Strategia de Dezvoltare Bucerdea 2014

STRATEGIA LOCALĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI BUCERDEA GRÂNOASĂ
PREZENTARE GENERALĂ
PREZENTARE GEOGRAFICĂ
Comuna Bucerdea Grânoasă, parte integrantă a judeţului Alba, este situată în vestul
întinsului podiş al Târnavelor, fiind înconjurată de dealuri cu înălţimi cuprinse între 275-526 m.
Pentru o mai bună poziţionare în spaţiu a localităţii Bucerdea Grânoasă prezentăm coordonatele
geografice ale acesteia: 46012’26” latitudine nordică şi 23052’37” longitudine estică. Teritoriul
său este în partea estică a judeţului Alba, în bazinul hidrografic al râului Târnava Mare. Comuna
cuprinde localităţile: Bucerdea Grânoasă – reşedinţa de comună şi trei mici sate Cornu, Pădure şi
Pânca. Localitatea Bucerdea Grânoasă (reşedinţa de comună) este localitate de rangul IV, iar
celelalte localităţi componente sunt de rangul V, conform Legii nr.315/2001 privind aprobarea
Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, secţiunea IV - reţeaua de localităţi.
Teritoriul administrativ al comunei se învecinează cu teritoriile administrative ale
comunelor Lopadea Nouă, Sîncel, Crăciunelu de Jos, Mihalţ şi Rădeşti, precum şi cu municipiul
Blaj şi oraşul Teiuş. Localitatea Bucerdea Grânoasă, se află la o distanţă de aproximativ 35 km
de municipiul Alba Iulia, reşedinţa de judeţ şi la 10 km faţă de cea mai apropiată localitate
urbană municipiul Blaj.
Suprafaţa totală a comunei este de 43 km2, ceea ce reprezintă 0,68% din suprafaţa
judeţului Alba.
Căile de comunicaţie care deservesc comuna Bucerdea Grânoasă sunt:

 DC 20 - Drum comunal ce face legătura între DN14B (localitatea Crăciunelu de Jos) şi
localitatea Bucerdea Grânoasă, drum asfaltat, stare medie,
 Drum local ce face legătura între localităţile Bucerdea Grânoasă şi Cornu, drum
nemodernizat, impracticabil mijloacelor auto, cu lungimea de 5 km,
 Drum local ce face legătura între localităţile Bucerdea Grânoasă şi Pădure, drum
 Drum local ce face legătura între localităţile Bucerdea Grânoasă şi Pânca, drum
 Calea ferată Teiuş – Braşov. Staţia CFR Crăciunelu se află la o distanţă de cca 2 km de
centrul localităţii Bucerdea Grânoasă.
10
VALORILE ISTORICE ŞI CULTURALE
Urmele prezenţei umane în zona comunei Bucerde Grânoasă sunt confirmate de către
descoperirile arheologice ce datează din paleoliticul târziu şi neolitic. În colecţiile muzeului din
municipiul Blaj sunt expuse fragmente de unelte şi arme preistorice. Tot pe teritoriul comunei s-
au descoperit vestigii ce datează din epoca bronzului şi fierului. Continuitatea locuirii umane la
Bucerdea Grânoasă este dovedită de-a lungul epocilor istorice, de către vestigiile descoperite sub
diverse forme: monede, arme (săbii, pistoale), vase ceramice, podoabe, urmând uneltelor şi
armelor preistorice menţionate.
Pe lângă descoperirile arheologice, şi atestările documentare vin să confirme faptul că
aceste locuri au fost populate din timpuri străvechi. Prima atestare documentară datează din anul
1303 şi este în limba maghiară. Localitatea apare sub numele Buzasbocsard, iar în limba
germană, Botchard. Apelativul "Grânoasă", s-a adăugat în epoca medievală, datorită faptului că
din această localitate se trimiteau pentru vânzare, spre Apus, mari cantităţi de grâu.
Atestarea este consemnată în dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania, vol. I,
întocmit de Coralian Suciu. De asemenea mai apare pe harta localităţilor din Transilvania
atestate între anii 1075-1400, parte integrantă din istoria milenară a poporului nostru.
Secole de-a rândul, începând din Evul Mediu, ocupaţia de bază a locuitorilor a fost
agricultura, alături de care s-a dezvoltat creşterea animalelor şi cultura viţei de vie, a planelor
tehnice şi industria mică şi artizanală. Dezvoltarea localităţii a fost influenţată de condiţiile
naturale favorabile: fertilitatea solului si resursele de apa. Acestea au făcut ca produsele agricole,
vegetale si animale, să asigure atât necesarul de hrană a populaţiei localităţilor componente ale
comunei cât şi materiile prime pentru celelalte ramuri economice.
Evenimentele istorice nu au ocolit comuna Bucerdea Grânoasă, complexa istorie care a
marcat întreg Ardealul, a avut puternice ecouri şi pe aceste meleaguri. Ţăranii acestor locuri au
participat activ la răscoala din anul 1784, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan.
Un moment deosebit de important în istoria comunei a constituit-o Revoluţia din anul
1848 când, cu toate că în ajunul adunării ţăranii erau păziţi de o companie special adusă în zonă,
autorităţile nu au putut opri participarea acestora la acest eveniment. Din Bucerdea Grânoasă este
originar cărturarul şi revoluţionarul Ioan Maiorescu (1811÷1864), tatăl lui Titu Maiorescu.
Acesta este cel mai de seamă fiu al satului, dată fiind faima dobândită şi implicările sale. Ioan
Maiorescu s-a afirmat ca un patriot şi luptător revoluţionar, un intelectual remarcabil, un om de
cultură deosebită. A fost un luptător dârz şi temerar împotriva asupririi naţionale, pentru apărarea
teritoriilor ce aparţineau de drept poporului român. Şi-a câştigat un merituos loc în istoria
naţională datorită luptei pentru neatârnare, pentru progres şi unitate. Aria preocupărilor sale, ca şi
a multora din reprezentanţii Şcolii Ardelene, vestitori ai unor timpuri noi, a fost multilaterală:
istorie, filosofie, ziaristică, literatură, şcoală. Prin activitatea sa, ilustrul cărturar şi-a adus
contribuţia însemnată la pregătirea ideologică a Revoluţie din 1848. Ioan Maiorescu are o
contribuţie de seamă la dezvoltarea culturii româneşti. Întreaga gândire şi activitate pe plan
cultural şi pedagogic şi-a axat-o pe critica instituţiilor feudale din ţările române şi pe realizarea
ideilor promovate de burghezia în ascensiune. Se poate spune că, prin acţiunile sale temerare,
curajoase, prin viziunea sa, Ioan Maiorescu s-a ridicat deasupra colaboratorilor, ca un adevărat
lider, putând fi apreciat drept un simbol unionist în contemporaneitate.
Comuna a dat de-a lungul timpului eroi care s-au jertfit pentru apărarea pământului
strămoşesc. Poate că cel mai mare tribut l-a dat în timpul primului război mondial (1914÷1918).
Spre veşnica lor pomenire, asociaţiunea culturală ASTRA, a ridicat la Bucerdea Grânoasă un
monument al eroilor satului.
11
Monumentul Eroilor din Bucerdea Grânoasă
Perioada anilor 1960 -1970 a adus transformări majore în viaţa comunei. Astfel, în urma
reorganizării administrativ-teritoriale a ţării în judeţe, oraşe şi comune din anul 1968, comuna
Bucerdea Grânoasă, împreună cu satele aparţinătoare a fost desfiinţată teritoriul său fiind anexat
la comuna Crăciunelu de Jos, creându-se, astfel, o mare nedreptate locuitorilor acestei localităţi.
Din 1968 şi până în anul 2006, Bucerdea Grânoasa a funcţionat ca sat, cu toate că
depăşea numeric satul de centru, Crăciunelu de Jos.
Românul acestor meleaguri a fost din cele mai vechi timpuri credincios, fapt ce s-a
materializat în construirea unor lăcaşuri de cult. În localitatea Bucerdea Grânoasă se păstrează o
biserică reformată construită în secolul al XVI-lea, întregită în anul 1868 cu un turn din lemn
acoperit cu şindrilă, declarată monument istoric. Acoperişul din şindrilă a fost înlocuit în
întregime în anul 1999, din cauza stării lui precare. La această restaurare s-a respectat întocmai
titulatura de monument istoric, neaducându-se vreo modificare execuţiei originale nici din punct
de vedere al aspectului arhitectural, nici din punct de vedere al materialelor folosite la ctitorire.
12
Biserica Reformată din Bucerdea Grânoasă
O biserică ortodoxă de lemn acoperită cu şindrilă a fost înălţată în anul 1750, dar nu s-a
păstrat. O nouă biserică ortodoxă s-a înălţat, însă nu pe locul celei dintâi, în anii 1907÷1908. Cea
veche era poziţionată pe dealul din cimitirul vechi românesc, dominând vatra întregului sat de
atunci. Actuala biserică este o construcţie masivă, întărită cu 13 contraforturi. La „noua”
construcţie a bisericii de la începutul secolului XX, s-a adus de curând o modificare a proiectului
iniţial în sensul că s-a mai adaugă spaţiu construit, de o parte şi de alta a turnului clopotniţei şi s-
au schimbat ferestrele originale cu altele mai etanşe. Biserica poartă hramul „Sfânta Cuvioasa
Paraschiva”.
Biserica Ortodoxă „Sf. Cuvioasa Paraschiva”

Pe teritoriul localităţii se găseşte o Casă de rugăciune baptistă.
13
Casa de rugăciune baptistă din Bucerdea Grânoasă
Date fiind condiţiile prielnice existente în zonă (o suprafaţă mare cu păşuni şi terenuri
arabile), ocupaţiile de bază ale localnicilor din comuna Bucerdea Grânoasă, tradiţionale, sunt:
agricultura, creşterea animalelor, legumicultura şi grădinăritul. Pe lângă aceste ocupaţii,
localnicii se mai îndeletnicesc cu creşterea albinelor, cultivarea plantelor industriale, viticultura,
prelucrarea pieilor şi confecţionarea îmbrăcămintei tradiţionale.
Odată cu evoluţia satului s-a schimbat şi tipologia gospodăriilor, cu casele şi anexele lor,
fenomen ce continuă şi în zilele noaste. În general, gospodăriile din comuna Bucerdea Grânoasă
sunt specifice satului, conţinând, pe lângă casa de locuit, şura, poiata, coteţe, şoproane, magazii
şi alte anexe. Acestea au constituit, în decursul secolelor, nu numai adăpost necesar contra
intemperiilor, dar şi un loc de desfăşurare a unor ocupaţii specifice.
Localitatea Bucerdea Grânoasă se încadrează în tipologia satelor transilvănene, în sensul
că face parte din aşezările specifice zonelor de deal şi câmpie, considerată ca fiind sat concentrat,
cu o „urbanistică” regulată. Acestea sunt caracteristice regiunilor de câmpie şi văilor largi ca
nişte culoare, unde se practică, îndeosebi, agricultura. Casele sunt una lângă alta, de amândouă
părţile drumului şi mai noi, fiind specifice regiunilor de câmpie.
La construcţia caselor solul din preajma satelor aparţinătoare comunei Bucerdea
Grânoasă oferă o argilă de calitate, care în amestec cu apă şi „frământate” bine, apoi puse în
forme, uscate la soare (nearse), aşezate în cuptoare în care se face foc cu lemne timp de o zi şi o
noapte, rezultă o cărămidă bine arsă, rezistentă şi de bună calitate. Pământul galben lipicios,
amestecat bine în apă este folosit la zidit ca mortar cu bune rezultate. Piatra de calcar, gata arsă,
transformată în var bulgări este adusă de moţii din Munţii Apuseni şi stinsă local, în gropi săpate
în pământ, prin adăugare de apă. După hidratare, varul în amestec cu nisipul adus de apa
Târnavelor, la care se adaugă apă, se foloseşte ca mortar la tencuieli. Pietrişul sortat calitativ şi
din punct de vedere al granulaţiei se aduce de la râul Mureş. Cimentul se găseşte din abundenţă,
Ardealul fiind principalul furnizor al ţării prin fabricile de la Deva, Rupea şi Turda. Materialul
lemnos de esenţă răşinoasă necesar construcţiilor se aduce gata fasonat – grinzi, caferi, scânduri,
leţe – din Munţii Apuseni, fiind coborât la târgurile din Teiuş şi Blaj, şi chiar cu căruţele
mocăneşti, fiind adus până la poarta cumpărătorului. Ţigla se făcea odinioară şi la Blaj, acum
procurându-se de la Teiuş sau Târnăveni. Satul a fost şi este binecuvântat cu meşteri şcoliţi sau
cu meseria „furată” din tată-n fiu, sau din bătrâni, care, fiind meseriaşi compleţi, înalţă casă după
casă, conform proiectului, de la temelie la acoperiş, fără a se plafona doar la o specializare.
Recunoaşterea complexităţii cunoştinţelor în domeniul construcţiilor, meseriaşii locali fiind
zidari, fierari-betoniţti, tâmplari, dulgheri, faianţari şi nu numai, îi face foarte solicitaţi în
întreaga zonă.
14
Portul popular este de o mare sobrietate, autenticitate şi robusteţe, păstrând o

notă de eleganţă şi distincţie. Costumul are o ornamentaţie complexă şi de efect, în
culorile alb-negru.
Port popular din Bucerdea Grânoasă
Portul popular ilustrează convingător autohtonia, continuitatea şi unitatea cultural –

etnografică a poporului nostru. Cusăturile populare au transmis în timp, mesajul de dragoste faţă
de frumos, adaugâdu-se la spiritualitatea complexă adusă din vremuri străvechi.
O altă trăsătură specifică a folclorului zonei este legată de frumuseţea dansurilor populare
interpretate cu măiestrie de localnicii comunei.
În comună exista o formaţie de dansuri populare, care participă la evenimentele culturale
organizate în judeţ şi în ţară, formaţia de dansuri mixte Bucerdea Grânoasă, înfiinţată în anul
1985, instructor Rad Teodor.
Din totdeauna cei mai mari muzicanţi şi dansatori au creat un stil anume în zona din care
fac parte. În această zonă din podişul Transilvaniei dansatorii au fermecat prin mândria lor cu
care au practicat cele mai populare şi frumoase dansuri: „Învărtita”, „Fecioreasca cu fete”,
„Hartagul” şi nu în ultimul rând „Haidăul”. În formaţie de cerc dar şi liber, cuplurile de dansatori
se întrec între ei. Dar întotdeauna, feciorii îşi conduc partenera cu măiestrie.
Datinile legate de unele sărbători creştine sporesc farmecul comunei. Una dintre acestea
este legată de Sânziene – Naşterea Sf. Ioan Botezătorul când obiceiul locului îndeamnă fetele să
adune flori de sânziene făcând din acestea cununi şi cruci pentru protejarea casei si a persoanelor
împotriva duhurilor rele.
Persoanele născute în comuna Bucerdea Grânoasă, primesc la împlinirea vârstei de 18 ani
titlul şi certificatul de fiu/fiică a comunei, în cadrul unei festivităţi organizate în cadrul Primăriei
de către alesul bucerzenilor – primarul.
Titlul de ,,cetăţean de onoare al comunei” se acordă unor personalităţi reprezentative din
domeniile cultural, artistic, ştiinţific şi sportiv, care s-au născut în comuna Bucerdea Grânoasă
sau care, prin activitatea desfăşurată, aduc un aport la creşterea prestigiului comunei.
CAPITOLUL 1 CAPITAL NATURAL
15
1.1. CARACTERIZAREA FIZICO – GEOGRAFICĂ
Comuna Bucerdea Grânoasă este situată la 46 012’26” latitudine nordică şi 23052’37”

longitudine estică, în partea estică a judeţului Alba, în bazinul hidrografic al râului Târnava
Mare. Teritoriul administrativ al comunei cuprinde localităţile: Bucerdea Grânoasă – reşedinţa de
comună, Cornu, Pânca şi Pădure. Localitatea Bucerdea Grânoasă, se află la o distanţă de
aproximativ 35 km de municipiul Alba Iulia, cea mai apropiată localitate urbană fiind municipiul
Blaj, situat la 10 km.
POZA PUG
Limitele comunei marchează vecinătatea, astfel:

 în partea nordică cu comuna Lopadea Nouă,
 în partea estică cu comuna Sîncel şi municipiul Blaj,
 în partea sudică cu comuna Crăciunelu de Jos,
 în partea vestică cu comuna Mihalţ, oraşul Teiuş şi comuna Rădeşti.
Suprafaţa totală a comunei este de 43 km2, ceea ce reprezintă 0,68% din suprafaţa
judeţului Alba.
Teritoriul administrativ al comunei Bucerdea Grânoasă are o formă destul de regulată,
având dimensiunea maximă de 18.7 km – pe direcţia est-vest, şi 8.7 km – pe direcţia nord-sud.
Căile de comunicaţie care deservesc comuna Bucerdea Grânoasă sunt:
 DC 20 Drum comunal ce face legătura între DN14B (localitatea Crăciunelu de
Jos) şi localitatea Bucerdea Grânoasă, drum asfaltat, stare medie,
 Drum local ce face legătura între localităţile Bucerdea Grânoasă şi Cornu, drum
16
 Drum local ce face legătura între localităţile Bucerdea Grânoasă şi Pădure, drum
 Drum local ce face legătura între localităţile Bucerdea Grânoasă şi Pânca, drum
 Calea ferată Teiuş–Braşov. Staţia CFR Crăciunelu se află la o distanţă de cca 2 km de
centrul localităţii Bucerdea Grânoasă.
1.2. CARACTERIZAREA GEO-MORFOLOGICĂ
Din punct de vedere geografic comuna Bucerdea Grânoasă se află situată în Podişul
Târnavelor. Spre sud zona este delimitată de Valea Târnavei, iar la vest de Culoarul Mureşului.
Comuna este situată în provincia geosinclinalului carpatic, ţinutul piemonturilor şi
subcarpaţiilor interni ai Transilvaniei, formate din depozitele cretacice inferioare în facieş de fliş.
Bazinul Transilvaniei a luat naştere prin afundarea unui imens teritoriu cuprins între
ramurile Carpaţilor, ca urmare a mişcărilor orogenetice din faza laramică. După această perioadă,
în acest spaţiu s-a instalat un bazin de acumulare care a funcţionat până în Pliocen.
Structura geologică a bazinului are următoarea succesiune: fundament alcătuit din şisturi
cristaline neregenerate în orogeneza alpină; cuvertura prelaramică; depozite de vârstă Paleogen şi
Neogen.
Fundamentul cristalin este reprezentat, predominant, în vestul depresiunii prin şisturi
cuarţitice cu granaţi, micaşisturi, paragnaise cu muscovit şi biotit, calcare cristaline etc. Triasicul
este reprezentat din depozite carbonatice reprezentate prin dolomit, calcare, marno-calcare şi
depozite detritice. Jurasicul şi Cretacicul inferior sunt în totalitate în facies carbonatic iar
Cretacicul superior s-a dezvoltat în facies de fliş. Urmează depozite aparţinând paleogenului,
trangresiv şi cu mari variaţii de facies datorită cutărilor laramice.
Evoluţia din Miocen începe în Badenian şi se continuă în Pliocen, fiind caracterizată
printr-o subsidenţă mai activă a bazinului. Colmatarea Bazinului Transilvaniei este desăvârşită în
Pliocen când activa într-o arie închisă. În aceste condiţii au luat naştere depozite monotone
litofaciale-faciesul pannonic al Sarmato-Pliocenului intracarpatic – şi este reprezentat printr-o
alternanţă de depozite detritice. În zona studiată Badenianul începe cu un complex de marno-
argile cenuşii–roşietice şi cu intercalaţii de nisipuri şi calcare.
Podişul Târnavelor are o altitudine medie de cca 550÷600 m. aspectul său este deluros
din cauza fragmentării provocate de torenţii foarte activi în această zonă de formaţiuni nisipoase.
Găsim prezente cuestele orientate nord-vest – sud-est, vulcanii noroioşi şi alunecările de teren.
Relieful face parte din unitatea geomorfologică a Podişului Târnavelor, fundamentul
litologic este alcătuit din depozite plocene şi miocene peste care se suprapune masa structurală a
formaţiunilor cuaternare. Cuaternarul este alcătuit din formaţiuni de terasă şi aluviuni ale
râurilor.
În evoluţia sa relieful a cunoscut două etape: etapa lacustră care se sfârşeşte în Ponţian şi
etapa modelării subaeriene, cu cele două faze – faza modelării nivelelor de eroziune şi faza
adâncirii reţelei hidrografice şi formării văilor.
În relieful comunei se pot desprinde două nivele de eroziune: Nivelul Poştea Mare,
concretizat în teren prin prezenţa Dealului Şoimuşului (526 m), Dealului Cornului, Dealului
Căpudului şi Dealului Ocnişoarei, toate racordându-se cam la aceleaşi înălţimi şi Nivelul
Secaşelor, la care se racordează Dealul Măgura, Dealul Sechelheghi, Dealul Peri şi Dealul
Pădurii.
În faza a doua, prin adâncirea reţelei hidrografice, s-a produs fragmentarea nivelelor de
eroziune şi apariţia interfluviilor şi a văilor, cu formele specifice acestora: luncile şi terasele,
precum şi a cuestelor. Pe teritoriul comunei Bucerdea Grânoasă este localizată terasa a III-a a
Târnavei, podul terasei fiind cunoscut local sub denumirile de Iepad, Dărvaş, Vaşarpod. Terenul
este foarte propice pentru cultura plantelor. Pe o parte a terasei, numită Cânepi, s-a extins vatra
17
nouă a localităţii Bucersdea Grânoasă. Terasa a IV-a este reprezentată prin unele resturi, ca cele
din Podvechi care se racordează cu cele din Pod şi Dealul Şcolii.
Luncile reprezintă o altă microformă de relief caracteristică văilor, fiind bine reprezentată
în peisaj. În toponimia locală acestea poartă denumirea de „râturi” şi sunt folosite eficient ca
fâneţe. Acestea s-au dezvoltat în lungul pâraielor, mai extinse fiind cele din Râtul Tonorog şi
Râtul Beţii.
În teren sunt bine conturate următoarele cueste: cuesta cu frontul spre pârâul Şoimuş
numită În Faţă, iar spinarea numită Sub Corn, cuesta formată în monoclinul din Peri, prin
retezarea stratelor de către pârâul Harast, cuesta formată în monoclinul din Dealul Pădurii cu
frontul în locul numit Grochile (de la gropi) şi cu spinarea în Meledvechi şi cuesta din dealul
Viilor, aceasta din urmă fiind cea mai complexă, formată prin activitatea a două pâraie, pârâul
Bucerzii şi pârâul Cornu care se unesc sub un unghi de 90 de grade, cu fronturile ce se întretaie
sub acelaşi unghi, de unde şi denumirea de cuestă unghiulară. Fronturile cuestelor se
caracterizează prin procese active de versant care nu permit folosirea lor în circuitul agricol, insă
spinările acestora oferă condiţii excelente pentru practicile agricole.
Dintre vulcanii noroioşi amintim doi, cunoscuţi pe plan local ca „ochiuri fără fund”, unul
în Râtul Beţii şi al doilea în lunca pârâului Harast, lângă „Hodaia lui Măriuca”.
Alunecările de teren sunt frecvente în zona de podiş a teritoriului studiat. Observaţiile din
teren au dus la concluzia că alunecările de teren sunt datorate de cele mai multe ori înmuierii de
sus în jos, prin exces de apă, a unor straturi de anumită compoziţie şi aşezare.stratele sunt cu atât
mai dispuse la alunecare cu cât este mai redus învelişul vegetal protector. Cele mai mari
alunecări se produc în terenurile alcătuite din alternanţa unor straturi de compoziţie diferită:
argile cu nisipuri, argile cu pietrişuri, marne cu nisipuri sau marne nisipoase cu pietrişuri.
Fenomenul are loc mai ales primăvara, curgerea făcându-se pe o adâncime de sub 1 m şi
cuprinde mai ales stratul de sol de la suprafaţă sau cuvertura de aflorare.
Versanţii au înclinări şi orientări diferite, gradul de înclinare fiind moderat, dar cu toate
acestea aici s-au dezvoltat procesele de versant, la care au concurat şi alţi factori (litologia,
gradul de acoperire cu vegetaţie şi clima).
Din zonă lipsesc domurile gazeifere, elemente ce se regăsesc din belşug în estul Podişului
Târnavelor.
1.3. CLIMA
Clima teritoriului comunei se încadrează în sectorul de climă continental-moderată,

ţinutul climei de dealuri. După monografia geografică teritoriul studiat se încadrează în sectorul
de climă de pădure. Zona studiată fiind situată la extremitatea vestică a dealurilor Târnavei Mari,
în apropiere de Munţii Apuseni, de Valea Târnavei şi de Culoarul Mureşului, face ca elementele
climatice să fie uşor nuanţate faţă de restul podişului, cu trăsături specifice. Apropierea de Munţii
Apuseni face ca circulaţia maselor de aer dinspre vest să prezinte un efect de föhn, cu acţiune în
tot anul. Aceasta se caracterizează printr-o creştere a temperaturii aerului şi predominanţa vremii
cu cer senin şi deci reducerea cantităţii de precipitaţii. Culoarul Mureşului, cu orientare de la sud
spre nord-est, influenţează direcţia predominantă a vântului şi, în acelaşi timp, facilitează
pătrunderea influenţelor subtropicale dinspre Marea Mediterană. Valea Târnavei dezvoltată prin
confluenţa celor două Târnave, la Blaj, permite, prin lărgimea ei, pătrunderea uşoară a
influenţelor dinspre Munţii Apuseni şi culoarul Mureşului.
1.3.1. Precipitaţii. Datorită barierei climatice formate de Munţii Apuseni, care sărăcesc
masele încărcate cu umezeală dinspre vest, în zonă, media anuală de precipitaţii este mai scăzută
decât cea caracteristică Podişului Târnavelor (peste 600 mm/an), fiind de 533,7 mm/an.
Precipitaţiile cele mai bogate se înregistrează în lunile mai, iunie şi iulie, iar cele mai scăzute în
18
lunile februarie şi martie. Umiditatea relativă a aerului are o valoare medie de 78%, cu maximul
în luna decembrie (87÷91%) şi minimul în luna aprilie (67÷74%).
1.3.2. Vânturile. Regimul eolian este caracterizat de o circulaţie a aerului din două
direcţii predominante: din sector sud-vestic (direcţia principală) şi sector nord-estic. În zona
studiată se remarcă un procentaj ridicat al aclmului atmosferic, de 56%.
Viteza vânturilor este relativ redusă, ele nefiind periculoase. Curenţii de aer foarte slabi
(sub 1m/s) au o frecvenţă de 60%. Vânturile cu viteze cuprinse între 11÷15 m/s au o frecvenţă de
3%, iar cele cu viteze de peste 15 m/s sunt extrem de rare sau lipsesc.
1.3.3. Temperatura. Temperatura aerului este destul de uniformă la nivelul întregii

unităţi geomorfologice a Podişului Târnavelor. Procesul de föenizare ce determină încălzirea
aerului la trecerea peste Munţii Apuseni, determină o medie multianuală a temperaturii în lunile
de vară mai ridicată decât în restul podişului. Cea mai ridicată temperatură se înregistrează în
luna iulie (30÷36°C), iar cea mai scăzută temperatură se înregistrează în luna ianuarie (-20÷-
25°C). Iernile sunt scurte şi blânde, cu precipitaţii slabe sub formă de zăpadă, cu o perioadă de
acoperire a solului sub 100 zile, numărul mediu al zilelor de îngheţ fiind de 113,8.
Temperatura aerului, medie anuală, este de 9,1°C, iar pe anotimpuri: iarna -3,8°C, vara
20,3°C.
1.4. RESURSE PRIMARE ŞI SECUNDARE
1.4.1. Hidrografia şi hidrologia
Organizarea şi funcţionarea reţelei hidrografice este influenţată de o serie de factori cum

ar fi: relieful, litologia, gradul de acoperire cu vegetaţie, regimul termic şi al precipitaţiilor. Toţi
aceşti factori au contribuit la slaba dezvoltare a sistemului de râuri de pe teritoriul studiat.
Reţeaua hidrografică se constituie dintr-o reţea de pâraie din straturile freatice şi din o serie de
bălţi cu apă permanentă, formate în spaţiul proceselor de alunecare. Alimentarea se face în mică
măsură din izvoare şi predominant din precipitaţii, motiv pentru care se observă o variaţie
sezonieră a debitelor în funcţie de precipitaţiile căzute.
Toate pâraiele izvorăsc pe teritoriul comunei, unindu-se într-un singur pârâu - Pârâul
Dunăriţa, fiind principalul curs de apă existent pe teritoriul comunei Bucerdea Grânoasă. Pârâul
Beţii, pârâul Pâncii şi pârâul Harastului se unesc în apropiere de dealul Sechelheghi formând
astfel pârâul Bucerzii. Acesta mai capătă ca afluenţi de dreapta pârâul Cornu şi pârâul Şoimuş,
iar ca afluent de stânga pârâul Şipotului, formând astfel pârâul Dunăriţa. Se varsă în râul
Târnava, pe partea dreaptă a acestuia, în dreptul localităţii Cistei. Are o lungime totală de 10 km,
o pantă medie de 15‰, indicele de siuozitate de 1,82, iar suprafaţa bazinului hidrografic de 38
km2. Cursul său este lin, fiind caracteristic cursurilor de podiş. Malurile sunt slab erodate iar
albia se prezintă destul de colmatată cu sedimentele aduse de pe versanţi. De o parte şi de alta a
pârâului, relieful de podiş este foarte erodat şi fragmentat. Degradarea terenului a avut loc prin
alunecarea stratului argilos pe substratul de nisip gresificat.
Cursuri de apă cu caracter semipermanent-torenţial devin active în sezonul ploios şi de
topire a zăpezilor, sau în timpul unor ploi cu intensităţi mari. Debitele acestora cresc datorită
zonei relativ întinse de pe care aceştia îşi colectează apele şi a gradului avansat de descoperire a
solului. Sunt caracteristice şi numeroase ravene în formă de „V” în partea superioară şi de
mijloc, iar în partea inferioară prin albii largi sub formă de „U”. Malurile prezintă eroziuni active
care provoacă transporturi aluvionare bogate alcătuite din bolovănişuri mărunte, prundişuri,
nisipuri, mâluri şi argile. Aceşti torenţi se dezvoltă în formaţiuni mai noi – cuaternare, depozitele
19
sale fiind puţin rezistente la eroziune. Aceste depozite sunt de vârstă levantină şi cuprind argile,
marne şi loessuri. Un exemplu de vale torenţială îl constituie pârâul Şoimuş.
Bălţile cu apă permanentă de pe teritoriul comunei sunt puţine („Faţă”, „Peri”), fiind
formate în spaţiile cu alunecări de teren.
1.4.2. Apele subterane
Apele subterane se manifestă sub diferite forme de acumulare şi circulaţie: izvoare, pânze
freatice captive şi pânze freatice cu nivel liber.
Izvoarele sunt prezente la contactul dintre formaţiunile rocilor în care se acumulează
apele subterane – roci fragmentate, fisurate, conglomerate, nisipoase, cu rocile masive nefisurate
sau straturile de argilă impenetrabile. Izvoarele cu caracter sezonier îşi pot face apariţia în zona
colinară ca rezultat al circulaţiei subterane a apelor sau din infiltraţii.
Structura litologică formată din marne, argile nisipoase, nisipuri şi gresii panonice,
sarmaţiene şi paleogene specifice podişului Târnavelor determină ca în zonă să apară pânze
captive de apă. Acestea sunt foarte puţine, fiind caracteristice depozitelor de pantă şi sunt
rezultate din infiltraţii în urma precipitaţiilor atmosferice şi pot apărea, uneori, la suprafaţă, sub
forma unor izvoare temporare.
Pânzele de apă freatice cu nivel liber apar în zonele de luncă, la adâncimi variabile şi sunt
strâns legate de regimul pluviometric local, de nivelul şi debitul pârâurilor, precum şi de regimul
precipitaţiilor atmosferice. Stratul freatic variază ca adâncime, fiind superficial în vatra veche a
satului Bucerdea Grânoasă, unde apa apare sub formă de izvoare numite „şipote” (cum este cel
din centrul satului) şi fântâni de mare adâncime în vatra nouă a satului.
1.4.3. Solurile
Substratul geologic constituie unul din cei mai importanţi factori pedogenetici, care îşi
pune amprenta asupra întregii evoluţii a solului. Rocile existente, având o consistenţă nu prea
dură, s-au alterat destul de uşor dând naştere de soluri de la mijlociu profunde la foarte profunde.
Aceste modificări petrecute în decursul timpurilor, au fost condiţionate de multiple
procese de ordin fizic, chimic şi biochimic, procesul de solificare a evoluat diferit, dând naştere
la mai multe tipuri şi subtipuri de sol.
În teritoriul studiat s-au identificat 4 tipuri de sol, clasificate în 7 subtipuri, după sistemul
român de clasificare la nivel superior elaborat în anul 1979, a căror răspândire este următoarea:
1. Pseudorendzină 42,5%
 tipică 19,2%
 cambică 19.1%
 argiloiluvială pseudoglizată 4,2%
2. Brun luvic 50,7%
 tipic <1%
 pseudogleizat 49.8%
3. Regosol 6,8%
 tipic alcalizat 6,8%
1.4.4. Vegetaţie şi faună
Vegetaţia. Vegetaţia este cea caracteristică zonelor de silvostepă, în care vegetaţia

ierboasă alternează cu petece de pădure. Suprafeţele ocupate de vegetaţie spontană s-au redus în
timp datorită defrişărilor şi desţelenirilor în scopuri agricole.
20
În păduri sunt reprezentate speciile: stejarul (Qaercus robur), gorunul (Qaercus petraea),
carpenul (Carpinus betulus), ulmul (Ulmus) arţarul (Acer platanoides). Pinul (Pinus) şi salcâmul
(Robinia pseudacacia) au fost plantate în unele zone cu versanţi înclinaţi, supuse eroziunii.
Arbuştii sunt reprezentaţi de următoarele specii: sângerul (Cornus sanguinea), păducelul
(Peducellus), porumbarul (Prunus spinosa), alunul (Corylus avellana), socul (Sambucus) şi
măceşul (Rosa spinosissima).
Stejarul (Qaercus robur) Ulmul (Ulmus) Pinul (Pinus silvestris)
Salcâmul Arţarul (Acer platanoides) Carpenul (Carpinus betulus)

