Grad I

UNIVERSITATEA „VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI

DIDACTIC
RESTRUCTURAREA SPAŢIULUI URBAN

ÎN ORAŞUL BOLDEȘTI-SCĂENI DUPĂ
ANUL 1990
Coordonator ştiinţific,
Conf. univ. dr. Adrian-Aurel BALTĂLUNGĂ
Candidat,
Prof. TATU V. Dumitru
TÂRGOVIŞTE
2018
1
CUPRINS
INTRODUCERE / 6
I. POZIŢIA ŞI LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ A

ORAȘULUI BOLDEŞTI-SCĂENI / 7
II. ISTORICUL CERCETARILOR ÎN ZONA

LOCALITĂŢII BOLDEŞTI-SCĂENI / 9
2.1. Lucrări generale / 9
2.2. Lucrări speciale / 10
III. REPERE ISTORICE ÎN EVOLUȚIA ORAŞULUI BOLDEȘTI-SCĂENI / 12
IV. ROLUL POTENŢIALULUI NATURAL ÎN EVOLUŢIA ORAŞULUI /

16 4.1. Geologia / 16
4.2. Relieful / 16
4.3. Clima / 19
4.3.1. Temperatura aerului / 20
4.3.2. Precipitaţiile atmosferice / 21
4.3.3. Vânturile / 21
4.4. Hidrografia / 22
4.4.1. Apele subterane / 23
4.4.2. Apele de suprafață / 23
4.5. Vegetaţia / 24
4.5.1. Pădurile / 24
4.5.2. Pajiştile / 25
4.5.3. Vegetația de luncă / 25
4.5.4. Vegetaţia ruderală / 26
4.5.5. Zăvoaiele / 26
4.6. Fauna / 26
4.7. Soluri / 27
4.8. Resurse naturale de subsol / 27
2
V. POTENŢIALUL UMAN / 29
5.1. Evoluţia numerică a populaţiei / 29
5.2. Densitatea populaţiei / 30
5.3. Mişcarea naturală / 31
5.3.1. Natalitatea / 31
5.3.2. Mortalitatea / 31
5.3.3. Sporul natural / 31
5.4. Mişcarea migratorie / 32
5.4.1. Navetismul / 33
5.5. Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe / 34
5.6. Structura socio-profesională / 39
5.6.1. Populația activă / 39
5.6.2. Şomajul / 43
5.7. Structura etnică / 44
5.8. Structura lingvistică / 45
5.9. Structura confesională / 45
VI. EVOLUŢIA TERITORIALĂ, DINAMICA MORFOLOGIEI ŞI STRUCTURII

URBANE / 47
6.1. Zone funcţionale / 52

6.1.1. Zona rezidențială / 52
6.1.2. Zonele cu activități industriale și depozitare / 53
6.1.3. Zona unităților agrotehnice / 53
6.1.4. Zona căilor de comunicație și transport / 55
6.1.5. Zona spațiilor verzi, sport, agrement, protecție / 55
6.1.6. Zona constructiilor tehnico – edilitare și zone protecție / 55
6.2. Bilanţul teritorial şi organizarea spaţiului urban / 56
6.2.1. Caracteristicile locuirii / 59
6.2.2. Distanța medie între doi locuitori / 60
6.3. Dotări socio-culturale / 60
6.3.1. Biblioteci / 60
6.3.2. Case de cultură / 61
6.3.3. Monumente istorice / 61
6.3.4. Sărbători și tradiții cu specific local / 62
3
6.3.5. Cultele / 62
6.3.6. Unități de învățământ / 62
6.3.7. Serviciile de sănătate / 63
6.4. Dotări tehnico-edilitare / 63
6.4.1. Căile de acces / 63
6.4.2. Rețeaua de alimentare cu apă / 64
6.4.3. Rețeaua de canalizare / 64
6.4.4. Energia termică / 65
6.4.5. Rețeaua de iluminat public / 65
6.4.6. Poșta și telecomunicațiile / 65
6.5. Indicatori ai calităţii vieţii urbane / 65
6.5.1. Chestionar - Calitatea vieții urbane în Boldești- Scăeni / 66
6.5.2. Interpretarea chestionarului / 67
VII. FUNCŢIILE ŞI ARIA DE INFLUENŢĂ /

71 7.1. Funcția industrială / 71
7.2. Funcția agricolă / 72
7.3. Funcția comercială / 74
7.4. Funcția administrativă / 75
7.5. Funcția turistică / 76
7.6. Funcția de transport / 77
7.7. Aria de influență / 78
VIII. IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR ANTROPICE ASUPRA MEDIULUI / 81
IX. DISFUNCŢIONALITĂŢI ŞI PROGRAME DE DEZVOLTARE / 84

9.1. Identificarea zonei de acţiune urbană / 84
9.1.1 Disfuncționalități / 84
9.2. Domenii vizate pentru implementarea planului de dezvoltare urbană / 85
9.3. Analiza SWOT a orașului Boldești-Scăeni / 89
X. DIRECŢII ŞI MODELE DE RESTRUCTURARE A SPAŢIULUI URBAN /

93 10.1. Direcții pentru restructurarea spațiului urban în Boldești-Scăeni / 93
10.2. Modele în restructurarea spaţiului urban / 94
4
XI.CONSIDERAŢII METODICO-DIDACTICE PRIVIND ABORDAREA
PROBLEMELOR DE GEOGRAFIE URBANĂ ÎN ACTIVITAŢILE CU ELEVII
/ 99
11.1. Aspecte metodico-teoretice / 99

11.1.1. Învățarea cu ajutorul metodelor /100
11.2. Competențele lucrării și cercetarea pedagogică / 110
11.2.1. Competenţele lucrării / 110
11.2.2. Cercetarea pedagogică / 115
11.3. Metodologia de cercetare / 120
11.3.1. Metodele utilizate / 123
11.4. Modalități practice de lucru cu elevii / 124
11.5. Principiile și proiectarea didactică / 129
11.5.1. Principiile didactice / 129
11.5.2. Proiectarea didactică / 134
11.6. Proiecte de lecții și teste de evaluare / 138
11.6.1. Proiecte de lecții / 138
11.6.2. Teste de evaluare / 156
CONCLUZII / 162
BIBLIOGRAFIE / 166
5
INTRODUCERE
Pornind de la ideea că geografia, ştiinţă care studiază mediul geografic, poate fi

considerată o ştiinţă a amenajării raţionale a teritoriului, iar în al doilea rând, dorinţa de a
descoperi prin documentare, problematica complexă a modificărilor dirijate sau mai puţin
dirijate, care s-au produs în structura urbană a oraşului Boldeşti-Scăeni după anul 1990, au
conturat ideea acestei lucrări.
Studiile de geografie umană, respectiv de geografie urbană, sunt de mare actualitate
teoretică şi practică, încercând să ofere soluţii la problematica vastă cu care se confruntă
oraşele în prezent. Tema lucrării a pornit de la o curiozitate intelectuală, referitoare la
restructurarea economică şi efectele ei asupra organizării urbane, implicit asupra structurii
populaţiei şi calităţii vieţii în oraşul Boldeşti-Scăeni. Oraşul, cu o industrie extractivă
foarte dezvoltată până în anul 1990, a intrat după această dată, într-o perioadă de regres
economic, din cauza reducerii activităţilor industriale, dar şi lipsei unor investiţii pe termen
lung, care ar fi putut redistribui populaţia disponibilizată în urma restructurărilor. Astfel,
dintr-un oraş în care şomajul la începutul anilor ʼ90 era foarte redus, a ajuns în perioada
1995-2005 extrem de ridicat, în special în rândul tinerilor, dar şi al persoanelor cu studii
reduse, efectele sociale fiind mult mai complexe.
Prin prisma celor menţionate mai sus, se pot stabili pe baze ştiinţifice cauzele care au
condus la apariţia acestor situaţii şi efectele lor negative, în special al celor sociale. În
acelaşi timp, pot fi identificate unele soluţii pentru remedierea acestor situaţii şi a efectelor
lor negative, în special al celor sociale.
Fiind membru al comunităţii oraşului, consider că realizarea acestei lucrări este o
modestă contribuţie adusă la cunoaşterea problematicii urbane actuale. Pentru a obţine
informaţiile necesare am utilizat o multitudine de resurse, de la datele statistice existente
în cadrul Primăriei Boldeşti, materiale scrise, până la cele disponibile pe site-urile oficiale
ale guvernului României.
Îmi propun ca prin această lucrare să aduc noi date geografice referitoare la orașul
Boldești-Scăeni, iar prin opționalul propus pentru anul școlar 2018-2019 cu titlul
"Orizontul local-Orașul Boldești-Scăeni", să amplific curiozitatea și dorința de cunoaștere
a orizontului local în rândul elevilor.
6
Capitolul I
POZIŢIA ŞI LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ A ORAŞULUI

BOLDEŞTI-SCĂENI
Oraşul este situat din punct de vedere geomorfologic, în zona de contact dintre
Subcarpaţii Curburii şi Câmpia Română, prin diviziunea ei nordică Câmpia Ploieşti,
rezultată în urma depunerilor sedimentare ale râului Prahova şi afluenţilor acestuia. Având
o structură alungită pe direcţia N-S, oraşul se întinde pe aproximativ 11 km de la un capăt
la altul. Situat pe partea stângă a văii asimetrice a râului Teleajen, oraşul se desfăşoară
altitudinal între 180-205 m altitudine minimă, specifică extremităţii sudice a oraşului şi
altitudinea maximă de 408 m în Dealul Hârsa, parte componentă a Dealurilor Bucovelului.
Geologic, oraşul este situat în zona miopliocenă, situată între flişul paleogen în nord şi
Platforma Moesică în sud. Oraşul Boldeşti-Scăeni este aşezat în partea de sud-est a
României, la 11 km de oraşul Ploieşti, la 15 km de oraşul Vălenii de Munte şi la 70 km de
Bucureşti. Coordonatele geografice ale oraşului sunt următoarele:
- in nord, paralela de 45° 1′ 48″ latitudine nordică;
- în sud, paralela de 45° latitudine nordică;
- în est, meridianul de 26° 1ʹ 48ʺ longitudine estică;
- în vest, meridianul de 26° longitudine estică;
Oraşul Boldești-Scăeni se învecinează cu următoarele localități:
- în est, cu comuna Plopu, limita urmăreşte valea Ştirbeţului şi şoseaua ce coboară
dealul Gâlmeia;
- în sud, cu comunele Bucov şi Pleaşa, limita urmează o porţiune de câmpie şi una
deluroasă;
- în vest, cu comunele Blejoi, Lipăneşti şi Găgeni, limita porneşte de la podul peste
râul Teleajen, apoi urmează drumul naţional DN 1A şi calea ferată Ploieşti-Măneciu;
- în nord şi nord-est cu comunele Măgurele şi Balţesti, limita urmăreşte valea
Bucovelului pâna la confluenţa cu pârâul Ştirbeţul.
7
Sursa:PUG Boldești-Scăeni
Fig.1 Încadrarea în teritoriu a orașului Boldești-Scăeni
8
Capitolul II
ISTORICUL CERCETĂRILOR ÎN ZONA ORAŞULUI

BOLDEŞTI-SCĂENI
2.1. Lucrări generale
Fiind o zonă cu un potenţial natural şi uman deosebit, specialişti din toate

domeniile şi-au îndreptat privirea spre această regiune, efectul fiind aparţia de-a lungul
timpului a unor studii, cercetări, hărţi, tratate, articole şi alte lucrări de specialitate. Deşi
localitatea Boldești-Scăeni a fost declarată oraş în anul 1968, fără a întruni la acea dată
toate caracteristicile unei aşezări urbane, în documentele din arhivă, cartierele componente
apar cu istoria lor proprie. Astfel, în lucrarea "Marele Dictionar Geografic al României"
(1898-1902), scos în cinci volume de Grigore G. Tocilescu, G.I. Lahovari şi C. I. Bratianu,
se specifică faptul că localitatea Scăeni este una din cele mai vechi comune ale judeţului
Prahova.
Nicolae Simache şi George Potra, în cartea "Contribuţii la istoricul oraşelor
Ploieşti şi Târgşor", menţionează faptul că satul Balaca era numit Valea Căpuşeştilor, după
numele unui proprietar de terenuri din zonă. Localitatea Seciu este menţionată în lucrarea
"Dictionar Geografic al Judetului Prahova", scrisă de Paulina Brătescu, Ioan Moruzi şi C.
Alessandrescu (Tip. Viitorul, Târgoviste, 1897).
Emmanuel de Martonne aduce contribuţii importante în studiul geografic al
regiunii subcarpatice, ca de altfel pentru multe regiuni ale României, în lucrarea din anul
1907 cu titlul "Recherches sur l’évolution morphologiques des Alpes de Transylvanies".
Lucrări referitoare la Subcarpaţii Curburii şi regiunile învecinate au mai publicat
şi E. Zaharescu în anul 1922, "Vechiul judeţ al Saacului în lumina istorică şi
antropogeografică", N.Popp în 1934, "Câteva cazuri de captare la est de Teleajen", iar în
1939, George Vâlsan, lucrarea cu titlul "Morfologia văii superioare a Prahovei şi regiunilor
vecine". N.Popp, prin lucrările "Subcarpaţii dintre Dâmboviţa şi Prahova, Studiu
geomorfologic", publicată în 1939; "Raionarea geomorfologică a raionului administrativ
Ploieşti" publicată în 1955; "Terasele Teleajenului în zona Subcarpatică, cu privire specială
asupra mişcărilor neotectonice cuaternare" publicată în 1963; "Caracterizarea
9
geomorfologică şi regionarea Subcarpaţilor Teleajenului" din 1971, aduce contribuţii
valoroase la studiul acestor regiuni.
Gheorghe Niculescu, cu lucrarea "Valea Teleajenului", publicată în anul 1981,
afirmă că există o asimetrie a mişcărilor neotectonice, prin faptul că sinclinalul Măgurele
coboară, iar anticlinalele mărginaşe au tendinţa permanentă de ridicare. În lucrarea "Ghidul
turistic al Vãii Teleajenului", Gheorghe Niculescu oferă informaţii despre Boldeşti-Scăeni,
pe lângă alte localităţi situate pe vechiul drum al sării. Vintilă Mihăilescu, în lucrarea
"Dealurile şi Câmpiile României" (1966), menţionează apariţia unei discontinuităti în zona
subcarpatică, determinată de inserarea unei porţiuni a Câmpiei Ploieştilor. Grigore Posea
publică în 1983 lucrarea "Terasele din Câmpia Târgovişte-Ploieşti şi raporturile lor cu
Subcarpaţii", iar N. Muica, publică în 1989 lucrarea "Subcarpaţii dintre Teleajen şi
Slănicul Buzăului: Studiu geomorfologic".
Alte studii şi lucrări referitoare la zona Subcarpaţilor Curburii au mai publicat şi R.
Saucan, în anul 1996, "Studiul degradărilor de teren. Evoluţia şi aspectele caracteristice în
peisaj. Evaluarea bonitativa, organizarea spaţiului geografic cu privire specială asupra
Dealurilor Bucovelului" precum şi M. Sandu, D. Bălteanu în anul 2005, "Hazardele
naturale din Carpaţii şi Subcarpaţii dintre Trotuş şi Teleajen. Studiu geografic". George
Vâlsan în lucrarea "Câmpia Română", oferă date despre devierea cursurilor râurilor din
nord–estul câmpiei, fapt descoperit recent în curgerea râului Teleajen pe sub albia de
pietriş.
Valeria Velcea, Velcea Ion şi Savu Alexandru în lucrãrile "Valea Prahovei" şi
"Geografia Carpatilor şi Subcarpatilor românesti", realizează o analiză geografică a
regiunilor menţionând şi formele de relief specifice localităţii Boldeşti-Scăeni..
2.2. Lucrări speciale
Prima monografie a oraşului, cu titlul "Industrializare şi urbanizare, cercetare de

psihosociologie concretă la Boldeşti", a realizat-o profesorul universitar Traian Herseni şi a
fost publicată în 1970 de Editura Academiei R.S.R. Pe lângă caracteristicile naturale ale
localităţii, sunt individualizate aspecte istorice, economice, sociale precum şi
caracteristicile arhitecturale ale construcţiilor, fiind remarcate obiceiurile şi tradiţiile
locuitorilor. În anul 1999, N.Popp publică lucrarea cu titlul "Dealurile Boldeştilor, unitate
aparte a Subcarpaţilor prahoveni".
10
Cristian Petru Bălan, în "Monografia oraşului Boldeşti-Scăeni (meleagul viselor ce
trebuie împlinite)", publicată în anul 2007, face o caracterizare a elementelor care au
contribuit la apariţia şi dezvoltarea oraşului, dar şi o analiză a problemelor cu care se
confruntă acesta.
Importanța orașului în industria extractivă, situarea într-un cadru natural favorabil
locuirii și nu în ultimul rând populația eterogenă stabilită aici, au constituit factorii care au
determinat interesul și apariția unor lucrări despre orașul Boldești-Scăeni.
11
Capitolul III
3. REPERE ISTORICE ÎN EVOLUȚIA ORAȘULUI
Numele oraşului apare în anul 1968, când comunele Boldeşti şi Scăeni şi satele
Balaca şi Seciu au fost unite pentru a forma actualul Boldeşti-Scăeni. Deşi nu existau toate
condiţiile unei aşezari urbane, resursele de petrol din zonă, dar şi anumite schimbări
sociale şi politice, au determinat apariţia acestui oraş.
Primele urme de locuire datează din neolitic (5500-900 î.Ch.) şi cuprind printre
altele, vase de lut ars, obiecte de silex, opaiţe, statuete şi fragmente de vase ornate în
relief. Toate aceste obiecte au fost descoperite de un elev în anul 1973 şi prezentate
profesorului de biologie-geografie Ion Dumitru. Acesta a luat legătura cu autorităţile
competente care au studiat obiectele şi au ajuns la concluzia ştiinţifică menţionată mai sus.
Toate aceste urme descoperite, dovedesc că populaţia din acea perioadă era concentrată în
lungul râurilor sau în apropierea pădurilor, acestea din urmă constituind şi zone de adăpost
şi apărarare. Strate din epoca fierului apar suprapuse celor neolitice, fiind caracteristice
culturilor Halstatt, La Tene, dar şi culturii Gumelniţa. Pe teritoriul comunei Lipăneşti au
fost descoperite obiecte ceramice, care datează din secolele III şi IV d.H., confirmând
existenţa în acest loc a unei aşezări daco-romane.
Rolul de apărare al construcţiilor antice de pe Valea Teleajenului este evidenţiat şi
prin descoperirile unor cetăţi dacice la Gura Vitioarei şi Bughea. Poziţia geografică
favorabilă a Văii Teleajenului, a permis apariţia unui drum roman în lungul căruia au fost
construite mai multe castre, între care cele de la Mălăieşti, Drajna şi Gura Vitioarei aveau
funcţie de apărare. Acest drum antic făcea legătura între Dunăre şi zonele situate dincolo
de Carpaţii Meridionali, având funcţionalităţi diferite (comercială, militară).
Popularea acestui teritoriu a continuat şi în perioada marilor migraţii ale popoarelor.
O amprentă deosebită asupra acestor meleaguri au avut-o popoarele slavone, în special
bulgarii, deoarece multe denumiri ale unor locuri, obiceiuri bisericeşti, au pronunţat
caracter slavon. Aş menţiona aici, hidronimul Teleajen, care provine din cuvăntul slavon
"telegi", cu sensul de a căra, a transporta sau numele satului Bucov, care în slavonă
înseamnă fag (bukov).1
1
Cristian Petru Bălan, Monografia oraşului Boldeşti – Scăeni, Editura Premier, Ploieşti 2007
12
Formarea statului medieval al Ţării Romăneşti şi a necesităţii construirii unor puncte
de apărare împotriva atacurilor inamice, ce acţionau dinspre sud (Carpaţii constituind ei
înşişi un bastion de apărare în nord), au determinat construirea unor centre de apărare.
Unul dintre acestea a fost şi "Cetatea Teleajnei", construită la decizia domnitorilor români
prin secolul al XIV-lea, cetate care în timpul unei incursiuni a domnitorului Ştefan al
Moldovei a fost arsă din temelii. Importanţa Văii Teleajenului pentru traficul comercial
dintre localităţile din Ţara Românească şi cele din Transilvania, apare intr-o înştiinţare
către braşoveni, prin anii 1434-1435, unde există îndemnul "să păstreze libertatea
comercială…pe Teleajen".2
Constituirea şi consolidarea statelor feudale româneşti în secolele XVII-XVIII, au
determinat o intensificare a schimburilor de mărfuri şi în acelaşi timp o dezvoltare
economică în lungul acestui drum comercial vechi. Intensitatea traficului comercial este
confirmată şi de faptul că, la Vălenii de Munte, a fost dată în folosinţă în această perioadă
o vamă. Efectul acestor activităţi comerciale, dar şi a faptului că Valea Teleajenului a
oferit de-a lungul timpului numeroase oportunităţi pentru sedentarizarea populaţiei, a fost
că, în lungul acesteia au apărut numeroase localităţi, printre care şi cele care astăzi
formează oraşul Boldeşti-Scăeni.
În anul 1503, apare prima menţionare documentară despre localitatea Boldeşti-
Scăeni în registrele saşilor, unde există menţiunea " satele din Ţara Românească ce făceau
comerţ cu Braşovul"3. În aceste registre apare şi localitatea Boldeşti, pe vremea aceea
aparţinând de judeţul Saac. În registrele saşilor, menţiuni despre comerţul Braşovului cu
satele din Ţara Românească în care mai apare localitatea Boldești, se întind pînă spre anul
1600, dovedind faptul că localitatea era inclusă în activitătile comerciale şi că importanţa
ei nu era una neglijabilă. În aceleaşi registre, figurează după anul 1534 şi localitatea
Scăeni, în lungul Văii Teleajenului, având de asemenea schimburi comerciale cu Braşovul,
confirmând şi ea o dezvoltare economică importantă.
În hrisovul trimis de Mihnea Voievod la 15 ianuarie 1591, către Ion Logofătul, se
menţionează cumpărăturile făcute la Scăeni : "vaduri de moară în apa Teleajenului, prunet,
păduri şi altele".4 Mihai Viteazul, într-un hrisov la 4 iunie 1598, întăreste lui Ion Logofătul
2
Cristian Petru Bălan, Monografia oraşului Boldeşti – Scaeni, Editura Premier,Ploieşti 2007
3
Traian Herseni –Industrializare şi urbanizare,cercetare de psihosociologie concretă la Boldeşti,Editura
Academiei R.S.R.,1970
4
13
şi lui Mihai din Târgşor "vii la Rogozeşti şi Scăeni vândute din cauza foametei şi birului".5
Cronicarul Miron Costin6, aminteşte faptul că armatele lui Mihai Viteazul, prin anul 1600
treceau dealurile şi poposeau la Schitul Boldescului. Ruinele acestuia existau încă în anul
1930. Poziţia favorabilă în lungul Văii Teleajenului, cadrul natural favorabil, resursele
naturale au influenţat dezvoltarea economică a localităţii Boldeşti-Scăeni din secolul XVII
până în secolul XX. Fiind o localitate în care iniţial activităţile economice erau legate de
agricultură, în special activitătile viticole, apar o mulţime de documente în care se face
referire la activităţile de vânzare-cumpărare ale podgoriilor sau de danie către mănăstiri.
În anul 1649, Matei Voievod, printr-un hrisov în care se află şi numele lui Stoica
Boldescu din Boldesti şi popa Voicea feciorul lui Căpuşă din Scaeni, dă întărire Mănastirii
Proviţa pentru "trei pogoane şi jumatate de vii …în gura Teleajenului" .7 Apelativele
"jupân","jupâneasă" apar frecvent în hrisoavele vechi scrise în alfabetul chirilic. Astfel
într-un document din anul 1665 se face precizarea că "Necula şi Gheorghe cu jupânesele
lor Teodora şi Mira împreună cu fiul lor Alexandru fac danie mănăstirii Seciu 4 pogoane
de vie, vad de moară şi livadă de la Mistreaţa"8. Parte componentă a oraşului Boldeşti –
Scăeni este cartierul Seciu, nume care apare pentru prima dată în documente la 1
septembrie 1632 pe un zapis către biserica Seciu, în care o localnică vindea unui jupân trei
pogoane de vie la "Scăiani" (probabil unul din vechile nume ale Scăenilor).9 Constantin
Brâncoveanu, în anul 1689 întareşte Mănăstirii Plumbuita "mila de Vinariciu din dealul
Secuienilor".10
În decursul timpului, populaţia oraşului a devenit mai numeroasă nu numai datorită
sporului natural ridicat, ci şi datorită bilanţului migratoriu pozitiv. Majoritatea locuitorilor
care s-au stabilit aici au provenit din zonele apropiate subcarpatice, sau din zona Carpaţilor
Curburii (în special depresiunea Chiojd). Una din teorii, susţine că primii locuitori ar fi fost
un grup de secui din zona Transilvaniei şi de aici ar proveni şi numele localităţii Scăeni. În
prima jumătate a secolului al XIX–lea, cea mai mare parte a terenurilor se aflau în
proprietatea moşierului Gheorghe Boldescu (probabil de aici numele oraşului). Ulterior,
5
Cristian Petru Bălan- Monografia oraşului Boldeşti – Scaeni, Editura Premier,Ploieşti 2007
6
7
8
9
10
14
acesta vinde moşiile altui boier de origine greacă, C.Stavridis. Pe baza legii din anul 1864
din această moşie au fost împroprietăriţi 44 de ţărani11.
Localitatea Boldeşti apare ca o singură unitate administrativă până spre mijlocul
secolului al XIX- lea. Această unitate făcea parte din vechiul judeţ al Secuienilor. Odată cu
decizia înfiinţării comunelor pe baza legii din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza,
localităţii Boldeşti i se adaugă câteva aşezari vecine: Lipăneşti, Seciu, Şipot (cunoscut sub
numele Colacul de Piatră). Ulterior Lipaneştii şi Șipotul se despart, iar Boldeştii rămân cu
Seciu, ambele aparţinând plasei Podgoria cu sediul la Urlaţi. Această organizare
administrativă durează pâna în anul 1968, când comunei Boldeşti i se alătură Scăienii şi
Balaca, noua organizare administrativă devenind oraşul Boldeşti-Scăeni.
În anul 1835, Teodor Diamant a înființat pe moșia lui Emanoil Bălăceanu un
falanster fourierist numit "Societatea agronomică și manufacturieră", cu promisiunea
eficientizării muncii pe moșie. La început s-au înscris în societate doar 10 familii, ulterior
numărul acestora a ajuns la 60. Elemenele progresiste pentru acea perioadă constau în
faptul că lucrau 8 ore pe zi timp de o săptămînă, exista o anumită egalitate între sexe,
țiganii erau dezrobiți, exista educația pentru copii. După doar un an societatea s-a desființat
din cauza lipsei investițiilor și nemulțumirii arendașilor, care au deschis procese moșierului
Bălăceanu.
11
15
Capitolul IV
ROLUL POTENŢIALULUI NATURAL

ÎN EVOLUȚIA ORAŞULUI BOLDEȘTI-SCĂENI
4.1. Geologia
Din punct de vedere geologic, Boldeştii aparţin zonei miopliocene, situată în estul
aliniamentului cutelor diapire, iar din punct de vedere tectonic există un anticlinal
asimetric afectat de evenimente tectonice, din cauza unei activităţi orogenetice intense.
Anticlinalul este alungit pe direcţia E-V, cu pante mai reduse spre sud, faliat în ax. În
urma forajelor efectuate pe teritoriul oraşului s-a observat că formaţiunile geologice aparţin
pliocenului şi miocenului. La suprafaţă este foarte dezvoltat etajul levantinului, înconjurat
de depozite ce aparţin cuaternarului.
4.2. Relieful
Situat în zona de contact dintre Subcarpaţii Curburii şi Câmpia Ploieştilor, în lungul

Văii Teleajenului, putem spune că relieful în care este situat oraşul Boldeşti–Scăeni este
destul de variat. Astfel, din punct de vedere geomorfologic se individualizează: Dealurile
Bucovelului, Câmpia Ploieştilor și Valea Teleajenului.
Dealurile Bucovelului
Cuprind partea sudică a Subcarpaţilor Curburii, dealuri ce au altitudini scăzute (270-

300m), altitudinea maximă fiind în dealul Hârsa (408) m, iar cele mai mici altitudini sunt
în zona de câmpie (180-200 m). Fiind o zonă cu intense defrişări de-a lungul timpului, dar
şi din cauza substratului argilos, aici au apărut fenomene şi procese legate de eroziune:
alunecările de teren (cum au fost cele din anii ʹ80 sau cele din 2017-2018 care au afectat şi
câteva locuinţe), procesele de şiroire, ravenare şi formare a ogaşelor, specifice pentru
V.Largă.
16
Sursa: geografilia.blogspot.com
Fig.2 Dealurile Bucovelului –harta hipsometrică
17
Sursa: PUG Boldești-Scăeni
Fig.3 Cadrul natural al orașului Boldești – Scăeni
18
Câmpia Ploieștilor
Trecerea între zona deluroasă şi cea de câmpie nu se face brusc, ci printr-o zonă de
tranziţie, reprezentată de una din terasele Teleajenului. Câmpia este alcătuită predominant
din pietrişuri, parte din conul de dejecţie al râului Teleajen şi este fragmentată de
microdepresiuni. Câmpia este împărţită în două subdiviziuni:
- câmpia piemontană înaltă, situată în partea estică a teritoriului;
- câmpia pleistocenă, formată pe aluviunile transportate şi depuse de Teleajen şi de
afluenţii lui (Iazul Morilor şi Scârnava, în partea nordică şi vestică a teritoriului oraşului).
Valea Teleajenului
În perimetrul oraşului Boldeşti-Scăeni, Valea Teleajenului are un aspect asimetric,

fiind mai largă pe partea stângă. Porţiunea de luncă este foarte largă pe aceeaşi dispunere,
cu o lăţime de aproape 3 km, această caracteristică fiind datorată mişcării de înălţare a
anticlinalului Boldeşti, mişcare ce a împins cursul Teleajenului spre vest.
Fiind parte a conului de dejecţie al Teleajenului, în alcătuirea petrografică predomină
pietrişurile şi nisipurile cu structură orizontală. În cadrul albiei s-au individulaizat
ostroavele din partea sudică (de lângă podul de la Blejoi), formarea acestora dovedind
faptul că în această zonă râul a atins un anumit profil de echilibru, panta medie a luncii
fiind de 3-3,5 m/km. O contribuţie însemnată la atingerea profilului de echilibru îl au
eroziunea torenţială şi depunerile aluviale efectuate de pârâurile care coboară dinspre
dealurile vecine (Iazul Morilor).
4.3. Clima
Oraşul Boldeşti Scăeni, este situat din punct de vedere climatic în etajul dealurilor
joase şi al câmpiilor. Anumite condiţii locale, cum ar fi orientarea sudică a versanţilor,
valea Teleajenului cu orientare nord-sud, versanţii despăduriţi ai dealului Seciu, situarea
între două unităţi deluroase, influenţează anumite caracteristici climatice (în special
temperaturile şi evapotranspiraţia ridicată). Brizele deluroase dinspre dealurile
Bucovelului, dar şi curenţii de aer care pătrund pe valea Teleajenului tulbură uneori
19
calmul atmosferic. În acest context putem vorbi despre formarea unor topoclimate
specifice:
- topoclimatul de vale în lungul Văii Teleajenului, unde curenţii de aer acţionează fie
pe direcţia nord-sud fie în sens contrar;
- topoclimatul de depresiune, datorită poziţionarii localităţii între dealul Găgeni situat
în vest şi Dealul Seciu în est;
- topoclimatul de câmpie înaltă în sud-est;
- topoclimatul de deal, unde datorită creşterii altitudinii, elementele climatice sunt
etajate.
Radiatia solară globală, variază în funcţie de mai mulţi factori, printre care
altitudinea, gradul de nebulozitate, durata strălucirii soarelui, orientarea şi înclinarea
versanţilor. Radiația globală depinde de expoziţia versanţilor. Valorilemedii ale radiaţiei
solare sunt de 123,5 Kcal/cm²/an.
4.3.1. Temperatura aerului
Temperatura medie anuală este specifică etajului dealurilor joase şi câmpiilor, cu

valori cuprinse între 8°C (pentru versanţii umbriţi cu orientare nordică) şi 10°C (valoare
corespunzătoare versanţilor cu orientare sudică).
Fenomenele de insolaţie au condus la apariţia unor temperaturi de 11-12°C în anii
mai călduroşi. Temperatura maximă absolută pe teritoriul localităţii a fost de -30°C la data
de 21 ianuarie 1942, iar temperatura maximă absolută a fost de 39°C în anii 1960 şi 1973.
Fig.4 Temperatura medie lunară in perioada 2015-2018 la

stația meteo Ploiești
30
25
20
15
10
5
0
-5 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
-10
Sursa: https://rp5.ru/Arhiva_meteo_în_Ploieşti
20
4.3.2. Precipitaţiile atmosferice
Precipitaţiile medii anuale ating valori de 500-650 mm. Cele mai mari valori se
înregistrează în lunile mai şi iunie, iar valorile minime în februarie şi martie. Media
multianuală a precipitaţiilor atinge valoarea de 588 mm.
Fig.5 Cantitatea medie lunară de precipitații între anii 2010-

2015 la stația meteo Ploiești (mm)
90,0
80,0
70,0
60,0
50,0
40,0
30,0
20,0
10,0
0,0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Sursa: https://rp5.ru/Arhiva_meteo_în_Ploieşti
4.3.3. Vânturile
Pe lângă vînturile permanente ( Vânturile de Vest, Vânturile Continentale, Vânturile

