Voi ceruri vă-nduraţi, Pe noi cel îndurat

Pe cel promis ni-L daţi, Ne-a binecuvântat,

Pe Fiul Tatălui de sus În ieslele din Betleem
Pe-al nostru Domn Isus. Pe Domnul să-L vedem.

Deschide-te pământ Mărire Tatălui,

Să iasă Domnul Sfânt, Mărire Fiului,
Din tine-L aşteptăm cu dor Mărire Spiritului Sfânt
Pe Cel izbăvitor. În cer şi pe pământ.

Proorocii toţi au plâns

De dorul Lui s-au stins,
Pe Domnul pe pământ născut
Să-L vadă n-au putut.
 Is 7,11
S1 S2 S3 S4 S5 S6
S
F V I ȘI ÎI E
IA E A VA M
TA C V PUNE A
I Z A NUM N
O A ELE UE
A N
M A
L
R I S
A S T
L E
I
U
N

F
I
U

EVO EXERCIȚII ÎN VIAȚA CURENTĂ - DUMINICILE DE

FIECARE ZI
Intra totus, mane solus, exi alius (Intră cu totul, rămâi singur şi ieşi altul)
 ZIUA 1
„AMIN” SAU
ZĂMISLIREA ÎN
CREDINȚĂ

ZIUA 2
ZIUA 6
DISCERNĂMÂNTUL
CURAJUL MARIEI
IGNAȚIAN AL
SAU RISCURILE
CELOR 3 FELURI
CREDINȚEI
DE GÂNDURI
SĂPTĂMÂNA 3
„VA ZĂMISLI”
A PRINDE VIAȚĂ
ȘI
DISCERNĂMÂNT ÎN
CREDINȚĂ
ZIUA 5 ZIUA 3
DISCERNĂMÂNTUL DISCERNĂMÂNTUL
LUI IOSIF LUI ZAHARIA

ZIUA 4
DISCERNĂMÂNTUL
ELISABETEI
 ZIUA 1: AMIN SAU ZĂMISLIREA PRIN
CREDINȚĂ
„Iată, slujitoarea Domnului, fie mie după cuvântul tău” (Lc 1,38)

• „Iată, sunt o tăbliţă de scris: Scriitorul să scrie ce vrea, să facă din mine ceea
ce vrea Stăpânul a toate” (Origene)

• „Fecioara Maria a născut crezând, ceea ce a zămislit crezând… După ce

îngerul a vorbit, ea, plină de credinţă (fide plena), zămislindu-l pe Cristos mai
întâi în inimă decât în sân, a răspuns: Iată, slujitoarea Domnului, fie mie după
cuvântul tău” (Augustin)
• A „zămislli” (v.31) înseamnă „a prinde viață”: același cuvânt e folosit în
pescuirea miraculoasă din Lc 5, 7-9: rodul ascultării față de Cuvânt!

• Avem de-a face aici cu o imagine a Bisericii care, ducându-i pe frații pierduți
la mântuire, îl zămislește, de fapt, pe Fiul care s-a făcut cel mai de pe urmă
dintre toți. Abia atunci când cel din urmă va fi mântuit și Dumnezeu va fi totul
în toți (1Cor 15,28), va fi zămislit Fiul după măsura staturii plinătății lui (Ef
4,13) (S. Fausti)

• "Tu să te ţii în totul totului tot numai de Domnul Dumnezeul tău."

Deuteronomul 18:13
 Ziua 2: Trei gânduri și trei stări
 Cf. Exercițiilor Spirituale 32, în suflet adăpostim, primim sau prelucrăm trei
feluri de gânduri: CEL
 ale lui Dumnezeu, RĂU

 ale celui rău

 și ale tale însuți. EU
 Dacă le transformăm în acțiune, atunci putem trăi:
DUMNEZE
 fie făcând voia lui Dumnezeu, U
 fie lucrarea celui viclean,
 fie propriul hatâr.
 Care gânduri sunt de la mine și care din afara mea?
 Care de la Spiritul Bun și care de la cel rău?
 „Vie Împărăția Ta, facă-Se Voia Ta, precum în Cer, așa și pe Pământ””
ZIUA 3: ZAHARIA SAU ÎNDOIALA ÎN CREDINȚĂ (Lc 1,5-25 și 57-79)

