor, faptul că de multe ori acestea nu au fost
cedate în domeniul public al comunei, rămânând căi de acces private, au dus la apariția de
numeroase fundături și adesea la străzi subdimensionate față de standardele ce se impun. Din
punctul de vedere al spațiilor de parcare, aceste zone prezintă o dezvoltare mai bună decât cea
a vetrelor de sat, în special în cartierele rezidențiale de blocuri și în incintele marilor unități
comerciale (Ploiești Shopping City, Auchan, Selgros, etc.).
În afara străzilor proiectate prin diferite planuri urbanistice zonale ce încă nu au fost
executate, Planul Urbanistic General aprobat în 2018 propune extinderea rețelei stradale cu încă
17,5 km liniari.
De asemenea sunt proiectate numeroase piste de biciclete de-a lungul drumurilor
naționale și județene, centrul comunei fiind deja unit cu Municipiul Ploiești printr-o pistă de
biciclete cu o lungime de aproximativ 2 km.
Comuna dispune și de o gară, în zona centrală a vetrelor de sat, pe linia de cale ferată
Ploiești-Măneciu, fiind o linie simplă, neelectrifcată. Aceasta se ramifică în mai multe fire ce
deservesc zona industrială veche, de început de secol XX. Pe această cale se poate face legătura
cu nodul feroviar Ploiești, nod ce reprezintă calea de acces spre două Coridoare Paneuropene:
IV și IX.

42
Figura nr. 21: Căile de comunicație din comuna Blejoi
43
 CAPITOLUL VII

DOTĂRI TEHNICO-EDILITARE ȘI SOCIO-CULTURALE

7.1 Dotări și amenajări tehnico-edilitare

7.1.1. Alimentare cu apă

În anul 2017 comuna Blejoi dispunea de o rețea de distribuție a apei potabile cu o
lungime totală de 53,3 km1. Aceasta era alimentată din 6 foraje existente pe teritoriul
administrativ al comunei, rețeaua având două stații de pompare, două stații de tratare și două
rezervoare. În afara acestor rezervoare, mai există un fond intangibil de apă cu destinație de
stingere a incendiilor.
În partea sudică a comunei se desfășoară frontul de captare Ploieşti Nord-Vest, Ploieşti
Nord-Est și crângul lui Bot, 12 foraje fiind amplasate pe teritoriul administrativ al comunei
Blejoi. O mare parte a comunei este cuprinsă, din acest motiv în perimetrul de protecție
hidrogeologică a acestor fronturi care deservesc Municipiul Ploiești.
În localitate mai există alte două foraje ce deservesc fermele de pui Agrisol dar și un
foraj din Rețeaua națională de monotorizare cantitativă si calitativă a resurselor de apă
subterană, administrată de Agenția Națională „Apele Române”.
Comuna este tranzitată și de o serie de aducțiuni de apă, cele mai importante dintre
acestea fiind aducțiunile Movila Vulpii – Teleajen și Movila Vulpii – Brazi, cu diametre de 800
mm, respectiv 1.000 mm.

7.1.2. Rețeaua de canalizare

Lungimea rețelei de canalizare a comunei Blejoi era în anul 2017 de 20,3 km7, cea mai
mare parte a acestora deservind noua zonă comercială din sudul și vestul comunei, dar și
cartierele rezidențiale noi. Deversarea acestora se face pentru moment în sistemul centralizat al
Municipiului Ploiești.
În prezent se pun bazele unui sistem centralizat de canalizare pentru vetrele satelor prin
construirea unei stații de epurare la est de satul Ploieștiori, cu deversarea apelor în râul Teleajen.

1
Institutul National de Statistică
44
 7.1.3. Alimentarea cu energie electrică
Comuna Blejoi este alimentată cu energie electrică din sistemul energetic prin linii de
medie tensiune de 20 kilovolți (lungime totală pe teritoriul comunei - aproximativ 30 km).
Acestea ajung în 23 de posturi de transformare, de unde pleacă prin rețele de joasă tensiune
către consumatori, 100% din gospodării fiind deservite.
Comuna este străbătută și de alte numeroase linii electrice de medie și înaltă tensiune
unele aparținând Sistemului Energetic Național, altele fiind proprietatea altor societăți (e.g.
Compania Națională C.F.R. S.A.).

7.1.4. Alimentarea cu gaze naturale

Blejoi dispune de o rețea de distribuție a gazelor naturale cu o lungime totală de 43,9
km, totuși fiind necesară extinderea în continuare a acesteia pentru a ajunge la toți
consumatorii.
Atât S.C. Distrigaz Sud S.A. cât și Societatea Națională de Transport a Gazelor Naturale
Transgaz S.A. dețin numeroase rețele de înaltă presiune, cea din urmă având și două stații de
reglare-măsurare și una de pompare pe teritoriul administrativ al comunei Blejoi.

7.1.5. Produse petroliere și altele

Proximitatea față de Ploiești, un centru cu o vastă istorie în industria petrolieră, au făcut
ca Blejoiul să fie traversat de numeroase conducte de transport de materialele petroliere, dar și
de diferite alte substanțe necesare rafinării și prelucrării acestuia. Din acest motiv pe teritoriul
comunei diferiți administratori (Conpet, Petrom, fosta Petrotrans etc.) dețin rețele de țiței,
motorină, gazolină, păcură, benzină, azot, hidrogen, acestea formând un adevărat „păienjeniș”
de culoare tehnice.
Aceste conducte au vechime mare și nu se cunoaşte exact poziţia lor în teren, existând
riscul să se construiască sau să se facă diverse amenajări peste conductele care conţin substanțe
sub presiune, inflamabile și toxice. În plus, adesea defecțiunile apărute la acestea au dus la
poluarea solului cu produse petroliere.

