MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA “1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

FACULATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA CONTABILITATEA ȘI INFORMATICA DE GESTIUNE
FORMA DE INVATAMANT ZI

Contabilitatea fondurilor nerambursabile

la S.C M Product Fortis S.R.L

COORDONATOR STIINTIFIC:
Conf.Univ.Dr. Deaconu Sorin - Constantin

ABSOLVENT:
Boitor (Trif) Izabela Carmen

Alba – Iulia
2019

1
 CUPRINS

Cuprins ……………………………………………………………………………….……....pag.2
Introducere …………………………………………………………………………….…......pag.3
CAPITOLUL 1. Prezentarea generală a societății S.C M PRODUCT FORTIS S.R.L….... pag.5
1.1 Scurt istoric………………………………………………………………………….…... pag.5
1.2 Organizarea și ținerea contabilității la S.C M PRODUCT FORTIS S.R.L………..…..…pag.5
1.3 Forma de înregistrare contabilă…………………………………………………..….......pag.11
1.4 Generalități privind obiectul de activitate……………………………………...……..... pag.12
CAPITOLUL 2. Recunoașterea și tratamentul contabil al Fondurilor europene……...... .pag.14
2.1 Proiecte Europene……………………………………………………………...…....…. pag.14
2.2 Structura organizatorică Ministerului Fondurilor Europene………………………...…..pag.20
2.3 Managementul fondurilor europene………………………………………………....…..pag.20
2.4 Mecanismele UE în ceea ce privește fondurile Europeane…………………………..… pag.22
2.5 Tratamentul contabil aplicabil fondurilor structural conform standardele Internationala de
Raportare Finaciara –IAS 20 Contabilitatea suvbențiilor guvernamentale și prezentarea
informațiilor legate de asistenta guvernamentală ………………………………………...…pag.23
2.6 Misiunea de ținere a contabilității proiectelor finanțate din fonduri europene
nerambursabile……………………………………………………………………….....…..pag.26
CAPITOLUL 3. Studiul de caz la S.C M PRODUCT FORTIS S.R.L………………...….pag.31
3.1 Proiectul de finanțare………………………………………………………………..…..pag.31
3.2 Planul de afaceri SES 3 “Fabricarea de produse din beton pentru construcții”….….….pag.34
3.3 Studiu de caz…………………………………………………………………..…..….....pag.42
Bibliografie…………………………………………………………………….………..…..pag.49
Anexa 1………………………………………………………………………….................pag.50
Anexa 2………………………………………………………………………….................pag.51

2
 INTRODUCERE

Lucrarea de față relatează aspectele contabile privind contabilitatea fondurilor

nerambursabile, acumulând un ansamblu de cunoștiințe de teorie economică și punerea în
practică cu studiul de caz efectuat la S.C M PRODUCT FORTIS S.R.L, prin care s-a format o
legatură între informațiile accumulate din punct de vedere teoretic cu cel practic. În prezenta
lucrare s-au definit fondurile europene,conform OUG nr. 63/1999, cu privire la gestionarea
fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și
fondurile de cofinanțare aferente acestora, sunt definite ca fiind contribuția financiară a Uniunii
Europene, reprezentată prin sume care se transferă Guvernului României de către Comisia
Uniunii Europene, cu titlu de asistență financiară nerambursabilă.Fondurile structurale sunt
fonduri postaderare alimentate prin bugetul Uniunii Europene, având drept scop sprijinirea
statelor membre, acordând o atenție deosebită în anumite domenii și anume: educație,cercetare,
agricultură, dezvoltarea IMM-urilor și regiunile mai puțin dezvoltate.
Din punct de vedere contabil toți beneficiarii fondurilor structural efectuează înregistrări
contabile sintetice și analitice, conform Legii contabilității 82/1991, republicată, cu modificările
ulterioare.
Gradul de noutate constă în faptul că s-a intocmit un studiul de caz, care s-a efectuat la
S.C M PRODUCT FORTIS S.R.L, privind contabilitatea fondurilor nerambursabile și este
structurată pe 3 capitole.
În primul capitol intitulat și “Prezentarea generală a societății” la S.C M PRODUCT
FORTIS S.R.L sunt relatate unele informații generale despre societate de la înființare, în anul
2014, până în prezent și anume anul 2019.
În cel de-al doilea capitol, intitulat “Proiecte europene”, sunt descrise noțiunile generale
cu privire la fonduri europene, cât și “Tratamentul contabil aplicabil fondurilor structurale
conform Standardelor Internaționale de Raportare Finaciară–IAS 20 Contabilitatatea subvențiilor
guvernamentale”.
În ultimul capitol se regăsesc proiectul de finanțare, planul de afaceri cât și monografia
contabilă privind activitatea societății S.C M PRODUCT FORTIS S.R.L.
Scopul acestui studiu reprezintă prezentarea strategiei unei firme care a accesat un fond
nerambursabil necesar creării unor locuri de muncă pentu persoanele care aparțin unor grupuri
vulnerabile.
În finalul lucrării sunt prezentate într-un alineat suplimentar denumit “Concluzii și
propuneri”, al prezentei lucrării, câteva aspecte, atât favorabile cât și nefavorabile, care au

3
 rezultat în urma cercetării efectuate exprimând puncte de vedere cu privire la accesarea
fondurilor europene.
Metodologia cercetarii
Conform descrierii, metodologia se ocupă cu cercetarea științifică cât si cu proceduriile
cercetarii, termenul metodologie (gr. methodos care inseamna drum, cale și logos, care
înseamnăștiință), reprezintă știința metodelor, care se referă la strategia de cercetare, la felul în
care se datorește cunoșterea, cuprinzând un ansamblu de tehnici și metode, prin care teoria
existent este verificată, pentru a se dobândi o mai bună cunoaștere a acesteia, a utilității ei cât și a
dezvoltării noilor întelesuri, noilor utilități.
În prezenta lucrare, cititorul este informat despre conceptul general a fondurilor
europene,unde s-au descris pasii de urmat pentru a intra în posesia unui fond european
nerambursabil, cât și despre tratamentul contabil aplicat acestora, în ultima parte a lucrării este
detaliat planul de afaceri, aferent acestui fond accesat, cât și studiul de caz cuprinzând
monografia contabilă obținerii și derulării contractual de subvențieși studiul de caz a societății în
cauză, care a accesat fondul nerambursabil.
Metodologia cercetării în prezenta lucrare a avut la baza următorii pași:
- Munca preliminară privind studierea documentelor la S.C M PRODUCT FORTIS S.R.L. și
anume: facturi, jurnalele de vânzări și cumpărări, proiectul de finanțare, bilanț, balanță;
- Metoda cercetării a actelor normative și tuturor celorlate documente care presupune analiza
scopului și a obiectivului cercetării prezentei lucrări.
- Metoda studiului de caz, care este o metodă frecvent utilizata, deoarece fenomenele și
procesele economice pot constitui oricând cazuri pe care oamenii le vor întâlnii și în viața
reală. Metoda studiului de caz este o metoda utilizată în domenii variate atât pentru cercetare
cât și pentru învățământ, o definiție mai clară a metodei studiului de caz ar fii urmatoarea:
modalitatea de a analiza o situație specifică deosebită ce iese din comun, particulară, reală
sau ipotetică sau modelată, care există sau poate sa apară într-o acțiune, fenomen, sistem de
orice natură denumită caz, în vederea rezolvării ei, în raport cu nevoile înlăturării unor
neajunsuri sau a modernizării proceselor asigurând luarea unor decizii optime în domeniul
respectiv.
- ultima metodă folosită este cea a revizuirii care s-a realizat pe baza informațiilor din literatura de
specialitate, actele normative, pentru a putea sublinia aspectele importante ale primirii subvenției
din prezentul studiu de caz la societatea S.C M PRODUCT FORTIS S.R.L.
Însusirea tuturor cunoștiințelor și informațiilor temeinice în privința fondurilor
nerambursabile și punând în practică contabilă, am reușit să formăm o imagine cât mai clară
asupra temei noastre de studiu.

4
 CAPITOLUL 1
PREZENTAREA S.C M PRODUCTFORTIS S.R.LBLAJ

În capitolul 1 descriem entitatea la care am efectuat studiul de caz , elaborând o

prezentare succintă a entităţii prin sublinierea principalelor date informative care o definesc.

1.1. Prezentarea generală a societăţiiS.C. M PRODUCT FORTIS S.R.L BLAJ

S.C. M PRODUCT FORTIS S.R.L s-a înfiinţat în anul 2014 în baza Legii nr. 31/1990
privind societăţile comerciale, actualizată, părţile sociale fiind ale unei singure persoane care are
calitatea de asociat unic. Conform art. 3 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 obligaţiile sociale sunt
garantate cu întregul patrimoniu. În aceeaşi Lege se prevede la art. 5 alin. (2) că în cadrul
societăţii cu răspundere limitată care se constituie prin actul de voinţă al unei singure persoane
trebuie să se întocmească numai statutul.
Pe baza acestor prevederi, la constituirea S.CM PRODUCT FORTIS S.R.Lse
întocmeşte doar statutul, având în vedere faptul că societatea este înfiinţată de o singură
persoană.
S.C. M PRODUCT FORTIS S.R.L, a luat fiinta in data de 09.12.2014, a fost
înregistrată la Registrul Comerțului sub numărul de J1/718/09.12.14, înca de la început a fost
declarată ca societate comercială plătitoare de TVA,îndeplinind cu succes obiectivele stabilite de
patronat. Societatea, persoana juridică de naționalitate românăeste reprezentată prin asociatul
unic Draghita Tutu Ovidiu, durata de funcțioanare a societății este nelimitată în timp, cu
începerea de la data înmatriculării acesteia în Registrul Comertului.

1.2. Organizarea şi ţinerea contabilităţii la S.C. M PRODUCT FORTIS S.R.L

BLAJ

Contabilitatea este organizată pe baza principiilor, metodelor instrumentelor şi

obiectivelor specifice societăţii, având drept scop organizarea constituirii şi utilizării resurselor
economico-financiare.
Din punct de vedere al normelor și reglementărilor contabile, S.C. M PRODUCT
FORTIS S.R.L, îşi organizează şi conduce contabilitatea în partidă dublă, în conformitate cu
Legea nr. 82/1991 şi cu Ordinul Nr. 3055/2009 privind aprobarea reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene şi cu respectarea principiului continuităţii activităţii, principiul

5
independenţei exerciţiului, principiul permanenţei metodelor, principiul prudenţei, principiul
evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv şi principiul intangibilităţii.
Despre contabilitatea în partida dubla1, prima lucrare publicată ce prezintă “arta
venetiana” a contabilității în partida dubla este Tratatul de contabilitate a lui Luca
Paciolo(Pacioli), inclus în Summa de arithmetica,geometria,proportioni et
proportionalita.Aceasta a aparut in anul 1494, potrivit crcetărilor existente,reguli ce stau la baza
sistemului contabil în partida dublă fuseseră anterior prezentate de Benedetto Cotrugli in anul
1463 într-o lucrare pe numele de Delle mercatura e del mercanto perfetto,care a fost tiparita abia
in anul 15732.
Sistemul de contabilitate în partida dublă prezentat de Luca Paciolo are la baza
egalitatea Avere=Capital. În acea perioada conceptual de capital avea o sfera de cuprindere mai
extinsa,exprimand “intr-o singura suma valoarea totala a mijloacelor initiate de lucru”,iar
“asezarea contului de Capital in centrul sistemului de conturi ,la 1494 invedereaza puternic noile
relatii de producție ce s-au ivit ca urmare a inceputului descoperirii societatii feudale in orasele
republici italiene”-D.Rusu,St.Cuciureanu _1981:27-28)3.
Principiul de baza al acestui sistem de contabilitate este prezentat de Luca Paciolo
astfel:”trebuie sa stii ca din toate posturile pe care le-ai format in Jurnal,se fac intotdeauna cate
doua in Cartea Mare ,unul in debit(dare) si altul in credit (avere)”-D.Voina(1932).
Pronind de la acest principiu,Paciolo formuleaza prima egalitate utilizand corespondenta
intre doua conturi si anume casa si capital,aceasta este explicata apoi astfel:”prin casa se intelege
a ta proprie si prin capital ,averea ta prezenta.Acest capital trebuie sa fie trecut (prin numerar)ca
creditor si casa ca debitor”-D.Rusu si St.Cuciureanu (1981:27)4.
Luca Paciolo “analizeaza contabilitatea ca fiind un ansamblu de principii si reguli
privind inregistrarea in partida dubla a averiice apartine unui negustor,precum si toate afacerile
acestuia in ordinea in care au avut loc”-D.Rusu,St. Cuciureanu (1981),citati de O.Calin si
M.Ristea (2002: 5)5.
La societatea pe care o analizăm contabilitatea este ţinută în moneda naţională, RON. În
fiecare an, societatea redactează situaţiile financiare, bilanţul, şi întocmeşte contul de profit si
pierdere. Obiectivul acestora este de a furniza informaţia despre poziţia financiară a societăţii,
rezultatele, precum şi modificările acestei poziţii, informaţii care satisfac necesităţile

1
In prezent exista doua teze privind locul unde a aparut contabilitatea in partida dubla: conceptia clasica, potrivit
careia contabilitatea in partida dubla a fost inventata de către italieni si o conceptie noua, otrivit careia “italienii au
imprumutat conceptual partied duble de la arabi” – Have, citat de I. Ionascu (2003:19).
2
Daniela Artemisa Calu , Istorie si dezvoltare privind contabilitatea, in Romania, Editura Economica, pag.50.
3
Ibidem, pag.51.
4
Ibidem.
5
Ibidem,pag.52.