(Robinia pseudacacia)
Măceşul Păducelul (Peducellus) Socul (Sambucus)

(Rosa spinosissima)
În păduri sunt reprezentate speciile: stejarul (Qaercus robur), gorunul (Qaercus petraea),
carpenul (Carpinus betulus), ulmul (Ulmus) arţarul (Acer platanoides). Pinul (Pinus) şi salcâmul
(Robinia pseudacacia) au fost plantate în unele zone cu versanţi înclinaţi, supuse eroziunii.
21
Arbuştii sunt reprezentaţi de următoarele specii: sângerul (Cornus sanguinea), păducelul

(Peducellus), porumbarul (Prunus spinosa), alunul (Corylus avellana), socul (Sambucus) şi
măceşul (Rosa spinosissima).
În jurul bălţilor şi pâraielor întâlnim trestia şi pipirigul.
Păiuşul (Festuca rupicola) Macul (Papaver orientalis)
Fauna. Fiind situată în zona fâneţelor, păşunilor şi pădurilor fauna este destul de bogată
şi variată. Începând de la animale mici, mărunte, şi până la mamiferele mari, aici sunt
reprezentate aproape toate speciile. Dintre cele care prezintă interes economic sau vânătoresc
sunt: căprioarele (Capreolus capreolus), veveriţele (Sciurus vulgaris), dihorii (Putorius
putorius), vulpile (Vulpes vulpes), lupii (Canis lupus), iepurii (Lepus europaeus), mistreţii (Sus
scrofa) şi altele.
Căprior Iepurele (Lepus europaeus) Veveriţa

(Capreolus capreolus) (Sciurus vulgaris)
Lupul (Canis lupus) Mistreţul (Sus scrofa)
22
Vulpea (Vulpes vulpes) Dihorul (Putorius putorius)
Păsările sunt prezente într-o diversitate mare. Dintre cele mai frecvent întâlnite sunt
rândunica (Hirundo rustica), barza (Ciconia ciconia), coţofana (Pica pica), vrabia (Passer
domesticus), cucul (Cuculus canorus), ciocârlia (Alauda arvensis), raţa sălbatică (Anas
platyrhynchos). Mai întâlnim bufniţe (Bufo bufo), cucuvele (Athene noctua) şi altele.
Rândunica (Hirundo rustica) Coţofana (Pica pica)
Ciocârlia (Alauda arvensis) Vrabia (Passer domesticus)
23
Barza (Ciconia ciconia) Cucul (Cuculus canorus),
1.5.1. Calitatea aerului
În comuna Bucerdea Grânoasă, calitatea aerului nu este urmărită prin puncte de recoltare
de probe pentru determinarea sistematică a indicatorilor practicaţi în plan regional, respectiv
dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac, pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile.
Redăm mai jos Concentraţiile maxim admise în aerul atmosferic pentru protecţia
ecosistemelor şi a sănătăţii umane:
Concentraţia
Ordin MAPM nr. 592/ 2002
maxim admisă
Indicator STAS 12574-87 Valoare Prag evaluare
limită Superior Inferior
mg/mc micrograme/mc ug/mc ug/mc
Dioxid de sulf SO2 0,250 20 12 8
Dioxid de azot NO2 0,100 40 32 26
Amoniac NH3 0,100 - - -
Pulberi în suspensie 0,150 40 - PM10 14 - PM10 10 - PM10
Pulberi
17 gr-mp/lună - - -
sedimentabile
Poluarea de impact
În zonă, nu există surse semnificative de poluare a aerului, care să justifice o reţea de

supraveghere a calităţii aerului în zonă. Pe teritoriul comunei Bucerdea Grânoasă nu se regăsesc
agenţi economici – sursă toxică, ce produc, prelucrează, manipulează, depozitează sau utilizează
substanţe toxice industriale care ar putea contamina mediul înconjurător. Activitatea economică a
comunei are la bază ocupaţia principală a locuitorilor, respectiv agricultura şi creşterea
animalelor în ferme şi în gospodăriile individuale. Pe raza comunei funcţionează societăţi
comerciale, asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate, care au ca obiect de activitate în
principal prelucrarea cărnii, comerţ, morărit, transport marfă, construcţii, tâmplărie etc.
Sursele semnificative, emitente de poluanţi care pot afecta calitatea aerului în zonă sunt:
Influenţa zonei industriale a oraşelor Blaj, Ocna Mureş, Copşa Mică, Târnăveni
24
În perioada actuală, poluarea generată de zonele industriale ale localităţilor urbane

enumerate este redusă deoarece profilul activităţii industriale acestora s-a schimbat, industria
puternic poluatoare fiind închisă. Singurele surse de poluare mai importante sunt Combinatele
Ocna Mureş şi Copşa Mică, dar şi activitatea acestora s-a restrâns semnificativ în ultimii ani.
Sistemele de ardere combustibili pentru încălzire - lemn.

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Alba, la recensământul din
martie 2002, încălzirea locuinţelor se realizează cu lemne.
Denumire Încălzire locuinţă

Centrală
Termoficare Sobă
termică
Bucerdea Grânoasă 0 18 261
Cornu 0 0 104
Pădure 0 10 240
Pânca 0 0 178
TOTAL 0 28 887
Principalele substanţe nocive emise în aer, prin arderea combustibililor sunt:

 particule (de fum, funingine, fibra lemn etc.);
 dioxid de sulf;
 oxizi de azot;
 monoxid de carbon;
Făcând un bilanţ al emisiilor rezultate din arderea combustibililor pentru încălzire

locuinţe, conform metodologiei europene de calcul CORINAIR, au rezultat următoarele:
 EMISIILE ANUALE DE POLUANŢI ÎN AER REZULTAŢI DIN

ÎNCĂLZIRE LOCUINŢE
Pulberi în Oxizi de azot Oxizi de sulf Monoxid de
Poluantul/ Sursa
suspensie NOx SO2 carbon CO
Unitatea de masură to to to To
Încălzire locuinţe 54.40 4.97 0.705 409
Calculând volumul de pulberi în suspensie emise pe raza comunei într-o lună care este de
cca 2 g/mp/lună se constată că se încadrează în normele europene.
 Sursele mobile.
O sursă de poluare a aerului o constituie autovehiculele şi utilajele, care prin arderea
combustibililor – benzină şi motorină, produc o poluare continuă cu dioxizi şi oxizi de carbon,
hidrocarburi, plumb şi antrenează praful.
Din datele preluate de la Primăria comunei Bucerdea Grânoasă, sunt înregistrate 150
autoturisme, 8 combine agricole, 80 tractoare, 7 autovehicule pentru transportat mărfuri <1,5
25
tone şi 3 autovehicule de transport mărfuri >1,5 tone; nu s-au luat în calcul mijloacele de
transport care tranzitează localitatea.
La un calcul sumar, folosind un rulaj mediu de 10.000 km/an şi consumuri medii de
carburanţi 9 l/100 km, pe baza factorilor de emisie COPERT - metodologia europeană
CORINAIR se apreciază că impactul produs asupra calităţii aerului în zonă de sursele potenţiale,
este redus.
Pentru îmbunătăţirea aerului în zona studiată, este necesară reabilitarea căilor de
comunicaţii şi transport care deservesc teritoriul administrativ şi care, în prezent, din punct de
vedere calitativ, majoritatea nu oferă condiţii bune de circulaţie, antrenând pulberi şi gaze.
Drumurile comunale de pe teritoriul administrativ al comunei Bucerdea Grânoasă au
sistem rutier nemodernizat, fapt ce contribuie la poluarea aerului.
Se remarcă în general:
 Starea proastă a carosabilului şi lipsa îmbrăcăminţilor rutiere;
 Capacitatea gabaritică redusă a drumurilor, podurilor şi podeţelor;
 Lipsa trotuarelor şi marcajelor corespunzătoare;
 Lipsa unor parcări amenajate;
 Şanţuri şi rigole subdimensionate şi neamenajate corespunzător.
1.5.2. Calitatea apei
1.5.2.1. Apa de suprafaţă – resursă naturală
În general, râurile situate în zona studiată sunt curate, cu un regim chimic natural
omogen, cu fluctuaţii naturale. Reţeaua hidrografică nu este afectată de poluare. Din punct de
vedere hidric resursele au o distribuţie spaţio-temporală neuniform, fapt ce implică fluctuaţii
anuale semnificative a debitelor de apă şi implicit a recoltelor agricole. Comuna Bucerdea
Grânoasă se situează în categoria aşezărilor sărace în resurse de apă, fiind absolut necesară o
atentă gospodărire şi utilizare a acestei resurse.
Deficitul de apă se resimte acut pe teritoriul agricol al comunei cu risc ridicat de secetă,
la acesta adăugându-se şi repartiţia neuniformă a resurselor de apă pe întreg teritoriul comunei şi
lipsa regularizărilor debitelor pe cursurile de apă. Pentru compensarea acestui deficit în
perioadele secetoase ar trebui create sisteme de acumulare de apă şi irigaţii având ca sursă
principală apa din pârâul Dunăriţa.
Calitatea apei de suprafaţă
Compoziţia chimică a râurilor este legată de complexitatea condiţiilor de mediu cu

acţiune directă (roci, organisme, activităţi antropice) şi indirecte (climă, regim hidrologic, relief).
Principalii indicatori fizico-chimici care definesc calitativ cursurile de apă sunt: temperatura, pH-
ul, oxigenul dizolvat, conţinutul în substanţe organice, suspensii, sărurile de calciu, sodiu, nitriţi,
nitraţi, sulfaţi, duritate, metale, substanţe toxice organice. Deoarece nu s-au făcut analize asupra
calităţii apei nu s-a putut stabili clasa de calitate a apelor de pe teritoriul comunei.
Reţeaua hidrografică a comunei este cuprinsă în categoria apelor de cea mai bună
calitate. Compoziţia naturală a apei râurilor poate fi însă influenţată, uneori modificată integral,
de activitatea umană, prin apele uzate evacuat – menajere şi mai ales industriale.
Faptul că una dintre activităţile economice de bază ale comunei este creşterea animalelor
cu efective mari, apa este poluată cu modificarea directă şi indirectă a compoziţiei naturale a
acesteia. Ea se datorează în principal evacuărilor de ape uzate, neepurate de la diverse folosinţe.
Din aceste motive este necesar să se facă, periodic, analize asupra calităţii apelor de suprafaţă.
Viaţa fiind condiţionată atât de calitatea, cât şi de volumul de apă, se impune:
26
 un regim sever de păstrare a calităţii acestor ape;

 se interzice evacuarea apelor uzate în râu sau orice alte surse de poluare a lor cum ar
fi – spălarea maşinilor, evacuarea dejecţiilor, aruncarea deşeurilor menajere, a
obiectelor care sunt de prisos în gospodării etc.;
 încercarea de a stoca însemnate cantităţi de apă din topirea zăpezilor sau din ploile cu
debite importante.
1.5.2.2. Calitatea apelor subterane
În regimul natural al apelor subterane au intervenit o serie de modificări calitative,

datorită poluării acestora. Formele cele mai intense de depreciere a calităţii apelor subterane sunt
în zonele intravilan rural unde, datorită lipsei unui minim de dotări cu instalaţii edilitare,
deşeurile lichide ajung în subteran atât în mod direct (prin intermediul latrinelor) cât şi indirect
(de la depozitele de gunoi de grajd, depozitele de deşeuri menajere neconforme etc). În unele
zone resursele de apă (fântâni) prezintă un risc ridicat de poluare, constatându-se neconformitate
cu standardele de calitate.
1.5.2.3. Apa potabilă
Alimentarea cu apă potabilă a locuinţelor se face din reţeaua de apă potabilă în localitatea
Bucerdea Grânoasă şi în exclusivitate din fântâni în cele trei sate Cornu, Pădure şi Pânca. Pe
teritoriul comunei Bucerdea Grânoasă, nu există reţele de canalizare şi staţii de epurare.
Lipsa celor de mai sus conduce la poluarea pânzei de apă freatică, care în prezent este
utilizată ca sursă de apă potabilă pentru animale în principal.
Calitatea apei din fântâni, periodic, a fost verificată prin analize şi s-a constatat că aceasta
corespunde din punct de vedere calitativ. Lipseşte un studiu hidrogeologic care să ofere date
despre caracteristicile calitative şi cantitative ale apei din zonă în vederea găsirii unor surse de
adâncime care să nu fie poluate.
1.5.3. Calitatea solului. Zone de risc natural
Bucerdea Grânoasă se confruntă cu un grad relativ de deteriorare a calităţii solului prin

fenomene de eroziune, exces de umiditate sau secete, compactare etc.
Principalul proces de degradare a solului îl reprezintă eroziunea prin apă împreună cu
alunecările de teren proces existent în zonele colinare ale Târnavelor
Fenomenele fizico-geologice ce se constituie în potenţiale zone de risc natural sunt
determinate de următorii factori:
de morfologia terenului favorizată de existenţa formaţiunilor sedimentare şi de pantele
acestuia;
de acţiunea factorilor exogeni asupra morfologiei terenului, acţiunii cursurilor de apă,
regimului precipitaţiilor atmosferice şi ciclurilor gelive îngheţ-dezgheţ;
de activitatea antropică reprezentată prin defrişări, suprapăşunat, lucrări agricole.
În teritoriul comunei Bucerdea Grânoasă s-au constatat zone de risc natural în
extravilanul şi în intravilanul localităţilor după cum urmează.
Zone de risc natural observate în urma efectuării observaţiilor de teren în extravilanul
localităţilor:
Alunecări de teren
27
Pe povârnişurile coastelor din regiunea deluroasă, acolo unde relieful înclinat spre axul
văilor prezintă succesiuni de straturi permeabile: nisipuri şi argile nisipoase cu straturi
impermeabile de argile sau marne, au loc alunecări de teren.
Apa din ploi sau cea provenită din topirea zăpezilor se infiltrează prin stratul permeabil
nisipos de la suprafaţă, oprindu-se la cel impermeabil argilos pe care îl înmoaie şi se formează
planul de alunecare.
În teritoriu se constată existenţa unor alunecări de teren. Terenul este constituit din păşuni
existente în:
Dealul Viilor - versant sudic
Dealul Cornului - versant sud-vestic
Dealul Cornului - versant sudic
Dealul Pânca - versant sud-sud vestic
Acest fenomen, care constituie un mare neajuns pentru terenuri şi posibilele aşezări din
aval, se poate preveni sau înlătura în majoritatea cazurilor prin păstrarea sau crearea stării de
împădurire pentru că, pădurile prin rădăcinile lor sporesc pe de o parte legătura dintre aceste
strate, iar pe de altă parte, absorb excesul de apă, care provoacă alunecarea.
Coastele despădurite lipsite de scutul protector al pădurii sunt spălate de apele provenite
din ploi şi zăpezi.
Aceste ape nu se mai infiltrează deoarece prin dispariţia vegetaţiei se accentuează scurgerea.
Apele se scurg libere pe suprafaţa solului mai întâi în firişoare subţiri, apoi în şiroaie din
ce în ce mai mari, apărând rigole, şanţuri de eroziune, ogaşe.
Spălarea solului este păgubitoare deoarece pierde din substanţele nutritive necesare
vegetaţiei.
Măsurile de remediere propuse sunt următoarele:
Efectuarea de studii geotehnice şi hidrogeologice cu caracter special. Concluziile
rezultate din aceste studii vor sta la baza măsurilor de combatere sau stabilizare
(consolidare) a terenurilor afectate de aceste fenomene.
Executarea de construcţii în aceste zone de risc, construcţii ce vor trebui precedate de
studii geotehnice specifice care să stabilească condiţiile şi procesele tehnologice de
execuţie pentru fiecare caz în parte.
Evitarea executării unor lucrări de excavaţii la baza versanţilor, lucrări ce ar putea
avea urmări în declanşarea alunecării.
Executarea lucrărilor de drenaj a apelor din corpul alunecării.
Stoparea fenomenului de alunecare poate fi realizată, în prima fază, prin corectarea
pantei versantului prin terasare, diminuându-se astfel pătrunderea apelor de suprafaţă
în teren.
Zone de risc natural observate în urma efectuării observaţiilor de teren în intravilanul
localităţilor:
BUCERDEA GRÂNOASĂ
În intravilanul localităţii s-au constatat alunecări de teren ce afectează gospodăriile şi
terenul constituit din grădini.
S-a identificat alunecarea de teren în dealul Cornului, versant sud-estic, reprezentând
reactivarea unei alunecări mai vechi. O a doua alunecare a fost constatată în Coasta Cherăptău,
versant sudic. Şi aceasta este tot o alunecare reactivată.
Cauzele declanşatoare şi măsurile de remediere propuse sunt identice pentru ambele
alunecări, de aceea vor fi tratate împreună.
Alunecările au fost depistate în depozitele deluviale ale zonei colinare – Podişul
Târnavelor.
La amorsarea şi declanşarea alunecărilor de teren a contribuit acţiunea comună a mai
multor factori care s-au manifestat aproape simultan:
28
alterarea exogenă a depozitelor prin îmbogăţirea în minerale montmorilonitice;

influenţa apelor asupra proceselor de alterare;
transformările mineralogice care constau din: scăderea procentului de carbonaţi,
săruri solubile şi oxizi de fier;
modificarea chimico-structurală a mineralelor argiloase.
În aceste condiţii se consideră necesare următoarele măsuri de remediere:
rezultate din aceste studii vor sta la baza măsurilor de combatere sau stabilizare a
terenurilor afectate;
Executarea de construcţii noi în aceste zone de risc trebuiesc precedate de studii
geotehnice specifice care să stabilească condiţiile şi procesele tehnologice de
execuţie.
Evitarea lucrărilor de excavaţie la baza versanţilor, lucrări ce ar putea avea ca urmări
declanşarea sau reactivarea alunecărilor.
Eliminarea excesului de umiditate din corpul alunecării.
Stoparea în prima fază se poate realiza prin terasarea zonei, diminuându-se în acest
fel pătrunderea apelor de suprafaţă în teren.
Practicarea doar a păşunatului.
În intravilanul localităţii Bucerdea Grânoasă s-au depistat cursuri de apă cu caracter
semipermanent care pe timpul ploilor se pot manifesta torenţial şi pot produce inundaţii.
CORNU
Localitatea Cornu este aşezată în întregime pe dealul Viilor, în depozitele deluviale
aparţinătoare cuaternarului.
Alunecarea care afectează intravilanul localităţii Cornu se localizează în versantul vestic
al dealului Viilor.
Crăpăturile în depozitele deluviale şi infiltrarea apelor în interiorul acestora reprezintă
cauze pregătitoare ale alunecării (pe fondul litologic favorizant şi condiţiilor de pantă
favorabile).
Existenţa apelor meteorice reprezentate prin ploi şi procesul de îngheţ-dezgheţ, au dus la
declanşarea alunecării propriu-zise. Datorită eforturilor variate la care sunt supuse depozitele
prin îmbogăţirea lor cu minerale argiloase, structura lor finală devine net diferită de cea a
depozitelor iniţiale.
La aceasta se adaugă eroziunea bazală, energia de relief, evoluţia fisurilor şi infiltrarea
apelor pe aceste fisuri.
Măsurile de remediere recomandate sunt următoarele:
rezultate din aceste studii vor sta la baza măsurilor de combatere sau stabilizare a
terenurilor afectate;
Executarea de construcţii noi în aceste zone de risc trebuiesc precedate de studii
geotehnice specifice care să stabilească condiţiile şi procesele tehnologice de
execuţie.
Evitarea lucrărilor de excavaţie la baza versanţilor, lucrări ce ar putea avea ca urmări
declanşarea sau reactivarea alunecărilor.
Eliminarea excesului de apă din corpul alunecării.
Eventuale lucrări de refacere a reliefului iniţial prin nivelări sau executarea unor
tasări.
PÂNCA
29
Localitatea este situată pe pantele vestice ale Dealului Spinelui şi în zona interfluviului cu
orientare nord-sud dominat de cota 433,7 m.
Casele sunt situate şi înspre obârşiile văii Bucerzii şi pe versanţii pâraielor de obârşie ale
acestei văi.
Practic casele sunt risipite pe pantele deluroase care au fost supuse altădată alunecărilor
de teren. Aflate astăzi într-un proces de relativă stabilizare aceste alunecări vechi pot oricând fi
reactivate. Litologia şi pantele sunt favorabile. Orice presiune antropică ce va duce la ruperea
echilibrului versanţilor (noi drumuri, excavaţii, arături, defrişări chiar şi de tufişuri) va duce la
reactivarea alunecărilor.
Înspre obârşiile văii Bucerdea este posibilă o evoluţie regresivă a eroziunii în condiţiile
unor ploi excepţionale astfel încât eroziunea laterală şi bazală să accentueze dinamica versanţilor.
Zona din aval prezentând pante reduse (lunca bine dezvoltată) se constituie într-un prim
nivel de bază redus pentru evoluţia afluenţilor de obârşie ai Bucerzii. Zona este supraumectată şi
treptat cunoaşte o colmatare cu produse fine aduse din corpul alunecărilor de sub Dealul Sechelei
(valea Sogomanu) şi Dealul Pânca (valea Râpău).,
PĂDURE
Localitatea Pădure este situată pe pantele vestice ale interfluviului ce separă bazinul
Bucerzii de bazinul Târnavei şi afluenţilor acesteia (ex. Iclodul)
Poziţia sa pe versanţii văilor de obârşie ai afluenţilor Bucerzii, Râpău conduce la o
concluzie sigură privind evoluţia viitoare a reliefului şi riscurilor naturale la care va fi supus
cătunul. Adică la reactivarea sau declanşarea unor noi alunecări de teren aşa cum se înregistrează
deja la cca 250 m şi respectiv 1 km nord de sat şi manifestarea unor procese de eroziune
torenţială în lungul văilor de obârşie ale Râpăului (toponim deosebit de sugestiv).
Chiar şi în lungul drumurilor de căruţă începe a se manifesta curgerea apelor în sistem
concentrat şi deci apar deja ogaşe.
Inundaţii
Al doilea factor ca importanţă în degradarea solului este excesul periodic de umiditate

(afectează atât terenurile agricole cât şi cele forestiere) care conduce la inundaţii.
În zona studiată se constată existenţa zonei inundabile în lunca văii Bucerdea şi în
întreaga reţea torenţială. Această zonă se consideră afectată în intravilanul localităţii cât şi
extravilan.
Zona inundabilă se formează datorită transportului masiv de sedimente rezultate din
erodarea malurilor unor torenţi foarte activi şi depunerea lor la confluenţa cursurilor de ape.
Ca şi măsuri de remediere se propun:
Decolmatarea şi adâncirea văilor;
Regularizarea cursurilor torenţiale;
Ruperi de pantă în vederea reducerii eroziunii malurilor.
Excesul de umiditate alternează cu excesul de secetă. În ultimi 10 ani, zona s-a
confruntat cu exces de secetă, peste media ultimilor 50 ani.
Un rol negativ în degradarea fizică a solului îl ocupă compactarea antropică a solului şi
formarea crustei. Crustificarea şi opturarea porilor solului apar mai ales pe soluri cu conţinut
redus de materiale organice , cu structura orizontului superior distrusă ca urmare a lucrărilor
agricole intensive şi repetat efectuate în condiţii necorespunzătoare de umiditate , cu covor
vegetal sărac care permite un impact maxim al picăturilor de ploaie.
Dinamica fertilizării arată că nu există influenţă asupra solului, ci doar un factor principal
de reducere a recoltelor , în afară de secetă şi de ceilalţi factori restrictivi. Această situaţie este
pusă pe seama capacităţii scăzute a fermierilor de achiziţionare a îngrăşămintelor . În ultimi ani
se menţine un trend descendent al cantităţilor de îngrăşăminte de ori ce fel administrate în teren.
30
1.5.4. Starea pădurilor
1.5.4.1. Fondul forestier
Pe teritoriul administrativ al comunei Bucerdea Grânoasă fondul forestier ocupă o

suprafaţă de 407,53 ha, ceea ce reprezintă 9,48% din teritoriul comunei, din care :
o 30 ha de pădure – proprietatea Primăriei Bucerdea Grânoasă,
o 106,57 ha de pădure – gospodării individuale,
o 176,73 ha de pădure – proprietatea Romsilva,
o 94,23 ha de pădure – proprietatea Bisericilor.
Administrarea fondului forestier proprietate privată se face de către proprietarii acesteia,

individual sau în asociaţii. Proprietarii de păduri sau de alte terenuri din fondul forestier
proprietate privată au obligaţia să le gospodărească în regim silvic, respectând regulile privind
protecţia mediului.
Comuna Bucerdea Grânoasă Suprafaţă totală 4.300 ha

Categorii de folosinţă [Ha]
la 30.06.2007
21
12
1 191 Din care:
408
130  Arabil 2373
 Pajişti 1281
 Livezi 13
 Pădure 408
 Ape 21
2373  Neprod 1
1281
 Drumuri 12
 C-ţii 191
Arabil Pajişti Vii Livezi Păduri

Ape Neprod. Drumuri C-ţii
Deţinătorii de păduri proprietate privată au obligaţia să asigure paza acestora împotriva

tăierilor ilegale de arbori, distrugerilor de seminţiş, incendiilor, păşunatului neautorizat, precum
şi a altor fapte păgubitoare.
Din punct de vedere altitudinal pădurile se întind între 230 m şi 526 m. Cea mai mare
parte a pădurilor se localizează între 230÷400m (59%).
Expoziţia generală a teritoriului este cea sud-estică, dar din cauza reţelei hidrografice care
a sculptat numeroase văi orientate diferit, se întâlnesc pretutindeni toate celelalte expoziţii.
Expoziţiile în detaliu arată că 16% din suprafeţe sunt însorite, 54% sunt parţial însorite şi 30%
sunt umbrite. Expoziţia condiţionează caracteristicile staţionale, în sensul că pe versanţii însoriţi
se înregistrează plusuri de căldură şi deficit de umiditate, spre deosebire de văile şi versanţii
umbriţi unde situaţia este inversă.
Panta medie a terenului este de 10g. Pe categorii de înclinare situaţia se prezintă astfel:
 moderată (6÷15g), 77%
 repede (16÷30g), 20%
 foarte repede (31÷40g), 3%.
Cele mai multe arborete se situează pe înclinări moderate (6÷15g).
31
Cadrul natural specific este în general favorabil dezvoltării în bune condiţii a speciilor de
bază (gorun şi stejar). Corespunzător condiţiilor climatice şi staţionale, pe teritoriul comunei s-au
dentificat trei tipuri principale de pădure: gorunet cu floră de mull de productivitate mijlocie
(32%), şleau de deal cu gorun şi stejar de productivitate mijlocie (16%) şi gorunet cu Carex
pilosa (9%). Principalele specii care intră în compoziţia arboretelor sunt: gorunul (33%),
carpenul (32%), salcâmul (10%), stejarul (10%). Gorunul şi stejarul sunt răspândite în optimul
lor de vegetaţie.
Caracterul actual al tipului de pădure reflectă în mare măsură rezultatul gospodăririi
pădurilor în decursul timpului. Arboretele natural fundamentale, de diferite productivităţi, funcţie
de potenţialul staţional ocupă 35% - relativ mică. Un procent însemnat îl reprezintă arboretele
parţial derivate (29%) şi total derivate (15%). De asemenea, arboretele artificiale ocupă 18%,
reprezentate prin plantaţii executate în urma tăierilor rase de substituire, refacere sau plantaţiile
efectuate pe fostele terenuri degradate. Existenţa arboretelor subproductive, cât şi a celor parţial
şi total derivate, se datorează modului defectuos de gospodărire a arboretelor în deceniile
anterioare.
Clasele de vârstă prezintă o structură neechilibrată, ca rezultat al modului de gospodărire
aplicat. Structura arboretelor pe clase de vârstă se caracterizează printr-un deficit de arborete
exploatabile, situaţie care nu se poate remedia pe parcursul unui ciclu de producţie.
Din punct de vedere al vitalităţii, 1% din arborete au vitalitate viguroasă, 81% au vitalitate
normală iar 18% au vitalitate slabă.
Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi

