Arhanghelul Uriel

Arhanghelul Uriel raspndeste lumina cunoasterii lui Dumnezeu. El ne ajuta sa descoperim lumina din fiecare din noi, sa dobndim cunoasterea care sustine si vindeca, sa descifram si sa interpretam mesajele vocii noastre interioare. Arhanghelul Uriel, al carui nume semnifica n ebraica " lumina lui Dumnezeu", aduce omenirii cunoasterea si ntelegerea divinului. El este cel mai radios, cel mai luminos dintre ngeri, adeseori reprezentat cobornd
1

din cer ntr-un car fabulos tras de cai albi. Mai este numit si Flacara a lui Dumnezeu, ngerul Prezentei sau al Mntuirii. Este cunoscut, de asemenea, ca fiind Printul Luminii si interpretul profetiilor.

Tot Uriel a fost ngerul pe care Dumnezeu l-a trimis la Noe ca sa-1 previna de potop. Biblia povesteste ca Uriel a cobort pe o raza de soare pna n gradina Edenului pentru a pazi intrarea, cu o sabie de foc n mna. nger al Caintei, ne ajuta sa ntelegem legile karmei, care presupun ca noi ntotdeauna culegem ceea ce am semanat. Uriel ne ajuta sa ntelegem compasiunea divina si ne face sa devenim constienti ca Dumnezeu ne iubeste foarte mult pe fiecare dintre noi. El este ngerul care ne ajuta sa ne amplificam inteligenta. Este reprezentat adesea cu Flacara Cunoasterii n palma deschisa, flacara la care oamenii pot avea acces pentru a putea obtine sanatate si bunastare. Atunci cnd cunoasterea oferita nu este utilizata n scopuri benefice, Uriel este nsarcinat sa ne faca sa platim pretul divin. El ne dezvaluie sensul lucrurilor si ne ajuta sa avem ncredere n planul divin al lui Dumnezeu, astfel nct, atunci cnd nu pare sa ne mearga bine, sa descoperim ca totul e spre binele si fericirea noastra. Uriel ne arata cum sa interpretam mesajele vocii noastre intrerioare si ale viselor noastre. Gratie lui reusim sa ntelegem mai bine natura noastra profunda si chiar putem ndrazni sa ne asumam mai multe responsabilitati n aceasta viata. Putem astfel
2

sa ne exploatam mai bine potentialitatile noastre latente. Uriel ne face sa descoperim n noi lumina interioara si sa devenim la fel de stralucitori ca soarele, exprimnd iubirea si frumusetea care anima profunzimile fiintei noastre. Lumina Divina se revarsa din interior; sunt vesnic lumina, iubire si ntelepciune.

Arhanghelul Rafael

Arhanghelul Rafael ne aduce darul tamaduirii si ne arata cum sa ne vindecam noi nsine prin iubire si bucurie; el ne permite sa gasim vindecarea n natura si n energiile universale. Numele sau semnifica "vindecatorul divin" sau "Dumnezeu vindeca". De la el porneste orice vindecare si, fiind mesager al Divinei Providente, tot el i ghideaza pe cei aflati n cautarea unitatii. El confera vindecarea esentiala si definitiva a raului de orice fel, altfel spus, el e revenirea la sursa divina.
4

Rafael intervine pentru a ne salva corpul, mintea si inima, el ne alina suferintele. Ne conduce spre terapeutii autentici care pot face ceva pentru noi. Si, atunci cnd ne asumam cu adevarat propria vindecare, el ncurajeaza pe vindecatorul potential din noi care stie intuitiv ce e mai bine pentru sanatatea si vitalitatea noastra.

