Sunteți pe pagina 1din 52

Universitatea Al. I.

Cuza Iasi Facultatea de Economie si Administrarea afacerilor Specializarea Administratie Publica

Proces bugetar public


-monografie-

Iasi, 2011

Cuprins

Cap 1. Organizare si functionalitate la SC Building Company SRL 1.1. Scurt istoric 1.2. Obiect de activitate 1.3.Organizare interna 1.4.Functionalitate 1.5.Structura de personal 1.6.Relatii cu exteriorul 1.7.Structura si evolutia principalelor venituri bugetare

Cap 2. Fundamentarea veniturilor bugetare 2.1. Cadrul juridic utilizat in fundamentarea veniturilor bugetare 2.2. Calcule de fundamentare privind veniturile bugetare 2.3. Fluxuri informationale generate de fundamentarea veniturilor bugetare

Cap 3. Realizarea veniturilor bugetare

3.1. Termene de realizare a veniturilor bugetare 3.2. Modalitati de realizare a veniturilor bugetare 3.3. Regularizari si recalculari privind realizarea veniturilor bugetare 3.4. Fluxuri informationale generate de realizarea veniturilor bugetare

Capitolul I
Organizare si functionare la S.C. BUILDING COMPANY SRL

1.1 Scurt istoric


S.C. Building Company S.R.L este o persoana juridica romana de la data inregistrarii in Registrul Comertului si are forma juridica de societate cu raspundere limitata. Firma este nou infiintata, la inceputul anului 2008. Se bazeaza pe o calitate deosebita a serviciilor fiind o firma recunoscuta atat in Botosani, cat si in Iasi in domeniul constructiilor. Societatea are sediul in Botosani, strada Sucevei, numarul 5. Isi desfasoara activitatea in diferite puncte ale judetului Botosani si Iasi, si are ca principal obiect de activitate constructiile civile si industriale.

1.2 Obiect de activitate


O societate comerciala are o capacitate de folosinta limitata: ea nu poate avea decat acele drepturi si obligatii care corespund scopului ei statuar. Orice act juridic, care nu este facut in vederea realizarii acestui scop este nul absolut, potrivit art. 34 din decretul nr.31/1954 privind persoanele fizice si juridice. In conformitate cu prevederile Hotararii nr. 656/1997, privind aprobarea Clasificarii activitatilor din economia nationala- CAEN, obiectul de activitate al persoanelor juridice va fi exprimat in conformitate cu Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala. Obiectul de activitate al societatii comerciale ( cel inscris in actul constitutiv al societatii) desemneaza operatiunile comerciale obisnuite pe care le desfasoara societatea. Obiectul de activitate este o limita statuara (conventionala) a scopului societatii. In cazul in care societatea comerciala savarseste, de nenumarate ori si alte operatiuni decat cele prevazute in obiectul sau de activitate, va avea obligatia de a le include in obiectul sau de activitate.

Obiectul de activitate al societatii il reprezinta constructiile civile si industriale. Deasemenea, firma mai ofera renovari constructii civile si industriale, consolidari constructii civile si industriale, birouri, case, apartamente (consultanta, proiectare, executie, montaj), amenajari interioare cladiri civile si industriale, birouri, case, apartamente, montaj rigips, montaj parchet, montaj gresie, montaj faianta. Pe langa toate acestea, societatea mai executa termoizolatii, hidroizolatii, termo-hidroizolatii, instalatii. Sectorul de activitate in cadrul caruia functioneaza S.C. BUILDING COMPANY S.R.L. este Ministerul Economiei si Comertului.

1.3 Organizarea interna


Structura organizatorica a oricarei organizatii publice este reprezentata cu ajutorul organigramei. Acest instrument de management ofera o imagine relativ simpla a structurii organizatorice si se bazeaza pe manifestarea relatiilor ierarhice, exprimand subordonarea compartimentelor, numarul de niveluri ierarhice, locul si rolul fiecarui compartiment in cadrul structurii. Structura organizationala este una de tip ierarhic functionala. Din componenta sa fac parte administratorul si subordonatii acestuia. Astfel, intre acestia se stabilesc relatii de cooperare, dar si de subordonare. Structura organizatorica este reprezentata asfel: -administrator; -angajati individuali. Administratorul organizeaza, planifica activitatile in cadrul firmei, asigurand

disponobilitatea angajatilor, a fondurilor banesti si a materialelor necesare pentru defasurarea lucrului. Astfel, el se ocupa cu administrarea firmei in totalitate si acest gen de munca de administrare implica in special: -planifica sarcinile de lucru pentru fiecare individ in parte; -hotaraste perioada de indeplinire a sarcinilor; -dispune efectivul de personal necesar; -planifica strategia generala, din punct de vedere material si tehnic;
4

-repartizeaza sarcini personalului subordonat; -monitorizeaza executarea sarcinilor; -ia decizii flexibile cu privire la pasii de urmat in continuare; -gaseste solutii pentru problemele frecvente care apar in legatura cu rezolvarea sarcinilor de serviciu si a celor personale si interpersonale; -verifica indeplinirea sarcinilor; -elaboreaza politici de stimulare si remunerare a personalului; -negociaza cu privire la activitatile din firma; -stabileste contracte de afaceri. Angajatii sunt cei care, in schimbul muncii, primesc un salariu. Angajatul are urmatoarele obligatii: -realizeaza norma de munca sau, dupa caz, indeplineste atributiile ce ii revin conform fisei postului; -respecta disciplina muncii; -respecta prevederile cuprinse in regulamentul intern, in contractul colectiv, in contractul colectiv de munca aplicabil precum si in contractul individual de munca; -are obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu; -are obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate; -are obligatia de a respecta secretul de serviciu. Angajatul are, in principal, urmatoarele drepturi: -dreptul la salarizare pentru munca depusa; -dreptul la repaus zilnic si saptamanal; -dreptul la demnitate in munca; -dreptul la negociere colectiva si individuala; -dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de munca.

1.4 Functionalitate
Situatiile financiare pentru anul incheiat la 31 decembrie 2011au fost intocmite cu urmatoarele principii contabile:
5

Principiul continuitatii activitatii societatea isi va continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil fara a intra in imposibilitatea continuarii sau fara reducerea semnificativa a acesteia; Principiul permanentei metodelor aplicarea acelorasi reguli, metode, norme privind evaluarea, inregistrarea si prezentarea in contabilitate a elementelor patrimoniale, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile; Principiul prudentei s-a tinut seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor de valoare a activelor, precum si de toate obligatiile previzibile si de pierderile potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior; Principiul independentei exercitiului au fost luate in considerare toate veniturile si cheltuielile exercitiului, fara a se tine seama de data incasarii si efectuarii platii; Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii in vederea stabilirii valorii totale corespunzatoare unei pozitii de bilant s-a evaluat separat valoarea fiecarui element individual de activ sau de datorii; Principiul intangibilitatii exercitiului bilantul de deschidere corespunde cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent; Principiul necompensarii valorile elementelor ce reprezinta active care nu au fost compensate cu valorile elementelor ce reprezinta datorii, respectiv venituri cu cheltuieli, cu exceptia compensarilor intre creante si datorii admise de OMFP nr. 1752/2005; Principiul prevalentei economicului asupra juridicului informatiile prezentate in situatiile financiare reflecta realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma juridica; Principiul pragului de semnificatie orice element care are o valoare semnificativa este prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare.

1.5 Structura de personal


SC Building Company SRL, societate nou infiintata, in anul 2008, isi consolideaza relatiile cu clientii si isi mareste atat numarul de angajati, cat si profitul, datorat fortei de munca in crestere.

Societatea are o capacitate buna de plata, la sfarsitul anului 2010 neavand datorii restante catre bugetul de stat, salariati, terti. Capacitatea de munca fiind determinata de numarul de personal, se urmareste preponderent mentinerea fortei de munca, angajarea de personal direct productiv nou, adancirea calificarii personalului muncitor, imbunatatirea ritmului de munca. La data de 31.12.2010, societatea avea un numar de 7 angajati, toti acestia ocupand posturi de muncitori necalificati, acest lucru datorandu-se lipsei studiilor lor si necalificarii lor, insa se urmareste in permanenta angajarea de personal. In raport cu studiile pe care le au, studii medii, salariul acestora este salariul minim pe economie, adica 670 lei/luna. Angajatii au varste cuprinse intre 25 si 40 ani si toti sunt de sex masculin. Pentru mentinerea pe piata, societatea executa lucrari cat mai complexe, de calitate ridicata, pentru atragerea de noi clienti si dezvoltarea cat mai rapida a afacerii.

1.6 Relatii cu exteriorul


Relatiile care se formeaza intre S.C. Building Company SRL si mediul sau extern inconjurator sunt de maxima importanta pentru aceasta, deoarece cu ajutorul acestora firma isi poate indeplini obiectul de activitate, obiectivele pentru care a fost infiintata. Mai mult, fara ajutorul lor, firma nu ar putea exista. Societatea relationeaza cu institutii ale statului, cu organisme guvernamentale si nonguvernamentale si bineinteles cu clienti si cu furnizori. Relatiile ce se formeaza intre firma si celelalte organisme se pot sintetiza prin urmatoarea diagrama de relatii externe:

Consiliul Judetean

Primaria

Administratia Financiara

Camera de Comert si Industrie

Registrul Comertului Judecatoria

Notariat

Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca

Casa Judeteana de Pensii

Trezorerie

Casa de Asigurari de Sanatate

Directia Generala a Finantelor Publice

Inspectoratul Teritorial de Munca S.C. Building Company SRL

Furnizori

Clienti

Banci

Organizatii nonguvernamentale

1) Primaria La primarie se plateste taxa pentru infiintare si tot de la primarie se obtine autorizatia de functionare. La constructia si infiintarea noilor sedii este necesara autorizatia de deschidere. Pe parcursul intregii activitati societatea plateste la primarie taxele si impozitele locale: pe mijloacele de transport, pe cladiri, pentru cultura si sport, pentru cainii comunitari. 2) Camera de Comert si Industrie In cadrul Camerei de Comert la Biroul Unic se inmatriculeaza societatea si se inregistreaza la un numar de ani. Se intocmesc acte constatatoare privind infiintarea societatii si se plateste taxa de infiintare. Tot de la Camera de Comert si Industrie se primesc recomandari privind performantele economico-financiare ale societatii. 3) Registrul Comertului La Registrul Comertului societatea depune anual si semestrial bilantul contabil. 4) Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca La aceasta institutie se declara numarul de locuri de munca vacante, printr-o declaratie tip, se depune o declaratie privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor de somaj. Cu aceasta institutie se colaboreaza in vederea cautarii de personal calificat. 5) Casa Judeteana de Pensii Catre Casa Judeteana de Pensii se transmit declaratiile nominale privind asigurarile sociale de stat pe suport electronic si de hartie si cererile tip privind solicitarea drepturilor de asigurari sociale pentru salariatii care au benefiaciat de prestatii de asigurari sociale suportate din bugetul asigurarilor sociale. 6) Casa de asigurari de sanatate Se depune o declaratie lunara privind evidenta obligatiilor de plata catre bugetul Fondului National Unic de Asigurari de Sanatate pentru concedii si indemnizatii. Se primeste certificatul fiscal (la cererea noastra) din care sa reiasa ca nu avem datorii la fondul asigurarilor sociale de sanatate necesar in vederea participarii la licitatii. 7) Directia Generala a Finantelor Publice Catre Directia Generala a Finantelor Publice se plateste: impozitul pe profit (anual) pe baza de declaratie, taxa pe valoare adaugata de plata (lunar sau trimestrial) cu decont de T.V.A., impozitul pe profit (trimestrial), impozitul pe dividente (anual). Se depune declaratia cumulata (declaratia 100) in care se specifica totalul sumei de plata a angajatorului: total CAS, CASS, impozit pe profit, impozit pe salarii, impozit pe dividente.
9

Tot aici se pot obtine informatii despre legile in vigoare specifice finantelor publice. 8) Inspectoratul Teritorial de Munca La Inspectoratl Teritorial de Munca se tin cartile de munca ale angajatilor societatii si se plateste o cota de 0,75%. Firma transmite acestei institutii statul de plata, inregistreaza contractele de munca si orice modificari ale acestora cu actul aditional si copii ale ordinelor de plata de stat reprezentand viramente din fondul de salarii. 9) Consiliul Judetean De la Consiliul Judetean se obtin subventii si informatii despre cum se poate beneficia de ele si se transmit informatii privind impozitul pe profit. 10) Administratia Financiara Se transmit catre aceasta institutie fisele fiscale F1 si F2 ale salariatilor si declaratia lunara privind obligatiile de plata la fondul de risc si fondul pentru invatamant. Se primesc la cerere si certificate fiscale. 11) Judecatoria Se transmit catre Judecatorie cereri de inscriere, cereri de radiere de ipoteci si se primeste extrasul de carte funciara. 12) Organizatii nonguvernamentale Firma a acordat in diverse conditii si cu diferite ocazii, de exemplu, sponsorizari catre organizatii studentesti in limitele prevazute de lege. 13) Trezorerie Se efectueaza plati prin virament si se comunica ordinele de plata. 14) Banci Societatea Comerciala Building Company SRL are conturi decshise la Banca Comerciala Romana Sucursala, Banca Romana pentru Dezvoltare Group Societe Generale, RAIFFAISEN BANK, ALPHA BANK, C.E.C. Relatiile societatii cu bancile se manifesta prin contractarea de credite bancare, depozite bancare, scontarea efectelor de comert, plata furnizorilor, si a taxelor prin banca, primirea de extrase de cont din relatiile cu clientii si ci furnizorii. 15) Furnizori Pentru a-si asigura atingerea scopului, acest serviciu isi desfasoara activitatea in mod planificat si sistematizat dupa cum urmeaza: -evaluarea, selectarea furnizorilor, care se face dupa anumite criterii de evaluare si selectare cum ar fi: aptitudinea de a satisface conditiile specificate, certificate de calitate, calitatea livrarilor anterioare, respectarea termenelor, raspuns promt la solicitari, pret etc.
10

-stabilirea si solicitarea necesarului de aprovizionare, prin comparare cu stocurile detinute si tinand cont de activitatea viitoare. -elaborarea, analiza, aprobarea comenzilor si a contractelor de aprovizionare, care se face in stransa legatura cu furnizorii. -verificarea produselor la primire, care se poate face fie la sediul societatii, fie la furnizor, conform specificatiilor comenzii de aprovizionare. Daca produsele corespund normelor specificate, acestea sunt stocate in magazie sau trimise direct la lucrarea in curs de executie, dupa care se face o analiza a datelor generate de acest proces si eventual o imbunatatire a procesului de aprovizionare. Societatea intretine relatii cu furnizorii sai, clasificati dupa cum urmeaza: -furnizori de materii prime -furnizori prestari servicii -furnizori de publicitate -furnizori de transport Achitarea costurilor serviciilor catre furnizori se face in numerar cu chitanta sau din cont cu ordin de plata sau C.E.C., anterior furnizorii emitand o factura sau factura fiscala. 16) Clienti In stabilirea cerintelor ce trebuie indeplinite de clienti se iau in considerare si: identificarea si analiza nevoilor si asteptarilor clientilor, acordarea unei retrospectii a nevoilor si asteptarilor clientilor. Relatiile cu clientii se manifesta prin executia de lucrari pe baza contractelor, cu factura fiscala, sau cu avizul de insotire a marfii si apoi cu factura. Incasarea contravalorii se face la termenele stabilite in numerar sau in cont.

11

1.7 Structura si evolutia principalelor venituri bugetare


Date financiare An bilant Cifra de afaceri (RON) 2008 2009 2010 77.777 148.992 211.354 77.778 148.992 211.354 18.664 89.919 124.985 Venituri (RON) Cheltuieli (RON) Profit net/ Pierdere neta (RON) 57.180 59.073 80.299 1 3 7 Nr. Angajati

Repartizarea profitului Administratorul societatii propune repartizarea profitului realizat in anul 2010, dupa cum urmeaza: Destinatia Profit net de repartizat -rezerve legale 5% -dividente Suma 80.299 4.014,95 76.284,05

Cifra de afaceri neta Cifra de afaceri neta cuprinde sumele provenite din executia lucrarilor, ce intra in categoria activitatilor curente ale societatii, dupa scaderea TVA. Cifra de afaceri neta pe anul 2010 se prezinta astfel: 211.354 lei % din total venituri.

Impozitul pe profit Baza legala pentru determinarea impozitului pe profit o constituie Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal (Titlul II Impozit pe profit) cu modificarile si completarile ulterioare, Hotararea de Guvern nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Impozitul pe profitul curent Potrivit legislatiei fiscale impozitul pe profitul curent este valoarea impozitului pe profit pentru anul curent, conform careia profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri,
12

dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. Profitul net de repartizat in valoare de 80.299 lei, rezulta prin scaderea din profitul brut contabil in valoare de 86.369 lei a impozitului pe profit curent datorat final, in valoare de 6070 lei. Comparativ cu anul precedent, profitul brut realizat este cu 1,46% mai mare, in conditiile in care personalul a crescut cu 2,33%. Cifra de afaceri in anul 2010 este de 211.354 lei, cu 1,42% mai mare fata de anul precedent, fapt datorat si cresterilor de pret, dar si numarului de muncitori.

Activele circulante Valoarea creantelor la data de 31.12.2010 este de 231.634 lei, compusa din: - facturi neincasate clienti = 202.645 lei; - TVA de recuperat = 7.942 lei, compensat cu alte obligatii la bugetul de stat; - concedii medicale de recuperat de la CASS = 21.047lei. Datoriile societatii, la 31.12.2010 sunt in valoare de 15.102 lei, cu urmatoarea componenta: -furnizori = 3.154 lei; -datorii cu personalul si asigurari sociale = 9.654 lei; -impozit pe profit = 1.194 lei. Alte datorii curente aferente salariilor fata de stat si institutii publice = 1100 lei.

13

Capitolul II
Fundamentarea si realizarea veniturilor bugetare (asezarea si perceperea veniturilor bugetare) la S.C. Building Company SRL

2.1 Cadrul juridic utilizat in fundamentarea veniturilor bugetare


Cadrul juridic de actiune, pornind de la ideea de conducere si actiune prin si pe baza legii, obliga la existenta unor principii si norme in circuitul banului public pe cele doua sensuri: constituire (mobilizare) si utilizare (repartizare). In functie de acestea sunt elaborate si aprobate prin puterea legislativa acte normative care reglementeaza colectarea si utilizarea banului public in plan organic (prin legitatile finantelor publice), specific (prin acte normative cu putere de lege pe categorii de venituri publice) si executoriu (prin norme metodologice de aplicare a fiecarei legi in parte, emise de Ministerul Finantelor Publice in numele executivului). Reprezentativ pentru cadrul juridic de actiune este Codul Fiscal, care inlocuieste mare parte din legile specifice cu privire la veniturile bugetare adoptate inainte de anul 2003, precum si alte exprimari juridice cu acelasi sens (ordonante guvernamentale, alte legi ori prevederi din acestea). Codul fiscal acopera, in plan juridic, problematica veniturilor bugetare prezente in bugetele cu adresare generala (bugetele de stat si bugetele locale). In esenta, prin acesta se stabileste cadrul legal pentru impozitele si taxele reglementate prin codul fiscal si se refera la: impozitul pe profit, impozitul pe venit, impozitul pe veniturile microintreprinderilor, impozitele si taxele locale, taxa pe valoare adaugata, accizele, impozitele si taxele locale. In practica fiscal bugetara din Romania instituirea de impozite si taxe este un atribut exclusiv al Parlamentului, de aici si sustinerea prin Constitutie a instituirii de obligatii bugetare sub denumirea de impozite, taxe, contributii, prelevari, varsaminte. In Codul fiscal se fac referiri exprese la principiile impunerii care sunt corelate cu situatiile concrete vizate de aplicarea lor. Aceste principii sunt: neutralitatea, certitudinea, echitatea si eficienta. a) Neutralitatea masurilor fiscale este abordarea in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain;
14