6
utilizatorilor, precum: furnizorii, angajaţii, clienţii, publicul, managementul şi administraţia
societăţii. Purtătorii de informaţii, în cadrul contabilităţii, constau în:
- documentele justificative
- registrele de contabilitate şi
-situaţiile financiare
Realizând astfel un întreg şi complex flux informaţional.
Datele consemnate în documentele justificative sunt înregistrate şi grupate în ordine
cronologică în registrele contabile. Conform Legii contabilităţii nr. 82/1991, cu modificările
ulterioare, principalele registre contabile ce se utilizează sunt: registrul-jurnal, registrul-inventar
şi registrul cartea-mare.
În ceea ce priveşte S.C. M PRODUCT FORTIS S.R.L., registrul jurnal este emis de
programul de contabilitate SAGA, pe baza înregistrărilor efectuate zilnic. Se listează la sfârşitul
lunii, iar totalurile (rulajul) se înscrie manual în registrul jurnal (formularul tipizat) înregistrat la
Administraţia Finanţelor Publice.
În conformitate cu Legea contabilităţii 82/1991 republicată, toate societăţile comerciale
auobligaţia să organizeze şi să conducă contabilitate proprie, potrivit legii mai sus menţionate.
Nicolae Todea defineşte contabilitatea drept „un instrument de cunoaştere, gestiune
şicontrol alpatrimoniului şi al rezultatelor obţinute; ca urmare, pentru a răspunde sarcinilor
sale,trebuie să realizeze următoarele acţiuni:
- înregistrarea în documente justificative a tuturor operaţiunilor ce privesc
patrimoniulîntreprinderii;
- înregistrarea în contabilitate, cronologic şi sistematic, a operaţiunilor patrimoniale;
- inventarierea şi evaluarea patrimoniului;
- controlul operaţiunilor patrimoniale înregistrate în contabilitate;
- furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor privind patrimoniul;
- organizarea contabilităţii de gestiune, adaptată la specificul întreprinderii.”
Cea mai mare parte a informaţiilor de natură economică se găsesc în sfera de preocupări
alecontabilităţii. Se formează astfel un sistem informaţional economic, care conţine
următoareleelemente necesare realizării obiectivelor sistemului: datele, care sunt forme concrete
sub care seprezintă informaţiile; circuitul informaţional, care este traseul pe care informaţiile îl
parcurg de lalocul de desfăşurare a fenomenelor, proceselor la locul de prelucrare, utilizare sau
stocare; fluxulinformaţional, care este o categorie de informaţii dintr-un circuit informaţional;
procedura deprelucrare a informaţiilor, care arată cum, în ce ordine şi după ce algoritmi se
realizează prelucrareainformaţiilor; mijloacele de prelucrare, care este componenta tehnico-
materială a sistemuluiinformaţional şi din care trebuie să facă parte documentele şi computerele.

7
 La S.C. M PRODUCT FORTIS S.R.L se utilizează un program informatics (SAGA)
pentru înregistrarea tuturor operaţiunilor pe care le efectuează societatea, prin care se
facecontarea automată a activităţilor de vânzări, cumpărări, plăţi, încasări, cheltuieli, salarizare,
consum,mijloace fixe.
Programul SAGA contine urmatoarele operatii:
1.Meniul „Fisiere”– deosebit de important pentru verificarea furnizorilor si clientilor,
definirea analiticelor in planul de conturi, setarea gestiunilor in functie de tipul de activitate,
definirea articolelor, definirea operatiilor automate, definirea centrelor de cost si evidenta
salariatilor;
2. Meniul „Operatii”– practic, meniul de lucru. La acest meniu avem acces la exemple
reprezentate graficsi anume: Print screen-uri,pentru diverse tipuri de situatii, atat in lei cat si in
valuta. Pentru fiecare din aceste operatiuni, exista si monografia completa.
3. Meniul „Situatii – Listari” - cuprinde rapoartele de lucru de care este nevoie, acces la
exemplificari grafice cu pasii de urmat pentru tiparirea diferitelor tipuri de rapoarte precum:
Fise de cont;
Balante analitice;
Balante furnizori/clienti;
Balante stocuri;
Registre obligatorii;
Jurnale de TVA;
Situatii stocuri;
Balante sintetice;
Situatii financiare anuale/semestriale etc.
4. Meniul „Diverse”– util pentru automatizarea cheltuielilor/veniturilor in avans,
intocmire foi de parcurs, diverse situatii manageriale.
5. Meniul „Administrare” – contine recomandari utile, cu exemple ilustrate, pentru
configurarea salariilor, definirea de serii si numere documente, definire/restrictionare utilizatori,
operatiuni cu baza de date (salvare, restaurare), modificari conturi.
Programul SAGA generează rapoartele specifice închiderii exerciţiilor financiare:
balanţa, fişa de cont, cartea mare, grupate după clase, categorii, conturi.
Caracteristicile acestui program sunt:
- preluarea şi contarea automată a tuturor documentelor din alte module;
- flexibilitate prin introducerea manuală a notelor contabile;
- precizie prin centralizarea după registre contabile;
- Cartea mare, fişe de conturi, registre de conturi;

8
 - închidere automată profit/pierdere;
- regularizare automată TVA şi altele;
- generare şi asimilare balanţă în orice moment;
- generare situații financiare
SAGA C conține:
-Contabilitate financiara (fise de cont, balante, registrul jurnal, registrul inventar,bilant
cu generarea fisierelor pentru raportare, calcul impozit pe profit, declaratiile100, 101).
Entitatea S.C. M PRODUCT FORTIS S.R.L aplică impozitul peveniturile microîntreprinderilor
la ora actuală, respectiv 1% din vânzările realizate.
- Imobilizari.
- Clienti / Furnizori (situatii facturi, scadentar, situatie avize de expeditie,
jurnale,declaratiile 300, 301, 390, 394).
- Casa (lei, valuta) / Banca (lei, valuta) / Deconturi.
- Salarii (cu generarea declaratiilor în format electronic si a registrului de evidenta,plata
pe card).
-Producție (inclusiv pe baza de retetar si/sau comenzi).
- Operatii interne cu stocuri (bonuri de consum, bonuri de predare/primire,
transferuri,inventariere etc.).
- Suport pentru operatiuni in valuta (intrari, iesiri, calcul diferente de curs).
Permite listarea fişei de cont pentru un cont ales din listă, pentru intervalul de timp
specificatde utilizator.
Asupra acesteia se pot aplica filtre diverse:
- se poate alege numai miscările contului care au un anumit tip de operaţii (din lista
derulantă aflatăsub intervalul de timp pentru care se listează)
- se poate alege doar unul din conturile corespondente a contului pentru care se listează
fişa (din listaderulantă aflată în partea inferioară a ecranului)
Bifarea opţiunii "Cumulare pe document" face ca în fişa de cont
operaţiunile prin contul ales,să fie cumulate pe documentul cu care s-au operat.
Fişa de cont, simplă arată mişcările în debitul/creditul contului şi soldul acestuia după
fiecareoperaţie.
Fisa de cont, poate fi filtrată și pe fiecare valuta utilizata la culegerea datelor. Tipărirea
fişeise face prin apăsarea butonului Tipărire. Se poate opta pentru listarea fişei de cont curente
sau afişei de cont pentru toate conturile.

9
 Permite listarea cărţii mari pentru un cont sau pentru toate conturile. Listarea se poate
facepentru orice interval de timp ales de utilizator. Cumularea pe sintetice duce la afişarea şi
listareacărţii mari utilizând doar conturile sintetice, conturile analitice fiind cumulate în sintetic.
Pentru listarea balanţei de verificare sintetice sau analitice, se alege tipul balanţei
deverificare, intervalul de timp pentru care se dorește listarea acesteia şi se bifează dacă se
dorește unadin opţiunile suplimentare.
Registrul jurnal conţine toate articolele contabile generate sau introduse de către
utilizator.
Poate fi listat pentru orice interval de timp, acoperit cu date. Poate fi listat la nevoie,
prin aplicareafiltrelor corespunzătoare, pentru un anumit tip de operaţii sau pentru o grupă
definită în prealabil.
Se listează formularul standard, articolele contabile fiind totalizate pe lună, iar în cadrul
lunii pefiecare zi în parte.
Ecranul de jurnal de vânzări și cumpărări are mai multe pagini:Jurnalul de cumpărări
cuprinde toate cumpărările făcute de firmă, în intervalul ales deutilizator, operate prin ecranul de
intrări. Dacă intrările (facturile de intrare) nu se operează înmodulul "Intrari" al
programului, Jurnalul de cumpărări va fi incomplet.
Pentru facturile in sistem TVA la încăsare se vor afisa si platile aferente din perioada, in
al treileatabel.
Jurnalul de vânzari cuprinde toate vânzările făcute de firma, în intervalul ales
deutilizator, operate prin ecranul de ieşiri. Aici trebuie să apara si vânzarile cu amanuntul. Dacă
ieşirile(facturile de ieşire, bonurile de casa, vânzările cu amănuntul) nu se încarcă în modulul
"Ieşiri" alprogramului, Jurnalul de vânzări va fi incomplet. Pentru facturile in sistem
TVA la încăsare se vorafisa si încăsarile aferente din perioada, în al treilea tabel.
La baza modulului de contabilitate stau formulele contabile, care sunt împărţite în
registere contabile (vânzări, cumpărări, casa, banca).
În programul de contabilitate notele contabile pot fi editate manual sau generate automat
dincelelalte module, conform conturilor setate pentru fiecare document. Închiderea formulelor
contabiledin notele editate sunt verificate la validarea acestora şi permite regăsirea uşoară a
acestora. Modululoperează conform sistemului contabil românesc, dar oferă şi posibilitatea
creării unor sistemecontabile alternative, precum şi echivalarea acestora.
Planul standard de conturi existent în program poate fi modificat şi adaptat prin
introducereade conturi sintetice sau analitice specifice activităţii desfăşurate de utilizator. Dacă
se doreşteraportarea activităţii în mai multe sisteme contabile, se pot crea sisteme contabile
alternative, carevor fi adăugate în lista planurilor de conturi alături de sistemul contabil.

10
 Notele contabile automat generate vor putea fi vizualizate şi modificate, dacă este cazul.
Potfi create noi note contabile necesare închiderii de lună. Secţiunea de rapoarte a modulului
decontabilitate oferă posibilitatea afişării şi listării rapoartelor utile închiderii de lună. Balanţele
vorputea fi listate pentru analize şi comparaţii ulterioare şi pentru perioade deja închise.
Informaţiileoferite de acest raport sunt prezentate în detaliu, pe conturi sintetice şi
analitice, făcând subtotaluripe clase şi pe grade de conturi şi oferind, în final, totalul general
pentru fiecare coloană, pe debit şipe credit, cu sume precedente, curente, cumulate şi solduri
finale.
Tot în cadrul acestei societăţii, S.C. M PRODUCT FORTIS S.R.L., registrul inventar se
completează odată pe an având la bază inventarele întocmite în fiecare gestiune (materii prime,
materiale auxiliare, mărfuri ) şi în fiecare departament (mijloacele fixe şi obiectele de inventar).
S.C. M PRODUCT FORTIS S.R.L. foloseşte ca formă pentru registrul cartea-mare, fişa
de cont pentru operaţiuni diverse, fişă emisă din programul de contabilitate care se arhivează.
Cât priveşte registrul general de evidenţă a salariaţilor din cadrul S.C. M PRODUCT
FORTISS.R.L., acesta se completează şi se păstrează la sediul central al societăţii, în cadrul
departamentului de Resurse Umane.
Informaţiile din Registrul de evidenţă fiscală sunt înregistrate în ordine cronologică şi
corespund cu operaţiunile fiscale şi cu datele privind impozitul pe profit din declaraţia privind
obligaţiile de plată la bugetul general consolidat. Registrul de evidenţă fiscală se păstrează la
sediu S.C. M PRODUCT FORTIS S.R.L, în cadrul serviciului Financiar-Contabilitate, unde se
fac şi înregistrările în acesta.
În ceea ce priveşte fluxul informaţional, acesta are la bază o serie de
documente obligatorii care stau la baza organizării şi înregistrărilor în contabilitate.

1.3 Forma de înregistrare contabilă la S.C M PRODUCT FORTIS S.R.L

Societatea este constituită ca persoană juridică română sub formă de societate cu

răspundere limitată şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia română şi cu
prevederile statutului societăţii.
Referitor la Statutul de funcţionare al societăţii, în Legea nr. 31/1990 privind societăţile
comerciale, art.7 şi art.16 alin (1) şi (2) se prevede că mărirea capitalului social se va face prin
depunerea de către asociatul unic de noi sume de bani în contul societăţii care să reprezinte părţi
sociale, întregi sau prin aducere de noi aporturi în natură.
La constituirea S.C M PRODUCT FORTIS S.R.L., asociatul unic a depus în numerar
suma de 400 lei echivalentul a 40 de părţi sociale a 10 lei fiecare.

11
 În aceeaşi Lege se găsesc referiri la reducerea capitalului social, respectiv în art. 208
alin (1) şi (2) potrivit căruia aceasta se va face în aceleaşi condiţii dar fără a se coborî sub limita
legală şi numai după 2 luni din ziua în care Hotărîrea s-a publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea a IV-a. În ceea ce priveşte acest aspect, la societatea analizată nu s-a produs
până în prezent o micşorare a capitalului social.
După cum reiese din Actul constitutiv al societăţii, aceasta se finanţează din credite
bancare, împrumuturi de la persoane fizice sau juridice române ori străine şi din surse proprii
după repartizarea profitului. Patrimoniul societăţii poate fi urmărit de creditorii societăţii numai
asupra profitului net sau asupra patrimoniului direct după dizolvarea societăţii.
Referitor la profitul net, tot în Actul constitutiv este specificat faptul că acesta se
stabileşte ca diferenţă între suma totală a veniturilor încasate şi suma totală a cheltuielilor
efectuate pentru realizarea acestor venituri, reţinându-se cel mult 5% pentru fondul de rezervă.
Din profitul societăţii, asociatul unic ridică dividendele impozabile, iar cheltuielile de constituire
a societăţii se suportă din profitul realizat în primul an de activitate.
Referitor la situaţiile financiare anuale, în special bilanţul contabil şi contul de profit şi
pierdere, tot în Actul constitutiv al societăţii se precizează faptul că acestea se vor întocmi
conform legii publicându-se în Monitorul Oficial, înaintându-se şi la Oficiul Registrului
Comerţului de pe lângă Tribunalul Alba şi la Organul Fiscal Teritorial.

1.4 Generalitati privind obiectul de activitate

Potrivit dicționarului juridic obiectul de activitate este descrierea analitică a activităţilor

economice pe care o persoană juridică le poate desfăşura. Obiectul de activitate esteîn strânsă
legătură cu specialitatea capacitaţiide folosinţă a persoanei juridice , aceasta însemnând că
persoana juridică nu poate încheia, sub sancţiunea nulităţii absolute, acte juridice care nu au
menirea de a realiza obiectul de activitate.
Obiectul de activitate este unul din elementele esenţiale ale actului constitutiv al unei
persoane juridice, fără de care aceasta nu poate exista în mod valabil. O persoană juridică poate
avea o singură activitate economică, după cum poate avea un obiect de activitate foarte amplu,
ceea ce înseamnă că gama activităţilor economice pe care le poate desfăşura încă de la înfiinţare
este foarte largă. Clasificarea activităţilor din economia naţională (CAEN) a fost aprobată prin
H.G. nr. 656/1997. în cazuri anume prevăzute de lege, persoana juridică nu poate desfăşura decât
o anumită (unică) activitate economică sau o gamă de activităţi economice din acelaşi domeniu.