Factorii destabilizatori şi limitativi ce pot afecta arboretele sunt: doborârile de vânt,
uscarea, rupturi de vânt şi zăpadă, alunecările de teren, roca la suprafaţă, fenomenul de
înmlăştinare şi tulpini nesănătoase.
În zona studiată, singurul factor care îşi face simţită prezenţa este fenomenul de tulpini
nesănătoase, sau provenienţa din lăstari (cioate) . Intensitatea factorului oscilează între 10% şi
20%, dar considerăm că numai în cazul când aceste arborete au peste 30% din exemplare cu
tulpini nesănătoase, starea arboretelor respective conduce la o productivitate inferioară. Acestea
vor fi refăcute prin rărituri, curăţiri şi tăieri de igienă.
1.5.4.2. Funcţiile economice şi sociale ale pădurilor
Gospodărirea raţională a pădurii presupune stabilirea obiectivelor social-economice şi

ecologice ale acesteia căutând să armonizeze strategia naturii (ecosistemelor forestiere) cu
strategia societăţii umane (să răspundă nevoilor economico-sociale ale societăţii).
Funcţia economică a pădurii, pârghie a creşterii nivelului de trai şi calităţii vieţii,
presupune folosirea însuşirilor naturale intrinseci ale ecosistemelor forestiere în menţinerea şi
crearea unui mediu natural specific, de a exercita influenţe favorabile asupra mediului
înconjurător, de a produce biomasa vegetală şi animală, de a înfrumuseţa peisajul etc.
Cel mai important este aportul ecosistemelor forestiere la menţinerea echilibrelor în
natură din toate punctele de vedere, acestea constituind o condiţie primordială pentru asigurarea
echilibrului economic.
Ţinând cont de obiectivele majore ce stau în faţa pădurii privind producţia de masă
lemnoasă, asigurarea de servicii sociale multiple, menţinerea şi refacerea echilibrului ecologic în
vederea asigurării protecţiei mediului ambiant şi implicit a creşterii calităţii vieţii, arboretelor le
revin următoarele funcţii concrete:
 funcţia de protecţie a terenurilor şi solurilor – atribuită pădurilor situate pe terenurile cu
înclinarea medie mai mare de 30÷35g, plantaţiilor forestiere executate pe terenuri degradate şi
pădurilor aflate pe terenuri alunecătoare;
32
 funcţia de recreere – atribuită pădurilor din jurul localităţilor aparţinătoare comunei

Bucerdea Grânoasă;
 funcţia de producţie şi protecţie – atribuită pădurilor destinată să producă, în principal,
arbori groşi şi de calitate superioară pentru cherestea.
 funcţia de protejarea mediului înconjurător şi menţinerea echilibrului ecologic.
1.5.4.3. Reglementarea procesului de producţie lemnoasă
Reglementarea procesului de producţie lemnoasă trebuie să conducă la realizarea unui

fond de producţie şi protecţie cu o structură optimă, care să permită exercitarea cu continuitate
pe termen lung şi la un înalt nivel de eficienţă a lucrărilor sociale, economice şi ecologice
atribuite arboretelor şi crearea cadrului adecvat aplicării unei silviculturi intensive, sub
imperativul menţinerii echilibrului ecologic, protecţiei mediului şi creşterii calităţii vieţii,
asigurând astfel dezvoltarea şi implicit gestionarea durabilă a pădurilor.
În esenţă, reglementarea procesului de producţie lemnoasă se referă la:
 stabilirea cuantumului normal al recoltelor, respectiv a posibilităţii (de produse
principale şi secundare) şi elaborarea planurilor de recoltare a lor: planul de recoltare a
produselor principale, planul tăierilor de conservare şi planul tăierilor de îngrijire şi
conducere a arboretelor;
 stabilirea lucrărilor de cultură necesare, a volumului acestora şi elaborarea
planurilor de cultură;
 elaborarea şi fundamentarea altor măsuri de gospodărire (pentru arboretele cu
funcţii speciale de protecţie, pentru cele slab productive şi provizorii etc.)
Masa lemnoasă pusă în circuitul economic
În funcţie de modul de valorificare, cota de masă lemnoasă repartizată D.S. Alba, se

împarte în 4 categorii:
1. masa lemnoasă destinată agenţilor economici de profil
2. masa lemnoasă destinată aprovizionării populaţiei
3. masa lemnoasă destinată nevoilor proprii ale R.N.P.
4. masa lemnoasă în contrapartidă în construirea de drumuri forestiere din bazinete
inaccesibile
Zona studiată este deficitară în arborete exploatabile, suprafeţe restrânse fiind folosite
pentru recoltarea de produse principale, obţinute prin tăieri rase şi tăieri în crâng. Instalaţiile de
transport existente asigură accesibilitatea masei lemnoase de extras prin produse principale în
proporţie de 8%, dar ţinând cont de drumurile de pământ existente care pot fi practicabile în
perioadele uscate ale anului sau cu îngheţ, se poate considera accesibilitatea integrală a fondului
forestier.
Masa lemnoasă ce urmează a fi exploatată în decursul acestui deceniu provine din
următoarele categorii:
 arboret brăcuit convenţional exploatabil;
 arboret exploatabil de salcâm provenit din lăstari;
 arboret de gorun exploatabil, parcurs cu tăieri de regenerare, cu densitatea 0,6;
 arborete exploatabile de salcâm cu densităţi de 0,7 şi mai mari, de productivitate
inferioară;
 arborete cu densitatea de 0,7 şi peste, echiene, de productivitate mijlocie sau
superioară, trecute de vârsta exploatabilităţii (cărpinete, salcâmete).
Masa lemnoasă ce se poate recolta este cea provenită din produse secundare, în urma
lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor. Suprafaţa planificată a fi parcursă cu lucrări de
regenerare este repartizată, pe tratamente, după cum urmează:
o curăţiri: 1%
33
o rărituri: 4,32%
o tăieri de igienă: 23,1%
Intensitatea la curăţiri este de 6,0 mc/an/ha, iar la rărituri este 13 mc/an/ha.
Referitor la lucrările de îngrijire se fac următoarele precizări:
 degajările se vor executa în stadiul de desiş, urmărindu-se diminuarea proporţiei
speciilor cu valoare economică scăzută, favorizând dezvoltarea speciilor valoroase
(gorun, stejar, fag, tei)
 curăţirile se vor executa în stadiul de nuieliş-prăjiniş, cu consistenţă plină (0,9÷1,0).
Intervenţia se va face în aşa fel încât consistenţa să nu scadă sub 0,8, mai ales în cazul
şleaurilor şi arboretelor pure de gorun.
1.5.4.4. Starea de sănătate a pădurilor evaluată prin

sistemul de monitoring forestier
În anul 2006, starea de sănătate a pădurilor din fondul forestier al comunei Bucerdea
Grânoasă, judeţul Alba a fost în general bună, neînregistrându-se apariţia în masă a bolilor şi
dăunătorilor.
Pentru ţinerea sub control a situaţiei s-au luat măsuri de evacuare a materialului lemnos
infestat din păduri şi s-au amplificat măsurile de combatere. Pentru diminuarea populaţiilor de
insecte dăunătoare s-au luat măsuri suplimentare de amplasare în teren de curse cu nade
feromonale atractante, a căror eficienţă a fost evidentă.
1.5.4.5. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări
În anul 2006 nu au fost scoase suprafeţe din fondul forestier pentru alte utilizări.
1.5.4.6. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire
În suprafeţele administrate de D.S. Alba Iulia, toate suprafeţele se reîmpăduresc în

conformitate cu prevederile Codului Silvic, în maxim 2 ani de la lichidarea parchetelor de
exploatare a masei lemnoase. În plus, toate golurile din fond forestier care nu au o destinaţie în
administrarea acestuia sunt împădurite pentru a intra in circuitul productiv şi de protecţie a
mediului înconjurător. Din acest motiv, în fondul forestier de stat nu există disponibilităţi de
împădurire, altele decât cele care decurg din procesul curent de exploatare-reîmpădurire.
În schimb, în proprietatea altor deţinători, în special în zona de est a judeţului, există
numeroase terenuri degradate care şi-au pierdut capacitatea de producţie agricolă, sau sunt
nefolosite şi pentru care cea mai bună soluţie ar fi împădurirea. Deşi există legislaţie adecvată,
proprietarii de terenuri degradate, nu manifestă interes faţă de împădurirea acestora chiar daca
unităţile silvice şi-au manifestat disponibilitatea pentru identificarea de perimetre de ameliorare,
asistenţă tehnică şi producerea materialului săditor.
Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor

Aceste lucrări s-au stabilit corespunzător fiecărui tip de arboret în parte, tehnica
conducerii şi îngrijirii acestor arborete diferenţiindu-se în raport cu caracteristicile acestora:
 Degajările se vor executa având în vedere vârsta medie; referitor la periodicitatea cu care se
vor executa aceste lucrări, se preconizează 2÷3 intervenţii;
 Curăţirile se execută într-o singură intervenţie. Intensitatea acestora se situează la un nivel
ridicat – 10 m3/ha, ca urmare a existenţei unor elemente de plop, salcie şi răşinoase (în afara
arealului natural) mai bine dezvoltate decât specia preponderentă în arboretele respective;
 Răriturile se execută într-o singură intervenţie în deceniu. Intensitatea acestora se situează la
un nivel mediu de 21 m3/ha;
34
 Tăierile de igienă se vor executa pe toată întinderea suprafeţelor acoperite cu păduri, în

limitele unor valori de cel mult 1 m3/an/ha.
Lucrări de ajutorare a regenerării naturale şi împăduriri
Lucrările de regenerare şi împădurire propuse a se executa au ca scop asigurarea
regenerării naturale a arboretelor care vor fi parcurse cu tăieri de regenerare finale, pentru
crearea arboretelor tinere ce vor lua locul celor recoltate şi ameliorarea compoziţiei şi
consistenţei arboretelor tinere deja existente. Toate lucrările s-au făcut ţinând seama de starea
fiecărui arboret în parte, de funcţiile atribuite acestuia, în vederea obţinerii sortimentului de
specii optim în raport cu obiectivele urmărite.
Tehnica de împădurire şi formarea amestecurilor face obiectul unor documentaţii speciale
în sarcina organului care aplică amenajamentul.
Necesarul de puieţi se va asigura din pepinierele ocolului silvic.
Ponderea cea mai mare în compoziţia de regenerare o deţine gorunul, specie autohtonă
valoroasă şi care se introduce în arealul său natural, urmărindu-se revenirea la tipul natural
fundamental de pădure, care, datorită modului defectuos de gospodărire, a fost înlocuit de
arborete de tip provizoriu, slab productiv. Ca specii principale de amestec s-a preconizat
introducerea paltinului, cireşului şi frasinului.
Cu cât lucrările de regenerare şi împădurire preconizate vor fi realizate la parametri mai
buni, cu atât aportul lor la ridicarea productivităţii pădurilor respective va fi şi el mai important.
1.5.4.7. Presiuni exercitate asupra pădurii. Sensibilizarea publicului
Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă

Pădurile din zonă nu au fost afectate de doborâri de vânt sau rupturi de zăpadă decât cu
totul izolat, volumul recoltat în urma acestora fiind practic neglijat. În vederea realizării unei
protecţii efective se recomandă următoarele măsuri, care vizează atât sporirea rezistenţei la nivel
de arboret, cât şi asigurarea stabilităţii întregului fond forestier:
 crearea de arborete amestecate;
 promovarea regenerării naturale, menite să favorizeze asigurarea diversităţii genetice
avansate;
 menţinerea arboretelor cu structuri diversificate;
 parcurgerea arboretelor cu tăieri de îngrijire adecvate, cu intensităţi mai mari în
tinereţe şi moderat-slabe la vârste peste 50÷55 ani, concomitent cu promovarea
arborilor cu indici de zvelteţe subunitari;
 evitarea acţiunilor care favorizează formarea putregaiului de rădăcină şi tulpină
(exploatări neîngrijite, neexecutarea lucrărilor de îngrijire a seminţişului, păşunatul
etc.)
Protecţia împotriva incendiilor

Pe teritoriul comunei Bucerdea Grânoasă nu s-au produs incendii de mari proporţii, care
să aducă prejudicii arboretelor. Pentru prevenirea în continuare a apariţiei incendiilor, redăm
recomandările făcute în trecut ca personalul ocolului silvic să participe la patrulări, tot timpul
anului, dar mai ales în sezonul cald, urmărind punctele cele mai expuse, de a se amenaja locuri
de fumat şi de a se monta plăcuţe avertizoare în acest sens. Pentru a se putea asigura, în caz de
pericol, un acces uşor în toate pădurile, se recomandă întreţinerea corespunzătoare a potecilor
existente.
O grijă deosebită se va acorda lucrărilor de curăţire a fâneţelor şi păşunilor din apropierea
pădurilor sau din interior (enclave), urmărindu-se ca muncitorii sau proprietarii suprafeţelor
respective să fie instruiţi în mod corespunzător cu privire la arderea resturilor vegetale, care
35
trebuie făcute la distanţe legale faţă de liziera pădurilor, iar focul să fie supravegheat atât de
muncitori cât şi de personalul silvic de pază.
Protecţia împotriva poluării industriale

Pentru ca pădurea să reziste acţiunii permanente a stresului provocat de poluarea
industrială, ea trebuie să îndeplinească anumite condiţii de structură (vârstă, compoziţie,
consistenţă).
În procesul de gospodărire a acestor păduri se va urmări obţinerea unei diversităţi în
compoziţie şi structură, aşa fel ca pădurea să devină o barieră ecologică în cale poluării.
Începând cu anul 1990 efectele poluării industriale din zonă au fost diminuate ca urmare
a restrângerii activităţii obiectivelor industriale puternic poluatoare din zonă (combinatul din
Târnăveni, combinatul din Copşa Mică).
Protecţia împotriva altor factori care pot prejudicia fondul forestier

Din această categorie fac parte, în primul rând, extragerile ilegale de arbori şi, în egală
măsură, păşunatul abuziv.
Faţă de prejudiciile grave pe care le aduc pădurii aceste fenomene, se impune
intensificarea acţiunii de pază în vederea reducerii numărului de delicte silvice care prejudiciază,
pe termen foarte lung, îndeplinirea în bune condiţii a funcţiilor atribuite arboretelor respective.
De asemenea, se recomandă executarea susţinută a acţiunii de igienizare a pădurii, prin
extragerea arborilor doborâţi, rupţi sau uscaţi, pentru a evita atacurile de insecte sau ciuperci.
Se mai recomandă:
 evitarea rănirii arborilor sănătoşi în timpul exploatărilor;
 receparea seminţişurilor de fag vătămate cu prilejul exploatării;
 protejarea populaţiilor de păsări folositoare şi a furnicilor;
 gospodărirea raţională a pădurilor proprietate particulară;
 interzicerea păşunatului în toate categoriile de arborete.
Măsuri de protecţie a pădurilor

 Parcurgerea arboretelor cu lucrări de îngrijire şi conducere, pentru a regla în permanenţă
consistenţa şi compoziţia apropiată de cele ale tipurilor naturale de pădure locale;
 Adoptarea perioadelor mai lungi de regenerare, care vor conduce la diversificarea pe
verticală a structurii arboretelor noi;
 Pentru prevenirea incendiilor, se vor deschide linii parcelare (bariere în extinderea
incendiilor), amenajare de locuri pentru fumat, patrulări permanente, interzicerea focului
în pădure, panouri de avertizare, dotarea şi întreţinerea pichetelor de incendiu etc.
 Pentru întărirea rezistenţei pădurilor şi prevenirea atacurilor de dăunători, este necesară:
o Extragerea cu regularitate a exemplarelor uscate sau cu început de uscare;
o Evacuarea rapidă a materialului doborât, cojirea trunchiurilor la răşinoase;
o Evitarea rănirii trunchiurilor arborilor în timpul lucrărilor de exploatare sau de
către turişti;
o Urmărirea permanentă a dinamicii populaţiei de dăunători prin observaţii la arbori
capcană, nade feromonale, etc.;
o Menţinerea unei stări fitosanitare cât mai buna a pădurilor.
 Pentru prevenirea fenomenelor de eroziune, este necesar;
36
o Împădurirea tuturor golurilor din cuprinsul arboretelor cu specii adecvate;

o Împăduriri de urgenţă a suprafeţelor pe care s-au efectuat tăieri;
o Executarea la timp a tăierilor de îngrijire a arboretelor, protejarea regenerării
naturale din sămânţă.
În scopul sensibilizării populaţiei privind rolul şi importanţa pădurii in menţinerea
echilibrului ecologic al ecosistemului, personalul silvic a participat la acţiuni organizate în şcoli,
licee, universităţi, cu ocazia “Zilei Pământului“ şi a “Lunii Pădurii”, prezentând pe lânga
funcţiile economice si funcţiile deosebite de protecţie pe care le îndeplineşte pădurea şi insistând
pentru păstrarea integrităţii şi continuităţii acesteia.
1.5.4.8. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului
Pădurea este parte intrinsecă a mediului de viaţă a societăţii omeneşti care are şi un
important rol de creare şi conservare a acestui mediu.
Împreuna cu alte tipuri de ecosisteme terestre pădurea intră în alcătuirea mediului de
viaţă terestru, în care trăieşte şi se dezvoltă societatea omenească. Prezenţa şi înfăţişarea pădurii
imprimă nota caracteristică multor zone climatice iar defrişarea ei masivă poate duce la
schimbări radicale de relief, ale caracteristicilor termice şi hidrice ale teritoriilor în cauză, ale
solurilor, la o modificare pronunţată a mediului în ansamblu. Acest lucru este legat de rolul
deosebit de mare pe care îl are pădurea în evoluţia reliefului , în formarea însuşirilor stratului de
aer de lângă sol şi a solului însuşi precum şi în conservarea acestora de-a lungul unor perioade
lungi de timp.
Aportul pădurilor în atenuarea viiturilor torenţiale şi în diminuarea efectelor

marilor inundaţii, rezultă din capacitatea de reţinere şi înmagazinare în sol a unor volume
considerabile de apă care alimentează izvoarele şi menţin astfel un regim de scurgere echilibrat şi
permanent a cursurilor de apă.
Pădurea contribuie la formarea şi conservarea mediului dar ea însăşi, în lumea de astăzi,
are nevoie permanentă de ocrotire din partea omului pentru a-şi exercita în bune condiţii funcţiile
legate de mediu.
Acest lucru este legat de multifuncţionalitatea pădurii, de faptul ca ea este nu numai parte
a mediului ci şi producătoare de resurse economice, în primul rând de lemn. Cerinţele faţă de
acest produs al pădurii sunt în continuă creştere.
Odată cu creşterea şi diversificarea cerinţelor societăţii se pune problema cum pot fi
satisfăcute concomitent aceste două deziderate: pe de o parte nevoia de a conserva pădurile, iar
pe de alta, nevoia de a recolta cantităţi sporite de lemn şi alte produse vegetale şi animale,
precum şi cea de a deschide turismului, recreării, din ce în ce mai multe păduri.
Cunoaşterea ecologică a pădurilor, preocuparea pentru o fundamentare ecologică a
măsurilor silvotehnice şi a altor masuri de gospodărire, constituie mijloacele cele mai eficace de
a ghida intervenţiile în sensul de a evita degradarea treptata a ecosistemelor forestiere prin
recoltarea produselor pădurii, de a menţine capacitatea lor mediogenă şi conservatoare de mediu.
De mare actualitate este gestionarea durabilă a pădurilor care au fost retrocedate către
foştii proprietari, soluţia viabilă este ca administrarea lor să fie făcută prin ocoale silvice, private
sau de stat.
1.5.4.9. Managementul pădurilor prin prisma Schimbărilor Climatice
În cadrul Directivei privind Schimbările Climatice, sectorul forestier, are un rol

deosebit. Activităţile de bază în managementul pădurilor – conservarea, depozitarea/ stocarea şi
substituirea – au ca obiect principal stocarea carbonului în masa lemnoasă vie. În procesul de
planificare a dezvoltării socio-economice este necesar ca acest obiectiv să fie urmărit în
37
concordanţă cu alte obiective ca dezvoltare durabilă, producţia în industria lemnului şi

combustibililor, protecţia resurselor naturale (biodiversitate, apă, aer, sol) agrementul şi
reabilitarea terenurilor degradate.
În România, la sfârşitul anului 2000, pădurile au absorbit pe parcursul anului cca. 8
milioane tone de bioxid de carbon, ceea ce reprezintă în jur de 7% din emisia totală de gaze cu
efect de seră.
În activitatea de management al sectorului forestier se vor avea în vedere trei categorii
de mijloace potenţiale de reducere a bioxidului de carbon, şi anume :
o Gospodărirea pădurii în vederea conservării stocurilor de carbon existente în masa
lemnoasă vie, prin controlul defrişărilor, protejarea pădurilor în rezerve, schimbări în
regimul de recoltare, prevenirea incendiilor şi controlul folosirii pesticidelor
o Plantarea pomilor în zonele urbane
o Extinderea ariilor împădurite şi deci mărirea structurilor de carbon în ecosistemele
pădurilor
o Mărirea densităţii carbonului în masa lemnoasă.
2.2. ACTIVITĂŢILE ECONOMICE ŞI MEDIUL DE AFACERI
2.2.1 Structura activităţilor economice
Structura şi repartiţia principalelor activităţi economice pe cuprinsul suprafeţei comunei

Bucerdea Grânoasă au fost determinate de poziţia geografică şi de tradiţiile existente.
Economicul localităţii este facilitat în dezvoltarea sa de drumul de acces asfaltat, pe care are loc
circulaţia mărfurilor şi a persoanelor.
Unitatea administrativă recent înfiinţată Bucerdea Grânoasă este situată în zona de podiş
şi luncă, activitatea economică fiind legată în principal de agricultură şi în secundar de creşterea
animalelor.
Analiza întreprinderilor mici şi mijlocii la nivelul comunei Bucerdea Grânoasă
evidenţiază capacitatea relativ redusă a acestora de a răspunde exigenţelor la furnizarea de locuri
de muncă pentru populaţia comunei, atât datorită numărului de angajaţi, cât şi structurii pe
număr de angajaţi. Există raţiuni obiective pentru această situaţie, astfel este dificil din punct de
vedere obiectiv a pretinde IMM-urilor să se stabilească în zone lipsite de infrastructură (drumuri,
apă şi canalizare). O altă raţiune obiectivă constă din lipsa generalizată a banilor la locuitorii
rurali, puşi în imposibilitatea de a plăti chiar şi serviciile cele mai elementare.
Pentru ca instituţiile private să se dezvolte este important să existe şi să funcţioneze un
parteneriat public-privat pentru constituirea infrastructurii necesare, ori este ştiut că acesta este
deficitar în mediul rural.
În urma aplicării Legii nr.18/1991, republicată cu modificările şi completările ulterioare,

a Legii nr.1/2000, modificată şi a Legii nr.247/2005, au fost eliberate titluri de proprietate pentru
retrocedare terenuri agricole şi terenuri forestiere. Aceste terenuri agricole şi forestiere stau la
baza ocupaţiilor locuitorilor, fiind una din sursele principale de venituri. Situaţia actualizată la
finele anului 2006 se prezintă astfel:
Procent Titluri Număr titluri
38
Punerea
Procent
Suprafaţ în de
[%] eliberate eliberate număr
ă [ha] posesie eliberat [%]
[ha]
Terenuri 3685,53 1400
agricole
Legea 18/1991 3200,00 12
Legea 1/2000 300,00 20
Legea 247/2005 185,53 13
Terenuri 200,80 72
forestiere
Legea 18/1991 39,23 50
Legea 1/2000 114,04 15
Legea 247/2005 47,53 7
TOTAL 3886,33 802
Sursa: Primăria comunei Bucerdea Grânoasă.
Se poate spune că, economia comunei are un pronunţat caracter agrar. Cadrul natural în
care este amplasată comuna Bucerdea Grânoasă, face ca funcţiunile de bază ale comunei să fie
legate de agricultură, cea mai marte parte a teritoriului administrativ fiind ocupată de suprafeţe
agricole (arabil, păşuni, fâneţe). Distribuţia culturilor agricole se face în funcţie de relief şi
altitudine, zonele mai joase, de luncă şi pantele domoale ale dealurilor fiind afectate culturii
cerealelor şi a plantelor tehnice, iar cele mai înalte pomiculturii. De asemenea, plante medicinale
sau aromatice precum mărarul, macul şi coriandrul, se cultivau aici cu rezultate foarte bune. S-au
pierdut aceste tradiţii din lipsa unor contracte ferme privind valorificarea lor. Creşterea
animalelor este practicată pe întreg teritoriul comunei în sistem gospodăresc.
 Dotări agricole existente în comună la gospodăriile populaţiei şi la persoane juridice, la

nivelul anului 2006:
Gospodăriile Persoane
Utilaje, mijloace de transport
populaţiei juridice
Tractoare 80
Motocultoare
Pluguri pentru tractor 80
Pluguri cu tracţiune animală 30
Cultivatoare 8
Grape cu tracţiune mecanică 25
Semănători cu tracţiune mecanică 25
Semănători cu tracţiune animală 15
Maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte 5
chimice
Maşini pentru erbicidat 30
Combine 8
Cositori cu tracţiune mecanică 20
Prese pentru balotat paie 2
Remorci pentru tractor 40
Autovehicole pentru transport mărfuri 7
39
<1,5 to
Autovehicole pentru transport mărfuri 3
>1,5 to
Care şi căruţe 100
Instalaţii de muls mecanic 15
Instalaţii pentru evacuare dejecţii
Instalaţii pentru fabricat ţuică
Creşterea animalelor este orientată prioritar spre creşterea bovinelor şi ovinelor, secundar
a porcinelor. Baza furajeră este asigurată din producţii proprii, păşuni şi fâneţe, iar în completare
culturi de plante perene (trifoi, lucernă), porumb şi sfeclă furajeră.
Evoluţia situaţiei economice locale este strâns legată de evoluţia situaţiei regionale şi
naţionale, iar buna funcţionare a economiei de piaţă este determinată de iniţiativele agenţilor
privaţi şi de consolidarea şi prosperitatea gospodăriilor familiale.
Producţiile obţinute la hectar sunt bune. Potenţialul economic al comunei, din punct de
vedere al practicării agriculturii este ridicat, situându-se peste media pe judeţ. Rezultatele pot fi
îmbunătăţite prin irigarea terenurilor şi prin aplicarea unor metode avansate de lucru. La acest
moment nu există nici o suprafaţă irigată pe teritoriul comunei.
Solul destinat grădinăritului şi agriculturii este foarte bun şi bun. Pentru activitatea
viitoare se impune folosirea eficientă a întregii suprafeţe, amenajări complexe ale dealurilor şi
luncilor reţelei hidrografice, efectuarea tuturor lucrărilor agricole în conformitate cu tehnologiile
avansate şi păstrarea întregii suprafeţe arabile în cele mai bune condiţii. De aceea, este nevoie ca
drumurile să fie menţinute practicabile pe întreg teritoriul comunei.
În funcţie de gradul de intensivitate al agriculturii, de structura populaţiei active şi de
valorificarea producţiei, se evidenţiază două tipuri de culturi a cerealelor: agricol mixt şi agricol
cu tendinţe de specializare.
Cu excepţia păşunilor şi a unor mici suprafeţe de teren ocupate de clădiri foste ale IAS-
ului aflate în proprietatea Consiliului Local al comunei, respectiv a unei suprafeţe de teren arabil
şi pajişte aflate în proprietatea Bisericii, terenul agricol se află în proprietatea particulară a
persoanelor fizice.
Pentru a putea aprecia gradul de valorificare a potenţialului agricol al comunei am utilizat
ultimele date economice aflate în evidenţa Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Dezvoltare
Rurală privitoare la mărimea suprafeţelor cultivate şi a producţiilor obţinute, cele referitoare la
anul 2006.
 Producţia vegetală medie obţinută în gospodăriile populaţiei şi de societăţile comerciale:

Gospodăriile populaţiei Societăţi comerciale
Culturi agricole Suprafaţa
Suprafaţa Producţia Producţia
cultivată
cultivată [ha] totală [tone] totală [tone]
[ha]
Grâu 276 1138
Orz şi orzoaică 52 190
Porumb boabe 597 2434 16 62
Cartofi 65 1300
Plante uleioase
Leguminoase pentru
boabe
40
Legume
- de câmp 91 1359
- tomate 13 130
- ceapă 13 130
- usturoi 7 70
- varză 7 195
- ardei 7 195
- castraveti 3 98
- rădăcinoase 16 325
- fasole păstăi 20 156
- alte legume 7 65
Plante de nutreţ 369 8346
Perene 336 6721
Anuale ptr. fân şi masă
verde
Plante pentru însilozare
Fructe [ pomi ]
- meri 19
- peri pomi 19
- pruni răzleţi 59
- cireşi şi 1 27
vişini 1
- caişi şi 8 101
zarzări
- piersici
Sursa: DADR Alba.
Se constată în primul rând cultivarea unei suprafeţe de aproximativ 1.900 ha arabil din
totalul de 2.372 ha, ceea ce reprezintă peste 80%. La fel se constată şi mici diferenţe în minus la
suprafeţele ocupate cu livezi, diferenţe rezultate din faptul că parte din plantaţiile foste
proprietatea IAS-ului au fost trecute în proprietate particulară, ceea ce a condus în mare parte la
abandonarea culturilor.
În ceea ce priveşte nivelul producţiei, comuna are un potenţial agricol ridicat, favorizat de
calitatea terenurilor agricole, mediul natural, hărnicia şi dorinţa de prosperitate a locuitorilor
comunei.
În sectorul creşterii animalelor efectivele de animale înregistrate la nivelul anului 2006 au
fost următoarele:
 Balanţa efectivelor de animale în gospodăriile populaţiei existente în anul 2006:

Specificaţie Bovine Porcine Ovine Păsări
Existente la începutul lui 2006 742 2150 2843 8680
Produşi vii obţinuţi prin fătări 257 870 1590 15000
Cumpărări 70
Vânzări de animale 118 120 40 500
Sacrificări în gospodării 230 840 1500 13780
41
Moarte sau pierite 21 60 50 400

Existente la sfârşitul lui 2006 700 2000 2843 9000
Producţia animală obţinută de gospodăriile populaţiei:
 Producţia de lapte (fizic):

Număr Producţia medie Cantitate
Specificaţie animale de lapte totală anuală
[capete] [l/cap/an] [Hl]
Lapte de vacă şi bivoliţă 374 4500 16830
Lapte de oaie 1674 40 669
 Producţia de lână (fizic):

Specificaţie U.M.
Număr ovine tunse capete 2843
Producţia medie de lână obţinută de la o ovină tunsă kg 3
Producţia totală de lână tone 8,53
 Producţia de ouă:
Specificaţie U.M.
Numărul păsărilor capete 8680
Numărul păsărilor care au ouat în cursul anului –total capete 8500
Producţia medie de ouă obţinută de la o pasăre care a ouat –
bucăţi 210
total
Producţia totală de ouă mii bucăti 1785
 Producţia de miere:
Specificaţie U.M.
Numărul familiilor de albine de la care s-a extras miere familii 390
Producţia medie de miere obţinută de la o famile de albine –
kg 18
total
Producţia totală de miere extrasă tone 7,80
42
CONCLUZII:
Rezultatele obţinute în zona vegetală şi animală pot fi îmbunătăţite prin exploatarea
potenţialului agricol în următoarele direcţii:
Ocuparea rentabilă a terenurilor de calitatea I-a cu activităţi productive sau culturi
rentabile;
Eliminarea eroziunii solului datorată exploatării necorespunzătoare;
Introducerea unui sistem de colectare şi valorificare a produselor agricole şi animaliere
care să stimuleze interesele micilor producători pentru creşterea producţiei şi
valorificarea în afara comunei.
În vederea obţinerii unor randamente ridicate în agricultură se propun a se implementa

următoarele măsuri:
Realizarea şi modernizarea infrastructurii locale;
Întocmirea planurilor de amenajare a teritoriului cu respectarea specificului local;
Dotarea gospodăriilor cu maşini şi utilaje pentru producţia vegetală şi animală, prin
acordarea de facilităţi în achiziţionarea lor;
Protecţia mediului prin acordarea de ,,indemnizaţii compensatorii de handicapuri
naturale” (ICHN), conform reglementărilor UE;
Sprijinirea familiilor tinere în vederea organizării de gospodării viabile;
Dezvoltarea sectorului zootehnic, prin:
 Ameliorarea raselor de animale,
 Modernizarea adăposturilor,
 Obţinerea de produse de bună calitate,
 Ameliorarea calităţii fânului şi a altor categorii de furaje,
 Îmbunătăţirea calitativă a pajiştilor naturale, prin lucrări de întreţinere, utilizare de
îngrăşăminte naturale, însămânţări şi supraînsămânţări, combaterea eroziunii
solurilor etc.
Dezvoltarea culturii plantelor industriale, a culturilor de plante medicinale sau aromatice
şi procesarea lor în vederea valorificării superioare;
Dezvoltarea de Asociaţii ale producătorilor din zonă şi sprijinirea funcţionării lor;
Utilizarea terenurilor cu respectarea ,,bunelor practici agricole”.
Pe teritoriul comunei nu există unităţi industriale mari sau mijlocii. Singurele unităţi
industriale prezente pe teritoriul comunei sunt mici întreprinderi private, cu obiect de activitate
prelucrarea materiilor prime locale provenite din activitatea agricolă.
Pe raza comunei funcţionează:
 S.C. Mica Romă S.R.L. – activitate de comerţ
 S.C. Indagra S.R.L – panificaţie
 S.C. BMB S.R.L. – domeniul agricol
 S.C. Aviastar S.R.L. – activitate de comerţ
 S.C. Belsim S.R.L. – firmă de transport
 S.C. Pâine Ţărănească S.R.L. – morărit şi panificaţie
 Cooperativa de Consum – activitate de comerţ
 S.C. Mona S.R.L. – activitate de comerţ
CONCLUZII:
Există potenţial în dezvoltarea industriei de prelucrare şi valorificare a materiilor prime
agricole produse în comună, în special a cerealelor care sunt în surplus şi iau drumul
târgurilor şi al pieţelor.
43
Nu sunt unităţi de prelucrare superioară a cerealelor şi cele de prelucrare a produselor

lactate şi valorificare a lânii obţinută prin tunderea oilor.
Comerţul şi serviciile sunt relativ slab dezvoltate, în mare parte datorită apropierii de
centrele urbane, Blaj şi Teiuş, care asigură aprovizionarea cu bunuri materiale de folosinţă
îndelungată. Cu excepţia localităţilor Cornu, Pânca şi Pădure, în localitatea Bucerdea Grânoasă
există una sau mai multe unităţi care practică comerţul cu bunuri alimentare şi nealimentare, de
regulă asociat şi cu desfacerea de băuturi alcoolice. Unităţile din domeniul alimentaţiei publice
sunt amplasate în vechile spaţii ce aparţineau Cooperaţiei de Consum, dar şi în spaţii individuale
în cadrul unor mici unităţi.
Comuna Bucerdea Grânoasă nu dispune de societăţi comerciale cu activităţi specifice
turismului, există însă premizele întemeierii unei pensiuni agroturistice de tip familial la margine
de sat sau chiar în cătunele aparţinătoare ce poate oferi liniştea şi rusticul reconfortant, şi de
asemenea, a unei terase pentru agrementul tineretului pentru atragerea clientelei aflată mereu în
căutarea diversităţii şi a relaxării.
CONCLUZII:
Localităţile Cornu, Pădure şi Pânca nu au nici un fel de dotări comerciale sau de prestări
servicii, acest lucru este cu atât mai grav cu cât legătura cu localitatea Buceredea
Grânoasă se face prin intermediul unor drumuri locale, impracticabile mijloacelor auto.
Comerţul cu produse agricole pe teritoriul localităţii se practică individual de către
fiecare producător în parte, în numeroasele târguri periodice şi pieţe ce au loc în
localităţile vecine.
Nu sunt agenţi economici care să asigure colectarea şi achiziţionarea produselor agricole
şi animaliere.
2.2.2 Ocuparea forţei de muncă (recensământ anul 2002)
Populaţia comunei Bucerdea Grânoasă este de 2.300 locuitori, din care 790 (34,35%)
sunt activi în următoarele ramuri ale economiei naţionale:
Energie electrică şi termică, gaze
Industrie prelucrătoare
Hoteluri şi restaurante
Pescuit şi piscicultură
Transport, depozitare
Industrie extractivă
Total populaţie
Silvicultură
Agricultură
Construcţii
Comerţ
activă
Bucerdea 769 218 7 - 8 220 14 23 28 4 82

Grânoasă
Cornu 7 7 - - - - - - - - -
Pădure 8 7 - - - - - 1 - - -
Pânca 6 6 - - - - - - - - -
44
TOTAL 790 238 7 - 8 220 14 24 28 4 82

(continuare)
Şomeri în căutarea primului loc de muncă

Activităţi în gospodării personale
Alte activităţi de serv. colective
Activitşţi financiare, bancare
Activităţi extrateritoriale
Poştă şi telecomunicaţii
activă populaţie Total
Administraţie publică
Tranzacţii imobiliare
Sănătate şi asistenţă
Învăţământ
Bucerdea 769 4 - 1 15 11 15 7 - - 112
Grânoasă
Cornu 7 - - - - - - - - - -
Pădure 8 - - - - - - - - - -
Pânca 6 - - - - - - - - - -
TOTAL 790 4 - 1 15 11 15 7 - - 112
Sursa: DJS Alba.
CONCLUZII:
Structura populaţiei active pe principalele ramuri de activitate, relevă predominanţa
agriculturii – 30,13%, urmată de industria prelucrătoare – 27,85%, transport şi depozitare
–10,38%, comerţ – 3,54%, construcţii – 3,04%, altele – 10,88%, şomeri în căutarea
primului loc de muncă – 14,18%.
Activitatea economică a comunei Bucerdea Grânoasă are la bază ocupaţia principală a
locuitorilor respectiv cultivarea cerealelor şi în secundar creşterea animalelor. Cultura
cerealelor se practică în zonele de luncă şi pe pantele domoale ale dealurilor, în timp ce
creşterea animalelor se practică în întreg teritoriul.
2.2.3. Rata şomajului, rata de dependenţă economică (recensământ anul 2002)
 Populaţia activă şi inactivă la recensământul din anul 2002:

POPULAŢIA ACTIVĂ POPULAŢIA INACTIVĂ
45
Neoc
Neoc up
up
în
în Intr
Total populaţie
căuta Ele eţ. Înr
căuta Cas Alte
Tot Ocup rea rea Tota vi Pen de eţ.
prim - situ
al ată unui l Stu s. nice alte de
ului aţii
loc d per stat
de loc s.
munc de
ă munc
ă
Bucerdea 2.23 769 575 82 112 1.46 347 503 355 223 13 25
Grânoasă 5 6
Cornu 21 7 7 - - 14 - 8 5 1 - -
Pădure 25 8 8 - - 17 1 8 6 1 - 1
Pânca 19 9 6 - - 13 - 7 5 1 - -
TOTAL 2.30 790 596 82 112 1.51 34 526 371 226 13 26
0 0 8
Sursa: DJS Alba.
CONCLUZII:
Rata şomajului a fost de 8,43% din total populaţie şi de 24,56% din total populaţie
activă.
Rata şomajului în comuna Bucerdea Grânoasă este peste media judeţului Alba, pentru
mediul rural (6,2% din populaţia rurală şi 15,2% din populaţia activă din mediul rural).
Din populaţia totală a comunei Bucerdea Grânoasă, de 2.300 persoane, populaţia activă
numără 790 persoane adică 34,35%, iar populaţia inactivă 1.510 persoane, adică 65,65%.
Populaţia ocupată este de 596 persoane şi reprezintă 75,44% din populaţia activă a
comunei,
Dintre persoanele care constituie populaţia inactivă a comunei:
 23,05% îl reprezintă elevii şi studenţii,
 34,83% majoritatea, îl reprezintă pensionarii,
 24,57% sunt casnice, ceea ce nu înseamnă că sunt inactive,
 15,83% sunt întreţinuţi de alte persoane sau de stat,
 1,72% - alte situaţii.
Rata de dependenţă economică este un indicator important în măsurarea sarcinii sociale
a populaţiei ocupate şi se determină ca raport între populaţia inactivă plus şomeri şi
populaţia ocupată. În cazul comunei Bucerdea Grânoasă, rata de dependenţă economică
este de 2859,10/00, fiind mai ridicată decât a judeţului Alba pentru mediu rural, care este de
19060/00.
Structura pe grupe de vârstă a populaţiei active arată că rata cea mai ridicată de activitate
se înregistrează la grupa de vârstă 35 - 39 ani, urmată de grupele 40 - 44 ani şi 30 - 34 ani.
La populaţia foarte tânără 15 - 24 ani şi vârstnică, peste 55 ani, ratele de activitate sunt
superioare celor de la oraşe.
46
Din datele recente aflate în evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă
Alba rata şomajului la nivelul judeţului Alba la finele lunii august 2007 este de 4,96%, rata
şomajului masculină fiind de 4,81%, respectiv rata şomajului feminină 5,12%. Numărul
şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii august 2007 în comuna Bucerdea Grânoasă este de 86, 34
bărbaţi şi 52 femei. Pentru o populaţie totală de 2.373 persoane, o populaţie activă de 815
persoane şi un număr de 86 persoane înregistrate în căutarea unui loc de muncă, rata şomajului
este de 3,62% din total populaţie, respectiv 10,55% din total populaţie activă, ceea ce ne indică
faptul că rata şomajului la nivelul comunei Bucerdea Grânoasă se situează peste media pe judeţul
Alba.
Situaţia persoanelor în căutarea unui loc de muncă din

comuna Bucerdea Grânoasă
60
52
40
Bărbaţi
Femei
20 33
0 0 0 Femei
0 1 0 Bărbaţi
0
Bucerdea Cornu Pădure Pânca
Grânoasă
Structura persoanelor în căutarea unui loc de muncă raportată la calificarea acestora se

prezintă astfel:
Localitatea Bărbaţi – calificare Femei - calificare
Bucerdea 1 agricultor, 1 frigotehnist, 1 instalator, 1 agricultor, 1 asistent social, 1 blănar
Grânoasă 1 lăcătuş mecanic, 1 lăcătuş construcţii confecţioner îmbrăcăminte, 1 contabil, 1
metalice şi navale, 1 îngrijitor animale, economist şef, 1 electromecanic reţele
1 mecanic auto, 3 mecanici agricoli, 12 cabluri, 1 gestionar depozit, 1 lucrător
muncitori necalificaţi în agricultură, 1 comercial, 5 muncitori necalificaţi în
muncitor necalificat la ambalat produse agricultură, 1 muncitor necalificat în
solide/semisolide, 21 muncitori industria confecţiilor, 2 muncitori
necalificaţi la ambalat produse sub necalificaţi la ambalat produse
formă de praf şi granule, 1 operator solide/semisolide, 11 muncitori
preparare minereuri, 2 strungari, 1 şofer necalificaţi la ambalat produse sub
autocamion, 3 tâmplari, 1 tehnician în formă de praf şi granule, 1 ospătar, 1
biochimie profesor gimnaziu, 1 strungar, 3
tâmplari
Pădure 1 confecţioner-asamblor articole textile
Total 52 34
comună
Sursa: AJOFM Alba.
2.2.4. Oportunităţi pentru dezvoltarea exploataţiilor agricole în comuna Bucerdea

Grânoasă
47
Modificările structurale care au avut loc în agricultura României în perioada 1990-2003,

au avut drept efect trecerea în proprietate privată a peste 96% din terenurile agricole,
determinând formarea de exploataţii mici şi mijlocii. Forma principală de exploataţie agricolă
este gospodăria ţărănească mică, se remarcă ponderea redusă a formelor asociative, precum şi
lipsa formelor asociative pentru comercializarea produselor agricole, aşa cum sunt grupurile de
producători.
Terenurile agricole cu înaltă valoare naturală cuprind areale favorizate din punct de
vedere al stării de conservare al biodiversităţii aflate în zonele rurale, fiind de obicei caracterizate
de utilizarea unor practici agricole extensive.
Practicarea agriculturii ecologice în România este favorizată de existenţa sistemelor
agricole tradiţionale, majoritar extensive.
România este una dintre puţinele ţări europene în care agro-sistemele tradiţionale
reprezintă rezervoare semnificative în care diversitatea genetică a plantelor de cultură şi a
animalelor s-au conservat la locul de formare şi dezvoltare. Menţinerea de specii şi diversităţi
genetice la nivelul gospodăriilor individuale ale ţăranilor constituie unul din elementele cheie
pentru o agricultură durabilă.
Ţinând seama de condiţiile pedo-climatice de care dispune comuna Bucerdea Grânoasă şi
de zonarea economică a judeţului, în afara culturii cerealelor, preponderentă în momentul de faţă,
vor avea şanse de dezvoltare atât cultura plantelor tehnice şi a plantelor industriale, respectiv a
plantelor medicinale, cât şi creşterea animalelor, în special a animalelor rumegătoare, care pot
valorifica producţiile de iarbă şi fân ce se pot obţine pe păşunile şi fâneţele comunei. Starea
pajiştilor este bună, an de an se obţin două recolte de furaje, una de fân şi a doua de otavă, spre
sfârşitul verii, iar în anii foarte buni se obţine şi a treia coasă, dacă toamna este lungă şi există
suficientă umiditate.
Având în vedere starea de relativă degradare a terenurilor agricole, dezvoltarea
agriculturii va depinde în principal de următoarele:
Aducerea treptată a pajiştilor naturale la un nivel de producţie cât mai apropriat de
potenţialul lor prin curăţirea de vegetaţie forestieră fără rol de protecţie
antierozională, combaterea buruienilor şi îmbunătăţirea covorului vegetal prin
supraînsămânţări cu ierburi valoroase, potrivite cu solurile respective, aplicarea
lucrărilor de întreţinere specifice, fertilizarea cu îngrăşăminte naturale şi aplicarea de
amendamente calcaroase pe porţiunile cu soluri acide. Toate aceste lucrări vor trebui
să fie dirijate şi urmărite de Consiliul Local, pentru suprafeţele aflate în administraţia
acestuia, eşalonat pe o perioadă de 10 ani, în colaborare cu Ocolul Silvic, care va
prelua suprafeţele degradate în vederea plantării lor. Stoparea focarelor de eroziune
va trebui să constituie o preocupare permanentă, comună pentru Consiliul Local şi
Ocolul Silvic.
Dezvoltarea unei agriculturi intensive, bazată pe cultivarea unor specii rentabile, în
zone cu acces facil la terenurile cultivate.
Cultura legumelor, practicată mai ales pe terenurile din intravilan în cadrul
gospodăriilor ar putea fi dezvoltată, condiţiile pedo-climatice fiind favorabile.
Vecinătatea cu localităţile Blaj şi Teiuş oferă o piaţă de desfacere pentru produsele
proaspete.
Există potenţial pentru cultivarea plantelor industriale şi medicinale, care din păcate
deţine acum un loc secundar în agricultura comunei. Plante medicinale precum macul
sau coriandrul sau plante aromatice precum mărarul, se cultivau în trecut cu rezultate
foarte bune.
Baza furajeră existentă poate asigura creşterea efectivului de animale în sistem
gospodăresc, dar şi în sistem asociativ. Adăpostirea efectivelor suplimentare de animale se poate
face în adăposturile existente în gospodăriile crescătoare de animale sau prin dezvoltarea unor
48
ferme de capacitate mai mare, amplasate în zone funcţionale specializate, pentru a nu afecta prin
poluare atmosferică şi a solului zona de locuit.
Extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi introducerea canalizării în
localitatea Bucerdea Grânoasă va face posibilă mecanizarea activităţii de creştere a animalelor, a
unor lucrări precum mulsul şi evacuarea dejecţiilor, fapt ce va conduce pe de o parte la ridicarea
gradului de confort a populaţiei, iar pe de altă parte la ridicarea productivităţii şi implicit a
veniturilor populaţiei.
2.3. SOCIAL – CULTURAL
Cunoaşterea caracteristicilor sociale, demografice şi economice este obligatorie şi

esenţială în luarea unor decizii de dezvoltare durabilă la nivel local şi pentru determinarea
impactului acestor decizii.
Legătura dintre factorii sociali, demografici şi economici şi problemele de mediu este
foarte strânsă. Normele şi politicile sociale pot împiedica sau pot sprijini eforturile de găsire a
unor soluţii conforme cu principiile dezvoltării durabile. Diversele grupuri de persoane au nevoi
şi dorinţe diferite referitor la modul în care ar trebui să evolueze comunitatea din care fac parte.
Este necesar să se identifice toate tendinţele demografice, sociale şi economice care pot sprijini
sau care sunt divergente soluţiilor de planificare şi implementare propuse la nivel local.
2.3.1. Caracteristici demografice
Identificarea caracteristicilor demografice vor ajuta la mai buna cunoaştere a comunităţii

analizate.
Profilul comunitar rezultat trebuie să includă:
 numărul de locuitori,
 densitatea populaţiei,
 vârsta medie,
 distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă,
 naţionalităţile,
 gradul de şcolarizare,
 venitul mediu pe cap de locuitor,
 numărul persoanelor aflate sub pragul de sărăcie etc.
 Evoluţia numărului populaţiei comunei Bucerdea Grânoasă la ultimele două recensăminte

şi la începutul anului 2007:
Populaţia stabilă la recensământ Populaţia stabilă 2002 ŞI 2007
Comuna An An + sau [%] An An + sau – [ % ]
1992 2002 – 2002 2007
Bucerdea Grânoasă 2.298 2.300 +2 +0,08 2.300 2.365 +65 +2,83
% %
Urmărind evoluţia numărului populaţiei stabile între cele două recensăminte se constată o
menţinere a numărului populaţiei, faţă de anul 1992, iar în prezent numărul populaţiei a
înregistrat o uşoară creştere faţă de recensământul din anul 2002.
Aceasta se explică prin faptul că:
 natalitatea a fost constantă,
 circulaţia persoanelor este reală, mulţi dintre cei disponibilizaţi din activităţile
industriale s-au întors acasă, plecările fiind mai puţin numeroase.
49
Aceasta se poate vedea din evoluţia populaţiei comunei, prezentată mai jos:
 Evoluţia populaţiei comunei în perioada 1956 – 2007:
Poze cu săteni
CONCLUZII:
Aşa cum reiese din situaţia prezentată grafic, între anii 1956-2002, se remarcă o scădere
sistematică a populaţiei, cauzată atât de fenomenul de îmbătrânire şi exod, cât şi lipsei locurilor
de muncă, se observă o migraţie a forţei de muncă aptă de lucru spre alte centre care oferă locuri
de muncă.
Mişcarea migratorie nu este un indice hotărâtor, indice rezultat din cauza neasigurării
locurilor de muncă în comună, care se poate modifica în timp dacă comuna va deveni atractivă
din punct de vedere al agriculturii sau agroturismului.
50
Localitate / 1956 1966 1977 1992 2002 2007

AN
Bucerdea 1.766 2.007 2.208 2.198 2.235 2.305
Grânoasă
Cornu 302 221 87 33 21 20
Pădure 99 103 72 42 25 23
Pânca 358 211 93 25 19 17
Total comună 2.525 2.542 2.460 2.298 2.300 2.365
 Structura populaţiei pe grupe de vârstă, sexe şi medii de locuit
Din datele furnizate de Primăria Bucerdea Grânoasă, total populaţie stabilă la 31

decembrie 2006: 2.365, din care:
Analizând structura populaţiei stabile pe
sexe, populaţia masculină din comuna Bucerdea
Grânoasă devansează ca pondere pe cea
feminină, la nivelul judeţului Alba - mediu rural
ponderea populaţiei masculine este de 50,5% şi
cea feminină de 49,5% (1 ianuarie 2007). Din
punct de vedere demografic, structura după sex
poate fi considerată echilibrată, ceea ce face
posibilă dezvoltarea comunei în ansamblu.
Comparativ cu datele demografice din mediul rural al judeţului Alba, comuna Bucerdea
Grânoasă are o situaţie similară cu datele din judeţ, situaţie specifică localităţilor cu acces la
drumuri judeţene şi apropiate de centre urbane. Localitatea Bucerdea Grânoasă este o localitate
cu populaţie concentrată, cele 3 cătune Cornu, Pădure şi Pânca se depopulează într-un ritm foarte
rapid, practic locuitorii celor trei cătune migrează treptat spre localitatea reşedinţă de comună,
unde şi-au întemeiat gospodării.
Poze cu săteni Poze cu săteni
51
 Structura populaţiei stabilă la recensământ (2002) pe grupe de vârstă şi ponderea lor în

total populaţie:
Total Populaţie de Populaţie de Populaţie de 60 ani
populaţi 0 – 14 ani 15 – 59 ani şi peste
Comuna
e
stabilă Număr % Număr % Număr %
Bucerdea Grânoasă 2.300 446 19,39 1.418 61,65 436 18,96
Jud. Alba - Mediu 162.624 29.484 18,1 91.330 56,2 41.810 25,7
rural
Sursa: DJS Alba.
În anul 2002 la 1000 de persoane adulte reveneau 279 persoane tinere (pe total judeţ),
323 în mediu rural şi 315 în comuna Bucerdea Grânoasă.
În anul 2007 în comuna Bucerdea Grânoasă, numărul populaţiei a crescut la 2.365 faţă de
2.300 la recensământul din anul 2002.
 Populaţia Comunei Bucerdea Grânoasă după etnie, la recensământul din 2002:

După etnie
Localitatea Populaţia stabilă
Români Maghiari Rromi
Bucerdea 2.235 1.620 580 35
Grânoasă
Cornu 21 16 5 -
Pădure 25 13 12 -
Pânca 19 14 5 -
Total comună 2.300 1.663 602 35
Sursa: DJS Alba.
 Populaţia Comunei Bucerdea Grânoasă după limba maternă, la recensământul din 2002:
După limba maternă
Localitatea Populaţia stabilă
Română Maghiară Romanes
Bucerdea 2.235 1.662 573 -
Grânoasă
Cornu 21 16 5 -
Pădure 25 14 11 -
Pânca 19 13 6 -
Total coumnă 2.300 1.705 595 -
Sursa: DJS Alba.
CONCLUZII:
Analizând structura comunei Bucerdea Grânoasă după etnie, populaţia este majoritară de
etnie română 72,30%, maghiară 26,17% şi rromă 1,53%.
Structura populaţiei după limba maternă este aproape identică cu ponderea după etnie,
limba maternă română 74,13% şi limba maternă maghiară 25,87%.
 Populaţia Comunei Bucerdea Grânoasă după religia declarată, la recensământul din 2002:
52
O
r
t
Populaţi o Greco- Reform Penticos Nedecla
Localitatea Baptistă
a stabilă d catolică ată tală raţi
o
x
ă
Bucerdea 2.235 1.583 51 535 49 17 -
Grânoasă
Cornu 21 15 1 5 - - -
Pădure 25 12 - 13 - - -
Pânca 19 13 - 6 - - -
Total comună 2.300 1.623 52 559 49 17 -
Sursa: DJS Alba.
CONCLUZII:
 70,57% din populaţia comunei este de religie ortodoxă
 2,26% din populaţia comunei este de religie greco-catolică
 24,30% din populaţia comunei este de religie reformată
 2,13% din populaţia comunei este de religie baptistă
 0,74% din populaţia comunei este de religie penticostală
 Nivelul de instruire al populaţiei
 Structura populaţiei de 10 ani şi peste, după nivelul de învăţământ al instituţiei absolvite,

la recensământul populaţiei 2002:
Superior Secundar
Fără şcoală absolvită

şi de uceniciProfesional
şi maiştriPost liceal
Nr.
duratăde scurtă
duratăde lungă
popul
Nedeclarat
Gimnazial
Primar
.
Comuna
Liceal
peste
10
ani
Bucerdea 1.945 15 6 8 338 396 470 507 203 2

Grâ
noa
să
Cornu 20 - - - 2 2 1 15 - -
Pădure 24 - - - 3 3 7 10 1 -
Pânca 18 - - - - 4 4 9 1 -
Total 2.007 15 6 8 343 405 482 541 205 2
Sursa: DJS Alba.
CONCLUZII :
Numărul populaţiei de peste 10 ani este de 2.007 adică 87,26% din populaţia comunei
Bucerdea Grânoasă, din care:
53
 Au absolvit o instituţie de învăţământ superior de lungă durată 15 persoane şi o

instituţie de învăţământ superior de scurtă durată 6 persoane, adică total 1,05%
din populaţia de peste 10 ani.
 Învăţământul postliceal şi de maiştri a fost absolvit de 8 persoane, adică 0,40%
din populaţia de peste 10 ani.
 Învăţământul liceal a fost absolvit de 343 persoane, adică 17,09% din populaţia de
peste 10 ani.
 Învăţământul profesional si de ucenici a fost absolvit de 405 persoane, adică
20,18% din populaţia de peste 10 ani.
 Învăţământul gimnazial a fost absolvit de 482 persoane, adică 24,02% din
populaţia de peste 10 ani.
 Învăţământul primar a fost absolvit de 541 persoane, adică 26,96% din populaţia
de peste 10 ani.
 Fără nici o şcoală absolvită sunt 205 persoane, adică o rată a analfabetismului de
10,21% (5,04% la nivelul judeţului Alba).
Numărul şcolilor de pe raza comunei: 1 şcoală şi 1 grădiniţă:
 Şcoală generală de 8 clase şi grădiniţă - Bucerdea Grânoasă, cu 19 cadre didactice
(14 profesori, 5 învăţători), 215 elevi cuprinşi în 8 clase de studiu şi grădiniţa cu
87 preşcolari şi 4 cadre didactice; pentru clasele primare există secţie cu predare
în limba maghiară.
Numărul cadrelor didactice de pe raza comunei: 23 persoane.
CONCLUZII:
Nivelul de instruire este relativ scăzut:
 1,05% din populaţie are absolvită o formă de învăţământ superior sau mediu,
 61,29% din populaţie are absolvită o formă de învăţământ secundar,
 10,21% analfabeţi.
2.3.2. Sănătate
Pe raza comunei funcţionează:

 Cabinetul Individual Dr. Komives Marghit în cadrul dispensarului uman cu 2
cadre medicale, 1 medic şi 1 asistent medical; Dispensarul uman funcţionează în
spaţiu propriu, vis-a-vis de clădirea Primăriei şi a Consiliului Local.
Dispensarul comunei Bucerdea Grânoasă
54
2.3.3. Siguranţa cetăţeanului
Siguranţa publică, în comună este asigurată prin Postul de Poliţie, cu 2 agenţi, cu sediul
în localitatea Bucerdea Grânoasă.
În ultimii ani a scăzut numărul contravenţiilor şi infracţiunilor, se pot semnala rezultate
pozitive în domeniul securităţii publice. Nu s-au constat contravenţii majore.
Vorbind despre siguranţa publică nu putem neglija fenomenul păcii sociale, fenomen mai
profund şi mai extins decât securitatea publică. Prin intensificarea păcii sociale, comunitatea se
poate simţii în siguranţă fără a fi păzită de organele competente.
2.3.4. Zone de risc tehnologic
Pe teritoriul comunei Bucerdea Grânoasă nu se regăsesc agenţi economici care produc,

prelucrează, manipulează, depozitează sau utilizează substanţe toxice industriale care pot
contamina mediul înconjurător în caz de accident şi care să fie obligat să întocmească Planul de
acţiune în caz de accident.
Acte normative
a) Legea nr.124/15.12.1995 prin care se aprobă Ordonanţa Guvernului nr.47/12.08.1994

privind apărarea împotriva dezastrelor.
b) Hotărârea Guvernului României nr.635/18.08.1995 privind culegerea de informaţii şi
transmiterea deciziilor în cazul apărării împotriva dezastrelor.
c) Hotărârea Guvernului României nr.209/19.05.1997 privind aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare a Comisiei de Apărare Împotriva Dezastrelor.
Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale
 Constituirea comisiei de apărare împotriva dezastrelor, elaborarea unor planuri

proprii de apărare împotriva dezastrelor pentru localitate.
 Cunoaşterea particularităţilor instituţiilor publice a agenţilor economici cu privire
la vulnerabilitatea acestora în cazul producerii dezastrelor.
 Stabilirea instituţiilor publice şi agenţilor care pot participa cu forţe şi mijloace
tehnice specializate la intervenţii în sprijinul localităţii.
 Conducerea acţiunilor de înlăturare a urmărilor provocate de dezastre, salvarea
victimelor, aprovizionarea cu apă şi alimente şi asistenţă sanitară, decontaminarea persoanelor şi
solului; înhumarea morţilor, asigurarea serviciilor şi utilităţilor de gospodărie comunală.
Informarea populaţiei în caz de avarie
Sistemul de avertizare, alarmare a populaţiei în caz de dezastre, incendii, inundaţii,

alunecări de teren etc.:
 la biserică se trag clopotele.
Sistemul de intervenţie: prin intermediul comandamentului de apărare civilă, constituit la
nivelul Consiliului Local.
Alunecări de teren, au fost prezentate în capitolul „Capital natural”.
55
MĂSURI DE REMEDIERE
Propuse în ordinea urgenţei de realizare:

 curăţirea albiilor de produsele de eroziune
 înlăturarea vegetaţiei şi resturilor de vegetaţie din albie
 redimensionarea podurilor pentru a permite o circulaţie a apei chiar şi la debite mari
 corectarea cursului acolo unde este posibil
 îndiguirea zonelor celor mai afectate de eroziune
Finanţarea lucrărilor se pot realiza din fondurile bugetului local şi din alte surse interne şi
externe.
2.3.5. Cultură – tradiţii
Locuitorii comunei beneficiază de reţea de televiziune prin cablu, peste 20 programe inclusiv
postul de televiziune naţional TVR 1, se recepţionează în condiţii bune.
Reţelele de telefonie mobilă, acoperă în anumită măsură teritoriul comunei, în multe
dintre gospodării există telefonie mobilă.
Comuna Bucerdea Grânoasă este racordată la sistemul telefonic judeţean prin intermediul
unei centrale automate cu 400 numere, dar există foarte multe alte solicitări.
Clădirea renovată a Căminului Cultural din centrul localităţii Bucerdea Grânoasă dispune
de utilităţile necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţilor artistice şi culturale.
2.4. MANAGEMENT ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
Comuna Bucerdea Grânoasă, este unitate administrativ-teritorială de bază, care cuprinde

populaţia rurală reunită prin comunitatea de interese şi tradiţii.
 Este persoană juridică de drept public, are patrimoniul propriu şi capacitate
juridică deplină. Satul Bucerdea Grânoasă este reşedinţa comunei.
 Are statut propriu de funcţionare aprobat la 16.10.2006 în şedinţa Consiliului
local al comunei Bucerdea Grânoasă.
 Este comună de rangul IV.
 Autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală
în comună sunt:
o Consiliul Local, ca autoritate deliberativă.
o Primăria, ca autoritate executivă.
o Primarul, viceprimarul, secretarul comunei, împreună cu aparatul propriu
de specialitate al consiliului local, constituie Primăria comunei Bucerdea
Grânoasă, care duce la îndeplinire Hotărârile Consiliului Local şi
dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii
locale.
o Consiliul Local, constituit în anul 2006 şi validat prin Hotărârea
Consiliului Local nr. 1/16.10.2006, are un număr de 9 consilieri locali,
structuraţi astfel: 4 consilieri PNL, 2 consilieri PD, 2 consilier UDMR şi 1
consilier PC.
o Locuitorii comunei pot fi consultaţi, în condiţiile legii, prin referendum
local, asupra problemelor de interes deosebit din unitatea administrativ
teritorială.
56
o Problemele specifice pentru care se impune referendum sunt:

 Stabilirea limitelor administrative teritoriale ale comunei:
 Modul de folosinţă şi amplasamentul unor trupuri de hotar,
proprietatea privată a cetăţenilor,
 Modalitatea de atribuire a denumirilor de străzi în satul de
reşedinţă Bucerdea Grânoasă.
o Cetăţenii comunei pot fi consultaţi şi prin adunări cetăţeneşti organizate pe
sate.
o Convocarea şi organizarea adunărilor cetăţeneşti se face de către primar, la
iniţiativa acestuia ori a unei treimi din numărul consilierilor în funcţie.
o Convocarea adunării cetăţeneşti se face prin aducerea la cunoştinţă publică
a scopului, datei şi a locului unde urmează să se desfăşoare aceasta.
o Adunarea cetăţenească este valabil constituită în prezenţa majorităţii
reprezentanţilor familiilor şi adoptă propuneri cu majoritatea celor
prezenţi.
o Propunerile se consemnează într-un proces verbal şi se înaintează
primarului, care le va supune dezbaterii consiliului local, în prima şedinţă,
în vederea stabilirii modalităţilor concrete de realizare şi de finanţare, dacă
este cazul.
o Soluţia adoptată de Consiliul Local se aduce la cunoştinţă publică prin
grija secretarului.
o În cazul procedurii de elaborare a proiectelor de acte normative, Consiliul
Local anunţă această acţiune şi transmite proiectele actelor normative
tuturor persoanelor care au depus cerere pentru primirea acestor
informaţii.
o Se acordă titlul de cetăţean de onoare al comunei Bucerdea Grânoasă
persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite pe plan politic,
economic, social, cultural în interesul comunei sau persoanelor care
sponsorizează activităţi deosebite organizate la nivelul comunei.
 Domeniul public al comunei Bucerdea Grânoasă este aprobat prin Hotărârea
Consiliului Local.
CAPITOLUL 3 ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE (SWOT)
3.1. ANALIZA SWOT PENTRU MEDIU
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Comuna Bucerdea Grânoasă cu satele Mediu natural deşi valoros nu este protejat în
aparţinătoare este aşezată în podişul mod corespunzător.
Târnavelor, în bazinul hidrografic al Târnavei Prezenţa unor poli de atracţie urbană: Alba
Mari. Iulia, Blaj, Mediaş, Sighişoara.
Potenţial natural al regiunii valoros. Intensificarea proceselor de degradare a
Comuna se află la aproximativ 35 km distanţă solului datorită metodelor folosite în paralel
de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului şi cu reducerea fondurilor alocate ameliorării
la 10 km depărtare de municipiul Blaj. terenurilor degradate.
Comuna este traversată de calea ferată Lipsa lucrărilor de corecţii de albii şi
magistrala feroviară Bucureşti - Braşov. Staţie stabilizarea versanţilor cu posibile alunecări
57
CFR cemai apropiată este la 2 km de de teren şi erodarea solului, cu consecinţe

reşedinţa comunei. grave pe termen lung.
Reţeaua hidrografică este formată din râuri şi Zone cu alunecări de teren, accidentat şi cu
ape subterane, care ocupă o suprafaţă de 21 ha risc de prăbuşire.
(0,49% din suprafaţa comunei) şi este o reţea Infrastructură nedezvoltată.
torenţială activă cu debite importante în Starea tehnică a drumurilor modestă.
perioadele cu precipitaţii abundente. Lipsa unor studii geotehnice şi hidro-
Pârâul Dunăriţa traversează teritoriul geologice în zonă, care să stea la baza:
comunei, sursă importantă de apă pentru  Măsurilor de combatere sau stabilizare a
irigaţii. terenurilor afectate de alunecare.
Pădurile ocupă o suprafaţă de 407,5 ha, ceea Aportul la poluarea apelor de suprafaţă şi
ce reprezintă 9,48% din teritoriul comunei, în subterane datorate lipsei canalizării şi
care se regăsesc specii de gorun, carpen, deversărilor necontrolate de ape uzate
salcâm, stejar etc. menajere.
Clima continental moderată. Aportul surselor difuze la poluarea apelor de
Rezervă de teren pentru amenajări ulterioare, suprafaţă şi subterane.
îndeosebi vii şi livezi, plantări de păduri. Gospodărirea integrată şi durabilă a
Suprafeţe de teren agricol propice dezvoltării bazinului hidrografic Bucerdea Grânoasă, va
unei agriculturi ecologice şi irigate. trebui să cuprindă: lucrări de apărare a
Industrializarea redusă şi agricultura malurilor, regularizări de curs, îndiguiri,
extensivă au condus la poluări reduse, ceea ce ruperi de pantă pentru văile torenţiale,
a permis menţinerea biodiversităţii şi decolmatarea şi adâncirea văii.
obţinerea unor producţii cu calitate biologică Realizarea unor acumulări de apă prin baraje
ridicată. de pământ succesive cu înălţime mică.
Corectări de pantă a versanţilor şi plantarea
lor cu vegetaţie arboricolă, pentru evitarea
alunecărilor de teren.
Lipsa educaţiei ecologice a locuitorilor.
Capacitate inadecvată de a folosi
oportunităţile de finanţare externă.
OPORTUNITĂŢI RISCURI
Programe ale autorităţilor judeţene, regionale Abandonarea cultivării a zeci de hectare cu

şi centrale destinate mediului rural. influenţe asupra eroziunii solului pe termen
Atragerea investitorilor care au resurse lung.
financiare în implementarea obiectivelor Reducerea continuă a fertilităţii solului va
pentru dezvoltarea durabilă a zonei. conduce la plafonarea producţiei agricole.
Implementarea unor proiecte/programe de Pericolele care ameninţă mediul natural:
mediu ,,domeniu finanţat cu prioritate de  păşunatul,
organisme internaţionale” îndeosebi în  braconajul,
refacerea infrastructurii.  administrarea necorespunzătoare
Cooperare zonală şi regională cu proiectele pădurilor, aflate în proprietate
europene care vizează infrastructura particulară.
(comunele şi oraşele învecinate). Afectarea negativă a biodiversităţii în
Posibilităţi de creştere a suprafeţelor destinate absenţa unui management adecvat pentru
agriculturii ecologice. mediul natural.
Aplicarea unui management durabil în AMENINŢĂRI naturale: eroziuni de mal,
vederea reducerii fenomenelor de eroziune. alunecări de teren, inundaţii.
Văi torenţiale.
Nu este un studiu concret asupra factorilor
58
de mediu.
3.2. ANALIZA SWOT PENTRU ORGANIZARE SPAŢIALĂ
Comuna Bucerdea Grânoasă este unitate Drumurile comunale DC20 şi drumu-rile

administrativ teritorială de bază, care locale nu sunt modernizate.
cuprinde populaţia rurală reunită prin Străzile nu sunt modernizate, nu au rigole de
comunitatea de interese şi tradiţii. scurgere a apelor, nici trotuare.
Este persoană juridică de drept public, are Gabarit redus pentru podurile şi podeţele de
patrimoniu propriu şi capacitate juridică pe raza comunei.
deplină. La nivelul comunei nu există reţea de
Comuna poate intra în raporturi juridice cu canalizare şi staţie de epurare ape uzate.
alte autorităţi şi instituţii publice, cu persoane Gospodăriile populaţiei nu sunt dotate cu
juridice române şi străine, indiferent de natura pubele, nu se face colectare selectivă.
acestora, precum şi cu persoane fizice, în Planul Urbanistic General trebuie în-tocmit
condiţiile legii. ca urmare a înfiinţării comunei.
Suprafaţa comunei este de 4.300 ha şi o O serie de servicii ale administraţiei locale
populaţie de 2.365 locuitori actualmente, ceea nu au spaţii adecvate pentru desfăşurarea
ce înseamnă o densitate medie de locuire de activităţilor (exemplu: dispensarul medical
55 locuitori/kmp. uman, dispensarul veterinar, sediul poliţiei
Este alcătuită din 4 sate, şi anume: etc.
 Bucerdea Grânoasă - reşedinţa comunei
 Cornu,
 Pădure,
 Pânca.
Principala localitate al comunei este
Bucerdea Grânoasă care are dotări social-
culturale.
Indicatorii de locuire ai comunei sunt
aproximativ egali celor din judeţul Alba,
mediu rural.
Fondul locativ este în stare bună.
La reşedinţa de comună Bucerdea Grânoasă,
peste 93% din numărul locuinţelor au
alimentare cu apă potabilă şi 95% din locuinţe
au instalaţii electrice.
Localitatea Bucerdea Grânoasă este conectată
la reţeaua de gaz metan.
Creşterea continuă a reţelelor de utilităţi.
Reconversia unor capacităţi în special Orientarea programelor europene şi

agricole spre arii de productivitate adaptate guvernamentale spre alte zone considerate
condiţiilor locale. prioritare.
Parteneriat public Privat. Insuficienţa resurselor bugetare.
Posibilitatea accesării de surse atrase la Fonduri insuficiente sau inexistente pentru
59
bugetul local, în baza ,,Strategiei de finanţarea sau cofinanţarea lucrărilor de

dezvoltare durabilă a spaţiului rural”: infrastructură.
 Proiecte, Zonele preponderent agricole neavând
 Surse guvernamentale, putere economică şi infrastructură, riscă să
 Surse private, se depopuleze.
 Taxe speciale, Sistem imprevizibil de dezvoltare şi
 Fonduri structurale pentru îmbunătăţirea finanţare (criterii de eligibilitate care nu pot
infrastructurii. fi îndeplinite decât parţial la nivel local).
3.3. ANALIZA SWOT PENTRU ACTIVITĂŢI ECONOMICE ŞI MEDIUL DE

AFACERI
Vechi tradiţii în cultivarea pământului şi Investiţii autohtone sau străine in

creşterea animalelor. dezvoltarea activităţilor de mică indus-trie, a
Activitatea economică a comunei Bucerdea serviciilor şi meşteşugurilor tradiţionale
Grânoasă are la bază ocupaţia principală a inexistente.
locuitorilor respectiv: Număr mare de ferme de subzistenţă şi semi-
 Agricultura în asociaţii şi în gospodăriile subzistenţă cu suprafeţe mici de teren
populaţiei; agricol,determină o puternică fărâmiţare.
 Creşterea animalelor: ovine, porcine, Sectorul de prestări servicii este slab
bovine şi păsări crescute în gospodăriile dezvoltat. Lipsa certificării calităţii
populaţiei. produselor locale în conformitate cu
Pe raza comunei funcţionează: standardele europene, lipsă etichete
 Societăţi Comerciale, Asociaţii Familiale, ecologice.
Persoane Fizice autorizate. Ameliorarea raselor de animale.
Populaţia comunei Bucerdea Grânoasă, la Obţinerea de produse animaliere de bună
ultimul recensământ martie 2002, este de calitate şi în condiţii igienice şi de protecţie
2.300 din care 790 (34,35%) sunt ocupaţi în a populaţiei şi mediului.
următoarele ramuri: Servicii slab organizate pentru
 Total agricultură şi silvicultură: 245 comercializarea produselor animaliere.
locuitori, Existenţa de utilaje agricole învechite.
 Total industrie: 242 locuitori, Discordanţă între structura capacităţilor
 Servicii şi construcţii: 145 locuitori, tehnologice (zestrea mecanică) şi structura
 Alte ramuri: 158 locuitori. de mărime a exploataţiilor agricole.
81,04% din populaţie are vârsta până la 59 Competitivitate scăzută a produselor
ani. agroalimentare.
Numărul elevilor şi studenţilor este de 348 Exploatarea insuficientă a resurselor pădurii,
persoane. a apelor etc.
Tendinţa de creştere a numărului IMM-urilor Lipsa instalaţiilor de irigaţii şi desecări.
pentru valorificarea produselor agricole. Lipsa lucrărilor de îmbunătăţire calitativă a
Existenţa unui semnificativ potenţial agricol pajiştilor naturale submontane.
60
din perspectiva resurselor funciare şi a Formele asociative ale agricultorilor din

resurselor de muncă. zonă sunt timide.
Potenţial agricol în ceea ce priveşte Se face doar colectarea, nu şi procesarea şi
agricultura, zootehnia şi silvicultura. valorificarea superioară a fructelor de
Potenţial în dezvoltarea turismului rural şi pădure.
ecologic. Pomicultura şi viticultura, cultivarea
Teren neproductiv care poate fi amenajat şi legumelor au fost neglijate.
introdus în circuit agricol sau silvic. Unităţi de cazare turistică - servicii
Existenţa unor hale care pot fi adaptate pentru nedezvoltate.
un sector productiv. Promovarea turistică insuficientă şi utilităţi
Promovarea unor proiecte pilot în vederea turistice nemodernizate.
amenajării de ferme agricole asociative. Lipsa managementului mediului;
Promovarea unor proiecte pilot în vederea  Lipsa anumitor utilităţi (reţea de apă
amenajării de ferme agricole asociative. potabilă, canalizare, epurare, salubritate)
constituie o piedică în dezvoltarea
turismului. Promovarea turistică
inexistentă.
 Lipsa personalului calificat pentru a
asigura servicii turistice de calitate.
Reconversia unor capacităţi în special Imposibilitatea asigurării de către

agricole spre arii de productivitate adaptate beneficiarii unor finanţări nerambursabile
condiţiilor locale. sau cofinanţări necesare.
Necesitatea luării de măsuri pentru stimularea Lipsa specialiştilor instruiţi în a scrie
şi convingerea proprietarilor de terenuri cu proiecte, cereri de finanţare.
suprafeţe restrânse de a se asocia, de a Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte
coopera în organizarea şi gestionarea negative asupra pieţei muncii şi economiei
producţiei agricole în sisteme moderne. locale.
Utilizarea programelor de finanţare alocate de Lipsa stimulentelor fiscale.
UE Aplicării Reformei în Agricultură, în Schimbări rapide în legislaţia economică.
vederea integrării în Uniunea Europeană. Birocraţie, fiscalitate excesivă.
Pachetul financiar negociat de România cu Pericolul degradării florei şi faunei în zonele
UE pentru agricultură, pe perioada 2007-2009 naturale.
cuprinde sume uriaşe, după cum urmează: Starea de sărăcie care afectează dezvoltarea
serviciilor în mediu rural.
Pilonul I – Plăţi directe 967.900.000 Lipsa unor planuri de dezvoltare locală.
Euro Perpetuarea unui nivel scăzut a
Pilonul II – Măsuri de piaţă 732.000.000 productivităţii lipseşte producătorii agricoli
Euro de sursele necesare modernizării şi implicit a
Pilonul III – Dezvoltarea rurală 2.308.000.000 sporirii competitivităţii.
Euro Competitivitatea scăzută a produselor riscă
Total 4.007.900.000 să accentueze deficitele comerciale, să
Euro reducă gradul de ocupare al forţei de muncă,
să diminueze veniturile producătorilor, să
Pentru accesarea acestor sume România genereze instabilităţi financiare.
trebuie să îşi pregătească infrastructura şi Lipsa serviciilor bancare pe teritoriul
mecanismele capabile să asigure absorbirea comunei.
acestor fonduri de către fermierii români.
Plăţile Directe vor fi acordate prin Agenţia de
61
Plăţi şi Intervenţie, constituită în conformitate

cu Legea 1/2004.
La nivelul judeţului Alba s-a constituit
Agenţia de Plăţi pentru Agricultură şi
Intervenţie în Agricultură - sucursala
judeţeană Alba.
Plăţile directe, reprezintă subvenţii ce vor fi
acordate de UE agricultorilor, cu condiţia ca
aceştia să fie eligibili.
Condiţiile de eligibilitate pentru o fermă sunt
următoarele :
 Utilizarea unei suprafeţe de teren agricol
mai mare sau egală cu 1 ha;
 Această suprafaţă nu poate fi for-mată din
parcele mai mici de 0,3 ha;
 Menţinerea terenului agricol respectiv în
bune condiţii agricole şi de mediu.
Plăţile directe se acordă uniform, sub forma
unei plăţi pe hectar, tuturor fermierilor care
întrunesc condiţiile de mai sus şi înaintează o
cerere de subvenţie. (O.G. 20/2006 şi normele
de aplicare ale acesteia).
Investiţiile care se pot realiza sunt:
 Ferme vegetale,
 Ferme zootehnice,
 Investiţii pentru procesarea produselor
animaliere,
 Investiţii în turism etc.
Colaborare cu organizaţii neguvernamentale
care au capacitatea să atragă fonduri
extrabugetare.
Patrimoniul natural variat. El reprezintă o
baza de plecare pentru diversificarea
turismului intern şi internaţional.
Potenţial de creştere a formelor de turism
activ, axat pe natură.
Noi abordări la nivel naţional în ceea ce
priveşte valorificarea resurselor naturale şi
protecţia mediului.
3.4. ANALIZA SWOT PENTRU SOCIAL-CULTURAL
Există o viaţă socială şi culturală activă. Amplificarea migraţiei populaţiei în ambele

În Bucerdea Grânoasă s-a păstrat mediul rural direcţii urban-rural, rural-urban, poate
de viaţă specific, care oferă condiţii determina instabilitate demografică, oamenii
alternative faţă de mediul urban. nu au sentimentul apartenenţei la comunitate
62
Ospitalitatea locuitorilor. şi se comportă în consecinţă, fără a-şi asuma

Existenţa de specialişti în unele domenii de responsabilităţi în dezvoltarea acesteia.
activitate îndeosebi agricultura şi creşterea Valenţele pozitive ale satului sunt greu de
animalelor. valorificat datorită nivelului economico-
Rata şomajului a fost de 8,4% din total socila scăzut al populaţiei comunei.
populaţie şi de 24,6% din total populaţie Scăderea nivelului de trai a unei părţi din
activă, la recensământul din anul 2002. Rata populaţie şi lipsa locurilor de muncă.
şomajului în comuna Bucerdea Grânoasă Scăderea natalităţii, accentuarea
este mult peste media judeţului Alba, pentru fenomenului de îmbătrânire a populaţiei
mediul rural (6,7% din populaţia rurală şi rămasă.
15,2% din populaţia activă din mediul rural). Migrarea forţei de muncă tânără din ţară.
Actualizat, la 30.06.2007, indicele de şomaj Participarea publicului la protecţia mediului
este 6,80% din total populaţie comuna este slabă, datorită lipsei unei educaţii
Bucerdea Grânoasă, faţă de 7,22% înregistrat ecologice elementare de prevenirea poluării
la nivelul judeţului Alba. şi despre efectele ei asupra sănătăţii umane
Rata de dependenţă economică, calculată la şi a mediului.
recensământul din martie 2002, este Potenţial scăzut pentru interacţiuni sociale.
2859,10/00, fiind mai ridicată decât a judeţului Nivel scăzut al încrederii între indivizi şi
Alba pentru mediu rural, care este de 19060/00. structurile locale, datorită mentalităţilor şi
 Numărul populaţiei 0-14 ani, comuna lipsei participării publice la luarea deciziilor.
Bucerdea Grânoasă la recensământul din Nivel scăzut al implicării în viaţa
martie 2002: 446 (19,4%); comunităţii, îndeosebi a tinerilor.
 Numărul populaţiei 15-59 ani în comuna Nu există încă o viziune cultural-socială
Bucerdea Grânoasă la recensământ: 1.418 asupra învăţământului în rândul sătenilor,
(61,6%); dominând atitudinea strict instrumentală care
 Numărul populaţiei peste 60 ani în apreciază avantajele învăţământului doar în
comuna Bucerdea Grânoasă la măsura în care aduce un loc de muncă mai
recensământ: 436 (19%). bine remunerat.
Organizarea unor manifestări culturale cu
tradiţie.
Pe raza comunei funcţionează Cabinet
medical.
Existenţa unor exemple de succes ale unor Creşterea ratei şomajului, urmare a
localnici cu iniţiativă. restructurărilor economice, determină un
Utilizarea căminului cultural pentru activităţi slab interes al cetăţenilor pentru problemele
specifice mediului rural. comunităţii ei fiind mult mai interesaţi de
Necesitatea adoptării liniilor directoare ale problemele personale, de supravieţuirea lor
Acquis-ului Comunitar în domeniul protecţiei zilnică.
mediului şi sănătăţii populaţiei. Amplificarea îmbătrânirii populaţiei face
Existenţa deja a unei strategii de Dezvoltare a dificil procesul de educaţie ecologică si de
Regiunii ,,Centru”, care cuprinde principalele implicare a cetăţenilor în viaţa comunităţii.
direcţii de dezvoltare viitoare a regiunii, Nu există o proiectare a dezvoltării
respectiv a judeţului Alba, care au stabilite economice pe termen mediu.
obiective şi în domeniul social cu posibilităţi Comunitatea locală are resurse limitate
de accesare de fonduri externe. pentru finanţări diverse.
Există oportunitatea accesării unor fonduri Menţinerea salarizării scăzute a cadrelor
externe nerambursabile pentru informarea, didactice, face neatractiv domeniul, pentru
conştientizarea şi stimularea implicării tinerii absolvenţi.
63
cetăţenilor. Norme sociale şi morale care îşi pierd

Implicarea Ministerului Agriculturii Pădurilor valoarea.
şi Dezvoltării Rurale în stopa-rea declinului,
redresarea treptată şi asigurarea condiţiilor
pentru relansarea agriculturii, industriei
alimentare şi silviculturiii.
3.5. ANALIZA SWOT PENTRU MANAGEMENT ŞI ADMINISTRAŢIE

PUBLICĂ
Dotarea cu echipamente de tehnică de calcul Comunicare segmentară între autorităţi

şi acces la Internet, atât în administraţie, cât şi pentru a adresa problemele comunităţii în
în învăţământ. mod unitar, datorită întinderii comunei, a
Necesitatea respectării şi aplicării legislaţiei izolării unor zone.
existente în domeniul administraţiei publice Lipsa fondurilor administraţiei locale în
locale şi mediului. rezolvarea problemelor de mediu.
Existenţa Planului de acţiune în domeniul Personal insuficient în instituţiile publice
aproximării şi implementării Aquis-ului pentru a rezolva şi gestiona eficient toate
Comunitar în domeniul protecţiei mediului şi problemele.
sănătăţii populaţiei. Rigiditatea instituţiilor.
Suportul autorităţilor administrative locale Abordare fragmentară în ceea ce priveşte
(Prefectura, Consiliul Judeţean, Consilii managementul mediului.
Locale) pentru implementarea Aquis-ului
Comunitar.
O bună comunicare cu cetăţenii.
Eforturile autorităţilor în utilizarea unor Neimplicarea societăţii civile în rezolvarea

practici curente coerente de gestionare a problemelor de mediu.
problemelor de administraţie şi mediu. Insatisfacţia comunităţii în rezolvarea unor
Existenţa unei Strategii de Dezvoltare a probleme de mediu (de obicei, ele depăşesc
Regiunii Centru. financiar administraţia locală).
Utilizarea programelor de finanţare alocate de
UE Aplicării Reformei în Agricultură, în
vederea integrării în Uniunea Europeană.
Pachetul financiar negociat de România cu
UE pentru agricultură, pe perioada 2007-
2009.
La nivelul judeţului Alba s-a constituit
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru
Agricultură - sucursala judeţeană Alba, cu un
număr de 72 specialişti, urmând ca până în
septembrie 2006 numărul acestora să ajungă
la aprox.100.
Plăţile directe, reprezintă subvenţii ce vor fi
64
acordate de UE agricultorilor, cu condiţia ca

aceştia să fie eligibili.
3.6. ANALIZA DE POTENŢIAL
3.6.1. Analiza mediului extern
Strategia de dezvoltare durabilă este un plan de acţiune al ONU pentru dezvoltare

durabilă a sec. XXI, aprobat de 183 state în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite cu privire la
Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro, Brazilia, 1992.
Capitolul 28 al documentului este dedicat autorităţilor locale cu privire la elaborarea şi
implementarea unei strategii proprii de dezvoltare.
În cel de-al V-lea Program de Acţiune pentru Mediu al Uniunii Europene ,,Către
Durabilitate” se recunoaşte faptul că autorităţile locale deţin un rol deosebit de important în
asigurarea durabilităţii, prin exercitarea funcţiilor lor statutare de autorităţi competente faţă de
multe din directivele şi reglementările existente şi în contextul transpunerii practice a
principiului subsidiarităţii.
3.6.2. Analiza mediului intern
Comuna Bucerdea Grânoasă dispune de amplasare într-un cadru natural atractiv alături
de valorificarea superioară a resurselor naturale sunt elemente cheie care vor influenţa major
strategia şi planurile de acţiune, prin prioritizarea acestora.
Analiza dinamică şi strategică a ecosistemului tratat în contextul Dezvoltării durabile, au
dus la următoarele concluzii:
SWOT
Mediu natural FACTORI POZITIVI FACTORI NEGATIVI
Factori interni Capital şi Mediu Natural Relativa pasivitate a cetăţenilor

(diversitate, varietate). (lipsa de resurse organizaţionale)
Suprafaţă viticolă mare cu lipsa ONG-urilor.
posibilităţi de îmbunătăţire a Inexistenţa unor sisteme integrate
soiurilor cultivate. de management al mediului
Suprafaţa forestieră şi geo- (ecomanagement).
morfologia zonei. Neutilizarea intensivă a mijloacelor
Calitatea forte a factorilor de de transport ecologice.
mediu.
Mediu prielnic şi pricepere în
creşterea animalelor.
Suprafaţă agricolă preponderentă Lipsa unor zone amenajate (parcări,
cu posibilităţi de extindere. trasee, pensiuni agro-turistice).
Atractivitatea zonei prin calitatea Fonduri insuficiente sau inexistente
ecologică a produselor agricole. pentru finanţarea sau cofinanţarea
Tendinţe pozitive în dezvoltarea lucrărilor de infrastructură.
agroturismului.
65
PLAN Judeţean şi Local de