Polare şi Vânturile Tropicale ), o importanţă deosebită o au vânturile periodice (brizele de
deal) şi cele locale ( Crivăţul cu direcție dinspre NE ). Foehnul, canalizat pe Valea
Teleajenului cu direcție dinspre zona montană primăvara, favorizează creşterea gradului de
umiditate. Acţiunea maselor de aer polar face ca primul îngheţ să apară în a doua jumătate
a lunii octombrie, iar ultimul în prima jumătate a lunii aprilie. Din fig. 6, se observă
predominarea vânturilor din direcția NE, iar cea mai mica valoare o au vânturile care bat
dinspre SSE .
21
Fig.6 Roza vânturilor între anii 2010-2017 la stația meteo
Ploiești
N
NNV 15,00 NNE
NV NE
10,00
VNV ENE
5,00
V 0,00 E
VSV ESE
SV SE
SSV SSE
S
Sursa:https://rp5.ru/Arhiva_meteo_în_Ploieşti
Fig.7 Viteza medie a vânturilor la stația meteo Ploiești

între anii 2010-2017 (m/s)
I
2,50
XII II
2,00
1,50
XI III
1,00
0,50
X 0,00 IV
IX V
VIII VI
VII
Sursa:https://rp5.ru/Arhiva_meteo_în_Ploieşti
4.4. Hidrografia
Scurgerea râurilor reprezintã un fenomen hidrologic complex, determinat de

interacţiunea factorilor fizico-geografici, precum şi de acţiunea exercitată de către factorul
uman.
22
4.4.1. Apele subterane
Situat în zona conului aluvionar format de râurile Prahova şi Teleajen, potenţialul

apelor subterane ale acestuia ating după datele hidrologice, valoarea de 7,7 m³/s, fiind
considerat cel mai important depozit de ape freatice al acestei zone. Stratele freatice sunt
situate fie în cadrul conului de dejectie al Prahovei şi Teleajenului, fie în cadrul stratelor de
Cândeşti, aici fiind situate sub presiune. Adâncimea la care pot fi interceptate variază de la
20 m în zona deluroasă, la 0,5 m în zona de câmpie.
4.4.2. Apele de suprafață
Reţeaua hidrografică de pe teritoriul administrativ al oraşului Boldeşti-Scăeni, nu

este foarte densă, fiind alcătuită din12:
- cursuri permanente de apă;
- cursuri temporare;
- canale de desecare;
- lacuri (iaz piscicol).
Bazinul hidrografic al râului Ialomiţa este cel care adună indirect toate râurile de pe
teritoriul oraşului, râul Teleajen fiind cel mai important curs de apă al localitaţii Boldeşti-
Scăeni. Teleajenul izvorăşte din Munţii Ciucaş, de la 1.350 m şi se varsă în râul Prahova la
o altitudine de 50 m, având o lungime de la izvor până la vărsare de 113 km şi un bazin
hidrografic de 1.677 km². Cursul superior, desfăşurat în zona montană are o lungime de 27
km, cu o pantă de 34,15 m/km, în cursul mijlociu din regiunea deluroasă lungimea este de
43 km, cu o pantă de 8,37 m/km, iar în sectorul inferior din câmpie lungimea este de 43
km, iar panta are valori de 1,81 m/km. Datorită depozitelor litologice neconsolidate din
terasă, se manifestă cu mare intensitate eroziunea laterală în terasă, avansând până la 20-50
m în ultimii ani. Efectul acestei eroziuni îl reprezintă afectarea terenurilor agricole, punând
în pericol şi obiective socio-economice (rampa ecologică, fabrica de oxigen, Şcoala de
Subofiţeri "Pavel Zăgănescu").13Debitul mediu al râului Teleajen creşte dinspre zona
montană, unde are valori de 0,68 m³/s, spre zona de câmpie, unde atinge valoarea maximă
de 8,23 m³/s. În perimetrul localitătii Boldeşti, debitul este de 5,72m³/s, iar afluenţii sunt
Scârnava şi Bălăcuţa. Teritoriul oraşului Boldeşti-Scăeni este străbătut de pârâul Iazul
12
PUG Boldești - Scăeni
13
pbsinfoprimărie.ro.
23
Morilor, ce are sensul de curgere de la nord-vest la sud-est, paralel cu cel al râului
Teleajen, la o distanţă aproximativă de 500 m de acesta şi nu are un debit foarte mare.
Acesta, colectează o parte din canalele de desecare (irigaţii), din sistemul de canale de
desecare din zona de nord a localităţii şi astfel debitul lui variază în funcţie de cantitatea de
precipitaţii din zonă.
Pârâul Iazul Morilor, alimentează iazul piscicol din sudul teritoriului localităţii, la
aproximativ 500 m de podul prin care DN1A traversează râul Teleajen, prin suplimentarea
debitului de apă asigurată de priza de captare a apelor din râul Teleajen, situat pe raza
localităţii Lipăneşti. Pârâul Bălăcuţa, ce margineşte la vest cartierul Balaca, are acelaşi
sens de curgere, se alimentează din izvoarele din aceeaşi zonă, preia apele pluviale din
acest cartier, trecând pe teritoriul administrativ al localităţii învecinate şi se varsă în râul
Teleajen.
4.5. Vegetaţia
Repartiţia vegetaţiei este influenţată de o multitudine de factori fizico-geografici şi

antropici. Aceasta este influenţată în principal de caracteristicile climatice, etajate la rândul
lor, în funcţie de latitudine şi altitudine. Teritoriul oraşului este situat pe paralela de 45°
latitudine nordică şi meridianul de 26° longitudine estică, iar din punct de vedere
altitudinal, între 180 m şi 400 m. Domeniul biogeografic aparţine dealurilor joase şi
câmpiilor şi reprezintă trecerea între zona de silvostepă şi zona pădurilor, cu etajul
stejarului.
4.5.1. Pădurile
Pădurea (altădată cu raspândire foarte mare), se prezintă astăzi sub forma unor
pâlcuri mai mult sau mai puţin întinse. Pe versantul sud-estic al dealului Seciu se află o
pădure degradată, alcătuită din stejar (Quercus robur). Degradarea are drept cauză
paşunatul intensiv. Arborii nu s-au dezvoltat normal, având tulpini curbate, noduroase,
ceea ce înseamnă că pădurea a fost folosită la păşunat în fazele de creștere.
Pădurea de pe interfluviile vestice umbrite este mai diversificată, cuprinzând la bază
specii de Quercus robur în amestec cu teiul (Tilia), frasin ( Fraxinus angustifolia), jugastrul
(Acer campestre), cireşul (Prunus avium). Etajul următor este alcătuit din părul pădureţ
(Pyrus pyraster), păducel (Crataegus monogyna), sângerul (Cornus sanguinea), mărul
24
pădureţ (Malus sylvestris). Fagul (Fagus sylvatica), apare insular în special pe culmile mai
înclinate şi umbrite. La baza pădurilor, stratul erbaceu este alcătuit din specii vegetale ca:
sălăţica (Ficaria verma), fragul (Fragaria vesca), iar în zonele ceva mai umede, specii ca
Anemone nemorosa, Asperula odorata, Euphorbia amygdaloides, Cardamine bulbifera.
Fâneţele au o mare varietate de specii erbacee, însă apar şi arbuşti cum sunt: sângerul
(Cornus sanguinea), măceş (Rosa cana), păducel (Crataegus monogyna), lemn câinesc
(Ligustrum vulgare). Pe interfluviul dintre Valea Largă şi Valea Ştirbetului se află o
pădure mai bine păstrată, dezvoltată pe soluri brun-roşcate, întinzându-se pe o suprafaţă
mult mai mare decât cele anterioare, iar din punct de vedere structural predomină Quercus
robur, Carpinus betulus. Lânga fosta fabrică de mucava, a fost plantată o padure de pin
care s-a degradat neavând condiţiile naturale dezvoltării.
4.5.2. Pajiştile
Au o mare varietate floristică și sunt puternic influenţate de intervenţia antropică,

acestea fiind folosite ca paşuni, fâneţe, pentru cultivarea unor plante. Activităţile de
exploatarea petrolului şi-au pus amprenta, prin faptul că, zone întregi au fost poluate cu
petrol. Păşunea dintre Boldeşti şi Scăeni a suferit modificări structurale în cadrul
compoziţei floristice, deoarece vegetaţia specifică de păiuș de stepă (Festuca sulcate),
Stipa, au fost înlocuite cu pelin (Artemisia absinthium) şi anghinara (Cynara scolymus).
Din cauza umidităţii mari, apar şi specii higrofile cum sunt rogozul (Carex riparia),
stânjenei de baltă (Iris pseudacorus) sau papura (Typha latifolia). În cadrul pajiştilor din
nord-estul localităţii, apar două asociaţii ierboase în funcţie de poziţia în cadrul versanţilor
însoriţi sau umbriţi. Astfel, pe versanţii însoriţi se dezvoltă asociaţii cu caracter
mezoxerofil, iar pe cei umbriţi asociaţii cu caracter mezofil şi xerofil.
4.5.3. Vegetația de luncă
Specifică aluviunilor fine sau grosiere din lunca râului Teleajen, vegetaţia de luncă
depinde de fluctuaţiile nivelului apelor, dar şi de intervenţiile antropice. Se remarcă
asociaţii de obsigă (Brachypodium sylvaticum), iarba şarpelui (Echium vulgare), cătină
(Tamarix romosissima). În zonele afectate de alunecări şi de eroziunea torenţială se
dezvoltă rogozul (Carex riparia), sau potbalul (Tussilago farfara).
25
4.5.4 Vegetaţia ruderală
Situată în lungul drumurilor şi a căii ferate cuprinde specii de Polygonum aviculare,

Agrimonia eupatoria etc.
4.5.5. Zăvoaiele
Au dispuneri discontinue şi lăţimi ce pot atinge 1 km. Speciile vegetale cuprind

plopii (Populus alba, Populus canescens) şi sălciile (Salis alba, Salis fragilis). Arbuştii sunt
reprezentaţi de Cornus sanguinea, Rosa canina, Cornus mas, Clementis vitalda. Construcţia
gropii de gunoi şi a drumurilor care duc la aceasta, au afectat zăvoiul şi vegetaţia
caracteristică luncii pe o mare suprafaţă. De o parte şi de alta a şoselei ce traversează
localitatea, a fost plantat un hibrid de plop alb cu plop negru, a cărui înălţime depaşeşte 9
metri.
4.6. Fauna
Poziţia geografică a ţării noastre, permite întrepătrunderea faunei central europene cu

cea mediteraneană şi pontică. Vegetaţia reprezintă pentru animale biotop (loc de viaţă şi
hrană), fiind condiţionată de caracteristicile climatice, relief, activitatea antropică.
Altitudinea impune o anumită etajare a vegetaţiei şi de aici o etajare a speciilor faunistice.
Defrişarea pădurilor de stejar, apariţia culturior agricole de cereale şi viţă de vie, au redus
arealul unor animale specifice zonei, unele dintre acestea cum este lupul (Canis lupus)
având prezenţe extrem de rare. De asemenea, prezenţe rare au şi iepurele (Lepus capensis),
vulpea (Vulpes vulpes), mistreţul (Sus scrofa). În zona de câmpie animale caracteristice
sunt rozătoarele (Ratus ratus, Ratus norvegicus), printre tufişuri se întâlnesc dihorul
(Mustela putorius) şi iepurele (Lepus europeus), iar dintre păsări se remarcă cioara (Corvus
corone), coţofana (Pica-Pica). Pe malul înalt al Teleajenului îşi au cuib prigoriile (Merops
apiaster), lăstunul de mare (Riparia riparia). Este prezentă şi codobatura (Motocilla
cinerea), iar printre insecte, lăcusta (Tetrix tuerki). În zăvoi, pe portiuni restrânse, fauna
cuprinde păsări precum boicușul (Remis pendulinus), insecte fitofage cum este
Sfredelitorul roșu al sãlciilor (Cossus cossus), Molia frunzelor de plop (Lithocolletis
populifoliella). Fauna ihtiologică, specifică regiunilor deluroase este alcătuită din clean
(Leuciscus cephalus), mreană (Barbus barbus), iar dintre batricieni Bombina variegate.
26
Lunca neinundabilă a fost transformată antropic, vegetaţia naturală fiind înlocuită cu
vegetaţie cultivată, modificând structura ecosistemului respectiv. Unele specii existente
aici în trecut, cum este bufniţa (Buho buho), au devenit din ce în ce mai rare, din cauza
intoxicării cu rozătoare contaminate cu substanţe chimice. Din cauza pesticidelor şi-au
micşorat efectivele cucuveaua (Athene noctua), vânturelul roşu (Falco tinnuculus). În
acelaşi timp, populaţia şoarecelui de câmp devine din ce în ce mai numeroasă, provocând
pagube culturilor de cereale. Crește și numărul populaţiei de gândaci de Colorado
(Leptinotarsa decemlineata) şi coropişniţei (Gryllotalpa gryllotalpa). Sunt prezente
numeroase reptile, atât în vegetaţia azonală ( vegetaţia de luncă), dar şi în cadrul vegetaţiei
zonale (stepă, paduri de foioase). Între reptile se remarcă guşterul (Lacerta viridis) şi
broasca râioasã verde (Bufo viridis).
4.7. Solurile
Situarea în cadrul mai multor forme de relief, tipuri de vegetaţie şi rocă, a permis
formarea unei game variate de soluri. Astfel, în zona de deal sunt caracteristice luvisolurile
cu subtipurile brune luvice şi luvisolurile cu un PH acid şi o textură fină. În regiunile cu
pante accentuate şi substrat nisipos-argilos apar solurile brune eumezobazice, regosolurile
şi erodisolurile. La baza versanţilor, datorită depunerilor aluviale s-au format
coluvisolurile, iar în porţiunile cultivate cu viţă de vie antrisolurile (solurile desfundate).
Solurile brune eumezobazice sunt caracteristice câmpiei piemontane sau la contactul
acesteia cu zona deluroasă. În microdepresiunile din regiunile de câmpie unde nivelul apei
freatice este la 0.5 m, au existat condiţii de formare pentru hidrisoluri (solurile gleice). În
cadrul luncilor pârâurilor şi râurilor situate în cadrul teritoriului localităţii, s-au
individualizat protisolurile cu diverse texturi.
4.8. Resursele naturale de subsol
Resursele de petrol şi gaze naturale sunt cele care au determinat dezvoltarea

economică a oraşului în ultimii ani. Ele aparţin meoţianului şi par a avea un caracter de
origine primară. Structura Boldeşti a fost descoperita încă din 1907, ulterior realizându-se
numeroase prospecţiuni geologice pentru descoperirea şi exploatarea altor structuri
geologice, care conţineau resurse de hidrocarburi. Alte resurse importante sunt nisipurile şi
pietrişurile (balastul), exploatat în cadrul balastierelor din lunca Teleajenului.
27
Relieful relativ variat, situarea la contactul dintre zona de câmpie și zona deluroasă,
existența unor resurse importante de petrol, climatul temperat continental, situarea în
lungul râului Teleajen, elementele vegetale și faunistice au constituit baza dezvoltării
orașului Boldești-Scăeni.
28
Capitolul V
POTENŢIALUL UMAN
5.1. Evoluţia numerică a populaţiei
Spre deosebire de alte localităţi, orașul Boldeşti-Scăeni a cunoscut o mișcare

naturală diferită a populaţiei. După unele aprecieri, populaţia localităţii Boldeşti era în anii
1830-1840 de aproape 500-600 locuitori14. După datele statistice, în anul 1912, Boldeştiul
avea o populaţie de 841 locuitori, iar Seciu 750 locuitori. O creştere importantă a
numărului de locuitori (118,5% faţă de 1966), are loc după constituirea oraşului Boldeşti-
Scăeni (1968), prin unirea localităţilor Boldeşti şi Scăeni.
Tabelul nr 1. Evolutia numarului populatiei în perioada 1912-2011

pe ani de recensaminte în oraşul Boldeşti-Scăeni
Anii 1912 1930 1956 1966 1977 1992 2002 2011

Nr.
1.591 2.029 4.344 4.429 9.681 11.757 11.491 11.657
loc.
Sursa – INSSE Tempo online
Fig.8 Evoluția nr. de locuitori între 1912-2011

14.000
12.000
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0
1912 1930 1956 1966 1977 1992 2002 2011
14
În lucrarea “Dicţionarul geografic a judeţului Prahova” semnatã de Paulina Brătescu si Ion Moruzi, apărută
în 1897 la Târgovişte, era menţionatã cifra de 1882 locuitori pentru intreaga comunã, adică pentru satele
Boldeşti, Lipăneşti, Seciu si Şipotu.
29
La recensământul din anul 1992 erau 11757 locuitori, creşterea faţă de anul 1977
fiind de 17,6%. În perioada 1977-1992, din punct de vedere al dinamicii populatiei, orașul
Boldești-Scăeni ocupă locul 11 între localităţile urbane din judeţul Prahova. În ultima
perioadă (1992-2002), din cauza relocării Schelei Boldești şi închiderea mai multor unităţi
economice, a avut loc o scădere a numărului de locuitori.
După anul 2002, are loc o creștere ușoară a populației (166 locuitori). Conform
datelor preluate de la INSSE Tempo-online, la data de 01.01.2015 populaţia oraşului era de
11.610 persoane, cifră superioară chiar și recensământului din 2002, dar inferioară celei
din 201115. Creşterea numerică a populaţiei din ultima perioadă, se datorează fenomenului
de stabilire în localitate a unor persoane din afara acesteia și nu ca urmare a creşterii
natalităţii. Principalele cauze care au dus la scăderea numărului populaţiei orașului
Boldești-Scăeni în ultima perioadă sunt:
- stagnarea şi regresul economic al regiunii;
- scăderea natalităţii şi creşterea mortalităţii, care au dus la un deficit natural al
populaţiei;
- bilanţul migratoriu negativ.
5.2. Densitatea populaţiei
Densitatea populației în orașul Boldești-Scăeni este de 333 locuitori/kmp (conform

datelor statistice aferente anului 2015), peste media județului (173 locuitori/kmp). În anul
1992, densitatea medie a fost de 336 locuitori/km²(față de 186 locuitori/km² câţi se
înregistrau la acelasi recensãmânt pe județ şi 95,8 loc/km² înregistrati pe țară). Densitatea
populatiei a avut o creştere continuă din anul 1968 până în 2015 astfel:
- în anul 1968 - 238 loc./km²;
- în anul 1977- 284 loc./km²;
- în anul 1992 - 336 loc./km²;
- în anul 2015 - 333 loc/km²;
Comparativ cu celelalte localităţi, oraşul Boldeşti-Scăeni se numără printre
localităţile din judeţul Prahova cu o densitate mare de locuitori pe km². Astfel, în Ploieşti
densitatea este de peste 3000 loc/km², în Vălenii de Munte peste 500 loc/km², iar dintre
localităţile vecine, cea mai mare densitate este în comuna Blejoi (441 loc./km²) .
15
PUG Boldești- Scăeni
30
5.3. Mişcarea naturală a populaţiei
Prin mișcarea populației, înțelegem modificarea numărului, compoziției și
distribuției teritoriale a populației. Indicatorul de bază este sporul natural (diferenţa dintre
natalitate şi mortalitate). Atunci când valorile sporului natural sunt pozitive se poate vorbi
despre o creştere numerică a populaţiei, iar când are valori negative acesta se numeşte
deficit natural.
5.3.1. Natalitatea.
Este cel mai important factor, inducând dinamica creşterii numerice a populaţiei și
depinde la rândul lui de mai multe elemente sociale, economice, culturale, astfel că, în
timp poate avea multe oscilaţii. Urmând regulile tranziţiei demografice, în oraşul Boldeşti
– Scăeni valorile natalităţii au fost în anii ʹ40 de 33‰, pentru ca la ultimul recensământ
această valoare să fie de doar 9,35‰. În acelaşi timp, valorile mortalităţii au scăzut foarte
mult. Natalitatea a înregistrat fluctuaţii deosebite după anul 1984. O valoare de 9,27 ‰ în
anul 1992, dupã care a urmat o scădere, ajungând în 2011 la 8,79‰ .
5.3.2. Mortalitatea.
Cunoaşte o creştere de 61,4% între 1984 şi 1996, apoi o scădere până în anul 2011 de
22,7 %. După această perioadă, datele statistice ale primăriei Boldeşti-Scăeni, indică
faptul că mortalitatea are din nou o creştere de 6,12 % până în anul 2013.
5.3.3. Sporul natural.
Reprezintă diferenţa dintre natalitate şi mortalitate, fiind unul din indicatorii luaţi în
calcul în programele de dezvoltare ale localităţilor. În oraşul Boldeşti-Scăeni a suferit
transformări destul de importante de-a lungul timpului, cu cele mai mari valori în anul
1989, iar cele mai mici în anul 1996, când se poate vorbi despre un deficit natural al
populaţiei ( tabelul nr.2).
31
Tabelul nr 2. Natalitatea, mortalitatea, sporul natural în perioada 1984-2016
(nr.persoane)
Anul 1984 1989 1992 1996 2012 2013 2016

Născuţi 56 207 127 93 92 111 109
Morţi 49 109 109 127 123 104 130
Spor nat. 7 98 18 -34 - 31 7 -21
Fig.9 Natalitatea,mortalitatea şi sporul natural între anii 1984 şi

2016
250
200
valori absolute
150
Născuţi
100
Morţi
50
0
1984 1989 1992 1996 2012 2013 2016
Anii
5.4. Mişcarea migratorie
Situarea pe Valea Teleajenului, pe vechiul drum roman ce lega sudul ţării de

localităţile transilvănene, a făcut ca oraşul să nu fie o localitate izolată, ci din contră, să fie
supusă de-a lungul istoriei, marilor mişcări demografice. Deşi nu are o istorie îndelungată,
oraşul Boldești–Scăeni a trecut prin câteva perioade de mişcări ale populaţiilor, urmate de
perioade de sedentarizare. Prezenţa resurselor de petrol şi gaze naturale şi dezvoltarea
industrială a oraşului, au constituit de asemenea factori care au contribuit la atragerea unor
populaţii eterogene, venite fie din regiunile învecinate, fie din ţară. Numeroşii imigranţi au
contribuit esenţial la creşterea numerică a populaţiei oraşului, spre deosebire de alte
localități, în special rurale, unde creşterea numerică a populaţiei s-a datorat exclusiv
sporului natural pozitiv. Principalul factor economic care a contribuit la apariţia acestor
migraţii, după anul 1930, l-a constituit înfiinţarea Schelei Boldeşti, care a avut nevoie de
32
forţă de muncă calificată sau necalificată, transformând oraşul într-un centru industrial
important la nivelul judeţului Prahova şi chiar naţional.
Declinul şi relocarea sediului schelei la Bucureşti şi falimentul unor întreprinderi,
cum a fost Fabrica de geamuri, au condus în ultimii ani la un proces invers, mulţi
muncitori preferând să se întoarcă spre zonele rurale de unde au venit. Dacă până în 1991
bilanţul migratoriu este pozitiv, după aceasta perioadă, din cauza restructurărilor
economice, acesta devine negativ până în anul 2012, când valorile sunt din nou pozitive.
Cea mai mare valoare a bilanţului migrator s-a înregistrat în 2012 (+18 persoane), iar cea
mai mică în 2007 (-43 persoane).
Tabelul nr3. Bilanţul migrator între 1991 şi 2016 (nr.persoane)
Anul 1991 1995 2002 2007 2012 2016

Sositi 137 96 87 57 88 92
Plecati 121 120 100 100 70 132
Spor
16 -24 -13 -43 18 -40
migratoriu
Fig.10 Bilanțul migrator între 1991-2016

150
100
sosiți
50
plecați
0 spor migrator
1991 1995 2002 2007
-50 2012 2016
5.4.1. Navetismul.
Dacă până în anul 2000, exista un navetism intens dinspre localităţile vecine,
datorită faptului că oraşul Boldeşti-Scăeni constituia o atracţie pentru forţa de muncă, după
33
anul 2000 fenomenul de navetism zilnic s-a diminuat considerabil. Fiind foarte apropiat de
oraşul Ploieşti, sau chiar de Bucureşti, o parte a cadrelor calificate (medici, ingineri,
profesori), au preferat să facă naveta. Se pot identifica două fluxuri migratorii:
- unul intern-extern dinspre oraşul Boldeşti spre regiunile urbane vecine (Ploieşti şi
Văleni);
- unul extern–intern dinspre regiunile rurale vecine spre Boldeşti;
Se poate spune că, predomină în ultimul timp fluxul migratoriu dinspre oraşul
Boldeşti spre regiunile urbane vecine.
5.5. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe
Are importanţă deosebită, prin faptul că cele mai multe elemente demografice sunt
influenţate de structura pe grupe de vârstă şi sexe (fertilitatea , natalitatea, mortalitatea).
Tabelul nr 4. Structura populaţiei pe sexe între anii 1956-1992 (nr.persoane)
Anul Total populatie Masculin Feminin

1956 4.344 2.325 2.019
1966 4.429 2.373 2.056
1977 9.681 4.828 4.853
1992 11.757 5.761 5.996
Fig .11 Structura populației pe sexe între 1956-1992
12000
10000
8000
Feminin
6000
Masculin
4000
2000
0
1956 1966 1977 1992
34
Se poate observa că, la recensămintele din anii 1956 şi 1966, predomina populaţia
masculină. Un factor important pentru această situaţie îl reprezintă dezvoltarea schelei
Boldeşti, care avea nevoie de forţă de muncă masculină, astfel că, un mare număr de
imigranţi s-au stabilit în localitate.
După această dată, la recensămintele din anii 1977 şi 1992, situaţia se schimbă,
predominând populaţia feminină. Această situaţie poate fi pusă tot pe seama Schelei,
deoarece, în perioada respectivă aceasta a cunoscut un uşor declin.
Tabel nr.5 Structura populaţiei pe grupe mari de sexe şi vârstă în anul 2002
(nr.persoane)
Grupe de vârstă Bărbaţi Femei Procent

0-14 ani 1.026 1.001 17,65
15-59 ani 3.939 3.661 66,17
> 60 ani 748 1.116 16,23
Fig.12 Structura populației pe sexe și grupe mari de vârstă

(2002)
4000
3500
3000
2500
Bărbaţi
2000
Femei
1500
1000
500
0
0-14 ani 15-59 ani > 60 ani
35
Fig.13 Piramida vârstelor pentru anul 1992
85 ani şi peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
feminin
40-44 ani
masculin
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5-9 ani
0-4 ani
-800 -600 -400 -200 0 200 400 600 800
Tabelul nr.7 Structura pe grupe de vârstă şi sexe la nivelul anului 2002
Grupe de
masculin feminin total procentaj
vârstă
0-4 ani 417 415 832 7,24
5-9 ani 394 401 795 6,92
10-14 ani 541 485 1.026 8,93
15-19 ani 491 493 984 8,56
20-24 ani 614 644 1.258 10,95
25-29 ani 338 315 653 5,68
30-34 ani 386 405 791 6,88
35-39 ani 469 460 929 8,08
40-44 ani 424 359 783 6,81
45-49 ani 280 291 571 4,97
50-54 ani 316 309 625 5,44
55-59 ani 306 354 660 5,74
60-64 ani 240 277 517 4,50
65-69 ani 177 236 413 3,59
70-74 ani 78 135 213 1,85
75-79 ani 80 166 246 2,14
80-84 ani 50 86 136 1,18
85 ani şi peste 21 31 52 0,45
Total 5.622 5.862 11.484
36
Sursa: INSSE- Tempo-online
85 ani şi peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
feminin
40-44 ani
masculin
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5-9 ani
0-4 ani
-800 -600 -400 -200 0 200 400 600 800
Pentru anul 2002, la nivelul celor trei grupe mari de vârstã: tineri (0-14 ani), adulţi
(15-59 ani), bătrâni (+60 ani), se pot identifica câteva elemente specifice.
În tabelul nr.7, se observă că procentul populaţiei tinere este de 23,09 %, al
populaţiei adulte 63,1%, iar al populaţiei vârstnice de 13,7%.
Din interpretarea datelor din tabelul nr.8 se pot trage urmatoarele concluzii:
Pentru anul 2011, numărul persoanelor de sex feminin este cu 263 mai mare decât
cel al persoanelor de sex masculin, în procente, populația de sex feminin reprezintă
51,12%, iar cea de sex masculin 48,87%. Populaţia tânără, cu vârste cuprinse între 0-14 de
ani deţine 15,97% din totalul populaţiei. Populația adultă, cu vârsta între 15-59 de ani,
deţine cel mai mare procent din total, cu 65,49 %. Populaţia vârstnică, cu vârsta peste 60
ani, deţine 18,54 % din totalul populaţiei. În segmentul de populație tânără cu vârsta
cuprinsă între 0-14 ani, persoanele de sex masculin (967 persoane) au un procent de
8,29%, spre deosebire de populaţia feminină (896 persoane), în procent de 7,68%, iar în
segmentul de populație de vârstă înaintată (peste 60 de ani), predomină populația de sex
feminin, cu 1.230 persoane (10,55%), față de 882 persoane de sex masculin (7,56%).
37
Tabelul nr.8 Structura pe grupe de vârstă şi sexe la nivelul anului 2011
Grupe de
masculin feminin total procentaj
vârstă
0-4 ani 318 289 607 5,20
5-9 ani 325 320 645 5,53
10-14 ani 324 287 611 5,24
15-19 ani 309 306 615 5,27
20-24 ani 445 429 874 7,49
25-29 ani 377 358 735 6,30
30-34 ani 517 477 994 8,52
35-39 ani 480 492 972 8,33
40-44 ani 610 587 1.197 10,2
45-49 ani 343 326 669 5,73
50-54 ani 353 412 765 6,56
55-59 ani 414 447 861 7,38
60-64 ani 327 313 640 5,49
65-69 ani 194 251 445 3,81
70-74 ani 162 227 389 3,33
75-79 ani 108 229 337 2,89
80-84 ani 62 140 202 1,73
> 84 ani 29 70 99 0,84
Total 5.697 5.960 11.657
Sursa: INSSE- Tempo-online
Numărul populației tinere (cu vârsta cuprinsă între (0-14 ani) este de 1.863
persoane, fiind mai mic decât al populației de vârstă înaintată (peste 60 ani), cu un număr
de 2.112 persoane, procentul acestora fiind peste 18,11%, de unde se poate trage concluzia
că, oraşul Boldești-Scăeni are o populație îmbătrânită. Înaintarea contingentelor de vârstă
adultă spre partea superioară a piramidei vârstelor și scăderea ratei natalității, transformă
geometric piramida într-o "umbrelă", pe care putem să o numim " bombă demografică", în
sens peiorativ, din cauza impactului negativ asupra unor elemente sociale și economice.
38
85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
5- 9 ani feminin
45-49 ani masculin
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
0- 4 ani
-800 -600 -400 -200 0 200 400 600 800
5.6. Structura socio-profesională
Cuprinde trei sectoare de activitate (primar, secundar şi terţiar) şi reliefează gradul

de participare al populaţiei la activitatea economică. Din acest punct de vedere, populaţia
poate fi activă sau inactivă.
5.6.1. Populația activă
Pentru localitatea Bodeşti-Scăeni, populaţia activă reprezenta în anul 1992

aproximativ 45,5% din total, ea fiind structurată pe cele trei sectoare de activitate astfel:
174 persoane (3,2% din populatia activă), în sectorul primar, 3.753 persoane (70,1%) în
sectorul secundar şi 1.224 persoane (22,8%) în sectorul terţiar. Ponderea populatiei
masculine în cele trei sectoare se prezenta astfel: 47,1% în sectorul primar, în sectorul
secundar 60,2%, iar în sectorul tertiar 50,4%.
39
Tabelul nr 9. Populaţia activă pe sexe la nivelul anului 1992
Ramuri economice Total Masculin Feminin

Agricultura 172 81 91
Piscicultura 2 1 1
Ind.extractivă 978 740 238
Ind.prelucrătoare 2.544 1.340 1.204
Energie 91 58 33
Construcţii 231 181 50
Comerţ,hoteluri 282 98 184

Transporturi
317 247 70
Telecomunicatii
Finanţe,bănci 13 3 10
Cercetare 111 50 61
Administraţie publică 94 72 22
Invăţamânt 129 31 98
Sănătate 84 15 69
Cultură,Sport 30 10 20
Alte servicii 73 34 39
40
Fig.16 Populatia activă la nivelul anului 1992
Agricultura
Piscicultura
Ind.extractivă
Ind.prelucrătoare
2% 5% Energie
5%
6% 1% Construcţii
0% 2% Comerţ,hoteluri
49% 2% 1% Transporturi Telecomunicatii
9%
3% Finanţe,bănci
3%
2% Cercetare
19% 0%
Administraţie publică
Invăţamânt
Sănătate
Cultură,Sport
Alte servicii
Tabel nr.10 Populaţia activă şi ocupată la recensământul din anul 2011
Populaţia activă Populaţia ocupată

Ambele Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin
sexe
4.619 2.820 1.799 3.895 2.351 1.544
Din tabelul nr.10, la nivelul anului 2011, se observă predominarea populaţiei de

sex masculin, atât în cadrul populaţiei active cât şi în cea ocupată. În tabelul nr 11 este
prezentat numărul mediu al salariaților din orașul Boldești–Scăeni, pentru ultimii ani.
Pentru a avea o imagine cât mai clară a evoluției numărului de salariați la nivelul
localității, în tabelul nr.11 este redată evoluția pentru o perioadă mai mare de timp și
anume între anii 1992-2016, practic pentru perioada de după Revoluția din anul 1989. Din
datele prezentate, se pot trage urmatoarele concluzii:
- numărul salariaților a scăzut de patru ori;
- cea mai mare scădere a numărului de salariați în localitate, s-a înregistrat în anul
2016, când numărul salariaților a ajuns la nivel minim, ajungând de la 8.984 în anul 1992
salariați la 2.574 salariați.
41
Fig.17 Populația activă și ocupată în anul 2011
9%
Populaţia activă Ambele sexe
27%
14% Populaţia activă Masculin
Populaţia activă Feminin
Populaţia activă Ambele sexe
Populaţia ocupată
23% Populaţia ocupată Masculin