b) Certitudinea impunerii, este ilustrata prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestria sa poata urmari si intelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale; c) Echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferita a veniturilor, in functie de marimea acestora; d) Eficienta impunerii prin care se urmareste asigurarea stabilitatii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel incat aceste prevederi sa nu conduca la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice si juridice, in raport cu impunerea in vigoare la data adoptarii de catre acestea a unor decizii investitionale majore. Asezarea si perceperea veniturilor bugetare ce fac obiectul Codului fiscal are drept repere de referinta o serie de elemente tehnice precum: subiectele venitului bugetar, obiectul baza de calcul, unitatea tehnica de evaluare, inlesnirile la plata, termenul de plata, drepturile si obligatiile platitorilor. Subiectul venitului bugetar (raspunde la intrebarea cine?), este reprezentata de persoana juridica S.C. Building Company SRL, detinatoare a unor bunuri sau obiecte, implicate in anumite acte sau fapte ori care obtine venituri si, potrivit legii, are obligatia sa plateasca anumite sume de bani catre bugetele publice cu titlul de impozit, taxa, contributie, varsamant, prelevare. Derivate de la subiect si mai des folosite sunt notiunile de platitor si contribuabil. Obiectul venitului bugetar (raspunde la intrebarea ce?), se refera la elementul concret care poate fi un bun, un act, fapt sau bani de la care se porneste in asezarea si perceperea de venituri bugetare. Pentru S.C. Building Company SRL, obiectul venitului bugetar pentru care se foloseste si expresia de materie impozabila / de actiune este reprezentata de urmatoarele ipostaze: veniturile ca atare ale societatii, valoarea, pretul, actele / faptele societatii ori chiar societatea ca persoana juridica. Pretul poate constitui cu deosebire in economiile planificate unde preturile sunt fixe, dar si in economiile de piata, obiect de asezare si percepere a venituriilor bugetare. In cazul societatii Building Company SRL, pretul il constituie taxa pe valoare adaugata aplicata asupra materialelor. Actele / faptele sunt o alta exprimare a obiectului de asezare pentru veniturile bugetare, indeosebi in raporturile cu institutiile statului care presteaza diferite servicii cu privire la: eliberarea de permise sau autorizatii, litigii in instantele de judecata, seccesiuni etc.
15

Obiecte, bunuri, elemente materiale concrete pot constitui element tehnic de asezare a venitului bugetar: terenurile, cladirile, au declansat multe impozite si taxe. De aici denumiri din cadrul societatii S.C. Buildin Company SRL ca: impozit pe terenuri, impozit pe cladiri, taxa asupra mijloacelor de transport. Baza de calcul poate fi considerata ca element derivat din obiectul venitului, intrucat la impozitele directe si la unele indirecte, se suprapune integral sau partial cu acesta. Ea poate fi definita ca element de tehnica fiscala asupra caruia se aplica unitatea tehnica de evaluare pentru a se obtine marimile obligatiilor banesti datorate catre bugetele publice. Diferentele evidente intre baza de calcul si obiectul venitului bugetar apar in cazul unor obligatii banesti ca: impozitul pe cladiri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe de timbru etc. Unitatea tehnica de evaluare reprezinta un alt element de calcul pornind de la un sistem procentual, folosind cote proportionale, fixe, progresive. Inlesnirile la plata se concretizeaza in reduceri si scutiri ale obligatiilor potrivit reglementarilor legale. Termenul de palata este elementul tehnic care se refera la concretizarea ca plata a

obligatiei banesti. Este momentul in care platitorul are obligatia varsarii sumelor de bani in conturile bugetare. Drepturile si obligatiile platitorilor reprezinta un element tehnic prezent in asezarea si perceperea veniturilor bugetare. Drepturile se refera la faptul de a solicita ori de a contesta conformitatea calculelor potrivit cu realitatea si actele normative, de a beneficia de inlesnirile prevazute. Obligatiile se refera la organizarea si conducerea evidentei asupra materiei impozabile si a bazei de calcul ori la plata la termen a creantelor bugetare.

2.2 Calcule de fundamentare privind veniturile bugetare

2.2.1 Notiuni generale privind impozitele si taxele Impozitele sunt cea mai importanta resursa financiara a statului si cea mai veche, in ordinea veniturilor publice. In acceptiunea generala, impozitele reprezinta o prelevare la dispozitia statului a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice, in vederea acoperirii cheltuielilor
16

publice . Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie din partea statului. Autoritatea care instituieste impozitele este statul, dreptul acestuia de a introduce impozitele exercitandu-se , de cele mai multe ori , prin intermediul organelor centrale, Parlamentul, iar uneori si prin organele Administratiei Centrale de Stat Locale. Parlamentul se pronunta in legatura cu introducerea impozitelor de importanta generala, iar organele de stat locake pot introduce anumite impozite in favoarea unitatilor administrative locale. Oricare ar fi institutia care percepe impozitul, acesta se face in virtutea autorizarii legii, Legea care introduce impozitul este data de Parlament, dar este aplicata de Guvern si de Administratia Financiara. Impozitele sunt plati care se fac carte stat cu titlul definitiv si nerambursabil.Caracterul definitiv al impozitului evidentiaza lipsa obligatiei de restituire direct catre platitor a sumei percepute. In schimbul acestora , platitorii nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egala sau apropiata. Pentru toate societatil, impozitele constituie o necesitate, ele fiind principalul alimentator cu venituri banesti a bugetului, dar si importante instrumente de politica financiara , economica si sociala. Initial unicul rol al impozitelor a fost de natura pur financiara. Din punct de vedere al rolului pe plan financiar, acestea constituie principalul mijloc de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. Fiecarui moment de dezvoltare al societatii ii corespunde unui anumit nivel al impozitelor, nivel care se schimba pe masura acestei dazvoltari. Specific evolutiei impozitelor in perioada post belica este tandinta cresterii lor marime absoluta si relativa .Sporirea volumului impozitelor s-a realizat prin cresterea numarului platilor, cresterea volumului materiei impozabile, precum si prin majorarea cotelor de impunere. Astefel, in tarile dezvoltate , impozitele si taxele procurau intre opt si noua zecimi din resursele financire ale statului. In tarile in curs de dezvoltare , procurarea impozitelor si taxelor cunoaste diferente mai mari in totalul resurselor financiare, variind intre cinci si noua zecimi. In perioada moderna , impozitele au dobandit un rol , fiind folosite ca instrumente de interventie al statului in viata economica , au devenit o metoda de conducere prin care se regleaza mecanismele pietei. In functie de intentia legiuitorului, impozitele se pot manifesta ca instrument de stimulare sau franare a unor activitati de crestere ori reducere a productiei sau consumului unui anumit produs. Ele servesc ca metode interventioniste cu caracter
17

conjuctural sau structural, pentru corectarea evolutiei, pentru stabilizarea si echilibrarea cresterii economice. In cazul in care se urmareste o activitate a vietii economice, prin intermediul impozitelor, se actioneaza prin diminuarea marimii acestora, iar atunci cand se urmareste cresterea lor se procedeaza la suprataxare, prin majorarea nivelului impozitelor si multiplicarea numarului lor. Intereseaza in mod deosebit, folosirea impozitelor ca instrument de incurajare, de stimulare a activitatii. In ultimul timp s-au impus unele modalitati specifice cum sunt: - reducerea prosperitatii impozitelor, care are ca urmare sporirea profiturilor ce raman la dispozitia agentilor economici; - practicarea de bonificatii fiscale; - practicarea amortizarilor accelerate a mijloacelor fixe, care lasa agentilor economici o parte mai mare din profit. Specificitatea in asezarea si perceperea veniturilor bugetare este reflectata prin normele metodologice de aplicare a legilor de instituire, inclusiv a Codului fiscal.

2.2.2 Impozitul pe profit (pe venit)

Este unul dintre cele mai importante venituri bugetare obtinute sub forma impozitelor directe. In cadrul subiectului impozitului pe profit, sunt desemnate urmatoarele categorii de persoane: a) persoanele juridice roamne; b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania; c) persoanele juridice straine si peroanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara peronalitate juridica; d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din / sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea / cesioanarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana; e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana.

18

Subiectul impozitului pe profit il reprezinta S.C. Building Company SRL, ca persoana juridica. Obiectul venitului bugetar il constituie, in expresie generala, profitul, iar baza de calcul (de impunere) este reprezentata de profitul impozabil influentat de cheltuielile deductibile si nedeductibile. In functie de categoriile de contribuabili apar expresiile: a) profitul impozabil obtinut din orice sursa (atat in Romania cat si in strainatate); b) profitul impozabil atribuit sediului permanent; c) partea din profitul impozabil atribuita fiecarei persoane obtinuta din asociere; d) profitul impozabil aferent veniturilor obtinute in legatura cu vanzarea proprietatilor imobiliare ori din vanzarea sau cesionarea titlurilor de participare detinute; e) profitul impozabil al asocierii ce poate fi atribuit persoanei fizice rezidente. Cota aplicata asupra profitului impozabil este de 16% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, cu exceptiile prevazute la art. 38 din Titul II al Codului fiscal modificat. Baza de calcul (de impunere) a impozitului pe profit il reprezinta profitul impozabil, si in Codul fiscal presupune: respectarea unor reguli generale, luarea in considerare a veniturilor neimpozabile, determinarea cheltuielilor, deducerea rezervelor si provizioanelor, influentarea prin cheltuielile cu dobanzile si diferentele de curs valutar, influentarea cu amortizarea fiscala, cu contractele de leasing si pierderile fiscale. Potrivit regulilor generale, profitul impozabil (Pi) se stabileste ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa (Vt) si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri (Cht), intrun an fiscal din care se scad veniturile neimpozabile (Vni) si se adauga cheltuielile nedeductibile (Ch nd). Formula este: Pi = (Vt Cht) Vni + Ch nd Baza de impozitare, adica suma asupra careia urmeaza a se aplica cota legala in vederea stabilirii impozitului datorat de contribuabil o reprezinta profitul anual impozabil. Venitul pe profit se varsa in contul bugetului de stat. Plata acestuia trebuie efectuata trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator aceluia pentru care se face plata. Contribuabilii sunt datori sa depuna la organul fiscal competent, o declaratie anuala de impozit pe profit si, atunci cand e cazul, o declaratie privind platile si angajamentele de plata catre persoanele nerezidente. Inlesnirile la plata impozitului pe profit constau in scutiri care se refera, potrivit aceleiasi legislatii, la anumite categorii de persoane juridice prin corelatie cu unele venituri realizate de acestea. Aici se incadreaza urmatoarele:
19