12
 Unele activităţi economice nu pot fi exercitate de anumite persoane juridice, regimul lor
special presupunând fie exercitarea lor de entităţi de drept public , fie exercitarea lor de persoane
juridice de drept privat organizate în forma cerută de lege.
Obiectul principal de activitate al societăţii este în conformitate cu, codul CAEN :236-
Fabricarea articolelor din beton ,ciment si ipsos.
Clase ale grupei CAEN 236 :
CAEN 2361-Fabricarea produselor din beton pentru constructii.
CAEN 2362-Fabricarea produselor din ipsos pentru constructii.
CAEN 2363-Fabricarea betonului.
CAEN 2364-Fabricarea mortarului.
CAEN 2365-Fabricarea produselor din azbociment.
CAEN 2369-Fabricarea altor aricole din beton,ciment si ipsos.
Micro-întreprinderile care au ca şi obiect principal de activitate Cod CAEN 2361 –
Fabricarea produselor pentru construcţii şi Cod CAEN 2362 – Fabricarea produselor din ipsos
pentru construcţii intră în categoria microîntreprinderilor din domeniul producției.
Aceste obiecte de activitate include:
Fabricarea articolelor prefabricate din beton, ciment sau piatră artificială pentru
construcţii: dale, pietre de pavaj, cărămizi, borduri, foi, panouri, ţevi, stâlpi
Fabricarea de componente structurale prefabricate din ciment, beton sau piatră
artificială pentru clădiri şi construcţii industriale.
Fabricarea de produse pe bază de ipsos pentru construcţii: plăci, foi şi alte elemente
arhitecturale.
Micro-întreprinderile care au ca şi obiect de activitate codurile CAEN 2361 si 2362 şi
sunt înființate în anul depunerii cererii de finanţare,potrivit studiului de caz din prezenta lucrare,
sunt încadrate în categoria micro-întreprinderilor din domeniul producție firmelor nou înfiinţate.
Pe aceste coduri CAEN se pot face investiţii atât în achiziţionarea utilajelor şi
echipamentelor de producere a prefabricatelor din beton şi ipsos cât şi investiţii în realizarea
construcţiilor necesare producției de prefabricate din beton şi ipsos.

13
 CAPITOLUL 2

RECUNOAȘTEREA ȘI TRATAMENTUL CONTABIL AL FONDURILOR

EUROPENE.

În acest capitol se oferă informații generale privind proiectele europene, cât și pașii de a
obține un fond neramburabil.

2.1 Proiecte europene

România, din anul 2007, de când a devenit membră în Uniunea Europeană,poate

beneficia de fonduri nerambursabile pentru investiții ,iar înainte de aceasta perioada putea sa
apeleze la fondurile de preaderare.Aceste fonduri se puteau obtine doar prin accesarea
programului IPSA pentru dezvoltare infrastructurii si a comertului dar si prin programele
PHARE ,SAPARD si IPA.Aceste programe sprijineau dezvoltarea resurselor umane, agricultura
si dezvoltarea rurala.
În urma negocierilorprivind, Negocierea Cadrului Financiar Multianual cu Comisia
Europeană,in România s-a obținut următoarele alocări de fonduri europene:
 23 miliarde euro pentru implementarea politicii de coeziune în perioada 2014-
2020, sumă care include și finanțarea pentru cooperarea teritorială europeană;
 8 miliarde euro pentru dezvoltarea rurală;
 168 milioane euro pentru sectorul pescuitului și cel maritim.
Sloganul sitului oficial al Ministerului Fondurilor Europenene descrie in câteva cuvinte
ce anume reprezintă fondurile europene și ce destinație au:
“Bani europeni pentru idei romanesti”
România până în prezent și anume anul 2019,a accesat de la Uniunea Europeana în cei
12 ani de la aderare ,52.452 miliarde de euro.
În continuare vom prezenta un grafic care descrie rata de contractare a fondurilor din
perioada Ianuarie 2017 până în Iunie 20196.

6
: http://mfe.gov.ro/

14
 Fondurile europene au schimbat mult unele regiuni din țara noastră, deoarece mulți
români sunt conectați la infrastructura de apă, la cea de internet și transport, nivelul educație în
școli a crescut datorită unor investiții aduse, de asistență și tratamente medicale îân spitale sau de
calificări noi pe piața muncii.
Tot datorită fondurilor europene mulți dintre români au ales sa înceapă o nouă afacere,
să angajeze mai multi oameni, să se dezvolte mai bine și mai puternic.
Programul Operational este un plan detaliat al Statului Membru, aprobat de Comisia
Europeană, prin care se stabilește modul în care sunt folosiți banii europeni într-o anumită
perioadă de programare.
În actuala perioadă de programare 2014-2020, a doua după aderare pentru
români,fondurile alocate pot fi cheltuite până la sfârșitul anului 2023.
Prezentare fonduri europene:
1) Politica de coeziune curpinde:
Pentru a reduce decalajele existente între regiuni la nivel european, precum și pentru a
întări competitivitatea și ocuparea forței de muncă, Uniunea Europeană a creat instrumente
financiare specifice:
a). Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR) (fonduri europene)
b). Fondul Social European (FSE) (fonduri europene)

15
 c). Fondul de Coeziune (FC) (fonduri europene)
Politica Agricola Comuna (PAC)
2)Politica agricola si pentru pescuit este singura gestionată în mod comun la
niveleuropean. De asemenea, 3 instrumente financiare sunt puse la dispoziția Statelor Membre:
a). Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR)
b). Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)
c). Fondul European pentru Pescuit (FEP)
Mai detaliat vom descrie Politica de Coeziune deoarece din aceste fonduri sunt
finanțate Programele Operaționale (PO):
Ministerul Fondurilor Europene (MFE) prin autoritățile de management, gestionează
următoarele Proiecte Operaționale,finanțate din fonduri europene, așa numitele fonduri ESI:
Programul Operațional Infrastructura Mare.
Programul Operațional Competitivitate.
Programul Operațional Capital Uman.
Programul Operațional Asistență Tehnică.
Pentru a putea întelege mai bine Programele Operationale le vom descrie mai detaliat în
cele ce urmeaza:
Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014 se ocupă de dezvoltarea la
nivel național în ceea ce priveşte infrastructura şi resursele.
Luând în considerare gradul ridicat de corelare şi complementaritate a tipurilor de
investiţii în infrastructură, promovarea investiţiilor care adresează nevoile în domeniul
infrastructurii şi resurselor au fost propuse spre finanţare în cadrul unui singur program
operaţional, având ca obie7ctiv global: Dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie şi
prevenirea riscurilor la standarde europene, în vederea creării premiselor unei creşteri economice
sustenabile, în condiţii de siguranță şi utilizare eficientă a resurselor natural7.
POIM beneficiază de o alocare financiară de cca. 11,6 mld. euro din care 6,94 mld. euro
Fond de Coeziune şi 2,28 mld. euro Fond European de Dezvoltare Regională, la care se adaugă o
cofinanţare totală de cca. 2,41 mld. Euro.
Programul Operațional Capital Uman (POCU)
Acest program operațional urmărește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și
acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând investițiile
realizate în perioada de programare 2007‐2013 și contribuind la atingerea obiectivului general al

7
www.fonduri-ue.ro; www.fonduri-ue.ro/contact/am-uri

16
Acordului de Parteneriat: reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre
România şi Statele Membre ale UE.
Programul Operațional Competitivitate (POC) se ocupă de investițiile care răspund
nevoilor și provocărilor legate de nivelul redus al competitivității economice, în cercetare,
dezvoltare și inovare (CDI) și în Tehnologia Informației și a Comunicațiilor (TIC). Aceste
intervenții orizontale în economie și societate aduc creștere și sustenabilitate.
POC finanțează dezvoltarea următoarelor domenii de specializare inteligentă
identificate în cadrul Strategiei Naționale de Cercetare Inovare 2014‐2020:
-bioeconomie;
-tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, spaţiu și securitate;
-energie, mediu și schimbări climatice;
-eco-nano-tehnologii și materiale avansate.
Programul are o alocare financiară de cca. 1,3 mld. euro.
Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020, POAT asigură procesul de
implementare eficientă şi eficace a Fondurilor Europene Structurale și de Investiții în România în
conformitate cu principiile şi regulile de parteneriat, programare, evaluare, comunicare,
management, inclusiv management financiar, monitorizare şi control, pe baza responsabilităţilor
împărţite între Statele Membre şi Comisia Europeană.
Obiectivul global al POAT 2014-2020 este de a asigura capacitatea şi instrumentele
necesare pentru o eficientă coordonare, gestionare şi control al intervenţiilor finanţate din
Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii, precum şi o implementare eficientă, bine
orientată şi corectă a POAT, Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi a
Programului Operaţional Competitivitate (POC).
Programul se bazează pe cadrul general descris de prevederile Acordului de Parteneriat
iar abordarea strategică POAT este corelată cu documentele strategice relevante la nivel
european şi național, respectiv cu prevederile specifice Asistenței Tehnice, conform Strategiei
Europa 2020, Planului Naţional de Reformă 2013-2014 şi Strategiei pentru consolidarea
capacității administrației publice din România 2014-2020.
Prin intermediul acestor Programe Operationale si anume :POIM,POC,POAT,POCU
,Ministerul Fondurilor Europene,pregateste si lanseaza apeluri de proiecte,selecteaza si
contracteaza proiectele,monitorizeaza implementarea acestora ,rambureaza beneficiarilor
cheltuielile efectuate sitransmite ,in final Comisiei Europene cererile de rambursare pentru banii
folositi8.

8
www.fonduri-ue.ro

17
 În perioada financiară 2014-2020, România beneficiază de 30.882 miliare de euro
Fonduri Structurale și de Investiții Europene pentru a se dezvolta la nivel european .La această
sumă se adaugă 5.655 miliarde euro Contribuția Guvernului Romaniei.
Din acești bani care sunt alocați pentru aceesarea fondurilor europene ,România îi poate
folosi în 8 directii principale , si anume:
 Resurse Umane
 Competitivitate
 Infrastructura
 Dezvoltare regional
 Dezvoltare rurala
 Pescuit
 Capacitate administrative
 Asistenta tehnica.
Topul zonelor care au atras cele mai multe fonduri europene în perioada 2014-2020 sunt
următoarele 5 judete din Romania:
Ilfov, Bucureşti, Constanţa, Cluj şi Bihor se află în vârful clasamentului zonelor care au
atras cele mai multe fonduri europene în actualul exerciţiu financiar (2014-2020), arată datele
furnizate de Ministerul Fondurilor Europene. Chiar dacă Ilfovul a derulat mai puţine contracte
(48) pentru proiectele accesate, valoarea finanţării europene a acestora a depăşit 10 mld. lei, în
timp ce Bucureştiul a derulat 260 de contracte cu o finanţare europeană totală de 6,83 mld. lei,
arată datele oficiale.

18
 Pentru a putea accesa finanțare europeană, este nevoie să parcurgi mai mulți pași,primul
ar fi ,ideea de proiect care să corespundăcu obiectivul Programului Operațional care ar putea
finanța proiectul, următorul pas ar fii, ideea de proiect trebuie să se integreze în nevoile de
dezvoltare ale regiunii, sectorului de activitate și ale grupului țintăpe care îl urmărește.
Al treilea pas fiind completarea cererii de finanțare, care să nu depășească data
menăioanată în apelul de proiecte. Proiectul în vederea obținerii finanțării ,depinde în cea mai
mare măsură de corectitudinea, calitatea proiectului și de respectarea condițiilor din Ghidul
Solicitantului.
Ultimul pas este depunerea cererii de finanțare online în sistemul informatic la adresa9
MYSMIS201410.
Pentru a putea beneficia de finantare solicitantul trebuie să aibă o formă de organizare
conformă legislației române și să fie înregistrat în România:
Orice persoană fizică cetăţean al României,respective planurile de afaceri propuse de
acestea prin intermediul administratorilor de scheme de antreprenoriat.
IMM-urile.
SRL-urile.
Universitatile si institutiile de cercetare .
Organizatiile neguvernamentale.
Sindicatele ,patronatele.
Înteprinderile individuale
Asociaţii şi Cooperative
Societățile agricole, proprietarii de păduri, producătorii11
Oricine îndeplinește criteriile stabilite în Programul Cadru de Implementare v-a gasi
toate detalile de care are nevoie în ghidul Fondurile Europene 2019-202212.
Toate operaţiunile efectuate în cadrul proiectului13,efectuate atât de către beneficiar cât şi de
partenerii acestuia din cadrul proiectului, vor fi reflectate în evidenţa contabilă a beneficiarului şi
susţinute de documente justificative.Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în
contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a
celor care le-au înregistrat în contabilitate.
Din punct de vedere contabil,fondurile structurale sunt constituite ca entități juridice
independente,reglementate prin acorduri între acționări,sau ca entități de finanțare separate în

9
https://2014.mysmis.ro
10
mysmis.ro ,Sistem de schimb electronic de date intre solicitanti/beneficiary si autoritati.
11
https://2014.mysmis.ro
12
www.fonduri-ue.ro
13
Componenta dosarului de prefinantare depende de tipul programului operational in care se încădreaza proiectul.

19
cadrul unei instituții finaciare existente Toți beneficiarii fondurilor structural vor efectua
înregistrări contabile sintetice și analitice, conform Legii Contabilității nr.82/1991,republicată, cu
modificările ulterioare.

2.2. Structura organizatorică a Ministerului Fondurilor Europene

Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Fondurilor Europene

și al unităților subordonate prevăzute este de 1.377, exclusiv demnitarii și posturile aferente
cabinetelor acestora.
Statul de funcții, structura posturilor pe compartimente, încadrarea personalului se
aprobă, în condițiile legii, prin ordin al Ministrului Fondurilor Europene. Încadrarea personalului
în numărul maxim de posturi aprobat și în noua structură organizatorică se face în termenele și
cu respectarea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare pentru fiecare categorie de personal.
Repartizarea numărului maxim de posturi pe aparatul propriu și pe structurile
subordonate se face prin ordin al Ministrului Fondurilor Europene. În cadrul structurii
organizatorice pot fi înființate, prin ordin al ministrului fondurilor europene, direcții în cadrul
direcțiilor generale, servicii, birouri sau compartimente, cu respectarea prevederilor art. 112 din
Legea nr. 188/1999privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și
completările ulterioare.
Personalul Ministerului Fondurilor Europene este compus din demnitari, funcționari
publici și personal contractual, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Ministerul Fondurilor Europene desemnează dintre specialiștii săi consilieri și/sau
experți care își vor desfășura activitatea în cadrul Reprezentanței permanente a României pe
lângă Uniunea Europeană. Numărul maxim de posturi pentru personalul detașat în cadrul
Reprezentanței permanente a României pe lângă Uniunea Europeană este de patru.
Personalului Ministerului Fondurilor Europene trimis în cadrul Reprezentanței
permanente a României pe lângă Uniunea Europeană îi sunt aplicabile dispozițiile legale în
vigoare privind drepturile personalului trimis în misiune permanentă în străinătate.