7.1.6. Colectarea deșeurilor

Colectarea şi transportul deşeurilor comunei se fac de la poartă, iar fluxurile de deșeuri
merg către platforma de depozitare din oraşul Boldeşti-Scăeni. În prezent, deşeurile nu sunt
colectate selectiv în vederea valorificării materialelor reciclabile (hârtie, sticlă, materiale
plastice etc.), decât într-o foarte mică măsură.

45
Figura nr. 22: Magistralele de rețele edilitare de pe teritoriul comunei Blejoi
46
 7.2 Dotări și amenajări socio-culturale

7.2.1. Dotări pentru educație

Formele de învăţământ organizate în unităţi distincte pe teritoriul comunei sunt
multifuncţionale, începând de la învăţământul pregătitor până la învăţământul gimnazial. Deși
la nivel local nu există unități de învățământ liceal sau superior, apropierea față de Ploiești
asigură un acces relativ facil la unitățile municipiului.
Conform „Strategiei de dezvoltare durabilă”, în anul 2014 la nivelul comunei funcționau
trei unități de învățământ preșcolar cu program normal, câte una în fiecare sat component, dar
și o grădiniță cu program prelungit în satul Ploieștiori.

Tabelul nr. 8: Evoluția numărului de cadre didactice și elevi la nivelul comunei

Numărul de cadre didactice și elevi la nivelul comunei
Nivelul de Cadre Anul Anul Anul Anul Anul
instruire didactice/elevi 2013 2014 2015 2016 2017
Învățământ Cadre didactice 12 14 14 14 14
preșcolar Elevi 219 239 225 232 216
Învățământ Cadre didactice 15 15 15 14 14
primar Elevi 332 319 323 312 321
Învățământ Cadre didactice 18 32 22 22 21
gimnazial Elevi 271 262 266 275 242
Cadre didactice 45 61 51 50 49
Total
Elevi 822 820 814 819 779

Instruirea în învățământul primar și gimnazial se face în două școli, modernizate recent,

toate clasele desfășurându-și activitatea într-un singur schimb în program de dimineață. Școlile
sunt amplasate în satul Blejoi (Școala „Radu Tudoran”) și în satul Ploieștiori. Comuna deține
și un microbuz pentru transportul elevilor.

Foto nr. 3: Școala Gimnazială "Radu Tudoran" și placa comemorativă "Constantin

Dimitrescu”
Sursa: www.scoalagimnazialablejoi.wordpress.com
47
 În comună funcționează și o bibliotecă publică amplasată în Căminul Cultural
Ploieștiori, ce dispunea în anul 2014 de un fond de carte de aproximativ 11.300 de volume.

7.2.2. Obiective culturale

În comuna Blejoi sunt amplasate trei monumente istorice. Acestea sunt vila Constantin
Comăneanu (1909), ruinele bisericii „Sfântul Visarion” (secolele XVII–XVIII), aflată lângă
fostul conac Cantilli și Biserica de lemn „Sfântul Nicolae și Adormirea Maicii Domnului”
(secolul XVIII) în jurul căreia este amplasat cimitirul Blejoi.

Foto nr. 4: Vila Constantin Comăneanu Foto nr. 5: Ruinele bisericii „Sfântul
Sursa: www.monumenteprahova.ro Visarion”
Sursa: www.wikipedia.ro

Foto nr. 6: Biserica de lemn „Sfântul Nicolae și Adormirea Maicii Domnului”

Sursa: www.monumenteprahova.ro

48
 Dintre aceste monumente, ultimul este monument istoric de importanță națională, iar
celelalte două de importanță locală. Dacă Biserica de lemn și vila Constantin Comăneanu sunt
într-o stare de conservare bună, nu același lucru se poate spune și despre ruinele bisericii
„Sfântul Visarion”, acestea fiind în prezent acoperite de vegetație.
În prezent cele mai importante lăcașuri de cult din comună sunt Biserica „Naşterea
Maicii Domnului” şi „Sf. Parascheva” din satul Blejoi și Biserica „Sf. Dumitru” din satul
Ploieştiori.

Foto nr. 7: Biserica „Naşterea Maicii Domnului” şi „Sf. Parascheva”

Biserica „Naşterea Maicii Domnului” este amplasată pe același teren pe care au existat
numeroase alte biserici, acestea fiind distruse în repetate rânduri de catastrofe naturale:
inundațiile din 1897, cutremurul din 1977. Prezenta construcție datează din perioada comunistă,
o perioadă în care bisericile erau mai degrabă închise decât construite, piatra de temelie fiind
pusă în anul 1983.
Biserica „Sf. Dumitru” are și ea o istorie îndelungată, cele mai vechi dovezi ale
existenței unei biserici în acest loc datând de undeva de la sfârșitul secolului al XVII-lea,
începutul secolului al XVIII-lea. Construcția bisericii în forma ei actuală a început în anul 1936.
Căminul Cultural Ploieștiori, singurul din comună, este amplasat lângă Școala
Gimnazială și Grădinița cu program prelungit Ploieștiori. Principalul obiect de activitate al
acestuia îl constituie organizarea acţiunilor cultural‐artistice, educative, de informare şi de
divertisment.
Comuna nu dispune de muzee sau săli de teatru dar, odată cu construirea centrului
comercial Ploiești Shopping City, s-a deschis cinematograful Cinema City, ce dispune de 12
săli de proiecție cu un total de 2.100 de locuri.