a) trezoreria statului; b) institutiile publice pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finantele publice si Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale.; c) persoanele juridice roamane care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor potrivit cu prevederile cuprinse in Titlul IV din Codul fiscal; d) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice si utilizate in sustinerea activitatilor cu scop caritabil; e) fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar (constituit potrivit legii); f) fondul de compensare a investitorilor (infiintat potrivit legii); g) Banca Nationala a Romaniei etc. Cheltuielile in sensul scaderii din venituri, apar prezente in lege in ipostazele de: deductibile, efectuate in scopul realizarii de venituri, cu deductibilitate limitata. In categoria de cheltuieli deductibile apar numai cele efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. La acestea se adauga si urmatoarele: cele efectuate de productia muncii, prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale; cu primele de asigurare privind accidente de munca, boli sau riscuri profesionale; pentru reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare etc. Cheltuielile nedeductibile au ca efect cresterea profitului impozabil si se refera la: dobanzi/majorari de intarziere, amenzi, confiscari si penalitati de intarziere datorate catre autoritatile romane potrivit prevederilor legale; cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatorului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatorului conform Titlului III etc. Deducerea provizioanelor si rezervelor este limitata la prevederile din lege cum ar fi: provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor, rezervele constituite de societatile bancare sau alte institutii de credite autorizate, precum si de societatile de credit ipotecar; rezervele legale si provizioanele constituite de Banca Nationala a Romaniei, in conformitate cu legislatia in vigoare etc. Cheltuielile cu dobanzi si diferente de curs valutar sunt abordate distinct. Astfel, cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic decat unu sau in cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati cu anumite exceptii (a societatilor comerciale bancare, sucursalelor bancilor straine,
20

cooperativelor de credit etc), dobanzile deductibile sunt limitate potrivit cu nivelul ratei dobanzii (de referinta a Bancii Nationale a Romaniei; anuale de 9% pentru imprumuturile in valuta etc.) Amortizarea fiscala influenteaza, in sensul deducerii, profitul impozabil legat de cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile (orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ trei conditii: este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative; are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare de Guvern; are o durata de utilizare mai mare de un an). Contractele de leasing influenteaza in sensul deductibilitatii din profitul impozabil in functie de o anume abordare a leasingului si anume: la cel financiar, utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar (amortizarea bunului ce reprezinta obiectul unui contract de leasing se face de catre utilizator, care deduce chiria sau rata de leasing). Pierderile fiscale sunt prezente in Codul fiscal cu referire la declaratia de impozit/profit si la anumite situatii in care apar diverse categorii de contribuabili. Reorganizarile, lichidarile, alte transferuri de active si titluri de participare luate in considerare la impozitul pe profit sunt reglementate pe baza unor reguli (contributiile nu sunt transferuri impozabile; valoarea fiscala a activelor primite de persoana juridica este egala cu valoarea fiscala a acelor active la persoana care contribuie cu activul; valoarea fiscala a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egala cu valoarea fiscala a activelor aduse dreptcontributie de catre persoana respectiva), prin Codul fiscal, potrivit cu diferite situatii (distribuirea de active de catre o persoana juridica romana catre participantii sai, fie sub forma de divident, fie ca urmare a operatiunii de lichidare, se trateaza ca transfer impozabil, cu exceptia unor cazuri de reorganizare daca acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscala sau evitarea platii impozitelor; de aici alte reguli de luat in considerare; detinerea de catre o persoana juridica a peste 25% din titlurile de participare la o alta persoana juridica romana etc.).

21

Anexa I: Exemplu de calcul al impozitului pe profit datorat de S.C. Building Company SRL

TOTAL VENITURI:

148.992 RON 89.919 RON 8.650 RON (cheltuieli cu impozit pe profit) =

TOTAL CHELTUIELI: 81.269 RON

148.992 RON 81.269 RON = 67.723 RON 67.723 RON * 5% = 3.386 RON (rezerva legala) TOTAL VENITURI: TOTAL CHELTUIELI: REZULTAT BRUT: CHELTUIELI IMPOZIT PROFIT: CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE: PROFIT: REZERVA LEGALA DEDUCTIBILA: PROFIT IMPOZABIL: IMPOZIT PROFIT: IMPOZIT PROFIT PLATIT: IMPOZIT PROFIT DE PLATIT: PREMII CADOURI 8 MARTIE ( 6588 ) - PASTE 148.992 RON 89.992 RON 59.000 RON 8.564 RON11.735 RON+ 59.073 RON 3.386 RON54.603 RON*16% 8.736 RON 7.000 RON 1.736 RON

FOND SALAR (641 + 621) = 15.758 RON * 2% = 315 RON 285 RON 100 RON 700 RON 1.085 RON CHELTUIELI SOCIALE CULTURALE (2%): CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE: CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE: AMENZI (6581): 155 RON930 RON 11.735 RON 384 RON

AJUTOARE DECES (6458):

PREMII CE DEPASESC 2% DIN FOND SALARII: 4.351 RON CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE SALARII: 7.000 RON

22

Elemente tehnice ale asezarii si calculul impozitului pe profit


Subiectul venitului bugetar S.C. Building Company SRL Botosani

Obiectul venitului bugetar -se intocmeste in 2 exemplare; -data depunerii: 25 a lunii urmatoare trimestrului expirat. -se intocmeste in 2 exemplare; -termen: la data depunerii bilantului Contabil. Profit obtinut de S.C. Building Company SRL

inregistrari contabile

Baza de calcul Rezultatul contului de profit si pierderi

Fisa analitica cont 121

Cota de impunere Cota unica de impozitare 16%

Venitul bugetar 0 (VB 0) Impozitul pe profit calculat datorat

Inlesniri la plata 1.Scutirea de impozit pe profit a veniturilor obtinute din aplicarea unei inventii

Legea 414/2002, art.11 pct. 5

Venit bugetar 1 (VB 1) VB 1 = VB 0 Inl plata Impozit pe profit de plata

Asieta 1.Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat cod 100. 2.Declaratie privind impozitul pe profit cod 101

Responsabil: Director Econimic

Termen de plata 1.Data: 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator 2.Regularizarea se face la data depunerii bilantului contabil

23

2.2.3 Impozitul pe venit (pe salarii) Impozitul pe venitul societatii Building Company SRL se determina pornindu-se de la rezultatele din bilant ale activitatii desfasurate de societate, la care se adauga rezultatele aferente stocurilor, veniturilor din castigurile de capital, dobanzile din conturile curente. Din veniturile brute, determinate astfel, se deduc cheltuielile activitatii desfasurate, amortismentul, dobanzile platite, prelevarile la fondul de rezerva si la alte fonduri speciale, obtinandu-se astfel beneficial sau profitul net. Impunerea se face pe baza declaratiei de impunere, sau in lipsa acesteia, pe baza datelor de care dispune organul fiscal. Venitul din salarii reprezinta totalitatea veniturilor realizate, precum si a avantajelor primite de o persoana fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate (salarii, sporuri, premii). Venitul lunar impozabil se detrmina prin scaderea din venitul de salarii a urmatoarelor categorii de cheltuieli: - contributiile retinute pentru restituirea fondului pentru ajutorul de somaj, pentru asigurarile sociale de sanatate; - deducerea personala de baza, deducerea suplimentara si o cota de 15% din deducerea personala de baza; Cuantumul impozitului datorat de catre debitori se stabileste cu ajutorul unei cote procentuale progresive. Impozitul pe salarii se retine la data platii acestora si se varsa la bugetul de stat odata cu plata celei de-a doua chenzine sau la data platii salariului. Reglementarile juridice cu caracter de dispozitii generale asupra impozitului pe venit, in Codul fiscal, se refera la urmatoarele aspecte importante: contribuabili, sfera de cuprindere a impozitului, categoriile de venituri supuse impunerii, veniturile neimpozabile, baremul de impunere, perioada impozabila, deducerile personale si actualizarea lor, precum si a sumelor fixe. Contribuabilii (platitorii) impozitului pe venit sunt cei precizati de lege si anume: a) persoanele fizice rezidente; b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania; c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania; d) persoanele fizice nerezidente care obtin venituri prevazute la art. 95.
24

Subiectul impozitului pe salarii il reprezinta salariatii din cadrul societatii Building Company SRL. Obiectul impozitului in cadrul societatii este reprezentat de profitul acesteia. De sub incidenta incadrarii la obiectul si baza de calcul a impozitului pe profit sunt scoase anumite categorii de venituri, considerate neimpozabile, potrivit legii (ajutoare, indemnizatii, si alte forme de sprijin cu destinatie speciala acordate din bugetele publice; sumele incasate din asigurari reprezentand despagubiri; sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire si donatie etc). Baza de calcul a impozitului lunar, reprezentand plati anticipate, se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorul de venituri S.C. Building Company SRL. Impozitul pe salarii se calculeaza lunar de catre platitorii acestuia, pe fiecare loc de munca, asupra totalitatii veniturilor realizate in luna respectiva de catre fiecare salariat, utilizand cotele progresive pe transe. Venitul net anual din salarii al unui contribuabil se stabileste prin deducerea din venitul salarial brut a urmatoarelor cheltuieli: o cota de 15% din deducerea personala de baza aferenta fiecarei luni, acordata odata cu deducerea personala de baza, cu titlul de cheltuieli profesionale, la locul de munca unde se afla functia de baza. Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile salariale se cuprind in fisa fiscala completata de platitorul S.C. Building Company SRL pe intreaga perioada de efectuare a platii salariilor.

25

Anexa II: Exemplu de calcul al impozitului pe salarii la SC Building Company Srl

De exemplu, un salariat angajat cu contract de munca la SC Building Company Srl obtine un salariu minim de baza de 540 RON. Salariatul are in intretinere doi copii. Care este impozitul pe salarii?