 Zaharia este un om drept, la fel ca și soția sa (v.6)

 Mai mult, amândoi sunt încercați în dreptatea lor (v.7)
 Ca preot, este om de rugăciune: pentru sine și pentru popor
(v.8)
 Și totuși, are o credință perfectă? (v.12-18)
 Exemplul unui om bun care cade în descurajare și îndoială
 Muțenia ca neputința de a mai Binevesti! (v.19)
 Și totuși, credința lui Zaharia, deși e imperfectă, este totuși
matură (v.63, 68-78- Numele și rugăciunea)
 Când viața alunecă din bine în rău...
• (ES 329) Îi este propriu lui Dumnezeu şi îngerilor Săi, ca prin mişcările
lăuntrice, să dăruiască veselie adevărată şi bucurie spirituală…
• Ajungem să facem prostii fără regrete, alegem chestii nocive fără să simțim
vreo remușcare, ne dezechilibrăm, ne pierdem armonia sufletului, ne
distrugem, adesea fără măcar să intuim că am avea vreo vină. Dimpotrivă,
uneori „simțim” că este bine!

• De fapt, cel rău te face să te simți „bine” păcătuind, îți face rost de orice tip de
„fericire” falsă. Te atrge în eforie ieftină, dar intensă, în egoism „justificabil”,
îți place și îți „dă pace”

• Dar nici Dumnezeu nu tace: El te iubește așa cum ești, dar nu te lasă așa cum
ești! El intră în contact cu tine prin registrul rațional și emoțional. Prin faptul
că îți dă o stare de întristare sfântă, Creatorul te descurajează în a face răul și
te orientează să redescoperi adevăratul bine din viața ta. Vrea să te naști din
nou: „creștinul are carisma de a vesti, în orice conjunctură, existențială și
istorică, o naștere” (O. Clement). De fiecare dată te poți naște. Din orice, mai
ales din situațiile de criză! Însuși Cristos s-a născut într-un moment de criză a
umanității!
ZIUA4: IOSIF SAU TULBURAREA GÂNDURILOR PROPRII
(Mt 1, 18-25
• Și Iosif este un om drept (v.19)
• Dar el gândește la început doar omenește (v.20)...
• Să o lase pe Maria „în ascuns” (gânduri amestecate: teamă, evlavie
și compasiune)
• Dar în vis, primește versetul Exercițiilor Spirituale (Is7,11)
• Deși e tulburat, el totuși doarme: importanța visurilor
Primul vis: În Matei 1: 20-21, Iosif nu se teme să ia pe Maria ca soție,
pentru că ea a zămislit de la Duhul Sfânt. (Vezi și Buna Vestire din Luca
1: 26-38, când un înger o vizitează Maria și ea este de acord să
zămislească "prin puterea Celui Preaînalt").
Al doilea vis: În Matei 2:13, Iosif este avertizat să părăsească Betleemul
și să fugă în Egipt.
Al treilea vis: În Matei 2: 19-20, în timp ce în Egipt, lui Iosif i se spune
că este sigur să se întoarcă în Israel.
Al patrulea vis: În Matei 2:22, pentru că a fost avertizat într-un vis, el a
plecat în regiunea Galileii în loc să meargă în Iudeea.

• Trezirea la realitate și întruparea visului lui Dumnezeu!

Când viața trece din rău la bine
• E șansa reală pe care ne-o dă Dumnezeu, asemenea Tatălui din Parabola
Fiului Risipitor!

• Aici, cel rău caută să te slăbească, punându-ți piedici prin descurajări și

neîncredere în tine. Îți pune în fața eu neputincios și un Dumnezeu
nemilos!

• Dar nici Dumnezeu nu stă degeaba : te încurajează, te mângâie, te inspiră,

te ajută să-l „vezi” așa cum este. Mai mult, El știe de ce ai nevoie! El este
fericirea însăși!