49
 7.2.3. Dotări pentru sănătate și protecție socială
Conform evidenţelor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Prahova, în anul 2014 în
comuna Blejoi exista un număr de şase farmacii, un furnizor de servicii medicale în ambulatoriu
în satul Ţânţăreni, un număr de patru medici de familie și un medic stomatolog.
Din această cauză indicatorul de medici la 10.000 de persoane al comunei se afla la momentul
respectiv sub media națională și cea județeană.
Totuși, este de menționat distanța foarte mică dintre satele componente ale comunei și
Spitalul Județean de Urgență, acesta fiind amplasat în Municipiul Ploiești chiar la limita cu
comuna Blejoi.
Pe teritoriul administrativ al comunei există în prezent două posturi de poliție, din care
unul al Poliției Locale Blejoi, ambele în zona centrală a comunei.
Localitatea dispune și de un serviciu de asistență socială (3 funcționari) și de serviciu
pentru situații de urgență.

7.2.4. Spații verzi și amenajări sportive

Comuna Blejoi dispune de un stadion cu 500 de locuri, amplasat în zona centrală a
comunei, chiar în spatele Primăriei, în imediata vecinătate a fermelor de pui Agrisol.
Primăria Blejoi mai deține numeroase locuri de joacă amenajate, amplasate de regulă în
proximitatea unităților de învățământ, dar și o sală polivalentă ultramodernă inaugurată în anul
2013.

Foto nr. 8: Sala polivalentă Blejoi

În Planul Urbanistic General din 2018, Primăria Blejoi și-a exprimat intenția de a
înființa două parcuri noi în satul Blejoi, dar și de a construi un bazin de înot acoperit, lângă
stadionul existent în localitate.

50
 7.2.5. Spații comerciale
Dacă la nivelul vetrelor de sat tradiționale singura dotare comercială este reprezentată
de Piața Agroalimentară din centrul satului Blejoi, situația este mult diferită în partea de sud-
vest a comunei, în zona centrelor comerciale mari.
Suprafețele mari de terenuri agricole disponibile la prețuri mult mai mici față de cele
din Ploiești, accesibiltatea avanajoasă, accesul la rețelele edilitare ale Municipiului Ploiești au
dus la o dezvoltarea înfloritoare a unităților comerciale în această zonă.
Spațiile generoase au permis construirea celui mai mare centru comercial de tip Mall
din județul Prahova – Ploiești Shopping City (cu o suprafață de 4,6 ha de spații comerciale).
Acestuia i se alătură numeroase centre comerciale de interes general: Carrefour, Selgros,
Auchan, mari magazine de materiale de construcții și decorațiuni interioare: Bricostore, Leroy
Merlin, Lem’s, dar și centre comerciale specializate: Decathlon – echipament sportiv, Jumbo –
jucării.

Foto nr. 8: Mall-ul Ploiești Shopping City

Totodată numeroși dealeri autorizați ai variatelor branduri auto au ales Blejoi pentru a-
și amplasa showroom-urile. Apariția acestora a atras după sine și apariția serviciilor bancare în
comună. Din aceleași motive în localitate au început să se dezvolte numeroase structuri de
cazare, de alimentație publică și de organizare de evenimente.

51
 CAPITOLUL VIII

IMPACTUL ACTIVITĂȚII ECONOMICE ASUPRA MEDIULUI ȘI

CALITĂȚII VIEȚII

„Poluarea reprezintă totalitatea proceselor prin care se introduc în mediu, direct sau
indirect, materie sau energie cu efecte dăunătoare sau nocive, care alterează ecosistemele,
diminuează resursele biologice şi pun în pericol sănătatea omului.”1
Cadrul natural al comunei Blejoi a fost alterat în timp de acțiunea omului și de alte
cauze. La nivel local, cele mai marcante surse de poluare sunt reprezentate de industrie,
agricultură, poluarea generată de circulația auto, poluarea cu deșeuri menajere si dejecții
animaliere, eroziunea solului prin pășunat necontrolat și deversarea apelor reziduale neepurate.
Acestea au alterat în timp diferiți factori de mediu.
Calitatea aerului în comuna Blejoi este monitorizată printr-o stație automată de colectare
a datelor. Parte a unei rețele de 6 stații amplasate în jurul Municipiului Ploiești, stația PH-3 este
poziționată chiar în curtea Primăriei Blejoi, aceasta fiind o stație de fond suburban, ce evaluează
influența așezărilor umane asupra calității aerului.
Această stație măsoară concentrația atmosferică a diverși poluanţii: SO2, NO, NO2,
NOx, CO, PM10, O3, dar și parametrii meteorologici ce influențează răspândirea materiilor
poluante în atmosferă: temperatura, viteza vântului, direcţia vântului, umiditatea relativă,
presiunea atmosferică, radiaţia solară, precipitaţiile.
Principalele surse de emisie identificate în apropierea stației sunt instalaţiile de ardere
neindustriale, arderile din industria de prelucrare, procesele de producţie, prelucrarea și
distribuţia combustibililor fosili, utilizarea solvenţilor, traficul rutier (comuna este traversată de
varianta ocolitoare pentru traficul greu din Municipiul Ploiești), alte surse mobile, tratarea şi
eliminarea deşeurilor și agricultura.
În anul 2018 s-a publicat Planul de menţinere a calităţii aerului în Județul Prahova
2018 – 2022, acesta analizând pe larg datele disponibile de la stațiile de monitorizare de pe
teritoriul județean. În acesta se menționează că în anul 2017, la stația PH-3 din Blejoi, nivelul
individual al diferiților poluanți nu a depășit valorile limită la nivel zilnic, situația fiind similară
pentru media anuală. Cu toate acestea, concentrațiile de anumiți poluanți (benzen) au înregistrat
valori aproapiate de limite maxime admise. Datele obținute de aceste stații de monitorizare sunt

