Devotional Advent WEB

DEVOȚIONAL
Advent
Eva Postolache & Ana-Maria Pustan

DEVOȚIONAL
Advent
Împreună ne pregătim inimile pentru venirea lui Isus în lume.

Împreună experimentăm această stare de așteptare,

de suspans... în care toate gândurile noastre se îndreaptă către
ceea ce contează.

Împreună redescoperim minunea întrupării.

Minunea venirii lui Dumnezeu pe pământ ca un bebeluș.
Această venire avea să salveze întreaga lume.
Această venire poate salva și viața ta.

...pentru că El a VENIT ca să salveze ce era pierdut!

Cuvântul ”ADVENT” provine din limba latină și însemnă ”VENIRE”.

Te invităm alături de noi să redescoperim, să recitim, să retrăim

momentul venirii lui Isus in lumea noastră.

Fiindcă Fiul Omului

a venit să mântuiască
ce era pierdut.

Matei 8:11
1
Decembrie
1
Ioan 1:1-2, 14

La început era Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu.
El era la început cu Dumnezeu. Și Cuvântul a devenit trup și a locuit printre noi.
De unde vine Dumnezeu?
Aceasta este una dintre cele mai des întâlnite întrebări puse de oameni care
se îndoiesc de existența lui Dumnezeu. Ca să răspunzi la această întrebare,
ar însemna să îl supui pe Dumnezeu legilor după care raționează omul.
Ca ceva să poată lua ființă, trebuie să existe cel puțin 3 dimensiuni:
timp, materie și spațiu
Biblia ne dezvăluie cadrul în care Dumnezeu S-a întrupat în primele versete

ale Evangheliei după Ioan:
ie ti la început
mater
a devenit trup
mp
sp
a ți u
a locuit printre noi
Verbul “a locuit” înseamnă de fapt “și-a făcut cortul, a cortuit” printre noi,
o imagine bine cunoscută de evreii acelor timpuri: imaginea Cortului
întâlnirii, unde domnea prezența lui Dumnezeu. Acea prezență nu mai este
manifestată printr-un loc, un nor, sau un abur... ceva difuz, efemer, ci printr-o
formă concretă: un trup de carne.
2
1
Decembrie
El a devenit trup și a locuit printre noi...
Dumnezeu este veșnic. EL nu are nici început, nici sfârșit.

Isus însă, Dumnezeu Fiul, a ales să se limiteze, să intre în dimensiunile noastre
pământești și șă locuiască printre noi.
În mod paradoxal, povestirea nașterii pământești a lui Isus începe chiar aici:
odată cu conștientizarea nemărginirii Sale
Înainte să intrăm în detaliile nașterii lui Isus pe pământ unde vom surprinde
diferite aspecte, este important să medităm la natura divină a lui Isus. El era
Dumnezeu, locuind în ceruri. Isus, fiul lui Dumnezeu nu avea limite era infinit,
era perfect în toate atributele Sale....și totuși a ales să părăsească Cerul
pentru a fi cu noi. DE CE? pentru că ne-a iubit.
Petrece câteva momente să meditezi la acest gând:

Isus a lăsat perfecțiunea cerului pentru a locui între oameni păcătoși.
Biblia ne vorbește deseori despre Rai. Scrie mai jos ceea ce îți amintești
despre acel loc minunat, cum este el descris în Biblie.
3
Decembrie
2
Luca 1:5-25

În zilele lui Irod, împăratul Iudeii, era un preot, numit Zaharia, din ceata lui Abia. Nevasta lui
era din fetele lui Aaron, și se chema Elisabeta. Amândoi erau neprihăniți înaintea lui
Dumnezeu, și păzeau fără pată toate poruncile și toate rânduielile Domnului. N-aveau copii,
pentru că Elisabeta era stearpă; și amândoi erau înaintați în vârstă. Dar, pe când slujea
Zaharia înaintea lui Dumnezeu, la rândul cetei lui, după obiceiul preoției, a ieșit la sorți să
intre să tămâieze în Templul Domnului. Atunci, un înger al Domnului s-a arătat lui Zaharia, și a
stat în picioare la dreapta altarului pentru tămâiere. Zaharia s-a înspăimântat, când l-a
văzut, și l-a apucat frica. Dar îngerul i-a zis: „Nu te teme Zahario; fiindcă rugăciunea ta a fost
ascultată. Nevastă-ta, Elisabeta, îți va naște un fiu, căruia îi vei pune numele Ioan. El va fi
pentru tine o pricină de bucurie și veselie, și mulți se vor bucura de nașterea lui.
Zaharia a zis îngerului: „Din ce voi cunoaște lucrul acesta? Fiindcă eu sunt bătrân, și
nevastă-mea este înaintată în vârstă.” Drept răspuns, îngerul i-a zis: „Eu sunt Gavril, care stau
înaintea lui Dumnezeu; am fost trimis să-ți vorbesc, și să-ți aduc această veste bună. Iată că
vei fi mut și nu vei putea vorbi, până în ziua când se vor întâmpla aceste lucruri, pentru că
n-ai crezut cuvintele mele, care se vor împlini la vremea lor.” Când a ieșit afară, nu putea să
le vorbească; și au înțeles că avusese o vedenie în Templu. El le făcea semne întruna, și a
rămas mut. După ce i s-au împlinit zilele de slujbă, Zaharia s-a dus acasă.
Zaharia
Din 24 de cete de preoți sorțul a căzut pe ceata lui, dintre toți preoții din acea
ceată sorțul a căzut pe el. Ce privilegiu să intri în prezența lui Dumnezeu! Ce
binecuvântare să conștientizezi sfințenia Celui înaintea căruia te apleci!
Zaharia Îl iubea pe Dumnezeu și trăia în neprihănire. Pentru el, slujirea era un
mod de viață. Slujea chiar dacă nu primea răspuns la rugăciunea lui cea mai
fierbinte.
Însă Dumnezeu, care nu se grăbește și nu întârzie niciodată, trimite un înger

să vestească preotului împlinirea dorinței lui: va avea un copil. Elisabeta va
rămâne însărcinată. Dar vai, Zaharia privește mai degrabă la părul lui alb și
la ridurile soției decât să privească la puterea lipsită de limite a lui
Dumnezeu. Și în îndoiala lui, cere un semn. Acest moment de necredință avea
să îl coste scump. A rămas mult până la nașterea copilului promis...
4
2
Decembrie
Am stat adesea și m-am gândit de ce este Zaharia pedepsit când cere un
semn. La fel au făcut si Avraam (Genesa 15:8) și Ghedeon (Judecători 6:17) și
lor li s-a arătat bunăvoință. Mi-am dat târziu seama că eu puneam egal între
evenimente, pe care Dumnezeu le tratează cu totul diferit.
Pedepsirea temporală a lui Zaharia ne arată importanța deosebită a ceea

ce urma să se întâmple: Dumnezeu pregătea venirea Fiului Său!
Și astăzi Domnul lucrează cu tărie pentru vestirea Evangheliei.

Și astăzi caută El slujitori dedicați care să trăiască în
neprihănire și care să creadă al Său Cuvânt.
Și astăzi pregătește Dumnezeu revenirea Fiului Său.
Zaharia nu a crezut promisiunea lui Dumnezeu.

Am învățat noi ceva din experiența lui? Am învățat să ne încredem mai mult
în El? În Biblie găsim multe promisiuni, pe care Dumnezeu ni le face.
Crezi tu promisiunile pe care Dumnezeu ți le face?
Caută în Biblia ta aceste promisiuni și scrie-le aici. În timp ce faci asta,

meditează la aceste adevăruri. Personalizează aceste versete scriindu-le la
persoana I. Memorează-le pe cele care crezi că sunt o încurajare în
perioada aceasta.
ajutor - Isaia 49:8-16
5
răscumpărare - Genesa 3:14-15
călăuzire - Proverbe 3:5-6
ascultare - 1 Ioan 5:14
biruință în ispită - 1 Corinteni 10:13
victorie - Apocalipsa 12:9-11
viață veșică - 1 ioan 14:1-3
răsplată - Matei 19:27-29
6
Decembrie
3
Luca 1:7, 24-25

N-aveau copii, pentru că Elisabeta era stearpă; și amândoi erau înaintați în vârstă.
Peste câtva timp, Elisabeta, nevasta lui, a rămas însărcinată,
și s-a ținut ascunsă de tot cinci luni. „Căci”, zicea ea,
„iată ce mi-a făcut Domnul, când Şi-a aruncat ochii spre mine,
ca să-mi ia ocara dintre oameni”.
eșec dispreț durere
Acestea sunt cuvinte, pe care Elisabeta le știa foarte bine.

Ca femeie, trăind în cultura iudaică nu exista nimic mai înjositor decât
neputința de a avea copii. Femeia era chiar considerată pedepsită de
Dumnezeu, lucru care atrăgea imediat atenția oamenilor... și nu o atenție
pozitivă, ci mai degrabă dispreț și judecată.
Fiecare dintre noi tânjim după acceptare și acel sentiment de apartenență în
societate. Este absolut normal și natural să ne dorim asta. Elisabeta în schimb
a trăit disprețuită, dată la o parte, nu câțiva ani, ci o viață întreagă (‘‘erau
înaintați în vârstă’’), neputând avea copii. Sunt sigură că a primit în timpul
ăsta multe reproșuri sau sfaturi, multe întrebări... la care ea nu avea cum să
răspundă.
Totuși, când intervine Dumnezeu totul este posibil!
După un timp, ea a rămas însărcinată!
Poate te simți și tu judecat de unii oameni care nu înțeleg situația ta, poate
disprețuit de anumiți oameni, poate chiar lăsat deoparte, pentru că nu
îndeplinești anumite cerințe ale societății. Probabil te simți exclus sau
judecat, sau poate chiar ai oameni în jurul tău care te fac să te simți vinovat.
7
3
Decembrie
Dumnezeu înlătură tot disprețul!

Toată rușinea!
Nu mai trebuie să te ascunzi precum Elisabeta. El, care poate face o femeie
infertilă să nască, poate face o minune și în viața ta!
Dacă ne uităm cu atenție la personajele feminine din Biblie vom vedea că

Dumnezeu a lucrat miraculos în dreptul multor femei sterpe.
Acest laitmotiv al nașterii dintr-o minune o găsim atât în Vechiul Testament, cât
și în Noul. Notează mai jos numele femeilor, care au fost infertile și pe care
Dumnezeu le-a folosit în planul Său perfect, oferindu-le un copil.
8
Decembrie
4
Dar îngerul i-a spus: Nu te teme Zaharia;
fiindcă rugăciunea ta este ascultată.
Nevastă-ta, Elisabeta, îți va naște un fiu,
căruia îi vei pune numele Ioan.

Luca 1:63
Luca 1:57
Am privit vestirea nașterii lui Ioan Botezătorul din perspectiva lui Zaharia și a
Elisabetei. Astăzi aș vrea să ne oprim cu uimire și reverență asupra
perspectivei lui Dumnezeu, așa cum o înțelegem din cuvintele îngerului Gavril.
Cuvintele, pe care Domnul i le transmite lui Zaharia, sunt pline de putere.