• C.S. Lewis: Dumnezeu cunoaste clar cum functionezi pentru ca a avut

ideea de a se face om (diavolul nu a putut face asa ceva)!
 ZIUA5: Elisabeta a Dublei Vestiri (Lc 1,5-25)
• Și Elisabeta se teme și ascunde, dar cu bucurie și
recunoștință! (v.24)
• Primind salutul Mariei, se umple de Duhul Sfant si
binecuvanteaza (vv. 41-42)
• Recunoaștere și recunoștință în credință (vv.43-44)
• Oda Bucuriei întreite: Maria, Ioan, Elisabeta
 MAGIS SAU… „MAI BINE!”
• Sălășluind în bine, viața nu rămâne statică. Nu hibernăm inerți în fapte bune!
Există un „mai bine” spre cafre ne mobilizăm, care nu înseamnă ambiție,
autoafirmare, nici nu se reduce la cantitate, ci desemnează profunzime,
conștiență, calitate, totalitate, caritate!

• Acum, Cel Rău nu ne mai distrage de la face binele (e totuși viclean), ci ne face
să dorim „binele” cu orice preț, chiar fără Dumnezeu, fără aproapele, chiar
fără tine însuți, prin omisiune și neglijență! Perfecționismul sau dimpotrivă,
resemnarea...

• Însă Cel Bun nu e isteț, ci înțelept: nu infatuează și nu dă euforie, ci smerește

și dă prudență și adâncime. El ne confirmă dorim mai bine dar fără să
pretindem să fim salvatori, ci simpli slujitori!
• În Magis vom prețui mai mult adevărul decât „binele”, mai mult
„abandonarea” decât „reușita”, mai mult blândețea decât eficiența, mai
degrabă calitatea decât cantitatea, mai mult persoana decât numărul... De fapt
acesta e adevăratul bine!
 ZIUA6: CURAJUL MARIEI ȘI RISCURILE
CREDINȚEI
 Singură cu Dumnezeu
 In momentul zămislirii, nu putem spune ca mama poartă un secret: il poartă fără să
știe. Dar de îndată ce știe, poartă un secret și o promisiune. Secretul, rod al iubirii,
se poarta in iubire: el creează o tăcere

 Neînțelegerea lui Iosif

 Condamnarea din partea oamenilor

 Primejdia călătoriei la Ein Karem (Elisabeta)

 Refuzul de la Betleem...

 Și eu... ce riscuri (vreau să) îmi asum în credința mea?

A fost un drum lung o singură dată. observă tresărirea tinerei fete
și prăfos. Nu avem nici o cameră. și înțelege foarte bine totul.
Un drum abrupt și cotit Așa că dispari!”
ce trasează serpentine „Puteți sta
sus pe coastele munților. „Înțeleg” în locuința dosnică de afară.
Au concurat cu soarele, este acoperit Nu e prea mult,
cu perspectiva unei vieți ce avea să vină, de sunetul dar va fi un acoperiș
chiar dacă era o viață mică, unei uși trântindu-se. deasupra capetelor voastre.
totuși era una certă. Are fân proaspăt înăuntru.
Cerul și mama De trei ori va încerca Animalele nu vă vor deranja,
sunt martori oculari. să le găsească găzduire. iar copilului îi vor ține de cald.
Și cu fiecare eșec Vă aduc cârpe și apă.
Ajung în oraș se simte tot mai puțin capabil Mergi acum,
epuizați, de a se îngriji de soția lui mama și copilul
dar plini de speranță. și de viața care, dinăuntrul ei, te așteaptă.”
Soțul, uneori confundat vrea să iasă afară.
cu tatăl ei, În liniște
nearătându-și vârsta, „Nu arată prea bine. fața tinerei proclamă:
aleargă spre o ușă Toate camerele sunt ocupate.” „Magnific!”
ce este pe cale de a se închide.
„Nu te îngrijora. Michael Moynahan SJ
„Iertare. Dumnezeu ne va ajuta.”
Ați putea să ne dați o cameră pentru o noapte?
Un loc unde să dormim?” Și în tot acest timp gândindu-se:
„De asta mă tem.
„Nu știi să citești, nene? Le pare rău, dar sunt ocupați.
E deja plin la noi.” Șansele sunt mici.”