2.3 Managementul fondurilor europene

Managementul proiectului repezintă,de fapt,procesul de coordonare a unui proiect,

urmând etapele de viață ale acestuia.Indiferent de tip,ciclul unui proiect are în general șase
stadii:identificarea, pregătirea,formularea, finanțarea,implementarea și evaluarea,aceste stadii

20
sunt interdependente și împlinirea fiecăruia dintre ele este condiționată de realizarea
precedentului.
Principiile generale ale managementului proiectului în faza de implementare cuprinde
următoarele elemente care trebuie respectate pe toată durata acestuia:
Realizarea proiectului la parametrii de calitate propuși(parametrii de calitate pot fi
standarde,normative, standarde ISO, procedure stabilite în interiorul proiectului etc.). În
funcție de tipul proiectului,parametriide calitate pot fi urmăriți pe faze și ei implică
certificarea calității materialelor,echipamentelor, lucrărilor și serviciilor;
Încadrarea în bugetul alocat.Acesta presupune analiza costurilor și anume informații
privind prețurile,indici de cost etc., și evaluarea acestora. Costurile proiectului trebuie să
fie permanent monitorizate prin intermediul unor evidente riguroase ținute pentru
avansuri, plăți intermediare, plăți suplimentare, garanții.
Respectarea duratei de implementare a proiectului.14
Baza legala care sta la implementarea proiectelor finantate din fonduri europene
nerambursabile este urmatoarea:
 OMFP NR.2359/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.64/2009 privind gestionarea
financiară a instrumentelor strucurale și utilizarea acestora pentru obiectivul
convergenta,cu modificările și completările ulterioare;
 Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
 OUG nr.64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor strucurale și
utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta ,cu modificările si completările
ulterioare;
 Legislația națională în domeniul salarizării angajaților din sistemul public;
 Documentele-cadru de implementare a programelor operaționale și ghidurile
solicitantului-conditii generale și specific;
 Instrucțiunile autorităților de management/organismelor intermediare.
Fondurile europene pot avea un management direct, indirect sau un management
divizat.În cazul managementului direct Comisia Europeană coordonează direct utilizarea
fondurilor alocate.
Asta presupune urmărirea distribuirii fondurilor solicitanţilor, decontarea cheltuielilor şi
supravegherea desfăşurării activităţilor.

14
Ghid privind accesarea,contabilitatea ,fiscalitatea,audirul si managementul proiectelor cu finantare europeana
,Editura CCECCAR,Bucuresti, 2011 pag.25.

21
 Print-un management indirect se coordonează programele derulate de către ţările care
nu sunt membre în UE15, organizaţii internaţionale, agenţii de dezvoltare şi de către alte
organizaţii.
A treia variantă este managementul divizat, adică Comisia Europeană lasă în grija
ţărilor membre coordonarea programelor de finanţare.
Se semnează un acord de coordonare comună.
Părţile convin încă de la început în ce mod vor fi folosite fondurile alocate în perioada
stabilită, perioadă care de regulă coincide cu etapa de finanţare.
Fondurile europene în proporţie de 80% sunt coordonate prin management divizat.

2.4Mecanismele UE in ceea ce priveste fondurile europene

Aplicarea unei politici de coeziune economică și socială este una dintre caracteristicile
principale ale procesului de integrare europeană. Etapele care trebuie parcurse pe drumul
integrării europene sunt însoțite de masuri menite sa contramandeze posibilele rezultate nedorite
în sectoarele economice sau in regiunile cu probleme. Creșterea accentuată a transferurilor prin
intermediul Fondurilor Structurale și al Fondurilor de Coeziune,începând cu anul 1988,a devenit
o caracteristica dominantă a politicii regionale a Uniunii Europene,din acest motiv coeziunea
identificâdu-se cu procesul de finanțare.
Politica de coeziune adoptată de Uniunea Europeanănu s-ar concretiza fara existența
Fondurilor Structurale.Rolul instrumentelor structurale vizează în principal promovarea unei
dezvoltari durabile,echitabile si armonioase a ansamblului economic si social al Uniunii pentru a
se asigura înbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor europeni.Fondurile Structurale pot fi
folosite si pentru crearea de poli de competivitate, prin sustinerea incubatoarelor de afaceri, în
vederea dezvoltării IMM-urilor și atragerii investitorilor.
Necesitatea atenării impactului integrării economice asupra forței de muncă, sectoarelor
economice, precum și realizării unui echilibru financiar între regiunile Uniunii Europene a
determinat conturarea unei politici regionale comune, fapt care a și marcat apariția în anul 1973
,a Fondului European de Dezvoltare Regională16 .

15
UE, Uniunea Europeana.
16
Ghid privind accesarea,contabilitatea ,fiscalitatea,audirul si managementul proiectelor cu finantare europeana
,Editura CCECCAR ,Bucuresti 2011 pag.9

22
 2.5 Tratamentul contabil aplicabil fondurilor structural conform standardele
Internationala de Raportare Finaciară –IAS 20 Contabilitatea subvențiilor
guvernamentale și prezentarea informațiilor legate de asistența guvernamentală

Subvențiile guvernamentale și alte tipuri de asistență, sunt în general menite să

încurajeze entitățile, să se angajeze în activități pe care altfel nu le-ar fi intreprins.
IAS 20, abordează, problema de contabilitate si raportare selectate care apar în legatura
cu astfel de subvenții.Standardul curent IAS 20, a fost promulgat in anul 1982 si a ramas
neschimbat.
Este acceptat de IOSCO17, drept un “standard fundamental”in forma sa actual,el a facut
obiectul unor critici intense ,in special I Australia, unde contabilii sunt de parere ca GAAP-
ul(acronimul GAAP insemnand „generallyaccepted accounting principles” – „principii contabile
general acceptate”) lor national este superior.
Deoarece GAAP Australian fost inlocuit de către IASB18 in anul 2005 beneficiile
estimate ale standardului superior au fost trecute cu vederea ,pana la reviziuirea posibila la IAS
20.
Contabilizarea subvențiilor drept credit amanat nu este considerate a fi conforma cu
Cadrul General,iar redducerea valorii contabile a activelor printr-o subvenție nu este acceptata de
către unii.Consiliul a preluat opinia ca ar trebui sa se astepte finalizarea unui standard general
privind recunoasterea veniturilor inainte a se intreprinde o revizuire a IAS 20.Totusi ,nevoia de a
trata drepturile de emitere a subvențiilor drepturilor de emisie (care a dus la promulgarea lui
IFRS 193,ulterior retras) a convins regulile de abordare a subvențiilor guvernamentale din IAS 41
dar imediat au fost identificate probleme cu acea abordare.20
În anul 2006 a avut loc o acțiunea ca parte a programului de convergenta al IASB-
FASB ,care a fost anulată de un proiect de sine statator de revizuire ,care solicita incorporarea
drepturilor de emisie percum si alte tipuri de subvenții,dar la mijlocul anului acest proiect a fost
amanat21.
Ias 20se ocupă de tratamentul contabil și de cerințele de prezentarea subvențiilor
guvenamentale si de cerintele de prezentare a asistentei guvernamentale.In functie de natura

17
IOSCO, Comisia de Organizare Internationala a Securitatilor Comisia de Organizare Internationala a Securitatilor
18
IASB, IASB-Internatinal Accounting Standards Board.
19
IFRS,Standarde Internatioanale de Raportare Financiare.
20
acronimul GAAP insemnand „generallyaccepted accounting principles” – „principii contabile general acceptate”
21
Barry J.Epstein si Eva K.Jermakowicz , Interpretare si Aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate si
Raportare Financiara, IFRS 2007, pag.1047

23
asistenței oferite si de conditiile asociate ,asistenta guvernamentala ar putea fi de mai multe
tipuri,incluzând subvențiile, împrumuturile nerambursabile, precum și formele indirect sau
nemonetare de asistență, cum ar fi consultanță tehnică8.
Subvențiile guvernamentale reprezintăasistenta acordata de guvern sub forma unor
transferuri de resurse către o intreprindere in schimbul respectarii,in trecut si viitor ,a anumitor
conditii referitoare la activitatea de exploatare a acestei intreprinderi.
Subvențiile exclud acele forme de asistența guvernamentală cărora nu li se poate
atribuii, în mod rezonabil, o anumită valoare, precum și acele tranzacții cu guvernul care nu se
pot distinge de operatiunile comerciale normale ale intreprinderii.
Asistența guvernamentală reprezintă acele acțiuni guvernamentale destinate să furnizeze
un beneficiu economic specific unei entități sau unei categorii de entități care îndeplinesc
anumite criterii. Potrivit IAS 20 ,asistența guvernamentală nu include beneficiile generale oferite
doar intr-o manieră indirectă prin măsuri care afectează condițiile generale de comerț ca ,de
exemplu, furnizarea infrastructurii în zone aflate în dezvotare ca impunerea unor constrangeri
comerciale firmelor concurente.
Subvențiile aferente activelor reprezintăsubvențiile guvernamentale pentru acordarea
carora principala conditie este ca intreprinderea beneficiara sa cumpere ,sa construiasca sau sa
achizitioneze sub orice forma active pe termen lung.De asemenea ,pot exista si conditii
secundare care restrictioneaza tipul sau amplasarea activelor ori perioadele in care acestea
urmeaza a fi achizitionate sau detinute (bani in schimbul dobandirii de active pe termen lung).
Subvențiile nemonetare la valoarea justa sunt acele subvenții guvernamentale care nu au
ca obiect transferuri monetare ci terenuri sau alte tipuri de active .
Subvențiile aferente veniturilor curpind toate subvențiile guvernamentale diferite de
cele pentru active(bani in schimbul crearii locurilor de muncă,respectic bani versus salarii).
Atât subvențiile guvernamentale cât și subvențiile nemonetare la valoarea justă ,nu se
recunosc până când nu există suficienta siguranță ca:
Intreprinderea va respecta condițiile atașate acordării lor și ca Subvențiilevor fi primite.
Intreprinderea trebuie să adopte o atitudine atentă în recunoșterea subvențiilor.
Subvențiile guvernamentale se recunosc, pe o bază sistematică,drept venit pe perioadele
corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenții urmează ale compensa.
Pentru activele supuse amortizării,aceste perioade sunt ușor de identificat, ele fiind de
regulă, duratele de amortizare.
Pentru activele neamortizabile,subvențiile se vor recunoaște la venituri pe parcursul
perioadelor care confirmă costul realizării respectivelor obligații.

24
 Dacă subvenția guvernamentală îmbracă forma tranferului unui activ nemonetar,cum ar
fi terenurile sau alte resurse, atunci este necesar să se evalueze valoarea justă a activului
nemonetar, recunoscându-se atât subvenția, cât și activul la valoarea justă.
Subvențiile guvernamentale pentru active corporale, inclusivcele nemonetare, vor fi
prezentate în bilanț ca venit amanat(contul 475 „Subvenții pentru investiții”), fie prin deducerea
din valoarea activului, pentru a se calcula valoarea neta. (IAS 20,paragraful 24)22.
O subvenție guvernamentală care urmează să fie primită drept compensație pentru
cheltuieli sau pierderi deja suportate sau în sensul acordării unui ajutor financiar imediat entității,
fără a exista costuri viitoare aferente, trebuie recunoscută în contul de profit și pierdere în
perioada în care devine creanță.
Atunci când o subvenție pentru un teren poate fi condiționată de construirea unei clădiri
pe terenul respectiv, subvenția se recunoaște în contul de profit și pierdere pe parcursul duratei
de viață a clădirii.
Veniturile din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri nete se prezintă în contul
de profit și pierdere ca parte a cifrei de afaceri nete, iar celelalte venituri din subvenții se
evidențiază în contul de profit și pierdere ca o corecție a cheltuielilor pentru care au fost acordate
sau ca elemente de venituri, potrivit structurii prevăzute în acest sens.
În ceea ce privește terenurile și clădirile pentru care s-au primit subvenții și care au
făcut obiectul unei cedări parțiale, la scoaterea din evidență a acestora subvenția aferentă părții
cedate se transferă la venituri, corespunzător valorii contabile a terenurilor, respectiv a clădirilor
scoase din evidență.
Venitul amânat se reflectă în contul de profit și pierdere pe măsura înregistrării
cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor. În cazul subvențiilor a căror
acordare este legată de activitatea de producție sau de prestări de servicii, recunoașterea acestora
pe seama veniturilor se efectuează concomitent cu recunoașterea cheltuielilor a căror
contravaloare urmează să fie acoperită din aceste subvenții.
OMFP nr.94/200123 precizează ca subvențiile pentru investitii trebuie înregistrate cu
ajutorul contului 131 “Subvenții pentru investitii”(cont de capitaluri), dar in bilant se regasesc la
pozitia 62 “Venituri in avans”
Subvențiile pe care intreprinderea urmează a le primi se evidențiază cu ajutorul contului
445 ”Subvenții”, care este un cont de creanțe după conținutul economic ,iar după funcția

22
IAS 20, paragraful 24.
23
Ordinul nr.94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor
Economice Europene si cu Standardele Internatioanale de Contabilitate.