1
Munteanu C., Dumitraşcu Mioara, Iliuţă R. A. (2011), Ecologie şi protecţia calităţii mediului

52
disponibile public, în timp real, pe portalul calitateaer.ro, unde poate fi urmărite indicele general
al calității aerului (indice de la 1 la 6, 6 fiind calitatea cea mai slabă), dar și evoluția cantității
de poluanți din atmosferă.
Cu toate că la nivel local poluarea aerului se menține sub limitele admise, locuitorii sunt
adeseori deranjați de mirosurile provenite de la fermele de pui amplasate foarte aproape de
vetrele de stat, chiar în nucleul central al comunei (aproximativ 100 m de la Primărie). Acestea
sunt generate în principal de emisiile de amoniac și gaz metan din halele de producție în special
din cauza practicii de a depozita temporar așternutul uzat pe amplasament, dar și în timpul
transportului acestuia sau a diferitelor activități de întreținere a halelor.
Rețeaua apelor de suprafață și subterane a Comunei Blejoi este parte a bazinului
hidrografic Ialomiţa, subbazinul hidrografic Prahova – Teleajen.
Forajele efectuate în comună au evidențiat două acvifere suprapuse: complexul acvifer
superior, cantonat în depozitele Pleistocen superior – Holocen și complexul acvifer inferior
cantonat în stratele de Cândești. Complexul superior prezintă caracteristice hidrogeologice
foarte bune, dar este foarte vulnerabil la poluare. Acesta este acviferul din care este alimentată
parțial rețeaua de distribuție a apei în comuna Blejoi. Din acviferul inferior sunt exploatate
resursele de apă ce alimentează Municipiul Ploiești, o parte din forajele ce alcătuiesc frontul de
captare fiind amplasate în comuna Blejoi.
Pe teritoriul comunei au fost identificate ca surse majore de poluare a apei: apele uzate,
agricultura, industria, traficul auto, depunerile atmosferice, materialele de constructii și nu în
ultimul rând populația.
Comuna nu dispune în prezent de un sistem de canalizare centralizat pe tot teritoriul
localității, astfel încât poluarea cu ape uzate deversate în rețeaua hidrografică și poluarea
stratului acvifer freatic cauzată de vechile fose septice nu pot fi prevenite. În prezent în localitate
stația de epurare a apelor uzate este în conctrucție.
În judeţul Prahova au fost declarate zone vulnerabile la poluare cu nitraţi din surse
agricole 39 de localităţi, printre care și comuna Blejoi. Aceasta reprezintă o problemă cu atât
mai mare cu cât mai mult de jumătate din suprafața comunei Blejoi este prinsă în perimetrul de
protecție hidrogeologică al fronturilor de captare Ploiești NV și Ploiești NE.
Din punct de vedere al poluării cauzate de unitățile industriale, impactul potențial cel
mai mare îl au incidentele la magistralele de transport de produse petroliere, dar și spațiile de
depozitare necorespunzătoare. Deși este amplastă chiar la limita cu comuna Blejoi, Rafinăria
Vega nu are un impact deosebit asupra acviferelor din comună, aceasta situându-se în aval de
fronturile de captare.

53
 Pentru factorul sol, sursele potențiale de poluare identificate sunt similare cu cele
pentrul factorul apă, poluarea celor două fiind adeseori conectată: agricultura, industria,
sistemul de rețele edilitare, transporturile rutiere și populația.
Agricultura pune presiune asupra acestui factor în special atunci când este practicată
nerațional. Aplicarea necontrolată a îngrășămintelor poate afecta solul prin faptul că vegetația
existentă nu poate absorbi întreaga cantitate de fertilizanți aplicați. Agricultura reprezintă
adeseori atât factorul de poluare, cât și obiectul acesteia. Depunerile de substanțe potențial
toxice în sol se regăsesc ulterior și în produsele agricole, fapt care degradează adeseori
ecosistemele învecinate.
Factorul de mediu sol poate fi afectat prin deversare accidentală de materii provenite de
la agenții comerciali productivi sau provenite de la gospodăriile individuale, dar și prin
depozitarea necorespunzătoare și uneori ilegală a deșeurilor produse de aceștia.
În ceea ce privește rețelele edilitare, se constantă o vechime mare a conductelor
existente, poziţia de montaj a unora dintre ele fiind pe alocuri necunoscută. Apar astfel riscuri
multiple de producere a accidentelor: fie prin degradarea de la sine a infrastructurii, fie prin
lovirea accidentală a acestora în special în timpul activităților de construcție și nu în ultimul
rând prin deteriorarea acestora de către infractori.
La nivelul local mai apar și alte surse de poluare sau de disconfort la adresa populației.
Comuna este traversată de numeroase linii de curent electric de înaltă tensiune,
câmpurile magnetice ale acestora fiind considerate de Organizația Mondială a Sănătății
„posibili carcinogenici”. Totuși, numeroase construcții de locuire au fost amplasate în interiorul
culoarelor tehnice ale acestora, în special în cartierele rezidențiale din proximitatea
Municipiului Ploiești.
Un alt factor de risc la adresa sănătății îl reprezintă zgomotul produs de traficul rutier și
feroviar în special pe arterele de comunicație importante ce tranzitează teritoriul administrativ.
Hărțile strategice de zgomot întocmite pentru aglomerarea urbană Ploieşti ce includ şi comunele
Blejoi, Brazi şi Bărcăneşti, au evidențiat că în localitate aproximativ 5 % din populație este
afectată de zgomot cu valori peste limitele admise. Acesta este un procentaj destul de bun, mai
ales comparativ cu Municipiul Ploiești, unde aproximativ 61% din populație este afectată.