Arhanghelul Rafael are n grija vindecarea Pamntului si a locuitorilor lui. El e cel care a vegheat asupra nsanatosirii lui Abraham dupa circumcizie si tot el i-a ncredintat lui Moise ierbarul care i permitea sa vindece toate bolile. Cartea lui Tobit, din Vechiul Testament, povesteste cum Rafael i-a redat vederea tatalui lui Tobias, gratie unui unguent fabricat din vezica biliara a unui peste urias. Rafael este citat ca fiind protectorul vnturilor de seara, pazitorul Copacului Vietii din Gradina Edenului, nger al caintei, al rugaciunii, al iubirii, al bucuriei si luminii. Dar el e mai ales ngerul vindecarii, al stiintei, al cunoasterii si gratiei, care vegheaza asupra ntregii umanitati.
5

Rafael ne nvata ca sanatatea perfecta este atunci cnd dragostea inunda total inima, mintea, ntregul corp. O persoana care este plina de dragoste nu este niciodata bolnava. Daca este ncercata de boala, acesta este un semn de lipsa de iubire datorita unei tristeti, furii, gelozii, ranchiuna sau un sentiment negativ care trebuie identificat, nteles si nlocuit cu iubire. Pentru a obtine vindecarea dragostea este suficienta. Atunci cnd doua sau mai multe inimi se unesc n aceeasi dorinta, Dumnezeu actioneaza mult mai mult si nu poate dect sa mplineasca acea dorinta. Dragostea este mult mai puternica dect teama, dar este mai greu de cladit n fiecare atom al fiintei noastre. Cteodata, oamenii se tem chiar de dragoste. Atunci cnd dorim ceva, sa fim convinsi ca acest lucru deja s-a realizat, sa ne raportam la el ca si cum deja s-a mplinit. Aceasta denota ncrederea totala n alegerea pe care am facut-o, n transformarea personala si, astfel, nimic nu poate opri mplinirea dorintei. Daca mnifestam ncredere constanta si iubire, totul este posibil, cu conditia sa avem discernamntul necesar n selectarea dorintelor si necesitatilor noastre. n cautarea noastra plina de speranta si dorinta de vindecare, chiar asa, cu mintile si inimile noastre ranite, ne apropiem de aripile luminoase ale lui Rafael si putem accede la bunatatea divina. Rafael va cauta n permanenta sa ne conduca spre o mai mare unitate si armonie. Ne este de ajuns sa-l rugam din toata inima sa ne ndrepte spre singurul medic adevarat, Dumnezeu.

Ma vindec si ma ntaresc prin puterea dragostei divine. Arhanghelul Rafael

Rafael, din termenul ebraic "rapha": a vindeca si "el": Dumnezeu, nseamn "Dumnezeu vindec" sau "Vindectorul Divin." Povestea celor doi Tobias, tat i fiu, este cea mai mare angelofanie din ntreaga Biblie, totul desfurndu-se n jurul manifestrii Arhanghelului Rafael printr-un tnr frumos pe nume Azarias. La sfritul lungii sale misiuni, Arhanghelul i-a revelat identitatea i numele su real, mpreun cu scopul real al misiunii sale: "i acum Dumnezeu m-a trimis, s te vindec pe tine i pe nora ta, Sara. Eu sunt Rafael, unul din cei apte sfini ngeri, care ridic rugciunile sfinilor i le nal naintea slavei Celui Sfnt." [Tobias 12:14-15] n aceast angelofanie, Sfntul Rafael se reveleaz ca fiind un vindector divin nu doar a infirmitilor fizice, orbirea btrnului Tobias, dar i a suferinelor spirituale i manifestrilor diabolice, cum era n cazul Sarei, soia tnrului Tobias. Dac Arhanghelul nu i-ar fi asumat

form i personalitate uman, n-ar fi fost posibil pentru el s se poarte att de familiar cu oamenii, timp de cteva sptmni consecutive, datorit temerilor instinctive ale oamenilor cnd sunt n prezena unor fiine celeste. Dac tatl sau fiul sau amndoi ar fi tiut adevrata identitate a sa, de la nceput, misiunea Angelic n-ar mai fi putut fi realizat att de bine cum s-a petrecut. Cu toate acestea, forma asumat i n special numele i paternitatea asumate - "Azarias, fiul marelui Ananias" ar fi fost probabil considerat de unii ca un fel de nelciune sau minciun. Totui, perfecta sacralitate a ngerilor se opune chiar i apariiei pcatului i nelciunii, chiar i n cazul a ceea

ce numim noi minciuni justificate. Pentru a-i realiza misiunea, a fost necesar pentru nger s-i asume o form perceptibil omului, o
8