16%
Populaţia ocupată Feminin
11%
La nivelul oraşului, numărul de salariaţi este în scădere (tab.11). Cauzele principale

ale scăderii numărului de salariați sunt:
- restructurarea economiei, care a condus la reducerea activității sau închiderea
principalelor societăți comerciale aflate pe raza localității
- relocarea sediului și restrângerea activității fostei Schele de Producție Boldești;
- acordarea de salarii compensatorii atractive pentru salariații disponibilizați;
- apariția de prevederi legale pentru pensionarea anticipată a salariaților;
- criza economică și gradul scăzut de atragere al investitorilor în localitate.
Tabel nr.11 Numărul mediu al salariaților (1992-2016)
An Oraşul Boldeşti-Scăeni
1992 8.984
1994 9.193
1997 7.173
1999 3.586
2002 4.438
2004 5.028
2006 3.942
2009 2.904
2011 3.002
2013 3.008
2016 2.574
42
Fig.18 Evoluția nr. de salariați între anii 1992-2016 în
orașul Boldești-Scăeni
10.000
9.000
8.000
7.000
6.000
5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
0
1992 1994 1997 1999 2002 2004 2006 2009 2011 2012 2013 2016
5.6.2. Şomajul
În tabelul nr. 12 este redată evoluția numărului șomerilor înregistrați și rata de șomaj
din anii 2010-2018, la nivelul orasului Boldeşti-Scăeni. Din interpretarea datelor din tabel
rezultă că, la nivelul oraşului, în perioada 2010-2014, rata şomajului aproape s-a
înjumătăţit, ajungând în anul 2018 la minimum istoric după anul 1990.
Tabel nr.12 Evoluția numărului șomerilor înregistraţi și rata şomajului în orasul

Boldeşti-Scaeni
Şomeri
Rata Rata
Anii înregistraţi la Femei
total % Femei %
AJOFM
2010 563 218 6,9 5,77
2011 260 109 3,4 2,90
2012 280 129 3,6 3,41
2013 288 125 3,7 3,31
2014 268 103 3,6 2,75
2018 130 52 0,11 0,45

Sursa – INSSE Tempo online şi AJOFM Pra
43
Fig.19 Evoluția nr. de șomeri între anii 2010-2018 în orașul
Boldești-Scăeni
600
500
400
300
200
100
0
2010 2011 2012 2013 2014 2018
5.7. Structura etnică
Din structura populaţiei pe naţionalităţi a orasului Boldeşti-Scăeni, pentru anul 1992

constatăm faptul că, în ambele perioade, populaţia de etnie română predomină. Se produce
o scădere importantă a acesteia în anul 2002 (10.922 persoane), faţă de anul 1992 (11.750
persoane).
De asemenea, se observă creşterea masivă a numărului de rromi la nivelul oraşului,
creştere care nu se datorează unui flux imigraţionist, ci faptului că această comunitate a
primit anumite depturi ce au contribuit la schimbarea statutului etnic.
Tabelul nr.13 Structura populaţiei pe naţionalităti la nivelul anilor 1992 şi 2002
Populaţie Populaţie Populaţie Populaţie

Naţionalitate
1992 (%) 2002 (%)
români 11.750 99,9 10.922 95,04
maghiari 3 0,02 10 0,08
rromi 3 0,02 550 4,78
bulgari 1 0,008 - -
ruşi - - 1
turci - - 2 0,01
greci - - 1
italieni - - 1
armeni - - 2 0,01
Alte etnii - - 2 0,01
TOTAL 11.757 100 11.491 100
44
5.8. Structura lingvistică
Din tabelul nr.14, se poate concluziona că limba română este vorbită de mai puţini
locuitori în anul 2011 (10.633 persoane), faţă de anul 2002 (11.476). De asemenea, din
datele statistice, se remarcă creşterea numărului celor care vorbesc limba romani, deşi
populaţia rromă din oraşul Boldeşti–Scăeni are un număr mult mai mare (550 persoane)
decât vorbitorii limbii respective.
Dacă la recensământul din 2002, erau prezente în structura lingvistică a localităţii
limbile maghiară şi armeană, la recensământul din anul 2011 acestea nu mai apar în
statistici.
Tabel nr.14 Structura lingvistică pentru anii 2002 şi 2011
Limba
2002 Procentaj 2011 Procentaj
maternă
Română 11.476 99,8 10.633 95,4
Maghiara 7 0,06 - -
Rusă 1 0,008 1 0,008
Armeană 2 0,017 -
turcă 2 0,017 2 0,017
italiană 1 0,008
Romani - - 69 0,61
Nedeclarată 2 0,01 428 4,02
5.9. Structura confesională
În structura populaţiei pe religii este redat procentul foarte mare al populaţiei de cult
ortodox, cu un procent de 97,95% în anul 1992 și 91,75 % în anul 2011. Pentru anul 2011,
se remarcă scăderea numerică a populaţiei de cult ortodox, de la 97,9% (în 1992) la 91,75
% şi creşterea spectaculoasă a membrilor cultelor evanghelic, de la 0,08% la 1,24%, dar și
penticostal, de la 0,30% la 0,94%. Remarcabil este şi faptul că, aproximativ 440 persoane
nu au declarat apartenenţa la o religie în anul 2011. În cadrul structurii confesionale a
populaţiei există şi alte culte (romano-catolici, reformați, baptiști), dar cu un număr mult
mai mic de adepţi ( tabel nr.15).
45
Tabelul nr.15 Structura confesională a populaţiei la nivelul anilor 1992, 2002 şi 2011
Populaţie Populaţie Populaţie

Confesiunea % % %
an 1992 an 2002 an 2011
Ortodoxã 11.517 97,95 11.112 96,7 10.219 91,75
Romano-catolicã 12 0,10 22 0,19 12 0,10
Greco-catolicã 6 0,05 7 0,06 -
Reformatã 2 0,01 3 0,02 -
Evanghelicã 1 0,008 28 0,24 139 1,24
Baptistã 4 0,03 7 0,06 5 0,04
Penticostalã 35 0,30 71 0,61 105 0,94
Adventistã 12 0,10 29 0,25 27 0,24
Crestină dupã
163 1,41 200 1,74 173 1,55
Evanghelie
Atei 3 0,02 2 0,01 -
Altă religie 2 0,01 10 0,08 17 0,15
Fig.20 Structura confesională în anul 1992

Ortodoxã
Romano-catolicã
Greco-catolicã
Reformatã
Evanghelicã
Baptistã
Penticostalã
Adventistã
Crestină dupã Evanghelie
Atei
Altă religie
Orașul Boldești–Scăeni, a trecut în perioada 1990-2018 printr-o serie de

transformări structurale, determinate de schimbările politice și de deciziile luate la nivel
local. Afectat profund de restructurarea industriei petroliere, unde lucrau cei mai mulți
localnici, orașul a găsit în ultimii ani căile pentru adaptarea la economia de piață, devenind
din nou, un oraș important la nivelul județului Prahova.
46
Capitolul VI
EVOLUȚIA TERITORIALĂ, DINAMICA MORFOLOGIEI ȘI

STRUCTURII URBANE
Prima informație cartografică despre orașul Boldești-Scăeni, este reprezentată de o

hartă austriacă din anul 1797, unde sunt reprezentate localitățile Boldești, Scăeni și Seciu
prin vetrele acestora, dar și vatra satului Șipot (astăzi parte componentă a comunei
Lipănești).
Localitățile s-au dezvoltat diferit în teritoriu. Satul Boldești, s-a dezvoltat în lungul
drumului care lega satele Scăeni și Șipot, fiind traversat de un drum orientat est-vest. La
intersecția celor două drumuri s-a dezvoltat vatra satului, menționată pe harta austriacă.
Direcția de dezvoltare a vetrei a fost nord-sud și est-vest. Satul Scăeni, avea vatra la
intersecția drumului care traversa de la nord la sud teritoriul asigurând legătura cu
localitățile Tufeni, Bucovel și Pleașa. Forma vetrei satului era circulară. Pe harta din 1797,
satul Seciu apărea cu o vatră alungită pe direcția nord-sud, situată în lungul drumului care
asigura legătura cu satul Lipănești.
In anul 1904, harta județului Prahova ilustrează o evoluție teritorială a localităților
din zonă, prin faptul că apare satul Balaca, satul Lipănești își modifică vatra prin unirea cu
satul Șipot, localitatea Scăeni apare împreună cu satul Balaca, iar limita localităților
Boldești și Scăeni este poziționată în lungul râului Teleajen. În general, limitele din vest,
nord și sud ale orașului Boldești-Scăeni, le urmează pe cele consemnate în harta judțului
din 1904, cu excepția modificarii generate de apariția localității Lipănești. Planul moșiei
Boldești din anul 1905, prezintă delimitările proprietăților de la acea dată. "Sunt
consemnate proprietățile moșnenești cu limita de vest pe râul Teleajen, spre nord limita era
dată de moșia moșnenilor podeni, spre sud cu moșia Bucov, iar spre vest moșia Balaca.
Acest teritoriu se învecina la nord cu proprietatea obștii care avea nucleul la Podenii Vechi
și includea terenuri aferente comunelor Podenii Vechi, Podenii Noi, Gornet și Măgurele.La
est se întindea o proprietate moșnenească ce includea teritoriul comunelo Hîrsa, Valea
Călugărească, Albești și Urlați, al cărui nucleu este posibil să se fi aflat la Urlați"16.
16
Primăria Boldești-Scăeni – Studiu de fundamentare al orașului Boldești - Scăeni
47
Fig.21 Harta austriacă a localității Boldești în anul 1797
48
Fig.22 Harta topografică a județului Prahova (zona Boldești-Scăeni)
49
Fig.23 Planul moșiei Boldești în anul 1905
50
Fig.24 Zonele funcționale ale orașului Boldești Scăeni înainte de anul 1990
51
6.1. Zone funcționale
Zona funcțională este un teritoriu pe care se desfășoară activitățile umane, ce se pot

înscrie într-o funcție urbană principală și alte funcțiuni urbane secundare.
Zonele centrale reprezintă o parte a structurii orașului, în care sunt prezente instituții
administrative, culturale, spații comerciale, de agrement, cu influență majoră asupra
orașului.
Zonele funcționale ale intravilanului orașului Boldești-Scăeni sunt următoarele:
- Zona rezidențială (locuințe și funcțiuni complementare);
- Zona unităților industriale și depozite;
- Zona unităților agrotehnice;
- Zona instituțiilor și serviciilor de interes public;
- Zona căilor de comunicație și transport ;
- Zona spațiilor verzi, sport,agrement, protecție;
- Zona construcțiilor tehnico-edilitare și zone protecție;
- Zona cu destinație specială.
6.1.1. Zona rezidențială

Ocupă cea mai mare parte din suprafața intravilanului 56,72 %, fondul de locuințe
fiind compus atât din case cât și blocuri de locuințe. O locuință are în medie 2-3 camere,
iar suprafața medie este de 43 m².
Foto 1.Sediul primăriei Boldești-Scăeni
sursaː autorul
52
6.1.2. Zonele cu activități industriale și depozitare
Ocupă 8,67 % din suprafața intravilanului, de aici rezultând caracterul industrial al
orașului. Industria s-a dezvoltat pe tot teritoriul orașului, mai puțin în cartierul Seciu. Cele
mai multe unități industriale sunt situate în lungul drumulu național DN 1A.
6.1.3. Zona unităților agrotehnice

Sunt de dimensiuni mici ocupând doar 1,03 % din suprafața intravilanului .Există
doua unități agrotehnice dezvoltate la periferia orașului:
- Cristim Ecoferm;
- S.C AGRISOL S.A.
Foto 2. Monumentul eroilor din cartierul Boldești
sursaː autorul
53
Fig.25 Zona centrală a orașului Boldești – Scăeni
54
6.1.4. Zona căilor de comunicație și transport
Căile de comunicație rutieră ocupă 8,22 % din intravilan, iar suprafețele destinate
circulației feroviare 0,43%.
6.1.5. Zona spațiilor verzi, sport, agrement, protecție

În general majoritatea spațiilor verzi (0,6% din intravilan) sunt situate în lungul
căilor de comunicație sau în spații amenajate de tipul parcurilor. Spațiile verzi ocupă 2,05
ha fără aliniamentele verzi din lungul străzilor.
Foto 3. Statuia lui Teodor Diamant
sursaː autorul
6.1.6. Zona constructiilor tehnico – edilitare și zone protecție

Zona ocupă 2,2 % din intravilan. În orașul Boldești-Scăeni există un serviciu de
alimentare cu apă , canalizare și o stație de epurare. Apa provine din foraje subterane.
Rețeaua de distribuție acoperă 90% din populație. Alimentarea cu gaze acoperă aproape
întreaga localitate și este administrată de S.C. Distrigaz Sud. Alimentarea cu energie
electrică este asigurată de S.C.Electric Enel S.R.L., firmă cu capital privat. Energia termică
se produce individual în sobe sau prin intermediul centralelor termice de apartament.
Salubrizarea stradală, a persoanelor fizice și juridice, este realizată de S.C.Salub
S.A.. Problema principală o constituie colectarea selectivă a deșeurilor.
Comparativ cu anul 2006, din tabelul nr. 16 se constată că suprafața ocupată de
locuințe și funcțiuni complementare din total intravilan, în anul 2014 este de aproape trei
ori mai mare. În ultima perioadă, se constată o creștere a investiţiilor în domeniul
55
construirii de locuinţe. Se constată deasemeni o creştere a suprafeţei pentru căi de
comunicaţie şi transport (rutier), ca urmare a extinderii intravilanului.
6.2. Bilanțul teritorial și organizarea spațiului urban
Tabel nr.16 - Bilanțul teritorial intravilan
An 2014 An 2006
Zone
funcționale Suprafața
Suprafața (ha) (% ) (% )
(ha)
Locuințe și
funcțiuni 602,37 56,72 197,07 21,46
complementare
Unități
industriale și 92,10 8,67 85,07 9,27
depozite
Unități agro-
10,93 1,03 9,97 1,09
zootehnice
Instituții și
servicii de 19,63 1,85 21,05 2,29
interes public
Căi de
comunicație și
87,31 8,22 79,27 8,63
transport
(rutier)
Spații verzi,
sport, agrement, 6,42 0,6 4,21 0,46
protecție
Construcții
tehnico-edilitare 2,88 0,31 288 0,31
și zone protecție
Gospodărire
comunală, 20,07 1,89 6,83 0,74
cimitire
Destinație
15,62 1,47 13,27 1,45
specială
Alte categorii 211,66 19,24 561,48 54,3
TOTAL
1.068,99 100 918,1 100
INTRAVILAN
Sursa: PUG 2006 și 2014
56
Fig.26 Unitățile teritoriale ale orașului Boldești-Scăeni
Sursa: Birou Urbanism, Primăria Boldești-Scăeni
57
Sursa: Birou Urbanism, Primăria Boldești-Scăeni
Fig.27 Unități teritoriale și zone funcționale 2014
58
O altă creștere, se observă la zona Gospodarie comunală. Prin PUZ-urile17 întocmite, cât şi
prin noul PUG18, au fost alocate suprafeţe de teren pentru extinderea cimitirelor existente şi
pentru suprafeţe de teren necesare extinderii Rampei Ecologice, a Staţiei de sortare a
deşeurilor şi a Staţiei de epurare.
6.2.1. Caracteristicile locuirii
Fondul locativ constituie totalitatea încăperilor locative, indiferent de forma de

proprietate, inclusiv case de locuit, case specializate (cămine, case speciale pentru bătrâni),
apartamente, alte încăperi utile pentru locuit.
Fondul locativ pe forme de proprietare se împarte astfel19:
 fondul locativ public - fondul locativ care se află în proprietatea statului;
 fondul locativ privat - fondul care se află în proprietatea privată;
 fondul locativ cu forma de proprietate mixtă - fondul care se află în proprietatea
personală, în proprietatea comună sau în diferite cote-părți a subiecților spațiului locativ;
 proprietatea întreprinderilor mixte - fondul locativ care se află în proprietatea
întreprinderilor mixte cu participare străină.
Evoluția fondului locativ din orașul Boldești Scăeni în perioada 2010-2014 este
prezentată în tabelul nr.17 .
Tabel nr.17 - Evoluția fondului locativ din orașul Boldești-Scăeniîn perioada

2010-2014
An Total locuințe Total suprafață Proprietate publică Proprietate privată
(nr) locuibilă (m²) (nr.) (nr.)
2010 4.022 175.511 136 3.886
2011 4.052 190.711 10 4.042
2012 4.083 193.474 26 4.057
2013 4.104 195.437 26 4.078
2014 4.125 197.010 26 4.099
Sursa: INSSE Tempo online, Birou Urbanism, Primăria Boldești-Scăeni
17
Planul Urbanistic Zonal
18
Planul Urbanistic General
19
PUG Boldești-Scăeni
59
Din interpretarea datelor din tabelul nr.17, se poate constata tendința de creștere a
numărului de locuințe. În ultimii cinci ani numărul acestora crescând cu 103 u.l20, datorită
construcției unor locuințe private noi. În perioada de criză (2010-2014), s-a eliberat un număr
de 145 de autorizații de construire pentru locuințe și s-au recepționat un număr de 136
locuințe. În anul 2010, unui locuitor al orașului îi reveneau 15,76 mp/loc. spațiu de locuit, iar
în anul 2014 acesta a ajuns la 16,97 mp/loc., arătând o creștere a spațiului de locuit pe cap de
locuitor.
6.2.2. Distanța medie între doi locuitori
Este un element care aparține indicatorului densitatea populației și se calculează

utilizănd formula Dm=1,2 √ unde:
- Dm reprezintă distanța medie între doi locuitori
- Ia reprezintă indicele de arealitate care se calculează utilizând formula
Ia = Km²/loc în care:
S - reprezintă suprafața orașului

P - reprezintă numărul total de locuitori ai orașului
Suprafața orașului Boldești-Scăeni este de 34.89 km² iar numărul de locuitori în anul 2011 era
de 11.657 persoane .
.
=0,0029 km²/loc astfel că Dm=1,2 √ .
.
Ia = =0,064 km
Pentru orașul Boldești-Scăeni distanța medie dintre doi locuitori la nivelul anului 2011 este de
64 m. În anul 1977, la primul recensământ după formarea orașului valoarea era de 72 m.
6.3. Dotări socio-culturale
6.3.1. Biblioteci
Biblioteca orășenească se află în cadrul casei de cultură "Mihai Eminescu" din

cartierul Scăeni. Biblioteca dispune de 15.603 volume, accesate în anul 2014 de 3.120
vizitatori, majoritatea fiind reprezentată de elevii scolilor generale și liceului din localitate,
dar și persoane vârstnice. În anul 2014 erau 1.330 de utilizatori activi. În cadrul bibliotecii s-
20
unități de locuire
60
au desfășurat numeroase activități educative. Biblioteca mai dispune de patru calculatoare, un
skaner, o imprimantă și un videoproiector.
6.3.2. Case de cultură

Orașul Boldești-Scăeni dispune de două case de cultură, una aflată în stare de
conservare, situată în cartierul Boldești, iar alta funcțională în cartierul Scăeni situată pe
strada Bucovului nr.5. Clădirea dispune de o sală de festivități cu 200 locuri, dotată cu
instalație de sonorizare, centrală termică, gaze, internet. În cadrul casei de cultură își
desfășoară activitatea formația de dansuri populare "Ansamblul Voinicelul ", o formație de
dansuri moderne, canto popular și cercul de pictură. În cartierul Seciu, funcționează un cămin
cultural cu o sală de festivități. În cadrul căminului cultural funcționează și grădinița din
localitate. În fosta locație a școlii generale a fost amenajat un mic muzeu, destinat activităților
de explotarea petrolului.
Foto 4. Casa de cultură din cartierul Scăeni
sursaː autorul
6.3.3. Monumente istorice

Pe teritoriul orașului există următoarele monumente cu valoare istorică:
- ruinele bisericii "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril ";
- cruce de pomenire în fața bisericii "Adormirea Maicii Domnului " din cartierul Scăeni;
- biserica"Sfânta Treime din cartierul Seciu ";
- Casa Rusescu situată în cartierul Seciu.
61
6.3.4. Sărbători și tradiții cu specific local
Fiind un oraș muncitoresc, cu locuitori veniți din alte zone ale țării, în scurtul timp de
existență al localității nu s-au individualizat tradiții și sărbători locale. Totuși, în fiecare an, pe
data de 5 iunie, se sărbătorește "Ziua Orașului", iar în luna octombrie se organizează
"Festivalul Toamnei". Orașul este înfrățit cu localitatea Leova din Republica Moldova și are
relații de colaborare cu localitatea Pavlikeni, din Bulgaria. În luna august se organizează Cupa
"Viorel Mateianu", cu participarea echipei de fotbal din localitate și a unor echipe din
Republica Moldova și Bulgaria.
6.3.5. Cultele
Conform ultimelor recensăminte, populația ortodoxă a orașului deținea peste 90% din
totalul populației, urmată de creștini după evanghelie, adventiști, penticostali.
Pe lângă bisericile cultului ortodox, există și case de rugăciuni pentru celelalte culte
religioase.
6.3.6. Unități de învățământ

În orașul Boldești–Scăeni există 6 unități destinate învățământului preșcolar, 4 pentru
învățământ primar și gimnazial, o unitate pentru învățământ liceal și una pentru învățământ
special.
Fig.28 Evoluția nr. de elevi între anii 2010-2014

1.720
1.700
1.680
1.660
1.640
1.620
1.600
1.580
1.560
1.540
2011 2012 2013 2014
62
6.3.7. Serviciile de sănătate
În domeniul sănătății, în orașul Boldești–Scăeni există o unitate de asistență medico-
socială, cu obiect de activitate asigurarea de servicii persoanelor cu nevoi medico-sociale și o
clinică privată, care acordă servicii medicale de recuperare. Pe lângă acestea, mai
funcționează patru cabinete medicale familiale și patru cabinete de specialitate–stomatologice
și medicină generală.
Tabel nr.19 Evoluția numărului de medici între 2010 și 2014
Nr.crt. Indicatori 2014 2013 2012 2011 2010

Număr medici
1 de familie 4 4 4 4 4
Număr medici
2 specialiști 10 9 7 7 7
6.4. Dotări tehnico-edilitare
6.4.1. Căile de acces

Căile de acces sunt reprezentate de drumurile naționale, județene și comunale, iar
transporturile feroviare de calea ferată Ploiești Sud-Măneciu, drumuri foarte importante
pentru circulație, datorită numărului mare de navetiști. Drumul național DN 1A, străbate
localitatea de la sud la nord, realizând legătura orașului Boldești cu principalele orașe vecine
(Vălenii de Munte și Ploiești). Drumul județean DJ 232, în lungime de 8 km, străbate
localitatea de la vest la est, iar DJ 250 străbate orașul de la sud la nord.
Tabelul nr.20 Structura rețelei de străzi mici din orașul Boldești-Scăeni

Categorie Total Total Număr locuri
Număr
drum km drumuri km trotuare de parcare
Drum național 1 3,8 0,35 -
Drumuri județene 2 9,7 4,5 400
Drumuri comunale 7 14,9 5,0 100
Străzi 132 56,1 2,3 250
Total 142 84,5 11,8 750

Sursa:Biroul Urbanism, Primăria Boldești-Scăeni
63
Calea ferată Ploiești Sud–Măneciu străbate orașul de la sud la nord, transportul public
fiind oprit în anul 2012 datorită ineficienței. Transportul feroviar a fost reluat în anul 2014 de
către o societate de transport particulară (halta Boldești și gara Scăeni fiind transformate în
puncte de oprire). Rețeaua de drumuri a orașului are o lungime de 92,5 km. Aproximativ 70%
din străzi sunt asfaltate, majoritatea celor neasfaltate sunt situate în extravilan, însă și acestea
sunt pietruite. Excepție face drumul comunal DC55 B, care necesită lucrări de reabilitare.
Trotuarele sunt amenajate pe străzile principale, pe cele secundare lățimea mică a străzilor nu
a permis construcția acestora.
6.4.2. Rețeaua de alimentare cu apă
Principala sursă de apă este apa subterană, extragerea acesteia fiind realizată cu puțuri
forate. Sunt patru puțuri funcționale pe raza localității Lipănești, cu adâncimi de 80-100 m în
zona Recea. Apa este transportată printr-o conductă cu D=300mm într-un rezervor situat în
Gospodăria de apă Lipănești, unde este clorinată, apoi pompată într-un rezervor cu o
capacitate de 1000 m³ din cartierul Boldești. De aici, printr-o conductă de azbociment, apa
este trimisă gravitațional sau prin pompare cartierelor orașului.
Rețeaua de alimentare cu apă are o lungime de 73,661 km. Din totalul de 4.125 locuințe,
la sistemul de alimentare sunt racordate 3.687 locuințe ( 89,38%). Majoritatea racordărilor
sunt reprezentate de casele particulare.
6.4.3. Rețeaua de canalizare

Rețeaua de canalizare are o lungime de 20,5 km și 1.796 racordări. Serviciul de
canalizare este concesionat unei firme private.
Tabel nr.21 Tipuri de utilizatori ai serviciilor de alimentare cu apă 2013-2014
Nr.
Tipuri de utilizatori racordate
la rețea
Case particulare
2.540
Populație Nr.contracte
Contracte individuale la blocuri 1.147
Agenți economici 125
Unități
Unități sociale 37
Total 3.849
Sursa:Biroul Urbanism, Primăria Boldești-Scăeni
64
Stația de epurare a fost construită în anii '80, dispune de treaptă mecanică și treaptă
biologică, cu o capacitate de 40 l/s. Din cauza tehnologiei vechi, stația nu se înscrie în
normele din domeniu.
6.4.4. Energia termică

Dacă până în anul 1990, majoritatea locuitorilor din blocuri foloseau încălzirea centrală,
schimbările intervenite după acest an au făcut ca activitatea de termoficare să fie oprită în anul
2001, iar centralele termice ale orașului dezafectate. Rețeaua de distribuire a gazelor naturale
acoperă 90 % din totalul străzilor.
6.4.5. Rețeaua de iluminat public

Este alcătuită din puncte de aprindere, cutii de distribuție și alte elemente și are o
lungime de 61,84 km. Există două stații de sistem:
- stația 110/20/6 kv situata pe DN 1A;
- stația 20/6 kv Scăeni.
Stațiile electrice s-au dezvoltat în primul rând pentru alimentarea cu energie electrică a
consumatorilor urbani. Astfel, s-a asigurat alimentarea cu energie electrică atât a obiectivelor
industriale cât și a orasului.
Distribuția energiei electrice la consumatori se face la tensiune de 20 kv aerian și la 6 kv
subteran, prin intermediul posturilor de transformare. Rețelele de distribuție de medie tensiune
de 20 Kv si 6 Kv sunt realizate cu cabluri subterane, precum si cu rețele electrice aeriene.
Rețelele de distribuție de joasa tensiune, sunt realizate cu cabluri subterane la blocurile de
locuințe și prin rețele electrice la ceilalți consumatori.
6.4.6. Poșta și telecomunicațiile

Orașul are un oficiu poștal și este conectat la serviciile de telefonie fixă (Telekom),
serviciile de telefonie mobilă (Vodafone, Orange, Cosmote), servicii de televiziune prin satelit
(Dolce, Focus Sat și BoomTV), televiziune prin cablu (S.C UPC ROMÂNIA S.R.L). Rețeaua
de internet este asigurată de Telekom, S.C.RDS & RCS, S.C. UPC ROMÂNIA S.R.L și
OPTIC NET S.R.L..
6.5. Indicatori ai calității vieții urbane

Chestionarul privind calitatea vieții urbane a fost aplicat pe un număr de 130 persoane.
Este un chestionar individualizat cu întrebări închise.
65
Conceptele abordate sunt diverse și cuprind întrebări axate pe identificarea calității vieții
urbane din orașul Boldești-Scăeni.
6.5.1. Chestionar - Calitatea vieții urbane în Boldești- Scăeni
Întrebări:
1.Vârsta? 8.În ce măsură sunteți mulțumit de

serviciile sanitare din Boldești-Scăeni?
2.Sexul?
a) foarte mulțumit;
3.Studii?
b) mulțumit;
c) nemulțumit;
4.Venituri nete ?
a) până în 1.450 lei;
9.Sunteți mulțumit de calitatea
b) între 1.450 și 2.700 lei;
transportului local de persoane ?
c) peste 2.700 lei;
b) mulțumit;
5.Statutul socio-economic ?
c) nemulțumit;
a) salariat;
b) pensionar;
10.Sunteți mulțumit de posibilitățile de
c) antreprenor;
participare la activitățile culturale și
d) elev/student;
sportive din Boldești – Scăeni ?
e) alte situații;
b) mulțumit;
6. Locuința este racordată la :
c) nemulțumit;
a) apă și canalizare; Da/Nu
b) energie electrică; Da/Nu
11.În ce măsură folosiți spațiile de
c) rețeaua de gaze; Da/Nu
agrement ale orașului ?
a) foarte des;
7. Folosiți serviciile de televiziune și
b) des;
internet ?
c) rar;
a) doar televiziune;
d) foarte rar.
b) televiziune și internet;
c) niciunul;
66
6.5.2. Interpretarea chestionarului
1.Vârsta ?
Fig.29 Întrebarea nr.1
18-40 ani 41-60 ani > 60 ani
17%
26%
57%
2. Sexul ?
Fig 30 Întrebarea nr.2
Masculin
Feminin 68
62
52%
48%
3. Studii ?
Primare Superioare
12% 17%
Medii
71%
67
4. Venituri nete ?
< 1450 lei 1450 - 2700 lei > 2700 lei

11%
25%
64%
5. Statutul socio - economic ?
Salariat Pensionar Antreprenor

Elev/student Alte situații
5%
20%
3% 55%
17%
6. Locuința este racordată la :
131
130
129
128
127
126
125
124
gaze energie electrică apă şi canalizare
68
7. Folosiți serviciile de televiziune și internet ?
Doar
televiziune
5%
Televiziune și
internet
95%
8. În ce măsură sunteți mulțumit de transportul local de persoane ?
Foarte
mulțumit
Nemulțumit 10%
34%
Mulțumit
56%
9. Sunteți mulțumit de calitatea serviciilor sanitare din Boldești-Scăeni ?
Foarte mulțumit Mulțumit Nemulțumit
69
10. Sunteți mulțumit de posibilitățile de participare la activitățile culturale și sportive din
Boldești – Scăeni ?
Foarte
mulțumit
Nemulțumit
18%
34%
Mulțumit
48%
11. În ce măsură folosiți spațiile de agrement ale orașului ?
Fig. 39 Întrebarea nr.11
Foarte des
Des
Rar
Foarte rar
70
Capitolul VII
FUNCȚIILE ȘI ARIA DE INFLUENȚĂ
După anul 1989, o parte din agenții economici care își desfășurau ativitatea în orașul
Boldești–Scăeni, au fost nevoiți să-și închidă porțile, din cauza neadaptării la cerințele
economiei de piață și restructurării economice.
Principalii agenți economici de astăzi, acoperă aproape toate domeniile de activitate,
de la activitățile extractive (diminuate considerabil), la cele industriale, agricole și de
servicii. Activitățile de tradiție ale orașului (industria sticlei, extracția petrolului, fabricarea
cartoanelor, întreținerea utilajului petrolier), fie au dispărut complet prin închiderea
unităților industriale, fie și-au diminuat activitatea (cum este cazul Schelei de Petrol).
Tabel nr.22 Structura agenților economici din Boldești-Scăeni după domeniul

de activitate
Pondere din
Nr.crt. Domeniu de activitate Număr societăți totalul
societăților
1 Comerț.Servicii tehnice 63 38,39
2 Hoteluri și restaurante 12 7,32
3 Activități științifice și tehnice 2 1,22
4 Agricultură,silvicultură,pescuit 3 1,61
5 Industria prelucrătoare 10 6,1
6 Distribuția apei,salubritate 3 1,83
7 Transport și depozitare 9 5,09
8 Servicii administrative 1 0,61
9 Comunicații 6 3,26
10 Construcții 2 1,12
11 Intermedieri financiare și asigurări 5 3,05
12 Activități culturale și recreative 0 0
13 Alte activități de servicii 50 30,4
7.1. Funcția industrială

În anul 1989, orașul Boldești–Scăeni era situat din punct de vedere economic pe
locul trei în cadrul județului Prahova, în urma orașelor Ploiești și Câmpina. Orașul era
recunoscut la nivel județean și național prin Schela de Petrol, Fabrica de Geamuri, Fabrica
de Cartoane și Mucava, Întreprinderea de Foraj. Astăzi aceste unități, cu excepția Schelei
de Petrol (aparține grupului OMV PETROM), și-au închis activitatea. În locul lor au apărut
71
altele, de dimensiuni mici, mai adaptabile economiei de piață, cum este SC ARTEMA
PLAST S.R.L., cu activitate în fabricarea ambalajelor flexibile pentru industria alimentară.
7.2. Funcția agricolă

Suprafața agricolă este de 2.195 ha. În tabelul cu nr. 23 sunt redate suprafețele și
ponderea suprafețelor pe categorii de folosință.
Tabel nr.23 Suprafața agricolă (ha), pe categorii de folosință în anul 2014