54
Figura nr. 23: Principalii factori de risc antropic de pe teritoriul comunei Blejoi
55
 CAPITOLUL IX

PROIECTE ȘI PROGRAME ÎN DESFĂȘURARE

Obiectivul general al planului de acțiune descris în Strategia de dezvoltare durabilă a

comunei Blejoi este dezvoltarea economică şi socială durabilă, care să ducă pe termen lung la
creşterea calităţii vieţii locuitorilor comunei şi transformarea acesteia într‐un centru comercial
şi rezidenţial cu impact regional.
În acest sens s-au identificat șase obiective strategice, acestea fiind împărțite la rândul
lor într-o serie de obiective majore:
1. Modernizarea și extinderea infrastructurii
1.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces;
1.2. Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico‐edilitare;
1.3. Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi petrecere a timpului liber
2. Dezvoltarea economică a comunei
2.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor;
2.2. Atragerea investiţiilor;
2.3. Promovarea parteneriatului public-privat;
3. Dezvoltarea serviciilor publice
3.1. Modernizarea serviciilor de transport public de călători;
3.2. Modernizarea zonelor comerciale;
3.3. Modernizarea iluminatului public;
3.4. Îmbunătăţirea managementului deşeurilor;
3.5. Creşterea siguranţei populaţiei;
4. Dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor sociale
4.1. Dezvoltarea serviciilor sociale;
4.2. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie;
4.3. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate;
4.4. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor de urgenţă;
5. Asigurarea calității mediului şi a condiţiilor de locuire
5.1. Prevenirea poluării aerului;
5.2. Eficienţă energetică şi surse alternative de energie;
5.3. Îmbunătăţirea aspectului localităţii şi a spaţiilor verzi;
6. Dezvoltarea capacităţii administrative

56
 6.1. Dezvoltarea resurselor umane;
6.2. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale şi implicarea comunităţii în
actul decizional.
În vederea atingerii acestor obiective, în cadrul aceleiași strategii, s-au propus peste 70
de proiecte de plan local, dar și asociative cu unitățile administrativ-teritoriale învecinate.
Întrucât strategia a fost elaborată pentru perioada 2015-2020, o mare parte a acestor proiecte a
fost deja realizată.
Dintre cele mai importante proiecte propuse pentru perioada rămasă (2019-2020) putem
aminti:
 Modernizarea drumurilor comunale şi de exploatare agricolă în cartierele cu dotare
imobiliară;
 Construirea unui pasaj rutier peste calea ferată Ploiești – Măneciu, în parteneriat cu
Consiliul Județean Prahova și Municipiul Ploiești;
 Realizarea unei variante alternative la șoseaua de centură în afara zonelor de intravilan
pentru devierea traficului greu în afara zonei locuibile;
 Realizarea reţelei de canalizare a apelor menajere şi pluviale și construirea staţiei de
epurare;
 Modernizarea infrastructurii sportive (stadion, piste de atletism, terenuri de tenis, bazin
de înot, dotări, etc.);
 Dezvoltarea centrului de afaceri Blejoi;
 Extinderea şi modernizarea sistemului de iluminat public și eficientizarea acestuia prin
introducerea tehnologiei LED;
 Promovarea reciclării deşeurilor solide reutilizabile;
 Construirea şi dotarea unui sediu nou pentru Poliţia Locală;
 Creşterea calităţii şi numărului serviciilor sociale oferite de Serviciul de Asistenţă
Socială;
 Construirea de locuinţe sociale;
 Identificarea de oportunităţi pentru integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu
dizabilităţi;
 Construirea şi dotarea unei unități de after‐school;
 Promovarea unui parteneriat public‐privat pentru construcţia de unităţi sanitare cu
cabinete de specialitate;
 Îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor publice.

57
 Acestora li se adaugă și proiectele cuprinse în Programul anual de investiţii propus
pentru anii 2018 – 2028 între care amintim:
 Actualizarea planurilor cadastrale (cadastrul general);
 Extinderea sediului primăriei;
 Realizarea unui sistem de panouri fotovoltaice la grădinița Tânțăreni;
 Realizarea unui sistem de panouri fotovoltaice la grădinița cu program prelungit
Ploieștiori;
 Construirea unei punți pietonale peste pârâul Dâmbu;
 Extinderea rețelelor de apă curentă, de canalizare menajeră și pluvială, de
distribuție de gaze naturale șide iluminat public pe mai multe străzi din comună.
Strategia de dezvoltare a comunei Blejoi a fost racordată cu politicile, planurile și
strategiile existente la nivelurile suprateritoriale. Aceasta se raportează la Planul de dezvoltare
economico‐socială a județului Prahova pentru perioada 2014‐2020, la obiectivele Planului de
dezvoltare regională 2014 - 2020 al regiunii Sud Muntenia respectând totodată și prevederile
Cadrului Strategic Naţional de Referinţă.