Acţiune pentru Mediu.
Existenţa unei infrastructuri în
continuă dezvoltare.
SWOT
Mediu natural OPORTUNITĂŢI PERICOLE/RISCURI
Factori externi Aplicarea Reformelor în Pericolele care ameninţă cadrul

agricultură în vederea integrării în natural: păşunatul, braconajul,
Uniunea Europeană. recoltarea neautorizată a unor specii
de plante.
Factori externi Modernizarea exploataţiilor Afectarea negativă a biodiversităţii
agricole, în realizarea de investiţii, în absenţa unui management
în ferme zootehnice, în turism, în adecvat pentru zonele naturale.
procesarea pro-duselor animaliere Grad ridicat de epuizare a resurselor
etc. hidrologice.
Implementarea unor proiecte/ Riscuri aferente lipsei infra-
programe de mediu ,,domeniu structurilor tehnico-edilitare (apă,
finanţat cu prioritate de organisme canal).
internaţionale” în-deosebi în Neaplicarea strategiilor modulare şi
refacerea infra-structurii a investiţiilor mici cu impact mare
Acces relativ uşor la zonele asupra calităţii mediului.
pitoreşti din reţeaua de drumuri Exploatarea iraţională a resurselor
existentă. forestiere cu efecte pe timp scurt,
Dezvoltări în zonele industriilor mediu şi lung.
mici şi serviciilor nepoluante.
CAPITOLUL 4 VIZIUNEA COMUNITĂŢII
4.1. INTRODUCERE
Viziunea comunitară reprezintă o descriere sau o imagine a ceea ce comunitatea doreşte

să se creeze în viitor, în comunitatea respectivă. Viziunea priveşte atât aspectele de mediu, cât şi
alte probleme pe care comunitatea le cosideră importante pentru viitorul localităţii, cum ar fi
dezvoltarea economică, învăţământul, serviciile administrative, calitatea vieţii etc.
Între viziunea de viitor şi resursele existente ale comunităţii, în momentul realizării
viziunii, nu este obligatoriu să existe legătură. Bineînţeles că, dacă viziunea este puternic
deplasată de realitatea resurselor existente, îndeplinirea sa va fi cu atât mai dificilă, necesitând
alocarea sau atragerea unor resurse mult mărite.
Prin realizarea unei viziuni comunitare se va crea un cadru care să ajute comunitatea să
aleagă obiectivele şi soluţiile pe măsură ce se elaborează planul extins de acţiune.
Pentru realizarea viziunii comunitare, este important să se stabilească un termen de
referinţă - pe durată scurtă (1-5 ani), medie (5-10 ani) sau lungă (peste 10 ani). Una din tehnicile
cele mai abordate la elaborarea viziunii este aceea de a răspunde la întrebări privind imaginea
dorită a localităţii, comunităţii la sfârşitul perioadei de referinţă, în ceea ce priveşte:
 mediul natural,
66
 folosinţa terenurilor,
 infrastructură,
 creşterea economică,
 sănătatea publică,
 calitatea vieţii,
 autorităţile şi instituţiile locale.
O dată stabilită viziunea, comunitatea poate acţiona spre îndeplinirea scopurilor propuse
în mod eficace şi eficient.
Viziunea ajută comunitatea să-şi concentreze eforturile, energia şi resursele spre realizarea
obiectivelor. Ea pune bazele planurilor de acţiuni viitoare.
Comuna Bucerdea Grânoasă va deveni o localitate care respectă principiile dezvoltării
durabile, împletind grija pentru cetăţeni, resursele naturale şi valorile culturale şi istorice cu
activităţi economice sănătoase şi diverse, care să nu afecteze în mod negativ calitatea
mediului înconjurător.
Comuna Bucerdea Grânoasă va deveni un loc ideal pentru a trăi, a învăţa, a munci şi a
investi şi o localitate care merită denumirea de ,,mediu rural modern”.
Înfăptuirea viziunii, realizarea dezideratelor formulate, se poate face în mod eficace şi
eficient doar dacă acţiunile în diverse domenii sunt călăuzite de politici specifice.
Politicile sociale, economice şi de mediu ale unei comunităţi prezintă cadrul de luare a
deciziilor în fiecare din aceste domenii şi stipulează principiile ce vor sta la baza acestor decizii.
r
4.2. STABILIREA OBIECTIVELOR STRATEGICE
4.2.1. Obiective strategice principale
Obiectivele principale ale dezvoltării comunei Bucerdea Grânoasă constau în:

dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului neîngrădit al populaţiei şi
consumatorilor economici la această infrastructură (canalizare, alimentare cu apă,
electricitate, căi de comunicaţie);
protecţia mediului;
întărirea coeziunii sociale, a solidarităţii comunitare, reducerea sărăciei.
Dezvoltarea comunei Bucerdea Grânoasă se va întemeia pe comunicare, transparenţa
actului de conducere publică, precum şi pe un proces de învăţare continuă, care să conducă la
întărirea solidarităţii comunitare şi creşterea gradului de coeziune socială.
4.2.2. Obiective strategice pentru dezvoltarea durabilă a zonei rurale
 Protecţia şi conservarea naturii şi a diversităţii biologice,

 Creşterea contribuţiei la dezvoltarea complexă, armonioasă şi durabilă a zonei rurale.
 Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere.
 Stimularea şi sprijinirea producătorilor agricoli pentru înfiinţarea de adevărate exploataţii
agricole şi de organizaţii profesionale.
 Îmbunătăţirea structurii culturilor agricole, pentru eficienţa maximă în folosirea
condiţiilor pedoclimatice, satisfacerea cerinţelor pieţii interne şi externe, precum şi pentru
creşterea profitabilităţii agricultorilor.
 Redresarea şi dezvoltarea zootehniei şi a horticulturii.
 Intensivizarea, în realizarea producţiei agricole şi alimentare.
67
 Dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare şi silviculturii, în concordanţă cu regulile

de protecţie a mediului înconjurător.
 Creşterea veniturilor proprii şi a capacităţii de capitalizare a producătorilor agricoli şi de
industrie alimentară.
 Protejarea şi dezvoltarea fondului forestier şi a fondului cinegetic.
 Aşezarea, pe alte baze, a învăţământului, cercetării ştiinţifice şi consultanţei din
agricultură, industrie alimentară şi silvicultură.
 Reforma structurală a instituţiilor publice, cu răspunderi în domeniile de competenţă a
ministerului.
 Consolidarea, dezvoltarea şi prosperitatea gospodăriilor familiale prin agricultură şi alte
activităţi. Dezvoltarea agroturismului, silvoturismului şi ecoturismului.
 Dezvoltarea activităţilor de mică industrie, a serviciilor şi meşteşugurilor tradiţionale
bazate pe materii prime locale.
 Oprirea depopulării şi susţinerea instalării familiilor tinere în mediul rural.
 Aplicarea de măsuri agro-pedo-ameliorative, respectarea bunelor practici agricole în
cultivarea terenurilor şi creşterea animalelor.
 Gospodărirea integrată şi durabilă a bazinelor hidrografice.
 Conservarea ecosistemelor, utilizarea durabilă a resurselor naturale.
 Promovarea „tehnologiilor curate”.
 Promovarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural local şi naţional.
 Amenajarea teritorială a zonei rurale, ţinând cont de condiţiile ecologice şi sociale
specifice.
 Păstrarea caracterului tradiţional al arhitecturii, stimularea meseriilor tradiţionale.
 Dezvoltarea reţelei de transport şi de planificare a infrastructurii, specific zonei rurale.
 Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei faţă de mediu.
 Promovarea de Proiecte–pilot în vederea amenajării de ferme mici ecologice.
 Constituirea băncii de date la nivel de comună.
 Dezvoltarea si diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi
venituri alternative.
 Dezvoltarea şi promovarea de parteneriate la toate nivelele.
 Atingerea treptată, dar în ritm susţinut, a parametrilor minimali de performanţă, în
vederea integrării în structurile Uniunii Europene.
4.2.3. Principiile care stau la baza dezvoltării durabile a zonei rurale
4.2.3.1. Introducere
Potrivit ,,Strategiei de dezvoltare durabilă a zonei rurale“ aprobat prin Hotărâre de

Guvern, susţinerea aplicării Strategiei de dezvoltare rurală, revine Direcţiei de Dezvoltare
Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
Măsurile pentru dezvoltarea durabilă a zonei rurale, prevăzute în Strategie vor fi
finanţate din fondurile europene alocate sectorului de dezvoltare rurală, de la bugetul de
stat, bugetele locale şi din alte surse atrase, în condiţiile legii.
4.2.3.2. Principii generale
 Păstrarea sănătăţii şi a siguranţei umane;

 Păstrarea sănătăţii animalelor;
68
 Asigurarea pentru agricultori de venituri care să le garanteze stabilitatea fermelor,

 Asigurarea stabilităţii şi viabilităţii comunităţilor rural-montane, cu asigurarea de
servicii corespunzătoare şi crearea unei societăţi rurale atractive;
 Conservarea resurselor naturale, a solului, a apei, a aerului, a diversităţii biologice
şi productivităţii acestora;
 Protejarea patrimoniului cultural naţional material, imobil şi mobil, a celui
imaterial, precum şi a zonelor naturale protejate;
 Valorificarea resurselor naturale disponibile, în limitele potenţialului biologic
natural de regenerare a acestor resurse;
 Încurajarea organizării şi funcţionării unor exploataţii viabile, favorizarea
dezvoltării durabile aplicate prin profesia agricolă;
 Dezvoltarea politicii de dezvoltare durabilă în diverse sectoare ale activităţii agricole
şi forestiere, în cadrul politicilor parteneriale şi contractuale cu agricultorii, cu
colectivităţile locale, cu fundaţiile şi asociaţiile profesionale;
 Satisfacerea în mod durabil a cerinţelor comunităţilor rurale locale cu produse
alimentare, industriale, precum şi asigurarea necesităţilor energetice;
 Implementarea de programe pentru sprijinirea zonelor rămase în urmă ca
dezvoltare, eliminarea decalajelor între mediul urban şi rural;
 Măsuri pentru consolidarea economiei rurale, creşterea veniturilor populaţiei şi
combaterea sărăciei.
4.2.3.3. Principiile generale de mediu
1. Principiul PREVENIRII
Se urmăreşte prevenirea producerii degradării şi poluării, nu numai să se facă curăţarea
după ce poluarea s-a produs.
2. Principiul PRECAUŢIEI
,,Dacă eşti în dubiu, nu face!”
3. Principiul POLUATORUL PLĂTEŞTE

Autorul potenţial al degradării mediului este răspunzător pentru prevenirea acesteia, iar
un autor deja existent este răspunzător pentru încetarea degradării şi pentru decontaminarea
mediului.
4. Principiul COOPERĂRII
Cooperarea cu toţi participanţii la proces, cât mai din timp posibil.
5. Principiul ACŢIUNII ÎN CADRUL ECOSISTEMULUI

Acţionarea în limitele capacităţii de suport a ecosistemelor locale, a limitelor în care
populaţia poate utiliza sau exploata o resursă fără a o epuiza.
4.2.3.4. Principii de mediu stipulate în Capitolul 22 MEDIU, negociat cu UE
 Protecţia şi conservarea naturii şi a diversităţii biologice,

 Dezvoltarea şi administrarea reţelei de arii protejate,
 Apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor,
 Aplicarea fermă a legislaţiei de mediu la sistemul de norme, standarde şi
reglementări ale Uniunii Europene,
 Dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apă, gestiunea deşeurilor
indiferent de natura lor,
69
 Consolidarea capacităţilor instituţionale şi formarea competenţelor necesare,

 Facilitarea şi stimularea dialogului dintre autorităţi şi societatea civilă asupra
strategiei, politicilor, programelor şi deciziilor privind mediul şi dezvoltarea
socio-economică a comunei,
 Conservarea şi dezvoltarea capitalului uman în domeniul mediului precum şi
îmbunătăţirea sistemului educaţional formativ şi informativ în vederea unei
educaţii civice şi ecologice a populaţiei.
4.2.4. Criterii în realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă
Pentru a putea măsura progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor propuse pentru
realizarea unei dezvoltări durabile la nivel local este neapărat necesar să se stabilească un set
de indicatori de urmărit. Valorile acestora şi tendinţele înregistrate se vor constitui într-un
adevărat „tablou de bord“ pentru liderii comunităţii, permiţând şi chiar facilitând luarea unor
decizii corespunzătoare situaţiei la un moment dat.
Indicatorii aleşi măsoară şi ghidează durabilitatea unei comunităţi. Ei vor ilustra rezultate
pozitive, semnalând dacă e cazul şi simptomele negative. Indicatorii ajută la interpretarea
informaţiilor şi datelor disponibile referitoare la tendinţe, zone cu probleme şi resurse
disponibile. Indicatorii vor fi aleşi în funcţie de domeniul pe care îl reprezintă şi de obiectivele a
căror îndeplinire o măsoară.
Indicatorii indică direcţia spre care evoluează comunitatea, dacă şi în ce măsură are loc o
îmbunătăţire a situaţiei economice, dacă scade biodiversitatea, dacă scade expunerea la poluare a
populaţiei. Va fi foarte important să se realizeze o legătură între oameni şi ecosistemele care îi
înconjoară.
Timp de mai multe generaţii omenirea a consumat resursele fără a ţine cont de faptul că
ele sunt limitate. Au fost tăiate păduri seculare, au fost distruse habitate. A venit vremea când
comunităţile ar trebui să-şi folosească cunoştinţele, tehnologia şi resursele disponibile pentru a
trăi în mod durabil.
Acţiunile, obiceiurile şi comportamentele noastre nu se vor modifica până când nu vom
deveni conştienţi de impactul pe care activităţile noastre îl au asupra naturii.
Indicatori de mediu
Indicatorii de mediu analizează efectul activităţilor umane asupra mediului şi implicaţiile
acelor activităţi asupra sănătăţii umane, calităţii vieţii şi integrităţii ecosistemelor.
Indicatori economici
Cum poate fi creată şi susţinută o economie durabilă de către o comunitate? Analiza
condiţiilor economice actuale va releva legăturile dintre acestea şi problemele sociale şi cele de
mediu. Suntem învăţaţi să considerăm că dezvoltarea şi creşterea economică sunt strict necesare
pentru prosperitatea unei comunităţi. În acelaşi timp însă ne confruntăm cu problemele unor
creşteri economice necontrolate. Este nevoie să învăţăm să ne folosim resursele fără a genera noi
probleme în viitor.
70
Indicatori sociali
Suntem responsabili pentru propriile destine. Informaţiile demografice la nivelul
localităţii ne aduc informaţii referitoare la distribuirea populaţiei. Indicatorii sociali măsoară şi
calitatea vieţii şi gradul de bunăstare socială. În ce măsură sunt respectate în comunitatea dvs.
sentimentele şi opiniile celorlalţi, diversitatea culturală şi de valori, dorinţele şi credinţele
concetăţenilor?
Structura socială a unei comunităţi se află în strânsă legătură cu capacitatea locuitorilor
săi de a se orienta către dezvoltare.
Cele trei procese de bază principale: social, economic, mediu vor fi completate de procesul de
calitate, realizându-se astfel un proces comunitar integrat.
A. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE BAZĂ
Planuri de reabilitare a infrastructurilor (apă, canalizare, gaz metan, electricitate), reţele

de transport.
B. PROTECŢIA MEDIULUI
Obiective strategice
/ Direcţii de acţiune
Segment strategic
Coeziunea / Nivel Strategic
solidaritatea · Cetăţenii şi EcoSistemul Bucerdea Grânoasă
CETĂŢENILOR · Sistem integrat
Nivel Tactic (Plan de dezvoltare durabil al ecosistemului cetăţean-
natură)
· Conservarea resurselor naturale neregenerabile
· Dezvoltarea economiei de reciclare a deşeurilor
· Colectarea selectivă a deşeurilor
Nivel Proiecte
· Proiect cu finanţare U.E. – parteneriat pentru Staţie de transfer deşeuri
în municipiul Sebeş şi sistem de colectare selectivă pentru comunele
limitrofe
Puterea COMUNEI Nivel Strategic
· Conservarea biodiversităţii şi protecţia naturii
Nivel Tactic
· Plan de management şi administrare al ariilor naturale
· Utilizarea optimă a potenţialului natural
· Întreţinerea pădurilor
Nivel Proiecte
Dezvoltare Nivel Strategic
DURABILĂ · Eliminarea poluării mediului
Nivel Tactic
· Implementarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu
Nivel Proiecte
Obiective de · Respectarea legislaţiei naţionale. Calitate în ecosisteme
CALITATE · Coeziune legislativă prin completarea legislaţiei naţionale cu acte
71
GLOBALE legislative locale

· Sprijinul iniţiativelor locale privind conservarea şi protecţia mediului
· Crearea sistemelor integrate de implementare a strategiilor sectoriale
· Armonizarea cerinţelor de mediu cu resursele economice şi situaţia
socială specifică
C. DEZVOLTARE ECONOMICĂ
Obiective
strategice / Direcţii de acţiune
Segment strategic
(Un Climat · Creşterea puterii economice a comunei prin stimularea şi atragerea
Favorabil investiţiilor publice şi private (parteneriate strategice), în scopul creării de
Afacerilor Durabile) noi locuri de muncă, în domenii cu potenţial local (valorificare şi
valorizare resurse locale - climat de afaceri atractiv)
· Creşterea competivităţii sectorului agricol prin acordarea de sprijin
pentru restructurare
· Diversificarea activităţilor non apicole
Nivel Tactic (Planuri de dezvoltare economică durabilă)
· Parteneriate pe direcţii prioritare de dezvoltare economică, atragere de
capital (public-privat, administraţie locală - administraţie judeţeană şi
regională, înfrăţiri între comune)
· Educaţie în agricultură modernă, agroturism, eco-business, tehnică
informaţională şi comunicare, administraţie modernă
· Utilizarea de cunoştinţe şi tehnici recente pentru creşterea competivităţii
produselor şi serviciilor în zonele rurale
· Cooperarea dintre activităţile rurale teritoriale
· Crearea micro-întreprinderilor
· Realizarea instituţiilor publice prevăzute în PUG (renovarea statelor)
Nivel Proiecte
· Reparaţii şi modernizarea căminelor culturale, a sediului primăriei, a
tuturor clădirilor publice
· Întocmirea unui program de amenajare şi întreţinere a văilor torenţiale şi
a zonelor cu alunecări de teren
· Întocmirea unui program de întreţinere a pădurilor şi de întreţinere a
terenurilor defrişate
· Aplicare pe scară mai largă a Programului ,,FERMIERUL”
· Întocmirea unui program pentru promovarea diversificării activităţilor
economice prin măsuri care au ca obiectiv sectorul agricol şi alte zone
rurale
· Programe cu finanţare UE pentru: creşterea animalelor, mecanizare,
procesarea cărnii şi a laptelui
· Programe pentru: agricultură, acvacultura, cultivarea ciupercilor,
înfiinţarea culturii de arbuşti fructiferi şi de plante medicinale
72
Obiective de · Respectarea legislaţiei naţionale cu privire la calitatea în ecosisteme

CALITATE · Sprijinul şi iniţiativa locală privind conservarea şi protecţia mediului
GLOBALE · Creşterea sistemelor integrate de implementare a strategiilor sectoriale
· Armonizarea cerinţelor de mediu cu resursele economice şi situaţia
socială
D. INTĂRIREA COEZIUNII SOCIALE ŞI A SOLIDARITĂŢII COMUNITARE,

REDUCEREA SĂRĂCIEI
Obiective/Segmente
Social (planuri / tactici, proiecte)
strategice
Coeziunea / Nivel Strategic (termen lung)
solidaritatea · Întărirea coeziunii sociale
CETĂŢENILOR · Participarea cetăţenilor la procesul decizional din administraţia locală
Nivel Tactic (termen mediu)
1. Ajutor social legal
2. Strategii instituţionale
· Ocrotirea sănătăţii populaţiei
· Educaţie şi învăţământ
· Asistenţă socială
· Cultură, sport
· Tineret
· Siguranţa cetăţeanului
3. Acţiune socială în parteneriat
· Persoane defavorizate
· Persoane vârstnice şi cu handicap
· Tineret
· Petrecerea timpului liber
· Comunicare
Nivel Proiecte (P)
· Dezvoltarea şi încurajarea iniţiativelor, prin realizarea unor
parteneriate administrative - ONG
· Finanţarea transparentă a proiectelor societăţii civile
· Lucrul în reţea (instituţii-ONG-specialişti) pentru rezolvarea
problemelor sociale acute
· Creşterea puterii sociale a comunei
Nivel Tactic
· Dezvoltarea infrastructurilor
Nivel Proiecte
Dezvoltare Nivel Strategic
DURABILĂ Zero probleme sociale
· Sistem integrat de asistenţă socială
· Programe educaţionale concertate
· Cetăţenie (civism)
· Modalităţi de exprimare pentru fiecare
· Comunicare eficientă administraţie-cetăţean
73
Nivel Tactic
· Un adăpost decent pentru fiecare cetăţean al comunei
· Şanse egale pentru toţi tinerii
· Asigurarea condiţiilor de consolidare a familiei
· Pregătirea tinerilor pentru participarea la viaţa comunităţii
· Modalităţi de exprimare pentru fiecare
· Locuri de joacă sigure şi moderne
· Accesibilitate mai mare a informaţiei publice
· Participarea mai accentuată a populaţiei la procesul decizional din
administraţia publică locală
Nivel Proiecte
· Proiecte specifice în domeniile prioritare (iniţiere de noi proiecte,
continuarea proiectelor implementate şi a celor aflate în curs de
implementare)
Obiective de · Aliniere la standarde sociale europene (integrare şi valorizare
CALITATE comunitară şi individuală).
GLOBALE · Politica socială a comunei
LOCALE
CAPITOLUL 5 PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU

DEZVOLTARE DURABILĂ
5.1. CONSIDERAŢII GENERALE
Planul Local de Acţiune pentru implementarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă a

comunei Bucerdea Grânoasă reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte necesare schimbării
comunităţii pentru atingerea unor parametrii specifici societăţii moderne, astfel încât
durabilitatea să devină punctul tare al comunităţii locale.
Scopul Planului Local de Acţiune este prezentarea principalelor măsuri şi proiecte
necesare fazei de planificare şi implementare a Dezvoltării Durabile, astfel încât procesul de
dezvoltare să poată fi evaluat continuu prin indicatorii de dezvoltare durabilă selecţionaţi ca
relevanţi pentru această comună.
Pentru a realiza un management unitar sunt necesare 3 faze distincte aşa încât procesele
necesare atingerii obiectivelor să poată fi bine coordonate.
Aceste faze sunt următoarele:
Planul de dezvoltare al PLA - planificare activităţilor

Planul de executare al PLA - implementarea activităţilor
Planul de monitorizare al PLA - evaluarea activităţilor
Pentru a avea o dezvoltare coerentă, suportul necesar trebuie să fie asigurat de către:
 Administraţia Locală - prin Instituţia Primăriei şi Consiliului Local, care trebuie să-şi
planifice dezvoltarea instituţională pentru acordarea unui suport logistic complex necesar
PLA;
 Comunitatea Locală - cetăţeni şi organizaţii, actori principali ai dezvoltării locale, prin
atitudine şi participare activă;
 Mediul de afaceri - firme şi instituţii finanţatoare, drept suport financiar şi logistic
(informaţii şi tehnologii moderne).
74
Planul Local de Acţiune se adresează comunităţii locale, drept pentru care măsurile,
numărul acestora şi prioritizarea lor, precum şi mecanismele instituţionale de aplicare trebuie să
ţină cont de interesele acestei comunităţi.
5.2. PRINCIPII ŞI CONDIŢII
Scopul proiectelor stabilite în Planul Local de Acţiune trebuie să sprijine realizarea

obiectivelor generale formulate în Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă;
Dezvoltarea Durabilă trebuie realizată în aşa fel încât schimbările să poată fi observabile
sub toate aspectele vieţii (economic, social, cultural, arhitectural şi de mediu);
Realism în evaluarea resurselor financiare existente şi eventuale soluţii pentru obţinerea
de fonduri;
Corelarea Planului Local de Acţiune cu realităţile şi prognozele economico-financiare la
nivel local;
Implicarea autorităţii publice în dezvoltarea locală printr-o proiecţie financiară
reală/realistă în vederea realizării investiţiilor stabilite în Planul Local de Acţiune;
Un grad mai mare de implicare a populaţiei în tot ceea ce ţine de comunitate şi un amplu
proces de conştientizare publică şi de mediatizare a drepturilor, obligaţiilor şi
oportunităţilor cetăţeanului în comunitate;
Principiul implicării tuturor factorilor interesaţi şi accentuarea necesităţii parteneriatelor
publice private;
Armonizarea reglementarilor autorităţii publice cu cele ale partenerilor implicaţi în
realizarea proiectelor;
Management eficient propice dezvoltării durabile/proces eficient decizional şi de
direcţionare şi întărirea capacităţii instituţionale astfel încât să facă faţă procesului de
dezvoltare durabilă şi cerinţelor populaţiei/comunităţii;
Proiectarea de acţiuni care nu pot fi realizate numai/de mediul privat şi care să nu lezeze
tradiţiile, baza şi/sau mediul cultural existent în comunitate şi în raza lor de
implementare.
5.3. MEDIU
COMPONENTA DE MEDIU/APĂ
 Încurajarea îmbunătăţirii calităţii resurselor de apă de suprafaţă şi subterane prin

construirea unor staţii de epurare a apelor uzate la nivelul localităţilor şi a activităţilor
agro-industriale;
 Îmbunătăţirea sistemului de monitorizare a calităţii apelor;
 Dezvoltarea unor reţele centralizate de aprovizionare cu apă în zonele rurale.
Obiective imediate:
 Reabilitarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă a comunei;
 Realizarea sistemului de canalizare în localitatea Bucerdea Grânoasă, inclusiv staţii de
epurare;
 Eliminarea pericolelor de deversare a apelor impurificate în apele de suprafaţă;
 Informarea populaţiei asupra riscurilor cauzate de deversarea apelor uzate în locuri
neamenajate sau în cursurile de apă;
 Curăţirea albiilor de produsele de eroziune;
 Înlăturarea vegetaţiei şi resturilor de vegetaţie din albie;
75
 Redimensionarea podurilor pentru a permite o circulaţie a apei chiar şi la debite mari;

 Corectarea cursului acolo unde este posibil;
 Îndiguirea zonelor celor mai afectate de inundaţii.
RESURSE NATURALE ŞI CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII

OBIECTIV STRATEGIC: ADMINISTRAREA EFICIENTĂ A ARIILOR
NATURALE EXISTENTE;
MĂSURI EFICIENTE PENTRU REDUCEREA DEGRADĂRII SOLULUI
Obiective specifice:
 Crearea unei structuri administrative eficiente pentru managementul solului şi a ariilor
naturale;
 Asigurarea fondurilor necesare pentru administrarea corectă a zonelor locuite, a celor
industriale şi a celor naturale;
 Eliminarea acţiunilor de distrugere a pădurilor;
 Crearea unor arii protejate.
CUM POATE SPRIJINI COMUNITATEA EFORTURILE CONSILIULUI

LOCAL?
CETĂŢENI:
 Protejaţi plantele şi animalele sălbatice;
 Participaţi ca voluntari în lucrări de conservare sau reabilitare a mediului;
 Deveniţi membri ai unei asociaţii de protecţie a mediului;
 Folosiţi îngrăşăminte organice. Realizaţi propriul compost;
 Folosiţi cât mai puţine pesticide şi îngrăşăminte chimice;
 Plantaţi pomi şi alte plante specifice zonei în care locuiţi;
 Nu achiziţionaţi lemn sau produse din lemn din surse neautorizate;
 Bucuraţi-vă de frumuseţile naturii, dar nu distrugeţi nimic şi nu lăsaţi deşeuri în urma
voastră;
 Nu tăiaţi pomi sau tufişurile în perioada de cuibărit a păsărilor.
ELEVI ŞI TINERI:
 Creaţi un colţ al naturii în şcoală. Acesta poate include un bazin, un gazon, o zonă cu
copaci, o grădină, căsuţe pentru păsărele etc.;
 Implicaţi-vă în acţiunile asociaţiilor de protecţie a mediului;
 Plantaţi un copac;
 Lansaţi acţiuni de protejare a mediului natural în timpul vacanţelor;
 Nu aprindeţi focuri în grădină. Ele cauzează poluare şi distrug plante şi vietăţi;
 Învăţaţi cât mai multe despre speciile de plante şi animale caracteristice zonei în care
locuiţi.
AFACERI ŞI ALTE ORGANIZAŢII:

 Creaţi zone verzi în jurul clădirilor, puneţi flori la ferestre;
 Plantaţi copaci şi instalaţi căsuţe pentru păsări;
 Dacă aveţi o fermă sau sunteţi agricultori, practicaţi metode organice;
 Nu achiziţionaţi lemn şi produse din lemn decât din surse autorizate;
 Elaboraţi o politică de achiziţii în spiritul dezvoltării durabile;
 Invitaţi organizaţii de protecţie a mediului să expună materiale în holurile din incintă.
76
INVENTARIEREA ŞI CONSERVAREA ARBORILOR

ŞI SPECIILOR DE INTERES ŞTIINŢIFIC ŞI TURISTIC
 Inventarierea riguroasă a arborilor şi speciilor florei spontane şi faunei sălbatice de
interes ştiinţific şi silvic pe raza comunei Bucerdea Grânoasă.
 Stabilirea mijloacelor adecvate pentru protecţia şi conservarea acestora.
Acţiuni posibile specifice:

 Adoptarea unui sistem local de reglementări care să faciliteze activitatea de inventariere.
 Identificarea posibilităţilor de acordare a unor facilităţi economice (reduceri de taxe,
acces gratuit sau costuri diminuate, la diferite utilităţi pentru persoanele sau organizaţiile
care se implică în activitatea de inventariere şi conservare a speciilor şi exemplarelor
protejate.
 Aplicarea regimului de protecţie şi conservare vizuală (prin panouri informative), precum
şi fizică (prin delimitarea si restricţionarea accesului).
 Implementarea programului de monitorizare şi protecţie a speciilor şi exemplarelor
protejate în scopul conservării acestora.
PROTECŢIA ŞI DEZVOLTAREA ECOSISTEMELOR FORESTIERE
 Refacerea echilibrului ecosistemelor forestiere.
 Eliminarea practicilor necorespunzătoare de exploatare preferenţială a anumitor specii.
 Aducerea numărului de specii arboricole din cadrul fiecărui ecosistem forestier afectat la
situaţia normală.
 Creşterea numărului de indivizi din cadrul fiecărei specii afectate la numărul necesar
refacerii şi menţinerii echilibrului fiecărui ecosistem.
 Managementul corespunzător al pădurilor pentru refacerea şi menţinerea echilibrului
ecosistemelor forestiere.
 Interzicerea defrişărilor forestiere în arealele naturale şi zonele protejate.
 Reîmpădurirea zonelor forestiere defrişate cu specii arboricole specifice.