Categorii de Suprafața Ponderea
folosință suprafețelor
Arabil 972 44,28
Pășuni 1.012 46,10
Vii și livezi 211 9,61
Total teren agricol 2.195 100
Fig.40 Suprafața agricolă pe categorii de folosință în

anul 2014
Vii și livezi
10%
Arabil
44%
Pășuni
46%
În această figură se observă ponderea mare a pășunilor urmate de terenul arabil.
72
Tabel nr.24 Exploatații agricole după modul de deținere a suprafeței
Modul de deținere a suprafeței Oraș Boldești-Scăeni
În proprietate 1.806
În concesiune 1
În arendă 3
În parte 1
Utilizate cu titlu gratuit 25
Alte moduri 3
Total 1.839
Sursa:pbs.infoprimarie.ro
Cele mai multe exploatații agricole sunt în proprietate.
Tabel nr.25 Suprafața cultivate (ha) conform recensământului agricol din 2010
Culturi Suprafața cultivată Pondere din teren arabil
Grâu 112,79 22,76

Porumb 154,02 31,08
Plante tehnice 0.06 0,01
Legume - -
Plante de nutreț 57,28 11,56
Cartofi 0,62 0,13
Alte culturi 16,96 3,42
Total arabil 495,62 68,96
Sursa:pbs.infoprimarie.ro
Cele mai multe suprafețe sunt cultivate cu porumb (31,08%), urmate de cele
cultivate cu grâu (22,76%).
Tabel nr.26 Efectivele de animale la nivelul orașului Boldești-Scăeni

Rase de animale Efective
Păsări 13.400
Cabaline 54
Caprine 229
Bovine 61
Familii de albine 189
Porcine 371
Ovine 435
Total 14.739
În cadrul activității de creștere a animalelor se remarcă predominarea creșterii păsărilor și

a ovinelor.
73
7.3. Funcția comercială
Schimbările economice care au avut loc după anul 1990, s-au reflectat și în
activitățile principale ale locuitorilor orașului. Funcția comercială (caracteristică tuturor
orașelor), a căpătat un impuls pentru dezvoltare și diversificare, deși orașul nu este
cunoscut prin existența unor activități comerciale importante. Factorii care au contribuit la
dezvoltarea acestei funcții sunt:
-situarea localității în lungul drumului național DN 1A;
-existența căii ferate Ploiești Sud-Măneciu;
-situarea în apropierea orașului Ploiești unde se află sursele de alimentare cu
produse;
-existența unor tradiții meșteșugărești.
În fiecare an, în lunile iunie și octombrie, se desfășoară "Zilele orașului" și
"Festivalul Toamnei", activități organizate de primăria Boldești-Scăeni, unde pe lângă
activitățile culturale, au loc și activități comerciale diverse, la care participă comercianți
din toate colțurile țării.
Foto 5. Carrefour Market în Boldești-Scăeni
sursaː autorul
74
Tabel nr.27 Tipuri de activități comerciale din orașul Boldești-Scăeni
Număr
Nr.crt. Tipuri de activități
societăți
1 Activități import-export 1
2 Comercializare piese auto-moto 22
3 Comercializare material lemnos 4
4 Consultanță, publicitate, arhitectură 16
5 Produse diverse-comerț cu amănuntul și en-gross 75
6 Comercializare produse nealimentare 10
7 Comercializare produse IT 9
8 Comercializare produse farmaceutice 2
9 Total 139
Sursa – Biroul Urbanism, Primăria Boldești-Scăeni
După anul 2010, în orașul Boldești Scăeni au apărut supermarket-urile. Primul a fost
supermarketul "Maya", iar mai târziu supermarketurile S.C Lemar S.A. și Carrefour
Market (ultimul a fost înființat în decembrie 2016).
7.4. Funcția administrativă

Administrația locală este organizată și funcționează dupa principiile autonomiei
locale. Aparatul de specialitate al Primăriei Boldești cuprinde 130 de posturi structurate
astfel:
- demnitari – 2 posturi;
- funcții publice – 42 posturi ( din care 6 funcții publice de conducere și 6 funcții
publice de execuție);
- contractuali – 88 posturi (2 posturi de conducere și 84 posturi de execuție).
Cheltuielile primăriei au crescut în perioada 2010-2017 cu peste două milioane lei,
după cum arată tabelul nr. 28.
75
Tabel nr.28 Total cheltuieli (mil. lei) între 2010-2017
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli 13,65 12,54 13,22 14,83 16,90 18,61 6,07

Ajutoarele sociale au cunoscut o scădere între 2010 și 2014 cu aproape 975 mii lei,
după care a urmat o ușoară creștere, în anul 2016 totalul ajutoarelor sociale fiind de
2.372.369 lei
Tabelul nr.29 Total cheltuieli (mil.lei) ajutoare sociale
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Mil.lei 2,88 1,799 1,87 1,96 1,98 2,19 1,37

7.5. Funcția turistică

Situat într-o zonă cu un potențial turistic natural scăzut, turismul din orașul Boldești
– Scăeni a cunoscut o dezvoltare foarte slabă de-a lungul anilor. Fără capacități de cazare
importante, numărul turiștilor a fost foarte redus. Amplasata pe vârful dealului Seciu la
circa 3 km de centrul orașului și la 4 km de DN 1A, Crama Seciu prin potențialul
peisagistic si baza turistica dezvoltata (Hotel-Restaurant si Vinotecă), cu spații pentru
recepții, congrese si festivitați, constituie singura carte de vizită turistică a orașului
Boldești- Scăeni și un obiectiv cuprins in circuitul turistic al județului.
Foto 6. Crama Seciu
sursaːautorul
76
Foto 7. Statuia libertății din Boldești-Scăeni
sursaːautorul
Tabel nr.30 Capacități de cazare și fluxul turistic în orașul Boldești – Scăeni

între anii 1992 - 2016
Ani 1992 2002 2013 2016
Unități de cazare(total) – număr - 1 1 2
Locuri in unitati de cazare (total ) - 36 36 61
– număr
Hoteluri – număr - 1 1 2
Locuri în hoteluri – număr - 34 36 61
Sosiri – total – număr - 1.579 536 1.549
Innoptari – total – număr - 2.510 1.349 2.536
sursa:INSSE Tempo online
7.6. Funcția de transport

Accesul spre orașul Boldești–Scăeni se realizează prin intermediului drumului
național DN 1A care asigură legătura cu orașul Ploiești și orașul Vălenii de Munte, DJ 32
care străbate orașul de la vest la est și Dj 250 care străbate orașul de la sud la nord.
77
Tabel nr.31 Detalierea structurii rețelei de drumuri din orașul Boldești-Scăeni
Drumuri
Total
Asfalt tip beton,beton de Drumuri reabilitate
Categorie km,
ciment, pavaj, Pietruite de în
drum din
îmbrăcăminți asfaltice pământ perioada
care
2008-2013
Drum
3,8 3,8 - - -
național
Drumuri
9,7 9,7 - - -
județene
Drumuri
12,7 8,5 1,6 2,6 -
comunale
Străzi 58,3 54,6 3,5 0,2 8
Total 84,5 76,6 5,1 2,8 8

Sursa – Biroul Urbanism, Primăria Boldești-Scăeni
7.7. Aria de influență

Din punct de vedere administrativ, orașul Boldești–Scăeni este situat în partea
centrală a județului Prahova, la 12 km distanță de orașul Ploiești, 25 km de orașul Vălenii
de Munte și 13 Km de orașul Plopeni. Distanța pâna la București este de 58 km.
Din punct de vedere al suprafeței, orașul Boldești-Scăeni se înscrie în categoria
orașelor de rangul III cu un teritoriu administrativ de aproximativ 3.489 ha.
Tabel nr.32 Relația orașului cu zona de influență

Locul în cadrul
Ierarhizare
județului
Populație 10
Densitate 9
Locuințe 11
Număr mediu de persoane pe o gospodărie 27
Suprafața locuibilă pe o persoană 50

Sursa : INS, Direcția de statistica județeană Prahova
Cu reședința de județ, orașul Ploiești, există relații economice, sociale, culturale, de

asigurare a asistenței medicale (spitalizare, etc.).
78
Determinarea ariei de influență a unui oraș a constituit o problemă abordată de
specialiști încă din secolul XIX. W.J.Reilly, un geograf american și mai apoi P.D.
Converse au dezvoltat o formulă prin care se poate determina aria de influență a unui oraș:
dA= în care :
dA = distanța până la orașul A

dAB = distanța între orașele A și B
P și P = populația orașelor A și B
& '( & &

Astfel că : d !"#ș%" = = = = 2,62 km
)*+.,,* √ &/./ 0.12
++.,-.
Această valoare (2,62 km) reprezintă raza sferei de influență a orașului Boldești-Scăeni
față de orașul Ploiești. După aceeași metodă de calcul se obțin următoarele rezultate pentru
celelalte orașe ale Județului Prahova.
Din tabelul nr. 33, se observă că la nivelul județului Prahova ariile de influență cele
mai mari către orașul Boldești – Scăeni le au municipiile Ploiești și Câmpina, la care se
adaugă orașele Breaza, Băicoi, Mizil, Comarnic și Vălenii de Munte, iar aria de influență a
orașului Boldești Scăeni este mai mare spre orașele Azuga, Slănic, Plopeni, Urlați, Bușteni
și egală cu cea a orașului Sinaia.
Deși este un oraș de dimensiuni mici, funcțiile orașului s-au dezvoltat în timp. Inițial
predomina funcția agricolă, apoi funcția industrială, iar azi un rol din ce în ce mai mare
tinde să-l aibă funcția comercială.Cu investiții importante în turism și funcția turistică ar
putea fi o soluție pentru viitor.
79
Tabel nr. 33 Aria de influență a orașului Boldești-Scăeni în sistemul urban al jud.
Prahova21
Raza sferei de Raza sferei de

Nr. Distanța influență a influență a
Nr. locuitori față de orașului Boldești orașului….către
Oraș
crt. în anul Boldești - Scăeni orașul Boldești –
2017 (Km) către orașul…. Scăeni
(Km) (Km)
1 Câmpina 37.274 43 20,97 37,71
2 Azuga 4.794 82 69,49 44,56
3 Băicoi 18.989 22 13,58 17,46
4 Breaza 16.692 47 30,12 36,15
5 Bușteni 9.773 76 56,29 51,70
6 Comarnic 12.347 54 37,76 38,84
7 Mizil 16.351 39 25,16 30,00
8 Plopeni 9.010 13 9,77 8,60
9 Sinaia 11.441 69 48,93 48,93
10 Slănic 5.798 30 24,59 17,34
11 Urlați 11.632 25 17,73 17,73
Vălenii
12 13.562 25 17,00 18,38
de Munte
13 Ploiești 231.553 12 2,62 11,76
21
https://fsu.valahia.ro/images/avutgs/1/2012/201212123.pdf
80
Capitolul VIII
IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR ANTROPICE ASUPRA

MEDIULUI
Orașul Boldești–Scăeni se distinge printr-un relief variat, o vegetație specifică

treptelor de relief, un climat de dealuri joase și câmpie cu temperaturi medii de 10-11°C și
o direcție predominantă a vânturilor dinspre NE. Pe mari suprafețe, pădurea a fost defrișată
pentru a face loc culturii viței de vie.Vegetația de silvostepă și cea a zăvoaielor au fost
înlocuite aproape în întregime cu culturi agricole.
Intervenția antropică asupra elementelor mediului s-a amplificat odată cu
descoperirea petrolului în perimetrul localității, acest fapt antrenând construcția unor
drumuri, rețele de conducte, construcții care au avut în timp un impact amplu asupra
elementelor mediului. Printre sursele importante care poluează aerul se numără
automobilele, în număr tot mai mare de la an la an. Poluanții eliminați sunt: oxidul de
carbon, hidrocarburi, oxizii de azot, plumb. Limitarea vitezei în interiorul localității la 50
km/h, formarea unor perdele forestiere, devierea circulației autovehiculelor de tonaj mare
sunt condiții necesare pentru reducerea poluării fonice și a atmosferei. În cea mai mare
parte concentrațiile acestor poluanți sunt sub CMA (concentrația maximă admisă). În anul
2001, a fost pusă în funcțiune Rampa ecologică pentru deșeuri, care a contribuit la scăderea
poluării aerului prin tehnologiile modern, limitând apariția unor incendii.
Surse de poluare ale aerului înainte de anul 2000, erau SC AGRISOL INT. RO. S.A.
si Ecoferm S.R.L., care astăzi și-au modernizat procesele de producție. Evaluarea
nivelurilor de impurificare este făcută în raport cu concentrațiile maxime admisibile. Sursa
principală de impurificare o constituie încălzirea rezidențială.
În lungul DN 1A și a căii ferate Ploiești-Văleni există poluanți, generați de circulația
rutieră: CO2, NO2, SO2, pulberi în suspensie. Substanțele organice, anorganice, apele uzate
din gospodării, din fermele de creștere a animalelelor sunt greu epurate datorită prezenței
încărcăturii organice și microorganismelor patogene provenite din dejecții animale.
81
Tabel nr.34 Cantitatea de poluanți în orașul Boldești- Scăeni
CMA Cmax CMA 1h
Poluanți C.med.anuală(mg/m³)
anual(mg/m³) 1h(mg/m³) (mg/m³)
SO2 6,1 60 35 750
NO2 21,6 40 123 300
CO 121,6 - 689 6.000
particule 11,9 75 68 500
plumb 0,19 - 1.1 -

Sursa: PUG Boldești-Scăeni-Raportul de mediu
Orașul Boldești–Scăeni, cu o activitate agricolă redusă, este inclus în cadrul celor 40

de localități din jud.Prahova unde există vulnerabilitate în poluarea cu nitrați a apelor. În
present, poluarea a scăzut datorită reducerii efectivelor de animale, aplicarea normelor
sanitare, racordarea la sistemul de canalizare. Orașul are o rețea de canalizare lungă de
20,5 km.
Stația de epurare este situată în lunca râului Teleajen, în apropierea podului peste
râul Teleajen și are o capacitate de preluare de 321 l/s. Stația nu dispune de personal
calificat pentru laboratorul de analize necesare. Îndepărtarea particulelor grosiere se
execută manual. Încărcările poluanților la intrarea și ieșirea din stație sunt reprezentați în
tabelele 35 a și b.
Tabel nr. 35 a Cantitatea de poluanți la Stația de Epurare Boldești-Scăeni

Încărcările poluanților la ieșirea din stație sunt:
M.S. CBO522 CCO23 Azot
Poluanți
(mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l)
Norme admisibile NTPA 002/2002 350 300 850 30
Etapa actuală din analize 302 225 543 7,1
Etapa actuala din calcul 285 257
22
Consumul Biochimic de Oxigen
23
Cererea chimică de oxigen
82
Tabel nr. 35 b Cantitatea de poluanți la Stația de Epurare Boldești-Scăeni
Încărcările poluanților la ieșirea din stație sunt:
Produs
M.S. CBO5 CCO Azot Fosfor
Poluanți Petrolier
(mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l)
(mg/l)
Norme admisibile 60 25 125/100 3 4 5
NTPA 001/2002
Etapa actuală – 38.5÷59 16.5÷40 122 1.1÷7.1 12.76 4.4÷3.65
Analize
Sursa: PUG Boldești-Scăeni-Raportul de mediu
După cum se observă din tabele, în cea mai mare parte poluanții se înscriu în
normele admisibile, cu excepția azotului și fosforului, rezultați în urma activităților
agricole.
În ceea ce privește poluarea solului, industria de extracție a petrolului și gazelor
naturale deține un rol fruntaș. Scurgerea unor reziduuri petroliere, uleiuri și alte produse
petroliere, fac improprie folosirea unor terenuri, iar infiltrarea acestora în sol pot produce
poluarea pânzei freatice.
Lucrările agrotehnice defectuoase, poluanții agricoli, reziduurile industriale,
îngrășămintele organice excedente, au de asemenea un rol important în poluarea solului.
Odată cu construcția Rampei ecologice, dar și prin acțiuni de conștientizare a locuitorilor și
a firmelor care își desfășoară activitatea în perimetrul localității, nivelul de poluare al
solului a scăzut foarte mult.
Un aport important în reducerea poluării l-a avut SC OMV PETROM, care a închis 4
batale pentru depozitarea fluidelor de foraj și a adus la starea inițială câteva suprafețe
folosite în procesul de extracție. Multe terenuri au rămas însă poluate cu apă sărată,
hidrocarburi sau ciment.
Orașul Boldești-Scăeni a trecut din faza de oraș cu multe probleme de mediu, într-o
fază în care se fac eforturi pentru reducerea efectelor poluării cu hidrocarburi și adoptarea
celor mai optime soluții pentru evitarea în viitor a problemelor de poluare.
83
Capitolul IX
DISFUNCȚIONALITĂȚI ȘI PROGRAME DE DEZVOLTARE
9.1. Identificarea zonei de acțiune urbană

Zona de acțiune urbană identificată la nivelul orașului Boldești-Scăeni este
reprezentată de întreaga suprafață a teritoriului orașului (3.489 ha). Situat în partea centrală
a județului Prahova, orașul este alcătuit din cartierele Boldești, Scăeni, Balaca și un sat
aparținător - Seciu.
9.1.1 Disfuncționalități24
Disfuncționalitățile la nivelul teritoriului și a localității sunt cuprinse în următoarele
domenii:
1. Fondul construit și utilizarea terenurilor;
- existența unor zone destinate dezvoltării de locuințe, care nu sunt echipate edilitar;
- starea precară a dotărilor culturale;
- structuri turistice slab dezvoltate (capacități de cazare, unități de alimentație publică
și structuri de agrement);
- clădiri situate în regiuni afectate de alunecări de teren;
- zone industriale cu clădiri degradate.
2. Spații plantate, agrement și sport
- lipsa unor spații pentru agrement;
- insuficiența spațiilor verzi amenajate.
3. Căi de comunicație și transport
- rețea stradală nemodernizată și subdimensionată;
- lipsa/discontinuitatea trotuarelor;
- intersecții neamenajate;
- insuficiența parcărilor publice;
- traficul greu prin localitate.
24
PUG Boldești-Scăeni
84
4. Echipare edilitară
- lipsa hidranților pentru incendiu în cadrul rețelei de distribuție a apei;
- izolarea termică necorespunzătoare a clădirilor de locuit.
6. Probleme de mediu
- depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere;
- sunt supuse poluării apa și solul;
- existența unor zone cu alunecări de teren.
7. Dezvoltarea economică
- restructurarea unor unități economice.Cele mai importante unități au activitatea
suspendată;
-slaba dezvoltare a structurilor turistice și dotărilor aferente.
8. Evoluție demografică
- scăderea continuă a numărului populației;
- numărul mic al populației ocupate.
5.Protejarea zonelor cu valoare de patrimoniu
- slaba protecție și întreținere a monumentelor istorice.
9.2. Domenii vizate pentru implementarea planului de dezvoltare urbană
Strategia de dezvoltare la nivelul orașului Bpldești-Scăeni se axează pe următoarele

domenii de intervenție:
1.Infrastructură și echipare edilitară
Obiectiv strategic:
- Creșterea calității apei potabile și asigurarea normelor de igienă
Plan de acțiune:
- Scăderea durității apei;
- Micșorarea timpului de intervenție în cazul avariilor;
- Asigurarea continuității livrării apei în cartierul Seciu;
- Înlocuirea conductelor uzate;
- Reducerea consumului de energie electrică;
- Creșterea numărului de abonați;
- Modernizarea stației de epurare.
85
Fig.41 P.U.G. orașul Boldești-Scăeni – Disfuncționalități
86
Proiecte propuse:
- Montarea unei stații de dedurizare a apei potabile;
- Reabilitarea împrejurimilor la forajele de captare și rezervoarelor de stocare;
- Înființarea unei echipe pentru monitorizarea activității de transport și distribuire a apei;
- Amplasare grup pompe nou în Gospodăria de apă Scăeni;
- Înlocuire rețea distribuție și branșamente;
- Montarea unor sisteme automatizate la rezervoarele existente;
- Înlocuirea pompelor de extracție a apei și a celor de distribuție;
- Reabilitarea și modernizarea stației de epurare.
Infrastructura rutieră și utilități în zonele nou introduse în intravilan
Plan de acțiune:
- Extinderea și modernizarea căilor de comunicație;
- Crearea de noi căi de comunicație rutieră;
- Extinderea rețelelor de apă și canal în zonele de extindere a căilor de comunicații;
- Introducerea rețelei de apă și canalizare pe străzile nou construite;
- Extinderea alimentării cu energie în zonele de extindere și modernizare;
- Extinderea rețelei de alimentare cu gaze.
Proiecte propuse:
- Extinderea și modernizarea unor străzi: Sondelor, Turcului, Liceului;
- Înființarea a două noi străzi;
- Extinderea rețelei de alimentare cu apă pe str.Sondelor,Liceului;
- Extinderea rețelei de canalizare pe str. Liceului;
- Extinderea alimentării cu energie electrică și iluminat public pe străzile Sondelor,
Turcului, Liceului;
- Extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale pe străzile Sondelor, Turcului,
Liceului.
2. Învățământ
Obiectiv strategic:
- Creșterea calității învățământului
Plan de acțiune:
- Modernizarea, extinderea și contruirea unor noi spații destinate pentru desfășurarea
procesului de învățământ;
- Diversificarea pregătirii elevilor;
87
- Creșterea gradului de pregătire al cadrelor didactice.
Proiecte propuse:
- Construirea unui teren de sport multifuncțional în cadrul liceului;
- Construirea unei săli de sport la Scoala nr.2;
- Reamenajarea grădiniței și folosirea ei pentru instruirea practică a elevilor de liceu;
- Construirea a patru săli de clasă la școala"Mihai Viteazul".
3. Cultură, culte, sport și agrement
Obiectiv strategic:
- Dezvoltarea agendei cultural sportive
Plan de acțiune:
- Reabilitarea și modernizarea infrastructurii;
- Punerea în valoare a aptitudinilor cetățenilor;
- Punerea în valoare a obiectivelor turistice;
- Participarea activă în competițiile turistice;
- Înfrățiri cu alte localități din U.E.;
- Organizarea de serbări câmpenești.
Proiecte propuse:
- Reabilitarea clubului Boldești;
- Modernizarea și reabilitarea stadionului de fotbal "Viorel Mateianu";
- Înființarea unei trupe de teatru și a unui concurs artistic pentru tineri;
- O integrare mai bună a localității în cadrul traseului "Drumul Vinului";
- Montarea unor hărți electronice ale localității cu principalele repere turistice;
- Înființarea unei echipe de judo;
- Organizarea anuală a întrecerii de ciclism;
- Organizarea memorialului "Viorel Mateianu" cu participare internațională;
- Organizarea "Festivalul Toamnei";
- Organizarea de manifestări prilejuite de "Zilele Orașului".
4. Social-economic
Obiectiv de referință:
- Îmbunătățirea condițiilor social-economice ale populației
Plan de acțiune:
- Dezvoltarea serviciilor sociale;
- Atragerea de investitori în localitate;
88
- Asistența pentru I.M.M25.
Proiecte propuse:
- Diversificarea activităților de asistență socială;
- Realizarea unor broșuri "Oportunități de afaceri în Boldești-Scăeni";
- Încheierea unor parteneriate public-private;
- Înființarea unei echipe de consultanță pentru IMM –uri în cadrul primăriei.
9.3. Analiza SWOT a localităţii Boldeşti-Scăeni. 26
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
1. Apropierea faţă de municipiul Ploieşti 1. Apropierea faţă de municipiul Ploieşti din

(12 km); perspectiva.realizarii unor anumite investitii
2. Localitatea este străbătută de DN1A şi (Lanturi de supermarketuri etc.).
calea ferată Ploieşti-Maneciu; 2. Lipsa utilitaţilor în zonelor de extindere a
3. Infrastructura rutieră bună; intravilanului;
4. Acces la sistemul de distribuţie al 3. Lipsa de terenuri aflate în proprietatea
gazelor naturale; oraşului;
5. Terenuri intravilane destinate pentru 4. Lipsa parcelării terenurilor din extravilanul
locuinţe, industrie şi servicii; localităţii, precum şi gradul mare de fărâmiţare
6. Suprafaţa de teren relativ mare prevazută a terenurilor;
în PUG pentru „Locuinţe şi funcţiuni 5. Numărul scăzut de U.L. aflate în
complementare” şi „Zona mixtă”; proprietatea oraşului;
7. Relieful echilibrat: 50% deal, 50% 6. Existenţa de zone cu alunecări de teren (în
câmpie; zona deluroasă);
8. Forţa de muncă policalificată; 7. Lipsa unei Săli de sport la Şcoala nr.2;
9. Infrastructura şcolară bună, cantitativ şi 8. Lipsa unei construcţii destinată efectuării
calitativ; instruirii practice a elevilor de liceu;
10. Cadre didactice calificate în proporţie 9. Procentul de promovabilitate foarte scăzut la
destul de mare; Liceul Tehnologic;
25
Întreprinderi mici și mijlocii
26
Strategia de dezvoltare durabilă a orașului Boldesti Scaeni 2014-2020
89
11.Dotarea unităţilor şcolare cu 2 10. Spaţiu insuficient pentru procesul de
microbuze pentru transportul elevilor; învăţămât la Şcoala ,,Mihai Viteazu’’;
12. Existenta a doua Case de Cultură şi a 11. Casa de Cultură din Boldeşti (Club
unui Cămin Cultural; Boldeşti) nu este funcţională;
13. Existenţa unui stadion de fotbal aflat în 12. Starea precară de conservare a unor
proprietatea oraşului; monumente istorice;
14. Inexistenţa unor industrii care să fie 13. Existenţa unor poluări istorice ale solului
surse de poluare; produse de către procesul de extracţie a
15. Preţurile relativ mici ale terenurilor; petrolului;
16. Localitatea este străbătută de „Drumul 14. Numărul mic de ONG-uri în localitate;
vinului”, iar în localitatea Seciu exita „Casa 15. Administraţia Publică Locală este
Seciu”, fapt pentru care oraşul are potenţial subdimensionată;
turistic; 16. Lipsa unei persoane din cadrul Primăriei,
17. Existenţa unor spaţii (proprietăţi care să se ocupe de accesarea şi gestionarea
private) unde se pot desfăşura activităţi de fondurilor europene;
producţie, comerţ sau servicii; 17. Gradul scăzut (cca. 50%) al accesului la
18. Un grad de îndatorare al APL, scăzut canalizare, funcţionarea sub parametri impuşi
(sub 30%)exemplificat); de normele în vigoare a Staţiei de epurare;
19. Existenţa unui punct de rachete 18. Capacitatea mică de stocare a apei potabile
antigrindină pe raza localităţii; pentru cartierele Scăeni, Balaca şi localitatea
20. Apartenenţa la un judeţ puternic componentă Seciu. O parte din reţelele de
dezvoltat. transport şi distribuţie a apei potabile, este
21. Localitatea este infraţită cu localitatea foarte uzată din cauza vechimii;
Leova din Republica Moldova şi are relaţii 19. Interesul scăzut al oamenilor faţă de
de colaborare pe linie culturală şi sportivă dezvoltarea localităţii;
cu localitatea Pekliveni din Republica 20. Populaţia oraşului este îmbătrânită;
Bulgaria; 21. Numărul mare de şomeri şi a populaţiei
23. Tradiţie în activitatea de extracţia care a ieşit din evidentele Direcţiilor de şomaj.
petrolului; 22. Lipsa locurilor de veci în cimitirul parohiei
24. Existenţa de spații de parcare Scăeni;
suficiente; 23.Industria este aproape inexistentă pe raza
25. Existenţa unor sucursale bancare în oraşului;
localitate. 24. Lipsa unor centre de achiziţie pentru fructe,
90
legume, struguri etc.;
25. Colectarea neselectivă a deşeurilor;
26. Gradul de colectare a taxelor locale, relativ
scăzut;
27. Lipsa Asociaţiilor de proprietari de
apartamente la blocuri;
28. Neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate
pentru accesarea fondurilor europene pentru
serviciul de apă, canal şi epurare (operator cu
capital privat);
29. Lipsa unui PUZ pentru zona centrală a
oraşului;
30. Suprafaţa de spaţii verzi este sub norma
impusa de U.E.;
31.Lipsa unei agende culturale.
OPORTUNITĂŢI AMENINȚĂRI
1. Existența unor linii de finanţare din 1. Întârzierea deschiderii liniilor de finanţare

fonduri europene, care pot fi accesate pentru perioada 2014-2020;
pentru nevoile de dezvoltare a localităţii; 2. Menţinerea tendinţei de scădere a natalităţii
2. Creşterea cererii de produse alimentare în rândul populaţiei majoritare;
de provenienţă indigenă (fructe, legume, 3. Menţinerea actualei legislaţii de protecţie
cereale etc.); socială care încurajează nemunca;
3. Probabilitatea de modificare a legislaţiei 4. Creşterea fenomenului de migrare a
în domeniul autonomiei locale, în sens populaţiei active şi în special calificate, în alte
pozitiv; ţări;
4. Creşterea interesului populaţiei din 5. Pierderea încrederii investitorilor ca urmarea
marile aglomeraţii urbane pentru modificărilor foarte dese a legislaţiei;
construirea de case de vacanţă, în special în 6. Legislaţie neatractivă pentru angajaţii
zona Seciu; autorităţii locale (lipsa motivaţiei salariale,
5. Creşterea interesului investitorilor pentru imposibilitatea angajării de personal, lipsa
producerea energiei din surse alternative mijloacelor de stimulare a competiţiei etc.);
91
(biogaz, solară etc.); 7. Mărirea zonelor expuse la alunecări de
6.Aparteneţa localităţii la ADI teren, ca urmare a neîntreţinerii lucrărilor de
Managementul Deşeurilor; îmbunătăţiri funciare, din cauza lipsei de
7. Pătrunderea în localitate a unor agenţi fonduri şi a dispariţiei plantaţiilor de viţă-de-
economici care să valorifice flora şi fauna vie şi pomi fructiferi;
terenurilor din sectorul forestier; 8. Creşterea atractivităţii ofertei localităţilor
8. Punerea în valoare a obiectivelor dezvoltate din jurul oraşului (Municipiul
culturale, de recreere, de cazare şi de Ploieşti, Vălenii de Munte);
alimentaţie publică prin facilităţile create 9. Imposibilitatea conformării în domeniul
de „Drumul Vinului”; gospodăririi apelor datorită condiţiilor impuse
9. Extinderea şi modernizarea sistemului de pentru eligibilitatea beneficiarului pentru
alimentare cu apa, canal şi epurare prin accesarea de fonduri europene;
aplicarea finanţărilor guvernamentale; 11. Apariţia riscului de a nu asigura
10. Diversificarea activităţilor culturale şi cofinanţarea Proiectelor şi de a nu se putea
de divertisment, în infrastructura existentă asigura managementul acestora datorită lipsei
şi modernizată, prin accesarea de fonduri de personal specializat în acest domeniu;
europene; 12. Scăderea investiţiilor private ca urmare a
11. Valorificarea potenţialului specific al nefinalizării cadastrului la nivelul localităţii;
etniei rrome, prin accesarea de fonduri 13. Dispariţia transportului public de călători şi
europene pentru acest tip de activităţi; de mărfuri pe calea ferată;
12.Scăderea procentului de abandon şcolar 14. Imposibilitatea încheierii unor parteneriate
în randul populaţiei rrome prin implicarea public-privat ca urmare a lipsei de terenuri
ONG-urilor şi aplicarea unor programe de aflate în proprietatea oraşului.
finanţare europene, guvernamentale sau
private.
92
Capitolul X
DIRECȚII ȘI MODELE DE RESTRUCTURARE A SPAȚIULUI