58
 CONCLUZII

Comuna Blejoi reprezintă în prezent un important pol de atracție atât pentru persoanele
fizice cât și cele juridice. Unitatea prezintă numeroase avantaje în acest sens: proximitatea față
de polul de creștere Ploiești, accesul la importante artere de comunicație atât rutiere cât și
feroviare, suprafețele mari de terenuri agricole cu prețuri mai scăzute comparativ cu municipiul
suprasaturat imobiliar, existența unor zone industriale și comerciale bine definite ce pot servi
ca incubatoare de afaceri, infrastructura edilitară bine pusă la punct în zona cartierelor
rezidențiale dar și liniștea și traiul mai ieftin din mediul rural. Toate acestea fac din comuna
Blejoi un mediu dezirabil.
Din punct de vedere natural comuna dispune de un mediu propice habitării umane, cu
un relief puțin fragmentat și o înclinație mică, cu o climă temperată și soluri ce favorizează
agricultura. Riscurile naturale sunt așadar puține: nu există zone cu alunecări de teren, iar zonele
inundabile sunt mici și relativ departe de fondul construit. Cel mai important risc este cel
seismic, comuna fiind afectată în trecut destul de puternic de cutremurele produse în regiunea
Vrancea.
Aceste argumente tind să favorizeze unitatea administrativ-teritorială din punct de
vedere demografic. Spre deosebire de nivelurile suprateritoriale (județean, regional, național),
populația localității este în creștere, fapt datorat în principal fluxurilor migratorii. Cu toate
acestea sporul natural al populației este unul negativ. Astfel, pentru moment, fenomenul de
îmbătrânire a populației, resimțit puternic la nivel națioal, nu are un impact important asupra
populației locale. Comuna dispune de un raport bun între populația în vârstă de muncă (ce
prezintă și un nivel procentual de instruire foarte ridicat) și populația în vârstă de dependență
demografică, astfel asigurându-se un nivel de trai ridicat pentru membrii societății.
Din această cauză, presiunea factorului uman asupra mediului înconjurător este în
constantă creștere. Factorilor de stres asupra mediului din secolul XX: vetrele tradiționale de
sat, agricultura și unitățile industriale și zootehnice, astăzi li se adaugă și factori de stres
moderni: dezvoltarea imobiliară necontrolată și traficul rutier din ce în ce mai dens.
Necesitatea organizării spațiului geografic într-un mod rațional este așadar cu atât mai
mare. Respectarea principiilor și planurilor de dezvoltare urbanistică devine un imperativ în
condițiile numeroaselor disfuncții apărute în timp, atât prin lipsa planificării prealabile, cât și
prin abaterea de la planurile întocmite. Pe lângă stresul la care este supus mediu înconjurător,
aceste disfuncții pot avea și efecte asupra populației, ce pot varia de la o simplă stare de
59
disconfort (zgomotul produs de traficul rutier), până la efecte asupra stării de sănătate, uneori
chiar la scară mare (câmpurile magnetice ale rețelelor de înaltă tensiune, zonele de protecție
sanitară ale fermelor etc.).
Schimbarea aspectului satului tradițional în cel te tip urban este reflectată în noile
planuri de amenajare urbanistică. De observat este faptul că în ultimii 17 ani suprafața de
terenuri intravilane ale comunei a crescut cu peste 50%, aceasta reprezentând astăzi mai mult
de jumătate din suprafața administrativă. În aceeași perioadă se poate observa schimbarea
destinației terenurilor, adeseori fiind vorba despre cele agricole, spre funcțiuni pentru locuințe
colective, funcțiuni mixte, pentru instituții și servicii și pentru căi de comunicație. Acestea
prezintă astăzi ponderi importante în totalul suprafețelor intravilane (zona de locuințe colective
a crescut de la 0% la 9%, cea de servicii de la 15% la 29% și cea pentru căi de comunicații de
la 5% la 12%).
Îmbucurătoare este suprafața mare de terenuri rezervate spațiilor verzi la nivel local,
acestea având o pondere de 8,6% din intravilan. Cu toate că o bună parte dintre ele nu este
amenajată, existând doar în acte, legea spațiilor verzi interzice schimbarea acestor funcțiuni cu
oricare alta. Astfel, este asigurată o bună dezvoltare ulterioară a acestora.
Dezvoltarea comunei se resimte și în ceea ce privește dotările tehnico-edilitare și socio-
culturale. Principala disfuncție din punct de vedere edilitar, lipsa unui sistem centralizat de
colectare a apelor menajere uzate, este în curs de a fi soluționată, stația de epurare a comunei
fiind în prezent în construcție. Din păcate autoritățile locale sunt limitate în ceea ce privește
rezolvarea problemei infrastructurii edilitare vechi, în special a celei pentru transportul de
produse petroliere, aceasta reprezentând în prezent riscuri majore de poluare. Din punct de
vedere socio-cultural, la nivelul autorităților locale există numeroase proiecte de investiții, atât
pentru reabilitarea și modernizarea obiectivelor existente, cât și pentru construirea unora noi.
Comuna Blejoi are un mare potențial de dezvoltare economică și socială, poziția ei
avantajoasă și infrastructura bine dezvoltată fiind principalele atuuri ale localității. Cu o
planificare urbanistică minuțioasă și respectarea strictă a acesteia, atractivitatea ar putea crește
în continuare, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice. Urmând modelul
localităților limitrofe Municipiului București, comuna ar putea obține curând statutul de oraș și
astfel ar putea juca un rol important în viitor în cadrul județean, regional și chiar național.