Fiecare propoziție urma să devină realitate. Mai mult de atât, copilul care
urma să se nască avea să fie împlinirea unor profeții rostite cu mult timp
înainte (Isaia 40:3; Maleahi 3:1, Maleahi 4:5-6).
Mă gândesc adesea la faptul că Dumnezeu rupe o tăcere de 400 de ani cu
mesajul ascultării rugăciunii unui om neprihănit. Este nevoie să fim sfinți dacă
vrem să auzim și să discernem glasul lui Dumnezeu.
Cel fără de păcat nu poate sta în părtășie cu păcătosul.
Este o incompatibilitate morală, este un zid de despărțire. Dacă Dumnezeu nu

ți-a mai vorbit de mult, una din principalele explicații este lipsa de sfințire a
vieții. Ne plângem că Dumnezeu nu ni se revelează, dar poate inimile noastre
sunt împietrite și nu mai aud șoapta Duhului Sfânt.
E nevoie de o inimă frântă,

e nevoie de o inimă smerită
pentru a-L auzi pe Dumnezeu...
cel mai des El este un susur blând.
9
4
Decembrie
Cum L-ai putea auzi dacă în tine e gălăgie? Când nemulțumirea
mocnește, când invidia e îmbufnată, când mânia strigă, când
autocompătimirea (se) plânge în hohote, cine mai poate auzi șoapta
Duhului Sfânt?
Întoarce-ți privirea de la tine și problemele tale la El. Nu te mai

concentra pe ceea ce nu ai, ci pe ceea ce nu ești.
Zaharia și Elisabeta au dus o viață neprihănită și Dumnezeu a rupt
tăcerea.
‘‘El va fi pentru tine o pricină de bucurie și

veselie, și mulți se vor bucura de nașterea lui.’’
Luca 1:58
Matei 11:11
‘‘Căci va fi mare înaintea Domnului.

Nu va bea nici vin, nici băutură amețitoare,
și se va umple de Duhul Sfânt
Matei 11:8 încă din pântecele maicii sale.‘‘
Luca 1:41-43
‘‘El va întoarce pe mulți din fiii lui Israel la

Domnul Dumnezeul lor.’’
Matei 3:5-6
Maleahi 4:5-6
Marcu 9:11-13
Matei 11:14
‘‘Va merge înaintea lui Dumnezeu,
în duhul și puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile
părinților la copii și pe cei neascultători,
la umblarea în înțelepciunea celor neprihăniți,
ca să gătească Domnului un
norod bine pregătit pentru El.’’
Luca 3:7-11

Maleahi 3:1
Matei 11:10
10
Decembrie
5
Luca 1:28 Luca 1:30
Îngerul a intrat la ea și a zis: Îngerul i-a zis: Nu te teme, Maria,

Plecăciune ție, căreia ți s-a făcut mare pentru că ai primit
har

îndurare

Domnul este cu tine! înaintea lui Dumnezeu!
Este fascinant să vezi cum în Vechiul Testament sfințenia lui Dumnezeu se
manifesta pe pământ. Nimeni nu putea să stea în prezența Domnului și să
trăiască. Chiar și preoții, care intrau în Sfânta Sfintelor și trebuiau să urmeze
un ritual strict de curățare, aveau acces foarte limitat. Aceasta era pentru că
sfințenia lui Dumnezeu nu poate coexista cu murdăria păcatului uman.
În narațiunea Vechiului Testament găsim câteva momente, în care Dumnezeu
accentuează clar acest adevăr: omul nu putea să se apropie de El. Fără o
întâlnire între om și Dumnezeu nu putea să fie dus la îndeplinire planul, ce
avea să ne aducă ispășirea păcatelor.
De aceea, Dumnezeu răstoarnă tot sistemul relațional de până atunci și

decide ca El Însuși să se apropie de om. Când Divinitatea, prin intermediul
unui înger, a venit la Maria să îi vorbească, s-a întâmplat un lucru deosebit.
Maria cunoștea foarte bine ce însemna o întâlnire cu sfințenia lui Dumnezeu.
De aceea mesajul îngerului este foarte clar:
Ți s-a arătat har! Ai găsit bunăvoință!
Aceste două construcții au, în original, aceeași rădăcină ”charis”. În cele 3
versete, cuvântul HAR apare de 2 ori. Îngerul o asigură pe Maria de statutul ei
special, o liniștește spunându-i să nu se teamă, pentru că viața ei nu este în
pericol. Îngerul transmite un mesaj revoluționar: sfințenia lui Dumnezeu nu
mai avea să fie ceva abstract, de neatins ci, dimpotrivă, prezența Lui pe
pământ avea să se manifeste în cel mai intim mod posibil - Dumnezeu
întrupat trăind aproape de om, zi de zi.
11
5
Decembrie
Ca să te apropii de Dumnezeu, ca să cunoști planul Lui, ca să ai o relație cu El

ai nevoie să fii sub HAR.
Același mesaj pe care l-a vestit Gabriel Mariei în acea zi, îl ai și tu astăzi în formă
scrisă: ‘‘Lui Îi datorăm faptul că, prin credință, am intrat în această stare de har
în care suntem și ne bucurăm în nădejdea slavei lui Dumnezeu.‘‘ Romani 5:2
Același mesaj plin de speranță și dragoste îl poți găsi în Biblia ta.
Citește-o și bucură-te din plin de libertatea de a fi aproape de Dumnezeu.
Prin har, ai acces în prezența lui Dumnezeu, Sfințenia Lui nu te mai înspăimântă,
ci te fascinează.
Același mesaj, aceeași Veste Bună o primești și tu astăzi:
Nu trebuie să te mai temi!

Ai primit har, ai primit bunăvoință.
Domnul este cu tine!
Și noi toți am primit din plinătatea Lui și HAR după HAR.
Căci Legea a fost dată prin Moise, dar HARUL și
adevărul au venit prin Isus Hristos. Ioan 1:16-17
Lui îi datorăm faptul că, prin credință, am intrat în

această stare de HAR în care suntem și ne bucurăm în
nădejdea slavei lui Dumnezeu. Romani 5:2
Ba încă și Legea a venit pentru ca să se înmulțească greșeala, dar unde s-a
înmulțit păcatul, acolo HARUL s-a înmulțit și mai mult, pentru ca, după cum
păcatul a stăpânit dând moartea, tot așa și HARUL să stăpânească dând
neprihănirea, ca să dea viața veșnică, prin Isus Hristos, Domnul nostru.
Romani 5:20-21
12
5
Decembrie
Ce alte versete despre HAR cunoști? Scrie-le aici împreună cu referința.
Cum înțelegi tu personal HARUL lui Dumnezeu? Încercă să scrii o definiție.
13
Decembrie
6
Luca 1:37
Căci niciun cuvânt de la Dumnezeu

nu este lipsit de putere.
Răspunsul Mariei la vestea îngerului este unul remarcabil.
Imposibilitatea fizică în care se afla de a zămisli un copil o face să întrebe:
“Cum se va face lucrul acesta?” Și îngerul îi oferă o explicație. Duhul Sfânt va
produce minunea! Un mister incredibil îi este încredințat unei femei foarte
tinere dintr-o clasă socială inferioară. Iar Maria, fără pregătiri teologice
înalte, fără cunoștințe vaste, are atitudinea potrivită în fața tainei: REVERENȚA.
Atât de mult încercăm să Îl înțelegem pe Dumnezeu încât uităm să ne
închinăm Lui cu adevărat. Este limpede faptul că Domnul nostru, Cel care
ne-a înzestrat cu rațiune, ne cere să o folosim și să o antrenăm fiind astfel
capabili să oferim răspunsuri înțelepte la întrebările celor din jur. Dar adesea
ne oprim aici.
Am uitat mirarea!
Îl trecem pe Creator atât de mult prin filtrul creaturii încât am început să
credem că seamănă cu noi. Ce aroganță!
Deși o femeie însărcinată fără soț era semn clar de imoralitate sexuală
pentru cei din jur și prețul social era extrem de mare în cultura ebraică, Maria
alege reverența și acceptarea planului lui Dumnezeu. Ea privește la PUTEREA
Lui, nu la ce va zice lumea. Cum ar fi putut da ea explicații? Dacă ar fi auzit-o
cineva, cu siguranță că ar fi crezut-o nebună.
Dumnezeu este Cel care vede întreaga imagine! El înțelege cu adevărat

trecutul și cunoaște viitorul. Noi privim prin lentilele cunoștințelor și culturii
noastre, El însă este absolut. În fața Lui totul este descoperit!
14
6
Decembrie
Astăzi avem luptele noastre, încercările și văile noastre. Astăzi nu înțelegem.
Nu ne înțelegem părinții și alegerile lor. Nu ne înțelegem soții și faptele lor.
Nu ne înțelegem copiii și cuvintele lor. Noi nu putem pricepe de ce suntem
puși în fața acestor situații.
Dar Domnul știe! Să nu ne mai luptăm cu planul Lui, haideți să
spunem alături de Maria: “Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după
cuvintele tale!” Iar apoi să așteptăm minunea, privind la harul pe
care El îl face fiecăreia dintre noi de a se zămisli în inimile noastre!
Reverența Mariei despre care am vorbit astăzi s-a materializat în ascultare.

Poate îți dorești și tu să ai o astfel de atitudine față de chemarea lui
Dumnezeu pentru tine. Poți folosi rândurile de mai jos să scrii o rugăciune de
dedicare.
15
Decembrie
7Luca 1:45
Ferice de cea
care a crezut că
vor fi împlinite lucrurile care i-au
fost spuse de Domnul
Poate acest sezon te-a găsit cu o lacrimă în ochi, nu cu un zâmbet pe față,
poate încă suferi, încă ești îngrijorat, încă ți-e dor de persoana pe care ai
pierdut-o de curând. Poate te simți istovit, la capătul puterilor, plin de
nesiguranță și durere.
Perioada sărbătorilor parcă pune presiune pe tine să fii fericit. Să te bucuri
de zăpadă, de luminițe, de familie, de cadouri... dacă nu ești vesel de
sărbători e ceva greșit cu tine. Se presupune că Sărbătoarea Crăciunului ar
trebui să fie un moment plin de bucurie... dar tot ce ai în suflet acum este
durere, dezamăgire și necaz. Cum să te bucuri într-o asemenea împrejurare,
când tu suferi?!
Poate că te gândești că Maria avea mii de motive de bucurie - va naște un
bebeluș, și nu unul obișnuit, ci Fiul lui Dumnezeu. Cred totuși că situația ei era
una foarte delicată. Era însărcinată, deși necăsătorită. Urma să nască în alt
oraș, departe de familia și prietenii ei. Probabil se gândea adesea la noul ei
rol de mamă și de soție. Sunt sigură că și ea a simțit îngrijorare și apăsare în
acel context așa de nesigur... și totuși Elisabeta o numește ”fericită”.
Cum putea să se simtă fericită, binecuvântată, când în jurul ei era atât de
multă nesiguranță și îngrijorare?
Era fericită pentru că ea a CREZUT că ceea ce Dumnezeu i-a promis, va și
împlini, chiar dacă avea multe întrebări.
16
7
Decembrie
Poți avea pace în acest sezon chiar și cu durerea aceea în inimă. Poți avea
speranță, chiar dacă lacrima curge pe obraz.
Poți fi fericit chiar dacă nu toate merg bine.
Știi cum? CREZÂND!
Uitându-te la promisiunile Lui, nu la problemele din jur.
Uitându-te la viața veșnică,