URBAN
10.1. Direcții pentru restructurarea spațiului urban în Boldești-Scăeni
Strategia de dezvoltare a orașului, presupune existența unor proiecte realizabile pe un

anumit interval de timp. În elaborarea proiectelor de dezvoltare, trebuie să se țină cont de
condițiile naturale ale localității (relief, hidrografie, vegetație).
Ținând cont de aceste elemente, în orașul Boldești-Scăeni pot fi luate în considerare
următoarele aspecte:
- Cartierul Seciu reprezintă o zonă cu păduri extinse și cu posibilități turistice. Pentru
acest cartier, primăria trebuie să se implice în protejarea pădurilor (poate chiar plantarea
unor copaci) și să renunțe la exploatările petroliere, care ar putea rămâne doar în zonele
marginale ale cartierului. În partea de nord-vest a cartierului Seciu există o dezvoltare
rezidențială, care trebuie însoțită de proiecte legate de ridicarea nivelului de civilizație
(dotări tehnico-edilitare). Datorită altitudinilor de 300-400 m ale Dealurilor Bucovelului și
prezența brizelor deluroase, trebuie studiat potențialul eolian al zonei, pentru construcția
unor centrale eoliene.
Cartierele Boldești și Scăeni, cuprind cea mai mare parte a populației orașului. În
cadrul acestora există probleme legate de rerțelele de apă, canalizare, izolarea termică a
clădirilor. O problemă de asemenea importantă, o reprezintă sondele de extracție prezente
chiar în inima orașului. În nordul orașului, sondele sunt puține, densitatea populației este
mare, fiind necesare investiții în infrastructură. Pentru cofinanțarea unor proiecte de
dezvoltare, ar trebui să se implice și OMV, principalul poluator din zonă. Schimbarea
structurii economice impune ca populația să găsească modalități de reprofesionalizare, sau
să caute locuri de muncă în regiunile vecine (amplificând navetismul zilnic). După
industrializarea din anii '60-80, a urmat o perioadă de restructurare economică, cu multe
probleme sociale și chiar de infrastructura economică. Multe spații ocupate de fostele
întreprinderi, s-au transformat în timp, schimbând peisajul economic al orașului. Zona
cuprinsă între calea ferată și râul Teleajen trebuie reamenajată, râul Teleajen îndiguit,
93
deoarece linia cu pericol de inundabilitate intră mult în interiorul zonei locuite. Spațiul
foarte întins ar putea fi utilizat pentru construcția unor spații de agrement, elementul de
favorabilitate fiind reprezentat de apropierea față de dumul național DN 1A, cu circulație
intensă. Constituind o cale de legătură directă cu orașele Ploiești și Vălenii de Munte,
drumul național DN 1A, constituie un spațiu ideal pentru dezvoltarea unor activități
comerciale sau industriale, în condițiile efectuării unor lucrări de infrastructură rutieră,
existând posibilitatea lărgirii drumului pentru fluidizarea traficului rutier. De asemenea se
impune o împădurire masivă în acest spațiu, modernizarea stației de epurare a apelor, un
mai bun control al depozitării deșeurilor în zona Rampei Ecologice.
Deși a trecut printr-o perioadă de restructurare economică, după revoluția din anul
1989, amplificată apoi de criza economică mondială (din anii 2010-2014), orașul Boldești
a găsit modalități de a se adapta acestor schimări. Creșterea numerică a populației din
ultima perioadă, arată că orașul are în continuare posibilități de dezvoltare economică.
10.2. Modele în restructurarea spaţiului urban
Problema organizării spaţiului urban a suscitat un interes deosebit datorită

importanţei practice pe care o prezintă. Există mai multe modele şi teorii care încearcă să
lămurească aceste aspecte şi să acopere întreaga varietate de situaţii existente, având
astfel un grad de aplicabilitate ridicat. De asemenea, datorită legăturilor foarte strânse cu
spaţiile periurbane, s-a încercat şi explicarea legităţilor de interacţiune dintre acestea şi
oraşele respective. Rolul important pe care îl deţin oraşele, singure sau în reţea, determină
structurarea spaţiului geografic în nivele ierarhice caracteristice.27
Aceste structuri se conturează în funcţie de intensitatea relaţiilor dintre părţile
componente ale oraşului, dintre oraş şi spaţiul adiacent, dintre oraşe şi reţelele de localităţi
împreună cu teritoriul aferent. După I. Ianoş, (1987), spațiile geografice urbane se
suprapun fiind spații elementare pe vatra orașului. Trei elemente definesc complexitatea
acestora :
- populația
- terenul
-activitățile
27
Baltălungă A.A. Geografia așezărilor, p.128-131, Eitura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2010
94
Prin dimensiuni, configurație și profil determină forme individualizate de organizare
teritorială.
Structura urbană în cadrul centrelor mici este simplă în timp ce în cadrul centrelor
de dimensiuni mari complexitatea crește ca urmare a unei dezvoltări în etape și
intensificării relațiilor interne.
Spaţiul urban a constituit un obiect de cercetare începând cu secolul XIX, studiile
ulterioare fiind în concordanţă cu intensificarea procesului de urbanizare.
Pe baza studiilor de detaliu s-au elaborat o serie de modele, obţinute prin
generalizarea concluziilor şi a observaţiilor concrete. Primele modele datează din
perioada interbelică şi ele generalizează unele trăsături morfologice ale oraşelor. În
literatura de specialitate modelele utilizate în organizarea spaţiului urban sunt clasificate
astfel: modele descriptive (morfologice), care reţin principalele elemente ale structurii
interne a oraşelor, prezentând dispunerea ordonată a acestora; modele explicative, care,
utilizând metode cantitative, explică modul de structurare a spaţiului urban; modele
futuriste, care încearcă să proiecteze pentru viitor anumite modele de dezvoltare a
spaţiului urban, unde concepţiile ecologiste se situează în prim plan.
Un indicator sugestiv în acest sens, este după cum s-a mai amintit şi anterior, de
unitatea aşezărilor. Oraşele se raportează la 1.000 km2 (satele la 100 km2 ). La nivel
mondial, raportându-ne la suprafaţa totală a usactului, oraşele prezintă o densitate de
0,228/1.000 km2 (satele 1,34/100 km2 ). Ca element de comparaţie, în cazul României
oraşele au o densitate de 1,34/1.000 km2 (satele 5,43/100 km2 ).28
În literatura de specialitate sunt cunoscute teoria zonelor concentrice, teoria
sectorială, teoria nucleelor multiple, teoria orașului liniar.
Teoria zonelor concentrice este formulată inițial de E.W.Burgess pe baza studiilor
asupra orașului Chicago și teoria ecologiei umane. Este primul care a oferit o explicație
asupra distribuției grupurilor sociale în cadrul zonelor urbane. Reprezintă versiunea urbană
a modelului lui von Thünen referitor la organizarea terenurilor în corelație cu zonele de
desfacere a produselor.
Acest model a fost criticat de mulți specialiști în geografie urbană, pentru că nu este
general aplicabil și nu ține seama de intervenţia altor elemente în organizarea spaţiului
urban.
28
95
Chiar pe teritoriul Statelor Unite, datorită schimbărilor, cum sunt modernizările în
transporturi și transformările în economie, orașele nu mai prezintă zone bine
individualizate. În alt context, ideea unui centru unic, prezentă la începuturile urbanizării,
nu poate fi extrapolată tuturor centrelor urbane. După Burgess, creșterea urbană este un
proces de expansiune și reconversie a modului de utilizare al terenului, cu tendința fiecărei
zone concentrice de extindere spre altă zonă și crearea unor zone de tranziție.
Fig.42 Modelul zonelor concentrice după E.W.Burges
sursa:https://planningtank.com/settlement-geography/burgess-model-or-concentric-zone-model
Modificarea structurii concentrice definite de Burgess este determinată de rețeaua de

transport.
Teoria sectorială cunoscută sub denumirea de "modelul Hoyt" este un model propus
în anul 1939 de Homer Hoyt. Reprezintă o modificare a modelului concentric. Acest model
se aplică orașelor britanice. El constată că zonele rezidenţiale se dispun de-a lungul axelor
rutiere şi feroviare, zonele industriale de-a lungul căilor ferate şi râurilor canalizate,
zonele comerciale pe străzile cu cea mai mare fluenţă de populaţie, iar spaţiile verzi sunt
axate pe unele forme topografice locale. Prin urmare, ajunge la concluzia că spaţiul urban
nu se organizează concentric ci sectorial, datorită dispunerii radiare a drumurilor. 29
29
96
Fig.43 Modelul sectorial după H.Hoyt
Sursa:https://en.wikipedia.org/wiki/Sector_model
Modelul nucleelor multiple este un model economic creat de Ch. Harris şi E.D.
Ullman (1945) în articolul " Natura Orașelor ", referitor la orașul Chicago și emite ideea că
în marile orașe ternul este organizat în jurul mai multor nuclee și nu a unui singur centru.
Principala idee era că atunci când un oraș atinge o anumită dimensiune, capacitatea
nucleului central de a sprijini întregul oraș scade. Fiecare nucleu se comportă ca un centru
de dezvoltare al orașului. Acest model poate fi aplicat orașelor de dimensiuni mari. Orașul
Boldești-Scăeni poate fi încadrat în acest model al nucleelor multiple prin prisma faptului
că vetrele celor trei cartiere principale s-au dezvoltat separat în timp, iar formele vetrelor
sunt diferite
Fig.44 Modelul nucleelor multiple după Ch. Harris şi E.D. Ullman
sursa:https://en.wikipedia.org/wiki/Multiple_nuclei_model
97
Alături de aceste trei teorii au fost elaborate numeroase altele, cuprinzând diferite
aspecte ale organizării spaţiului urban. Dintre acestea se remarcă teoria densităţii urbane
şi teoria echilibrului spaţial.
Conform primei teorii, densitatea la distanţa “D” faţă de centru este o funcţie
exponenţială de timp, putându-se astfel calcula cu oarecare precizie acest parametru,
ţinând cont de populaţia totală a oraşului, densitatea centrului şi “vârsta” oraşului (B.J.L.
Berry, 1967).
Teoria echilibrului spaţial aparţine lui W. Alonso (1964), care a plecat de la ideea
că în afara funcţiei rezidenţiale, oraşul este sediul multor activităţi de ordin industrial,
comercial şi administrativ.
Teoria lui Alonso face abstracţie de unele elemente ce aparţin atât oraşului, cât şi
cartierelor marginale, iar aplicarea ei în câteva cazuri concrete nu a dat rezultate
deosebite30.
Teoria orașului linear este un model în geografia urbană modernă și a fost
dezvoltată de Arturo Soria y Mata un arhitect spaniol. Este Oalternativă pentru orașele
industriale foarte populate. Ideea a fost preluată în Germania Democrată și Uniunea
Sovietică
Fig 45 Modelul orașului linear după Arturo Soria
https://en.wikipedia.org/wiki/Linear_city
30
98
Capitolul XI
CONSIDERAȚII METODICO-DIDACTICE PRIVIND ABORDAREA

PROBLEMELOR DE GEOGRAFIE URBANĂ ÎN ACTIVITĂȚILE CU
ELEVII
11.1. Aspecte metodico-teoretice
Apariția revoluției industriale în Anglia sec. XVII-XVIII, a constituit la nivel

regional și apoi mondial un impuls pentru explozia urbană ce a urmat. Orașele, pe lângă
vechile funcții (comercială, de aparare), au căpătat altele noi (industrială), astfel că, în
structura acestora au apărut noi zone funcționale, care au determinat extinderea în teritoriu
și în același timp creșterea numerică a populației urbane.
Geografia urbană, studiază așezările urbane cu toate caracteristicile (poziția
geografică, vechimea, importanța, funcțiile, dezvoltarea) și elementele lor componente,
inclusiv mediul în care sunt situate.
Geografia urbană și-a câștigat în timp un loc bine meritat în rândul disciplinelor
geografice, deoarece odată cu explozia urbană, a existat și o dezvoltare economică
puternică, orașele constituind de fapt polii acestei dezvoltări.
După criteriile O.N.U., o așezare urbană are cel puțin 20.000 locuitori, însă există și
situații diferite de la stat la stat. Astfel, în Islanda pentru ca o așezare să fie declarată oraș
aceasta trebuie să aibă cel puțin 200 de locuitori, în timp ce în Japonia un oraș trebuie să
aibă 50.000 locuitori. Evident că aceste diferențe sunt impuse de anumite particularități
locale, între care densitatea locuitorilor, dotările tehnico-edilitare, activitățile economice
non-agricole.
Alături de celelalte discipline, geografia urbană contribuie la stimularea interesului
elevilor pentru știință și la formarea unei gândiri logice. Elementele de geografie urbană
apar încă din clasele mici, atunci când elevii încep să cunoască geografia locală chiar prin
studiul altor discipline (istorie, limba română etc.) Participarea activă a elevilor la studiul
elementelor de geografie urbană sporesc importanța acestora, subliniind eficiența unor
procedee (studiul intravilanului orașului, vizite la unități industriale). Elevii vin în contact
99
cu elementele de gografie urbană încă din clasele mici, prin studiul grografiei orizontului
local, cu ajutorul informațiilor cu caracter geografic.
Geografia trebuie să arate pe lângă elemntele cadrului natural și elementele de
geografie umană și urbană. Elementele de geografie urbană au și un caracter pragmatic,
fiind prezente în experiența de zi cu zi a elevilor. Folosirea elementelor de geografie
urbană în lecții îi ajută pe elevi la însușirea temeinică a cunoștințelor, stimulând în același
timp gândirea și spiritul de observație al elevilor. Integrarea lor în lecții asigură o învățare
transdisciplinară, presupunând respectarea unor cerințe pedagogice:
- să fie veridice (fără interferențe cu elemente subiective);
- să fie evitat excesul de material didactic;
- să asigure un orizont larg de reprezentare;
- să fie accesibile, adaptabile la nivelul de pregătire al elevilor;
- să fie grupate din punct de vedere cronologic.
11.1.1. Învățarea cu ajutorul metodelor

Metoda reprezintă un drum sau cale de urmat în activitatea elevilor și profesorilor
pentru îndeplinirea scopurilor învățământului. Reprezintă o succesiune de operații practice
și mentale cu ajutorul cărora se dezvăluie esența elementelor studiate (fenomene, procese).
Asimilarea cunoștințelor de geografie urbană trebuie realizată cu ajutorul unor
metode care activizează procesele cognitive, mobilizând funcțiile intelectuale și emoționale
ale elevilor în procesul educativ. Metodele includ o serie de procedee care însoțesc fiecare
operație, constituind un ansamblu al modurilor de realizare a operațiilor. Metodele au rolul
de a activiza elevii, fie printr-o activitate individuală, fie una frontală sau de grup. Ele
servesc scopurilor cunoașterii având rol formativ (formarea și perfecționarea
personalității).
Maria Eliza Dulamă clasifică metodele de învățământ după următoarele criterii:31
a) După criteriul istoric:
- metode tradiționale sau clasice;
- metode moderne.
b) După gradul de participare al elevilor:
- metode pasive sau expozitive centrate pe ascultarea pasivă;
- metode active centrate pe explorarea personală a realității.
31
Maria Eliza Dulamă, Strategii didactice,Editura Clusium 2000
100
c) După mijlocul de prezentare a conținutului:
- metode verbale bazate pe cuvântul rostit sau scris;
- metode intuitive bazate pe observații asupra realității sau elemente substitutive
ale acesteia.
d) După demersul cunoașterii:
- metode algoritmice bazate pe segmente instrucționale stabile, construite anterior;
- metode euristice, bazate pe demersuri de cunoaștere și rezolvarea unor probleme.
e) După procesul psihic stimulat:
- metode de memorare;
- metode bazate pe gândire și imaginație.
f) După forma de organizare a activității pot fi:
- metode individuale;
- metode de predare-învățare pe grupe, metode frontale.
g) După funcția didactică principală:
- metode de predare;
- metode de învățare;
- metode de fixare a cunoștințelor;
- metode de evaluare.
Nicolae Ilinca a identificat o altă taxonomie a metodelor de predare-învățare a
geografiei.32 Se propune următoarea clasificare a metodelor de învățământ:
1.După izvorul principal al învățării școlare:
a) Metode de transmitere și însușire a cunoștințelor:
- metode de comunicare orală expozitive (descrierea, explicația, povestirea);
- metode de comunicare scrisă : lectura explicativă.
b) Metode de explorare și descoperire:
- metode de explorare și descoperire (dirijată sau nedirijată);
- metode de explorare directă a obiectelor și fenomenelor geografice;
- metode de explorare prin intermediul substitutelor realității;
- instruirea programată.
c) Metode bazate pe acțiune:
- metode bazate pe acțiune reală (lucrări practice, exerciții);
- metode de învățare prin acțiune fictivă (jocuri didactice);
32
Ilinca Nicolae, Didactica Geografiei, Ed.Corint 2008
101
2.După criteriul registrului în care operează :
- registrul simbolic (algoritmizarea, exercițiul, instruirea asistată de calculator);
- registrul acțional (lucrul cu manualul, experimentarea, jocul didactic, referatul);
- registrul verbal (conversația, dezbaterea, povestirea, prelegerea, explicația,
descoperirea, problematizarea etc.).
Se individualizează următoarele metode de învățământ:
I.Metode didactice tradiționale
1. Expunerea didactică;
2. Conversația didactică;
3. Demonstrația didactică;
4. Observația didactică;
5. Lucrul cu manualul;
6. Exercițiul.
II.Metode didactice de dată mai recentă
7. Algoritmizarea;
8. Modelarea didactică;
9. Problematizarea;
10. Studiul de caz;
11. Instruirea programată;
12. Jocul de rol.
III.Metode didactice de ultimă generație
13. Brainstorming;
14. Brainwriting sau tehnica 6-3-5;
15. Philips 6-6;
16. Sinectica;
17. Mozaicul;
18. Cubul;
19. Știu – Vreau să știu – Am învățat.
1. Expunerea didactică
Presupune expunerea verbală a unor informații. Din cauza utilizării îndelungate este
considerată o metodă tradițională. În funcție de particularitățile elevilor poate avea variante
diferite:
102
- Povestirea;
- Eplicația;
- Descrierea;
- Prelegerea;
Povestirea presupune o prezentare narativă (cu respectarea cronologiei) a
evenimentelor, fenomenelor și proceselor geografice.
Explicația este o formă de expunere cu argumentare rațională a problemelor,
teoremelor, legilor științifice.Este folosită frecvent în geografie.
Descrierea presupune prezentarea caracteristicilor unor fenomene, procese, obiecte.
Prelegerea este o formă de expunere caracterizată prin complexitate presupunând
comunicarea unui volum mare de informații de înalt nivel științific.
2. Conversația didactică
Este o metodă verbală ce folosește ca mijloc de comunicare dialogul. Există
următoarele variante:
- Conversația catehetică - presupune învățarea mecanică. Este utilizată pentru
memorarea unor altitudini, taxonomii etc.).
Ex. Care sunt componentele unui oraș ?
- Conversația euristică - presupune învățarea pe baza dialogului
Ex. Care sunt cauzele dezvoltării orașului Boldești–Scăeni ?
Dezbaterea – presupune schimb de opinii bazate pe un studiu aprofundat al unei teme
de discuție, încheiată cu deliberări validate de profesor.
Ex. Problemele de mediu din orașul Boldești–Scăeni (poate fi utilizată metoda
Philips 6-6 )
3. Demonstrația
Este o metodă de predare - învățare unde mesajul este transmis printr-un obiect
concret (machete, mulaje, imagini). În funcție de mijloacele folosite există:
- demonstrația cu obiecte în stare naturală (roci, plante);
- demonstrația cu substitute ale obiectelor, fenomenelor, proceselor( planșe, hărți,
imagini);
- demonstrația cu ajutorul mijloacelor tehnice (audio,video);
- demonstrația cu acțiuni (realizarea unor deprinderi de calcul);
- demonstrația de tip combinat (demonstrația prin desen didactic).
103
4. Observația
Presupune observarea sistematică sau independentă de către elevi a obiectelor și
fenomenelor pentru identificarea caracteristicilor acestora. Ea presupune distribuția atenției
pentru sesizarea unor aspecte relevante ale elementului studiat, cu scopul clasificării și
încadrării informațiilor în categorii și concepte diferite. Observația poate fi făcută
independent sau sub îndrumarea profesorului și are caracter formativ și informativ,
conducând la formarea unor deprinderi sau calități comportamentale (imaginația,
perspicacitatea, răbdarea).
5. Lucrul cu manualul
Este o metodă prin care învățarea are ca sursă manualul sau alte surse de același tip.
Are dublă finalitate prin dobândirea de către elevi a fondului aperceptiv necesar înțelegerii
textului și crearea deprinderii utilizării manualului.
6. Metoda exercițiului
Constă în repeterea conștientă a unor acțiuni pentru însușirea practică a unui model
de acțiune, sau pentru a îmbunătăți performanța. Pe lângă formarea unor priceperi și
deprinderi este vizată și fixarea cunoștințelor. Pot fi:
a) După formă:
- Exerciții orale, scrise, practice.
b) După scop și complexitate
- Exerciții introductive;
- Exerciții de însușire a modelului dat;
- Exerciții de legare a cunoștințelor;
- Exerciții de creație.
Exercițiul este o metodă care derivă de fapt din celelalte metode prin transformarea
lor în exercițiu.
Ex. Realizați un profil topografic între orașele București și Boldești – Scăeni.
7. Algoritmizarea
Este o metodă de predare-învățare, care presupune folosirea algoritmilor (succesiune
de operații care conduc la rezolvarea unor probleme). Presupune succesiunea relativ fixă a
oprațiilor pe care un elev trebuie să le urmeze și stabilirea inițială a lor de către cadrul
didactic.
104
8. Modelarea didactică
Este o metodă care utilizează substitute ale realității (modelele) care permit
înțelegerea unei realități greu de explorat în mod direct. Modelele pot fi:
- modele obiectuale (mulaje,machete);
- modele figurale (grafice, animații);
- modele simbolice (formule chimice, matematice).
Tipuri de modele grafice:
a) diagramele - sunt reprezentări grafice ale unor date statistice, fenomene sau
procese. Se individualizează:
- diagrama de tip coloane, pentru compararea unor date diferite care aparțin aceluiași
grup de fenomene
Ex. Reprezentarea prin diagrama în coloane a bilanțului migratoriu din
Boldești-Scăeni între anii 1991 – 2016.
Fig.10 Bilanțul migrator între 1991-2016

150
100
sosiți
50
plecați
spor migrator
0
1991 1995 2002 2007
-50 2012 2016
- Cronograma (historiograma) - este reprezentarea dinamicii unui fenomen într-o

perioadă de timp.
105
Ex. Evoluția numerică a locuitorilor orașului Boldești – Scăeni între 1912 - 2011
Fig.8 Evoluția nr. de locuitori între 1912-2011

14.000
12.000
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0
1912 1930 1956 1966 1977 1992 2002 2011
- Diagrama prin cerc structural

Ex. Reprezentarea grafică printr-un cerc structural a populației active pe sectoare
de activitate
- Piramida structurală este utilizată pentru reprezentarea grafică a populației pe grupe
de vârstă și sexe
b) Modelele matematice (simbolice). În cadrul lor sunt utilizate formule și simboluri pentru
reprezentarea realității.
Exemplu:
Bm= I – E unde:
Bm este bilanțul migratoriu;
I = numărul de imigranți;
E= numărul de emigranți.
9. Problematizarea
Este o metodă care presupune crearea unor situații problemă, în sensul că profesorul
nu oferă elevilor informații complete pe care aceștia le reproduc, ci creează situații
contradictorii prin care elevii contribuie la descoperirea cunoașterii. Este o metodă care
dezvoltă elevilor gândirea, spiritul critic, identificarea și rezolvarea problemelor, de fapt
procesul cognitiv pentru elev.
106
Ex. Explicați scăderea ratei șomajului în România după anul 2010
10. Studiul de caz

Presupune analiza unor situații reale, relevante pentru educația elevilor. Această
metodă presupune parcurgerea unor etape finalizate prin prezentarea rezultatului obținut.
Prin intermediul acestei metode elevii învață să adune informații, să le analizeze, să ia
decizii, să argumenteze un punct de vedere.
După gradul de implicare al elevilor se deosebesc:
- metoda situației – profesorul descrie și explică situația, iar elevii intervin cu
întrebări;
- studiul analitic al cazului când profesorul explică parțial o situație iar elevul
intervine în analiza completă a cazului;
- studiul de caz individual unde profesorul prezintă cerințele iar analiza, interpretarea
și stabilirea concluziilor revin elevului.
Ex. În partea nordică a orașului Boldești – Scăeni dotarea tehnico-edilitară și gradul de
educație al locuitorilor este foarte scăzut.Care sunt soluțiile pentru îmbunătățirea acestei
situații?
11. Instruirea programată

Este o aplicație a informaticii la metodologia didactică și se bazează pe o structurare
a materiei și respectarea unor principii:
- Principiul pașilor mici și al progresului gradat (fragmentarea materiei și parcurgerea
unităților)
- Principiul participării active sau al răspunsului efectiv (parcurgerea tuturor
secvențelor date)
- Principiul confirmării imediate (confruntarea răspunsurilor elevilor cu cele corecte)
- Principiul respectării ritmului individual de studiu (gestionarea individuală a
timpului de lucru)
- Principiul reușitei sau al răspunsurilor corecte (dimensionarea corectă a programei
pentru parcurgerea integrală)
Programarea poate fi:
- liniară (de tip Skinner)- trecerea la următoarea secvență se face numai dacă
raspunsul la secvența precedentă a fost corect;
107
- ramificată (tip Crowder) – elevul alege răspunsul corect dintr-un ansamblu de
răspunsuri;
- mixtă – o combinație a celor precedente.
13. Brainstorming
A fost propusă de A. Osborn fiind denumită și metoda asaltului de idei. Este utilizată
pentru dezvoltarea imaginației, creativității și personalității elevilor. Este aplicată unor
grupuri de până în 30 persoane și are următoarele reguli
- toate ideile sunt acceptate;
- pot fi emise mai multe idei (chiar superficiale);
- Imaginația este liberă pentru emiterea ideilor;
- combinările și ameliorările de idei sunt acceptate;
O condiție pentru reușita acestei metode este ca elevii să cunoască tema pusă în
discuție pentru a evita unele opinii superficiale.
14. Brainwriting sau tehnica 6-5-3

Este asemănătoare cu metoda brainstorming, numai că ideile sunt scrise pe hârtii care
apoi circulă printre elevi. Clasa este împărțită în grupuri de 6 elevi, care vor nota trei soluții
pe foaia de hârtie în timp de cinci minute.
15.Philips 6-6
A fost inițiată de J.Donald Philips. Sunt constituite grupuri de 6 persoane care vor
discuta timp de 6 minute o problemă propusă. Discuțiile sunt libere, iar ideile sunt
prezentate de liderii de grup profesorului.
16.Sinectica
A fost propusă de William Gordon, fiind denumită și metoda asociațiilor de idei.
Sunt exprimate opinii în legătură cu o problemă abordată din perspectivă nouă.
17.Mozaicul
În cadrul acestei metode se lucrează cu grupuri de 3-4 elevi, fiecare elev deținând un
număr. Profesorul propune tema și o împarte în sub-teme, fiecare membru de grup trebuie
să aprofundeze subtema propusă. Cei care devin specialiști pe un subiect se vor grupa în
108
funcție de numărul deținut pentru a dezbate subiectul apoi se reîntorc în grup unde îi vor
învăța pe ceilalți, reținând la rândul lor cunoștințele transmise de colegii lor.
18. Cubul
Este utilizată frecvent când se urmărește asimilarea multor cunoștințe despre o temă
pusă în discuție. Pe fețele cubului sunt scrise șase sarcini pe care elevii le vor îndeplini:
- Descrie
- Compară
- Asociază
- Analizează
- Aplică
- Argumentează
Elevii sunt împărțiți în șase grupe, pentru fiecare sarcină scrisă pe fețele cubului.
19. Știu – Vreau să știu – Am învățat

Este o metodă inițiată de Donna Ogte. Tabla este împărțită în trei coloane
corespunzătoare enunțurilor metodei. În funcție de tema lecției, profesorul completează
prima coloană cu răspunsurile elevilor. În coloana din mijloc sunt trecute întrebările
referitoare la cunoștințele pe care elevii vor să le descopere despre subiectul lecției, iar în
coloana a treia vor fi trecute cunoștințele învățate.
Ex. Caracterizarea geografică a orașului Boldești – Scăeni
Știu Vreau să știu Am învățat
- De unde vine numele orașului ?

-este situat în -Care sunt primele mențiuni
Subcarpații Curburii documentare și vechimea orașului
- este centru al - Importanța la nivel național și local
industriei petroliere - Care sunt zonele funcționale ?
- Care sunt caracteristicile reliefului în
care este situat orașul
- Structura populației
- Instituțiile socio – culturale importante
ale orașului
109
Prin utilizarea acestei metode am constatat că elevii devin foarte activi, colaborează
în cadrul grupelor dezvoltând capacitatea de comunicare, operează ușor cu noțiunile
învățate anterior și le pot adapta situațiilor noi de învățare.
11.2. Competențele lucrării și cercetarea pedagogică
11.2.1. Competenţele lucrării
Reprezintă ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin

învăţare. Competenţele se formează prin procese de instruire cu o anumită structurare
internă (prin selectarea conţinuturilor strict necesare şi adecvate) şi prin activităţi de
învăţare specifice acestora. În final, acestea permit identificarea şi rezolvarea în contexte
diverse a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu.33
Competenţe – cheie.34 După Comisia Europeană reprezintă un "pachet transferabil
şi multifuncţional de cunoştinţe, deprinderi (abilităţi) şi atitudini de care au nevoie toţi
indivizii pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru incluziune socială şi inserţie
profesională. Acestea trebuie dezvoltate până la finalizarea educaţiei obligatorii şi trebuie
să acţioneze ca un fundament pentru învăţarea în continuare, ca parte a învăţării pe
parcursul întregii vieţi".
Competenţe generale – se formează pe durata unui ciclu de învățământ (sau mai
mulți ani), în cadrul unui obiect de studiu și au grad mare de generalitate orientând
procesul de învățare către achizițiile finale dobândite de către elevi
Competenţele specifice - se formează pe o perioadă scurtă de timp (un an de studiu)
și constituie etape în dobândirea competențelor generale..În programele școlare sunt
redate competențele specifice minimale, însă în condițiile unor elevi cu bună pregătire pot
fi incluse și alte competențe specifice cu grad crescut de complexitate. Acestora li se
asociază unitățile de conținut.Introducerea competențelor s-a realizat în cadrul mai multor
etape:
33
A.Ardelean, O.Mândruț- Didactica formării competențelor, „Vasile Goldiş” University Press ARAD –
2012
34
Octavian Mândruţ,,Nicolae Ilinca, Cristina Pârvu -Competenţele - cheie şi geografia şcolară. Modelul
curricular al disciplinei. Elemente ale programelor şcolare pentru gimnaziu. Proiectarea instruirii pe
competenţe - Suport de formare, Consfătuirea inspectorilor de geografie, Târgu Secuiesc, 2-3 septembrie
2009
110
- în perioada 2001-2002 au fost realizate programele pe competențe pentru clasele
XI – XII)
- în perioada 2003 – 2004 au fost realizate programele pe competențe pentru clasele
IX – X
- în perioada 2005 – 2006 au fost revizuite programele pe competențe pentru clasele
XI – XII
- în anul 2009 au fost introduse competențele generale și specifice, înlocuind
obiectivele cadru și obiectivele de referință pentru clasele V - VIII
În prezent, în literatura pedagogică, competenţele sunt interpretate ca rezultate ale
învăţării (ieşiri), prin opoziţie cu obiectivele educaţionale (considerate intrări)35. În
clasele gimnaziale (V – VIII) conținuturile din programele școlare permit o percepere
obiectivă a eterogenității mediului geografic, de la unități cu desfășurare limitată la cele
cu desfășurare globală. Dimensiunea culturală și umană este predominantă pentru
programa clasei a - X – a.
În ciclurile de învățământ există opt domenii de competențe – cheie:36
a) competențe de comunicare în limba română și limba maternă;
b) competențe de comunicare în limbi străine;
c) competențe de bază de matematică, științe și tehnologie;
d) competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de
învățare și cunoaștere;
e) competențe sociale și civice;
f) competențe antreprenoriale;
g) competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală;
h) competenţa de a învăţa să înveţi;
Între competențele - cheie europene și competențele generale din programele școlare
există anumite legături cu caracter supradisciplinar care constituie baza predării
integrate. Pentru clasele din ciclurile inferioare există competențe cheie în toate
disciplinele, unele care se dezvoltă în cadrul anumitor discipline (competența de
comunicare în limbi străine regăsită parțial la disciplina geografie), se individualizează o
35
A.Ardelean, O.Mândruț- Didactica formării competențelor, „Vasile Goldiş” University Press ARAD –
2012
36
Octavian Mândruţ,,Nicolae Ilinca, Cristina Pârvu -Competenţele - cheie şi geografia şcolară. Modelul
curricular al disciplinei. Elemente ale programelor şcolare pentru gimnaziu. Proiectarea instruirii pe
competenţe - Suport de formare Consfătuirea inspectorilor de geografie, Târgu Secuiesc, 2-3 septembrie
2009
111
polarizare a unor competențe pe discipline ( competența matematică, științe și tehnologie
dezvoltate în aria matematică și științe ale naturii, dar și în educație tehnologică). Dealtfel
competența matematică excede competența cheie europeană prin gradul de dificultate și
generalitate. Unele competențe cheie europene se regăsesc doar în cadrul unor opționale
(ex. Inițiativă și antreprenoriat). Competențele generale se referă la:
1. Utilizarea corectă a terminologiei specifice pentru explicarea mediului geografic,
folosind limbaje diferite.
2. Raportarea elementelor semnificative din societate, ştiinţă şi tehnologie la mediul
înconjurător ca întreg şi sistemele sale componente.
3. Integrarea aspectelor din natură şi societate într-o structură obiectivă (mediul
înconjurător) şi o disciplină de sinteză (geografia).
4. Relaţionarea elementelor şi fenomenelor din realitate (natură şi societate) cu
reprezentările lor cartografie şi grafice, pe imagini satelitare sau modele.
5. Dobândirea unor priceperi, deprinderi, metode şi tehnici generale de învăţare
(inclusiv TSI)37 care să faciliteze o pregătire permanentă asumată.
6. Dobândirea unor competenţe sociale, interpersonale, interculturale, civice şi
antreprenoriale pe baza studierii geografiei.
Corelarea dintre domeniile de competențe cheie și competențele generale ale
geografiei:
Competența de comunicare în limba română și limba maternă
1. Utilizarea limbajului specific în prezentarea şi explicarea realităţii geografice.
Competenţa de comunicare în limba străină
2. Utilizarea corectă a numelor proprii şi a termenilor în limbi străine.
Competenţe de bază în matematica, științe și tehnologie
3. Transferarea unor elemente din matematică ştiinţe şi tehnologie în studierea
mediului terestru.
4. Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic şi grafic.
Pe lângă utilizarea suporturilor grafice și cartografice în cadrul lucrării există
activități specifice matematicii (utilizarea coordonatelor geografice, operații numerice,
elaborarea unor diagrame etc.)
Competenţa digitală
37
Tehnologia Societății Informației
112
5. Accesarea şi utilizarea conţinuturilor cu caracter geografic prin tehnologiei
informaţiei şi comunicării.
Competenţa socială şi competenţe civice
6. Identificarea şi explicarea dimensiunii sociale, civice şi culturale a
caracteristicilor spaţiului geografic.
Competenţa a învăţa să înveţi
7. Dobândirea unor deprinderi şi tehnici de lucru pentru pregătirea permanentă.
Competenţa Iniţiativă şi antreprenoriat
8. Elaborarea unor modele şi soluţii de organizare a spaţiului geografic din
perspectiva dezvoltării durabile.
Competenţa Sensibilizare şi exprimare culturală
9. Identificarea și explicarea dimensiunii sociale, civice și culturale a
caracteristicilor spațiului geografic.
Competențele specifice sunt detalieri ale competențelor generale fiind asociate
unor domenii, capitole și teme din fiecare disciplină.
Corelarea între competențele generale și cele specifice:
1. Utilizarea terminologiei în prezentarea şi explicarea realităţii geografice
1.1. Recunoaşterea termenilor geografici în texte diferite
1.2. Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază
1.3. Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte cunoscute sau în contexte noi
1.4. Elaborarea unui text coerent utilizând termeni geografici
2. Utilizarea corectă a numelor proprii şi a unor termeni în limbi străine
2.1. Identificarea denumirilor şi termenilor din geografia locală în limbi străine
2.2. Citirea corectă a denumirilor şi a termenilor geografici din limbile străine
europene
3. Transferarea unor elemente din matematică, din ştiinţe şi tehnologie în
studierea mediul terestru
3.1. Transferarea elementelor din matematică şi ştiinţe pentru explicarea realităţii
geografice locale
3.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor naturale şi umane specifice geografiei
locale
3.3. Prezentarea structurată a componentelor geografice ale orașului
3.4. Analiza comparativa a elementelor din realitatea geografică locală după
caracteristicile solicitate, stabilind asemănări şi deosebiri
113
3.5. Utilizarea operaţiilor şi noţiunilor matematice la nivel elementar
3.6. Identificarea influenţelor tehnologiilor asupra caracteristicilor geografice ale
mediului local.
4. Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic şi grafic
4.1. Identificarea principalelor elemente naturale şi socio-economice reprezentate pe
un suport cartografic
4.2. Citirea hărţii şi utilizarea corectă a semnelor convenţionale
4.3. Poziţionarea corectă a elementelor geografice pe reprezentările cartografice ale
orașului
4.4. Utilizarea reprezentărilor grafice simple pentru ilustrarea elementelor de
geografie ale localității
4.5. Utilizarea sistemului de coordonate geografice în localizarea elementelor şi
fenomenelor pe teritoriul localității
5. Accesarea, prelucrarea şi prezentarea informaţiei cu caracter geografic prin
tehnologia informaţiei
5.1. Identificarea informaţiilor cu caracter geografic referitoare la orașul Boldești -
Scăeni, în baze de date accesibile prin internet
5.2. Prezentarea caracteristicilor geografice ale orașului pe baza unor date accesate
prin internet
6. Identificarea şi explicarea dimensiunii sociale, civice şi culturale a
caracteristicilor spaţiului geografic
6.1. Explicarea importanţei mediului geografic local pentru om
7. Dobândirea unor deprinderi (abilităţi) şi tehnici de lucru pentru pregătirea
permanentă
7.1. Aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor învăţate
7.2. Utilizarea metodelor simple de investigare (observare, analiză, interpretare)
7.3. Utilizarea reperelor convenţionale de timp
7.4. Prelucrarea informaţiei: completarea unui tabel cu date extrase din alte surse,
analizarea datelor din tabele, interpretarea unei diagrame simple etc.
7.5. Ordonarea elementelor, fenomenelor şi proceselor folosind diferite criterii de
clasificare: cantitative, calitative, cronologice şi teritoriale
7.6. Caracterizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor după un algoritm dat
7.7. Explicarea relaţiilor între grupuri de elemente, fenomene şi procese ale
mediului geografic
114
7.8. Analizarea elementelor din realitatea locală observată (direct sau indirect)
8. Elaborarea unor modele şi soluţii de organizare a spaţiului geografic din
perspectiva dezvoltării durabile
8.1. Identificarea soluţiilor de protecţie a mediului geografic local
11.2.2. Cercetarea pedagogică.