Calculul veniturilor din salarii: a) in cadrul venitului brut intra - salariul de baza Total Venit Brut 540 RON 641 RON

b) deduceri contributii retinute - contributia pentru asig. sociale - contributia pentru fondul de somaj - contributia pentru asig. sociale de sanatate Total Deduceri Total Venituri 62 RON 3 RON 36 RON 101 RON 550 RON

Deduceri personale: -deduceri pers de baza -deduceri pers suplimentare Total Deduceri pers. Impozit: Avans: Total retineri: Rest de plata: Venit net: 16 RON 245 RON -362 RON 289 RON 651 RON 0 RON 450 RON 450 RON

26

Elemente tehnice ale asezarii si calculul impozitului pe salarii


Subiectul venitului bugetar Salariati SC Building Company SRL Botosani

contract individual de munca

Platitorul venitului bugetar SC Building Company SRL Botosani

Obiectul venitului bugetar Venituri din salarii obtinute de salariati

rapoarte productie

Baza de calcul a impozitului pe venit Din venitul brut obtinut din salarii se scad contributiile obligatorii stabilite prin lege si deducerile de baza

statele de plata intocmite de Directorul Economic

Cota de impunere Cota unica de impunere de 16%

Marime venit bugetar Impozit pe venit-impozit pe salarii calculat si dat

-se intocmeste in 2 exemplare;


-data depunetii:25 a lunii urmatoare Realizarii veniturilor

Asieta 1.Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat cod 100 2.Fisa fiscala FF1

responsabil Director Economic

-se intocmeste in 3 exemplare; -data depunerii: 28 februarie a anului urmator anul expirat Termen de plata Pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se platesc veniturile

Perceperea venitului bugetar

responsabil Director Economic


Ordin de plata intocmit de SC Building Company Srl si depus la BRD unde are decshis contul; banca efectueaza transferul catre Trezoreria Finantelor Publice

27

2.2.4 Taxa pe valoare adaugata Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect deoarece se aplica pe fiecare stadiu al circuitului economic al produsului final, asupra valorii adaugate realizate de producatori, inclusiv asupra distributiei catre consumatorul final. In tara noastra, in conditiile trecerii la economia de piata si ca urmare a urmaririi alinierii fiscalitatii la practica tarilor dezvoltate, impozitul pe circulatia marfurilor, care functiona ca un impozit indirect, a fost inlocuit cu taxa pe valoarea adaugata. Aceasta taxa reprezinta un impozit indirect care, spre deosebire de impozitul pe circulatia marfurilor, se aplica pe intreg circuitul economic, pana la utilizatorul final al produselor sau serviciilor, insa numai la valoarea adaugata in fiecare faza a acestui circuit. Perceperea taxei pe valoare adaugata s-a facut sub forma unor cote procentuale diferentiate in functie de anumite anumite criterii, insa pentru acelasi produs se percepe acelasi impozt, indiferent de intinderea circuitului economic pe care acesta il parcurge. Se observa ca si la noi in tara se respecta principiul unicitatii impozitului. Ca urmare, taxa perceputa in final este egala cu cea rezultata prin aplicarea cotei de impozitare asupra intregii valori finale pe care o capata produsul in faza transmiterii sale in proprietatea consumatorului final. Se respecta, de asemenea, si fractionalitatea platii impozitului, taxa pe valoarea adaugata fiind perceputa fractiinat la trecerea de la un stadiu la altul, in functie de valoarea adaugata la fiecare stadiu al circuitului economic parcurs de produs. Un alt principiu al taxei pe valoarea adaugata se refera la aria ei de aplicare. Pentru tara noastra, in ceea ce priveste teritorialitatea taxei pe valoarea adaugata, se aplica principiul destinatiei, fiind impozitat consumul, deci are loc o impoztare a bunurilor sau serviciilor care se comercializeaza sau sunt prestate in Romania, indiferent daca provin de la producatori interni sau din import. Bunurile importate sunt impozitate in Romania la intrarea acestora in tara (odata cu inregistrarea declaratiei vamale de import). Prestarile de servicii sunt impozabile atunci cand sunt utilizate in Romania, indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului. Conceperea si functionalitatea taxei pe valoare adaugata a avut loc in vedere si limitarea evaziunii fiscale, in sensul ca neplata ei in fazele anterioare duce la sporirea taxei in fazele ulterioare ale circuitului economic. Astfel, agentii economici care cumpara produse sau bunuri sunt interesati sa verifice daca furnizorul acestora a calculta corect partea de taxa care ii revenea.

28

Contribuabili (platitori) ai taxei pe valoare adaugata, se precizeaza prin lege a fi persoanele impozabile impliocate in activitati economice (orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta, si indiferent de loc, activitati economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul lor). Subiectul taxei pe valoare adaugata il constituie in situatia de fata societatea Building Company SRL. Obiectul impunerii la taxa pe valoare adaugata este delimitat prin folosirea unor termeni ca: sfera de aplicare, operatiuni impozabile, (livrarea de bunuri, prestarea de servicii, schimburi de bunuri sau servicii, importul de bunuri). Corelativ cu acestea apar si alte notiuni specifice prezente in asezarea si perceperea taxei pe valoare adaugata ca: locul operatiunilor impozabile (locul livrarii de bunuri, locul prestarii de servicii), faptul generator, exigibilitatea. In sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata sunt cuprinse operatiuni impozabile ce pot fi: taxabile, scutite cu drept de deducere, de import scutite de taxa pe valoarea adaugata (in vama). Livrarea de bunuri se refera la orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor (corporale mobile si imobile, prin natura lor sau prin destinatie) de la proprietar catre alta persoana, direct sau prin alta persoana, care actioneaza in numele acestora. Locul livrarii de bunuri fixeaza elemente spatiale ce privesc deplasarile de bunuri in anumite situatii ca: locul unde se gasesc, locul unde se efectueaza executia, locul unde se gasesc in momentul in care are loc lucrarea etc. Faptul generator al taxei pe valoarea adaugata priveste conditiile legale necesare pentru exigibilitatea acesteia prin prisma unor reguli generale sau cazuri speciale. Baza de calcul (in lege baza de impozitare), a taxei pe valoare adaugata este constituita din tot ceea ce reprezinta contrapartida care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau unui tert, pentru livrari de bunuri si prestari de servicii; preturile de achizitie sau, in lipsa acestora, pretul de cost, determinat la momentul livrarii; suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabila pentru executarea prestarilor de servicii. In baza de impunere se mai cuprind: impozitele, taxele, cheltuielile accesorii. Baza de impozitare pentru import este constituita din valoarea in vama a bunurilor la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe, datorate pentru importul de bunuri. Mai pot fi cuprinse in aceeasi baza de impunere cheltuielile de ambalare, transoprt, asigurare, precum si comisioanele care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor in Romania. Taxa pe valoare adaugata a fost introdusa in Romania incepand cu anul 1993, initial cu o cota de 18%. Ulterior, regimul taxei pe valoare adaugata a cunoscut multiple reasezari, atat in
29

sensul operatiilor impozabile si subiectilor impozitului, cat si al cotelor, astazi taxa pe valoare adaugata fiind de 24%. Inlesnirile la plata taxei pe valoarea adaugata se concretizeaza in scutiri ce sunt grupate in actul normativ, pe categorii de operatiuni, astfel: operatiuni din interiorul tarii, la import;pentru exporturi si pentru transportul international; legate de traficul international de bunuri. Scutirile pentru operatiunile din interiorul tarii cuprind o mare diversitate de situatii ca: - spitalizarea, ingrijirile medicale desfasurate de unitatile autorizate; - prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunilor de catre stomatologi si tehnicieni dentari; - transportul bolnavilor si persoanelor accidentate; - activitatea de invatamant desfasurata de unitatile autorizate; - prestarile de servicii normale, cele legate de practicarea sportului; - realizarea, difuzarea si/sau retansmisia programelor de radio si/sau televiziune etc. Scutirile la import se refera la anumite categorii de bunuri ce vizeaza persoane beneficiare ori destinatii ale bunurilor importante sau in functie de modalitatile de intrare ori procurarea bunurilor. Scutirile pentru exporturi sau alte operatiuni similare si pentru transportul internatinal vizeaza: - bunurile expediate sau transportate in afara tarii de cumparatorul care nu este stabilit in Romania; - prestarile de servicii si cele speciale legate direct de exportul de bunuri etc. La aceste scutiri se adauga si cele speciale legate de traficul internatinal de bunuri. Sunt scutite de la plata taxei pe valoare adaugata persoanele impozabile a caror cifra de afaceri anuala este inferioara plafonului de 200 RON Dreptul de deducere ia nastere in momentul in care taxa pe valoare adaugata deductibila devine exigibila, el fiind reglementat cu raportare la categorii de bunuri sau servicii procurate intr-un anumit mod sau avand o anumita destinatie. Exercitarea dreptului de deducere se justifica de catre persoanele impozabile in functie de felul operatiunii folosind anumite documente (ex. factura fiscala). Perioada fiscala pentru taxa pe valoare adaugata este luna calendaristica. Deducerea taxei pentru persoanele impozabile in regim mixt (orice persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atat operatiuni care au drept de deducere, cat si operatiuni care nu au drept de deducere).
30

Pro-rata se determina ca raport intre veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de deducere, inclusiv subventiile legate direct de preturile acestora, la numarator, iar la numitor veniturile mentionate anterior plus cele obtinute din operatiuni care nu au drept de deducere. Determinarea taxei de plata sau a sumei negative da plata apare in situatia in care taxa pe valoare adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate de o persoana impozabila este mai mare decat taxa pe valoare adaugata colectata, aferenta operatiunilor taxabile. Platitorii taxei pe valoare adaugata sunt prezentati in lege pe doua categorii de operatiuni: din interiorul tarii, la importul de bunuri. Obligatiile platitorilor de taxa pe valoare adaugata se refera la inregistarea lor in legatura cu anumite situatii, la definirea asocierilor din punctul de vedere al taxei, la facturile fiscale, la evidenta operatiunilor impozabile, depunerea decontului, la plata catre bugetul de stat si altele.

Anexa III: Exemplu de calcul al taxei pe valoarea adaugata Se inregistreaza urmatoarea situatie la data de 30 noiembrie 2010: Operatii scutite fara drept de deducere: Achizitii 2.500 RON Vanzari 4.000 RON Sa se calculeze TVA de recuperat respectiv TVA de plata. TVA d = 2.500 * 24% = 600 RON TVA c = 0 TVA d > TVA c TVA de recuperat

(nu se deduce si se trece pe cheltuieli, pe care le suporta firma)

31

DECONT de taxa pe valoare adaugata Date de identificare a platitorului: Cod de identificare fiscala: Denumire/Nume, Prenume: Domiciliu fiscal (judet, localitate, str., nr.) 13665691 SC BUILDING COMPANY SRL Jud. Botosani, Mun. Botosani Str. Sucevei, Nr. 5 Telefon: PRO-RATA DE DEDUCERE% Denumire indicatori 0754790455 100 valoare TVA -lei1.Taxa pe valoare adaugata 2.Comert intracomunitar si in afara UE 2.1.Livrari intracomunitare de bunuri, scutite cf. Art.143 alin. (2) lit.a si d din Codul fiscal 2.2.Regularizari livrari intracomunitare scutite cf. Art. 143 alin.(2) lit a si d din Codul fiscal 3. Livrari de bunuri sau prestari de servicii pt care locul livrarii / prestarii este in afara Romaniei (in UE sau in afara UE), precum si livrari extracomunitare de bunuri, scutite cf. Art. 143 alin. (2) lit b si c din Codul fiscal 4.Achizitii intracomunitare de bunuri pt care cumparatorul este obligat la plata TVA(taxare inversa) din care: 4.1 Achizitii intracomunitare de bunuri pt care cumparatorul este obligat la plata TVA (taxare inversa), iar furnizorul este inregistrat in scopuri de TVA in statul membru la care a avut loc livrarea intracomunitara 5.Regularizari privind achizitii intracomunitare 6.Bunuri si servicii achizitionate pentru care beneficiarul din Romania este obligat la plata TVA (taxare inversa), cu exceptia celor de la rd. 4 si rd. 5. Livrari de bunuri /prestari de servicii in interiorul tarii si exporturi 7.Livrari de bunuri si prestari de servicii, taxabile cu cota de 24%
32

9.Bunuri si servicii achizitionate supuse marfurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversa) 10.Livrari de bunuri si prestari de servicii scutite cu drept de deducere, cu exceptia celor de la rd. 1-3, si operatiuni supuse marfurilor de simplificare 11.Livrari de bunuri si prestari de servicii scutite fara drept de deducere 12.Regularizari taxa colectata 13.Total taxa colectata (suma de la rd. 1 la rd. 12, cu excetia celor de la rd. 4.1.