pe cae o vei petrece cu El, nu la cea trecătoare de aici.
Uitându-te la Isus!
Care sunt acele motive care te împiedică să te bucuri pe deplin în aceste

zile? Care îți sunt îngrijorările și suferințele?
17
Decembrie
8
Luca 1:39-56
Maria s-a sculat chiar în zilele acelea și a plecat în grabă spre munți, într-o cetate a lui Iuda.
A intrat în casa lui Zaharia și a urat de bine Elisabetei. Cum a auzit Elisabeta urarea Mariei, i-a
săltat pruncul în pântece, și Elisabeta s-a umplut de Duhul Sfânt. Ea a strigat cu glas tare:
„Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui tău. Cum mi-a fost
dat mie să vină la mine maica Domnului meu? Fiindcă iată, cum mi-a ajuns la urechi glasul
urării tale, mi-a săltat pruncul în pântece de bucurie. Ferice de aceea care a crezut; pentru
că lucrurile, care i-au fost spuse din partea Domnului, se vor împlini.” Maria a rămas
împreună cu Elisabeta cam trei luni. Apoi, s-a întors acasă.
Maria și Elisabeta se întâlnesc.
O femeie mult prea tânără, căreia miraculoasa sarcină i-ar fi putut aduce
multe necazuri, și una mult prea bătrână, căreia minunea sarcinii îi ridica
stigma. Două situații atât de diferite... și totuși două femei atât de
asemănătoare.
Da, ele aveau vârste diferite, statut diferit, veneau din orașe diferite și cu
siguranță se învârteau în alte cercuri sociale. Dar aveau ceva mai prețios în
comun. Erau femei neprihănite! Erau iubitoare de Dumnezeu și împlinitoare
de Lege. Erau de asemenea și rude.
Ce deosebită este această întâlnire! Dispar barierele de vârstă, de clasă,

căsătorită/necăsătorită. Așa cred că trebuie să arate întâlnirile între femeile
creștine. Mă uit cu atenție în text ca să văd care este “ingredientul secret” și
cred că este limpede pentru oricine: prezența lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt
între ele!
Mariei și Elisabetei nu le pasă că una este îmbrăcată mai bine și are o casă
mai frumoasă. Ele s-au întâlnit să povestească și să se bucure de lucrurile
care contează cu adevărat: marile lucrări pe care Dumnezeu le făcea în
viața fiecăreia. Amândouă sunt exemple de smerenie. Elisabeta, mai înaltă în
statut și mai înaintată în vârstă îi dă întâietate Mariei pentru harul pe care
Dumnezeu i l-a arătat. Maria răspunde aducând laude Domnului, știind prea
bine că nu este deloc meritul ei.
18
8
Decembrie
Niciuna nu se uită de sus la cealaltă,

ci amândouă se uită în sus
spre Cel care merită toată slava!
Azi te provoc la curățarea minții și a inimii. Gândește-te bine: sunt femei la
care te uiți de sus? Cere Domnului ochi noi, ochi curățiți și sfințiți, care să
privească la ceilalți prin lentila cerului. Să nu mai folosim lentile murdare de
noroiul pământului, ci lentile spălate în Apa Vie de Hristos.
Ca să te bucuri de taină va trebui să privești ieslea, nu rochia nouă a vecinei.
Doar o inimă smerită va fi gata să primească minunea întrupării!
Astăzi este un moment bun să îți analizezi relațiile. Astăzi te invităm să te

gândești mai serios la oamenii din jurul tău.
Care sunt acele relații care merg bine? Poate e vorba de o soră sau de cea
mai bună prietenă, sau de cineva de care te simți apropiat.
Care sunt acele relații în care ai vrea să investești mai mult? Sunt acele relații
care au nevoie de vindecare, de restaurare. Te încurajez să te rogi pentru
acele persoane, și de ce nu...să faci tu primul pas către împăcare. Dă un
telefon sau scrie un mesaj. Este un moment excelent pentru a relua legătura.
Bucurie și pace îți poate aduce o astfel de împăcare.
19
Decembrie
9
Luca 1:46-56
Și Maria a zis: „Sufletul meu mărește pe Domnul și mi se bucură duhul în Dumnezeu,

Mântuitorul meu, pentru că a privit spre starea smerită a roabei Sale. Căci iată că, de acum
încolo, toate neamurile îmi vor zice fericită, pentru că Cel Atotputernic a făcut lucruri mari
pentru mine. Numele Lui este sfânt, și îndurarea Lui se întinde din neam în neam peste cei ce
se tem de El. El a arătat putere cu brațul Lui; a risipit gândurile pe care le aveau cei mândri în
inima lor. A răsturnat pe cei puternici, de pe scaunele lor de domnie, și a înălțat pe cei
smeriți. Pe cei flămânzi i-a săturat de bunătăți, și pe cei bogați i-a scos afară cu mâinile
goale. A venit în ajutorul robului său Israel, căci Și-a adus aminte de îndurarea Sa - cum
făgăduise părinților noștri – față de Avraam și sămânța lui în veac.”
Maria cântă.
Ecouri ale unui poem vechi al Vechiului Testament i se adună în minte.
Maria cântă versurile pe care Ana, mama lui Samuel, le-a rostit odată de mult
în templu. Povestea unei femei cu care Maria rezona în mod special: o femeie
într-o situație delicată primește un copil special, trimis de Dumnezeu.
Minunea s-a întâmplat din nou! Dumnezeu dăruiește o viață unei femei
așezată pe genunchi, cu lacrimi fierbinți pe obraz. Maria recunoaște
Divinitatea lucrând miraculos și în viața ei, iar la fel ca Ana odată, cu gândul
îndreptat către Cel de sus și cu buzele tremurânde rostește versuri de laudă.
În poemul ei, ea recunoaște îndurarea lui Dumnezeu și sfințenia Lui,
bunătatea și credincioșia arătată de-a lungul anilor. În fața minunii împlinite
gura nu poate tace:
Sufletul meu Îl preamărește pe Domnul

și mi se bucură nespus duhul în Dumnezeu,
Mântuitorul meu, pentru că a privit la starea smerită a sclavei Sale!
Cel Atotputernic a făcut lucruri mari pentru mine!
Numele Lui este sfânt!
Îndurarea Lui ține din generație în generație
față de cei ce se tem de El!
20
9
Decembrie
Maria privește în trecut la minunea Anei, lucru care o face să proclame cu
putere speranța în viitorul ce va avea să vină. Îndurarea Lui, cea care ține din
generație în generație, avea să fie proclamată și mii de generații mai târziu,
și de noi astăzi.
Readu pe buzele tale vestirea minunilor Lui din viața ta!
Gândește-te la cântarea Anei și completează versetul cu meditațiile tale. Poți

scrie referințele acelor versete care vorbesc despre același lucru sau poți
nota gândurile tale.
Sufletul meu Îl preamărește pe Domnul
și mi se bucură nespus duhul în Dumnezeu,
Mântuitorul meu, pentru că a privit
la starea smerită a sclavei Sale!
Cel Atotputernic
a făcut lucruri mari pentru mine!
Numele Lui este sfânt!
Îndurarea Lui ține din generație în generație
față de cei ce se tem de El!
Luca 1:46-50
21
10
Decembrie
Luca 1:57-66
Elisabetei i s-a împlinit vremea să nască; și a născut un fiu. Vecinii și rudele ei au auzit că
Domnul a arătat mare îndurare față de ea, și se bucurau împreună cu ea. În ziua a opta, au
venit să taie pruncul împrejur, și voiau să-i pună numele Zaharia, după numele tatălui său.
Dar mama lui a luat cuvântul, și a zis: „Nu. Ci are să se cheme Ioan.” Ei i-au zis: „Nimeni din
rudeniile tale nu poartă numele acesta”, și au început să facă semne tatălui său, ca să știe
cum ar vrea să-i pună numele. Zaharia a cerut o tăbliță de scris și a scris, zicând: „Numele lui
este Ioan”. Și toți s-au minunat. În clipa aceea, i s-a deschis gura, i s-a dezlegat limba, și el
vorbea și binecuvânta pe Dumnezeu. Pe toți vecinii i-a apucat frica, și în tot ținutul acela
muntos al Iudeii, se vorbea despre toate aceste lucruri. Toți cei ce le auzeau le păstrau în
inima lor și ziceau: „Oare ce va fi pruncul acesta?” Și mâna Domnului era într-adevăr cu el.
Un copil așteptat mulți ani de zile se naște și bucuria este mare nu doar în
familie, ci și printre vecini. Zaharia confirmă că numele bebelușului este Ioan
și, odată cu împlinirea totală a profeției îngerului, limba îi este dezlegată.
Poate vorbi din nou! Și iată primele lui cuvinte, iată caracterul lui, iată ceea
ce ardea în inima lui și abia aștepta să rostească:
În clipa aceea, i s-a deschis gura, i s-a dezlegat limba, și
el vorbea și binecuvânta pe Dumnezeu.
Ah, ce lecție! În fața minunii se răspunde cu laude

indiferent de suferințele personale. Zaharia înțelege
ceea ce puțini dintre noi înțeleg astăzi: pământul nu se
învârtea în jurul lui, ci în jurul planului lui Dumnezeu. Și
uneori e nevoie de lacrimi pentru a-ți descoperi rolul în
acest măreț plan. Zaharia le-a acceptat... și a folosit
perioada de tăcere ca să învețe să vorbească cu
înțelepciune. Dacă la prima veste a răspuns cu
scepticism, la împlinirea minunii a învățat să răspundă
cu laude și mulțumiri.
Iată rodul suferinței lui: maturizarea.
22
10
Decembrie
Nu îți irosi văile!
Stai în prezența lui Dumnezeu și cere-i ca inima ta să nu fie
împotrivitoare și acră în suferință. Cere transformare, cere o inimă de
carne care să treacă prin durere alături de Hristos. Folosește văile
pentru a crește și la timpul potrivit vei ieși biruitor de acolo cu laude pe
buze. Ce libertate trebuie să ai ca să nu sfârșești cu degetul îndreptat
acuzator spre Dumnezeu, ci cu mâini curate ridicate spre cer mărind
înțelepciunea Celui care te-a ajutat să mai înțelegi încă o lecție!
Toți cei ce le auzeau le păstrau în inima lor și ziceau:

„Oare ce va fi pruncul acesta?'
Și mâna Domnului era într-adevăr cu el.
Să fii în vale, în suferință, pe moment pare extraordinar de greu. Însă

după când treci prin ”valea umbrei morții” și ajungi pe sus pe deal.
Gura va proclama lucrările mari ale lui Dumnezeu și puterea Sa
eliberatoare.
Ce gând ți-a plăcut din meditația de azi? Cum se aplică ție personal
aceste idei?
23
11
Decembrie
Luca 1:67-80
Cântarea lui Zaharia I