25
contabilăun cont de activ. Se debitează cu subvențiile de primit și se creditează cu încasarea
acestora. Soldul debitor reprezintă creanțele privind subvențiile de primit.24
2.6 Misiunea de tinere a contabilitatii proiectelor finantate din fonduri europene
nerambursabile
Societățile care derulează activități cu fonduri nerambursabile în cadrul unor programe
de finanțare externă vor utiliza tratamentul contabil aplicabil subvențiilor în vederea
contabilizării operațiunilor generate de primirea și utilizarea acestor fonduri.
Toate înregistrările efectuate în contabilitatea societăților care utilizează fonduri
nerambursabile vor ține cont de prevederile contractelor de finanțare și de reglementările
contabile în vigoare. Se vor avea în vedere, de asemenea, politicile contabile aplicabile
beneficiarilor de fonduri nerambursabile. Procedurile contabile pentru societățile care derulează
activități utilizând fonduri nerambursabile se stabilesc în conformitate cu tratamentul contabil
aplicabil atât subvențiilor aferente activelor, cât și subvențiilor aferente veniturilor.
Atunci când se constituie fonduri speciale cu scopul de a finanța anumite obiective de
investiții, acestea pot fi asimilate subvențiilor. Aceste fonduri vor fi utilizate conform
destinațiilor prevăzute în actele normative în baza cărora s-au constituit: achitarea ratelor
scadente aferente creditelor externe contractate pentru plata furnizorilor de imobilizări, achitarea
costurilor îndatorării.
Societățile sunt obligate să organizeze și o evidență internă pentru a răspunde cerințelor
specifice de informații aferente proiectului solicitate de finanțator în conformitate cu prevederile
contractual.
Operațiunile contabile vor avea la bază documentele justificative întocmite și clauzele
contractuale stabilite între părți.
Beneficiarul fondurilor structural trebuie sa tina o evident contabila analitica
aproiectului,utilizand conturi analitice distinct pentru reflectarea tuturor operatiunilor referitoare
la implementarea acestuia,inclusiv pentru reflectarea cerintelor privind transmiterea datelor către
Autoritatea de Management , in conformitate cu dispozitiile legale.Totodata trebuie sa respecte
reglementarile contabile in vigoare si trebuie sa acorde atentie maxima fondurilor primite ,
deoarece ele nu pot fi utilizate decat pentru destinatia pentru acre au fost acordate.
Beneficiarul fondurilor europene nerambursabile trebuie sa gestioneze primirea si
utilizarea fondurilor structural , astfel încăt sa poate raspunde cerintelor de informatii pe proiect
ale finantatorului , conform contractelor incheiate.Beneficiarul are obligatia de a pastra toate
documentele originale, inclusive documentele contabile, privind activitatile si cheltuielile

24
Iuliana Cenar,Nicolae Todea ,Sorin Constantin Deaconu Contabilitate practica, Cluj-Napoca, 2003, pag.152

26
eligibile in vederea asigurarii unei piste de audit adecvate ,in conformitate cu regulamentele
comunitare si nationale.
Principalele aspect care trebuie urmarite in cadrul managementului contabil al
proiectului privind accsarea fondurilor europene sunt:
 Asistența financiară furnizată de Uniunea Europeană trebuie separate in mod clar în cadrul
sistemului financiar-contabil de alte activități desfășurate de către organizanizație;
 Sistemul de contabilitate al beneficiarului trebuie să reflecte / să identifice primirea
cofinanțării naționale (Tamas,2009)25.
Fondurile structurale primite si utilizate de entitatile din Romania sunt inregistrate in
contabilitate ca subvenții.Beneficiarii acestor fonduri vor stabili politici contabile de
recunoastere , evaluare si prezentare a subvențiilor atat pe baza prevederilor legale specifice
activitatii finantate prin subvenții,cat si pe baza prevederilor contractuale stabilite intre parti.
În cele ce urmeaza vom prezenta doar cazul societatilor comerciale in conform cu
OMFP nr.3.055/2009 sunt prezentate doua mari categorii de subvenții:
 Subvenții aferente activelor , care sunt subvenții pentru acordarea carora principal conditie
este ca entitatea beneficiara sa achizitioneze sau sa construiasca active imobilizate26;
 Suvbentii aferente veniturilor , care cuprind toate subvențiile , altele decat cele active.
 În cadrul subvențiilor se reflectă distinct:
 subvențiile guvernamentale (conturile 4451 „Subvenții guvernamentale” și 4751
„Subvenții guvernamentale pentru investiții”).
 împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții (contul 4752 „Împrumuturi
nerambursabile cu caracter de subvenții pentru investiții”);
 alte sume primite cu caracter de subvenții – donații, plusuri la inventar de natura
imobilizărilor (conturile 4458 „Alte sume primite cu caracter de subvenții”, 4753
„Donații pentru investiții”, 4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor” și
4758 „Alte sume primite cu caracter de subvenții pentru investiții”).
 Alte sume primite cu character de subvenții – donatii. Plusuri la inventor de natura
imobilizarilor (contul 4458”Alte sume primite cu character de subvenții”,contul
4753”Donatii pentru investitii”contul 4754”Plusuri de inventor de natura

25
Ghid privind accesarea,contabilitatea ,fiscalitatea,audirul si managementul proiectelor cu finantare europeana
,Editura CCECCAR,Bucuresti 2011 pag.68
26
Marius Dumitru Paraschivescu, Willi Pavaloaia, Florin Radu, Gabriela-Daniela Olaru,Contabilitate financiara,
Editura Economica, 10,Bucuresti, 2010, pag.70.

27
 imibilizarilor” si contul 4758”Alte sume de primit cu character de subvenții pentru
investitii”)27
Dat fiind faptul caracterului lor nerambursabil, subvențiile se recunosc, pe o bază
sistematica, drept venituri ale perioadelor corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste
subvenții urmează să le compenseze .Recunoșterea veniturilor într-o perioadă contabilă sau alta
depinde de natural lor.Din considerente fiscal, subvențiile nu trebuie inregistrate direct in
conturile de capital si reserve.
Procedurile contabile pentru derularea fondurilor nerambursabile sunt stabilite în
conformitate cu tratamentul contabil aplicabil atât subvențiilor aferente activelor, cât și
subvențiilor aferente veniturilor. Principala regulă utilizată presupune corelarea corespunzătoare
a veniturilor in subvenții cu cheltuielile prevăzute a se efectua din aceste surse(Tamas,
2009).Recunoașterea subvențiilor se face la semnarea contractului28.
Înregistrarea în contabilitate a fondurilor nerambursabile se realizează în mod diferit în
funcție de destinația acestora, astfel:
1) ca subvenții pentru investiții (subvenții aferente activelor), în cazul primirii și
utilizării fondurilor pentru finanțarea investițiilor (de exemplu, achiziția de tractoare, mașini și
echipamente agricole performante,investitii pentru modernizarea tehnologiilor de obtinere a
produselor agricole);Subvențiile aferente activelor se înregistrează în contabilitate ca subvenții
pentru investiții și se recunosc în bilanț ca venit amânat. Venitul amânat se evidențiază în contul
de profit și pierdere utilizând contul 7584 „Venituri din subvenții pentru investiții”, pe măsura
înregistrării cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
Subvențiile pentru activele neamortizabile cum ar fii terenurile,ar putea fi conditionate
de indeplinirea unor obligatii.O subvenție pentru achizitia unui teren poate fi conditionata de
constuirea unei cladiri pe terenul respective ,caz in care subventia va fi recunoscuta ca venit de-a
lungul perioadei de viata utila a cladirii.
2) ca venituri în avans sau venituri din subvenții de exploatare (subvenții aferente
veniturilor), în cazul primirii și utilizării fondurilor pentru finanțarea cheltuielilor (de exemplu,
achiziția de materii prime și materiale necesare începerii procesului de producție, plata salariilor,
sprijinirea activităților de formare profesională, informare,diseminare si difuzare a cunostintelor,
sprijinirea furnizarii serviciilor de consultant si consiliere pentru ferme).Subvențiile aferente
veniturilor sunt primite de obicei pentru acoperirea unor cheltuieli. Atunci când cheltuielile nu
au fost încă angajate, fondurile primite pentru finanțarea lor se evidențiază ca venituri

27
Ghid privind accesarea,contabilitatea ,fiscalitatea,audirul si managementul proiectelor cu finantare europeana
,Editura CCECCAR ,Bucuresti 2011 pag.68
28
Ibidem, pag. 69.

28
înregistrate în avans. Pe măsura angajării cheltuielilor și înregistrării lor în conturile de
cheltuieli(Clasa 6), sumele evidențiate anterior în contul 472 „Venituri înregistrate în avans” se
reiau la venituri. În funcție de natura cheltuielilor finanțate se vor utiliza conturile sintetice de
gradul II ale contului 741 „Venituri din subvenții de exploatare”. (ce vor fi virate de către
Autoritatea de Management beneficiarului fondului) vor fi evidentiate in contul 458’Decontari
din operatii in participare”,analitic distinct pentru partenerul respective.
În cazul fondurilor nerambursabile care urmează a fi primite drept compensație pentru
cheltuieli sau pierderi deja suportate în cursul exercitiului, fără a exista costuri viitoare aferente,
acestea se înregistrează în contabilitate ca un venit din exploatare în perioada în care devin
creanta(Tamas, 2009). La fel ca în prima situație de natura cheltuielilor finanțate vor fi utilizate
conturi sintetice de gradul doi ale contului 741 ”Venituri din subvenții de exploatare”29
Înregistrarea subvenției guvernamentale care urmează să fie primită drept compensație
pentru cheltuieli sau pierderi deja suportate în cursul exercițiului financiar, fără a exista costuri
viitoare aferente. Aceasta se va recunoaște ca venit în perioada în care devine creanță.
3) Prefinanțarea încasată în contul subvențiilor se va înregistra ca o datorie (contul 462
„Creditori diverși”), deoarece, de cele mai multe ori, subvențiile nu au caracter gratuit, încasarea
contravalorii lor fiind condiționată de îndeplinirea anumitor obligații.In cazul in care beneficiarul
beneciciarul subvenției are un partener , prefinantarea încăsata in contul sau si virata către el se
va evidential in contul 458”Decontari din operatii in participatie” , analitic distinct pentru
partenerul respectic.Prefinantarea se inchide prin contul 445 :Subvenții “ la încăsarea efectiva a
fondului cu character nerambursabil30 .
În cazul in care beneficiarul sau partenerul este neplatitor de TVA si, conform
contractului va primi suma reprezentând TVA de la Autoritatea de Management, aceasta se va
evidentia în contabilitatea proprie in contul 461”Debitori diversi”.
În situația în care există parteneri implicați în proiect neplătitori de TVA , taxape
valoarea adaugată ce poate fi decontată de către aceștia va fi evidențiată distinct de către
beneficiar în contul 462 “Decontari din operații in participare”.
4)Corectarea sumelor.
Corectarea sumelor solicitate autorității de management ca urmare a
autorizării/certificării parțiale a cheltuielilor aferente fondurilor externe nerambursabile
postaderare pentru anul curent se realizează prin stornarea în roșu a înregistrării subvenției de
primit.Corectarea sumelor solicitate autoritatilor de management ca urmare a
autorizari/certificarii partiale a cheltuielilor aferente fondurilor externe nerambursabile

29
Ibidem, pag. 70.
30
www.ceccarbusinessmagazine.ro

29
postaderare pentru anii precedent se face prin stornarea in roșu a inregistrarii subvenției de
primit,in masura in care aceasta a afectat un cont de venit in avans sau de subvenție , si prin
utilizarea contului 117 “Rezultat reportat “, în măsura in care înregistrarea inițiala s-a facut pe
seama unui cont de venit.
Virarea sumei reprezentând subvenții către partener se înregistrează prin folosirea
contului 458 ”Decontari din operații in participare”.
5) Restituirea unei subvenții
Restituirea unei subvenții referitoare la un active se inregistreaza prin reducerea soldului
venitului amanat su suma rambursabila.Restituirea se efectueaza fie prin reducerea veniturilor
amanate , dacă exista, fie,in lipsa acestora ,peseama cheltuielior. Dacă suma rambursata
depaseste venitul amanat sau dacă exista un aemenea venit,surplusul,respectiv valoarea integral
restituită se recunosc imediat ca o cheltuiala31.
O condiție generală de eligibilitate pe care trebuie sa o indeplinesca un potential
beneficiar al fondurilor structural este aceea d a contribui financiar si de a dovedi
aceastacontributie. Cofinanțarea privată poate fi asigurată fie din surse proprii, în cazul
potențialilor beneficiari care dețin deja fondurile necesare pentru contribuția financiară,fie din
veniturile din sponsorizări, donații, etc., dovedite în condițiile legii, fie prin credit bancar, în
situația în care potențialii beneficiari nu dețin fondurile necesare pentru contribuția financiară
proprie, dar îndepinesc condițiile contractării unui credit bancar.
În contabilitate, primirea cofinanțării private se înregistrează utilizând contul 581
“Viramente interne” , în cazul cofinanțării realizate din fonduri proprii, și un analitic al contului
461 “Debitori diversi”, în cazul unui alt tip de cofinanțare decât cea din surse proprii.
Principiile și procedurile contabile vor fi reglementate de acordurile încheiate cu
aurotitatea de certificare și vor fi în concordanță cu reglementarile Cosmisiei Europene si cu :
-Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata ,cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr.
688/10.09.2015, cu modificările și completările ulterioare;
- Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.1.802/2014 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare
anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările și
completările ulterioare.32

31
Ana Dîncă, Contabilitatea agentilor economici ,Editura Tribuna Economica,pag.97
32
Ghid privind acccesarea, contabilitatea ,fiscalitatea ,auditul si managementul poiectelor cu finantare europeana
Editura Ceccar 2011 , pag. 72

30
 CAPITOLUL 3

STUDIUL DE CAZ LA S.C M PRODUCT FORTIS S.R.L

În capitolul 3, în cele ce urmează va vom prezenta contractual de subvenție, prin care s-

a acordat ajutorul financiar nerambursabil, pe baza căruia s-a realizat prezenta lucrare de licență.