 Plantarea în cadrul fiecărui ecosistem forestier de arbori din speciile dispărute sau cu
număr diminuat de indivizi.
 Adoptarea unui sistem local specific de reglementări privind exploatarea raţională a
fondului forestier, care să aibă în vedere refacerea şi protejarea speciilor din cadrul
fiecărui ecosistem şi a numărului de indivizi din cadrul fiecărei specii. Reglementările
vor avea, după caz, prevederi privind interzicerea pe o perioadă determinată, a tăierilor
din specii ameninţate.
 Identificarea posibilităţilor de valorificare a speciilor arboricole de calitate mai slabă.
 Stabilirea unui sistem de taxe net diferenţiat pe specii, care să descurajeze exploatarea
speciilor ameninţate.
 Aplicarea unui sistem sever de amenzi în cazul nerespectării reglementărilor specifice
privind exploatarea fondului forestier.
 Delimitarea şi marcarea perimetrelor rezervaţiilor şi zonelor tampon.
 Instalarea de panouri de avertizare la limitele perimetrelor.
 Îmbunătăţirea cadrului legal existent în vederea protejării rezervaţiilor naturale.
 Aplicarea fermă a legislaţiei actuale privind exploatarea fondului forestier.
77
 Iniţierea de către administraţiile locale ale comunităţilor limitrofe rezervaţiilor, a

activităţilor de plantare a arborilor în ariile defrişate la care să fie antrenate ONG-urile,
cetăţenii şi alte entităţi.
PRACTICAREA TURISMULUI ŞI AGREMENTULUI ECOLOGIC ÎN ARIILE

NATURALE PROTEJATE, ZONELE FORESTIERE ŞI ZONELE DE
AGREMENT
 Eliminarea practicării turismului necontrolat în ariile naturale, rezervaţiile naturale şi
zonele forestiere.
 Practicarea exclusiv a turismului ecologic.
 Elaborarea şi implementarea unei strategii specifice pentru practicarea turismului şi
agrementului.

 Realizarea amenajărilor turistice prevăzute cu toate facilităţile necesare protecţiei
mediului în zonele naturale atractive care nu se află sub regim de arie protejată/rezervaţie
naturală.
 Instalarea la limita perimetrelor, rezervaţiilor naturale şi zonelor forestiere de panouri de
avertizare privind condiţiile de practicare a turismului.
 Adoptarea unor decizii ale administraţiei publice locale pentru interzicerea turismului
necontrolat în, rezervaţiile naturale şi zonele forestiere şi pentru facilitarea turismului în
condiţii ecologice.
 Crearea, la nivelul administraţiei fiecărei, rezervaţii naturale şi zone forestiere, a
sistemului pentru organizarea turismului specific în perimetrele acestora.
 Aplicarea unui sistem de taxe pentru turismul, rezervaţiile naturale şi zonele forestiere.
 Aplicarea unui sistem sever de amenzi în cazurile de nerespectare a legislaţiei specifice.
 Identificarea şi utilizarea tuturor posibilităţilor de realizare a parteneriatului dintre
autorităţile locale şi diferite instituţii/organizaţii din comunitate în vederea înlocuirii
rapide a actualelor forme de turism cu turismul ecologic.
MANAGEMENTUL DEŞEURILOR:
ELIMINAREA/DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A
PRACTICILOR ACTUALE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR URBANE
(MENAJERE, STRADALE, DE GRĂDINĂ, DEJECŢII ANIMALE
COMERCIALE)
 Eliminarea impactului datorat precolectării deşeurilor menajere.
 Eliminarea impactului asupra mediului în cazul a minimum 90% din sistemele de
transport deşeuri colectate în europubele.
 Eliminarea impactului asupra mediului în cazul a minimum 90% din sistemele de
transport deşeuri colectate în containere.

 Îmbunătăţirea sistemului de precolectare la clădiri de locuit, atât în ceea ce priveşte
dotarea cu numărul şi tipul recipientelor de colectare, cât şi a dotărilor anexe (sistem de
ventilaţie, instalaţii de apă, sifon de pardoseală, gură de scurgere).
 Realizarea unui sistem viabil de colectare diferenţiată a deşeurilor recuperabile la sursă
(agenţi economici sau persoane fizice).
78
 Colectarea separată a deşeurilor de grădină în vederea compostării acestora.

 Modernizarea instalaţiilor de evacuare şi depozitare a dejecţiilor animaliere.
 Stabilirea, prin decizii ale autorităţilor administraţiei publice locale, a unui sistem de
amenzi pentru depozitarea de către agenţii economici a deşeurilor reciclabile, deşeuri
care au asigurate sisteme locale de reciclare.
 Întocmirea unor broşuri educative privind modalităţile de reciclare a deşeurilor, tipărirea
şi distribuirea acestora locuitorilor comunei.
 Elaborarea şi implementarea unor programe specifice privind conştientizarea populaţiei
privind gestiunea deşeurilor şi în special a impactului diverselor operaţii (colectare,
transport, depozitare) asupra sănătăţii umane şi a mediului înconjurător.
MANAGEMENTUL DEŞEURILOR
 Deşeurile care nu se pot recicla sunt colectate şi transportate în depozitul de deşeuri Blaj,
serviciu prestat cu costuri destul de mari. Pentru eficientizarea activităţii liderii
comunităţii vor trebui să se preocupe de reducerea cantităţii de deşeuri produsă la nivel
local, prin organizarea de programe de conştientizare şi educare a publicului şi programe
de reciclare şi colectare selectivă a deşeurilor. Se pot realiza acţiuni de încurajare a
publicului să achiziţioneze produse biodegradabile sau cu ambalare redusă.
CUM POT SPRIJINI EFORTURILE PE CARE LE FACE CONSILIULUI

LOCAL?
COMUNITATEA:
 Minimizarea producerii de deşeuri;
 Creşterea gradului de reutilizare a deşeurilor;
 Creşterea gradului de reciclare.
CETĂŢENI ŞI TINERI:
 Nu cumpăraţi lucruri inutile;
 Alegeţi produsele cu ambalaj redus;
 Reutilizaţi sacoşele de plastic;
 Cumpăraţi obiecte durabile;
 Alegeţi produse alimentare în ambalaj returnabil,nu în PET sau carton;
 Separaţi deşeurile şi reciclaţi ce puteţi;
 Donaţi lucrurile care vă sunt inutile, nu le aruncaţi;
 Folosiţi pe cât posibil baterii reîncărcabile.
Stabiliţi indicatori de măsurare a progresului înregistrat în reducerea şi reciclarea

deşeurilor.

 Verificaţi dacă deşeurile din activitatea Dvs. nu pot fi materii prime pentru altcineva;
 Reciclaţi deşeurile în locuri special amenajate;
 Achiziţionaţi produse durabile;
 Achiziţionaţi produse reciclate, dacă este posibil;
 Nu vă ambalaţi excesiv produsele;
 Donaţi sau vindeţi ceea ce nu vă mai este necesar;
 Achiziţionaţi echipamente eficiente;
 Efectuaţi un audit al deşeurilor.
79
ELIMINAREA/DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A

PRACTICILOR ACTUALE DE GESTIONARE (PRECOLECTARE,
COLECTARE ŞI TRANSPORT, DEPOZITARE) A DEŞEURILOR,
INCLUSIV A CELOR DE CONSTRUCŢII ŞI DE DEMOLARE
 Realizarea precolectării diferenţiate a deşeurilor din construcţii şi demolări în vederea
reutilizării lor ca material de acoperire periodică a deşeurilor menajere;
 Realizarea precolectării diferenţiate a deşeurilor reciclabile.
 Acţiuni posibile specifice:

 Realizarea unui sistem viabil de colectare diferenţiată a deşeurilor din construcţii şi
demolări la sursă (agenţi economici sau persoane fizice).
 Realizarea unui sistem viabil de colectare diferenţiată a deşeurilor reciclabile la sursă
(agenţi economici sau persoane fizice) în vederea valorificării acestora prin livrare la
unităţi de profil.
 Dotarea cu numărul şi tipul necesar de recipiente pentru colectare deşeuri industriale şi
întreţinerea corespunzătoare a acestora.
 Colectarea deşeurilor industriale de pe amplasamentele ilegale şi transportul acestora la
depozitul de deşeuri industriale.
 Emiterea unei decizii a autorităţilor administraţiei locale privind colectarea selectivă de
către agenţii economici şi populaţie a deşeurilor. Introducerea unui sistem fiscal de taxe
pentru gestiune deşeuri pentru agenţii economici producători de deşeuri industriale.
 Penalităţi la agenţii economici producători de deşeuri industriale pentru gestiunea
necorespunzătoare a acestora.
 Întocmirea unor broşuri educative privind modalităţile de reciclare a deşeurilor, tipărirea
şi distribuirea acestora locuitorilor, precum şi angajaţilor firmelor producătoare de deşeuri
reutilizabile/reciclabile.
 Elaborarea şi implementarea unor programe specifice privind conştientizarea populaţiei
privind gestiunea deşeurilor industriale şi în special a impactului diverselor operaţii
(colectare, transport, depozitare) asupra sănătăţii umane şi a mediului înconjurător.
 Elaborarea de programe specifice de instruire a personalului unităţilor specializate în
colectarea, transportul, reciclarea şi depozitarea deşeurilor.
 Elaborarea şi implementarea de programe comunitare specifice pentru reciclarea unor
deşeuri colectate de la populaţie şi de la agenţi economici.
EDUCAŢIE ECOLOGICĂ
CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE PARTICIPARE PUBLICĂ
ÎN LUAREA DECIZIILOR PRIVIND MEDIU
 Stabilirea unor strategii sectoriale şi acţiuni specifice prin parteneriat cu ONG-uri, agenţi
poluatori, administraţia publică, instituţii publice.
 Stabilirea unui program de inventariere, analizare şi diseminare a deciziilor locale privind
capitalul natural şi protecţia mediului.
 Realizarea unui program anual privind opinia comunitară în legătură cu deciziile publice
şi private în domeniul mediului.
 Dezvoltarea unui Grup de Lucru Comunitar la nivel local cu rol de analiză şi diseminare
a deciziilor de mediu (40% comunitatea, 30% administraţia publică locală, 30% instituţii
de specialitate).

80
 Informarea şi dezvoltarea voluntariatului de mediu, ca factor de implicare în rezolvarea

problemelor de mediu ale comunităţii.
 Implementarea reţelei de informare comunitară, în scopul identificării şi informării în
timp real despre accidentele tehnologice şi agresarea factorilor de mediu.
Acţiunile concrete comunitare care pot viza aproximarea opiniei comunitare.
OBIECTIV STRATEGIC: CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE OBŢINERE A

PROIECTELOR DE FINANŢARE NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE ŞI
CORELAREA OBIECTIVELOR ONG CU STRATEGIILE ŞI TERMENII DE
REFERINŢĂ A STRUCTURILOR DE FINANŢARE
 Elaborarea revistei locale de mediu, cu participarea ONG, administraţiei publice locale şi
instituţiilor de specialitate.
 Elaborarea unor broşuri specifice fiecărui tip de proiect finanţat pentru mediu şi educaţie
ecologică, cu descrierea TOR şi eligibilitate prin acţiuni şi obiective, şi diseminarea
acesteia în comunitate.
Organizarea unor întâlniri lunare între ONG - Administraţie Publică Locală şi realizarea
transferului de abilităţi în managementul proiectelor.

 Realizarea unui sistem de informare publică educaţională cu privire la modul de stabilire
a obiectivelor şi criteriile de aplicare a acestor obiective.
 Realizarea unui anual de seminarii în scopul diseminării şi informării comunităţii cu
privire la oportunităţi de finanţare, eligibilităţi, opinii, obiective comunitare.
IMPLEMENTAREA MANAGEMENTULUI DE CRIZĂ

ÎN ACCIDENTE CU IMPACT MAJOR ASUPRA MEDIULUI
 Identificarea tuturor instituţiilor, organizaţiilor, precum şi a actelor legale în vigoare,
referitoare la atribuţiile cu rol în protecţia mediului şi prevenirea unor accidente
tehnologice cu impact asupra mediului.
 Crearea bazei de date interactivă (URL) cu privire la competenţe, responsabilităţi, timpi
de reacţie, modele şi structuri funcţionale eficiente.
 Stabilirea drepturilor comunităţii şi a modului legal de reacţie şi prevenire a unor
accidente tehnologice cu impact asupra mediului.

 Realizarea unui program anual pentru realizarea unor acţiuni de prevenţie şi monitorizare
a activităţilor cu potenţial impact major asupra mediului.
 Realizarea Grupurilor de Lucru la nivel administrativ teritorial şi stabilirea competenţelor
şi atribuţiilor acestora.
 Realizarea unei întâlniri trimestriale comune cu rol de informare, analiză şi diseminare în
managementul situaţiilor de criză.
CUM POATE SPRIJINI COMUNITATEA EFORTURILE CONSILIULUI

LOCAL?
CETĂŢENI:
 Deveniţi membri ai unei organizaţii de mediu;
81
 Formaţi grupuri de voluntari pentru protecţia mediului;

 Participaţi la cursuri de pregătire pentru adulţi;
 Învăţaţi să utilizaţi calculatorul şi să accesaţi Internetul;
 Vizitaţi cât mai des biblioteca locală;
 Folosiţi toate oportunităţile de a învăţa lucruri noi la locul de muncă;
 Comparaţi continuu performanţele de mediu ale localităţii Dvs. cu cele ale altor
comunităţi pe care le cunoaşteţi şi căutaţi soluţii pentru îmbunătăţiri;
 Comunicaţi Consiliului local sugestiile, opiniile şi problemele Dvs. privitor la protecţia
mediului;
ELEVI ŞI TINERI:
 Efectuaţi un audit de mediu în şcoală;
 Elaboraţi o revistă de mediu pentru localitate;
 Puneţi bazele unei organizaţii de mediu în şcoală;
 Contribuiţi la înfrumuseţarea şi întreţinerea zonelor verzi din localitate şi din jurul şcolii;
 Efectuaţi vizite în firmele din localitate şi din împrejurimi;
 Invitaţi membri ai Consiliului local şi ai diverselor partide politice să vă prezinte
planurile şi acţiunile lor legate de mediu;
 Organizaţi concursuri şcolare cu tematică de protecţie a mediului;
 Participaţi în programul Eco-şcoala.

 Educaţi-vă şi instruiţi-vă angajaţii;
 Sponsorizaţi şi sprijiniţi evenimentele culturale şi educaţionale ale comunităţii;
 Încurajaţi-vă angajaţii să se perfecţioneze continuu;
 Investiţi în oameni;
 Stabiliţi relaţii de colaborare cu alte organizaţii locale;
 Efectuaţi un audit de mediu al obiectivelor pe care le deţineţi;
 Diseminaţi în cadrul comunităţii locale informaţii privind preocupările şi performanţele
organizaţiei Dvs. referitoare la protecţia mediului;
 Stabiliţi relaţii cu şcolile din zonă;
 Organizaţi zile ale porţilor deschise, în care părţile interesate vă pot vizita.
APĂRAREA ÎMPOTRIVA CALAMITĂŢILOR NATURALE

ŞI ACCIDENTELOR DE MEDIU
Obiective generale:
 Sporirea capacităţii de prevenire, control şi intervenţie în caz de calamităţi naturale şi
accidente de mediu, prin realizarea unui sistem de monitorizare şi avertizare în caz de
accidente majore;
 Încurajarea dezvoltării unor sisteme de automonitorizare/avertizare la unităţile
hidroelectrice de pe teritoriul comunei, a căror activitate prezintă un grad sporit de risc la
accidente tehnice sau calamităţi naturale;
 Încurajarea dotării agenţilor economici cu mijloace de intervenţie rapidă in caz de
accidente tehnice.
 Colaborarea permanentă cu Comisia Judeţeană de Apărare Împotriva Inundaţiilor şi
Fenomenelor Meteorologice Periculoase în vederea abordării celor mai bune măsuri de
prevenire şi diminuare a efectelor calamităţilor naturale asupra mediului înconjurător,
precum şi a complicaţiilor care pot decurge din astfel de situaţii.
Obiective imediate:
82
 Intensificarea preocupărilor pentru atragerea de fonduri, în vederea efectuării lucrărilor

imediate de protecţie a versanţilor, albiilor, , digurilor, în vederea prevenirii calamităţiilor
la viituri puternice.
 Comisia Judeţeană de Apărare Împotriva Inundaţiilor şi Fenomenelor Meteorologice
Periculoase, va asigura o bună funcţionare a fluxului informaţional în cazul producerii
calamităţilor naturale şi accidentelor de mediu, în vederea soluţionării acestora în timp
util;
 Inspectoratul pentru Apărare Civilă, APM Alba împreună cu Garda de Mediu, va acţiona
conform legii, solicitând obiectivelor economice cu riscuri majore de impact asupra
mediului elaborarea planurilor de intervenţie şi prevederea unor măsuri speciale pentru
evitarea accidentelor de mediu.
ECOLOGIZAREA AGRICULTURII SI DEZVOLTAREA RURALĂ DURABILĂ
Obiective generale:
 Încurajarea proiectelor care conduc la o dezvoltare rurală durabilă;
 Protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii biologice specifice agrosistemelor prin
încurajarea proiectelor care vizează aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi
durabile;
 Colaborarea cu instituţiile de profil pentru inventarierea terenurilor degradate aparţinând
fondului funciar în vederea reabilitării acestora.
Obiective imediate:
 Promovarea propunerilor de proiecte care vizează ecologizarea agriculturii locale;
 Supravegherea continuă a calităţii factorilor de mediu din zona rurală;
 Susţinerea propunerilor de proiecte din cadrul Programelor europene de dezvoltare rurală.
PROMOVAREA ECOTURISMULUI
Obiective generale:
 Identificarea zonelor de interes ecoturistic de pe raza comunei şi promovarea lui;
 Susţinerea agro-turismului în zonele cu tradiţie în acord cu principiile de protecţie a
mediului.
Obiective imediate:
 Dezvoltarea şi diversificarea ofertei turistice şi a infrastructurii de acces.
FACILITAREA ŞI STIMULAREA DIALOGULUI DINTRE AUTORITĂŢI ŞI

SOCIETATEA CIVILĂ ASUPRA STRATEGIEI, POLITICILOR, PROGRAMELOR
ŞI DECIZIILOR PRIVIND MEDIUL ŞI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ
Obiective generale:
 Informarea publicului interesat în legătură cu evoluţia procesului de avizare a finanţării
proiectelor propuse;
 Promovarea unei atitudini responsabile şi pozitive a cetăţenilor asupra problemelor de
mediu;
 Atragerea participării publice spre promovarea unor noi proiecte de mediu care să vizeze
dezvoltarea durabilă a comunei.
Obiective imediate:
 Asigurarea participării publice la luarea deciziei pe probleme de protecţia mediului;
83
 Dezbateri publice cu privire la propunerile de proiecte de mediu din comună;

 Menţinerea legăturii cu mijloacele mass-media pentru a facilita diseminarea informaţiei
de mediu;
 Dialogul permanent între Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba şi organizaţiile non-
guvernamentale, ca reprezentante ale societăţii civile, colaborarea cu acestea în scopul
diseminării informaţiei de mediu şi al sensibilizării publicului;
 Asigurarea accesului publicului la informaţia de mediu prin mijloace specifice, în
conformitate cu prevederile Legii nr.86/2000 de ratificare a Convenţiei de la Aarhus, ale
Legii nr.544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public şi ale Hotărârii
de Guvern nr.1115/2002 privind liberul acces la informaţia de mediu.
ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI EDUCAŢIONAL FORMATIV ŞI INFORMATIV ÎN

VEDEREA FORMĂRII UNEI EDUCAŢII CIVICE ŞI ECOLOGICE A
POPULAŢIEI
Obiective generale:
 Colaborarea, încurajarea şi sprijinirea oricăror iniţiative ale factorilor interesaţi în
educarea ecologică a populaţiei;
 Întocmirea unui plan local de acţiune pentru educarea civică şi ecologică a populaţiei;
 Colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale din judeţ în scopul formării unei educaţii
civice şi ecologice a populaţiei.
Obiective imediate:
 Impulsionarea elevilor spre acţiuni cu caracter aplicativ: plantare de pomi şi flori,
recuperarea deşeurilor refolosibile, colaborarea cu şcolile pentru iniţierea unui muzeu al
florei şi faunei locale care să cuprindă cele mai reuşite exemplare colecţionate de elevii
din comună etc.;
 Educarea populaţiei din localităţi în vederea depozitării controlate şi colectării selective a
deşeurilor;
 Colaborarea cu organizaţiile nonguvernamentale pentru realizarea filmelor ecologico-
educative necesare pentru formarea tinerilor în spiritul răspunderii civice faţă de mediul
înconjurător;
 Marcarea tuturor evenimentelor importante de mediu în scopul sensibilizării opiniei
publice .
În timp ce viziunea comunităţii asigură cadrul general, obiectivele şi ţintele de mediu

servesc drept jaloane pentru identificarea acţiunilor, acţiunile servesc la atingerea obiectivelor şi
ţintelor.
Obiectivul de mediu reprezintă o transcriere a problemei de mediu într-o maniera
afirmativă, anticipativă şi exprimă în mod sintetic tipurile de acţiuni esenţial a fi realizate intr-un
anumit interval de timp.
Ţintele reprezintă sarcini cuantificabile necesare a fi realizate în intervalul de timp
specificat.
Indicatorii reprezintă măsura realizării obiectivelor de mediu şi a ţintelor, precum şi
măsura îmbunătăţirii vieţii populaţiei din comunitate prin rezultatele obţinute.
Acţiunile reprezintă activităţile concrete care servesc la atingerea obiective lor şi ţintelor.
Identificarea şi selectarea acţiunilor posibile are în vedere, de asemenea, punctele slabe
existente prezentate în Analiza SWOT pentru comuna Bucerdea Grânoasă (lipsa de fonduri,
personal insuficient, insuficienta colaborare cu instituţii din alte domenii), urmărindu-se
84
compensarea acestora prin acţiuni care să vizeze îmbunătăţirea şi/sau întărirea capacităţilor altor
domenii.
Acţiunile posibile selectate pot fi grupate in:

Măsuri tehnologice – acţiuni care implică eforturi colective sau individuale pentru
soluţionarea problemelor de mediu, care pot fi administrate fie de administraţia locală, fie
de companii de utilităţi, societăţi, contractori privaţi;
Acţiuni legislative şi de reglementare – acţiuni care solicită societăţilor conformarea cu
reglementările de mediu specifice si implementarea de măsuri pentru reducerea poluării
mediului;
Educarea publicului şi instruirea personalului - programele de educare a publicului joacă
un rol crucial în educarea cetăţenilor şi a societăţilor cu diferite profiluri privind
conformarea cu noile cerinţe de mediu şi modul de realizare a sprijinului public pentru
programele de mediu;
Programele comunităţii – activităţi care implică acţiuni colective sau individuale ale
membrilor comunităţii pentru soluţionarea unor probleme de mediu.
Principalele acţiuni, cuantificarea lor, stabilirea responsabilităţilor sunt prezentate în:
“Planul local de acţiune pentru dezvoltare durabilă a comunei Bucerdea Grânoasă”.
5.4. ORGANIZARE SPAŢIALĂ
Pentru comunităţile rurale, de mare importanţă este conservarea terenurilor agricole şi

promovarea dezvoltărilor care să nu reducă suprafaţa acestora. Extinderea şi îmbunătăţirea
calităţii zonelor verzi este un obiectiv de urmărit în contextul dezvoltării durabile.
Implicarea cetăţenilor în eforturile de utilizare durabilă a terenurilor şi de asigurare a unor
spaţii de locuit rezonabile constituie un factor important care impune:
 Utilizarea durabilă a terenurilor;
 Regenerarea comunităţilor;
 Renovarea clădirilor existente cu conservarea arhitecturii tradiţionale;
 Asigurarea de locuinţe decente la preţuri rezonabile;
 Crearea unor centre civice în fiecare sat.
MESAJ CĂTRE CETĂŢENI:

 Participaţi activ la întâlnirile de dezbatere a planurilor de dezvoltare locală;
 Realizaţi o listă a preocupărilor cetăţenilor legate de posibilităţile de dezvoltare locală;
 Dacă vă construiţi sau renovaţi o casă, investiţi în elemente de conservare a energiei, care
vă aduce beneficii pe termen lung;
 Participaţi la renovarea clădirilor publice şi păstrarea acestora în bune condiţii;
 Găsiţi utilizări pentru spaţiile neocupate din clădirile din localităţile Dvs.;
 Realizaţi un inventar al clădirilor în paragină sau care necesită îmbunătăţiri.
MESAJ CĂTRE ELEVI ŞI TINERI:

 Studiaţi monografia localităţii. Realizaţi un concurs tematic;
 Efectuaţi un audit al utilizării terenurilor din jurul şcolii. Cum ar putea fi îmbunătăţită
situaţia?
 Studiaţi o copie a planului localităţii. De ce credeţi că ar mai fi nevoie?
85
 Fotografiaţi locuri şi clădiri din localitate. Studiaţi geografia şi arhitectura acestora;

 Organizaţi o expoziţie la şcoală.
MESAJ CĂTRE OAMENII DE AFACERI ŞI ORGANIZAŢII:

 Dacă construiţi sau renovaţi o clădire, investiţi în elemente de conservare a energiei, care
vă aduc beneficii pe termen lung. Utilizaţi materiale reciclate sau recuperate dacă este
posibil;
 Asiguraţi renovarea şi construcţia clădirilor în stilul arhitectonic caracteristic localităţii.
Presiunile - opiniile cetăţenilor au fost studiate şi cercetate prin tehnici de sondaj,

concluziile vor influenţa prioritizările din Bugetul local în anii următori, pe un scenariu de tip
„Satisfacere Maximă a Nevoilor Cetăţenilor”.
Cetăţenilor li s-a prezentat un chestionar, unde au fost întrebaţi: ,,Dacă Primăria comunei
Bucerdea Grânoasă contractează un credit pentru finanţarea unor acţiuni utile pentru comună, vă
rugăm să vă exprimaţi opinia în legătură cu obiectivele prioritare prezentate mai jos. Astfel, în
lista de propuneri, vă rugăm să acordaţi puncte pe o scală de la 1 la 5, în funcţie de importanţa pe
care o acordaţi fiecărei propuneri (1 cel mai puţin important - 5 cel mai important)”.
Pentru economia generală a unei societăţi, căile de comunicaţie reprezintă unul din
factorii principali care favorizează dezvoltarea tuturor sectoarelor de activitate, ele mijlocind
mobilitatea oamenilor şi a bunurilor materiale, înlesnind accesul spre comunitate spe ferme sau
diverse obiective.
Necesitatea modernizării acestor drumuri se poate justifica prin următoarele:
 Aceste drumuri fac legătura cu terenurile agricole, aspect deosebit de important având
în vedere faptul că, principala ocupaţie a locuitorilor din zonă este agricultura. Foarte
important este faptul că, aceste drumuri fac legătura cu oraşele şi comunele limitrofe.
 Modernizarea acestor drumuri este impusă de necesitatea rezolvării circulaţiei rutiere şi
pietonale în condiţii de confort optim şi de siguranţa circulaţiei.
 Modernizarea acestor drumuri este impusă de creşterea continuă a traficului rutier, de
starea de viabilitate înrăutăţită din cauza denivelărilor şi a numeroaselor gropi existente
în partea carosabilă.
 Scopul investiţiei este de a asigura circulaţia pe acest drum în condiţii normale, inclusiv
pe timp ploios sau la viituri mari.
 Realizarea acestor investiţii va contribui la realizarea unor activităţi productive la
nivelul localităţii şi a comunei, ducând la ridicarea standardului material şi spiritual al
locuitorilor, aşa încât acest lucru să conducă la stabilizarea populaţiei în aceasta zonă,
cu toate consecinţele benefice ale acesteia.
 Sprijinirea activităţilor turistice şi comerciale prin realizarea acestei investiţii.
 Ameliorarea calităţii mediului şi diminuarea surselor de poluare, prin realizarea unei
suprafeţe netede care reduce poluarea sonoră, poluarea aerului (praful degajat la
trecerea vehiculelor), iar prin prevederea lucrărilor de siguranţa circulaţiei se reduce
numărul accidentelor şi implicit reducerea poluării accidentale.
 Ameliorarea condiţiilor igienico-sanitare ale locuitorilor şi a activităţilor productive
desfăşurate.
Existenţa şi dezvoltarea continuă a elementelor de infrastructură este o cerinţă de bază, o

garanţie a stabilităţii populaţiei din zona respectivă. În cazul comunei Bucerdea Grânoasă se
impun lucrări de infrastructură de bază care să asigure pentru locuitorii din zonă condiţii de viaţă
apropiate de condiţiile existente în mediul urban din România. În această ordine de idei putem
aminti printre lucrările de infrastructură necesare:
 Reabilitarea infrastructurii rutiere.
 Introducerea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi a reţelei de canalizare.
86
 Modernizarea şi extinderea sistemului de iluminatul public.

 Introducerea alimentării cu gaze naturale.
Dezvoltarea infrastructurii trebuie să fie unul din obiectivele permanente pe agenda
Administraţiei Publice Locale. Dacă celelalte obiective privesc mai ales îmbunătăţirea condiţiilor
de viaţă a locuitorilor din comună, accesul rapid la magistralele rutiere naţionale poate constitui
unul din factorii de atracţie pentru investitorii interesaţi de această localitate. De asemenea, este
important ca pe lângă infrastructura rutieră să existe şi o reţea de transport local funcţională care
să faciliteze transportul către zonele urbane mai mari din apropiere (Aiud, Ocna Mures).
Cele mai multe dintre clădirile construite se caracterizează printr-o proiectare şi o finisare
care nu ajută la conservarea energiei.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru aparatura casnică şi echipamentele industriale. Este
necesară implicarea cetăţenilor în eforturile de creştere a eficienţei utilizării energiei.
Comunitatea poate sprijini eforturile consiliului local prin:
 Creşterea eficienţei energetice.
 Promovarea surselor regenerabile de energie.
CETĂŢENI !
 Închideţi luminile, televizoarele, calculatoarele şi aparatele casnice nefolosite;
 Ţineţi ferestrele şi uşile închise când este pornită căldura;
 Plantaţi copaci care absorb poluarea;
 Nu supraîncălziţi încăperile;
 Izolaţi bine uşile şi geamurile;
 Achiziţionaţi echipamente economizoare.
ELEVI ŞI TINERI !
 Efectuaţi un audit energetic în şcoală;
 Gândiţi-vă unde s-ar putea face economii;
 Participaţi în programul Eco-şcoala!
OAMENI DE AFACERI ŞI ALTE ORGANIZAŢII !