form i un nume uman. n acest caz, el i-a asumat manifestarea unui Israelit, o tnr rud chiar de-a lui a Tobias. Prin comand divin, Arhanghelul trebuia s acioneze foarte asemntor cu tnrul Israelit, Azarias, al crui nume i-l luase. Aadar, nu a fost o minciun din partea lui cnd i-a luat numele persoanei pe care o reprezenta n form uman. Adevrata sa identitate s-a revelat la sfritul misiunii sale i orice preconcepie se crease n minilor diverselor persoane pe care le ntlnise a fost complet eliminat i acetia au fost recunosctori Arhanghelului nu doar pentru nenumratele sale ajutoare oferite ci i pentru modul su de relaionare cu ei ca fiine umane. Pe lng acestea, Arhanghelul nu a ascuns un nume i o personalitate umane i i-a luat alta n loc. Cnd a luat locul lui Azarias, el s-a manifestat exact aa cum i i spunea, Azarias. Povestea Arhanghelului Rafael i a celor doi Tobias este prea frumoas i instructiv pentru noi pentru a nu o lua n considerare: ne reveleaz modul n care ngerii acioneaz cnd iau form uman. Natura lor Angelic, puterea lor, nelepciunea, sfinenia lor se manifest n diverse incidente, n aceast naraiune ncnttoare. Arhanghelul este reprezentantul lui Dumnezeu, realizeaz planul lui Dumnezeu, acionnd ca un instrument al Providenei Divine i al Buntii Divine. Btrnul, caritabilul i piosul btrn Tobias era orb i zilele i erau numrate. El i d fiului su cteva sfaturi bune i i spune c i-a mprumutat nite bani
9

lui Gabelus din oraul Rages din Media, cu muli nainte, avnd pentru acetia un document semnat de Gabelus. El dorea ca fiul su s se duc s recupereze banii, dar dorea ca nti s gseasc pe cineva care s-l nsoeasc n acea lung cltorie: "Gsete-i un om care s te ntovreasc i i voi plti eu i du-te dup argint pn sunt nc n via!" n timp ce se petreceau acestea n casa lui Tobias,

cerurile ascultau i i pregteau lui Tobias nsoitorul, un "om credincios". Domnul i-a poruncit Arhanghelului Rafael s se manifeste ca un tnr pe nume Azarias, pentru a-l nsoi pe tnrul Tobias n inutul Medes i s aduc pace i fericirea celor dou familii cu team de Dumnezeu dar foarte nefericite. n timp ce tnrul ieea din cas n cutarea unui nsoitor pentru cltoria sa, ntr-o diminea, Arhanghelul Rafael a aprut acolo ca i cum l-ar fi ateptat, deghizat ca un "frumos tnr brbat." "i s-a dus Tobie s caute omul i s-a ntlnit cu Rafael. Acesta era nger, dar el nu tia. i i-a zis: "Poi s mergi cu mine la Ragheul Mediei? Cunoti tu locurile acelea?"" n foarte scurt timp, Arhanghelul
10

l-a informat pe tnrul Tobias c tia drumul ctre Gabelus i chiar l cunotea pe acesta, pentru c petrecuse ceva timp n acea zon. El cunotea foarte bine toat ara aceea. Tobias cu greu putea crede o asemenea coinciden fericit. Imediat l-a dus pe noul su prieten i nsoitor s l prezinte tatlui su orb. ngerul care tia scopul misiunii sale, l-a anunat n consecin cu cuvintele sale pe btrnul orb, spunnd: "Fericirea fie cu tine mereu!" Netiind cine este acela care i ureaz fericire, btrnul Tobias a rspuns: "Ce fericire pot s mai triesc eu, n ntuneric, fr lumina ochilor." n acest moment Arhanghelul Rafael devine mai explicit, exprimnd att o promisiune ct i o profeie: "Fii curajos, pentru c este de la Dumnezeu [Dumnezeu vindec era numele lui Rafael]." El nu putea spune mai mult ca s creeze suspiciune i s-i reveleze adevrata identitate. Btrnul Tobias a considerat aceste cuvinte ca ceva de bun augur i nu le-a dat mare atenie auzise asemenea cuvinte deseori n trecut. El era acum preocupat de cltoria fiului su i dorea s fie sigur c viaa singurului su fiu i o parte a averii sale era pe mini bune. Dup ce a auzit c tnrul nsoitor nu era altul dect Azarias, fiul marelui Ananias, a remarcat: "Eti dintr-o mare familie." Btrnul Tobias, precum ruda sa Gabelus, mai trziu n aceast povestire, i exprim credina n protecia i ghidarea ngerilor pzitori. Netiind c un Arhanghel este cel care l nsoete pe fiul su, el spune: "Du-te cu omul acesta i Dumnezeu, Cel care locuiete n ceruri, va ndrepta calea voastr i ngerul Lui va merge mpreun cu voi!" Date fiind
11