Este o strategie care urmărește surprinderea relațiilor noi dintre variabilele
educaționale și găsirea unor soluții pentru problemele procesului educativ. Cercetarea
pedagogică are caracter prospectiv, vizând dezvoltarea personalității elevilor în perspectiva
exigențelor dezvoltării sociale și proiectează tipul de personalitate al elevului. Cercetarea
pedagogică trebuie să determine optimizarea actului pedagogic (să fie ameliorativă) și să
aibă caracter interdisciplinar. Criterii de clasificare a cercetării pedagogice:
1.După scopul și complexitatea subiectului de cercetat:
- cercetări teoretico – fundamentale, care deschid noi orizonturi asupra fenomenului
educațional;
- cercetări practico – aplicative, care abordează o problematică restrânsă și vizează
îmbunătățirea domeniului explorat.
2. După metodologia de lucru:
- cercetări observaționale - concluzii teoretice;
- cercetări experimentale - conduc la descoperirea unor relații cauzale între
elementele acțiunii educaționale.
Funcțiile cercetarii pedagogice:
• funcția explicativă - se rezumă doar la a constata, a descrie și a explica fenomenele
educative manifestate;
• funcția praxiologică - cercetarea pedagogicp este importanta atunci cand depaseste
stadiul descriptiv-explicativ si purcede benefic in maniera interventionista, determinand
modificari, transformari, apropieri de optim si armonie;
• funcția predictivă - cercetarea pedagogică se carcaterizează prin a spune ceea ce
trebuie să fie sau ceea ce va evolua în mod deosebit într-o direcție anumită;
• funcția de sistematizatoare;
• funcția referențial-informatională.
Practica educativă constituie, pentru cercetător, o sursă de cunoaştere, un mijloc de
experimentare, de verificare a ipotezelor şi de generalizare a experienţei pozitive. În acelaşi
115
timp, cercetarea pedagogică, prin concluziile ei, contribuie la inovarea şi perfecţionarea
procesului de învăţământ şi de educaţie.
Rolul cercetării pedagogice constă în: explicarea, interpretarea, generalizarea şi
inovarea fenomenului educaţional prin schimbări de structură, sau prin introducerea de noi
metodologii mai eficiente.
Proiectul de cercetare este o sinteză a organizării cercetării pe etape şi poate să aibă
următoarea structură:
• tema (problema) de cercetat: importanţă şi actualitate;
• motivarea alegerii temei: scopul şi modul de evaluare;
• istoricul cercetării problemei; stadiul actual;
• ipoteza generală, ipoteze parţiale şi obiectivele cercetării;
• metodologia cercetării: durata cercetării, locul, echipa de cercetare, etape, variabile
dependente şi independente, eşantion, metode, tehnici şi mijloace de învăţământ,
instrumente de cercetare (teste, proiecte didactice);
• verificarea ipotezei de cercetare prin teste finale sau alte modalităţi;
• finalizarea cercetării şi valorificarea ei (elaborarea unei lucrări ştiinţifice,
implementarea concluziilor etc.).
Metodele de cercetare ale pedagogiei pot fi clasificate în funcţie de obiectivele
fundamentale urmărite. Din acest punct de vedere, putem vorbi despre :
a) metode de culegere a datelor (observaţia, experimentul, interviul, chestionarul,
metoda cazului, testul etc.) ;
b) metode de prelucrare a datelor (metoda statistică, metoda matematică,
reprezentarea grafică) ;
c) metode de interpretare a concluziilor (metoda istorică, metoda hermeneutică,
metoda psihanalitică etc.).
Cele mai importante metode folosite în cercetarea pedagogică:
1.Metoda observaţiei.
Este o metodă care constă în urmărirea intenționată a unor fenomene educaționale , a
unor manifestări comportamentale fiind considerată cea mai veche metodă de cercetare.
Observaţia are loc după întocmirea unui plan sau poate fi lipsită de reguli (neformală).
116
2. Metoda experimentului pedagogic.
„Experimentul este observarea şi măsurarea efectelor manipulării unei variabile
independente asupra variabilei dependente, într-o situaţie în care acţiunea altor factori
(prezenţi efectiv, dar străini studiului) este redusă la minimum“ (Festinger&Ratz, 1963).
Metoda experimentală poate fi definită ca o „observaţie provocată” şi constă în
modificarea experimentului urmărit. Experimentul se poate desfășura în laborator, în
condiții naturale, ca un proces de investigare, poate fi experiment de confirmare a unei
ipoteze sau experiment de probă sau poate avea caracter funcțional
3. Interviul.
Interviul presupune relaționarea verbală a participanților situați față în față. După
Traian Herseni "nu există nici o diferență între interviu și convorbire". Cel mai utilizat este
interviul individual.După structură se deosebesc:
- interviul structurat- presupune o serie de întrebări bine stabilite care nu permite
flexibilitate în răspunsuri
- interviul nestructurat- se utilizează întrebări deschise și permite flexibilitatea
răspunsurilor.
4. Chestionarul.
Presupune adresarea unor întrebări scrise unor subiecți urmând o logică stabilită de
cel ce realizează chestionarul. De obicei într-un chestionar se pornește de la întrebări
simple, complexitatea crescând odată cu numărul întrebărilor. Uneori însă taxonomia
întrebărilor este inversă.
5. Metoda cercetării produselor activităţii.

Rezultatele activităților elevilor reprezintă de fapt materializarea abilităților,
priceperilor și cunoștințelor dobândite de elevi în procesul de învățământ și depind de
calitatea procesului educativ. Există o multitudine de realizări pornind de la notițele,
temele, tezele, referatele, desenele realizate de aceștia, până la realizarea unor portofolii
sau alte lucrări de o complexitate ridicată. Realizarea lor presupune o implicare a elevilor
și în același timp ele reflectă înclinațiile, interesele, aspirațiile elevilor și scot în evidență
nivelul de pregătire și implicarea cadrelor didactice
117
6. Metoda studiului de caz.
Este o metodă care presupune studiul unei sitații (unor situații) pentru a constata niște
concluzii teoretice sau practice. Există mai multe etape ce trebuie parcurse:
- selecția subiecților ;
- colectarea datelor despre subiecți prin utilizarea unor metode diferite ;
- sintetizarea datelor ;
- concretizarea măsurilor adoptate.
7.Testul.
Reprezintă un element standardizat, de obicei sub formă scrisă administrat elevilor
prin care se urmărește ca măsurarea unui fenomen comportamentel, achizițional, psihic să
fie cât mai obiectivă.Pentru realizarea unui test sunt necesare mai multe etape:
- redactarea testului;
- aplicarea la clasă;
- interpretarea rezultatelor testului;
Testul docimologic este tipul cu cea mai mare rată de aplicare.Dacă rezultatele
obținute prin aplicarea testelor nu sunt rlevante, pot fi aplicate și alte instrumente de
verificare a realității educționale.
8. Metodele sociometrice.
Metodele sociometrice au în vedere investigarea relațiilor interpersonale și
fenomenelor care apar în cadrul unor colective de subiecți pe baza acestor relații (de
comunicare,competiție, colaborare, tensiune, etc.). Pentru eficiență membrii grupului
trebuie să se cunoască între ei, să fie sinceri în răspunsurile date, să aibă o scară a valorilor
bine conturată, iar cercetătorul să cunoască subiecții să formuleze concluzii corecte
- Testul sociometric. A fost introdus de Jacob Moreno, un sociolog
american.Presupune redactarea unui set de întrebări prin care să fie aduse în evidență
anumite preferințe socio-emoționale în cadrul unui grup.
- Matricea sociometrică. Este un tabel bidimensional cu două intrări unde sunt
reprezentate rezultatele testului
- Sociograma. Este reprezentarea grafică a celor două elemente prezentate mai sus.
118
Etapele cercetării
1. Selecția temei de cercetare.
Alegerea unei teme depinde de o serie de factori subiectivi sau obiectivi cum sunt :
gradul de competență atins în domeniul studiat, elementele de natură financiară,
personalitatea cercetătorului etc.
2. Formularea ipotezelor. Dicționarul explicativ al limbii române ne oferă
următoarele sensuri uzuale ale ipotezei38:
 presupunere, enunțată pe baza unor fapte cunoscute, cu privire la anumite (legături
între) fenomene care nu pot fi observate direct sau cu privire la esența fenomenelor, la
cauza sau la mecanismul intern care le produce;
 presupunere cu caracter provizoriu, formulată pe baza datelor experimentale
existente la un moment dat sau pe baza intuiției, impresiei;
 presupunere formulată pe baza unor fapte cunoscute;
 presupunere, supoziție pe baza unor fapte cunoscute asupra relației între anumite
fenomene sau asupra legăturii dintre aceste fenomene și cauzele lăuntrice care le
determină;
Ipoteza trebuie să fie plauzibilă și testabilă.
3. Operaționalizarea sau construirea variabilelor : sociodemografice, socio-
structurale
4. Stabilirea metodelor de cercetare și elaborarea instrumentelor de culegere a
datelor care depind în mare măsură de opțiunea cercetătorului sau de resursele
materiale
5. Eșantionarea - este o etapă când colectivitățile studiate sunt de dimensiuni mari
astfel că se recurge la eșantionare sau la selectarea unui grup reprezentativ
6. Desfășurarea cercetării pe teren
7. Prelucrarea informaților – de la verificarea datelor până la prelucrarea lor
8. Analiza datelor si redactarea lucrării
În studiile de geografie (după Panaite Liudmila.) sunt trei etape importante :
1. Etapa de documentare
Este realizată în cabinet, unde se face o analiză a materialelor existente (texte scrise,
situații demografice, hărți, diagrame etc). Utilizarea hărților, a planurilor topografice,
individualizează anumite aspecte legate de spațiul fizico-geografic, vechimea și
38
www.dexonline.ro
119
dezvoltarea vetrelor localității (harta austriacă, planul localității din anul 1904), a structurii
și formei vetrelor, repartiția anumitor elemente naturale sau antropice. Pentru identificarea
anumitor elemente specifice sunt folosite hărțile hipsometrice (Dealul Bucovel), climatice,
hidrologice, ale repartiției vegetației. Studierea elementelor de geografie economică se
bazează pe studiul hărților economice în care sunt trecute zonele funcționale, unitățile
teritoriale, adică ansamblul economiei unei localități. Analiza hărților cu caracter istoric
poate elucida anumite aspecte demografice, sociale, economice și umane (evoluția
numărului de locuitori, dezvoltarea vetrei localității, evoluția rețelei de drumuri. Pentru
studiul geografiei populației am folosit datele recensămintelor populației, date extrase de
pe site-urile guvernului Românei (Tempo-online), Primăria Boldești.
În cadrul etapei de documentare, un rol esențial îl are documentarea bibliografică,
fără de care, cercetarea pe teren ar fi ineficientă. În acest sens am identificat documentația
necesară pentru realizarea lucrării, realizând după lectură, sinteza elementelor necesare
(generale sau particulare). Activitatea de documentare în cabinet s-a finalizat prin gruparea
elementelor pe categorii de probleme.
2. Etapa de cercetare pe teren
Reprezintă etapa în care se face o colectare și o sistematizare a materialelor
informaționale. Pentru stadiul informativ al etapei am obținut informații de la Stația meteo
Ploiești, Primăria Boldești-Scăeni prin birourile Urbanism și Cadastru și persoanele
chestionate. Informațiile au fost esențiale pentru realizarea capitolelor referitoare la
geografia industriei, agriculturii, căilor de comunicație etc.
Studiul de orizont permite o observare obiectivă a elementelor fizico-geografice și
economice și realizarea unor material fotografice pentru a realiza o imagine mai clară
asupra elementelor studiate.
Un rol de asemenea important îl are și cartarea fenomenelor pentru studiul
particularităților localității (tipuri de gospodării, înzestrări utilitare, utilizarea terenurilor).
3. Etapa de redactare
După ce au fost strânse informațiile necesare în etapele precedente, etapa de cabinet
și cercetarea pe teren și are loc o sistematizare a acestora se trece la redactarea lucrării
științifice.
11.3. Metodologia de cercetare

Termenul metodă include totalitatea acțiunilor care conduc la cunoașterea obiectului
cercetării. Deși metodele de cercetare sunt comune tuturor științelor, inclusiv geografia,
120
putem spune ca există și metode specifice pentru fiecare disciplină în parte. Mediul
geografic, obiectul de studiu al geografiei, conferă geografiei un caracter complex datorită
interacțiunii cu alte domenii științifice, acesta conferind altor științe elemente și idei de
cercetare. Înțelegerea unor fenomene, necesită studii îndelungate (mișcarea naturală a
populației), efectele unor procese actuale determină identificarea cauzelor și implicit în
cadrul unor efecte negative, măsuri pentru ca acestea să nu se mai producă.
Metodele generale :
- metoda dialectică, permite identificarea și înțelegerea relațiilor și proceselor dintre
componentele sistemelor geografice. Termenul dialectic vine din limba greacă însemnând
raționare, proces prin care cercetătorul caută să afle un adevăr prin intermediul cunoașterii,
referitor la un subiect.
- metoda analizei implică studierea fiecărui component, cu toate caracteristicile lui,
inclusiv legăturile cu celelalte elemente sau componente. Această metodă permite studierea
în profunzime a elementelor, a structurii unui sistem și a funcționării acestuia.
- metoda inductivă permite trecerea de la singular la plural, de la cunoașterea unor
procese singulare la generalizare, permițând apariția legilor, teoriilor.
- metoda deductivă este opusul metodei inductive, deoarece, se pleacă de la
generalizare la singular
- metoda sintezei se bazează pe metoda analizei. Datele unor fenomene sunt grupate
în date comune și date particulare, primele constituind baza de unde se pornește o analiză.
- metoda comparativă. Comparând elementele între ele, se pot stabili anumite
asemănări și deosebiri, atât din punct de vedere temporal cât și spațial.
Metode folosite în științe apropiate:
- metoda stratigrafico-paleontologică permite interpretarea structurii unor formațiuni
geologice (resturi de plante și animale), care facilitează emiterea unor concluzii, cu privire
la mediul în care s-au format, (clima, vegetația, specificul mediului).
- metoda analizei polenice constă în identificarea polenului plantelor ce populau un
anumit teritoriu.
- metoda alternanței de soluri și depozite loessoide este utilizată pentru stabilirea
vârstei anumitor forme de relief;
- metoda cantitativă se referă la utilizarea unor mijloace matematice în cercetarea
geografică (înălțimea unei forme de relief,variația unui proces.etc.);
121
- metoda modelării se referă la construcția unui model, care are trăsăturile esențiale
ale modelului real;
- metoda experimentală implică reproducerea în laboratoare, dar și pe teren a unor
fenomene și procese reale fizico-geografice.
Metode specifice ale geografiei :
- metoda geografică - urmărește aspecte legate de repartiția spațială a unor
elemente fizico-geografice, dar și raportul dintre elementele mediului și socitatea umană.
După S. Mehedinţi (1930), verificarea metodei geografice se face prin însăşi evoluţia
învelişurilor plenetare şi prin structura operelor de sinteză geografică. Analiza compoziţiei,
a formelor, a mişcărilor şi a legăturilor dintre învelişurile planetare, l-a condus pe S.
Mehedinţi la determinarea metodei particulare a geografiei şi anume metoda geografică.
- metoda cartografică - constă în reprezentările grafice ale suprafeței terestre.
Această metodă permite și redarea unor elemente speciale (repartiția animalelor, resursele
naturale, elemente climatice etc.).
Lucrarea are la bază o documentare bibliografică complexă, realizată din surse
diverse, de la datele statistice puse la dispoziție de biroul de urbanism și biroul de cadastru
al primăriei Boldești–Scăeni, până la siteu-rile oficiale ale guvernului României. Am
încercat să interpretez obiectiv datele obținute și să realizez o analiză pragmatică și
concretă a elementelor cadrului natural, care au favorizat sedentarizarea populației în
orașul Boldești-Scăeni și dezvoltarea economică a acestuia. Au existat și unele probleme
care au necesitat o cercetare mai amănunțită.
Abordarea analitică a elementelor cadrului natural a permis individualizarea unor
particularități și caracteristici care au avut impact asupra dezvoltării orașului în întregul
său. Printre metodele utilizate în cercetarea spațiului orașului Boldești-Scăeni se pot
individualiza: metoda analizei (care a implicat și metoda sintezei), metoda inductivă,
metoda deductivă, metoda comparativă, metodele cartografică și grafică. Studiul localității
are și un caracter interdisciplinar, combinând elementele fizico-geografice cu cele istorice,
economice, umane, matematice.
122
11.3.1. Metodele utilizate
Metoda analizei
Se folosește cu scopul înțelegerii întregului prin urmărirea fiecărui element și a
relațiilor stabilite între acestea. Ioan Donisă (1987), arată că descompunerea prin analiză a
unui obiect se poate realiza în două moduri: “printr-o descompunere materială, reală sau
printr-o descompunere imaginară, mentală”. Metoda analizei se bazează pe alte douâ
metode : metoda inductivă și metoda deductivă. În primul caz se trece de la singular la
plural, de la acumulări singulare la generalizări. Metoda inductivă, după Simion Mehedinți
trebuie să aibă și o funcție prognostică.
În metoda deductivă situația este inversă, trecându-se de la general la particular.
Versanților care prezintă alunecări de teren, li se pot stabili evoluțiile viitoare raportate la
acest fenomen, sau se poate face o analiză anamnetică în care se reconstituie datele din
trecut.
Metoda sintezei
Bazată pe metoda analizei, grupează datele obținute în date comune și date
particulare, realizându-se pe baza datelor comune sintezele geografice, ce reprezintă o
închegare a informațiilor într-o reprezentare unitară a sistemului. S. Mehedinţi (1930)
spune că “explicarea fenomenelor geografice din fiecare înveliş nu este posibilă, dacă nu
ţinem seama de cunoştinţele dobândite cu privire la învelişul sau învelişurile superioare”.
Metoda comparativă
Presupune compararea fenomenelor, proceselor de același tip. Se poate face
comparație atât pe elementele fizico-geografice (vegetație), cât și pe elemente de geografie
umană (structura populației etc.). Elementele comparative din lucrare sunt susținute de
elemente specifice documentelor mai vechi (harta austriacă dina nul 1797), sau mai noi
(din ultimele două decenii).
Metoda cartografică
Specifică geografiei, constă în reprezentările grafice ale lucrării (imagini, diagrame,
hărți hipsometrice), care permit o evidențiere mai bună a peisajului urban al localității, dar
și evoluțiile spațiale și temporale ale unor elemente specifice.
Metoda anchetei
Este o metodă prin care anumite atitudini, mentalități, pot fi studiate prin două
modalități : interviul și chestionarul. În cazul lucrării, am optat pentru aplicarea unui
chestionar structurat (standardizat).
123
Metoda statistico-matematică
Este utilizată în scopul înregistrării ,prelucrării și generalizării datelor acumulate din
analizele fizico-geografice sau umane
Metoda istorică
Pentru realizarea acestei lucrări, metoda istorică a reprezentat o modalitate de
investigație, de operare cu ajutorul documentelor istorice, care au oferit date despre fapte,
acțiuni, nu numai istorice, ci și economice, sociale sau culturale.
Metoda dialectică
În conformitate cu această metodă, elementele și obiectele nu au un caracter de
singularitate,ele relaționând între ele, fiind într-o schimbare permanentă. Elementele de
bază pentru studiu au fost datele statistice din recensămintele populației dintre anii 1990 și
2011, care au conferit o imagine clară a structurii populației orașului. Pe baza acestor
informații și tinând cont de structura populației orașului a fost redactat un chestionar care
cuprinde 11 întrebări referitoare la calitatea vieții în orașul Boldești-Scăeni. Alegerea
familiilor a fost aleatoare,,un sprijin important fiind dat de elevii Școlii "Mihai Viteazul"
din localitate. S-a ținut cont totuși în distribuirea chestionarelor de anumite aspecte
structurale (grupe de vârstă, etnie, confesiune, starea socială etc). Participarea elevilor în
acest studiu a avut și un rol educativ familiarizându-i pe aceștia cu anumite aspecte ale
orizontului local si cu cercetarea geografică.
11.4. Modalități practice de lucru cu elevii
Activitățile practice reprezintă acele activități desfășurate cu elevii în cabinetul de

geografie, sau în orizontul local, cu scopul aplicării cunoștințelor teoretice și formarea unor
deprinderi și priceperi. Geografia ca știință, contribuie la formarea unei gândiri geografice
la elevi iar aplicațiile practice contribuie la o mai bună cunoaștere și înțelegere a
elementelor și obiectelor studiate, la posibilitatea evaluării cantitative și calitative a
acestora și la înțelegerea unor relații stabilite între acestea. Deasemenea geografia dezvoltă
gândirea logică, pragmatică, capacitatea de analiză, sintetizare,calități care în contextul
activităților practice contribuie la formarea unor deprinderi și priceperi în rândul elevilor.
Activitățile practice susțin activitățile intelectuale ale elevilor, prin observarea unor
aspecte de bază, identifică elemente comune sau de diferențiere, analizează obiectul de
studiu, acordând o atenție deosebită acestuia. În final are loc o sintetizare a rezultatelor
obținute și elaborarea unor concluzii, construirea unor grafice sau tabele de date. Pe de altă
124
parte, priceperile, deprinderile, în general achizițiile geografice pot servi și în celelalte
domenii științifice. Explicarea unor fenomene sau procese geografice naturale situate în
orizontul local, cu care elevul vine în contact direct, este urmată de activități de investigare
prin care elevii realizează anumite tipuri de reprezentări cartografice sau hărți, studiul unor
elemente ale cadrului natural sau uman.
Cercetarea pe teren este precedată de studiul desfășurat în cabinetul de geografie
unde se studiază bibliografia, hărțile localității, accesarea unor date pentru studiul
componentelor naturale sau socio-umane, realizarea de chestionare pentru împrospătarea
datelor existente. Alegerea activităților practice este o sarcină a profesorului de geografie
care trebuie să țină seama de vârsta elevilor.
Modalitățile practice de lucru sunt complexe fiind clasificate în funcție de mai multe
criterii.Acestea implică utilizarea metodelor cu caracter practic. Dintre acestea pot fi aduse
în discuție :
- Metoda lucrului cu harta
- Metode de explorare și descoperire
- Metode de explorare a realității prin substitutele acesteia
- Calculatorul și instruirea asistată de calculator
- Metode bazate pe acțiune
Metoda lucrului cu harta

Harta este unul din cele mai importante mijloace de învățământ geografic. Spre
deosebire de textul scris, unde are loc o sistematizare a cunoștințelor după anumite criterii,
harta oferă o imagine complexă a coținutului geografic. Profesorul trebuie să-l învețe pe
elev încă de la primul contact cu harta, să citească (să cunoască semnele convenționale) și
să interpreteze harta (de exemplu legătura dintre formele de relief ale localității și
distribuția vegetației). Atingerea acestor deprinderi se formează în timp de aceea se impune
utilizarea frecventă a hărții atât în cadrul activităților la clasă cât mai ales în cele care
presupun o activitate pe teren.
Pe lânga hărțile din manual, din atlasele școlare sau cele murale o activitate practică
este și utilizarea hărții mute. Harta mută se caracterizează prin faptul că elementele
reprezentate nu au denumiri, acestea reprezentând sarcini pentru elevi (harta oraselor
României, harta județelor,etc).
Metodele de explorare și descoperire
Cuprind două categorii :
125
- metodele de explorare directă
- metodele de explorare a realității geografice prin intermediul substitutelor acesteia
Metodele de explorare directă sunt reprezentate de :
- observarea sistematică și independentă a obiectelor și fenomenelor geografice.
Elevii observă elementele mediului înconjurător, însă nu reușesc să înțeleagă elementele
comune sau de contrast. Deplasările în orizontul local pot activa la elevi perceperea
observației (prezența alunecărilor de teren, observații asupra Vaii Telejenului și efectele
eroziunii fluviatile)
- lucrările experimentale de tip demonstrativ sau aplicativ
- metoda descoperirii de tip inductiv sau deductiv
Metode de explorare a realității prin substitutele acesteia
Demonstrația cu ajutorul obiectelor, fenomenelor și proceselor în starea lor
naturală, poate fi realizată cu ajutorul colecției de roci din cabinetul de geografie, prin
studiul unui orizont de sol, formarea tipurilor de relief carstic, fluvial, glaciar, vulcanic etc.
-demonstrația cu ajutorul materialului intuitiv poate fi realizată prin realizarea unor
desene schematice (ex. elementele unui râu).
Fig.46 Elementele componente ale unui râu
cumpăna apelor bazin hidrografic

izvor
cursul
afluenți
gura de vărsare
126
- demonstrația cu ajutorul planșelor.
Planșele reprezintă materiale grafice de diferite dimensiuni diferite, cuprind schițe,
grafice și trebuie dispuse în cabinetul de geografie astfel încât să aibă o vizibilitate bună
din orice unghi
- demonstrațiile cu ajutorul fotografiilor, ilustrațiilor tematice (elemente referitoare la
erupția vulcanilor, formele reliefului carstic, eroziunea în suprafață etc.)
- demonstrația cu ajutorul mijloacelor audio–video permite observarea elementelor
din orizontul local sau depărtat în mișcarea lor reală.
Calculatorul și instruirea asistată de calculator

Utilizarea calculatorului în activitățile practice favorizează pe de o parte dezvoltarea
unor deprinderi și priceperi transdisciplinare la elevi și în același timp oferă o paletă variată
de materiale supuse studiului. Studiul elementelor, proceselor, fenomenelor geografice
devine astfel independent, elevul având posibilitatea unei informări variate asupra unui
subiect.
Metode bazate pe acțiune

Exercițiul
Este o metodă didactică care se bazează pe acțiuni motrice sau intelectuale,
repetitive care au ca scop dobândirea unor deprinderi sau îndemânări. În funcție de
conținutul lor ele pot fi (după I.Nicola,1996) :
- exerciții motrice (mânuirea aparatelor,uneltelor)
- exerciții operaționale ( formarea operațiilor intelectuale)
După forma de organizare (Maria Eliza Dulamă,1996) pot fi : individuale, pe echipe,
frontale
După gradul de intervenție al profesorului : dirijate, semidirijate, libere
După funcții există exerciții de : inițiere, de bază, aplicative, de evaluare și verificare,
recapitulative, operatorii, de observare și analiză, de exprimare concretă, de exprimare
abstractă, de creație.
După locul de desfășurare aplicațile practice pot fi
- desfășurate pe terenul geografic
- în anumite puncte de observații neamenajate
- vizite la diferite unități economice
127
Jocul geografic
Reprezintă o activitate care se desfășoară după anumite reguli stabilite de comun
acord care determină o atmosferă relaxată, o ieșire din reguli rigide înlăturându-se
monotonia. Exemple de jocuri geografice :
- jocul denumirilor geografice-presupune realizarea unui tabel unde se cer noțiuni sau
denumiri geografice care vor completa spațiile lacunare
- lanțul denumirilor geografice – prin tragere la sorți un elev precizează denumirea
unui element geografic iar al doilea trebuie să continue lanțul cu ultima literă a primei
denumiri (ex.Teleajen-Neajlov-Volga)
- rebusul geografic – este organizat după o temă anume și este foarte mult folosit în
evaluările conținuturilor predate
- harta de contur- este o activitate practică ce ajută la formarea unor deprinderi de
orientare la hartă, Harta poate fi realizată de elevi din diferite materiale (ex.carton),de
asemenea unele semne convenționale,
Orizontul local reprezintă un adevărat teren geografic în care elevii experimentează
realitatea geografică. Aplicațile practice nu au o limită, putând fi realizate pe orice temă
propusă :
- studiul formelor de relef și realizarea unor profiluri topografice
- studiul elementelor climatice, hidrografie, soluri
- studii de geografie umană și economică a orașului
- ecologia localității
Reprezentările geografice pot fi realizate și în cadrul unor activități extracurriculare
(vizita, excursia, drumeția). Observarea dirijată a elementelor mediului în starea lor
naturală sau în vizitele efectuate la muzee, expoziții, grădini botanice, grădini zoologice
îmbogățesc cunoștințețe elevilor și contribuie la formarea unor deprinderi și priceperi.
Metodele activ-participative au un rol bine definit în aplicațiile practice ale
elevilor.Între acestea se remarcă tehnicile de reprezentare grafică a unor informații.
Figurile geometrice înlocuiesc tabelele și prezintă o imagine simplificată și esențializată a
elementelor de studiu.Se individualizează :
- Tabelul incomplet-pe grupe de elevi se va completa un tabel pe o anumită temă cu
informațiile lacunare
- Organizatorul grafic comparativ–pe un tabel se face comparația anumitor
caracteristici geografice (caracteristicile raselor umane, distribuția în teritoriu a religiilor).
128
- Diagrama Venn- sunt desenate două cercuri suprapuse .În cercuri se scriu
elementele comune ale obiectului de studiu (ex.două orașe) iar în spațiul suprapus se scriu
elementele de diferențiere
- Soarele caracteristicilor-presupune trasarea unui cerc din mijlocul căruia pornesc
raze, sau realizarea unei diagrame. În interiorul fiecărui sector sunt scrise caracteristicile
unui element (caracteristicile populației județului Prahova)
- Graffiti- presupune ca fiecare grupă de elevi să primească o foaie pe care este scris
un cuvânt iar membrii grupei, fără să discute între ei, își vor scrie simultan ideile pe această
foaie, apoi foile sunt schimbate între grupe pentru adăugarea altor noțiuni, după care foile
se întorc la grupurile inițiale unde ideile sunt sintetizate și analizate
- Copacul ideilor-la baza paginii se scrie un cuvânt cheie dispus într-un dreptunghi
(ex.vegetația orașului Boldești - Scăeni). Pornind de la acest dreptunghi, se vor trasa linii
asemănătoare unor ramuri, unde vor fi trecute cunoștințețe evocate.
- Ciorchinele–se scrie în centrul unei foi un termen cheie (ex.megalopolisul
Boswash). Elevii vor scrie toate cuvintele care definesc termenul cheie. Se poate trece de la
activitate individuală la activitate frontală. Cunoștințele vor fi trecute în graficul desenat la
tablă
11.5. Principiile și proiectarea didactică
11.5.1. Principiile didactice
"Principiile didactice sunt teze fundamentale,norme generale care stau la baza

proiectării, a organizării și desfășurării activităților de predare – învățare în vederea
realizării optime a obiectivelor educaționale " (M.Ionescu, I.Radu,1995)
J.A.Comenius (Jan Amos Komenský)39 a realizat prima prezentare a acestor
principii, care de-a lungul timpului au fost adaptate la noile cerințe educaționale. Prin
cerințele logice acestea corespund obiectivelor de învățământ, iar respectarea lor reprezintă
o condiție de bază pentru eficiența procesului pedagogic.
Caracteristicile principiilor didactice sunt: caracterul general, caracterul normativ,
caracterul dinamic, evolutiv și deschis, caracterul sistemic.
39
J.A.Comenius (Jan Amos Komenský)39 Didactica Magna – traducere de Iosif Antohi
129
Caracterul general se referă la aplicatibilitatea amplă, fiind valabile pentru toate
ciclurile de învățământ, pentru toate disciplinele și formele activității didactice.
Caracterul normativ constă în faptul că, datorită cerințelor clare, orientează
profesorul în organizarea activităților cu elevii, de la definirea obiectivelor la alegerea
mijloacelor adecvate în procesul educativ.
Caracterul dinamic rezidă în faptul că, a avut loc în timp o adaptare a acestora la
cerințele educaționale prin aportul altor idei generate de specialiști. Dintre factorii care au
contribuit la apariția unor nuanțări, precizări, refolmulări ale principiilor putem aminti :
- dezvoltarea cunoașterii științifice;
- dezvoltarea sistemului de educație în concordanță cu dezvoltarea societății;
- dezvoltarea conceptelor de natură pedagogică.
Caracterul sistemic constă în faptul că, deși există cerințe diferite pentru fiecare
principiu, există totuși între ele o unitate (au același scop) și dependență (respectarea
cerințelor unui principiu depinde de respectarea cerințelor altor principii).
În cadrul sistemului principiilor didactice se individualizează40:
- Principiul însușirii conștiente și active a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor;
- Principiul intuiției sau unității dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract;
- Principiul accesibilității, sau al orientării după particularitățile de vârstă ale elevilor;
- Principiul sistematizării și continuității;
- Principiul legării teoriei cu practica;
- Principul repartiției spațiale;
- Principiul repartiției în timp;
- Principiul cauzalității;
- Principiul actualizării cunoștințelor;
- Principiul integrării geografice;
- Principiul corelării cunoștințelor și al predării intra și interdisciplinare.
Principiul însușirii conștiente și active a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor

Acest principiu pornește de la ideea însușirii eficiente a noțiunilor prevăzute în
programe, ghiduri metodologice, manuale. Înțelegerea cunoștințelor de către elevi
presupune respectarea unor conditii:
40
Ilinca,N., (2008), Didactica geografiei, Editura Corint, Bucureşti;
130
- prezentarea și perceperea unui material didactic;
- folosirea cunoștințelor anterioare în predare;
- expunerea coerentă, clară, sistematică a cunoștințelor de către profesor;
- efectuarea unor operații logice ca analiza, comparația abstractizarea.
Formarea unor motive superioare față de activitatea de învățare care cuprind
- Motive externe (dorința de a primi note mari, teama de repercursiuni, dorința de
ieșire în evidență);
- Motive interne (interesul pentru cunoaștere,dorința de a cunoaște o profesie, dorința
pentru rezolvarea unor probleme);
- Formarea gândirii independente (generalizări pe baza unor observații, rezolvarea și
realizarea unor probleme.
Principiul intuiției sau unității dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract
Este o normă didactică, ce presupune ca procesul de formare a deprinderilor, să aibă
la bază un element concret sau fapte concrete, realizându-se unitatea dintre imagine și
abstract. Se impune ca materialul didactic să fie adecvat scopului și conținutului lecției,
sub aspect cantitativ și calitativ și să fie prezentat într-un moment oportun. Cerințe
importante sunt participarea activă a elevului în procesul perceperii elementului intuitiv,
dar și capacitatea profesorului în orientarea percepției elevilor.
Materialul intuitiv poate fi vizual, auditiv, natural, confecționat, mijloace tehnice
moderne. Indiferent de natura lui, eficacitatea materialului intuitiv este maximă atunci când
toate cerințele acestui principiu sunt respectate.
Principiul accesibilității sau al orientării după particularitățile de vârstă ale elevilor

Necesitatea acestui principiu constă în faptul că, în dezvoltarea ontologică a omului
se deosebesc anumite stadii, diferite de la o vârstă la alta, fiecărui stadiu îi corespunde
anumite particularități psihologice, fiind recunoscut faptul că limbajul, gândirea, memoria,
imaginația cunosc stadii de dezvoltare diferite de la o vârstă la alta.
Profesorul trebuie să țină cont de aceste aspecte și să adapteze gradul de dificultate al
activităților didactice la nivelul de dezvoltare fizică și mentală al elevilor. Profesorul
trebuie să cunoască și particularitățile individuale ale elevilor, uneori foarte diferite în
aceeași grupă de vârstă (specific psihologic, dezvoltare intelectuală, priceperi, deprinderi,
stil de învățare) și să folosească metodele și procedeele optime pentru închegarea
dezvoltării intelectuale ale elevilor. Pentru dezvoltarea capacităților intelectuale ale
elevilor, cunoștințele predate trebuie să aibă o anumită taxonomie în ceea ce privește
131
gradul de dificultate, trecându-se de la ușor la greu, de la simplu la complex, de la cunoscut
la necunoscut ( de la cunoștințele anterioare la cele noi ).
Principiul sistematizării și continuității
Reprezintă o normă didactică, care susține că trebuie să existe o continuitate și o
logică în transmiterea cunoștințelor și în însușirea acestora. Programele și manualele
școlare asigură o structură logică a conținuturilor, deci o înlănțuire logică a cunoștințelor.
De aici, derivă și prima cerință a acestui principiu, referitoare la expunerea coerentă,
sistematică a cunoștințelor de către profesor
O altă cerință se referă la însușirea de către elevi a unor noțiuni fundamentale, nu
numai dintr-un domeniu, ci din diferite domenii științifice, care impun și verificarea
acestora.
Principiul legǎrii teoriei de practicǎ

Participarea activă în activitățile sociale și economice, presupune dobândirea unor
priceperi și deprinderi bazate pe cunoștințele teoretice acumulate. Acest principiu
presupune ca elevii, independent sau dirijat, să participe la activități de natură practică și să
aplice cunoștințele dobândite în activitatea teoretică. Pentru realizarea acestor deprinderi,
elevii trebuie să participe activ atât în desfășurarea activităților, cât și în finalizarea lor, să
gândească independent, să descopere și să rezolve problemele cu care se confruntă.
Intervenția profesorului are loc atunci când, în activitatea elevului se produce un blocaj și
acesta nu mai poate continua activitatea.
Între modalitățile de aplicare a cunoștințelor în practică se află:
- rezolvarea unor probleme;
- efectuarea unor operații de măsurare pe hartă;
- realizarea unor experimente în cadrul platformei geomorfologice;
- realizarea unor planșe;
- construirea unor profiluri diverse;
- drumeții, vizite, excursii.
Efectele respectării acestui principiu sunt:
- formarea unor deprinderi și priceperi, cunoștințele teoretice devenind operaționale;
- conștientizarea valorii cunoștințelor teoretice însușite;
- dezvoltarea gândirii, imaginației, spiritului de observație;
- însușirea mai temeinică a cunoștințelor prin aplicarea lor.
132
Principiul repartiției în timp
Acest principiu impune ca orice fenomen, proces sau element, să fie analizat din
punct de vedere al evoluției cronologice, sau de integrarea lor în timp. Evoluția în timp
poate fi de scurtă durată (cutremurele), sau de lungă durată (formarea solurilor,mișcările
orogenetice)
Principiul repartiției spațiale

Principiu fundamentat de Karl Ritter, precizează faptul că elementele, fenomenele și
procesele geografice, au o anumită repartiție spațială, care implică anumite legături cauzale
cu fenomene învecinate. Precizarea poziției geografice a unui oraș necesită analiza unor
elemente diverse (coordonatele geografice, întinderea, vecinii).
Principiul cauzalității
Constă în descoperirea relațiilor de cazualitate între elemente, fenomene și procese
geografice, pentru explicarea formării și desfășurării lor. Introdus în geografie de Al. Von
Humboldt, acest principiu explică relațiile dintre cauze și efecte, întrebările cauzale fiind
"de ce?" și "cum se explică faptul că". Nu există fenomene care să nu fie supuse unor
determinări cauzale. Fenomenele, procesele inițiale pot constitui cauze pentru apariția altor
fenomene, la rândul lor fiecare poate constitui atât cauză cât și efect. Uneori efectele pot
avea mai multe cauze.
Principiul actualizării cunoștințelor

Ținând cont de faptul că există anumite perioade în care programele școlare și
manualele au o anumită stabilitate, iar realitățile reprezentate suferă anumite dinamici în
timp, profesorul are rolul determinant în actualizarea unor informații geografice cum sunt:
- mișcarea naturală a populației;
- migrațiile;
- modificări ale unor elemente ale cadrului natural(vegetație,faună,alunecări de
teren);
- surse de poluare;
Actualizările pot fi generale sau se pot referi doar la orizontul local.
133
Principiul integrării geografice
Pentru a asigura un caracter sintetic geografiei, acest principiu pornește de la faptul
că fiecare element geografic trebuie corelat cu alte elemente legate între ele, în cadrul unor
taxonomii diferite. Fiecare element trebuie raportat la sistemul din care face parte și trebuie
stabilită poziția sa în cadrul sistemului.
Principiul corelării cunoștințelor și al predării intra și interdisciplinare

Constă în analiza relațiilor dintre diferite discipline, pentru a individualiza un
element și a realiza sinteze între elementele mediului geografic. Mediul geografic, obiectul
de studiu al geografiei, reprezintă zona de contact dintre învelișurile Terrei. Aceste
învelișuri numite geosfere, stabilesc relații între ele, dându-le în acest context un caracter
interdisciplinar. Astfel, elementele geografice pot constitui puncte de plecare pentru studiu
în alte discipline (istorie, chimie, fizică) chiar în domeniul artelor. De asemenea elemente
specifice din alte domenii științifice, pot constitui elemente de reper în anlizele geografice
11.5.2. Proiectarea didactică

Reprezintă o activitate complexă în cadrul căreia se produc o serie de operații de
planificare și organizare, pentru pregătirea activităților educative, de anticipare a
momentelor ce vor fi parcurse de la nivelul general al procesului de învățământ, la cel al
activităților didactice zilnice. Acest concept s-a impus datorită unor preocupări de a
impune rigurozitate științifică și metodică, dar și datorită apariției unor orientări moderne,
care presupun creșterea calității și eficienței procesului de instruire.
Proiectarea didactică trebuie sa-i ofere profesorului, posibilități de adaptare la
condițiile unor situații educaționale diverse. Reforma curriculară precizează că, în procesul
de instruire acțiunea începe de la obiectivele de referință, apoi la conținuturi și în ultimul
rând la procesul de evaluare. Reforma curriculară subliniază importanța profesorului în
conceperea și organizarea procesului educativ, solicitând competențe în alegerea
obiectivelor operaționale, o imagine cuprinzătoare asupra curriculumului anual, pentru a
realiza corelațiile necesare. În proiectarea pedagogică se urmărește realizarea următoarelor
cerințe:
- obiectivele de referință să fie selectate în funcție de conținuturi;
- realizarea unităților de învățare cu conținuturi instructiv-educative și corelarea
acestora cu obiectivele propuse;
- Stabilirea unei succesiuni în parcurgerea unităților de învățare;
134
- Alegerea unor strategii de învățare prin folosirea unor mijloace și metode adecvate;
- Stabilirea unor resurse de timp pentru parcurgerea fiecărei unități de învățare;
- Stabilirea unor tipuri de evaluare pentru cunoașterea asimilării cunoștințelor și
pentru remedierea unor întârzieri;
În dirijarea desfășurării activităților profesorul exercită următoarele funcții;
- orientarea și planificarea activităților educative;
- conceperea și desfășurarea lecțiilor în corelație cu obiectivele vizate;
- adaptarea activității în funcție de feed-back;
- evaluarea activităților;
- optimizarea procesului de învățare.
Etapele proiectării didactice

Etapele activității de proiectare sunt:
- încadrarea lecției în planul tematic;
- stabilirea obiectivelor;
- sintetizarea conținuturilor;
- realizarea strategiei didactice;
- stabilirea structurii lecției;
- evaluarea (modalități de evaluare stabilite de profesor și modalități de autoevaluare
folosite de elevi).
Întrebările pe care trebuie să le pună profesorul sunt:
Ce voi face ?
Cu ce voi face ?
Cum voi face ?
Cum voi ști dacă ceea ce trebuia făcut a fost făcut ?
Prima întrebare se referă la obiectivele care trebuie realizate care trebuie formulate
prin utilizarea unor verbe de acțiune:
Cu ce voi face ?
Vizează stabilirea resurselor educaționale. Eficiența procesului educativ constă și în
alegerea celor mai adecvate mijloace și metode.
Cum voi face?
Are în vedere stabilirea strategiilor didactice. Rolul profesorului este esențial în
alegerea strategiilor didactice și să stabilească scenariul didactic.
Cum voi ști dacă ceea ce trebuia făcut a fost făcut ?
135
Se referă la alegerea tipului de evaluare. Eficiența activității didactice este mai mare
dacă obiectivele au fost realizate fără o solicitare mare pentru elevi și într-o atmosferă
relaxată.
Niveluri ale proiectării pedagogice
În funcție de timpul alocat se deosebesc:
- proiectarea globală;
- proiectarea eșalonată;
- proiectarea activității semestriale;
- proiectarea unei lecții.
Proiectarea globală, se înscrie pe o perioadă lungă de timp, de la un an ciclu școlar
la un an școlar. Este reprezentată de planurile de învățământ și programa școlară.
Proiectarea eșalonată, se înscrie pe perioade medii de timp (proiectarea anuală) și
presupune identificarea obiectivelor, analiza conținuturilor, alocarea numărului de ore
pentru pentru fiecare unitate, precizarea calendarului de desfășurare a activităților.
Exemplu :
An școlar:
Unitatea școlară:
Profesor:
Aria curriculară:
Disciplina:
Clasa:
Nr.ore:
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ
Unitatea
Competențe
de Conținuturi Nr. ore Săptămâna Observații/Evaluare
specifice
învățare
Proiectarea activității semestriale este o defalcare a planificării anuale și include

strategiile didactice, modalitățile de evaluare în funcție de conținuturile detaliate. Aceasta
cuprinde:
- planificarea unităților de învățare în perioade de timp;
136
- elaborarea strategiilor, metodelor, procedeelor,folosirea materialelor didactice;
- proiectarea sistemică a lecțiilor.
Exemplu:
An școlar:
Unitatea școlară:
Profesor:
Aria curriculară:
Disciplina:
Nr. ore:
Anul şcolar:
PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE
Conținuturi Compe- Activități Resurse

Nr.
(detalieri ale tențe de Evaluare
ore procedurale materiale
programei) specifice învățare
Proiectarea unei lecții

Este demersul educațional concret, desfășurat într-o perioadă scurtă de timp (o oră).
În rubricile proiectării apar obiectivele operaționale, desfășurarea lecției, strategiile
didactice, tipurile de învățare, feed-back-ul. În proiectarea lecției sunt patru etape:
1. Identificarea obiectivelor lecției;
2. Analiza resurselor (umane, materiale, de conținut didactic), locul pentru
desfășurarea activității (cabinetul de geografie, clasa, orizontul apropiat, excursii, vizite
etc.), timpul afectat desfășurării activității didactice;
3. Realizarea strategiilor didactice. Cunoscută și ca etapa selectării și corelării celor
trei M ( metode, materiale și mijloace de învățământ) este o etapă importantă pentru o mai
bună eficientizare a activității didactice. Factorii care contribuie la îmbinarea acestora sunt
reprezentați de specificul activității, identificarea obiectivelor, nivelul de pregătire al
elevilor, caracteristicile didactice ale profesorului.
137
4. Elaborarea instrumentelor de evaluare. Prin precizarea clară a obiectivelor
urmărite, se oferă un sprijin procesului de evaluare prin alegerea unor instrumente de
evaluare adecvate .
11.6. Proiecte de lecții și teste de evaluare
11.6.1 Proiecte de lecții

Planul unei lecții are o structură flexibilă, permite adoptarea unor acțiuni alternative
și oferă profesorului o perspectivă complexă de abordare a lecției. Scopul unui plan de
lecție este transferul conținutului științific într-o manieră care să permită asimilarea ușoară
a cunoștințelor și să imprime o participare activă a elevilor in procesul educativ. Un
element comun al lecțiilor este randamentul, observabil într-o perioadă lungă de timp,
deoarece are un caracter subiectiv, neputând fi măsurat la sfârșitul unei lecții. Randamentul
unei lecții este maxim si lecția a fost eficientă, atunci când rezultatele elevilor au atins
potențialul maxim al acestora. Pentru o mai bună eficientizare a lecțiilor sunt mai multe
cerințe:
a) Claritatea scopului urmărit. Stabilirea cu claritate a scopului urmărit duce la apariția
unor rezultate bune în procesul educativ, deoarece exprimă esența acestuia. Orice lecție
urmărește un scop derivat din tema lecției. Pentru fixarea scopului sunt necesare trei
elemente: conținutul temei, nivelul de dezvoltare al elevilor și sarcinile de lucru;
b) Alegerea conținutului lecției. Pentru a realiza o lecție eficientă, profesorul trebuie să
aleagă materialul optim pentru atingerea scopului lecției. Prezentarea unor exemple
formează la elevi noțiuni noi, prezentarea unor obiecte spre comparație conduce la
emiterea unor concluzii pe bază de comparație, iar aplicațiile practice duc la formarea unor
deprinderi și priceperi;
c) Selectarea metodelor și procedeelor. Pentru fiecare lecție se folosesc mai multe metode
didactice, alese pentru îndeplinirea scopului lecției. Folosirea acestora în diferite momente,
sporesc eficiența lecțiilor;
d) Organizarea lecției.Orice activitate, pentru a ajunge la un final eficient, trebuie să aibă o
organizare foarte bună, să aibă un plan bine definit, să existe o succesiune logică în
desfășurarea momentelor lecției (aici intervenind și respectarea principiilor didactice).
Pe lângă faptul că asigură o informare sistematică a elevilor, lecțiile contribuie și la
dezvoltarea personalității acestora (dezvoltarea imaginației, voinței, întărirea disciplinei).
138
Planul unei lecții presupune anticipare și nu aplicarea unui șablon, a unei scheme
corespunzătoare unui anumit conținut.
Tipuri principale de lecții:
- Lecția mixtă
- Lecția de comunicare de noi cunoștințe
- Lecția de formare de deprinderi și priceperi
- Lecția de fixare și sistematizare
- Lecția de verificare și apreciere a cunoștințelor
- Lecția de evaluare scrisă a cunoștințelor (extemporale, teze)
Lecția mixtă
Lecția mixtă are în vedere realizarea mai multor scopuri, fiind cea mai frecventă
variantă de lecție, fiind utilizată în special la clasele gimnaziale datorită activităților
diverse implicate. Structura lecției poate cuprinde:
- Momentul organizatoric;
- Verificarea cunoștințelor anterioare;
- Pregătire aperceptivă – comunicarea unor noțiuni care fac legătura cu lecția nouă;
- Precizarea obiectivelor și titlului lecției. Profesorul prin comunicarea obiectivelor
lecției comunică așteptările pe care le are de la elevi la finalul activității;
- Comunicarea cunoștințelor;
- Fixarea cunoștințelor prin recapitulare și exerciții practice;
- Formularea temei pentru acasă;
Sunt utilizate fișe de lucru,de dezvoltare,de fixare a cunoștințelor.
139
PROIECT DE LECŢIE
DATA:
CLASA: VIII
DISCIPLINA - GEOGRAFIA ROMÂNIEI
UNITATEA DE INVĂȚARE - Aşezările umane. Organizarea administrativ-teritorială
SUBIECTUL LECȚIEI – AȘEZĂRILE URBANE. TIPURI DE ORAȘE
TIPUL LECȚIEI –mixtă (predare, învățare, evaluare)
PROFESOR -
COMPETENȚE GENERALE
1. Utilizarea limbajului specific în prezentarea şi explicarea realităţii geografice;
4. Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic şi grafic;
6.Identificarea şi explicarea dimensiunii sociale, civice şi culturale a caracteristicilor
spaţiului geografic;
7. Dobândirea unor deprinderi şi tehnici de lucru pentru pregătirea permanentă.
COMPETENȚE SPECIFICE
1.2 Definirea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază
3.6 Identificarea influenţelor tehnologiilor asupra caracteristicilor geografice ale României
4.1 Identificarea principalelor elemente naturale şi socio-economice reprezentate pe hărţi
4.4 Localizarea unor elemente din realitate pe reprezentări cartografice
6.2. Explicarea diversităţii naturale, umane şi culturale a ţării noastre, realizând corelaţii cu
informaţiile dobândite la alte discipline şcolare
7.1 Aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor învăţate
OBIECTIVE OPERAȚIONALE. La sfarșitul lecției toți elevii vor fi capabili :

O1 – să definească noțiunea de așezare urbană pe baza informațiilor din manual
O2 – să indentifice parțile componente ale așezărilor urbane analizând textul din maual
O3 . să enumere principalele criterii de clasificare a orașelor din Romania
O4 – să indentifice pe harta din manual sau pe harta murală diferite tipuri de orașe
STRATEGII DIDACTICE - dirijată, cognitivă, euristică.
METODE SI PROCEDEE - expunerea si explicația, conversația, comparația, lucrul cu
harta și manualul, harta conceptuală, organizatorul grafic.
MATERIALUL DIDACTIC - Harta administrativă a României,
140
- reprezentări grafice,
- atlasul geografic, manualul
- harți si fișe de evaluare individuală,
MATERIAL BIBLIOGRAFIC -
1.Mandrut, O., 2000, “Geografia României”- manual pentru clasa a VIII- a, Editura Corint,
București
2. Dulamă, Maria Eliza., (2002), Modele, strategii şi tehnici didactice activizante, Editura
Clusium, Cluj-Napoca
141
DESFAȘURAREA LECȚIEI
Activitatea de predare - învațare

Momentele Strategii
Timp Evaluare
lectiei didactice
Activitatea profesorului Activitatea elevilor
Ob. Opert.
- verifica prezența
elevilor
Organizarea Pregătirea caietelor , manualelor , Atenționare
1’ - pregatește materialul necesar Observarea
clasei hățtilor Aprecieri
lecției
Verificare orala
Analiza
a temei pentru Adresează interogații de control Ascultă, analizează, gândesc și
răspunsurilor,
acasă și a privitoare la conținuturile formulează răspunsurile așteptate,
10’ Dialogul stimularea elevilor și
conținuturi-lor predate si învățate anterior. fiind îndrumati de profesor
evaluarea rezultatelor
învățate Așezările rurale Prezintă tema Aşezările urbane
învățării
Observarea
comportamentului
Care sunt deosebirile intre
1’ – Pregatirea Elevii formulează raspunsurile Conversația elevilor, stimularea
orașul Boldești-Scăeni și orașul
2’ aperceptivă așteptate euristică participării elevilor
Ploiești?
la formularea
răspunsului
142
Precizează obiectivele
operaționale. Ascultă, acceptă, se mobilizează, Observarea
Expunere,
Anunțarea temei Scrie titlul lecţiei pe tablă: scriu titlul lecţiei în caiet comportamentului
lucrul la harta
1 Asezarile urbane.Tipurile de elevilor
orase
Ce este o așezare urbană ? Provoacă

Lucrul cu
Citesc materialul supus analizei și participarea tuturor
manaualul
O1 Se dau exemple de condiții formulează răspunsul sub elevilor și îi
necesare pentru ca o localitate să îndrumarea profesorului. determină să
Observarea
devină oraş. dialogheze.
Dirijarea
predării -
20’ – - Citesc noțiunile expuse în manual
învațării
25‘ spre analiză.
Conversația
- Reflectează
- Analizând textul și graficele -Urmăresc imaginile și le
Descoperirea
din manual să precizăm analizează
elementele componente ale - Sub îndrumarea profesorului,
Lucrul cu
O2 orașelor elevii explică noțiunile sesizate, le
manualul și Idem
menționează, le notează pe caiete
harta
și aplică în alte situații cunoștințele
învatate.
143
Provoacă
Prin ce se deosebesc orașele
participarea tuturor
României între ele?
Notează caracteristicile generale ale elevilor și îi
Profesorul solicită fiecarei grupe
orașelor din România determină să
de elevi să realizeze o schemă –
Elevii numesc diferite criterii de Conversația dialogheze, să se
ciorchine în care să scrie
clasificare a orașelor . euristică autoevalueze sau să
O3 elementele cerute
evalueze
Profesorul selectează
răspunsurile date
răspunsurile și prezintă schema.
de alți colegi.
Provoacă
Elevii analizează harta și
Analizând harta din manual și participarea tuturor
indentifică orașele în funcție de
citind legenda să indentificam Lucrul cu elevilor și îi
mărime și le notează pe caiet.
pe hartă orașele în funcție de harta și determină să
marime demografică, poziție manualul dialogheze, să se
Elevii analizează harta și
geografică, vechime, importanță. Conversația autoevalueze sau să
O4 indentifică orașele in funcție de
euristică evalueze
poziția geografică, vechime,
răspunsurile date
importanță.
de alți colegi.
Stimularea
Reanalizează, sintetizează și participării elevilor,
Se face prin localizare la hartă a
completează harta mută. Conversația analiza
orașelor folosind criteriile de
Atingerea feed- Analiza raspunsurilor și
clasificare învațate și exemple de
backului Lucrul cu evaluarea prin note.
orașe pentru fiecare tip.
harta
3- 4‘
144
Asigurarea și
intensificarea Selectează informațiile pentru Completarea
Completați fișa de evaluare cu Evaluarea și
’ retenției si completarea fișei și formularea fișei de
10 informațiile corespunzătoare. notarea.
transferului corectă a răspunsurilor. evaluare.
cunostințelor
Precizarea Tema pentru acasă :
activitaților pe caracterizarea a 3 orașe din
Ascultă și notează.
1’- 2‘ care elevii le vor județul Prahova, după criteriile Explicația.
Tema pentru acasă.
desfășura acasă învățate
145
Lecția de comunicare de noi cunoștințe
Însușirea cunoștințelor noi determină dezvoltarea capacităților intelectuale ale elevilor.
Se individualizează: lecția introductivă, lecția prelegere, lecția seminar. Are similitudini cu
lecția mixtă, numai că, intervalul de timp în care se desfășoară momentul de dirijare a
învățării este mai mare.
Exemplu :
SCHIȚA LECȚIEI
Data:
Clasa:
Disciplina
Unitatea de ȋnvățare: Europa şi România. Elemente de geografie umană
Subiectul lecţiei: Sistemul de oraşe al Europei. Analiza geografică a unor oraşe din
Europa şi România
Durata de desfăşurare a lecţiei: 50 minute
Tipul lecției: de dobândire de noi cunoştinte
Competențe specifice:
1.2. Raportarea rezultatelor documentării (informării) asupra problematicii fundamentale a
Europei şi României ;
2.3. Explicarea relațiilor observabile dintre ştiințe, tehnologie şi mediul ȋnconjurător, la
nivelul continentului prin conexiuni sugerate de analiza unor sisteme şi structuri teritoriale şi
funcționale;
2.4. Explicarea relațiilor observabile dintre sistemele naturaleşi umane ale mediului; geografic
european, utilizând date statistice, modele geografice şi reprezentări cartografice;
2.6. Prezentarea unor informații geografice structurate pe baza activității de documentare
independentă;
Competențe derivate:
C1- să precizeze factorii urbanizării Europei ;
C2- să identifice tipurile de oraşe după diferite criterii: vechime, funcțiile economice şi
mărimea demografică;
146
C3- să identifice caracteristicile principalelor oraşe din Europa şi România completând
tabelul conceptelor, utilizând manualul şi informațiile obținute ȋn urma documentării
individuale;
C4- să ȋncadreze fiecare oraş ȋn tipul corespunzător, având ȋn vedere clasificarea oraşelor
după vechime.
Condiții prealabile: elevii au unele cunoştinte despre Structura populației ȋn Europa şi
România
Resurse materiale: Fișa de lucru, manual, harta politică a Europei, coli A4.
Resurse procedurale: conversația euristică, analiza, observația, ȋnvățarea prin
cooperare, documentare individuală.
Bibliografie:
Erdeli G.,Șerban C.-"Geografie", Ed.Economică-Preuniversitaria, 2005
Erdeli G, Șerban C.-"Geografie", Ed.Economică, 2004
Ilinca N., - "Geografia Urbană", Ed.Atlas Multimedia, 1999
147
Desfăşurarea activităților de ȋnvățare
Momentele Procesul de predare-învăţare

C.S. Timp Strategii
lecţiei Evaluare
didactice
Activitatea profesorului Activitatea elevului
Organizarea Pregătirea clasei: controlul prezenţei Pregătirea documentelor Atenţionarea
2' Observaţia
clasei Pregătirea materialelor şcolare Aprecieri
Verificarea Lucru individual Observaţia
Elevii notează şi
8’ cunoştinţe- Verifică tema pentru acasă. şi frontal. Analiza
argumentează raspunsul.
lor răspunsurilor
- Precizați capitalele statelor vecine
României. Analiza
Pregătirea Elevii ascultă și formulează
1' Prezintă titlul lecției noi: Sistemul de Conversaţia răspunsurilor
aperceptivă răspunsurile corecte.
oraşe din Europa. Analiza unor
oraşe
Profesorul prezintă obiectivele -Ascultă Analiza Observaţia
Dirijarea operaționale ale lecţiei Scriu ȋn caiete, formulează un
C1 25' predării- Activitatea 1 răspuns comun.Precizează
învăţării Elevii sunt împărțiți ȋn 3 grupe. factorii urbanizării Europei: Analiza
-Care sunt factorii care au condus la -Gândesc răspunsurilor
148
urbanizarea Europei
-Timp de câte 2 min lucru individual, -Formulează răspunsuri la Încurajează

2 min. realizați un raspuns comun cu tema propusă pe baza participarea
colegii de grupă. informațiilor din manual. Conversația elevilor
Activitatea 2. dirijată
Criterii de clasificare: Analiza Încurajează
- după vechime participarea
- după funcțiile economice Sinteza elevilor
- după mărimea demografică Conversaţia
C2 - importanță Analiza
Activitatea 3 Completează pe fişa de lucru Conversaţia Încurajează
Prezintă tema: Analiza participarea
-Completați tabelul cu caracteristicile informațiilor din elevilor
oraşelor supuse studiului. manual
C3 Completează pe tablă conținuturile Sinteza Încurajează
C4 prezentate. Elevii completează fişa de Conversația participarea
lucru. elevilor
149
Realizați o caracterizare pentru un
Fixarea Formulează răspunsuri. Din Conversația Incurajeaza
oraş, la alegere, respectând structura
cunoştințe- fiecare grupă va citi cel puțin Analiza participarea
C1-4 acestuia
lor câte un elev. elevilor
Evaluarea şi Activitate Pe tot

Observare sistematică a activității
notarea individuală şi ȋn parcursul
individuale şi pe grupe a elevilor
elevilor grupe lecției.
150
Lecția de formare de priceperi și deprinderi
Este specifică mai multor domenii științifice (geografie, desen, muzică, educație fizică).
Structura lecției:
- moment organizatoric;
- anunțarea temei și precizarea obiectivelor;
- actualizarea unor cunoștințe pentru desfășurarea lecției;
- participarea activă a elevilor sub îndrumarea profesorului;
- aprecierea activității elevilor.
Structura lecției cuprinde:
- momentul organizatoric (3min.);
- efectuarea unor aplicații practice diverse (40 min);
- feed-back ( 5-6 min.);
În cadrul ei se pot forma diferite priceperi și deprinderi.
Lecția de fixare și sistematizare