Zaharia, tatăl lui, s-a umplut de Duhul Sfânt, a prorocit și a zis: „Binecuvântat este Domnul,
Dumnezeul lui Israel, pentru că a cercetat și a răscumpărat pe poporul Său. Și ne-a ridicat o
mântuire puternică în casa robului Său David, cum vestise prin gura sfinților Săi proroci, care
au fost din vechime; mântuire de vrăjmașii noștri și din mâna tuturor celor ce ne urăsc!
Astfel Își arată El îndurarea față de părinții noștri și Își aduce aminte de legământul Lui cel
sfânt, potrivit jurământului prin care Se jurase părintelui nostru Avraam, că, după ce ne va
izbăvi din mâna vrăjmașilor noștri, ne va îngădui să-I slujim fără frică, trăind înaintea Lui în
sfințenie și neprihănire, în toate zilele vieții noastre. Și tu, pruncule, vei fi chemat proroc al
Celui Preaînalt. Căci vei merge înaintea Domnului, ca să pregătești căile Lui și să dai
poporului Său cunoștința mântuirii, care stă în iertarea păcatelor lui; datorită marii îndurări a
Dumnezeului nostru, în urma căreia ne-a cercetat Soarele care răsare din înălțime, ca să
lumineze pe cei ce zac în întunericul și în umbra morții și să ne îndrepte picioarele pe calea
păcii!” Iar pruncul creștea și se întărea în duh. Și a stat în locuri pustii până în ziua arătării lui
înaintea lui Israel.
Relația perfectă între Dumnezeu și om este distrusă de păcat încă din
primele pagini ale Bibliei. Deși omul, răzvrătindu-se împotriva lui Dumnezeu
merita moartea veșnică, Dumnezeu îi face o promisiune lui Adam:
Va veni cândva un Salvator care va scăpa omenirea

de acest blestem!
Ecoul acestei promisiuni răsună ani întregi în istoria poporului evreu. Iar
de-al lungul timpului, anumiți oameni credincioși, au primit reconfirmarea
acestei promisiuni a lui Dumnezeu printr-un legământ. O reasigurare a lui
Dumnezeu față de om că își va duce la îndeplinire promisiunea. Deși în cadrul
acestei relații omul falimentează lamentabil în mod repetat, Dumnezeu
rămâne credincios promisiunii Sale.
24
11
Decembrie
Își aduce aminte de legământul Lui cel sfânt
Acea făgăduință dată prin legământ lui Adam prima oară, apoi lui Noe,
Avraam, Moise și David, își găsește împlinirea în Întruparea Divinității
mii de ani mai târziu, și astfel un nou legământ este format între
Dumnezeu și om.
De data aceasta însă, un legământ ce nu semăna cu un contract, ci cu

o relație intimă, în care omul nu mai are teamă să se apropie de
Dumnezeu, ci îndrăznește în rugăciunea sa pentru că știe că El rămâne
credincios. Și acesta este cel mai frumos adevăr pe care îl poți auzi
astăzi: În ciuda inconscvenței tale, în ciuda scăpărilor tale, în ciuda
acelor momente de necredință, El rămâne credincios!
Rămâne credincios promisiunilor Sale!

Rămâne credincios legământului Său!
Odată cu nașterea lui Isus pe pământ, Dumnezeu îți reafirmă

promisiunea făcută primului om:

Te iubesc!
Te voi scăpa de la moarte și păcat!
Acesta este legământul meu cu ei,

când le voi șterge păcatele.

Romani 11:27
Cum crezi că își arată Dumnezeu credincioșia Sa față de tine?
25
12
Decembrie
Luca 1:67-80
Cântarea lui Zaharia II

Zaharia, tatăl lui, s-a umplut de Duhul Sfânt, a prorocit și a zis: „Binecuvântat este Domnul,
Dumnezeul lui Israel, pentru că a cercetat și a răscumpărat pe poporul Său. Și ne-a ridicat o
mântuire puternică în casa robului Său David, cum vestise prin gura sfinților Săi proroci, care
au fost din vechime; mântuire de vrăjmașii noștri și din mâna tuturor celor ce ne urăsc!
Astfel Își arată El îndurarea față de părinții noștri și Își aduce aminte de legământul Lui cel
sfânt, potrivit jurământului prin care Se jurase părintelui nostru Avraam, că, după ce ne va
izbăvi din mâna vrăjmașilor noștri, ne va îngădui să-I slujim fără frică, trăind înaintea Lui în
sfințenie și neprihănire, în toate zilele vieții noastre. Și tu, pruncule, vei fi chemat proroc al
Celui Preaînalt. Căci vei merge înaintea Domnului, ca să pregătești căile Lui și să dai
poporului Său cunoștința mântuirii, care stă în iertarea păcatelor lui; datorită marii îndurări a
Dumnezeului nostru, în urma căreia ne-a cercetat Soarele care răsare din înălțime, ca să
lumineze pe cei ce zac în întunericul și în umbra morții și să ne îndrepte picioarele pe calea
păcii!” Iar pruncul creștea și se întărea în duh. Și a stat în locuri pustii până în ziua arătării lui
înaintea lui Israel.
După ce răspunde cu laude la nașterea fiului său, Zaharia este umplut de

Duhul Sfânt și prorocește despre viața lui Ioan, dar și despre lucrarea
Domnului Isus Hristos.
Prorocia lui este un ecou a ceea ce a spus

Isaia: “Un glas strigă: Pregătiți în pustie calea Domnului,
neteziți în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru!” și mai târziu
Maleahi: “„Iată, voi trimite pe solul Meu; el va pregăti calea înaintea Mea. Și
deodată va intra în Templul Său Domnul, pe care-L căutați: Solul
legământului, pe care-L doriți; iată că vine”, zice Domnul oștirilor.”
Ioan urma să joace un rol unic în istoria umanității. El a pregătit inima
poporului pentru venirea lui Mesia. El s-a dedicat total chemării sale
devenind ciudat pentru ceilalți și învățând să trăiască în totalitate pentru
Dumnezeu.
26
12
Decembrie
Suntem chemați și noi să-I pregătim nașterea în inimile familiei și

prietenilor, în inimile vecinilor și ale colegilor de muncă. Domnul ne dă și
nouă un mandat: neteziți căile uscate spre sufletele celor care nu cred.
Transformați ariditatea din văile plângerii în locuri pline de izvoare. Tăiați
buruienile, săpați șanțuri de irigare. Construiți drumuri și poduri.
Cum? urmând exemplul Domnului Isus: trăind cu integritate, arătând în

vorbele și acțiunile noastre principiile și poruncile pe care El ni le-a lăsat
în Scriptură; înnoindu-ne zi de zi mintea și transformându-ne inima prin
disciplinele spirituale.
Să fim oameni cu o bună mărturie în lume, nu o pricină de poticnire

pentru cei care caută să vină la credință.
Să ne te zim și noi c ărăril e spre n aște re a Lui î n i ni m i l e

ce lor c are înc ă nu Îl c unosc !
Care ar fi câteva persoane, cărora ai vrea să le spui despre adevăratul

motiv al sărbătorii Crăciunului? După ce ți-ai notat lista cu nume te poți
ruga pentru fiecare în parte. În această perioadă din an oamenii sunt
mult mai deschiși la primirea Evangheliei. Folosește-o din plin! Fie
oferind un calendar, o cutie cu fursecuri sau invitându-i la o ceașcă de
ceai fierbinte.
27
13
Decembrie
Matei 1:18-24
Iar nașterea lui Isus Hristos a fost așa:

Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; și, înainte ca să locuiască ei împreună, ea s-a aflat
însărcinată de la Duhul Sfânt. Iosif, bărbatul ei, era un om neprihănit și nu voia s-o facă de
rușine înaintea lumii, de aceea și-a pus de gând s-o lase pe ascuns. Dar, pe când se gândea
el la aceste lucruri, i s-a arătat în vis un înger al Domnului și i-a zis:
„Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevastă-ta, căci ce s-a zămislit în ea
este de la Duhul Sfânt. Ea va naște un Fiu și-i vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe
poporul Lui de păcatele sale.” Toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se
împlinească ce vestise Domnul prin prorocul care zice:
„Iată, fecioara va fi însărcinată, va naște un fiu, și-i vor pune numele Emanuel”,
care, tălmăcit, înseamnă: „Dumnezeu este cu noi”. Când s-a trezit Iosif din somn, a făcut cum
îi poruncise îngerul Domnului; și a luat la el pe nevastă-sa. Dar n-a cunoscut-o până ce ea
a născut un fiu. Și el i-a pus numele Isus.
În cultura iudaică, numele pus unui copil la naștere avea o mare importanță.
Acesta era folosit în sens descriptiv, adică numele semnifica o caracteristică
sau simboliza ceva special pentru acel copilaș.
O singură persoană putea să împlinească însemnătatea numelui ”Emanuel” -

o singură persoană putea reprezenta paradoxul unui Dumnezeu nemărginit,
limitat de un trup de carne - Dumnezeu printre noi, oamenii.
Dacă citim cu atenție narațiunea vieții lui Isus, observăm că acest nume nu
este deloc folosit de către părinți sau rude, nici de ucenici sau de oameni ai
legii de-al lungul vieții Lui. Fiul lui Dumnezeu purta cu sine profeția făcută cu
mii de ani în urmă - El era Dumnezeul întrupat printre oameni în fiecare zi, în
fiecare moment. El era confirmarea.
Deși Fiul lui Dumnezeu nu mai este astăzi pe pământ, ci în cer, ne putem
bucura din plin de aceeași promisiune făcută și nouă: Dumnezeu este cu noi,
pe pământ, prin prezența Duhului Sfânt.
28
13
Decembrie
Matei 1:23 - „Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naște un Fiu și Îi

vor pune numele Emanuel“, nume care, tradus, înseamnă:
Dumnezeu este cu noi.
Nu mai suntem singuri!
Aceeași veste bună pe care a primit-o și Iosif odată, rezonează și în
sufletele noastre. Aceeași bucurie și speranță trezește și astăzi numele
Emanuel - Dumnezeu este cu noi, la fel de prezent și implicat, la fel de
iubitor și blând.
Nu mai ești singur! Dumnezeu este cu tine! Emanuel!
Dumnezeu se revelează în Scriptură sub mai multe nume. Care sunt alte
nume pe care le cunoști din Biblie? Notează-le mai jos împreună cu
semnificațiile lor.
De aceea Însuşi Stăpânul vă va da un semn. Iată,

fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un Fiu şi îi va
pune numele Emanuel.
Isaia 7:14
29
14
Decembrie
Matei 1:18-24
Iar nașterea lui Isus Hristos a fost așa:

Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; și, înainte ca să locuiască ei împreună, ea s-a aflat
însărcinată de la Duhul Sfânt. Iosif, bărbatul ei, era un om neprihănit și nu voia s-o facă de
rușine înaintea lumii, de aceea și-a pus de gând s-o lase pe ascuns. Dar, pe când se gândea
el la aceste lucruri, i s-a arătat în vis un înger al Domnului și i-a zis:
„Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevastă-ta, căci ce s-a zămislit în ea
este de la Duhul Sfânt. Ea va naște un Fiu și-i vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe
poporul Lui de păcatele sale.” Toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se
împlinească ce vestise Domnul prin prorocul care zice:
„Iată, fecioara va fi însărcinată, va naște un fiu, și-i vor pune numele Emanuel”,
care, tălmăcit, înseamnă: „Dumnezeu este cu noi”. Când s-a trezit Iosif din somn, a făcut cum
îi poruncise îngerul Domnului; și a luat la el pe nevastă-sa. Dar n-a cunoscut-o până ce ea
a născut un fiu. Și el i-a pus numele Isus.
Maria, după ce rămâne însărcinată de la Duhul Sfânt, nu spune nimănui

despre minune și nici nu dă explicații... până la urmă, cine ar fi crezut-o? Dar
acesta nu era un lucru care putea rămâne ascuns prea mult timp. Iosif,
logodnicul ei, observă ceea ce nu avea nevoie de cuvinte.
Când vrea să acționeze în acest sens, caracterul său iese la iveală.
“Iosif, bărbatul ei, era un om

neprihănit și nu voia s-o facă
de rușine înaintea lumii,
de aceea și-a pus de gând
s-o lase pe ascuns.”
30
14
Decembrie
El nu vrea să îi facă Mariei viața mai grea decât urma să fie. Nu vrea să facă
din “greșeala” ei paradă înaintea lumii, arătând prin contrast ce sfânt este el.
E adevărat, el judecă omenește circumstanțele în care se afla... dar la fel am
fi făcut oricare dintre noi.
Dar Domnul Dumnezeu intervine. El nu lasă lucrurile așa. Trimite îngerul ca să
îl lumineze pe un Iosif bine intenționat în legătură cu miracolul care crește în
pântecele Mariei. Și răspunsul lui ne confirmă pentru a doua oară caracterul
frumos al acestui bărbat.
“Când s-a trezit Iosif din somn, a făcut

cum îi poruncise îngerul Domnului; și a
luat la el pe nevastă-sa.”
Iosif ascultă imediat. El nu vede îndrumările lui Dumnezeu ca sfaturi sau

sugestii, el știe CINE este Domnul, de aceea îi dă cinstea cuvenită,
împlinindu-i cuvintele ca pe porunci.
De multe ori citim Scriptura și credem că unele îndemnuri nu sunt pentru noi
sau tot amânăm luarea unor decizii pentru a împlini cuvintele scrise acolo.
Dacă am cunoaște CINE ne vorbește prin ea, așa cum Iosif a înțeles CINE i-a
transmis mesajul prin înger, răspunsurile noastre ar fi diferite. Unele porunci,
dacă le judecăm prea mult după logica omenească par ciudate, chiar
nedrepte.
Uităm că noi avem o viziune foarte îngustă asupra realității și că doar
Dumnezeu este înțelept și transcendent, cunoscând în totalitate trecutul și
viitorul, cauzele și consecințele.
31
14
Decembrie
Ce calități recunoști în caracterul lui Iosif în acest text? Completează lista cu

alte trăsături ce reies din alte texte despre el.
Ce alte personaje din Biblie îți plac? Ce trăsături de caracter apreciezi la ei?
Christmas began in the heart of God.

It is complete only when it reaches the heart of man.
Why wait for a call when you have a command?

Robert Hughes
32
15
Decembrie
Luca 2:1-7
În vremea aceea, a ieșit o poruncă de la Cezar August să se înscrie toată lumea.

Înscrierea aceasta s-a făcut întâia dată pe când era dregător în Siria Quirinius. Toți se
duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui. Iosif s-a suit și el din Galileea, din cetatea
Nazaret, ca să se ducă în Iudeea, în cetatea lui David, numită Betleem,
pentru că era din casa și din seminția lui David, să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui,
care era însărcinată. Pe când erau ei acolo, s-a împlinit vremea când trebuia să nască
Maria. Și a născut pe Fiul ei cel întâi născut, L-a înfășat în scutece și L-a culcat într-o iesle,
pentru că în casa de poposire nu era loc pentru ei.
Praf,
oboseală,
drum lung,
Și doar câteva zile până când Maria trebuia să nască.
Maria și Iosif s-au pornit la drum către Betleem pentru a se înscrie în
registrele romane, pentru că făceau parte din dinastia lui David.
Acel David, împăratul poporului Israel, căruia Dumnezeu îi promisese cu mult
timp în urmă că din sângele său se va naște un urmaș care va sta pe tron... și
astfel se împlinește probabil cea mai răspândită profeție printre evrei cu
privire la nașterea lui Isus: va fi numit FIUL LUI DAVID.
Fiul lui David? Poți spune că Isus era Fiul lui Dumnezeu, sau al lui Iosif...
dar de ce al lui David?
Pentru că acest titlu avea să rezoneze cu orice evreu de rând... oricine
cunoștea povestea vieții eroului național. Se așteptau ca Fiul lui David să fie
la fel de impunător precum a fost David odată; un războinic, un eliberator de
sub robia dușmanilor. Se așteptau ca urmașul lui David să aibă autoritate
peste romanii, care îi asupreau, și să se răzbune.
33
15
Decembrie
Isus în schimb, se naște în orașul împăratului, dar nu în palat, ci într-o iesle.
Urma să fie un eliberator, într-adevăr, dar nu de robia unui regim pământesc,
ci eliberatorul de sclavia păcatului. Odată cu venirea Sa în lume, Isus vrea
mai mult decât pace teritorială, vrea să împace întreaga omenire cu
Dumnezeu. Nașterea lui Isus nu a avut ca scop un trai mai bun pe pământ
pentru evrei, ci pregătirea unei vieți veșnice pentru oricine crede.
Evreii de atunci nu L-au înțeles pe Isus, au avut alte așteptări de la El. Poate și
rugăciunile tale sunt îndreptate către lucrurile materiale... dar El vrea mai
mult pentru tine...
Dumnezeu este interesat de inima ta, de veșnicia ta!
Gândește-te astăzi la ce așteptări poate ai tu de la acest sezon, de la Isus și

lasă-L să lucreze în viața ta după planul Său, nu după al tău.
Poți nota aici o rugăciune de rededicare, rugându-L pe Dumnezeu să îți

curețe așteptările egoiste de la El și să îți arate mai clar viziunea Sa pentru
viața ta.
34
16
Decembrie
Luca 2:1-7
În vremea aceea, a ieșit o poruncă de la Cezar August să se înscrie toată lumea.

Înscrierea aceasta s-a făcut întâia dată pe când era dregător în Siria Quirinius. Toți se
duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui. Iosif s-a suit și el din Galileea, din cetatea
Nazaret, ca să se ducă în Iudeea, în cetatea lui David, numită Betleem,
pentru că era din casa și din seminția lui David, să se înscrie împreună cu Maria, logodnica
lui, care era însărcinată. Pe când erau ei acolo, s-a împlinit vremea când trebuia să nască
Maria. Și a născut pe Fiul ei cel întâi născut, L-a înfășat în scutece și L-a culcat într-o iesle,
pentru că în casa de poposire nu era loc pentru ei.
Recensământul îi aduc pe Iosif și Maria în Betleem, cetatea unde trebuiau să
se înscrie. Iosif era din seminția lui David. Și iată, Maria naște un Fiu.
Aici, departe de Nazaret unde le era locuința, Dumnezeu ia chip de om.
Cel Preaînalt se rezumă la câțiva zeci de centimetri.
Lumina Lumii își face apariția în întunericul unui staul.
Păstorul cel bun se naște printre animale... la prima vedere am spune "ah, ce
circumstanțe dificile, vai, recensământul le-a pus bețe în roate."
Dar în lumea pe care Dumnezeu o ține în mână nu există întâmplări.
Adversitățile pe care le îndurăm astăzi sunt cele care ne modelează
caracterul de mâine. Cineva a spus: coincidențele sunt modul lui Dumnezeu
de a rămâne anonim. Mai credeți în coincidențe? Eu de mult timp am
renunțat.
În Vechiul Testament, în cartea prorocului Mica, găsim numele cetății în care
avea să se nască Mântuitorul: Betleem! Așadar frigul îndurat în staul, mirosul
animalelor, călătoria lungă fiind însărcinată, lipsa condițiilor cele mai
elementare de confort nu au fost o întâmplare nefericită, ci sunt cunoscute și
îngăduite de Dumnezeu cu un scop.
35
16
Decembrie
Și tu, Betleeme Efrata, măcar că ești prea mic între cetățile de

căpetenie ale lui Iuda, totuși din tine Îmi va ieși Cel ce va
stăpâni peste Israel și a cărui obârșie se suie până în vremuri
străvechi, până în zilele veșniciei.
Mica 5:2
În durere El nu ne părăsește. La greu este în continuare alături de noi. Cum
credeți că prefac cei credincioși valea umbrei morții într-un loc plin de
izvoare? Ei beau din Cel care este Apa Vie!
Oh, înțelepciunea Lui minunată. Dacă am privi la El în suferința noastră, L-am
vedea cu atâta claritate. Nicăieri nu strălucește lumina mai puternic decât în
întuneric. În suferință și dificultate avem șansa să Îl descoperim mai
strălucitor pe Dumnezeu... dar noi adesea ne pierdem timpul întrebând DE
CE? De fapt, ar trebui să ne concentrăm atenția pe CINE.
Drumul până la Betleem cu Maria însărcinată în ultimele săptămâni și staulul
mirositor fac parte din planul Lui.
Acolo se naște Minunea!
Îți aduci aminte de o vale din viața ta? de o suferință prin care a trebuit să
treci? de vreun eșec? Gândește-te cum a folosit Dumnezeu acea întâmplare
tristă pentru planul Său. Fii mângâiată de faptul că planul Lui pentru viața ta
este perfect! Nu există coincidențe! Doar minuni!
36
17
Decembrie
Luca 2:8-14
În ținutul acela, erau niște păstori care stăteau afară, în câmp, și făceau de strajă noaptea
împrejurul turmei lor. Și iată că un înger al Domnului s-a înfățișat înaintea lor, și slava
Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei s-au înfricoșat foarte tare. Dar îngerul le-a zis:
„Nu vă temeți, căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul:
astăzi, în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul. Iată semnul
după care-L veți cunoaște: veți găsi un Prunc înfășat în scutece și culcat într-o iesle.”
Și deodată, împreună cu îngerul s-a unit o mulțime de oaste cerească,
lăudând pe Dumnezeu și zicând:
„Slavă lui Dumnezeu în locurile preaînalte și pace pe pământ între oamenii plăcuți Lui.”
O noapte normală.
O noapte cu un cer negru, la fel ca în oricare altă noapte.
O noapte cu oameni simpli stând cu oile pe câmp.
O noapte obișnuită, care nu ar rămas în amintirea nimănui.
O noapte, însă, în care pe cer apare un înger!