aceste circumstane, att el ct i soia sa ar fi fost foarte ngrijorai n timpul lungii absene a fiului lor. Un gnd ns, cu toate acestea, a fost mereu prezent n mintea btrnului Tobias, n aceast perioad de ateptare: "Fiul nostru este n siguran!" Att de lipsit de griji i de plin de bucurie a fost cltoria tnrului Tobias! A cltorit n compania fericit a unui nger! El cunotea att de bine drumul. N-avea nici o ndoial cu privire la cineva sau la ceva din cei sau ce se petrecea pe drum. Era mereu vesel, niciodat obosit sau adormit. Att de blnd i de calm n conversaie i totui plin de respect i de grij. Era profund spiritual i devotat n rugciunile sale, pur n toate cuvintele i aciunile sale. Ct de adevrate i inspirate au fost cuvintele btrnului Tobias cnd, consolndu-i soia ngrijorat, i-a spus: "Cci un nger bun va merge mpreun cu el, i va avea izbnd la drum i se va ntoarce sntos." Textele sacre remarc faptul c atunci cnd tnrul Tobias i-a nceput cltoria n compania ngerului su, cinele su l-a ghidat tot drumul ctre Rsrit. Tobias era unul din miile de Israelii care triau sub ocuparea Babilonian. Unii dintre ei se stabiliser n provinciile nvecinate, precum Mesopotamia, Asiria i Media. Exact n aceast din urm provincie, Media, tria ruda lui Tobias, Raguel, mpreun cu familia sa. Nu acesta era scopul cltoriei sale spre Rsrit, dar aici vroiau Domnul i ngerii Si ca el s mearg, n timp ce tatl su l trimesese s aduc banii de la Gabelus, din oraul Rages, din munii Ecbatana, n Media. ngerul, deviind cltoria, i-a realizat i mai
12

bine misiunea sa, aducnd neateptat fericire i bucurie n trei familii. Prsindu-i oraul natal, marele ora Ninive, n acea diminea, Tobias i ghidul su au ajuns la rul Tigris chiar nainte s se lase ntunericul. Ei au decis s-i petreac noaptea pe malul rului Tigris. Aici, Arhanghelul Rafael ncepe s-i reveleze cunoaterea i experiena medical. n acelai timp, el a fcut rost de mncare pentru acea sear i pentru tot restul cltoriei.

Obosit de drumul lung din acea zi, tnrul Tobias s-a dus s i spele picioarele n apa rece, nainte s se culce. Acolo a vzut unui pete monstruos care venea spre el, parc pentru a-l ataca. A fost foarte nspimntat i a nceput s ipe dup ajutor: "Domnule, sare la mine!" Ghidul su Angelic, fr a-i veni n ajutor, i-a spus ce s fac, dndu-i indicaii i inspirndu-i ncredere. La sfritul acestei prime zile, tnrul Tobias nc nu se obinuise cu ghidul su, ntruct i spunea nc Domnule. Mai