60
 BIBLIOGRAFIE

Apostol, M., (2004), Dicţionar istoric al Judeţului Prahova, Edit. Ploieşti-Mileniul III,
Ploieşti;
Baltălungă A.A, (2010), Geografia aşezărilor, Ediţia a II-a, Edit. Cetatea de Scaun, Târgovişte;
Brătescu P., Alessandrescu C., Moruzi I., (1897), Dicționar geografic al județului Prahova,
Tipografia „Viitorul”, Târgoviște;
Catană Monica Carmen, (2012), Municipiul Ploiești – remodelarea urbană și calitatea vieții,
Edit. Cetatea de scaun, Târgoviște;
Cucu V., (1995), România. Geografie umană, Edit. Glasul Bucovinei, Iași;
Cucu, V., (2000), Geografia aşezărilor rurale, Edit. Domino, Târgovişte;
Cucu V., (2001), Geografia oraşului, Edit. Fundaţiei culturale Dimitrie Bolintineanu,
Bucureşti;
Dumitrescu Daniela, (2008), Geografia Populaţiei, Edit. Valahia University Press, Târgovişte;
Dumitrescu Daniela, (2014), România. Regiunile de dezvoltare – Disparităţi socio-economice,
Edit. Cetatea de Scaun, Târgovişte;
Enache M., (2010), Strategia de dezvoltare urbană şi cercetarea de urbanism comparat,
Editura Universitară "Ion Mincu", Bucureşti;
Erdeli G., Cândea Melinda, Braghină C., Costache S., Zamfir Daniela, (1999), Dicţionar de
Geografie Umană, Edit. Corint, Bucureşti;
Erdeli G., Dumitrache Liliana, (2006), Geografia populaţiei, Edit. Corint, Bucureşti;
Ianoş I., (1987), Oraşele şi organizarea spaţiului geografic, Edit. Academiei, Bucureşti;
Ianoş I., Tălângă C. (1994), Orașul și sistemul urban romanesc în condițiile economiei de piață,
Institutul de Geografie, București;
Ianoș I., (2000), Sisteme Teritoriale, Edit. Tehnică, București;
Ianoş I., (2004), Dinamica urbană, Edit. Tehnică, Bucureşti;
Ielenicz M., (2000), Geografie generală. Geografie fizică, Edit. Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti;
Ilinca, N. (1999), Geografie umană. Populaţia şi aşezările omeneşti, Editura Corint, Bucureşti;
Ionaşcu Gh. S., (2004), Dezvoltare spaţială durabilă şi urbanism, Editura Fundatiei "Romania
de Maine", Bucureşti;
Mărăcineanu, Fl., Elena, Constantin, Popescu D., Ştef, M. (1999) - „Dezvoltarea rurală
durabilă”, Editura „Alexandru Ştefulescu”, Tg. Jiu;
Mihai B. A., Nedelcu A., Buterez C., (2016), Judeţul Prahova : spaţiu, societate, economie,
mediu, Edit. Academiei Române, Bucureşti;
61
Muja S., (1984), Spaţiile verzi în sistematizarea teritoriului şi localităţilor, Edit. Ceres,
Bucureşti;
Munteanu C., Dumitraşcu Mioara, Iliuţă R. A. (2011), Ecologie şi protecţia calităţii mediului
Edit. Balneară, Bucureşti;
Negulescu M., (1995), Protecția mediului înconjurător, Manual general, Editura Tehnică,
Bucuresti, 1995;
Niculescu Gh., Velcea I., (1973), Județele patriei - Județul Prahova, Edit. Academiei,
București;
Pătru Ileana, Zaharia Liliana, Oprea R., (2006), Geografia fizicǎ a României - Climǎ, ape,
vegetaţie, soluri, Editura Universitarǎ, Bucureşti;
Sevastos, M., (1937), Monografia orașului Ploiești, Edit. Cartea Românească, București
*** (1981), Atlasul României, Ed. Academiei, Bucureşti;
*** (1982), Enciclopedia geografică a României, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;
*** (1984), Geografia României, vol. 2, Geografia umana și economica, Edit. Academiei,
București;
*** (1986), Atlasul judeţelor României, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti (1983),
Geografia Romaniei, vol. 1, Geografia fizica, Edit Academiei, București;
*** (1996), România. Atlas istorico-geografic, Edit. Academiei Române, Bucureşti;
*** (2002), Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Prahova;
*** (2008), Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor Prahova;
*** (2008), Master Plan Județul Prahova – Asistență Tehnică pentru Pregătirea Proiectelor
în Sectorul de Apă/Apă Uzată din România;
*** (2008), Studiu geotehnic și riscuri naturale comuna Blejoi Județul Prahova, elaborator
S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L., ing. Radu Maria;
*** (2009), Planul Integrat de Dezvoltare a Polului de Creștere Ploiești-Prahova;
*** (2010), Refereat Hidrogeologic de Expertiză la „Documentația tehnică întocmită în
vederea instituirii zonelor de protecție sanitară și a perimetrului de protecție
hidrogeologică aferent forajelor de adâncime ale frontului de captare Blejoi”, elaborator
S.C. Drilling Swiss S.R.L.;
*** (2011), Studiu istoric de fundamentare pentru Planul Urbanistic General, elaborator S.C.
Restitutio S.R.L., arh. Călin Hoinărescu;
*** (2011), Raport de mediu privind Planul Urbanistic General şi Regulamentul Local de
Urbanism, elaborator S.C. Euro Envirotech S.R.L. ;
*** (2012), Harta zonării seismice, elaborator Universitatea Tehnică de Construcții București;