33

Elemente tehnice ale asezarii si calculul taxei pe valoarea adaugata


Subiectul venitului bugetar SC BUILDING COMPANY SRL BOTOSANI -se intocmeste in 2 exemplare -data depunerii: 25 a lunii urmatoare

Directia Generala Finantelor Publice D.G.F.P.

Obiectul venitului bugetar 1.operatiuni impozabile valoarea adaugata 2.importuri de bunuri valoarea in vama

Factura fiscala Declaratie vamala de import

2.importuri de bunuri valoarea in vama Baza de calcul 1.contravaloarea bunurilor livrate, serviciilor prestate, exclusiv TVA 2.contravaloarea bunurilor importate

Cota de impunere 24% cota standard asupra operatiunilor mpozabile

Marime venit bugetar TVA de plata = TVA calculata TVA deductibila

Asieta Decont privind taxa pe valoare adaugata cod 300

Responsabil: director economic

Termen plata Data: 25 a lunii urmatoare

incasarea venitului bugetar de catre organul fiscal Ordin de plata intocmit de BUILDING COMPANY SRL si depus la BRD unde are deschis contul; banca efectueaza transferul catre TREZORERIA FINANTELOR PUBLICE

Responsabil:director economic

34

2.3 Fluxuri informationale generate de fundamentarea veniturilor bugetare


Responsabilitatile si competentele in fundamentarea cheltuielilor bugetare sunt structurate in cadrul ordonatorilor de credite bugetaresi declanseaza fluxuri informationale ascendente separat pe componente bugetare. Fluxurile informationale in fundamentarea cheltuielilor, pe fiecare componenta bugetara in parte, se deruleaza potrivit calendarului stabilit prin doua acte normative. Procedura bugetara cu privire la elaborarea proiectelor de bugete implica, in principal, cu responsabilitati si competente, consumatorii de fonduri publice, care, potrivit ierarhiei lor, in cazul activitatilor proprii, produc calcule asupra cheltuielilor aferente acestora, in stransa legatura cu subdiviziunile clasificatiei economice: titluri, articole si alineate. In ce priveste activitatea centralizatoare, la ordonatorii ierarhic superiori de credite bugetare, fundamentarea se bazeaza pe comparatia cheltuielilor rezultate din calculele proprii cu cele prezentate prin propunerile de bugete ale institutiilor subordonate. Cu acest prilej, se verifica mai ales incadrarea in orientarile limita transmise de sus in jos cu privire la disponibilitatea statului in a angaja, pentru perioada data, finantarea bugetului. Structural, fluxurile informationale care reflecta funadamentarea cheltuielilor, pe componente ale sistemului bugetar, cu urmatoarea configuratie: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale. Institutiile implicate in procedurile de fundamentare a cheltuielilor sunt, pe de o parte, cele specializate in gestiunea bugetelor respective, iar, pe de alta parte, sunt institutiile publice din diverse domenii de activitate, reprezentate de structura ierarhica a ordonatorilor de credite bugetare. Documentele intocmite in fundamentarea cheltuielilor capata forma initiala a unor note de calcul si apoi se regasesc, potrivit cu activitatile de incadrare si insumare, mai intai pe subdiviziunile clasificatiei economice (titluri, articole, alineate) si in al doilea rand, pe ale clasificatiei functionale (capitole si subcapitole), precum si pe titluri (ministere ori alte institutii centrale). Documentele finale, pentru fundamentare, sunt bugetele de venituri si cheltuieli ale ordonatorilor de credite bugetare, in cazul institutiilor consumatoare de fonduri publice, si proiectele de bugete publice, pentru institutiile responsabile cu gestiunea lor ulterioara. Fluxurile informationale generate de asezarea si calculul veniturilor bugetare pot ava in comun un anumit mod de abordare (elementele tehnice reprezentative cu privire la asezare si percepere), cu reflectare intr-o procedura fireasca si corecta in care sa se regaseasca, in acord
35

cu cadrul juridic, atat contribuabilii (persoane juridice, mai ales), cat si organele de control (inspectia fiscala). De aici reiese ca sunt prezente trei niveluri de actiune: juridic, fiscal (procedura), informational (sursa). In plan juridic, sunt necesare actele normative pe baza carora se poate proceda la asezarea si calculul veniturilor bugetare. In acest sens de referinta sunt actele normative institutoare sau principale ori de baza (legi de instituire a venitului bugetar) si actele normative completatoare ori sustinatoare ale celor dinati (norme ori instructiuni de aplicare). Din aceste acte normative, sunt identificate sub aspectul procedural, de tehnica fiscala, elementele care concura la asezarea si perceperea veniturilor bugetare, respectiv: subiectul, platitorul, obiectul, baza de calcul, unitatea tehnica de evaluare, inlesniri la plata, termenul de plata, drepturi si obligatii ale platitorilor. Pe parcursul fluxului informational, asezat in ce priveste elementele tehnice, se apeleaza in paralel la actele normative mentionate si la sursele de informatii din evidentele contribuabilului (statistice, tehnic-operative si contabile). In evidente se gasesc, potrivit si cu actele normative fiscale, date si informatii care ilustreaza, mai intai, calitatea de platitor pentru contribualbil (subiect) prin corelarea cu obiectul venitului bugetar, ceea ce declanseaza relatia de impunere. Dupa acest moment, se produce una din partile cele mai importante din actul de impunere, identificarea materiei impozabile si mai precis, a bazei de calcul (de impunere sau impozitare). In plan fiscal, in acest moment, pe cele trei forme ale evidentei, se contureaza dimensiunea exacta de la care se porneste in determinarea obligatiilor de plata catre bugetele publice. In continuare, fluxul informational se aseaza pe celelalte elemente tehnice in plan fiscal. Unitatea tehnica de evaluare aplicata asupra bazei de impunere, potrivit calculelor efectuate de contribuabil, conduce la o prima marime a venitului bugetar ce poate fi datorat, daca nu sunt inlesniri la plata, potrivit legii, care sa conduca la o alata dimensiune a platii sub forma venitului bugetar datorat efectiv. Determinarea obligatiilor bugetare de catre contribuabili are loc, de regula, pentru cele mai multe situatii de calcul, in cadrul compartimentului financiar-contabil al acestuia. Exceptia o poate constitui cazul impozitului pe salarii, unde calculele se produc la compartimentul resurse umane (salarizare).

36

Flux informational cu privire la calculul profitului si al impozitului pe profit

1.Contabilitatea trimestrial calculeaza suma totala a veniturilor impozabile obtinute prin insumarea soldurilor creditoare ale conturilor din clasa 7. Departamentul contabilitate trimite catre financiar balanta si inregistrarile contabile cu impozitul pe venit spre analiza. 2. Dupa ce analizeaz balanta, financiarul trimite catre banca unde societatea are deschise conturi ordinul de plata cu valoarea impozitului pe profit. 3. Banca trimite catre financiar extrase de cont si copie dupa ordinul de plata. 4. Banca dup ce primeste ordinul de plata trimite catre trezorerie o copie dup ordinul de plata i extrase de cont. 5. Financiarul trimite ctre Directia General a Finantelor Publice declaratia 100. Aceasta se trimite de catre departamentul financiar trimestrial.

37

Flux informational TVA

1.Casieria trimite catre contabilitate registrul de casa cu anexele contabile pentru a fi introduse in calculator. De asemenea casieria trimite i borderoul de vanzare- cumprare. 2. Contabilitatea completeaza jurnalul pentru cumparari i vanzari dupa care trimite catre financiar pentru verificare. 3. Financiarul trimite catre banca trimestrial ordinul de plata. 4. Banca trimite catre financiar o copie dupa ordinul de plata dupa ce in prealabil acesta a fost semnat de catre banca i un extras de cont. 5. La randul ei banca trimite la trezorerie o copie dupa ordinul de plata. 6. Financiarul trimite trimestrial la Directia General a Finantelor Publice declaraia 300.

38

Fluxuri informationale determinate de asezarea si calculul veniturilor bugetare la contribuabili persoane juridice. Fluxurile informationale, insemnand asezare i calcul mai intai, scot n evidenta doua situatii generate de acelasi aspect tehnic, si anume initiativa de plata. De aici, implicarea contribuabililor persoane juridice, pentru cea mai mare parte (ca dimensiune) a veniturilor bugetare si a organelor fiscale care au aceeai initiativa insa, cu privire la celelalte venituri bugetare. Fluxurile informationale generate de asezare si calculul veniturilor bugetare pot avea in comun un anumit mod de abordare (elementele tehnice reprezentative cu privire la asezare si percepere), cu reflectare intr-o procedura fireasca si corecta in care sa se regaseasca, in acord cu cadrul juridic, atat contribuabilii (persoane juridice, mai ales) cat si organele de control (inspectia fiscala). Sugeram n acest sens, potrivit cu urmatoarea figura, o modalitate practica eficienta lucrativ de utilizat in asezarea, calculul si perceperea veniturilor bugetare. in procedura sugerata sunt prezente trei niveluri de aciune: juridic, fiscal (procedura), informaional (sursa). In plan juridic sunt necesare actele normative pe baza carora se poate proceda la asezarea si calculul veniturilor bugetare.De referinta sunt: actele normative institutoare sau principale ori de baza (legi de instituire a venitului bugetar) actele normative completatoare ori sustinatoare ale celor dintai (norme ori instructiuni de aplicare). Din aceste acte normative sunt identificate sub aspectul procedural, de tehnica fiscala, elementele care concura la asezarea si perceperea veniturilor bugetare, respectiv: subiectul, platitorul, obiectul, baza de calcul, unitatea tehnica de evaluare, inlesniri la plata, termenul de plata, drepturi i obligatii ale platitorilor . Pe parcursul fluxului informational, asezat in ce priveste elementele tehnice potrivit cu ordinea prezentarii lor de mai sus, se apeleaza in paralel la actele normative mentionate si la sursele de informatii din evidentele contribuabilului (statitice, tehnic operative i contabile). In evidente se gasesc, potrivit si cu actele normative fiscale, date si informatii care ilustreaza, mai intai, calitatea de platitor pentru contribuabil (subiect) prin, corelarea cu obiectul venitului bugetar, ceea ce declanseaz relatia de impunere (zero). Dupa acest moment se produce una din parile cele mai importante din actul de impunere identificarea materiei impozabile i mai precis a bazei de calcul ( de impunere sau impozitare).