13

trziu i va spune frate. Cnd monstruosul pete a fost adus la mal, a fost tiat, prjit i srat. "Spintec petele i ia-i inima, ficatul i fierea i pstreaz-le!", a ordonat ngerul, "pentru c acestea sunt leacuri folositoare." Acestea, fr ndoial, i s-au prut leacuri ciudate tnrului Tobias i a dorit s tie la ce folosesc i cum. n acest moment ncepe el s fie mai ncreztor i mai plin de afeciune fa de ghidul su ceresc: "Te implor, frate Azarias, spune-mi la ce sunt bune aceste remedii, pe care mi-ai spus s le pstrez din pete." ngerul i-a explicat virtuile medicale ale acestor pri din pete. Mai multe detalii practice i sunt oferite la momentul potrivit pentru utilizarea lor. Ficatul petelui era ingredientul material necesar exorcizrii viitoarei soii a lui Tobias de influena demonului care o poseda. Fierea era util n vindecarea orbirii btrnului Tobias. Arhanghelul Rafael fusese trimis de Dumnezeu pentru a vindeca i alina dou suflete ndurerate, btrnul Tobias i fiica cea tnr a lui Raguel, Sara, vduva a apte brbai, toi mori n prima lor noapte dup cstorie. Pe cnd ce se lsa noaptea, la sfritul unei alte zile a lungii sale cltorii, tnrul Tobias s-a ntors ctre ghidul su punndu-i o simpl ntrebare: "Unde vom poposi cnd ajungem n ora?" Aici

14

ncepe prima parte a misiunii lui Rafael. El trebuia s-l conving pe tnrul Tobias s se cstoreasc cu Sara, fiica lui Raguel, i n acelai timp s o vindece pe aceasta de influena demoniac i de tulburrile ei. Era o problem foarte delicat, datorit sinistrelor zvonuri despre tnra femeie care ajunseser n Ninive, ca ea fiind cauza morii a celor apte brbai. Tnrul Tobias le cunotea deja i se temea din cauza asta de compania ei. La ntrebarea referitoare la unde vor poposi la sfritul cltoriei, Rafael a propus casa lui Raguel i lui Tobias s o cear n cstorie pe Sara, propria sa verioar. "Am auzit," a rspuns Tobias, "c a fost cstorit cu apte brbai care toi muriser. Mai mult, am auzit c un demon i omorse." Putei s v imaginai c tnrul brbat ar fi cerut-o n cstorie pe aceast femeie? Arhanghelul Rafael l-a convins i, mai mult de att, cstoria lor a fost foarte fericit, binecuvntat cu via lung i sntoas, nct amndoi au trit s-i
15

vad nepoii nepoilor pn la a cincia generaie. Instruciunile despre cstorie care i-au fost date tnrului Tobias de Arhanghelul Rafael au rmas un ideal de perfeciune moral pentru cuplurile cstorie pentru toate timpurile. Rugciunea, controlul i inteniile pure aduc binecuvntri sufletului i ndeprteaz toate influenele demoniace. Tnrul Tobias a ascultat cu atenie sfaturile cerescului su ghid i, mai trziu, a ndeplinit foarte exact instruciunile sale, repetndule nti miresei sale: "Suntem copiii sfinilor i nu trebuie s ne comportm precum pgnii care nu au nici un Dumnezeu." n timpul ncnttoarei reuniuni de familie din casa lui Raguel, descris n apte capitole ale crii lui Tobias, a avut loc o lupt nevzut n lumea spiritelor. Tnrul Azarias (Arhanghelul Rafael) a lipsit puin de la adunare pentru a participa la o alt misiune a sa. n timpul acestor cteva minute, Rafael, n numele i cu puterea lui Dumnezeu, "a luat demonul i l-a legat n deertul din partea de sus a Egiptului." Acest demon, Asmodeus, care adusese atta suferin Sarei i familiei sale, era nsui Satana. Odat cu exilarea demonului, fericirea, pacea i toate binecuvntrile s-au revrsat asupra casei lui Raguel. Dup ce i-a mplinit misiunea, tnrul Azarias a revenit la masa de nunt, slvind n acelai timp chipul lui Dumnezeu din ceruri. n urmtoarea diminea, lsndu-l pe Tobias cu mireasa sa fericit, el i-a continuat cltoria, nsoit de patru servitori i dou cmile. L-a gsit pe Gabelus i a luat banii pentru btrnul Tobias iar, la
16