3.1. Proiectul de finantare

Contractul de subvenție s-a realizat cu ajutorul firmei FUNDAȚIA MARE ALBA,cu

sediul în Alba Iulia,Str. Republicii, Nr.9, judetul Alba, Romania,tel:0258/818400, cod de
identificare fiscal: RO87990172,inscrisa in Registrul Special la Tribunalul Alba, sub Nr.
20/20.09.1995, în calitate de Finanțator,prin Silviu Radu in calitate de presedinte și firma SC. M
PRODUCT FORTIS S.R.L., cu sediul social în Sat Cergău Mare, Comuna Cergău,
Str.Principală, Nr.336, Jud.Alba, Cod Unic de Inregistrare RO33882662 din data de 09.12.2014,
înscris în Oficiul Registrului Comertului de pe lângă Tribunalul Alba sub numarul
J1/718/09.12.2014, în calitate de Beneficiar, prin Tutu Ovidiu Draghita în calitate de
administrator.
Obiectul contractului il reprezintă acordarea unui ajutor financiar nerambursabil de tip
minimis de către in vederea infiintarii si functionarii unei structuri de economie sociala ,SES 3 –
Fabricarea de produse din beton pentru constructii.
Activitățile eligibile pentru care se acordă ajutorul financiar nerambursabil în termenii și
condițiile stabilite în Contract sunt prevăzute în Planul de Afaceri și în Bugetul Aferent.
Beneficiarul acceptă ajutorul financiar nerambursabil și se angajează să implementeze
activitățile specifice asumate pe propria răspundere, in conformitate cu prevederile cuprinse in
contract, cu instructiunile emise de AMPOSDRU si cu legislația comunitară, nationala in
vigoare.
Documentele care sunt anexate la Contractul de subvenție si constituie parte integranta a
acestuia, având aceeasi forță juridică sunt:
1. Planul de afaceri
2. Buget
3. Declaratia cu privire la evitarea dublei finantari
4. Declaratia cu privire la evitarea conflictului de interese

31
5. Documente justificative ce trebuie sa insoteasca raportarea lunara
6. Lista cheltuielilor eligibile si neeligibile pentru structura de economie sociala infiintate
7. Contract de garantie mobiliara
8. Conditii si proceduri privind achizitia de bunuri/servicii/lucrarii.
Durata contractului de subvențiecare a intrat in vigoare la data semnării lui de către
reprezentantul legal al FUNDAȚIEI MARE ALBA si Beneficiarul SES, si inceteaza la data
executarii integrale a tuturor obligatiilor pe care Contractul sau legislatia aplicabila le-a stabilit
in sarcina partilor contractate, in legatură cu implementarea proiectului sau Contractarea
finanțării nerambursabile prevăzute la obiectul contractului.
Durata contractului a fost de 17 luni, respectiv timp de 10 luni in perioada de
implementare a proiectului si acordarea sprijinului nerambursabil, la care se adaugă încă 7 luni
după finalizarea acestuia ca perioada de sustenabilitate si monitorizare , asa cum prevede
Contractul de finantare POSDRU/168/6.1/S/145650.
Valoarea finanțării este trecută la articolul 4,unde am găsit precizată valoarea ajutorului
financiar nerambursabil contractata Beneficiarului S.C M PRODUCT FORTIS S.R.L , în valoare
de 876.108 lei,inclusiv TVA,acordat eșalonat, pe etape de implementare a proiectului.Sursa
finanțăriio reprezintă Bugetul Proiectului FORTIS – Ferestre deschise incluziunii sociale pentru
persoanele vulnerabile , ID 145650.
În Contractului de subvențiese descrie Eligibilitatea cheltuielilor efectuate de Beneficiar
si anume la S.C M PRODUCT FORTIS S.R.L. Cheltuielile angajate de Beneficiar pe perioada
de implementare a Proiectului sunt eligibile in condițiile stabilite de Hotararea Guvernului
nr.759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in cadrul operatiunilor
finantate prin programele operaționale, cu modificarile si completările ulterioare, de Ordinul
117/2170/august 2010 privind cheltuilelile in cadrul POSDRU cu modificarile ulterioare
respective Ordinul 989/septembrie 2014 , in contractul de subvenție,de instructiunile
AMPOSDRU , precum si alte dispozitii legale aplicabile.Cheltuielile ocazionate de activitatile
specifice implementate de către S.C M PRODUCT FORTIS S.R.L , fiind beneficiarul
finanțării,asumate prin Planul de Afaceri si Bugetul aferent,sunt obligate sa respecte Lista
cheltuielilor eligibile si neeligibile pentru structurile de economie sociala infiintate.
În contractul de subvenție se detaliează acordarea ajutorului financiar
nerambusrabil,care se acordă de către Finantator in baza contractului ,direct către structura de
economie sociala infiintata in cadrul proiectului cu numarul ID 145650.
Semnarea contractului de subvenție nu reprezintă in mod automat obligatia
neconditionata a Finantatorului de a finanta,pana la finalizarea proiectului, valoarea angajata
mentionata in bugetul aferent acestei structuri de economie sociala.

32
 Finanțatorul poate diminua corespunzător finanțarea acordată in situația in care
Beneficiarul nu isi indeplinește in totalitate cele asumate in Planul de afaceri.
Plafonul maxim al ajutorului de minimis acordat către structura de economie sociala nu
va putea depasi plafonul prevazut in bugetul aferent Planului de afaceri. Ajutorul de minimis
primit in cadrul schemei de finantare cuprinde valoarea cheltuielilor eligibile bugetare ,inclusive
TVA.
Acordarea sprijinului financiar nerambursabil de minimis se face pe baza unei cereri
intocmite de Beneficiar si depuse către Finantator ,alocarea noilor transe de finantare va avea loc
după verificarea de către Finantator a documentelor justificative sub aspectul veridicitatii si
corectitudinii ,respectarea regulilor de eligibilitate a cheltuielilor efectuate,in vederea identificarii
concrete si corecte a cheluielilor pe proiect,ele vor fii insotite de documente justificative
prezentate lunar cu o evident a chletuielilor eligibile realizate.
Documentele justificative ce insotesc raportarea lunara , Procedurii pe care Beneficiarul
S.C M PRODUCT FORTIS S.R.L, o va primi de la Finantator sunt urmatoarele:
 Evidenta lunara a cheltuielilor ,in format EXCEL, insotita de copii ale tuturor documentelor
justificative
 Balanta lunara.
Drepturile si obligațiile firmei S.C M PRODUCT FORTIS S.R.L in privința
contractului de suvbenție,trebuie respectate cu strictete in privința indeplinirii activitătilor
specifice, respectand Planul de afaceri anexat contractului de subvenție.Firma este direct
raspunzatoare de actiunile sau inactiunile legate de activitatile specifice derulate in cadrul
structurii infiintate si va asigura indeplinirea indicatorilor ce-i revin conform Planului de afaceri.
O obligație importantă a contractului este de a creea si a menținerea pe o perioada de 10 luni de
implementare a proiectului ,la care se agaugă minim 7 luni perioada de sustenabilitate, locurile
de muncă în numărul si structura specificate in Planul de afaceri, sa renumereze conform
Bugetului asumat personalul , sa deruleze proceduri de achizitii si activitati de management,
organizare si coordonare a proceselor sau serciciilor ce ii revin, sa organizeze activitati de
promovare.
Societatea are obligația de a pune la dispoziția Finantatorului, OIPOSDRU Centru,
AMPOSDRU, Autorității de Certificare si Plata, Autorității de Audit, Departamentului de Lupta
Antifrauda, Comisiei Europene, Curtii Europene de Conturi sau oricarui organism abilitat sa
verifice modul de utilizre a finanțării nerambursabile, la cerere si in termen, documentele sau
informatiile solicitate si să asigure toate condițiile pentru efectuarea verificărilor la fata locului.
Societatea este obligată s semneze un act prin care sa declare pe propria raspundere ca finantarea

33
nerambursabila obtinuta pentru implementarea proiectului nu se suprapune cu alte finanțări
primite din bugetul de stat sau alte bugete ale Comunitatii Europene .
Mai este obligată conform contractului de subvenție să mențină destinația bunurilor sau
a echipamentelor achizitionate si a lucrarilor efectuate in cadrul proiectului pe o perioada de cel
putin 3 ani după finalizarea perioadei de implementare a proiectului si minim 50% din valoarea
profitului net realizat sa fie reinvestit pentru dezvoltarea intreprinderii. Toate operațiunile
financiar-contabile derulate în copie si insoțite de original alături de raportul tehnico- financiar
trebuie sa fie prezente la sediul firmei.
După primirea ajutorului financiar nerambursabil, societatea are obligatia sa foloseasca
sumele obtinute in conformitate cu prevederile Planului de afaceri, calendarul si bugetul detaliat
pe fiecare luna .Calendarul si detalierea bugetului lunar este realizata de societatea S.C M
PRODUCT FORTIS S.R.L impreuna cu expertii din echipa de implementare in sarcina carora a
fost prevazuta asistarea si consilierea proiectului. Toate operațiunile legate de proiect sunt
efectuate intru-un cont bancar distinct ,cont in care se vor vira sumele aferente cererilor de
finantare intocmite,respectiv ajutorul financiar nerambursabil de minimis, din care vor putea fi
efetuate operatiuni legate de activitățile specifice proiectului. Toate operațiunile financiare
specific ajutorului de minimis se vor derula exclusiv prin contul destinat proiectului.

3.2 Planul de afaceri SES 3 “Fabricarea de produse din beton pentru construcții”

Prezentarea ideii de afacere și planul de asigurare a sustenabilitatii SES

Planul de afaceri cuprins în contractual de subvenție al societatii S. M PRODUCT
FORTIS S.R.L, vizeaza lansarea unei linii de producție de produse din beton pentru
constructii,afacerea este infiintata in zona rurala , sub forma unei Societatii cu Raspundere
Limitata, organizată ca si o structura de economie sociala (SES).Demararea acestei afaceri sub
forma de SES raspunde necesitatii de integrare pe piața muncii a unor persoane apartinand unor
grupuri vulnerabile: romi, persoane cu disabilitati, care, prin incluziunea pe piața muncii intr-o
entitate care le protejeaza drepturile si le asigura conditii de egalitate de sanse , duc la o crestere
a responsabilitatii sociale si la o crestere a eficientei utilizarii fondurilor publice.
Planul de dezvoltare a societății vizează creșterea in timp a capacitatii de producție, prin
obținerea unui rest cât mai mic al produsului finit fara a face rabat la calitate, si câștigarea prin
această metodă a unei cote de piață cât mai semnificativă. Prin această strategie SES urmărește
ca produsul să fie accesibil tuturor categoriilor de consumatori, pe o piață a construcțiilor
afectată de recentele probleme macroeconomice.
Piața potentială la care se adresează proiectul societății este formată din:

34
 -Depozitele de materiale de construcții din judetul Alba, inclusiv cele apartinând altor
Structuri de Economie Socială;
-magazinele de materiale de construcții cu vânzare en detail, inclusiv cele apartinand
altor Structuri de Economie Socială;
-Antreprenorii de construcții pentru utilizarea pe șantierele de constructii, inclusive
antreprenorii de tip SES;
-Persoanele fizice care execută lucrari de construcții in regie proprie.
În prezent în județul Alba , există o serie de depozite de materiale de construcții partii a
unor lanțuri de depozite extinse la nivel național, care pot reprezenta potențiali client pentru
desfacerea produselor,ex:Dedeman,Ambient. Acești potențiali client vor fi vizați cu precădere,
deoarece prin desfacerea pe care o pot asigura vor constitui un segment important din viitoarea
afacere.
De asemenea existămai multe depozite de importanță regional și locală:Oancea SRL,
Star Construct SRL, Viva SRL, Luiza FND Blaj SRL, etc. care vor fi de asemenea vizate in
politica de vânzări, în vederea dezvoltării de parteneriate locale. În ceea ce privește magazinele
de materiale de constructii cu desfacere en detail din județ, vor fi vizate cu precădere cele din
zonele rurale, care vor acoperii aria geografică defavorizată din punct de vedere a desfacerii
materialelor de constructii. Se va acționa prin mijloace de promovare directă și indirectă pentru
promovarea materialelor oferite in rândul antreprenorilor și constructorilor locali care le vor
putea integra in lucrările derulate de acestia.Prin mijloacele de promovare din cadrul proiectului
cât si din acțiunile de promovare anuale realizate după perioada de implementare , se va urmari
de asemenea dezvoltarea livrarilor către persanele fizice din Cergău si zonele învecinate. Pentru
susținerea acestor măsuri, în fiecare an post implementare se vor aloca fonduri din resursele
proprii pentru acțiuni de promovare similare cu cele din cadrul proiectului. Aceste acțiuni vor fi
derulate atât pe perioada de implementare cât după aceasta asigurând sustenabilitatea și
viabilitatea economică a societății.
Principalele firme care oferă produse identice sau similar pe segmentul de piața vizat de
SES sunt urmatoarele :
-SC ELIS PAVAJE SRL Petresti ,aceasta firma fiind lider de piața
-SC EUROMONTAJ SRL,Alba Iulia- produce peletii din rumegus de fag
-SC FRUHWALD KONEX SRL, Vintu de Jos ,Jud.Alba
-SC SEMMELROCK STEIN +DESIGN SRL, Teius,Jud.Alba
-SC DONEDO CONS SRL,Alba Iulia.
În cadrul proiectului s-a realizat si analiza SWOT ,care este o metoda folosita in mediul
de afaceri ,pentru a ajuta la proiectarea unei viziuni de ansamblu asupra firmei. Ea funcționează

35
ca o radiografie a firmei sau a ideii de afaceri și evaluează în același timp factorii de influență
interni și externi ai unei organizații, precum și poziția acesteia pe piață sau în raport cu ceilalți
competitori cu scopul de a pune în lumină punctele tari și slabe ale unei companii, în relație cu
oportunitățile și amenințările existente la un moment dat pe piață.
Privind analiza SWOT referitoare la produsele fabricate punctele forte ale acestora sunt
urmatoarele:
-sunt realizate in conformitate cu normele europene in domeniu
-sunt realizate cu materiale certificate si de cea mai buna calitate
-au un pret competitive la acelasi nivel de calitate.
Punctele slabe legate de produs ar fii ca este un produs realizat in mod curent si ca piața
de desfacere necesita o abordare agresiva pentru a fi penetrate.
Din analiza SWOT referitoare la producator a rezultat :
-ca statutul SES ii confera un grad inalt de flexibilitate si adaptabilitate ,ii ofera
oportunitatea obtinerii de subvenții,fonduri nerambursabile;
-numarul mic de angajati favorizează constituirea unui colectiv unit si usor de
coordonat;
-creaza locuri de munca ,intr-o localitate rurala ,cu un mare deficit de locuri de munca;
-prin managementul oferit beneficiază de o vasta experienta antreprenoriala.
Si punctele slabe la producator ar fii “tineretea”pe piața si lipsa de acces la rețelele de
distributie care adauga valaoare produsului.
Oportunitatile referitoare la produsul fabricat de societatea analizata sunt facilitatile de
finantare si plata oferite clientului si anume produsele devin mai accesibile , versatilitatea
formelor si retetei poate duce relativ usor la inovatii cu potential pe piața.
Oportunitati referitoare la producator sunt politica de transferabilitate promovata poate
avea rezultate positive si sub aspectul institutional si economic si posibilitatea utilizarii celor mai
moderne metode de comercializare a produselor , inclusiv comercializarea online.
Amenințările legate de produs reprezintă o politică de prețuri a concurenței care să fie
atractivă față de clienți în detrimentul marsarii pe calitate, presiuni ale clientilor și comercianților
referitoare la preț, calitate, condiții de plată și de livrare, creșterea cererii pentru diversificarea
varietății produselor în detrimentul calității.
Analiza SWOT referitoare la amenințările față de producator o reprezintă lipsa
stabilității mediului economic si a cadrului legislativ ceea ce poate afecta buna funcționare a
întreprinderii,cat si aparitia unor noi producatori in judet , cu putere economica mai mare si forta
economica a furnizărilor, masura in care ei iși pot impune prețul, modalitatea de livrare si de
plata a materiei prime.