39

In plan fiscal, n acest moment, pe baza celor trei forme ale evidentei, se contureaza dimensiunea exacta de la care se porneste n determinarea obligatiilor de plata ctre bugetele publice. In continuare, fluxul informational se aseaza pe celelalte elemente tehnice in plan fiscal. Unitatea tehnica de evaluare aplicata asupra bazei de impunere, potrivit calculelor

efectuate de contribuabil conduce la o prima marime a venitului bugetar (VB0) ce poate fi datorata dac nu sunt inlesniri la plata, potrivit legii care sa conduca la o alta dimensiune a platii sub forma venitului bugetar datorat efectiv (VB1). Determinarea obligatiilor bugetare de catre contribuabili are loc, de regula, pentru cele mai multe situatii de calcul, in cadrul compartimentului financiar contabil al acestuia. Exceptia o poate constitui cazul impozitului pe salarii unde calculele se produc la compartimentul resurse umane (salarizare).

40

Forme posibile ale fluxurilor informaionale generate de aezarea i perceperea veniturilor bugetare

41

Capitolul III
Realizarea veniturilor bugetare

3.1 Termene de realizare a veniturilor bugetare

Termenul de realizare al veniturilor bugetare din impozitul pe profit Contribuabilii vor plati impozitul pe profitul trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul. Plata si impozitul pe profit se calculeaza si se evidentiaza trimestrial cumulat de la inceputul anului sau lunar in cazul bancilor. Banca Nationala a Romaniei, precum si persoanele juridice straine efectueaza plata in contul impozitului pe profit, pentru luna decembrie a fiecarui an fiscal, intr-o suma egala cu impoztul datorat pe luna noiembrie, pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator si cu regularizarea pe baza datelor din bilantul contabil. De asemenea, alti contribuabili platesc in contul impozitului pe profit pentru trimestrul 4, pana la data de 25 ianuarie, inclusiv a anului urmator, o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pe trimestrul 3 care se va regulariza pe baza datelor din bilantul contabil, pana la termenul prevazut pentru depunerea situatiilor financiale anuale. Fac exceptie de la aceasta regula contribuabilii care au definitivat pana la data de 25 iaunarie inchiderea exercitiului financiar, anterior depun declaratia de impunere definitiva si platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal aferent anului fiscal incheiat pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator. Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitelor declarate si pentru depunerea la termen a declaratiei de impunere. Impozitul pe profit se plateste in lei, in situatia in care orice suma care reprezinta o obligatie nu este platita la termenul stabilit, contribuabilul este obligat sa plateasca majorari de intarziere pentru perioada cuprinsa in termenul legal de plata si data la care se efectueaza plata obligatiei fiscale.

42

Termenul de realizare al veniturilor bugetare din impozitul pe venit din salariu Impozitul pe veniturile din salarii pentru fiecare luna se calculeaza si se retine de angajatorii care au sediul si domiciliul in Romania la data platii acestor venituri indiferent de perioada la care se refera. Veniturile in natura se considera platite la ultima plata a drepturilor salariale pentru luna respectiva. Impozitul aferent veniturilor si avantajelor in natura se retine din salariul primit de angajat in numerar pentru aceeasi luna. Calculul si retinerea impozitului lunar pe veniturile din salarii se platesc o singura data pe luna de catre angajator astfel: -in situatia in care veniturile din salarii se platesc o singura data pe luna sau sub foarma de avans si lichidare, calculul si retinerea se face la data ultimei plati a drepturilor salariale aferente fiecarei luni; -in situatia in care in cursul unei luni angajatorii efectueaza plata de venituri, aletele decat cele de mai sus sunt: premii, stimulnte de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediu de odihna neefectuate si altele denumite plati intermediare; impozitul se calculeaza la fiecare plata prin aplicarea baremului lunar asupra platilor intermediare acumulate pana la data ultimei plati pentru care se face calculul. Orice contribuabil are obligatia de a declara si de a plati impozitul lunar la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care s-a realizat venitul direct sau printr-un reprezentant fiscal. Persoanele fizice, juridice sau orice alta entitate la care contribuabilul isi desfasoara activitatea, este obligata sa ofere informatii organului fiscal competent referitoare la data inceperii desfasurarii activitatii de catre contribuabil si respectiv a incetarii acestuia, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Termenul de realizare al venitului bugetar din taxa pe valoare adaugata Persoanele impozabile care realizeaza operatiuni taxabile si/sau operatiuni scutite cu drept de deducere au urmatoarele obligatii: a) cu privire la inregistrarea organelor fiscale, sa solicite organului fiscal scoaterea din evidenta ca platitori de taxa pe valoara adaugata in caz de incetare a activitatii, in termen de 15 zile de la data actualului legal in care se consemneaza situatia respectiva; b) cu privire la evidenta operatiunilor, sa intocmeasca si sa depuna lunar la organul fiscal pana la data de 25 a lunii urmatoare inclusiv, decontul privind taxa pe valoarea adaugata; c) cu privire la plata taxei pe valoare adaugata, sa achite taxa pe valoare adaugata, potrivit decontului intocmit lunar pana la data de 25 a lunii urmatoare inclusiv.
43

Termenul de realizare al venitului bugetar din contributia la asigurarile sociale de sanatate Termenele de plata a contribuabilului de asigurari sociale de stat sunt: -data stabilita pentru plata drepturilor salariale pe luna in curs, in cazul angajatorilor care efectueaza plata drepturilor salariale lunare, dar nu mai tarziu de data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata; -data stabilita pentru plata chenzinei a doua in cazul angajatorilor ce efectueaza plata drepturilor salariale chenzinale, dar nu mai tarziu de data de 20 a lunii urmatoare; -data prevazuta in conventia civila de prestari de servicii pentru plata sumelor celor angajati exculsiv pe baza de conventie civila dar nu mai tarziu de data de 20 a lunii urmatoare; -pana la sfarsitul lunii pentru luna in curs pentru asiguratii urmatori: asociat unic, asociati, comandatari sau actionari, administratori sau manageri, persoane autorizate sa desfasoare activitati independente.

Termenul de realizare al venitului bugetar din contributiile la fondul de somaj Termenele de plata a contributiei de somaj sunt: -data stabilita pentru plata drepturilor salariale pe luna in curs, in cazul angajatilor care efectueaza plata drepturilor salariale lunar; -data stabilita pentru plata chenzinei a doua in cazul in care plata se efectueaza chenzinal; -data prevazuta in conceptia civila de presatari de munci pentru plata sumelor clor angajati exclusiv pe baza de conventie civila; -pana la sfarsitul lunii, pentru luna in curs pentru asociati, asociat unic, comanditari, administratori, manageri.

Termenul de realizare al venitului bugetar din impozitul pe cladiri Impozitul pe cladiri se plateste anual, in 4 rate egale pana la datele de: 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 noiembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru intregul an de catre persoanele fizice, pana la data de 15 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin Hotarare a Consiliului Local.

Termenul de realizare al venitului bugetar din impozitul pe teren

44

Impozitul pe teren se plateste anual, in patru rate egale, pana la: 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 noiembrie. Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru intregul an de catre persoanele fizice, pana la data de 15 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin Hotarare a Consiliului Local. Termenul de realizare al venitului bugetar din impozitul asupra mijloacelor de transport Impozitul pe teren se plateste anual, in patru rate egale, pana la: 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 noiembrie. Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru intregul an de catre persoanele fizice, pana la data de 15 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin Hotarare a Consiliului Local.

3.2 Modalitati de realizare a veniturilor bugetare


Realizarea veniturilor bugetare este conceputa global, pornind de la o limita minima, sigur de indeplinit, limita rezultata din evaluarea mai intai si cat mai aproape de realitate a materiei impozabile posibile in anul de plan. In plan tehnic, executia partii de venituri a bugetelor publice inseamna fixarea unor proceduri de lucru tinand seama de structura si dimensiunea pbligatiilor de preluat atat cu implicarea contribuabililor, cat si a institutiilor responsabile, in plan bugetar, in acest sens. Fluxurile informationale, insemnand asezare si calcul mai intai, scot in evidenta doua situatii generate de acelasi aspect tehnic, si anume initiativa de plata. De aici, initiativa la plata a contibuabililor persoane juridice, pentru cea mai mare parte a veniturilor bugetare, si intr-o mica masura a organelor fiscale cu privire la celelalte venituri bugetare. Legislatia finantelor publice subliniaza ca norme generale importante in realizarea veniturilor bugetare urmatoarele: -lista impozitelor, taxelor, contributiilor, precum si determinarea este aprobata prin legea bugetara in fiecare an; -nici un impozit, taxa sau alta obligatie de natura acestora nu pot fi inscrise in buget si incasate daca nu au fost stabilite prin lege;
45