ntoarcere, l-a adus pe Gabelus la masa de nunt a rudei tnrului Tobias. Urma acum ultima parte a misiunii ncredinate lui Rafael, Arhanghelul. Aducnd fericire i bucurie Sarei i familiei ei, era acum momentul s aduc o i mai mare bucurie btrnului Tobias i soiei sale. Ritmul lent al caravanei care nsoea mireasa la Ninive nu era pe placul Arhanghelului care cunotea durerea i ngrijorarea btrnilor prini ai lui Tobias: "Frate Tobias," a spus Arhanghelul, "tu tii cum l-ai lsat pe tatl tu. Te rog, s mergem noi mai repede i s lsm familia s ne urmeze, mpreun cu soia i cu restul caravanei." Tobias a fost de acord i, lund cu el fierea petelui, el i ngerul au nceput s mearg mai repede dect restul caravanei, fiind urmai de cine. Era acum momentul sa i transmit instruciunile finale pentru utilizarea fierii: "Tobie, tiu c se vor deschide ochii tatlui tu, ca s vad. S ungi ochii lui cu fiere i el va simi usturime, i va

freca i va cdea albeaa i te va vedea." ntre timp, btrna mam a lui Tobias i atepta fiul, pe deal, scrutnd zilnic, ngrijorat, orizontul. n
17

sfrit, ntr-o zi, cinele lui Tobias, alergnd naintea lor le-a adus vestea fericit, dnd bucuros din coad. Toate aceste elemente umane i pmnteti se combin ntr-o ncnttoare povestire despre ngeri i oameni Totul s-a petrecut aa cum a promis ngerul. Btrnul Tobias a nceput din nou s vad. n acest moment, inima tnrului Tobias s-a umplut de recunotin, iubire i admiraie pentru minunatul su ghid att de mare a fost ajutorul pe care l primise de la el. Fiind martorul vindecrii miraculoase a tatlui su, el nu avea cuvinte s i exprime fericirea: "Ni s-au petrecut multe lucruri bune cu ajutorul lui," i tot spunea el tatlui su. Btrnul Tobias a neles c Dumnezeu fusese acela care realizase aceste minuni prin tnrul Azarias i astfel, plin de respect, l numete om sfnt: "Ce putem s i dm acestui om sfnt?" Dumnezeu nu permite omului s rmn n greeal, deghizndu-i pentru aceasta spiritele care l ajut. Mai devreme sau mai trziu, adevrul despre ele va iei la iveal. Timp de mai multe sptmni la rnd, Arhanghelul Rafael a acionat avnd form i nume umane. Acum c misiunea sa se finalizase cu succes, el i-a pregtit pe cei doi prieteni ai s, tat i fiu, pentru o mare surpriz revelarea sa. n momentul acela, amndoi i-au oferit cu umilin jumtate din tot ce adusese fiul, ca plat pentru ajutorul lui, tnrul "Azarias" rspunzndu-le cu o minunat explicaie despre motivul pentru care Dumnezeu i binecuvntase. El i-a amintit btrnului Tobias tot
18

binele pe care l fcuse la vremea lui, drnicia sa, compasiunea sa, rbdarea sa, milostenia sa i rugciunile sale fierbini. ncepe astfel s li se reveleze gradat pentru a nu-i speria. Enumerarea tuturor faptelor bune i secretele sufletelor lor cunoscute doar de Dumnezeu sunt primul pas al revelaiei. Al doilea pas este declaraia: "Domnul m-a trimis s te vindec i s o aduc pe Sara soie fiului tu, elibernd-o de demon." Al treilea pas final i putea speria i tulbura, deci el ncepe cu a-i asigura n cuvinte blnde: "Pacea fie cu voi. Nu v temei!" n timp ce spunea asta, att tatl ct i fiul au czut cu feele la pmnt pentru c brusc, forma uman a lui Azarias s-a transformat n cea a unui Arhanghel de lumin i frumusee, urmat de revelaia final: "Eu sunt ngerul Rafael, unul din cei apte, care sunt alturi de Domnul... cnd am fost alturi de voi, am fcut-o din voina lui Dumnezeu: slvii-L i aducei-I binecuvntri." Aceasta este singura recompens pe care o accept, fr vreo alta material, bani, vite i haine oferite generos de bunii si prieteni. Cu toate acestea, ei mai puteau avea ndoieli pentru c l vzuser pe nger mncnd i bnd ca orice alt fiin uman i tiau c ngerii nu mnnc i beau precum oamenii. Acestei ndoieli secrete, el le-a rspuns spunndu-le: "S-a prut ntr-adevr c am mncat i but cu voi, dar foloseam mncare i butur invizibil, care nu poate fi vzut de oameni." Acum c lucrarea sa se ncheiase i ei tiau c Dumnezeu i trimisese ngerul s i binecuvnteze, era momentul s se ntoarc n Paradis: "Este acum momentul s m ntorc la cel care m-a trimis. Binecuvntai-L pe Dumnezeu i
19

vestii-I minunatele lucrri." Apoi, Arhanghelul i-a

reluat lumea ngerilor.