 Realizaţi un audit energetic în organizaţie;
 Achiziţionaţi echipamente eficiente energetic;
 Instruiţi-vă angajaţii să ia măsuri pentru reducerea consumurilor;
 Izolaţi corespunzător clădirile.
5.5. ACTIVITĂŢI ECONOMICE ŞI MEDIUL DE AFACERI
Pornind de la Analiza SWOT a contextului economic local, urmărind punctele tari şi mai
ales oportunităţile de dezvoltare economică durabilă, fără a pierde din vedere punctele slabe şi
temerile (riscurile) ce pot îngreuna procesul, s-au identificat următoarele tendinţe, propuse drept
ţinte ale planului de măsuri pentru implementarea strategiei de dezvoltare durabilă:
Puncte Tari
 Activitatea economică a comunei Bucerdea Grânoasă care are la bază ocupaţia principală
a locuitorilor:
 Agricultura în gospodăriile populaţiei.
 Creşterea animalelor: bovine, ovine, porcine şi păsări crescute în gospodăriile
populaţiei.
87
 Populaţia comunei Bucerdea Grânoasă este de 2.300 locuitori, din care 34% sunt ocupaţi
în:
 Agricultură - 238 locuitori,
 Industrie - 242 locuitori,
 Construcţii - 24 locuitori,
 Sănătate - 15 locuitori,
 Servicii - 121 locuitori,
 81,04% din populaţie are vârsta pâna la 59 ani,

 Numărul elevilor şi studenţilor este de 348.
 Tendinţa de creştere a numărului IMM-urilor pentru valorificarea produselor agricole.
 Resurse de muncă calificate în numeroase domenii (tradiţii în agricultură şi industrie).
 Potenţial agricol ridicat în ceea ce priveşte agricultura, zootehnia şi silvicultura.
 Potenţial în dezvoltarea turismului rural.
Oportunităţi:
 Reconversia unor capacităţi în special agricole spre arii de productivitate adaptate
condiţiilor locale.
 Utilizarea programelor de finanţare alocate “Strategiei de dezvoltare durabilă a zonei
rurale”.
 Colaborare cu organizaţii neguvernamentale care au capacitatea să atragă fonduri
extrabugetare.
 Patrimoniul natural variat. El reprezintă o bază de plecare pentru diversificarea turismului
intern şi internaţional.
 Atragerea surselor de finanţare dedicate dezvoltării turismului.
 Potenţial de creştere a formelor de turism activ, axat pe natura unei noi abordări la nivel
naţional în ceea ce priveşte valorificarea resurselor naturale şi protecţia mediului.
MĂSURI PENTRU IMPLEMENTAREA OBIECTIVELOR
a) ÎN DOMENIUL AGRICULTURII
În vederea obţinerii unor randamente ridicate în agricultura montană se vor implementa
următoarele măsuri:
 Dotarea fermelor şi gospodăriilor individuale cu maşini şi utilaje pentru producţia
animală şi vegetală, prin acordarea de facilităţi în achiziţionarea lor;
 Protecţia mediului prin acordarea de “indemnizaţii compensatorii pentru o agricultură
ecologică”, conform reglementărilor UE;
 Asocierea proprietarilor de terenuri agriole în vederea înfiinţării de adevărate exploataţii
agricole şi de organizaţii profesionale;
 Sprjinirea familiilor tinere în vederea organizării de gospodării viabile;
 Susţinerea familiilor de agricultori prin acordarea de înlesniri în condiţiile legii;
 Îbunătăţirea structurii culturilor agricoleîn funcţie de condiţiile pedocliatice şi de
cerinţele pieţii cu influenţe favorabile în profiul agricultorilor;
 Dezvoltarea sectorului zootehnic, prin:
a. Ameliorarea raselor de animale,
b. Modernizarea adăposturilor,
c. Obţinerea de produse de bună calitate,
d. Ameliorarea calităţii fânului şi a altor categorii de furaje,
88
e. Îmbunătăţirea calitativă a pajiştilor naturale montane, prin lucrări de întreţinere,

utilizare de îngrâşăminte naturale, însămânţări şi supraînsămânţări, combaterea
eroziunii solurilor
 Colectarea, procesarea şi valorificarea superioară a fructelor de pădure;
 Crearea şi refacerea zonelor de plantaţii viticole cu soiuri nobile şi eficiente;
 Dezvoltarea pomiculturii, a culturilor de plante medicinale şi procesarea lor în vederea
valorificării superioare;
 Infiinţarea, dezvoltarea, de Asociaţii ale producătorilor din zona şi sprijinirea
funcţionării lor;
 Utilizarea terenurilor cu respectarea “bunelor practici agricole”.
b) TURISM
Comuna este imaginea cea mai expresivă a societăţii umane, care păstrează bunurile cele
mai de preţ ale umanităţii. Activitatea/valoarea unei aşezări rurale este dată de următoarele
elemente:
Asigurarea unei stricte colaborări între administraţie, colectivităţile locale şi cele
profesionale în domeniul turismului (cu acordare de stimulente financiare locale).
Structurarea "produsului turistic" în funcţie de complexitatea acestuia şi valorificarea lui
cu multă competenţă (cu accent pe promovarea produselor de artă locale autentice).
Prezentarea de pachete turistice, prin programe deosebite, originale şi cu impact maxim.
Crearea şi menţinerea unei imagini, unice, originale (logo turistic).
Distribuţia produselor şi programelor turistice prin tour-operatori, agenţii de turism,
mass-media etc.
Funcţia turistică a aşezărilor rurale se sprijină pe două acţiuni majore:
Managementul rural care se referă la activitatea administraţiei publice privitoare la
asigurarea creşterii calităţii vieţii în condiţiile realizării unei dezvoltări durabile. Pe baza
resurselor materiale, financiare şi umane locale, se vor sprijini activităţile economice şi serviciile
care păstrează/măresc viabilitatea localităţilor şi le asigură menţinerea unei infrastructuri
generale şi specifice cât mai moderne, dirijarea noilor realizări arhitecturale pentru păstrarea
calităţii peisajului şi a identităţii şi armonizarea cu mediul înconjurător;
Marketingul rural care cuprinde stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor dintre mediul social,
economic şi instituţional, a nivelului pieţelor, cu echilibrarea raportului dintre cerere şi ofertă.
Aplicarea politicilor de marketing contribuie la:
 Păstrarea calităţii cadrului natural,
 Dezvoltarea zonelor de recreere, distracţii şi terenuri de sport,
 Refacerea unor arealuri degradate si redarea lor în folosinţa comunităţii,
 Introducerea muzeelor şi a obiectivelor turistice locale în circuite naţionale şi
internaţionale,
 Amplificarea atracţiilor culturale şi a evenimentelor speciale.
Dezvoltarea activităţilor turistice reprezintă probabil cea mai eficientă activitate de export
a acelei comunităţi.
Privind dezvoltarea activităţii turistice este uşor de imaginat impactul acestei activităţi
asupra sectoarelor economice conexe: industria hotelieră şi restaurante, bunuri de larg consum,
transporturi, comunicaţii, ateliere ale artiştilor populari, pensiuni turistice rurale etc.
89
Prin prisma celor prezentate, elaborarea unei strategii orientate spre dezvoltarea
turismului în comuna Bucerdea Grânoasă, reprezintă nu doar o şansă şi o oportunitate demnă de
luat în considerare, ci chiar o necesitate contemporană imperios argumentată de tendinţele
actuale şi viitoare de dezvoltare locală/regională/naţională.
c) ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE GENERATOARE DE VENITURI

ALTERNATIVE:
 Stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru valorificarea resurselor locale, a
meşteşugurilor tradiţionale, artizanatului, creerea a noi locuri de muncă;
 Asistenţă tehnică şi de formare, în vederea construirii şi modernizării gospodăriilor
pentru practicarea agroturismului;
 Furnizarea de consultanţă în afaceri persoanelor interesate în deschiderea unei noi
afaceri (consultanţă locală, instruire, asistenţă în implementare);
 Asistarea micilor firme cu potenţial de dezvoltare şi a întreprinzătorilor individuali în
dezvoltarea unor planuri de afaceri, obţinerea unor abilităţi de management, accesarea
surselor de finanţare;
 Furnizarea de sprijin companiilor noi şi celor existente în indentificarea de noi pieţe,
produse şi oportunităţi, promovarea produselor locale, dezvoltarea resurselor locale şi a
potenţialului profesional;
 Sprijirea asociaţiilor de fermieri locali (planificarea culturilor, creşterea animalelor,
exploatarea durabilă a pădurilor, colectarea fructelor de pădure etc.);
 Promovarea agro–turismului în zonă;
5.6. SOCIAL – CULTURAL
Societatea actuală este confruntată cu o reală problemă de adaptare în domeniul social,

unde răspunsurile sunt puţine şi nu par să stopeze fluxul crescând al marginalizării sociale, şi
expresiile ei cele mai perceptibile, sărăcia şi precaritatea, dar şi de asemenea în formele mai
puţin mediatizate, izolarea şi dezinteresul faţă de sine şi faţă de societate. În actuala stare de criză
pe care o traversează comunităţile locale şi în special oraşele, este imperioasă o restructurare a
răspunsului şi este necesară adaptarea acestuia la nivelul cerinţelor şi mai ales la precaritatea
resurselor.
Şi în domeniul social, ca şi în alte domenii, este mai important, mai eficient şi mai ieftin
să previi apariţia fenomenelor şi a cazurilor sociale decât să le rezolvi. Pentru o asemenea
acţiune preventivă este necesară crearea unei reţele de asistenţă socială la nivelul localităţii, ceea
ce presupune o desfăşurare de mijloace de care administraţia locală nu dispune. Se impune deci o
armonizare a abordărilor din partea administraţiei publice şi a vieţii asociative locale, o
dezvoltare şi încurajare a iniţiativelor care favorizează implicarea comunităţii în rezolvarea
problemelor sociale.
Programele de asistenţă socială se vor desfăşura cu respectarea unor norme de calitate
stabilite pentru serviciile sociale. Aceste norme se stabilesc prin hotărârea consiliului local sau
decizia conducătorului unităţii de asistenţă socială care le finanţează, cu respectarea obligatorie a
criteriilor prevăzute de reglementările în vigoare.
Potrivit legilor asistenţei sociale, administraţia locală va putea organiza servicii
comunitare (sociale şi medico-sociale) adresate persoanelor defavorizate, le va
finanţa/subvenţiona, le va monitoriza şi evalua potrivit unor standarde de calitate pe care le va
stabili. Bunăstarea beneficiarilor ar trebui să fie în centrul preocupărilor pentru orice standard de
calitate care se stabileşte şi care trebuie să recunoască şi să respecte dreptul la intimitate şi
demnitate al indivizilor, diversitatea şi individualitatea, să le aducă independenţă prin oferirea
posibilităţii de a face propriile alegeri, conferindu-le astfel control asupra propriilor vieţi.
90
Indivizii trebuie să primească îngrijirea exact la nivelul la care situaţia lor o cere:
serviciile trebuie să satisfacă întregul lanţ de nevoi fizice, clinice, personale, sociale şi spirituale
ale acestora.
Acţiunea socială ocupă în colectivităţile locale un loc din ce în ce mai important,
municipalităţile acordându-i o atenţie prioritară. Ea este ansamblul de intervenţii punctuale, pe
categorii sau globale, angajate de colectivitatea locală şi instituţiile abilitate pentru a remedia
lipsurile sistemelor de protecţie socială legală (securitate socială şi ajutor social), atât în materie
de acompaniament social, cât şi de acces la drepturi sau servicii.
Grupul de lucru în domeniul social a identificat 5 programe prioritare, în cadrul cărora s-
au definit mai multe subprograme, rezultând următoarele măsuri:
PROGRAM: PERSOANE DEFAVORIZATE
Sub-program: familii în dificultate

 identificarea persoanelor care fac parte din această categorie prin realizarea unei baze
de date şi trierea cazurilor sociale pe baza dovezii de bunăvoinţă în a accepta diverse
oferte de angajare ar reduce substanţial numărul cazurilor efectiv de rezolvat;
 acordarea la timp a ajutoarelor legale prevăzute de lege;
 recuperarea handicapului la învăţătură prin ajutarea copiilor din aceste medii în cadrul
unor centre de meditaţii;
 remedierea decalajelor existente între aceşti copii şi copiii din medii sănătoase prin
înfiinţarea unor laboratoare educaţionale şcolare şi a unor laboratoare educaţionale
ocupaţionale;
 stimularea implicării ONG-urilor ar fi mai mult decât necesară, prin parteneriate cu
administraţia.
Sub-program: servicii
 magazinele de tip ECONOMAT;
 îngrijirea acordată la domiciliu reprezintă ajutorul individualizat acordat persoanelor
nevoiaşe.
PROGRAM: PERSOANE VÂRSTNICE ŞI CU HANDICAP
Sub-program: îngrijire la domiciliu

 identificarea persoanelor care fac parte din aceasta categorie şi realizarea unei baze de
date;
 specializarea îngrijitorilor ar însemna saltul calitativ atât de necesar pentru
eficientizarea unei activităţi.
PROGRAM:TINERET
Sub-program: programe educaţionale pentru tineri

 dezvoltarea unor programe de educare (a tuturor categoriilor de vârstă) la nivel de
comună, care să aibă ca rezultat schimbarea conduitei populaţiei cu privire la
îmbunătăţirea sănătăţii mediului rural;
 diseminarea rezultatelor proiectelor de succes: informarea comunităţii cu privire la
rezultatele proiectelor de succes în vederea reaplicării acelor tipuri de proiecte la
diferite nivele/segmente ale populaţiei, finalizate eventual în proceduri (coduri) de
bună practică în domeniu;
 mai bună informare despre acţiunile ONG-urilor.
PROGRAM: PETRECEREA TIMPULUI LIBER

91
Sub-program: sport pentru toţi

 înfiinţarea unor spaţii/centre sportive (de petrecere a timpului liber) care să ofere
diferite posibilităţi de practicare a sportului la nivel de comună;
 dezvoltarea unor materiale informaţionale/sesiuni de informare etc. care să
promoveze beneficiile activităţilor sportive cum ar fi: dezvoltarea armonioasă a
corpului uman, dezvoltarea intrapersonală (a caracterului) precum şi a relaţiilor
interpersonale;
Sub-program: manifestări culturale

 permanentizarea manifestărilor culturale;
 înfiinţarea unui centru cultural care să găzduiască ateliere de promovare/practicare a
meseriilor tradiţionale, spaţii de expunere etc.);
 stimularea creativităţii (târguri de artă), schimburi culturale între diferitele regiuni ale
ţării precum şi la nivel internaţional.
Sub-program: locuri de agrement

 păstrarea şi monitorizarea zonelor de agrement: eventuala concesionare a acestor
zone pentru o mai bună gestionare;
 educarea cetăţenilor (concursuri, măsuri de constrângere, stimulente);
 identificarea de noi amplasamente pentru zone de agrement;
Sub-program: spaţii de joacă pentru copii

 amenajarea spaţiilor de joacă: creşterea numărului de acţiuni civice în cadrul
comunităţii pentru reabilitarea unor terenuri cu potenţial de risc crescut;
PROGRAM: COMUNICARE
Activitatea din ultimii ani a instituţiilor publice locale relevă o serie de disfuncţio-nalităţi
care derivă, nu în ultimul rând, din carenţele informaţionale.
Sub-program: Baze de date

 structurare eficientă a bazei de date;
 interconectare printr-o reţea de căi electronice;
 simplificarea procedurilor de accesare a informaţiei.
Sub-program: Consultarea populaţiei

 informarea şi educarea cetăţenilor;
 consultarea permanentă a populaţiei;
 acţiuni de conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa comunicării dintre
administraţie şi cetăţeni.
ZONE DE AGREMENT, MONUMENTELE CULTURALE ŞI ISTORICE
OBIECTIVE:
 Asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea de activităţi artistice, culturale şi recreative;
 Protejarea valorilor şi specificului local;
 Protejarea moştenirii culturale şi istorice.
Pentru a proteja valorile culturale şi istorice ale localităţii, precum şi zonele de agrement,
se pot stabili zone de protecţie la nivel local. Acestea vor avea un regim special în planurile de
dezvoltare pe termen lung a comunităţii. Spre exemplu, clădirile noi vor trebui să respecte stilul
92
arhitectonic existent. Lipsa unor facilităţi de agrement, sport şi petrecere a timpului liber este
unul dintre motivele pentru care tinerii preferă să părăsească localităţile.
COMUNITATEA POATE SPRIJINI EFORTURILE CONSILIULUI LOCAL PRIN:

 Asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea de activităţi artistice, culturale şi recreative;
 Protejarea valorilor şi specificului local;
 Protejarea moştenirii culturale şi istorice.
MESAJ CĂTRE COMUNITATEA DE AFACERI ŞI ALTE ORGANIZAŢII:

 Sprijiniţi iniţiativele, proiectele şi evenimentele locale şi implicaţi-vă în realizarea lor;
 Încurajaţi formarea unor echipe sportive sau formaţii artistice în rândul angajaţilor;
 Sprijiniţi muzeul local;
 Sponsorizaţi acţiunile la nivel local;
 Apreciaţi şi rezultatele obţinute de către angajaţi în afara programului;
 Dacă deţineţi baze sportive sau facilităţi de agrement, încercaţi să oferiţi preţuri variabile,
mai ieftine în perioadele neaglomerate.
MESAJ CĂTRE ELEVI ŞI TINERI:

 Vizitaţi muzeele;
 Aflaţi cât mai multe despre locurile, clădirile şi monumentele istorice din zonă;
 Organizaţi concursuri tematice şi competiţii sportive;
 Înscrieţi-vă într-o echipă sportivă sau într-un ansamblu artistic;
 Învăţaţi să cântaţi la instrumente tradiţionale;
 Organizaţi expoziţii de costume populare;
 Frecventaţi bibliotecile, cinematografele şi teatrele;
 Studiaţi numele locurilor şi aflaţi de unde provin.
5.7. MANAGEMENT ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
Măsurile de întărire a capacităţii şi capabilităţilor instituţionale a Primăriei Bucerdea

Grânoasă se vor realiza prin:
 management organizaţional şi financiar eficient;
 definirea serviciilor publice în raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele
dezvoltării durabile, precum şi cu doleanţele şi cerinţele comunităţii.
A. Măsuri de creştere a eficienţei managementului financiar
Măsurile specifice propuse sunt următoarele:

 Perfecţionarea structurilor organizatorice interne;
 Reproiectarea procedurilor de planificare bugetară;
 Creşterea operativităţii şi calităţii în activitatea proprie fiecărei structuri interne;
 Optimizarea reglementărilor (proiecte HCL, dispoziţii primar) pentru a deveni
eficiente în folosul contribuabililor şi al întreprinzătorilor;
 Externalizarea activităţilor în condiţii de eficienţă şi operativitate;
 Reducerea drastică a costurilor operaţionale ale administraţiei publice;
 Evaluarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului local, măsurarea rezultatelor pe baza
indicatorilor de performanţă şi întocmirea unui sistem eficace de cuantificare a
rezultatelor pe etape (pe parcursul derulării exerciţiului bugetar);
 Aprecierea corectă şi concretă a eficienţei cu care sunt utilizate fondurile publice.
93
B. Măsuri de întărire a capacităţii instituţionale în domeniile dezvoltării economice

comunitare şi a turismului (opţiune prioritară comunitară).
Activităţile turistice pot contribui la menţinerea viabilităţii şi continuităţii civilizaţiei

urbane.
Comuna este imaginea cea mai expresivă a societăţii umane, care păstrează bunurile cele
mai de preţ ale umanităţii. Activitatea/valoarea unei aşezări rurale este dată de următoarele
elemente:
 Planul urbanistic care poate suporta o multitudine de transformări, determinate de mersul
ascendent al societăţii omeneşti;
 Componentele cadrului natural au jucat un rol esenţial în stabilirea configuraţiei satelor,
astfel: formele de relief, reţeaua hidrografică, etc., au influenţat decisiv modul lor de
dezvoltare.
 Asigurarea unei stricte colaborări între administraţie, colectivităţile locale şi cele
profesionale în domeniul turismului, (cu acordare de stimulente financiare locale).
 Structurarea "produsului turistic" în funcţie de complexitatea acestuia şi valorificarea lui
cu multă competenţă (cu accent pe promovarea produselor de artă locale autentice).
 Prezentarea de pachete turistice, prin programe deosebite, originale şi cu impact maxim.
 Crearea şi menţinerea unei imagini, unice, originale (logo turistic).
 Distribuţia produselor şi programelor turistice prin tour-operatori, agenţii de turism,
mass-media, etc.
Funcţia turistică a aşezărilor rurale se sprijină pe două acţiuni majore:

 Managementul rural care se referă la activitatea administraţiei publice privitoare la
asigurarea creşterii calităţii vieţii în condiţiile realizării unei dezvoltări durabile. Pe baza
resurselor materiale, financiare şi umane locale, se vor sprijini activităţile economice şi
serviciile care păstrează/măresc viabilitatea localităţilor şi le asigură menţinerea unei
infrastructuri generale şi specifice cât mai moderne, dirijarea noilor realizări arhitecturale
pentru păstrarea calităţii peisajului şi a identităţii şi armonizarea cu mediul înconjurător;
 Marketingul rural care cuprinde stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor dintre mediul social,
economic şi instituţional, a nivelului pieţelor, cu echilibrarea raportului dintre cerere şi
ofertă.
Aplicarea politicilor de marketing contribuie la:

 Păstrarea calităţii cadrului natural;
 Dezvoltarea zonelor de recreere, distracţii şi terenuri de sport;
 Refacerea unor arealuri degradate si redarea lor în folosinţa comunităţii;
 Introducerea muzeelor şi a obiectivelor turistice locale în circuite naţionale şi
internaţionale.
 Amplificarea atracţiilor culturale şi a evenimentelor speciale.
Dezvoltarea activităţilor turistice reprezintă probabil cea mai eficientă activitate de export
a acelei comunităţi.
Privind dezvoltarea activităţii turistice este uşor de imaginat impactul acestei activităţi
asupra sectoarelor economice conexe: industria hotelieră şi restaurante, bunuri de larg consum,
transporturi, comunicaţii, ateliere ale artiştilor populari, pensiuni turistice rurale etc.
Prin prisma celor prezentate, elaborarea unei strategii orientate spre dezvoltarea
turismului în comuna Bucerdea Grânoasă, reprezintă nu doar o şansă şi o oportunitate demnă de
luat în considerare, ci chiar o necesitate contemporană imperios argumentată de tendinţele
actuale şi viitoare de dezvoltare locală/regională/naţională.
Managementul resurselor umane

 Creşterea nivelului de pregătire profesională
94
 identificarea necesităţilor şi oportunităţilor de training şi instruire,

 corelarea necesităţilor cu potenţialul uman existent,
 identificarea unui sistem de training permanent.
 Utilizarea eficientă a resurselor umane
 identificarea regulamentului de organizare şi funcţionare a personalului,
 pregătirea realizată conform ROF-ului,
 personalul să lucreze în domenii de activitate bine definite,
 actualizarea permanentă a fişei postului.
 Creşterea responsabilităţii şi a independenţei profesionale
 conştientizarea importanţei activităţii fiecărui angajat,
 funcţionarea sistemului instituţional să fie transparentă pentru fiecare angajat,
 acordarea unor stimulente financiare în funcţie de eficienţa activităţii depuse.
5.8. PROBLEME FINANCIARE
 Gestionarea mai eficientă a banului public;

 Creşterea veniturilor prin proiecte şi programe cu finanţare nerambursabilă;
 Cheltuirea eficientă a veniturilor.
5.9. PROIECTE DE DEZVOLTARE
Câştigarea încrederii şi sprijinului comunităţii pentru strategia propusă, suportul politic şi

public reprezintă premisele succesului implementării strategiilor de dezvoltare durabilă.
Tehnicile şi instrumentele nu au mare utilitate în lipsa unui motor care să le pună în aplicare.
Este nevoie de persoane care să se dedice implementării strategiei, este nevoie şi de
şansă. Implicarea comunităţii continuă să fie elementul de bază şi în faza de implementare a
strategiei.
Pentru comuna Bucerdea Grânoasă putem identifica două scenarii în care să grupăm
programele şi proiectele propuse. În concepţia noastră aceste scenarii s-ar diferenţia prin
categoriile de agenţi de dezvoltare implicaţi şi gradul lor de implicare în implementarea
strategiei.
Un prim scenariu ar fi acela în care s-ar perpetua situaţia unui agent de dezvoltare
implicat în procesul de dezvoltare locală, adică administraţia publică din comună. Au fost
elaborate studii de fezabilitate pentru diferite proiecte, a fost elaborată Strategia de Dezvoltare a
comunei, s-au elaborat şi depus unele proiecte spre finanţare. În acest caz am putea denumi
această strategie drept o Strategie de dezvoltare polarizată. Acest lucru se datorează faptului
că, dintre programele şi proiecte identificate ca fiind necesare pentru a fundamenta dezvoltarea
continuă a comunităţii, doar o parte dintre iniţiative vor putea fi implementate de către
administraţia publică locală.
Un al doilea scenariu ar consta în situaţia în care mai mulţi agenţi de dezvoltare de la

nivelul comunei ar conştientiza rolul lor în procesul dezvoltării comunitare. Această strategie s-ar
denumi Dezvoltare multiplă. Strategia ar fi grupată, din punctul de vedere al timpului de
implementare, în trei etape:
 pe termen scurt,
 pe termen mediu,
 pe termen lung (2025 de ani).
Programele şi proiectele de dezvoltare în această strategie au fost aşezate în ordinea
priorităţilor evidenţiate de administraţia publică locală şi în funcţie de realităţile observate de
echipa care a elaborat această strategie.
95

Strategia de Dezvoltare Bucerdea 2014

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de Dezvoltare Bucerdea 2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STRATEGIA LOCALĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI BUCERDEA GRÂNOASĂ

Căile de comunicaţie care deservesc comuna Bucerdea Grânoasă sunt:

VALORILE ISTORICE ŞI CULTURALE

Monumentul Eroilor din Bucerdea Grânoasă

Biserica Reformată din Bucerdea Grânoasă

Biserica Ortodoxă „Sf. Cuvioasa Paraschiva”

Casa de rugăciune baptistă din Bucerdea Grânoasă

Portul popular este de o mare sobrietate, autenticitate şi robusteţe, păstrând o

Port popular din Bucerdea Grânoasă

Portul popular ilustrează convingător autohtonia, continuitatea şi unitatea cultural –

CAPITOLUL 1 CAPITAL NATURAL

1.1. CARACTERIZAREA FIZICO – GEOGRAFICĂ

Comuna Bucerdea Grânoasă este situată la 46 012’26” latitudine nordică şi 23052’37”

Limitele comunei marchează vecinătatea, astfel:

1.2. CARACTERIZAREA GEO-MORFOLOGICĂ

Clima teritoriului comunei se încadrează în sectorul de climă continental-moderată,

1.3.3. Temperatura. Temperatura aerului este destul de uniformă la nivelul întregii

1.4. RESURSE PRIMARE ŞI SECUNDARE

1.4.1. Hidrografia şi hidrologia

Organizarea şi funcţionarea reţelei hidrografice este influenţată de o serie de factori cum

1.4.2. Apele subterane

1.4.4. Vegetaţie şi faună

Vegetaţia. Vegetaţia este cea caracteristică zonelor de silvostepă, în care vegetaţia

Stejarul (Qaercus robur) Ulmul (Ulmus) Pinul (Pinus silvestris)

Salcâmul Arţarul (Acer platanoides) Carpenul (Carpinus betulus)

Măceşul Păducelul (Peducellus) Socul (Sambucus)

Arbuştii sunt reprezentaţi de următoarele specii: sângerul (Cornus sanguinea), păducelul

În jurul bălţilor şi pâraielor întâlnim trestia şi pipirigul.

Păiuşul (Festuca rupicola) Macul (Papaver orientalis)

Căprior Iepurele (Lepus europaeus) Veveriţa

Lupul (Canis lupus) Mistreţul (Sus scrofa)

Vulpea (Vulpes vulpes) Dihorul (Putorius putorius)

Rândunica (Hirundo rustica) Coţofana (Pica pica)

Ciocârlia (Alauda arvensis) Vrabia (Passer domesticus)

Barza (Ciconia ciconia) Cucul (Cuculus canorus),

1.5.1. Calitatea aerului

În zonă, nu există surse semnificative de poluare a aerului, care să justifice o reţea de

În perioada actuală, poluarea generată de zonele industriale ale localităţilor urbane

Sistemele de ardere combustibili pentru încălzire - lemn.

Denumire Încălzire locuinţă

Bucerdea Grânoasă 0 18 261

Principalele substanţe nocive emise în aer, prin arderea combustibililor sunt:

Făcând un bilanţ al emisiilor rezultate din arderea combustibililor pentru încălzire

 EMISIILE ANUALE DE POLUANŢI ÎN AER REZULTAŢI DIN

1.5.2. Calitatea apei

1.5.2.1. Apa de suprafaţă – resursă naturală

Calitatea apei de suprafaţă

Compoziţia chimică a râurilor este legată de complexitatea condiţiilor de mediu cu

 un regim sever de păstrare a calităţii acestor ape;

1.5.2.2. Calitatea apelor subterane

În regimul natural al apelor subterane au intervenit o serie de modificări calitative,

1.5.2.3. Apa potabilă

1.5.3. Calitatea solului. Zone de risc natural

Bucerdea Grânoasă se confruntă cu un grad relativ de deteriorare a calităţii solului prin

alterarea exogenă a depozitelor prin îmbogăţirea în minerale montmorilonitice;

Al doilea factor ca importanţă în degradarea solului este excesul periodic de umiditate

1.5.4. Starea pădurilor

1.5.4.1. Fondul forestier

Pe teritoriul administrativ al comunei Bucerdea Grânoasă fondul forestier ocupă o

Administrarea fondului forestier proprietate privată se face de către proprietarii acesteia,

Comuna Bucerdea Grânoasă Suprafaţă totală 4.300 ha

Arabil Pajişti Vii Livezi Păduri

Deţinătorii de păduri proprietate privată au obligaţia să asigure paza acestora împotriva