...și acea noapte nu mai avea să fie deloc una obișnuită, ci una care urma să
rămână în istorie.
Câțiva păstori pășteau oile când, deodată, li se arată un înger. De ce

păstorii? Pentru că în fața veștii bune, ei nu au pus la îndoială mesajul. Au
avut o reacție autentică, simplă... nu au pus întrebări teologice, nu au căutat
în manuscrise profețiile să se convingă. Au întâlnit mesagerul, au primit
cuvântul și asta le-a fost de ajuns să creadă.
Au plecat la Betleem și L-au găsit pe Isus înfășat în scutece în ieslea rece.
Ei au fost primii oameni care s-au bucurat de întruparea lui Dumnezeu pe
pământ. Cu cât a fost noaptea mai neagră, cu atât mai mult a strălucit slava
lui Dumnezeu. Cu cât e omul mai simplu, cu atât mai mult i se vor descoperi
tainele mărețe ale lui Dumnezeu. Cu cât mai neagră este poate noaptea vieții
tale, cu atât mai luminoasă va prezența Lui în viața ta.
În întunericul nopții din viața ta, El îți aduce vestea bună:
”Nu trebuie să te mai temi! Salvarea este aici!”
37
17
Decembrie
...urma să fie o noapte obișnuită pentru toți, dar Dumnezeu a transformat-o
într-una memorabilă, plină de speranță și bucurie autentică. Indiferent de
bezna nopții din jurul tău, intervenția Sa te va lumina cu bucurie și pace!
Dumnezeu se folosește de obișnuit

pentru a-Și arăta măreția. El pătrunde în cotidian
pentru a aduce supranaturalul pe pământ.
Poate te afli și tu acum într-o noapte. Poate lucrurile nu merg așa cum ai dori,
iar îngrijorarea, suferința, relațiile nepotrivite îți întunecă acest sezon.
Notează ce versete despre lumină știi din Biblie și roagă-te ca El să aducă
Lumina și în viața ta.
Slavă lui Dumnezeu în înălțimi

și pace pe pământ între oamenii peste care
se odihnește bunăvoința Lui.
38
18
Decembrie
Luca 2:15-20
După ce au plecat îngerii de la ei, ca să se întoarcă în cer, păstorii au zis unii către alții:
„Haidem să mergem până la Betleem și să vedem ce ni s-a spus și ce ne-a făcut cunoscut
Domnul.” S-au dus în grabă și au găsit pe Maria, pe Iosif și Pruncul culcat în iesle. După ce
L-au văzut, au istorisit ce li se spusese despre Prunc. Toți cei ce i-au auzit s-au mirat de cele
ce le spuneau păstorii. Maria păstra toate cuvintele acelea și se gândea la ele în inima ei.
Și păstorii s-au întors, slăvind și lăudând pe Dumnezeu pentru toate cele ce auziseră și
văzuseră și care erau întocmai cum li se spusese.
Ei nu au stat pe gânduri, ci au acționat!
Imediat ce oastea îngerilor pleacă, păstorii își iau toiegele și se îndreaptă
spre Betleem. Dar oile? Cum rămâne cu oile? Cine a rămas să le îngrijească?
“Părăsiți turma voastră-n câmpie

Alergați umiliți la El”
Așa sună versurile unui colind al copilăriei mele.
Oile, deși erau mijlocul prin care își câștigau existența, sunt demne de părăsit
pentru a-L vedea pe Mesia. Dacă Dumnezeu rupe barierele materiei pentru a
se întrupa și își constrânge infinitatea într-un bebeluș cu siguranță are și
puterea să îngrijească de câteva turme.
Suntem chemați la o viață în care Hristos să fie și Mântuitor și DOMN! Mai
presus de job-uri, mai presus de familie, mai presus de relații, mai presus de
dorințe materiale să DOMNEASCĂ El. Isus ne spune acest lucru limpede:
La Dumnezeu nu merge cu jumătate de măsură.

Nu putem sluji la doi stăpâni. El nu ne cheamă să părăsim lumea, ci să trăim
din El, prin El și pentru El în lume.
Părăsiți oile, lăsați-le în grija Domnului! El este Păstorul cel bun, le va cârmui
mai înțelept decât o putem face noi.
39
18
Decembrie
“Cine iubește pe tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine

nu este vrednic de Mine și cine iubește pe fiu ori pe fiică
mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine.
Cine nu-și ia crucea lui și nu vine după Mine nu este
vrednic de Mine. Cine își va păstra viața o va pierde și
cine își va pierde viața pentru Mine o va câștiga.”

Matei 10:37-39
Cum înțelegi tu acest verset? Ce înseamnă practic pentru tine că Dumnezeu

trebuie să fie primul în viața ta?
Care ar fi ”oile” din viața ta, pe care ar trebui să le lași pentru a veni la Isus?
40
19
Decembrie
Luca 2:15-20
După ce au plecat îngerii de la ei, ca să se întoarcă în cer, păstorii au zis unii către alții:
„Haidem să mergem până la Betleem și să vedem ce ni s-a spus și ce ne-a făcut cunoscut
Domnul”. S-au dus în grabă și au găsit pe Maria, pe Iosif și Pruncul culcat în iesle. După ce
L-au văzut, au istorisit ce li se spusese despre Prunc. Toți cei ce i-au auzit s-au mirat de cele
ce le spuneau păstorii. Maria păstra toate cuvintele acelea și se gândea la ele în inima ei.
Și păstorii s-au întors, slăvind și lăudând pe Dumnezeu pentru toate cele ce auziseră și
văzuseră și care erau întocmai cum li se spusese.
Strâng Cuvântul Tău în inima mea...
Maria avea în jur de 16 ani când a rămas însărcinată.

Cel puțin așa aproximează teologii care au studiat cultura de atunci.
Prin câte a trecut fata asta în ultimele luni: a vorbit cu un înger, a văzut cum îi
crește burtica, a trebuit să plece într-o călătorie de 3 zile în alt oraș, acolo nu
a găsit loc de dormit la han, ci a trebuit să nască într-un grajd. Mai mult, niște
păstori au dat buzna în locul unde erau și au început să povestească despre
cum un înger le-a spus despre pruncul Isus care tocmai se născuse.
Câte emoții amestecate trebuia să simțit Maria în acele momente. Cred că
era bucuroasă, recunoscătoare pentru acest bebeluș sănătos pe care îl
ținea în brațe. Dar pe de altă parte, sunt sigură că era frântă de oboseală,
epuizată după o asemenea noapte... și chiar atunci se găsesc musafirii să
vină să-i viziteze.
Nu ni se dau detalii, dar aș vrea să cred că Maria i-a primit bine pe păstori,
mai ales pe aceștia care erau așa de entuziasmați și dornici să stea la
povești, explicând amănunțit tot ce experimentaseră chiar câteva ceasuri
mai înainte.
41
19
Decembrie
Cu ochii obosiți, trupul vlăguit și sufletul îngreunat, Maria păstra toate
cuvintele păstorilor și medita la ele în inima ei. Cu siguranță povestea
păstorilor nu era una ușor de uitat, dar îmi place așa de mult cum Biblia lasă
și acest detaliu: Maria, o fată tânără, ce avusese niște experiențe deosebite,
păstra mărturiile oamenilor despre minunea întrupării nu doar în mintea ei, ci
în inimă. Medita la ele, le ținea strâns în inimă, se agăța de promisiunile lui
Dumnezeu, de cuvintele îngerilor și le lua personal pentru ea ca încurajare în
momentele grele.
Strânge și tu Cuvântul în inimă și meditează la el. Citește-L, memorează-L și
împlinește-L. Asemenea Mariei, în perioade de deznădejde, lasă-te alinat de
promisiunea lui Dumnezeu că El e cu tine. Umple-ți mintea cu astfel de
promisiuni, iar când Satan va veni la tine cu minciuni, tu vei putea să îi
răspunzi cu Adevărul:
Dumnezeu mă iubește! Nu sunt singur!

Indiferent de trecutul meu, eu am un viitor glorios!
Care sunt versetele tale preferate, care te asigură de dragostea lui

Dumnezeu pentru tine? Notează-le mai jos și meditează asupra lor.
42
20
Decembrie
Luca 2:25-38
Și iată că în Ierusalim era un om numit Simeon. Omul acesta ducea o viață sfântă și era cu
frica lui Dumnezeu. El aștepta mângâierea lui Israel, și Duhul Sfânt era peste el. Duhul Sfânt îl
înștiințase că nu va muri înainte ca să vadă pe Hristosul Domnului. El a venit în Templu mânat
de Duhul. Şi, când au adus părinții înăuntru pe Pruncul Isus, ca să împlinească cu privire la El
ce poruncea Legea, Simeon L-a luat în brațe, a binecuvântat pe Dumnezeu și a zis: „Acum,
sloboade în pace pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău. Căci au văzut ochii mei
mântuirea Ta, pe care ai pregătit-o să fie, înaintea tuturor popoarelor, lumina care să
lumineze neamurile și slava poporului Tău Israel.” Tatăl și mama Lui se mirau de lucrurile
care se spuneau despre El. Simeon i-a binecuvântat și a zis Mariei, mama Lui: „Iată, Copilul
acesta este rânduit spre prăbușirea și ridicarea multora în Israel, și să fie un semn, care va
stârni împotrivire. Chiar sufletul tău va fi străpuns de o sabie, ca să se descopere gândurile
multor inimi.” Mai era acolo și o prorociță, Ana, fata lui Fanuel, din seminția lui Așer. Ea era
foarte înaintată în vârstă și trăise cu bărbatul ei șapte ani după fecioria ei. Rămasă văduvă și
fiind în vârstă de optzeci și patru de ani, Ana nu se depărta de Templu și zi și noapte slujea lui
Dumnezeu cu post și cu rugăciuni. A venit și ea în același ceas și a început să laude pe
Dumnezeu și să vorbească despre Isus tuturor celor ce așteptau mântuirea Ierusalimului.
Un om neprihănit și bătrân, o așteptare lungă și o întâlnire minunată... așa se

poate descrie întâlnirea lui Simeon cu Isus. El recunoaște în bebelușul de 8
zile pe Dumnezeul întrupat. Ce har, să i se facă o asemenea descoperire prin
Duhul Sfânt!
El vede, prin credință nu doar pruncul pe care Îl ține în brațe, ci ce va fi acest
prunc și lucrarea de mântuire pe care El o va face. Nașterea lui Isus este
motiv de bucurie tocmai pentru ceea ce El urmează să împlinească.
Crăciunul are sens doar în lumina crucii și a mormântului gol, iar Simeon este
primul care este pe deplin conștient de toate acestea.
43
20
Decembrie
Ce revelație extraordinară îi face Dumnezeu acestui om dedicat, dar și Anei
prorocița. Și ce frumos răspund ei în fața descoperirii: Îl laudă pe Domnul și
merg să vestească și altora despre Isus. Cred că acest comportament este
universal la întâlnirea autentică cu Mântuitorul. La fel face femeia de la
fântână, la fel fac mulți bolnavi vindecați, la fel ucenicii.
Avem eu și tu același entuziasm pentru Regele regilor? Îl lăudăm și vestim în
mod public? Ne-a dat întâlnirea cu El curaj?
Adesea vedem viața spirituală ca o componentă a vieții noastre.