Este o lecție în care se pune accent pe consolidarea și aprofundarea cunoștințelor
însușite, descoperirea și acoperirea unor lacune. Structura unei astfel de lecții cuprinde:
- precizarea conținuturilor, obiectivelor și existența unui plan de recapitulare;
- recapitularea pe baza planului;
- realizarea unor lucrări de către elevi;
- aprecierea elevilor pentru activitățile realizate;
- precizarea temelor.
Momentele lecției :
- moment organizatoric (2-3 min.);
- reactualizarea cunoștințelor (35-40 min.);
- realizarea feed-back-ului (5-6min.);
- precizarea temei pentru acasă.
151
PROIECT DE LECŢIE
PROFESOR:
ŞCOALA:
CLASA: a X a
DISCIPLINA: Geografia umană
SUBIECTUL: Recapitulare habitatul urban, urbanizarea și explozia urbană, funcțiile
așezărilor urbane, forme de aglomerare urbană.
TIPUL LECŢIEI: lecție de sistematizare dupa plan
SCOPUL LECȚIEI: consolidarea cunoştinţelor,aprofundarea şi completarea unor lacune
referitoare la caracteristicile principale ale acestor conținuturi
COMPETENŢE SPECIFICE :
1.1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi disciplinare specifice (concepte, noţiuni) pentru
prezentarea unei informaţii referitoare la aşezări;
1.2. Argumentarea unui demers explicativ;
1.3. Utilizarea unor elemente terminologice minime din limbile străine;
3.2. Sesizarea unor succesiuni în evoluţia aşezărilor;
4.2. Operarea cu simboluri, semne şi convenţii;
4.5. Construirea unui text structurat utilizând o informaţie cartografică sau grafică;
5.3. Utilizarea unor metode de analiză directă sau mediată a aşezărilor umane;
5.4. Utilizarea unor metode şi tehnici simple, specifice diferitelor discipline ştiinţifice, pentru
analiza unor elemente ale aşezărilor omeneşti.
Competențe derivate (obiective operaționale)
Elevii vor fi capabili să:
O1: Precizeze componentele habitatului urban;
O2: Precizeze funcțiile așezărilor urbane;
O3: Precizeze formele de aglomerare urbană;
O4. Localizeze pe harta lumii principalele megalopolisuri și aglomerații urbane;
O5: Manifeste interes,curiozitate stiințifică pentru elementele studiate;
Metode folosite: conversaţia, comparaţia, descoperirea, demonstraţia, problematizarea, lucrul
cu harta; ciorchinele, cubul.
152
Mijloace de învăţământ: harta fizică a Europei, suport de curs, manualul, fişe de lucru,
videoproiectorul, laptopul.
Organizarea activităţii: frontală și pe grupe;
Locul de desfăşurare: sala de clasă;
Evaluarea: pe parcursul activităţii prin chestionare orală și la final prin fișe de lucru.
Material bibliografic:
Geografie-Manual pentru clasa a X a – Ed.Didactică și Pedagogică;
153
Structura organizatorică a lecţiei
Secvenţele Ob.
Activitatea profesorului Activitatea elevului Strategii Resurse
lecţiei
1. Organizarea
Organizează clasa pentru lecţie Pregătesc caietele Observaţia
clasei
Se prezintă tema şi obiectivele lecţiei. Conversaţi
2. Captarea atenţiei Elevii notează în caiete.
a euristică
Expunere
Profesorul notează schema de recapitulare la tablă Conversa-
Elevii sunt împarțiți in 4 grupe ţia
3. Recapitularea O1 Elevii gândesc si
GRUPA 1
conţinutului pe baza raspund
Sa precizăm care sunt elementele habitatului urban și Exerciţiul
planului stabilit
principalele lor caracteristici Explicaţia
Elevii gândesc și
Lucrul cu
răspund
Metoda cubului:descrie, harta Manual
Gândesc și răspund
compara,analizează,aplică,asociază, argumentează Hartă
Învăţarea
O2
Adresează interogaţii de control: prin
Care sunt factorii care determină explozia urbană? descoperi-
Elevii ascultă,
Grupa 2 re
analizează, localizează
Care sunt funcțiile orașelor ? Exerciţiul Manual
pe hartă, notează în
Completați schemele de tip ciorchine: Explicaţia Hartă
caiete.
-funcțiile orașelor Lucrul cu
elevii completează
harta
schema de tip ciorchine
154
Grupa 3
Să citim harta lumii si sa identificăm principalele
megalopolisuri.
O4
Metoda cubului: descrie, compară, analizează, aplică,
Fiecare grupa rezolva
asociază, argumentează
cerintele cubului
3. Recapitularea
Grupa 4 Conversa- Harta,
conţinutului pe baza
Adreseaza interogatii de control: ția, politică
planului stabilit Ascultă ,analizează și
Care sunt factorii care influenteaza apariția Lucrul cu și
răspund
aglomerațiilor urbane ? harta admini-
Identificați pe harta Europei principalele aglomerații explicația strativă a
O3
urbane din Europa Vestică ?
Metoda cubului:descrie,
compară, analizează, aplică, asociază, argumentează
Elevii sunt atenţi şi Lucrul cu

Prin conversaţie se reactualizează anumite noţiuni, şi Harta
5. Feed-back O5 identifică pe hărţi harta
acestea se fixează prin exerciţiul cu harta Europei
cerinţele.
6. Evaluare Fișe de evaluare
O5 Completarea fișelor
Precizează activitațile pe care elevii le vor efectua Elevii notează tema în
7. Tema
acasa caiet
155
Lecția de verificare și apreciere a rezultatelor școlare
Acest tip de lecție urmărește constatarea gradului de pregătire și actualizarea
cunoștințelor elevilor. Se individualizează:
- lecția de evaluare orală;
- lecția de evaluare prin lucrări scrise;
- lecția de evaluare prin lucrări practice;
- lecția de evaluare prin intermediul calculatorului;
Momentele lecției:
- moment organizatoric (2-3 min.);
- verificarea cunoștințelor (35-40 min.);
- anunțarea temei și importanței;
- precizarea planului de lucru;
- ascultarea elevilor;
- notarea elevilor, feed-back(5-6 min.);
- tema pentru acasă.
Lecția de evaluare scrisă a cunoștințelor (extemporale, teze)

Momentele lecției:
- moment organizatoric (2-3min.);
- efectuarea lucrării scrise (45min.);
11.6.2. Teste de evaluare
Testul reprezintă un instrument metodologic de evaluare format dintr-un ansamblu de

sarcini de lucru ce permit măsurarea nivelului de pregătire al elevilor, precum și nivelul de
formare și dezvoltare a unor capacități și competențe. El reprezintă un indicator subiectiv al
eficienței activității profesorului, deoarece prin rezultatele obținute oferă informații despre
realizarea obiectivelor didactice.
Între avantajele testelor docimologice se remarcă obiectivitatea, dezvoltarea capacității
de autoevaluare la elevi, permit adoptarea unor decizii pentru ameliorarea actului didactic.
Între dezavantaje, putem menționa dificultatea elaborării testelor datorită complexității
itemilor, timpul îndelungat pentru eleborare.
156
Exigențele metodologice presupun ca întrebările să fie formulate precis, elevul să
înțeleagă ce i se cere, să existe o acoperire a materiei studiate, să fie adaptat ca dificultate într-
o taxonomie graduală, punctaj corespunzător gradului de dificultate al itemului. Orice test este
compus din obiective didactice, itemi, rezolvarea itemilor, performanța maximă (nivelul
comportamental maxim atins de elev), performanța minimă.
În proiectarea unui test trebuie să se țină cont de următorii pași:
- stabilirea competențelor ce vor fi evaluate;
- realizarea unei matrici de specificații;
- construcția itemilor;
- realizarea baremelor de corectare;
Calitățile unui test cuprind
- relevanța textului (gradul în care itemii testează comportamentele așteptate);
- echilibrul ( testare proporțională a fiecărei componente a comportamentului);
- eficiența (administrarea timpului pentru realizare și evaluarea testului);
- obiectivitatea (claritatea itemilor și a răspunsurilor);
- specificitatea ( obținerea unor rezultate obiective și evitarea unor situații în care elevii
obțin rezultate fără o pregătire corespunzătoare).
Tipuri de teste
După timpul evaluării se deosebesc :
- testele inițiale - administrate la startul unei perioade de instruire (test diagnostic);
- testele de progres - adnministrate în timpul periadei de instruire;
- testele finale - administrate la sfârșitul perioadei de instruire;
După modul de administrare pot fi: frontale și individuale.
După modalitatea de elaborare se deosebesc testele standardizate și nestandardizate.
Itemii
Itemii sunt unități de lucru în cadrul unui test, fiecare test fiind alcătuit din mai mulți
itemi diferiți ca formulare și adresabilitate proceselor psihice. Criteriile pentru clasificarea
itemilor sunt:
1.După criteriul obiectivității există itemi obiectivi și subiectivi.
1.a Itemii obiectivi înlătură subiectivitatea abordând un element precis solicitând
elevulu selectarea răspunsului corect.
Ex. Orașul Ploiești este reședința județului……..
- Itemi cu alegere duală (alegerea unui răspuns corect din două răspunsuri posibile).
157
Ex. În România populația urbană este majoritară A/F.
- Itemi cu alegere multiplă (alegerea răspunsului corect din mai multe răspunsuri
posibile).
Ex. Orașul Boldești-Scăenidatează din perioada:
a) civilizației grecești;
b) civilizației romane;
c) Evului mediu;
-Itemi de tip pereche (asociere) constă în realizarea unor corespondențe între două
mulțimi de elemente distincte).
Ex. În coloana A există numele unor orașe, iar în coloana B numele unor râuri.Scrieți
litera corespunzătoare din coloana B în dreptul cifrei din coloana A.
Coloana A Coloana B
1. Oradea a. Olt
2.Sibiu b. Crișul Repede
3.Arad c. Jiu
4.Craiova d. Mureș
e. Cibin
1.b Itemii subiectivi se referă la un complex de abilități cognitive.
Ex. Explicați creșterea numerică a populației urbane pe glob.
2.După modul de construire a răspunsurilor există:

2.a Itemi cu răspunsuri deschise;
2.b Itemi cu răspunsuri închise;
2.a Itemii cu răspunsuri deschise pot fi :

- itemi de explicare;
Ex. Din ce cauză în orașe predomină activitățile sectoarelor secundar și terțiar?
- Itemi de analiză;
Ex. În ultimul timp orașul Boldești – Scăeni se confruntă cu o emigrație masivă. Care
sunt soluțiile pentru diminuarea emigrației ?
- Itemi de argumentare;
Ex. Argumentați faptul că dezvoltarea orașului Boldești-Scăeni s-a datorat exploatării
petrolului.
158
-Itemi de comparare;
Ex.Comparați structura pe grupe de vârstă în orașul Boldești-Scăeni în anul 1992 și
anul 2011.
-Itemi de descriere;
Ex.Descrieți structura străzilor din orașul Boldești – Scăeni.
-Itemi de interpretare a unui document;
Ex. Interpretați graficul "Evoluția numerică a populației în orașul Boldești-Scăeniîntre
anii 1992 și 2011".
2.b Itemii cu răspunsuri închise - abordează aspecte strict delimitate, precise din temele
învățate.
Există:
Itemi de clasificare;
Ex. Clasificați populația orașului Boldești –Scăeni în funcție de gradul de instruire.
Itemi de completare a lacunelor;
Ex.Orașul Boldești-Scăenise află în partea de …….. a României
Itemi de reprezentare grafică;
Ex. Reprezentați grafic structura etnică a populației orașului Boldești - Scăeni
Itemi de calcul;
Ex. Calculați valorile sporului natural în orașul Boldești Scăeni în valori absolute și
promile (‰), știind că în anul 1992 au fost 213 născuți și 245 decedați, iar populația totală a
orașului era de 11.757 locuitori.
159
Numele:
Prenumele:
Clasa:
Test la geografie
Subiecte:
Încercuiți litera corespunzătoare răspusului corect pentru fiecare din întrebările de mai jos:
I. Orașul Boldești Scăeni este situat pe paralela de :
a) 45 grade latitudine sudică; b) 45 grade latitudine nordică; c) 26 grade longitudine
estică; d) 26 grade longitudine vestică.
II. Altitudinea maximă în orașul Boldești Scăeni este de :

a) 400 m; b) 406 m; c) 408 m; d) 456 m.
III. Râul Teleajen străbate orașul Boldești – Scăeni prin partea de:
a) est; b) vest; c) nord; d) sud.
IV. Vegetația predominantă pe teritoriul orașului este:

a) stepa; b) pădurea de stejar; c) pădurea de fag; d) zăvoiul.
V. Vânturile predominante sunt cele care bat din direcția:

a) SE ; b) NV; c) NE; d) SV.
VI. Alegeția varianta corectă de răspuns pentru fiecare întrebare de mai jos și argumentați
alegerea răspunsului:
a) Orașul Boldești Scăeni este municipiu A/F
b) În orașul Boldești – Scăeni sporul natural este negativ A/F
VII.Caracterizați orașul Boldești – Scăeni precizând:

a) poziția geografică;
b) vechimea;
c) importanța;
d) zonele funcționale.
160
VIII. În figura 36 sunt trecute orașele mari ale României. Identificați pe hartă orașele vecine
pentru orașul Boldești–Scăeni.
Fig.47 Orașele României
IX. Precizați două cauze care au determinat apariția alunecărilor de teren din dealul Seciu.
Barem de corectare și notare

Subiectul I 4 x 2,5 = 10 p
Subiectul II 4 x 2,5 = 10 p
Subiectul III 4 x 2,5 = 10 p
Subiectul IV 4 x 2,5 = 10 p
Subiectul V 4 x 2,5 = 10 p
Subiectul VI 2x5 = 10 p
Subiectul VII 4 x 2,5 = 10 p
Subiectul VIII 4 x 2,5 = 10 p
Subiectul IX 2x5 = 10 p
Oficiu 10 p
161
CONCLUZII
Orașul Boldești–Scăeni, situat la contactul Subcarpaților Curburii cu Câmpia Română
este un oraș în care, după anul 1990, au avut loc numeroase modificări structurale, care au
determinat restructurări în spațiul geografic al acestuia și în cadrul structurii populației.
Această lucrare aduce în atenție aceste modificări, le analizează cauzele şi dinamica, iar în
timp poate fi un punct de reper pentru studiile despre geografia localității.
Pentru a reda starea de astăzi a habitatului orașului Boldești–Scăeni, au fost efectuate
interpretări ale elementele naturale, economice și sociale, au fost identificate transformările
structurale și efectele pe care acestea le-au avut asupra vieții locuitorilor.
Situat la distanțe mici față de principalele orașe ale județului Prahova (12 km până la
municipiul Ploiești, 25 km până la Văleni de Munte și 13 km până la orașul Plopeni), orașul
s-a dezvoltat pe baza resurselor naturale de petrol și gaze naturale, fiind un oraș nou, declarat
în anul 1968, deși atestările documentare se întorc în timp până în Evul Mediu, iar în context
regional până în antichitate.
Poziția geografică pe paralela de 45° latitudine nordică, îi conferă orașului climatul
temperat cu un caracter continental, pe fondul predominanţei vânturilor dinspre NE. Situarea
într-un cadru natural de câmpie și dealuri joase în care predomină vegetația de silvostepă și
pădurile de stejar, în care sunt prezente solurile fertile de tipul cernisolurilor și luvisolurilor
și–a pus amprenta pe activitățile economice (funcția agricolă fiind printre cele mai importante
și de tradiție între celelalte funcții ale orașului).
De asemenea, situarea în lungul Văii Teleajenului, pe drumul care făcea legătura între
satele din Țara Românească și cele din Transilvania, a constituit un avantaj prin faptul că,
spațiul geografic, a reprezentat un factor important în sedentarizarea populației și dezvoltarea
economică. Localizarea populației pe un anumit teritoriu depinde de condițiile naturale ale
acelui teritoriu, iar abordarea acestora în cadrul lucrării a fost cu scopul sublinierii influenței
acestora asupra elementelor structurale și modificării lor în timp.
Orașul a rezultat în urma unirii unor localități care astăzi reprezintă cartiere (Boldești,
Scăeni, Seciu). Vetrele acestora s-au dezvoltat separat și au căpătat forme şi structuri diferite
în timp.
Numărul populației a crescut continuu până în anul 2009, ajungând la 11.726 locuitori.
După acest an populația a scăzut până în anul 2017 (11.569 locuitori), majoritatea sunt
români, însă cu o minoritate numeroasă de romi. Din punct de vedere confesional se constată
o scădere a numărului de creștini-ortodocși și o creștere a numărului adepților cultelor
162
penticostal, creștinilor după evanghelie, baptișt. Activitatea religioasă are un rol important în
viața comunității orașului, fapt evidențiat de existența a patru biserici ale cultului ortodox și
câteva case de rugăciune pentru celelalte culte. Participarea la sărbătorile religioase a devenit
o adevărată tradiție în rândul credincioșilor de cult ortodox.
Factorii demografici, cum sunt scăderea numărului de locuitori, fenomenul migraționist
(în special în rândul tinerilor), au contribuit la scăderea natalității și la apariția fenomenului de
"îmbătrânire demografică", cu efecte negative asupra unor elemente legate de structura
populației, dar și asupra unor elemente legate de mișcarea naturală a populației, cum sunt
natalitatea și indicele de fertilitate.
Dezvoltarea orașului datorită resurselor de petrol, dar și datorită condițiilor naturale a
determinat densități mari ale populației în cadrul cartierelor componente (peste 300 loc/km² la
nivelul orașului), în timp ce densitatea locuitorilor în cadrul vetrelor ajunge la valori mult mai
mari. Majoritatea locuințelor au fizionomie modernă, rareori individualizându-se case
tradiționale (casa Rusescu).
Structura socio–profesională a populației reflectă caracteristicile economice ale
localității, majoritatea locuitorilor fiind ocupaţi în sectorul secundar și terțiar. Situarea în
apropierea municipiului Ploiești a constituit un factor pentru amplificarea navetismului zilnic.
Modernizarea orașului este evidențiată și de dotările edilitare, prin faptul că, majoritatea
gospodăriilor sunt racordate la utilitățile publice (apă curentă, gaze, energie electrică), dar și
prin faptul că majoritatea drumurilor din localitate sunt asfaltate.
Prezența celor trei cartiere ale orașului (Boldești, Scăeni și Seciu), dezvoltate separat în
timp, dar și a satelor componente, are un rol important în distribuția zonelor funcționale ale
orașului. Din acest punct de vedere se remarcă faptul că zona turistică are o pondere
importantă în cartierul Seciu, iar zonele industrială și agricolă sunt prezente cu o pondere mai
mare în cartierele Boldești și Scăeni.
Prezența căii ferate Ploiești-Măneciu și a drumului național DN 1A, au determinat
concentrări ale zonelor comercială și industrială în lungul acestor două căi de comunicație.
Orașul Boldești-Scăeni are o suprafață de 3.489 ha, din care predomină terenurile agricole și
suprafețele acoperite de păduri
Prezența acestor suprafețe, dar și activitățile tradiționale ale locuitorilor au determinat
dezvoltarea zonei funcționale agricole în jurul vetrelor.
Fluxul imigraționist determinat de dezvoltarea industrială și în special prin dezvoltarea
Schelei Boldești, a determinat ca legătura între populație și teritoriu, exprimată și prin distanța
medie între doi locuitori să cunoască valori diferite între recensământul din anul 1977, primul
163
după înființarea orașului, când valoarea a fost de 72 m și valoarea de la ultimul recensământ
(2011) când valoarea distanței între doi locuitori a fost de 64 m.
Activitățile economice la nivelul orașului au cunoscut o dinamică diversă în timp.
Inițial, orașul s-a dezvoltat datorită prezenței resurselor de petrol și gaze naturale, pentru ca
astăzi, vechile activități să fie drastic reduse, în locul lor finnd prezente activități specifice
domeniului serviciilor sau activități industriale diferite de exploatarea petrolului.
Activitățile agricole sunt prezente prin cultura plantelor și creșterea animalelor, în
special în cadrul gospodăriilor private. Prezența drumului național DN 1A, a favorizat
amplasarea în lungul acestuia, a unor unități industriale și de servicii, aici fiind înregistrată
cea mai intensă activitate economică a orașului.
Activitatea turistică, nesemnificativă până astăzi, ar putea beneficia mai mult de
includerea orașului în traseul turistic ce leagă mai multe localități, în așa-numitul "Drumul
vinului" și de prezența Cramei Seciu, situată în vârful dealului Seciu, la o altitudine de 400 m.
Prezența la nivelul localității a patru școli pentru învățământul primar și gimnazial, a
unui liceu tehnologic și o unitate pentru învățământ special, pune bazele dezvoltării pe mai
departe a comunității orașului, asigurând o educație modernă locuitorilor Activitățile culturale
desfășurate la nivelul orașului prin intermediul casei de cultură din Scăeni și la nivelul
bibliotecii orașului, sunt, de asemenea, activități care au căpătat o anumită tradiție.
Orașul Boldești-Scăeni beneficiază de o poziție geografică cu multe avantaje economice și de
un potențial uman, care pot construi mai departe o societate urbană bazată pe valori ale
civilizației moderne.
Orașul Boldești-Scăeni este un oraș mic, influența lui în teritoriu determinată prin
calcularea ariei de influență Railly-Converse este dominată de prezența municipiilor Ploiești
și Câmpina. Aria de influență a orașului prezintă valori mai ridicate față de alte orașe de
dimensiuni mici vecine.
Din perspectiva activităţilor didactice în subcapitolele destinate metodicii am reliefat
rolul important al folosirii metodelor de predare-învățare în procesul educativ, cu accent pe
geografia orizontului local, în condițiile folosirii acestei lucrări în opționalul propus pentru
anul școlar 2018-2019, cu titlul "Orizontul local - Orașul Boldești-Scăeni".
Descoperirea elementelor geografice ale orizontului local, constituie un punct de plecare
pentru învățarea geografiei, iar cercetarea geografică în context geografic local, contribuie la
dezvoltarea unor priceperi și deprinderi ale elevilor, la dezvoltarea capacităților cognitive.
Activitățile practice cu elevii desfășurate în predarea conținuturilor geografiei urbane sunt
reprezentate de exerciții, lucrările practice individuale sau de grup, metodele de cercetare.
164
Un rol important în pregătirea elevilor îl are formarea deprinderilor și priceperilor în a
citi și interpreta hărțile, materialele grafice, în a utiliza mijloacele moderne de informare.
Activitățile cu rol activ-participativ al elevilor, trezesc curiozitatea și interesul acestora pentru
studiul și cercetarea independentă a geografiei urbane și implicit a geografiei orizontului
local. Folosirea unor tipuri diferite de lecții în proiectarea didactică, determină dezvoltarea
capacităților intelectuale, stabilește gradul de pregătire al elevilor, contribuie la consolidarea
cunoștințelor.
Evaluarea este un element important în procesul educativ, permițând elevilor să-și
descopere capacitățile și să proiecteze soluțiile pentru remedierea unor întârzieri în pregătire.
Prin evaluare se urmărește atingerea unui nivel de cunoștințe geografice cât mai ridicat, la un
înalt nivel științific.
Prin propunerea opționalului "Orizontul local - Orașul Boldești-Scăeni" la clasele a VI-a
pentru anul școlar 2018-2019, urmăresc să îmbunătățesc bagajul de cunoștințe al elevilor,
referitoare la orizontul local, iar prin cercetarea mediului local, elevii să conștientizeze faptul
că protecția mediului și păstrarea calității componentelor esențiale ale acestuia (inclusiv cele
antropice), reprezintă o componentă a dezvoltării durabile în context local. Formarea
convingerii că ocrotirea mediului local este o datorie morală a fiecăruia dintre noi este o
misiune a profesorului de geografie.
Învățarea geografiei urbane prin prisma orizontului local contribuie la dezvoltarea unor
procese intelectuale (memoria, analiza, sinteza, observarea), iar prin valorile pe care școala le
promovează, elevul își dezvoltă trăsăturile de personalitate.
165
BIBLIOGRAFIE
Ardelean, A., Mândruț, O., (2012), Didactica formării competențelor, "Vasile Goldiș"
University Press, Arad;
Baltălungă, A.A., (2010), Geografia așezărilor, Editura Cetatea de Scaun,Târgoviște;
Catană, Monica Carmen, (2012), Municipiul Ploieşti - remodelarea urbană şi calitatea vieţii,
Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte;
Cândea, Melinda, Bran, Florina, Cimpoeru, Irina. (2006), Organizarea,amenajarea şi
dezvoltarea durabilă a spaţiului geografic, Editura Universitară Bucureşti;
Cerghit, I., (1980), Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
Cerghit, I., (1993), Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti;
Cerghit, I., (1998), Curs de pedagogie, Universitatea Bucureşti; București
Crişan, Al., (1998), Curriculum şcolar, ghid metodic, Institutul de Ştiinţe al Educaţiei,
Bucureşti;
Coteţ, P., (1973), Geomorfologia României, Editura Tehnică, Bucureşti;
Cucoş,C., (coord.), (uvvw), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade
didactice;Curs elaborat în tehnologia învăţământului deschis la distanţă,
Editura Polirom,Iaşi;
Cucu,V., (1981), Geografia populaţiei şi aşezărilor umane, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti;
Cucu, V., (1998), Geografie umană şi economică, Editura Printech, Bucureşti;
Donisă, I., (1987), Bazele teoretice şi metodologice ale geografiei, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti;
Dulamă, M., (1996), Didactică geografică, Editura Clusium, Cluj-Napoca;
Dulamă, M., (2000), Strategii didactice, Editura Clusium, Cluj-Napoca;
Erdeli, G., (colab.), (1999), Dicţionar de geografie umană, Editura Corint, Bucureşti;
Erdeli, G., Cucu,V., (2005), România. Populaţie. Aşezări umane. Economie., Editura
Transversal, Bucureşti;
Herseni, T., (1970), Industrializare si urbanizare.Cercetări de psihologie concretă la
Boldești, Editura Academiei , București;
Ianoş, I., (2000), Sisteme teritoriale, Editura Tehnică, Bucureşti;
166
Ilinca, N., (1999), Geografie umană. Populaţia şi aşezările omeneşti, Editura Corint,
Bucureşti;
Ilinca, N., (2008), Didactica geografiei, Editura Corint, Bucureşti;
Ionescu, M., Radu, I., (1995), Didactica modernă, Editura Dacia,Cluj- Napoca;
Luncan,R., Predescu, N., (1971), Cunoaşterea geonaturală a orizontului local, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
Mândruţ, O., (1996), Geografia şi educaţia prin geografie în perspectiva reformei
învăţământului preunuiversitar- ghid metodologic, Institutul de Ştiinţe al
Educaţiei, Bucureşti;
Mândruţ, O., Apostol,G., (1998), Curriculum şcolar geografie. Ghid metodologic, Editura
Corint, Bucureşti;
Mândruţ, O., Ilinca, N., Pârvu Cristina, (2009) - Competenţele - cheie şi geografia şcolară.
Modelul curricular al disciplinei. Elemente ale programelor şcolare pentru
gimnaziu. Proiectarea instruirii pe competenţe - Suport de formare-
Consfătuirea inspectorilor de geografie, Târgu Secuiesc;
Mihăilescu, V., (1966), Dealurile şi câmpiile României studiu de goegrafie a reliefului ,
Editura Ştiinţifică, Bucureşti;
Munteanu, Rodica., (1997), Metodica predării geografiei, Editura Mirton, Timişoara;
Mutihac, V., Ionesi I., (1974), Geografia României, Editura tehnicã , Bucuresti;
Niculescu, G., Velcea I., (1973), Judetul Prahova.- Monografie”, Editura Academiei,
Bucuresti;
Niculescu. G., (1982), Valea Teleajenului. Monografie, Editura “Sport-turism”, Bucuresti;
Panaite, Liudmila, (1974), Metodologia cercetării economico-geografice, Universitatea
Bucureşti, Bucureşti;
Petrea, D., (2005) Obiect, metodă şi cunoaştere geografică, Editura Universităţii Oradea,
Oradea;
Posea, G., (1992), Câmpiile României. Bucureşti;
Roşu, Al., (1973), Geografia fizică a României, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
Ungureanu, Al., (2002), Populaţia. Forţa de muncă şi aşezările umane în tranziţie, Editura
Corson, Iaşi;
Zamfir, C., (1990), Calitatea vieţii, Academia Română, Institutul de cercetare a calităţii vieţii,
Bucureşti;
Velcea, Valeria Amelia, A,Savu., (1982), Geografia Carpților si Subcarpaților românești,
Editura didactică și pedagogică, București;
167
***, (1975-1979), Atlasul Geografic al R.S.România, Editura Academiei Române, București;
***, (1983), Geografia României, vol. I, Geografia Fizică;
***, (1985), Geografia României, vol. II, Geografia Umană şi Economică;
***, (1992), Geografia României, vol.IV, Editura Academiei Române, Bucureşti;
***, (2008), Primăria Boldești-Scăeni, Actualizarea strategiei de dezvoltare locala pentru
orasul Boldești-Scăenipentru perioada 2008-2028 în vederea atragerii
fondurilor structurale;
***, (2009), Primăria Boldești-Scăeni, Memoriu general;
***, (2010), Primăria Boldești, Regulament local de urbanism;
***, (2014), (2006), P.U.G. Boldești-Scăeni;
***, (2014), Primăria Boldești-Scăeni, Strategia de dezvoltare durabilă a orașului Boldești-
Scăeni în perioada 2014-2020;
***, ( 2017), Primăria Boldești-Scăeni, Studiu de fundamentare;
***, (2018), Biroul Urbanism, Primăria Boldești-Scăeni;
Resurse web.:
www.insse.ro;
www. http://colectaredate.insse.ro/phc/public.do;
www.geografilia.blogspot.com;
https://en.wikipedia.org/wiki/Linear_city;
www.pbsinfoprimărie.ro;
https://planningtank.com/settlement-geography/burgess-model-or-concentric-zone-model;
http://www.recensamantromania.ro;
https://en.wikipedia.org/wiki/Sector_model;
https://en.wikipedia.org/wiki/Multiple_nuclei_model;
https://geografie.uvt.ro/wp-content/uploads/2015/07/Analiza-geodemografica.pdf;
https://fsu.valahia.ro/images/avutgs/1/2012/201212123.pdf;
http:geografiaturismului.ro/wp-content/uploads/2013/05/Geo-Carpathica-15.pdf;
https://rp5.ru/Arhiva_meteo_în_Ploieşti;
www.wikipedia.ro.
168
169

Grad I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grad I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI

RESTRUCTURAREA SPAŢIULUI URBAN

I. POZIŢIA ŞI LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ A

II. ISTORICUL CERCETARILOR ÎN ZONA

III. REPERE ISTORICE ÎN EVOLUȚIA ORAŞULUI BOLDEȘTI-SCĂENI / 12

IV. ROLUL POTENŢIALULUI NATURAL ÎN EVOLUŢIA ORAŞULUI /

VI. EVOLUŢIA TERITORIALĂ, DINAMICA MORFOLOGIEI ŞI STRUCTURII

6.1. Zone funcţionale / 52

VII. FUNCŢIILE ŞI ARIA DE INFLUENŢĂ /

VIII. IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR ANTROPICE ASUPRA MEDIULUI / 81

IX. DISFUNCŢIONALITĂŢI ŞI PROGRAME DE DEZVOLTARE / 84

X. DIRECŢII ŞI MODELE DE RESTRUCTURARE A SPAŢIULUI URBAN /

11.1. Aspecte metodico-teoretice / 99

Pornind de la ideea că geografia, ştiinţă care studiază mediul geografic, poate fi

POZIŢIA ŞI LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ A ORAŞULUI

ISTORICUL CERCETĂRILOR ÎN ZONA ORAŞULUI

2.1. Lucrări generale

Fiind o zonă cu un potenţial natural şi uman deosebit, specialişti din toate

2.2. Lucrări speciale

Prima monografie a oraşului, cu titlul "Industrializare şi urbanizare, cercetare de

3. REPERE ISTORICE ÎN EVOLUȚIA ORAȘULUI

ROLUL POTENŢIALULUI NATURAL

Situat în zona de contact dintre Subcarpaţii Curburii şi Câmpia Ploieştilor, în lungul

Cuprind partea sudică a Subcarpaţilor Curburii, dealuri ce au altitudini scăzute (270-

În perimetrul oraşului Boldeşti-Scăeni, Valea Teleajenului are un aspect asimetric,

4.3.1. Temperatura aerului

Temperatura medie anuală este specifică etajului dealurilor joase şi câmpiilor, cu

Fig.4 Temperatura medie lunară in perioada 2015-2018 la

Fig.5 Cantitatea medie lunară de precipitații între anii 2010-

Pe lângă vînturile permanente ( Vânturile de Vest, Vânturile Continentale, Vânturile

Fig.7 Viteza medie a vânturilor la stația meteo Ploiești

Scurgerea râurilor reprezintã un fenomen hidrologic complex, determinat de

Situat în zona conului aluvionar format de râurile Prahova şi Teleajen, potenţialul

4.4.2. Apele de suprafață

Reţeaua hidrografică de pe teritoriul administrativ al oraşului Boldeşti-Scăeni, nu

Repartiţia vegetaţiei este influenţată de o multitudine de factori fizico-geografici şi

Au o mare varietate floristică și sunt puternic influenţate de intervenţia antropică,

4.5.3. Vegetația de luncă

Situată în lungul drumurilor şi a căii ferate cuprinde specii de Polygonum aviculare,

Au dispuneri discontinue şi lăţimi ce pot atinge 1 km. Speciile vegetale cuprind

Poziţia geografică a ţării noastre, permite întrepătrunderea faunei central europene cu

4.8. Resursele naturale de subsol

Resursele de petrol şi gaze naturale sunt cele care au determinat dezvoltarea

5.1. Evoluţia numerică a populaţiei

Spre deosebire de alte localităţi, orașul Boldeşti-Scăeni a cunoscut o mișcare

Tabelul nr 1. Evolutia numarului populatiei în perioada 1912-2011

Anii 1912 1930 1956 1966 1977 1992 2002 2011

Fig.8 Evoluția nr. de locuitori între 1912-2011

5.2. Densitatea populaţiei

Densitatea populației în orașul Boldești-Scăeni este de 333 locuitori/kmp (conform

5.3.3. Sporul natural.

Anul 1984 1989 1992 1996 2012 2013 2016

Fig.9 Natalitatea,mortalitatea şi sporul natural între anii 1984 şi

5.4. Mişcarea migratorie

Situarea pe Valea Teleajenului, pe vechiul drum roman ce lega sudul ţării de

Tabelul nr3. Bilanţul migrator între 1991 şi 2016 (nr.persoane)

Anul 1991 1995 2002 2007 2012 2016

Fig.10 Bilanțul migrator între 1991-2016

5.5. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe

Tabelul nr 4. Structura populaţiei pe sexe între anii 1956-1992 (nr.persoane)

Anul Total populatie Masculin Feminin

Fig .11 Structura populației pe sexe între 1956-1992