36
 În perioada postimplementare a proiectului, concurența este formată din entitățile
enumare mai sus.
Organizarea desfacerii serviviilor/produselor din cadrul proiectului.
Produsele care se doresc a fi obținute sunt: bolțari din beton pentru fundații și bolțari din
beton pentru zidărie, pavaje din beton, borduri din beton pentru pavaje,cărămizi din beton pline.
Producția va fi organizată în Comuna Cergău, Jud. Alba, pe o locație închiriată în
suprafață totală de 2000 mp, cuprinzând teren si hala de productție unde vor fi amplasate
echipamentele de producție.
Echipamentele de producție constau din:
-O linie semi-automată de producție de elemente din beton pentru constructii ,
respective bolțari din beton pentru fundatii si bolțari pentru zidarie , pavaje din beton, borduri din
beton pentru pavaje , cărămizi din beton pline.Produsele se vor realize prin utilizarea de matrite
interschimbabile pentru fiecare tipodimensiune de produs.Echipamnetul se va inchiria.
-Un motostivuitor ce va fi utilizat pentru manipularea paleților cu produsele realizate si
care va fi achiziționat direct în cadrul proiectului.
Produsele se vor realiza la comanda clienților in cantitățile solicitate, pe baza unor rețete
de producție ce respecta standardele europene in domeniu, astfel încăt să îndeplineasca cerințele
de calitate solicitate de piața de constructii unionala.Locatia de producție dispune de toate
utilitatile necesare derulării procesului productiv: energia electrica alimentata in sistem
trifazic,gaze natural consumabile , apa curenta.
Ciclul productiv presupune următorii pasi:
- Aprovizionarea cu materii prime si materiale (sorturi si agregate de balastiera de
diferite dimensiuni, ciment, pigmenti, aditivi, europaleți, folie de ambalaj);
-Alimentarea manuală a liniei de producție cu materii prime conform retetelor de
fabricație , preluarea si manipularea paleților cu produsele finite cu ajutorul motostivuitorului
până la zona de uscare;
-Preluarea si manipularea paletilor cu produsele finite , după uscarea acestora, cu
ajutorul motostivuitorului pana la zona de încărcarea a masinilor clientilor.
Vor fi create 6 posturi noi pentru derularea activităților de producție, conducerea firmei
este asigurata Managerul SES. Activitatea urmeaza sa se desfasoare intr-un schimb , a cate 8
ore/schimb, 5 zile/saptamana, personalul va fii selectat din cadrul grupurilor vulnerabile, si din
afara acestora , după cum urmează:
Din cadrul grupurilor tinta :
3 muncitori de etnie roma;
1 muncitor , persoana cu dizabilități

37
 Din afara grupurilor tinta :
1 operator motostiviuitor;
1 manager.
La selectarea personalului s-a ținut cont de principiul ne-discriminarii, singurele criterii
de selectare aplicate fiind cele ale competentei profesionale.Pentru o eficienta mai mare,cei 4
muncitori din grupul tinta vor urma in perioada de implementare , un curs de calificare de
“Betonist”.
Planul de vânzări.
Pentru a deschide piața produselor oferite de noul SES, este necesarăo campanie de
promovare continuă pe diferite canale astfel încăt informația referitoare la oferta de produse sa
fie receptionatăin mod direct și intr-o lumină cât mai favorabilă de client. Campania va fi
intreprinsă pe mai multe planuri:
a. Înfiintarea si mentenanta site web.Pe acest site vor fi descries cel putin produsele oferite,
referintele standardelor relevante de calitate, precum si conditiile referitoare la plăți.
b. Spoturi publicitare radio. Se vor concepe si difuza la radiourile cu acoperire regionala
minimum cate 2 spoturi zilnic a cate 30 de secunde fiecare timp de 1 saptamana pe luna
pe toata durata de implementare a proiectului;
c. Spoturi de publicitate TV la televiziunea locala, 1 spot pe zi timp de 2 luni;
d. Catalog cu produsele oferite. Catalogul va fi tiparit intru-un numar de 200 buc.Catalogul
va fi distribuit la principalii client identificati.
e. Flyere A4 impaturate in 3. Se vor edita 1000 flyere. Acestea se vor distribui cutiile
postale ale agentilor economici si ale populatiei, in prima luna după editare de către
personalul angajat.
f. Afișe A3 ,se vor edita 50 de afise A3 care se vor distribui in prima luna după editare de
către personalul propriu in zonele legale de afisaj, in statiile autobuzelor, autogara si in
gara CFR din orasele din Judetul Alba.
Bugetul alocat activitatilor de publicitate este structurat după cum urmeaza:
 Infiintare si mentenanța site web : 2.000 lei
 Sporturi publicitare radio : 9 luni x 1 saptamana x 7 zile/saptamana x 2 spoturi /zi x 35
lei/spot =4.410 lei
 Spoturi publicitare TV :2 luni x 30zile x 1 aparitie pe zi x 50 lei/aparitie = 3.000 lei
 Catalog cu produse: 200 buc x 30 lei/buc = 6.000 lei
 Flyere A4: 1000 flyere x 0.5 lei/buc = 500 lei
 Afise A3 : 50 afise x 3.5 lei/afis = 175 lei
Total promovare :16.085 lei

38
 Preturile pentru serviciile de promovare include TVA.
În urma campaniilor de promovare si atragerii de client pentru primul an, se
preconizeaza vânzări după cum urmează:
- Pavaje din beton rectangulare 200 x 100 x 40 mm: 22 lei fara TVA/mp x 1000 mp/luna x 12
luni/an = 264.000 lei/an
- Pavaje din beton interblocabile (tip frunza) 220 x 110 x 60 mm :25 lei fara TVA /mp x 600
mp/luna x12 luni/an = 180.000 lei/an
- Pavaje din beton interblocabile (tip floare) 240x 240 x40 mm :28 lei fara TVA /mp x 300 mp
/luna x 12 luni/an = 100.800 lei/an
- Bordura simpla 150 x 500 x 100 mm: 18 lei fara TVA /ml x 400ml/luna x 12 luni/an =
86.400 lei/ an.
- Bordura carosabila 250 x 500 x 120 mm :25 lei fara TVA /ml x 100 ml/luna x 12 luni/ an =
30.000 lei/an.
- Bordura carosabila mare 250 x 500 x 200 mm :30 lei fara TVA /ml x 100 ml/luna x 12
luni/an = 36.000lei/an.
- Bolțari pentru fundatii : 4000 buc/luna x 3.2 lei fara TVA /buc x 12 luni = 153.600 lei/an
- Bolțari pentru zidarie : 5000 buc/ luna x 3.5 lei fara TVA /buc x 12 luni = 210.000 lei/an
- Cărămizi pline din beton: 7930 buc/luna x 0.80 lei/buc x 12 luni = 76.128 lei/an
Total cifra de afaceri anuala : 916.876 lei.
În vederea atragerii clientilor si pentru usurarea decontarilor , Societatea se asigura cu
un sistem de plata POS pentru plata cu cardul, de asemenea s-a incheiat protocoale cu trei banci
importante de pe piața romanesca pentru facilitate de plata in rate fara dobanda.
In perioada de postimplementare s-a continuat anual cu cate o campanie de publicitate
similara cu cea din perioada de implementare,prin care s-a incercat fidelizarea segmentelor de
piața cucerite si pastrarea cel putin la acelasi nivel cantitativ a vanzarilor ca in primul an de
exploatare.
Pe piața produselor similare din Judetul Alba si din Romania, in momentul de fata ,
preturile practicate de concurenta variaza astfel:
- Pentru pavaje din beton : de la 18 lei fara TVA /mp la 45 lei fara TVA/mp
- Pentru borduri: de la 15 lei fara TVA /ml la 40 lei fara TVA/ml
- Pentru bolțarii pentru fundatii: de la 2.8lei fara TVA /buc la 5.5 lei fara TVA /buc
- Pentru bolțarii pentru zidarie : de la 2.9 lei fara TVA /buc la 6 lei fara TVA /buc
- Pentru cărămizi pline din beton : de la 0.50 lei fara TVA /buc la 1..80 fara TVA /buc
Prețurile oferite de concurență variază in functie de calitatea produselor, pentru a putea
oferi produsele noastre la standard calitative europene , nivelul preturilor propus este situate

39
peste cel minim oferit de concurenta , dar sub medie, oferind in schimb calitatea pe care
produsele iefine nu le pot asigura.
Prețurile care sunt practicate de societatea S.C M PRODUCT FOSTIS S.R.L sunt
următoarele:

- Pentru pavaje din beton : de la 22 lei fara TVA /mp la 28 lei fara TVA/mp
- Pentru borduri: de la 18 lei fara TVA /ml la 30 lei fara TVA/ml in functie de tipodimensiuni
- Pentru bolțarii pentru fundații: 3.2 lei fara TVA /buc.
- Pentru bolțarii pentru zidărie : 3.5 lei fara TVA /buc.
- Pentru cărămizi pline din beton : 0.80 lei fara TVA /buc.
În perioada de postimplementare s-au menținut prețurile ca in perioada de
implementare,astfel s-a stabilizat piața si s-a asigurat mentinerea clientele cucerite.
Aceasta afacere se poate replica la nivelul oricarei comunitati rurale sau urbane din
Romania,avand in vedere faptul ca nevoia de absorbtie a fortei de munca din categoriile
defavorizate se regaseste peste tot. De asemenea prin creșterea cunoștințelor angajaților SES-ului
prin urmarea unor cursuri de formare profesională, aceștia au căpătat cunoștiințe noice au fost
multiplicate către persoanelecu care sunt in contact sau cu care lucrează. In acest sens in cadrul
SES-ului se derulează un program de sesiuni de practică pentru proaspeții absolvenți de licee cu
profil tehic si ai facultăților de construcții in cautarea unui loc de muncă, care sa faciliteze
transferul de cunoștințe practice către șomerii tineri, precum si pentru șomerii de lungă durată,
persoanele ocupate in agricultura de semisubzistenta care sunt interesati de o reconversie
profesionala.Programul de practica dureaza 10 zile si vor putea participa 5 persoane.
În exploatare se va urmări si adaptarea la nou, adică schimbarea caracteristicilor si
tipodimensiunilor produselor in funcție de noile trenduri apărute pe piață ,caracteristici care se
pot transfera către alte sectoare.
Atât SES –urile din cadrul proiectului cat si clienții si furnizoriSES – urilor nou create
in cadrul proiectului sunt posibili clienti pentru produsele din beton create in cadrul acestei
afaceri. De aceea in strategia de marketing si promovare vor fi incluși atat client prezentați
anterior, cât și partenerii din proiect, SES –urile infiintate si clientii si furnizorii accestora.
Având in vedere ca un alt SES din cadrul proiectului derulează o activitate de montaj
pavaje din beton , acesta va asigura desfacerea unei parti din productia noastra, semnandu-se
contracte de furnizare cu structura de economie socială SES 2 , pe perioada de finanțare
nerambursabilă cât si pentru minim 7 luni după finalizarea finanțării.Totodata ,SES1, structura
de economie sociala specializata pe activitati de transporturi rutiere, ne va asigura acolo unde

40
este cazul transportul materialelor de la sediul / domiciliul clientului precum si aprovizionarea cu
materii prime si materiale.
Sustenabilitatea financiară pentru continuarea proiectului sau a rezultatelor sale după
finalizarea finanțării nerambursabile sunt prezentate prin fundamentarea cheltuielilor si a
veniturilor pentru productia de materiale de constructii din beton este:
Capacitatea maxima a liniei de producție
Pentru bolțari : 4.320 buc/8h
Pentru pavaje : 14.400 buc/8h
Pentru borduri :25.920 buc/8h
Pentru cărămizi pline :25920 buc/8h
Productia estimata este:

Pavaje din beton rectangular 200 x 100 x 40 mm : 22 lei fara TVA /mp x 1000 mp/luna
x 12 luni/an = 264.000 lei/an
Pavaje din beton interblocabile (tip frunza) 220 x 110 x 60 mm :25 lei fara TVA /mp x
600 mp/luna x 12 luni/an = 180.000lei/an
Pavaje din beton interblocabile (tip floare) 240x 240 x40 mm :28 lei fara TVA /mp x
300 mp /luna x 12 luni/an = 100.800 lei/an
Bordura simpla 150 x 500 x 100 mm: 18 lei fara TVA /ml x 400ml/luna x 12 luni/an =
86.400 lei/ an.
Bordura carosabila 250 x 500 x 120 mm :25 lei fara TVA /ml x 100 ml/luna x 12 luni/
an = 30.000 lei/an.
Bordura carosabila mare 250 x 500 x 200 mm :30 lei fara TVA /ml x 100 ml/luna x 12
luni/an = 36.000lei/an.
Bolțari pentru fundatii : 4000 buc/luna x 3.2 lei fara TVA /buc x 12 luni = 153.600
lei/an
Bolțari pentru zidarie : 5000 buc/ luna x 3.5 lei fara TVA /buc x 12 luni = 210.000
lei/an
Cărămizi pline din beton: 7930 buc/luna x 0.80 lei/buc x 12 luni = 76.128 lei/an.
Materia primă și materialele necesare producției constau din:sorturi si agregate de
balastieră de diferite dimensiuni, ciment, pigmenti, aditivi, europaleti, folie de ambalat , costurile
totale ale acestora estimandu-se a se cifra la cca 50% din total cifra de afaceri , adica 458.438
lei/an fara TVA.
Cheltuieli cu salariile :163.600lei

41
 Cheltuieli cu combustibilul, lubrifiantii, pneurile si alte material pentru motostivuitor:
43.732 lei
Cheltuieli cu materialele intretinere :537 lei.
Revizii si reparatii :4.301 lei.
Materiale arhivare: 968 lei.
Comisioane bancare :1.464,07 lei.
Cheltuieli cu publicitatea anuala :17.295 lei.
Cheltuieli cu activitatile subcontractate :57.097 lei.
Cheltuieli cu chiriile :60.672 lei.
Amortisment anual :8.500 lei.
Total alte cheltuieli anuale :426.928 lei /an fara TVA.
Rezultă astfel un profit brut de 33.874 lei, adica 3.43 % din cifra de afaceri.
Astfel sustenabilitatea in perioada post –implementare este asigurată stric din activitatea
proprie de exploatare,adica din fonduri proprii.