O izolăm, o separăm de viața profesională și uneori chiar și de viața de
familie. Uităm că El e însăși viața... și celelalte ni se dau pe deasupra. Nu El e
pe deasupra, restul este. Nu vreau ca El să fie un ornament, vreau ca să fie
centrul în jurul căruia toate gravitează și la care toate se raportează.
Nu aștepta noul an ca să iei decizia închinării totale înaintea lui Hristos.
Mai ai 11 zile până atunci. Nu irosi niciuna!
Dumnezeul etern se naște ca omul să poată gusta

nemărginirea.
El ne cheamă la viață din belșug!
Care sunt câteva lucruri care ți-au atras atenția în pasajul de astăzi?
44
21
Decembrie
Matei 2:1-6
După ce S-a născut Isus în Betleemul din Iudeea, în zilele împăratului Irod,
iată că au venit niște magi din Răsărit la Ierusalim și au întrebat:
„Unde este Împăratul de curând născut al iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit și am
venit să ne închinăm Lui.” Când a auzit împăratul Irod acest lucru,
s-a tulburat mult și tot Ierusalimul s-a tulburat împreună cu el.
A adunat pe toți preoții cei mai de seamă și pe cărturarii norodului și a căutat să afle de la ei
unde trebuia să Se nască Hristosul. ”În Betleemul din Iudeea”, i-au răspuns ei, „căci iată ce a
fost scris prin prorocul: ‘Și tu, Betleeme, țara lui Iuda, nu ești nicidecum cea mai
neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieși o Căpetenie,
care va fi Păstorul poporului Meu Israel’.”
Unde este Împăratul iudeilor?

Pentru că I-am văzut steaua și am vrea să ne închinăm.
Steaua era pentru ei semnul nașterii unui Prinț în Ierusalim. Acest simbol
avea pentru ei o mare însemnătate.
De ce au venit magii totuși? De ce trebuiau acești oameni să bată un drum

de peste 70 de zile ca să se închine unui Prinț evreu?
Pentru că au văzut steaua!
Iar acea stea le confirma ceea ce studiaseră în cultura lor. Se crede că
magii au pornit din Babilon... în acel teritoriu fuseseră evreii sclavi odată,
iar profețiile scrise de Daniel în acel ținut rămăseseră păstrate în tradiția lor.
Magii erau păgâni, nu credeau în Yahweh, Dumnezeul iudeilor, și totuși aveau
cunoștință despre nașterea acestui Împărat.
Magii au venit să I se închine Pruncului născut, nu pentru că era doar Prințul
iudeilor, ci pentru că ei citiseră din scripturile lor profețiile despre nașterea
miraculoasă a acestui Copilaș.
45
21
Decembrie
În suveranitatea Lui, Dumnezeu a lăsat indicii ale Întrupării Sale pe pământ în
diferite feluri. Iar acești oameni, care nu făceau parte din poporul ales, au
înțeles importanța și însemnătatea nașterii lui Isus în lume și au urmărit
semnul: steaua.
Poate astfel de indicii primești și tu. Indicii din care poți înțelege că
Dumnezeu te cheamă într-un fel sau altul la El. Și chiar dacă nu înțelegi tot și
ai încă întrebări, poți urma exemplu magilor: vino la Isus și întâlnește-L
personal.
Poate steaua reprezintă pentru tine un mesaj pe care l-ai auzit, un verset pe
care l-ai citit, o discuție pe care ai avut-o cu cineva... sunt moduri ale lui
Dumnezeu de a te chema la iesle. Acolo El te așteaptă personal și se va
bucura nespus de tine. Indiferent de unde vii, important este să ajungi la El.
O stea răsare din Iacov,

Un toiag de cârmuire se ridică din Israel.

Numeri 24:17
Care ar fi câteva din ”stelele” (indiciile) pe care le-ai recunoscut de-a lungul
vieții tale și care știi că au fost semne ale lui Dumnezeu care te chemau la El?
Şi tu, Be tle e me , țara lui Iuda, nu e ști ni c i de c um c ea mai

ne înse mnată dintre c ăpe te n i i l e lui Iuda;
c ăc i din tine va ie și o Căpe te n i e ,
c are va fi Păstorul poporului Me u Israe l.
46
22
Decembrie
Matei 2:7-12
Atunci, Irod a chemat în ascuns pe magi și a aflat întocmai de la ei vremea în care se

arătase steaua. Apoi i-a trimis la Betleem și le-a zis: „Duceți-vă de cercetați cu de-amănuntul
despre Prunc și, când Îl veți găsi, dați-mi și mie de știre, ca să vin și eu să mă închin Lui.”
După ce au ascultat pe împăratul, magii au plecat. Și iată că steaua, pe care o văzuseră în
Răsărit, mergea înaintea lor, până ce a venit și s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul.
Când au văzut ei steaua, n-au mai putut de bucurie. Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu
Maria, mama Lui, s-au aruncat cu fața la pământ și I s-au închinat; apoi și-au deschis
vistieriile și I-au adus daruri: aur, tămâie și smirnă. În urmă, au fost înștiințați de Dumnezeu în
vis să nu mai dea pe la Irod și s-au întors în țara lor pe un alt drum.
Dintre toți participanții la scena întrupării, magii mi s-au părut întotdeauna

cei mai misterioși (ca să nu spun de-a dreptul ciudați). Nu făceau parte din
poporul evreu și au ajuns la Prunc prin urmărirea unei stele. Ei nu Îl așteptau
pe Mesia. La prima vedere pare că nu au nicio treabă cu Dumnezeul
adevărat... doar veneau dintr-o cultură idolatră.
Cu adevărat nebănuite sunt căile Domnului. Și tot nebănuiți sunt și cei care
răspund chemării Lui. Mulți Îl caută astăzi, dar puțini Îl găsesc. De ce?
Se ascunde Dumnezeu? Nicidecum, El se lasă găsit. Noi ne ascundem
pretinzând că Îl căutăm cu onestitate.
Ne ascundem în spatele ritualurilor bisericești și spunem că I-am văzut fața,
dar nu cunoaștem esența din spatele formei. Ne ascundem golul, lipsa de
sens sau necunoștința prin răzvrătire împotriva ritualurilor.
Ne ascundem păcatele în spatele măștii creștinului de duminica.
Când au văzut ei steaua, n-au mai putut de bucurie.

S-au aruncat cu fața la pământ și I s-au închinat;
apoi și-au deschis vistieriile și I-au adus daruri:
aur, tămâie și smirnă.
47
22
Decembrie
Ne ascundem lipsa trăirii Evangheliei în privat prin postări, discursuri, sfaturi
și predici triumfaliste în public.
Ne ascundem eșecurile de frații noștri, deși ei sunt mâna prin care Dumnezeu
vrea să ne scoată de acolo.
Ne ascundem de Dumnezeu, așa cum Adam a făcut-o în grădină.

Și Dumnezeul care le știe pe toate te întreabă: unde ești? Nu pentru că are
nevoie de latitudinea și longitudinea poziției tale geografice, ci pentru că tu
ai nevoie să realizezi unde ești cu adevărat.
Ești pe drumul spre Betleem împreună cu magii? Urmezi Cuvântul Său

(“o lumină pe cărarea mea”) pentru a-L descoperi pe Împărat?
Mulți Îl caută, puțini Îl găsesc.

Caută-L cu onestitate în locurile și în oamenii potriviți!
Wise men still seek Him!
„Mă veți căuta, și Mă veți găsi dacă Mă veți căuta cu toată inima.
Mă voi lăsa să fiu găsit de voi", zice Domnul...
Ieremia 29:13-14
Cum crezi că se potrivește acest verset în contextul meditației de astăzi?
48
23
Decembrie
Matei 2:13-18
După ce au plecat magii, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif și-i zice: „Scoală-te, ia
Pruncul și pe mama Lui, fugi în Egipt și rămâi acolo până îți voi spune eu, căci Irod are să
caute Pruncul ca să-L omoare”. Iosif s-a sculat, a luat Pruncul și pe mama lui, noaptea, și a
plecat în Egipt. Acolo a rămas până la moartea lui Irod, ca să se împlinească ce fusese vestit
de Domnul prin prorocul care zice: „Am chemat pe Fiul Meu din Egipt”.
Atunci, Irod, când a văzut că fusese înșelat de magi, s-a mâniat foarte tare și a trimis să
omoare pe toți pruncii de parte bărbătească, de la doi ani în jos, care erau în Betleem și în
toate împrejurimile lui, potrivit cu vremea pe care o aflase întocmai de la magi.
Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin prorocul Ieremia, care zice:

„Un țipăt s-a auzit în Rama,

plângere și bocet mult:
Rahela își jelea copiii
și nu voia să fie mângâiată,
pentru că nu mai erau.”
Egipt...
Oh, ce bine cunoșteau evreii acest loc. Mai mult, cea mai importantă
sărbătoare în cultura lor era chiar celebrarea ieșirii poporului din sclavia
Egiptului cu mulți ani în urmă. Este un punct de referință în istoria lui Israel,
unde însoțită de multe minuni are loc eliberarea lor.
Eliberare din robia egipteană. Eliberare de sub un domnitor crud. Eliberare
de sub dușmanii care i-au asuprit.
Acest exod, ieșirea din Egipt, a fost condusă de Moise, unul dintre cei mai
importanți lideri al lui Israel. Povestea nașterii sale însă începe cu un
domnitor nemilos, Faraon, care ordonă omorârea tuturor copiilor băieți
evrei. Printr-o minune Moise rămâne în viață și își va conduce poporul către
libertate.
Același context îl găsim și în povestirea nașterii lui Isus. Irod, un domnitor
răzbunător, care, după ce află de la magi vestea nașterii unui prinț, ordonă
uciderea tuturor băieților mai mici de doi ani. Multă durere și mult plânset a
fost în noaptea aceea. Iosif însă, în timp ce dormea primește de la înger o
soluție: Ia-ți soția și copilul și fugi în Egipt.
49
23
Decembrie
„Egipt? Poftim?? Egiptul este o țară blestemată... cum să ne ducem acolo?
Strămoșii noștri au așteptat atât de mult plecarea din Egipt, sub nicio formă
nu mă duc la acei păgâni. Nu îmi voi pune în pericol familia!”
Sincer, asta ar fost un răspuns foarte pertinent din partea lui Iosif. El însă a
ascultat, oricât i s-ar părut de ciudat acest plan, a strâns totul repede și s-a
îndreptat într-acolo.
Egiptul, un simbol al răului este folosit de data aceasta de Dumnezeu să-l

salveze pe pruncul Isus. El este suveran, prin planul Său, El întoarce,
răstoarnă tiparele. Noi trebuie, precum Iosif, să ascultăm.
Dacă în vechime plecarea poporului evreu însemna eliberarea de sub robia
egipteană, scăparea pruncului Isus în Egipt a condus la eliberarea noastră
de sub robia păcatului...
Gândește-te unde apare țara Egipt în Biblie și notează pe scurt ce s-a