-este interzisa perceperea sub orice titlu si sub orice denumire in afara celor stabilite prin lege; -toate drepturile dobandite de stat referitoare la incasarea veniturilor, drepturi ce revin direct sau undirect bugetului in perioada anului respectiv apartin exercitiului bugetar corespunzator acestuia; -orice venit neincasat pana la 31 decembrie se incaseaza in contul bugetului pe anul urmator; -incasarea de venituri care nu au fost specificate in lista aprobata prin legea bugetara se considera intamplatoare, neprevazute sau instituite dupa votarea bugetului public. In continuare apar importante in plan tehnic, modalitatile de varsare si plata la care initiativa revine contribuabililor si organelor fiscale, in raport cu structura veniturilor bugetare datorate. De aici urmatoarele: calculul si plata directa; calculul, retinerea si varsarea la buget a impozitului datorat de catre o terta persoana; impunerea si debitarea de catre organele fiscale; anularea de timbre fiscale si emiterea de recipise CEC. Calculul si plata directa la initiativa subiectului de venit bugetar care este si platitor presupune evaluarea materiei impozabile, calculul obligatiei de plata si varsarea, respectiv plata catre organul fiscal, in conturile bugetare deschise la unitatile operative ale Trezoreriei Finantelor Publice. Aici s-ar incadra ca venituri bugetare: taxa pe valoare adaugata, accizele, impozitul pe profit, obligatiile banesti de la frontiera. Metoda stopajului la sursa este folosita in practica executiei veniturilor bugetare, fiind caracteristica impozitului pe salarii, unde calculul, retinerea si varssarea la buget trece de la subiect la o terta persoana, platitorul. Impunerea si debiytarea de catre organele fiscale se bazeaza pe faptul ca acestea dispun, mai sigur si economicos, de datele necesare asupra obiectului de venit bugetar. Impunerea in cadrul exigibilitatii, se regaseste aici prin deschiderea rolului si debitarii acestuia pana in momentul incasarii, cand se stinge obligatia de plata. Anularea de timbre fiscale mobile vizeaza o diversitate pronuntata de situatii de calcul si plata a unor taxe, ca urmare a serviciilor prestate, ce au ca obiect de venit bugetar acte si fapte prevazute de lege. Folosirea de timbre fiscale, cu echivalenta sau reprezentare valorica a unor servicii prestate, prin fixarea lor pe documentele eliberate sau cererile de solutionare au sensul anularii obligatiei de plata. La organele financiare, realizarea veniturilor bugetare are mai multe momente tehnice succesive, pentru care se folosesc termenii: asezare, lichidare, emiterea titlului de percepere, perceperea.
46

Asezarea veniturilor are sensul de identificare a materiei impozabile, in functie de care se calculeaza si se percepe obligatia bugetara potrivit cu o anumita marime determinata. Lichidarea presupune stabilirea marimii venitului bugetar aferent materiei impozabile folosind elemente tehnice de calcul prevazute de lege. La organul fiscal, aceasta insemna deschiderea pozitiei in registrul de roluri pentru fiecare subiect, inscriindu-se suma datorata in debitul acesteia. Emiterea titlului de percepere consta in inscrierea marimii venitului bugetar intr-un act pe baza caruia organul fiscal poate proceda la perceperea lui intr-un cont bugetar deschis la Trezorerie. Titlul de percepere cu sensul de percepere indica implicarea subiectului platitor prin prezentarea sa la termen pentru a onora plata venitului datorat. Acelasi titlu, cu semnificatia de ordin de incasare, este prezent intr-o alta faza si anume executarea silita. Perceperea sau incasarea efectiva a veniturilor se refera la concretizarea prin plata o obligatiei bugetare. Aici se incadreaza, pe langa aspectul normal al respectarii termenului,, si cel al nerespectarii lui, precum si sustragerea de la plata cu o parte din obiectul impozabil sau prin calcul eronat.

3.3 Regularizari si recalculari privind realizarea veniturilor bugetare

Regularizarea anuala a impozitului retinut pentru veniturile de natura salariala Platitorii de venituri de natura salariala au urmatoarele obligatii: -sa determine venitul net anual impozabil din salarii, ca diferenta intre venitul net impozabil din salarii, si deducerile personale si cotizatia de sindicat platita conform legii; -sa stabileasca diferenta dintre impozitul calculat la nivel de an si cel calculat si retinut lunar, sub forma platilor anticipate, in cursul anului fiscal urmator; -sa efectueze regularizarea acestor diferente de impozit in termen de 90 zile de la termenul prevazut la paragraful anterior numai pentru persoanele fizice care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) au fost angajati permanent ai platitorului in cursul anului, in functie de baza; b) nu au alte surse de venituri care se cuprind in venitul anual global impozabil; c) nu solicita alte deduceri, cu exceptia deducerilor persoanel si a cotizatiei de sindicat platita potrivit legii.

47

-diferentele de impozit rezultate din operatiuni de regularizare modifica obligatia de plata pentru bugetul de stat, a impozitului pe venitul din salarii, al angajatorului, pentru luna in care are loc regularizarea rezultand, impozitul de virat pentru luna respectica. Platitorii de venituri din salarii care efectueaza regularizarea anuala a impozitului in conditiile prevazute la art 61, alin 1 lit c din Codul fiscal determina impozitul anual pe venituri din salarii, prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului pe venitul global impozabil. Angajatorul va regulariza fisele fiscale ale angajatilor permanenti care: -nu l-au instiintat in scris ca au realizat si alte venituri supuse globalizarii, in perioada 1 15 ianuarie a an ului urmator celui pentru care se face regularizarea; -nu solicita deduceri potrivit art 86, alin 1 lit c, din Codul Fiscal. In situatia in care persoana fizica, pentru care angajatorul a efectuat calculul impozitului anual, nu mai are calitatea de angajat la data efectuarii regularizarii diferentelor de impozit si angajatorul nu poate sa efectueze operatiuni de regularizare a acestor diferente, atunci acestea vor fi administrate de organul fiscal compentent.

Regularizarea taxei pe valoare adaugata Dupa determinarea taxei de plata sau a sumei negative a taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunile din perioada fiscala de raportare, persoanele impozabile trebuie sa efectueze regularizarile prevazute prin decont. Se determina suma negativa a taxei pe valoare adaugata cumulata, prin adaugarea la suma negativa a taxei pe valoare adaugata rezultata in perioada fiscala de raportare, a soldului sumei negative raportat din decontul perioadei fiscale precedente, daca nu a fost solicitat a fi rambursat. Daca o persoana impozabila solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe va;loare adaugata aceasta nu se raporteaza in perioada fiscala urmatoare. Nu poate fi solicitata rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoare adaugata din perioada fiscala de raportare. Cererrile de rambursare, compensare a taxei a taxei pe valoare adaugata depuse odata cu deconturile de taxa pe valoarea adaugata pana la data de 31 decembrie nesolutionate pana la aceasta data, precum si cererile de rambursare, compartimentul aferent lunii decembrie care se depun odata cu deconul luinii decembrie pana la data de 25 ianuarie a anului urmator inclusiv, vor fi solutionate conform prevederilor legale privind taxa in vigoare pentru luna care s-a intocmit decontul de taxa pe valoare adaugata.
48

In cazul persoanelor juridice care sunt absorbite de alta persoana impozabila, soldul sumei negative a taxei pe valoare adaugata pentru care nu s-a solicitat rambursarea este preluat in decontul persoanei care a preluat activitatea. Rambursarea sumei negative a taxei pe valoarea adaugata se efectueaza de organele fiscale in conditii si potrivit procedurilor stabilite prin normele procedurale in vigoare. Taxa de rambursare pentru liuna de raportare stabilita prin decontul de taxa pe valoare adaugata se regularizeaza in urmatoarea ordine: -prin compensarea efectuata de persoana impozabila in limita taxei ramase de plata rezultata din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilor urmatoare, fara avizul organului fiscal; -prin compensarea cu alte impozite si taxe datorate bugetului de stat de persoana impozabila efectuata de organele fiscale din oficiu sau dupa caz, la solicitarea expresa a persoanei impozabile in termen de 30 zile de la data depunerii cererii de compensare; -rambursarea efectuata de organele fiscale. Organele fiscale teritoriale pot efectua solicitarea persoanelor impozabile care se incadreaza in conditiile stabilite rambursarii de taxa pe valoare adaugata in termen de 15 zile de la data depunerii cererii de rambursare cu verificare ulterioara a documentatiei. Rambursarea taxei pe valoare adaugata poate fi solicitata lunar.

3.4 Fluxuri informationale generate de realizarea veniturilor bugetare


Fluxurile informationale generate de asezarea si calculul veniturilor bugetare pot avea n comun un anumit mod de abordare (elementele tehnice reprezentative cu privire la asezare si percepere), cu reflectare intr-o procedura fireasca si corecta in care sa se regaseasca, in acord cu cadrul juridic, atat contribuabilii (persoane juridice, mai ales) cat i organele de control (inspectia fiscal).

49

Forme posibile ale fluxurilor informationale generate de realizarea veniturilor bugetare

1) Contribuabilul depune declaratia speciala de impunere la Serviciul Buget din cadrul Direciei Generale a Finanelor Publice Locale Iasi. 2) Serviciul buget transmite apoi declaratia de impunere ctre Biroul Constatare si Impunere pentru stabilirea constatarea, urmrirea si ncasarea impozitelor \ taxelor pe cladire 3) Contribuabilul plateste impozitul \ taxa pe cladire la caseria Direciei Generale a Finanelor Publice Botosani 4) Caseria la sfarsitul zile intocmeste registrul de casa care este transmis ctre Serviciul Contabilitatea Veniturilor 5) Serviciul Contabilitatea Veniturilor depune ncasarea efectuata in contul bugetului
50

local deschis la trezoreria Botosani 6) Trezoreria Iai transmite un extras de cont ctre Serviciul Contabilitatea Veniturilor in vederea stingerii obligatiilor

Fluxul informational privind impozitul \ taxa pe mijloacele de transport

1) Contribuabilul depunde declaratia speciala de impunere a impozitului pe mijlocul de transport la care anexeaz copie dup cartea de identitate a autovehiculului la Serviciul Buget din cadrul Direciei Generale a Finanelor Publice Locale Botosani.

51

2) Serviciul buget transmite apoi declaratia de impunere ctre Biroul Constatare si Impunere pentru stabilirea constatarea, urmrirea si ncasarea impozitelor \ taxelor pe cladire 3) Contribuabilul plateste impozitul \ taxa pe cladire la caseria Directiei Generale a Finantelor Publice Botosani 4) Caseria la sfarsitul zile intocmeste registrul de casa care este transmis ctre Serviciul Contabilitatea Veniturilor 5) Serviciul Contabilitatea Veniturilor depune ncasarea efectuata in contul bugetuluilocal deschis la trezoreria Botosani 6) Trezoreria Botosani transmite un extras de cont catre Serviciul Contabilitatea Veniturilor in vederea stingerii obligatiilor.

52