3.3 Studiu de caz la S.C M PRODUCT FORTIS S.R.L

În continuare prezentăm o serie de aplicații practice la S.C M PRODUCT FORTIS

S.R.L. derulate pe o perioada de 9 luni.
1)Infiitarea societatii, deschidere capital social.
1011 = 1012 400 lei
2)Cheltuieli infiintare SES.
201 = 5311 1.235,58 lei
208 = 401 557,22 lei
3)Cumpararea de aparate de masura si control.
2132 = 404 3.209,68 lei
4)Cumpararea unui mijloc de transport de la S.C AUTOMOTIV SRL.
2133 = 404 78.629,03 lei
5)Cheltuieli cu amortizarea a cheltuieilor de constituire si a mijloacelor fixe .
6811 = 2801 1.235,58 lei
6811 = 2808 557,22 lei
6811 = 2813 72.010,08 lei
6)Aprovizionarea cu ciment si nisip de la firma SC TRANDING SRL.
301 = 401 28.154,03 lei
7)Aprovizionare cu combustibil pentru motostivuitor de la firma SC LUKOIL SA.

42
 3022 = 404 28.784,03 lei
8)Aprovizionare cu ambalaje.
381 = 401 18.900 lei
9) Primirea imprumutului nerambursabil .
4452 = 4752 876.108 lei
Operatiuni efectuate prin banca.
10)Plati către furnizori
401 = 5121 636.652,53 lei
11)Plati furnizori din imobilizari
404 = 5121 101.559,60 lei
12)Cheltuieli cu salariile.
641 = 421 160.000 lei
13)Retineri din salarii.
421 = 444 58.640 lei
14)Personal salarii datorate – CAS
421 = 4315 8500 lei
15)Personal salarii datorate- CAS
421 = 4316 16.000 lei
16)Cheltuieli privind contributia asiguratorie pentru munca- CAM
646 = 436 3.600 lei
17)Consum materie prima si materiale si anume ciment,nisip, aditivi pentru produsele
din beton pentru constructii.
601 = 301 243.032,11 lei
18)Consum conbustibil pentru motostivuitor.
6022 = 3022 28.784.03 lei
19)Consum privind materialele pentru ambalat.
6023 = 3023 300 lei
20)Chletuieli privind piesele de schimb.
6024 = 3024 399,31 lei
21)Alte cheltuieli cu materialele consumabile si anume nisip.
6028 = 3028 728,77
22)Cheltuieli cu obiectele de inventar.
603 = 304 350 lei
23)Cheltuieli cu materialele nestocate.
604 = 304 31 lei

43
 24)Servicii de intretinere si reparare echipamente si mijloace de transport aferente
functionarii structurilor de eonomie sociala.
Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile motostivuitorului(revizii si reparatii utilaj 1 set x
1 utilaj)
611 = 401 32.25,81
25)Cheltuieli cu utilitatile aferente functionari structurilor de economie sociala.
Energie electica:
9 luni x 2000 lei
Gaze natural combustibile
9 luni x 2500 lei
Apa/canal
9 luni x 1850 lei
Telefonie
9 luni x 526.53 lei
Internet si date
9 luni x 450 lei
612 = 5121 104.738.71 lei
26)Valoare activitatii subcontractate /externalizate, din care avem:
Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal.
-transport materii prime si materiale 1 transport /saptamana x 4 saptamani/luna x 9 luni
x 1.734 lei/transport
624 = 401 62.400 lei
-Cheltuieli cu diversi colaboratori si anume: servicii SSM si PSI:
1 prestatie/luna x 9 luni x 191.56 lei prestatie x 6 angajati x 54 prestatii
628 = 401 10.343,96
27)Cheltuieli postale.
626 = 5311 7,8
28)Cheltuieli cu serviciile bancare .
627 = 5121 1.464,07
29)Amenzi si penalitati primite in timpul derularii programului.
6581 = 5125 1.108 lei
30)Alte cheltuieli de exploatare de tip FEDR.
6588 = 401 12.524,84
6588 = 401 19.641,29

44
 31)Plati cu salariile personalului nou-angajat din structurile de economie sociala
CAS,CASS si CAM.
4315 = 5121 8.500 lei
4316 = 5121 16.000 lei
436 = 5121 3.600 lei
32)Plati salarii angajati .
421 = 5311 78.860 lei
33)Încăsari vanzari din produse finite si anume pavaje din beton si cărămizi pline din
beton.
411 = 7015 323.108,71 lei
34)Inregistrare produse finite si anume pavaje din beton si cărămizi pline din beton.
345 = 711 243.441,41 lei
35)Venituri nerambursabile cu caracter de subvenții.
4752 = 4452 15705,64 lei
36)Venituri din subvenții pentru materii prime.
4752 = 7412 12.421,31 lei
Venituri din exploatare pentru plata salariilor.
4752 = 7414 163.600 lei
37)Venituri din subvenții de exploatare pentru plata salarilor
4752 = 7415 24.179 lei
38)Încăsari client SC DIASTAR SRL.
5121 = 4111 58.302.96 lei
39)Imprumut societate .
5121 = 4551 33.095 lei
40)Încăsari clientidin vanzarea de produse finite, pavaje din beton,cărămizi din beton.
5311 = 4111 188.623,01
41)Încăsare imprumut nerambursabil cu caracter de subvenții.
5311 = 4452 4.254,42
42)Inregistrare impozit pe profit .
698 = 4418 9.806 lei
Plata impozit pe profit .
4418 = 5121 9.806 lei
43) Inchidere conturi cheltuieli prin contul de profit si pierdere.
121 = % 848.876,58
601 243.032,11

45
 6022 28.784,03
6023 300
6024 3.990,31
6028 728,77
603 350
604 31
611 32.225,81
612 104.738.71
624 62.400
626 7.8
627 1.464,07
628 10.343,96
641 160.000
646 3.600
6581 1.108
6588 141.166,13
6811 73.802,88
698 9.806
44)Inchidere cont de venituri prin contul de profit si pierdere.
% = 121 882.750,48
7015
711 323.108,76
7412 243.441,41
7414 126.421,31
7414 163.600
7415 24.179
La sfârșitul lunii ianuarie 2018, societatea S.C M PRODUCT FORTIS S.R.L, a
înregistrat un profit in valoare de 33.874 lei, așa cum se reflecta și în contul de profit și pierdere.

46
 CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În această lucrare am efectuat un studiu de caz la S.C M PRODUCT FORTIS S.R.L,t

ema lucrării în cauză se numește: “Contabilitatea fondurilor nerambursabile”, această societate a
contractat un fond neramursabil în anul 2014.
În cele ce urmează se vor relata părtile cele mai importante ale acestei lucrări cât și
concluziile și propunerile legate de aceasta.
Fondurile Structurale sunt instrumente financiare, administrate de către Comisia
Europeană, al căror scop este să acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din
Fondurile Structurale este destinat, în principal, regiunilor mai puțin dezvoltate, în scopul de a
consolida coeziunea economică și socială în Uniunea Europeană.
Fondurile Structurale contribuie la 3 obiective strategice ale Politicii de Coeziune
Economică și Socială a Uniunii Europene:
- Convergența sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Statele pot solicita
finanțare pentru regiunile care au PIB/capital sub 75% din media europeană.
- Competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă. Statele pot solicita finanțare pentru
regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergență.
- Cooperarea teritorială europeană. Obiectiv tematic care sprijină adaptarea și modernizarea
politicilor și sistemelor de educație, instruire și angajare a forței de munca.
- Fondurile Structurale și de Coeziune sunt denumite si ca Instrumente Structurale.
Aceste instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru
eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii
economice și sociale.
In cadrul acestor Instrumente Structurale face parte și Fondul European de Dezvoltare
Regionala (FEDR). Prin acest fond structural se finanțează în principal infrastructura, investițiile
generatoare de locuri de muncă, proiectele de dezvoltare locală și ajutoarele pentru
intreprinderile mici si mijlocii.
În perioada financiară 2014-2020,România beneficiază de 30.882 miliare de euro
Fonduri Structurale și de Investiții Europene pentru a se dezvolta la nivel european .La această
sumă se adaugă 5.655 miliarde euro Contribuția Guvernului României.
Societatea S.C M PRODUCT FORTIS S.R.L.,iîn colaborare cu FUNDAȚIA MARE
ALBA în calitate de finanțator, a primit un ajutor financiar nerambursabil de tip minimis în
vederea inființării și functionării unei structure de economie socială ,SES 3- Fabricarea de
produse din beton pentru construcții.Obiectul principal de activitate este în conformitate cu,
codul CAEN-2361 –Fabricarea produselor din beton pentru construcții.Societatea se angajează
47
să implementeze activitățile specifice, în conformitate cu instrucțiunile emise de
AMPOSDRU.Durata contractului este de 17 luni, respectiv timp de 10 luni în perioada de
implementare a proiectului și acordarea sprijinului financiar nerambursabil, la care se adaugăîncă
7 luni după finalizarea acestuia ca perioadă de sustenabilitate și monitorizare.Valoarea maximă a
ajutorului financiar nerambursabil este de 876.108 lei inclusiv TVA.Sursa finanțării o reprezintă
Bugetul Proiectului FORTIS – Ferestre deschise incluziunii sociale pentru persoanele
vulnerabile.
Lansarea linii noi de producție de produse din beton pentru construcții a fost inființată în
zona rurală, sub forma unei Societăți cu Răspundere Limitată, organizată ca și o structură de
economie socială (SES).
Demararea acestei afaceri sub forma de SES, a răspuns necesității de integrare pe piața
muncii a unor persoane apartinând unor grupuri vulnerabile: romi, persoane cu dizabilități, care,
prin incluziunea pe piața muncii într-o entitate care le protejează drepturile și le asigură condiții
de egalitate de șanse, a dus la o creștere a responsabilității sociale și la o creștere a eficienței
utilizării fondurilor publice.
Planul de dezvoltare a societății vizează creșterea în timp a capacității de producție, prin
obținerea unui preț cât mai mic al produsului finit fără a face rabat la calitate, si câstigarea prin
aceasta metodă a unei cote de piață cât mai semnificativă. Prin această strategie SES a urmărit ca
produsul să fie accesibil tuturor categoriilor de consumatori, pe o piață a construcțiilor afectată
de recentele probleme macroeconomice.Profitul brut rezultat la S.C M PRODUCT FORTIS
S.R.L,după deducerea tuturor cheltuielilor este de 33.874 lei, adică 3.43 % din cifra de afaceri
reprezintă un aspect favorabil pentru societate.
Ca și concluzie finală, acest tip de fond nerambusabil acordat socității la care s-a
realizat studiul de caz, se poate replica la nivelul oricărei comunități rurale sau urbane din
România, având în vedere faptul ca nevoia de absorbție a forței de muncă din categoriile
defavorizate se regăsește peste tot.

48
 BIBLIOGRAFIE

1. CALU Artemisa Daniela, Istorie si dezvoltare privind contabilitatea in Romania,

Editura Economica.
2. CENAR Iuliana, Nicolae Todea, Sorin Constantin Deaconu, Contabilitate
practica Cluj-Napoca 2003.
3. DÎNCĂ Ana, Contabilitatea agentilor economici, Editura Tribuna Economica,
București, 2003.
4. EPSTEIN Barry si Jermakowicz K . Eva., IFRS 2007 Interpretare si Aplicarea
Standardelor Internationale de Contabilitate si Raportare Financiara.
5. Ghid privind accesarea,contabilitatea ,fiscalitatea,auditul si managementul
proiectelor cu finantare europeana, Editura CCECCAR, Bucuresti 2011.
6. Ordinul nr.94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu
Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele
Internatioanale de Contabilitate.
7. PARASCHIVESCU Marius Dumitru, Pavaloaia Willi, Radu Florin, Olaru
Gabriela-Daniela, Contabilitate financiara, Editura Economica 10.
8. Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata.
9. Ordinul nr.1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu
Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele
Internatioanale de Contabilitate.
10. http://mfe.gov.ro/
11. www.fonduri-ue.ro
12. https://2014.mysmis.ro
13. www.ceccarbusinessmagazine.ro
14. www.mfinante.ro
15. sagasoft.ro.

49
 Anexa 1
Declarație pe propria răspundere privind evitarea dublei finanțări

Subsemnatul, Tutu Ovidiu Draghita , avand calitatea de administrator, al M PRODUCT

FORTIS S.R.L, declar pe propria raspundere sub sanctiunea falsului in declaratii, conform art.
292 Cod penal(declararea necorespunzatoare adevarului, facuta unui organ sau institutii de stat
ori unei alte unitati dintre cele la care se refera art. 145, in vederea producerii unei consecinte
juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci cand potrivit legii ori imprejurarilor, declaratia
facuta serveste pentru producerea acelei consecinte , se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la
2 ani sau cu amenda), urmatoarele:
- I
În ultimii 3 ani fiscali M PRODUCT FORTIS S.R.L nu a primit nici un alt ajutor de stat inclusiv
ajutor de minimis.

Data completarii:10.11.2018
Tutu Ovidiu Draghita
Administrator
M PRODUCT FORTIS S.R.L

50
 ANEXA 2

Declarație pe propria răspundere privindevitarea conflictelor de

interese în conformitate cu prevederile OUG 66/2011

Subsemnatul, Tutu Ovidiu Draghita , avand calitatea de administrator, al M PRODUCT

FORTIS S.R.L, declar pe propria raspundere sub sanctiunea falsului in declaratii, conform art.
292 Cod penal(declararea necorespunzatoare adevarului, facuta unui organ sau institutii de stat
ori unei alte unitati dintre cele la care se refera art. 145, in vederea producerii unei consecinte
juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci cand potrivit legii ori imprejurarilor, declaratia
facuta serveste pentru producerea acelei consecinte , se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la
2 ani sau cu amenda), urmatoarele:
a)nu am calitatea de sot/sotie , ruda sau afin , pana la gradul al patrulea inclusiv , cu
persoane care fac parte din Consiliul Director al Finantatorului;
b)nu ma aflu in relatii comerciale ,cu persoanele ce detin functii de decizie in cadrul
Fundatiei MARE ALBA in calitate de Finantator.

Dacă apare o situatie de conflict de interese pe perioada derularii Contractului de

subvenție, ma oblig sa notific in scris, de indata Finantatorul, care va lua masuri pentru
inlaturarea situatiei respective.

Data completarii:10.11.2018
Tutu Ovidiu Draghita
Administrator
M PRODUCT FORTIS S.R.L

51