forma invizibil i s-a ntors n

Rafael, Vindectorul Divin, se pare c a acionat i n Ierusalim, n zilele ui Cristos, n balta Bethsaida de lng Poarta Oilor. n cele cinci porticuri care nconjurau balta erau muli oameni bolnavi, ateptnd ca ngerul s acioneze n apa blii, pentru a vindeca imediat pe oricine ntra n ea: "Cci un nger al Domnului se cobora la vreme n scldtoare i tulbura apa i cine intra nti, dup tulburarea apei, se fcea sntos, de orice boal era inut." [Ioan 5:4] Dttorul de sntate, Sfntul Rafael, mai poate fi observat i n vindecrile miraculoase care s-au petrecut pn n zilele noastre, n multe locuri sacre ale lumii cretine.

Arhanghelul Gabriel

20

Arhanghelul Gabriel este reprezentat, n general, tinnd n mna un crin, simbol al puritatii si al adevarului. El este cel care raspndeste Cuvntul Domnului. De asemenea, ajuta oamenii sa exprime adevarul deschis si sincer, sa-si respecte propria individualitate, sa-si asculte vocea interioara si sa-si urmeze intuitia.

21

n mod traditional, Gabriel este mesagerul Cuvntului lui Dumnezeu. Numele sau nseamna: "Dumnezeu este puterea mea". El vesteste tuturor sufletelor misterul ncarnarii nainte de a se naste si ne face constienti de talentele si misiunile noastre pe pamnt. El este si protectorul copiilor mici si se ngrijeste plin de iubire si pentru copilul din fiecare dintre noi atunci cnd acesta este ranit sau uitat. El ne calauzeste cu cuvinte pline de dragoste si tandrete pentru a elibera si vindeca acest copil interior. Mna sa protectoare este n permanenta deasupra noastra pentru a proteja naturaletea si puritatea din noi. Toate religiile l preamaresc pe Gabriel ca mesager divin. Neobosit, el mparte cuvntul lui Dumnezeu acelora care si doresc sa l asculte.. Este cunoscut ca fiind cel mai mare ambasador al divinitatii pentru omenire, nger al revelatiei, purtatorul vestilor bune, mesager al legilor divine si al compasiunii. El este ngerul bucuriei si spiritul adevarului. Cu ajutorul Arhanghelului Gabriel ne putem descoperi propria ntelepciune si realitatea noastra individuala. El manifesta un respect absolut pentru individualitatea fiecaruia dintre noi si ne ajuta sa avem ncredere n propriile capacitatile. Ne ncurajeaza, de asemenea, sa ne folosim de cunoasterea intuitiva, ca si de celelalte daruri pe care le-am primit de la Dumnezeu. Prin sustinerea

22

lui, descoperim cele mai bune modalitati de a ne exprima potentialul interior. Cea mai importanta misiune a Arhangelului Gabriel este aceea de a ne sustine sa fim puternici si sa avem convingerea ca noi aducem o pretioasa contributie la dezvoltarea spirituala a umanitatii fiind pur si simplu ceea ce suntem. De asemenea, Gabriel ne permite sa discernem adevarul n situatiile n care avem mai multe optiuni care par sa fie la fel de juste. Ne rugam Arhanghelului Gabriel sa ne lumineze drumul pe calea adevarului si a bucuriei. ntreaga mea fiinta transmite mesajul iubirii, al fraternitatii si al libertatii

Numele Gabriel pare a fi compus din cuvintele ebraice : om i : Dumnezeu. nseamn deci sau . Practic, toate misiunile i manifestrile acestui Arhanghel sunt strns corelate cu venirea lui Mesia.
23