62
*** (2015), Studiul de impact asupra mediului și sănătatea populației pentru Plan Urbanistic
General şi Regulament Local de Urbanism Comuna Blejoi, Judeţul Prahova, elaborator
S.C. ELHAZ CONSULT S.R.L., dipl. univ. Maniți V. ;
*** (2016), Planul de Dezvoltare Durabilă a Județului Prahova în perioada 2014-2020;
*** (2016), Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentu Polul de Creștere Ploiești;
*** (2018), Plan Urbanistic General şi Regulament Local de Urbanism comuna Blejoi, judeţ
Prahova, elaborator S.C. Areal Design S.R.L. ;
*** Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Blejoi;
*** Planul de Amenajare a Teritoriului Național;
*** Lista Monumentelor Istorice (2015);
*** Repertoriul Arheologic Național.

Resurse web:

https://www.primariablejoi.ro
http://statistici.insse.ro
https://www.siugrc-cjph.ro
http://www.ploiesti.ro
http://ran.cimec.ro
https://www.patrimoniu.gov.ro
http://geoportal.ancpi.ro
http://www.calitateaer.ro
http://www.recensamantromania.ro
http://www.prahova.insse.ro
https://monumenteprahova.ro

63
ANEXE

64
Anexa 1:
Lista figurilor

Figura nr. 24: Încadrarea județului Prahova în teritoriul național

Figura nr. 25: Încadrarea comunei Blejoi în teritoriul județean și Polul de creștere Ploiești
Figura nr. 26: Principalele căi de comunicație rutieră din comuna Blejoi
Figura nr. 27: Extras din harta austriacă Specht (1971)
Figura nr. 28: Dinamica temperaturilor şi precipitaţiilor medii lunare în comuna Blejoi
Figura nr. 29: România - harta zonării seismice (2012)
Figura nr. 30: Zonele inundabile din comuna Blejoi
Figura nr. 31: Evoluția numerică a populației din comuna Blejoi (1992-2018)
Figura nr. 32: Evoluția sporului natural în comuna Blejoi (2002-2017)
Figura nr. 33: Evoluția comparativă a sporului natural Comuna Blejoi - Județul Prahova
Figura nr. 34: Evoluția sporului migratoriu în comuna Blejoi (2002-2017)
Figura nr. 35: Evoluția comparativă a sporului migratoriu Comuna Blejoi-Județul Prahova
Figura nr. 36: Evoluția comparativă a bilanțului total al populației Comuna Blejoi - Județul
Prahova
Figura nr. 37: Piramida vârstelor în comuna Blejoi (2018)
Figura nr. 38: Piramida vârstelor în comuna Blejoi (1992)
Figura nr. 39: Rata de analfabetism (2011)
Figura nr. 40: Procentajul de persoane cu studii superioare (2011)
Figura nr. 41: Energia de habitat în comuna Blejoi
Figura nr. 42: Zonificare funcțională a comunei Blejoi
Figura nr. 43: Structura fondului funciar al comunei Blejoi
Figura nr. 44: Căile de comunicație din comuna Blejoi
Figura nr. 45: Magistralele de rețele edilitare de pe teritoriul comunei Blejoi
Figura nr. 46: Principalii factori de risc antropic de pe teritoriul comunei Blejoi

65
Anexa 2:
Lista fotografiilor

Foto nr. 5: Bustul lui Radu Tudoran în fața școlii eponime

Foto nr. 6: Parcul dendrologic și bustul Reginei Maria din satul Ploieștiori
Foto nr. 7: Școala Gimnazială "Radu Tudoran" și placa comemorativă "Constantin
Dimitrescu”
Foto nr. 8: Vila Constantin Comăneanu
Foto nr. 5: Ruinele bisericii „Sfântul Visarion”
Foto nr. 6: Biserica de lemn „Sfântul Nicolae și Adormirea Maicii Domnului”
Foto nr. 7: Biserica „Naşterea Maicii Domnului” şi „Sf. Parascheva”
Foto nr. 8: Sala polivalentă Blejoi
Foto nr. 8: Mall-ul Ploiești Shopping City

Anexa 3:
Lista tabelelor

Tabelul nr. 9: Domeniile de activitate ale agenților economici din comuna Blejoi
Tabelul nr. 10: Evoluția densității populației
Tabelul nr. 11: Structura etnică și religioasă a populației comunei Blejoi (2011)
Tabelul nr. 12: Evoluția numărului de salariați și de șomeri din comuna Blejoi
Tabelul nr. 13: Nivelul de instruire al populației comunei Blejoi (2011)
Tabelul nr. 14: Bilanțul teritorial al comunei Blejoi 2002 - 2018
Tabelul nr. 15: Structura fondului funciar în comuna Blejoi
Tabelul nr. 16: Evoluția numărului de cadre didactice și elevi la nivelul comunei

66