întâmplat acolo. Poți începe cu povestirea lui Avraam.
Caută în Biblie evenimentele și descrie cum sunt descriși oamenii de acolo,
Faraon și țara Egiptului.
50
24
Decembrie
Matei 2:19-23
După ce a murit Irod, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, în Egipt, și-i zice:
„Scoală-te, ia Pruncul și pe mama Lui și du-te în țara lui Israel, căci au murit cei ce căutau să
ia viața Pruncului”. Iosif s-a sculat, a luat Pruncul și pe mama Lui și a venit în țara lui Israel.
Dar, când a auzit că în Iudeea împărățește Arhelau, în locul tatălui său Irod, s-a temut să se
ducă acolo; și, fiind înștiințat de Dumnezeu în vis, a plecat în părțile Galileii. A venit acolo, și a
locuit într-o cetate numită Nazaret, ca să se împlinească ce fusese vestit prin proroci:
că El va fi chemat Nazarinean.
Dumnezeu le poartă de grijă. Îi înștiințează CÂND să plece și când să se
întoarcă. Le arată UNDE să plece și unde să se întoarcă.
Timpul și spațiul sunt invențiile lui Dumnezeu, El le ține în mână și nu este
limitat de ele. El, care a gândit fiecare ecuație din mișcarea planetelor, care
a reglat atât de fin universul pentru a face viața noastră posibilă, este un
Dumnezeu al detaliilor.
Poate pentru cineva în necunoștință de cauză mersul până în Egipt cu un
copil mic, greutățile găsirii unei modalități de câștigare a pâinii într-o țară
străină, limba ciudată, depărtarea de familie și prieteni, par foarte dificile.
Dar Dumnezeu îi trecea prin ele pentru a evita un rău și mai mare. Și tot El le
dădea puterea să le ducă.
Ah, binecuvântata suferință, care uneori este

îngăduită pentru a ne salva viața.
Ea ne salvează de la mândrie, de la decizii greșite,
de la egoism. Ea ne scoate la lumină neputințele și
ne învață dependența de Dumnezeu.
51
24
Decembrie
Ea ne ajută să nu ne mai încredem în frumusețea, inteligență, puterea sau

influența noastră, ci în Cel Preaînalt. Ea ne face conștienți că suntem țărână!
O țărână deplin iubită și prețuită de Domnul!
Mâna lui Dumnezeu nu este doar în belșug. Tot El ne și smerește. Glorie Celui
care ne reamintește că veșnicia e mai importantă decât țărâna! Slavă Celui
care nu ne lasă să uităm că locul unde ne strângem comori este locul de
care aparținem!
Iosif este vândut ca sclav.

Lui Avraam i se cere să își sacrifice fiul.
Naomi își pierde soțul și băieții.
Iov suferă cumplit fără un motiv aparent.
David suferă consecințele păcatului.
Pavel trece prin persecuție alături de Hristos.
Ce alte personaje din Biblie îți vin în minte pentru a completa lista?
Fiecare iese din durere cunoscându-L mai bine pe Dumnezeu!
Ce alte exemple de astfel de oameni îți vin în minte? Oameni care au suferit,
dar care au ieșit biruitori. Poate ai trăit și tu astfel de experiențe. Le poți nota
aici:
52
25
Decembrie
Advent însemnă venire!

Cu acest cuvânt am început seria devoționalului nostru. Am urmărit împreună
firul epic al VENIRII lui Isus în lume.
Am petrecut împreună 24 de zile.

24 de gânduri care ne-au îndreptat atenția către ceea ce contează cu
adevărat în această perioadă.
24 de pasaje care ne-au condus prin istoria întrupării lui Isus... până am
ajuns aici: un Copilaș, născut printr-o minune, la nașterea căruia și cerul și
pământul, și oamenii și ființele cerești s-au bucurat și I-au celebrat venirea.
Însă povestirea nu se termină la iesle. Isus nu a rămas un bebeluș, ci a

crescut și a trăit o viață asemenea nouă, dar fără păcat. A făcut minuni, i-a
învățat pe oameni, și i-a iubit pe toți. Dar scopul venirii Lui în lume nu a fost să
îi ajute pe oameni să aibă o viață mai bună pe pământ, ci să aibă viață
veșnică cu El în cer.
Nu ieslea este esența sărbătorii, ci crucea!
Nevinovat a murit pe cruce, din dragoste S-a jertfit. Deși știa că Îl vor
aștepta piroane și spini, a ales să se coboare printre noi. A fost
îngropat, a înviat a treia zi și S-a înălțat la cer.
..iar abia acum descoperim adevărata însemnătate a

primei Lui veniri: Să salveze omul de păcat. Să aducă
pace, așa cum vestiseră îngerii, între om și Dumnezeu.
Iar noi astăzi trăim cu promisiunea revenirii Lui.
De data aceasta în glorie pe nori, nu într-un grajd;
în văzul tuturor, nu doar al păstorilor.
53
25
Decembrie
Trăim o vreme de advent. Trăim așteptarea REVENIRII Lui pe pământ.

De data aceasta însă, nu ca El să trăiască pe pământ, ci ca noi să trăim
veșnicia în cer. Asta într-adevăr e CEA MAI BUNĂ VESTE pentru tine!
Advent! Maranata - Domnul vine!
Omenirea în păcat zăcea, nici lumină, nici viață nu era

Peste suflet ura biruia, întunericul îl stăpânea
Dar pe cer o stea deodat' apare, pentru orice suflet dând scăpare
Prevestind întregii lumi iertare, cei pierduți găsesc eliberare
E Isus, ce viaț-a adus

Nu există cruce fără iesle

Căci și omul Cristos a avut început
Îmbrăcând umana mea natură, dezbrăcându-și slava de Fiu nefăcut
Dar Cristos a venit nu pentru iesle, și nici laude sau daruri El nu a dorit
Ci-și făcu un tron din a Sa cruce, ca de cuie slujit eu să fiu mântuit

Pentru orice suflet ce nu moare

În Cristos există azi salvare
Căci din El se varsă împăcare
Pentru veci primind glorificare
E Isus, ce viaț-a adus

Căci un rege nu un prunc a venit să ne salveze

Așezat fiind de toți pe cruce, nu în iesle
Aur, smirnă, tămâie n-a vrut nimeni să-I ofere, ci bătăi
Și prin jertfa de-atunci astăzi dă eliberare
Iar prin rănile Lui iertare, vindecare
Căci un Rege nu un prunc a venit ca să găsească
Ce-i pierdut

Nu există cruce fără iesle!
Versuri Harmony Music - Nu există cruce fără iesle
54
Căci un Copil ni
S-a născut,
un Fi u ni s-a dat și
domnia va fi pe umărul Lui;
Îl vor numi:

Minunat,
Sfetnic,
Dumnezeu tare,
Părintele veșniciilor,
Domn al păcii.

Isaia 9:6
Slavă lui Dumnezeu
în locurile preaînalte și
pace pe pământ
între oamenii plăcuți Lui.

Luca 2:14
Fiindcă Fiul
Omului
a venit să
mântuiască
ce era pierdut.

Matei 8:11
DEVOȚIONAL
Advent

Devotional Advent WEB

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Devotional Advent WEB

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DEVOȚIONAL

Eva Postolache & Ana-Maria Pustan

Împreună experimentăm această stare de așteptare,

Împreună redescoperim minunea întrupării.

...pentru că El a VENIT ca să salveze ce era pierdut!

Cuvântul ”ADVENT” provine din limba latină și însemnă ”VENIRE”.

Te invităm alături de noi să redescoperim, să recitim, să retrăim

Fiindcă Fiul Omului

De unde vine Dumnezeu?

Biblia ne dezvăluie cadrul în care Dumnezeu S-a întrupat în primele versete

a locuit printre noi

El a devenit trup și a locuit printre noi...

Dumnezeu este veșnic. EL nu are nici început, nici sfârșit.

odată cu conștientizarea nemărginirii Sale

Petrece câteva momente să meditezi la acest gând:

Însă Dumnezeu, care nu se grăbește și nu întârzie niciodată, trimite un înger

Pedepsirea temporală a lui Zaharia ne arată importanța deosebită a ceea

Și astăzi Domnul lucrează cu tărie pentru vestirea Evangheliei.

Zaharia nu a crezut promisiunea lui Dumnezeu.

Crezi tu promisiunile pe care Dumnezeu ți le face?

Caută în Biblia ta aceste promisiuni și scrie-le aici. În timp ce faci asta,

ajutor - Isaia 49:8-16

călăuzire - Proverbe 3:5-6

ascultare - 1 Ioan 5:14

biruință în ispită - 1 Corinteni 10:13

victorie - Apocalipsa 12:9-11

viață veșică - 1 ioan 14:1-3

răsplată - Matei 19:27-29

eșec dispreț durere

Acestea sunt cuvinte, pe care Elisabeta le știa foarte bine.

Totuși, când intervine Dumnezeu totul este posibil!

După un timp, ea a rămas însărcinată!

Dumnezeu înlătură tot disprețul!

Dacă ne uităm cu atenție la personajele feminine din Biblie vom vedea că

Cuvintele, pe care Domnul i le transmite lui Zaharia, sunt pline de putere.

Cel fără de păcat nu poate sta în părtășie cu păcătosul.

Este o incompatibilitate morală, este un zid de despărțire. Dacă Dumnezeu nu

E nevoie de o inimă frântă,

Întoarce-ți privirea de la tine și problemele tale la El. Nu te mai

‘‘El va fi pentru tine o pricină de bucurie și

‘‘Căci va fi mare înaintea Domnului.

‘‘El va întoarce pe mulți din fiii lui Israel la

Îngerul a intrat la ea și a zis: Îngerul i-a zis: Nu te teme, Maria,

Domnul este cu tine! înaintea lui Dumnezeu!

De aceea, Dumnezeu răstoarnă tot sistemul relațional de până atunci și

Ți s-a arătat har! Ai găsit bunăvoință!

Ca să te apropii de Dumnezeu, ca să cunoști planul Lui, ca să ai o relație cu El

Același mesaj, aceeași Veste Bună o primești și tu astăzi:

Nu trebuie să te mai temi!

Lui îi datorăm faptul că, prin credință, am intrat în

Ce alte versete despre HAR cunoști? Scrie-le aici împreună cu referința.

Cum înțelegi tu personal HARUL lui Dumnezeu? Încercă să scrii o definiție.

Căci niciun cuvânt de la Dumnezeu

Răspunsul Mariei la vestea îngerului este unul remarcabil.

Dumnezeu este Cel care vede întreaga imagine! El înțelege cu adevărat

Reverența Mariei despre care am vorbit astăzi s-a materializat în ascultare.

Știi cum? CREZÂND!

Uitându-te la promisiunile Lui, nu la problemele din jur.

Uitându-te la viața veșnică,

Care sunt acele motive care te împiedică să te bucuri pe deplin în aceste

Maria și Elisabeta se întâlnesc.

Ce deosebită este această întâlnire! Dispar barierele de vârstă, de clasă,

Niciuna nu se uită de sus la cealaltă,