Cea mai precis profeie cu privire la timpurile venirii lui Hristos a fost cea a Sfntului Gabriel, prin profetul Daniel. Imediat nainte de venirea lui Hristos, Arhanghelul Gabriel a aprut n templul din Ierusalim, anunndu-i lui Zaharia naterea fiului su, Ioan Boteztorul, precursorul lui Hristos: "i ngerul, rspunznd, i-a zis: Eu sunt Gavriil, cel ce st naintea lui Dumnezeu. i am fost trimis s griesc ctre tine i s-i binevestesc acestea." [Luca 1:19] Cel mai important i de departe cel mai bun mesaj transmis de la nceputul timpurilor de ctre un nger, a fost cel al Arhanghelului Gabriel ctre Fecioara Maria, anunndu-i ncarnarea Cuvntului lui Dumnezeu i naterea lui Hristos, Salvatorul omenirii. Simplitatea i mreia cereasc a acestui mesaj, dup cum ne-a transmis ea singurul martor al vetii celei bune a lui Gabriel, trebuie neleas bine pentru a aprecia misiunea sublim i delicat a lui Gabriel n lucrarea sa de rscumprare a oamenilor. Este prima dat cnd un prin al paradisului salut un copil pmntean al Domnului, o tnr femeie, cu respectul i consideraia pe care un prin le-ar arta Reginei sale. Manifestarea acestui nger pe pmnt a marcat zorii unui noi ere, nceputul unui nou legmnt, mplinirea promisiunilor lui Dumnezeu, poporului Su: "a fost trimis ngerul Gavriil de la Dumnezeu, ntr-o cetate din Galileea, al crei nume era Nazaret, ctre o fecioar logodit cu un brbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria." Luca [1:26]
24

nelepciunea divin, tactul, abilitatea lui Gabriel sunt clar manifestate n conversaia sa cu Fecioara Maria: "i intrnd ngerul la ea, a zis: Bucur-te, ceea ce eti plin de har, Domnul este cu tine." [Luca 1:28] Gabriel trebuia s copleeasc reacia de surprindere a Mariei datorat att apariiei sale ct i "manierei sale de salut." El trebuia s-i pregteasc mintea pur pentru ideea maternitii i s-i obin consimmntul de a deveni mama Fiului lui Dumnezeu. Gabriel i-a ndeplinit cu succes aceasta sarcin: "Nu te teme, Marie, cci ai aflat har la Dumnezeu." El i spune pe nume pentru a-i inspira ncredere i a-i dovedi afeciune i grij n acele momente. Nemaipomenitul mesaj i este prezentat ca o decizie a lui Dumnezeu, ceva predestinat a se manifesta, prezis de secole de profei i anunat acum ei ca un eveniment iminent, dependent de consimmntul ei: "i iat vei lua n pntece i vei nate fiu i vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare i Fiul Celui Preanalt se va chema i Domnul Dumnezeu i va da Lui tronul lui David, printele Su. i va mpri peste casa lui Iacov n veci i mpria Lui nu va avea sfrit." [Luca 1:30-33] Din aceste cuvinte ale ngerului, Mariei i apare foarte clar c fiul ei va fi promisul Mesia, Fiul lui David. Dar ea nu tia cum s mpace legmntul virginitii sale cu promisa maternitate, de aici i ntrebarea ei: "i a zis Maria ctre nger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu tiu de brbat?" Rspunsul lui Gabriel ne indic faptul c Dumnezeu i respecta legmntul de virginitate i o va face pe ea mam fr ajutorul unui brbat, ntr-un mod unic i miraculos: "Duhul Sfnt Se va pogor peste tine i puterea Celui Preanalt te
25

va umbri; pentru aceea i Sfntul care Se va nate din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema." [Luca 1:3435] Ca un ultim cuvnt de ncurajarea i, n acelai timp, o foarte plcut informaie, Arhanghelul i spune Mariei despre vara ei mai n vrst care fusese stearp i acum era deja nsrcinat n ase luni. Acest argument final i-a fost oferit ca s neleag "C la Dumnezeu nimic nu este cu neputin." [Luca 1:37] Maria, n continuare plin de o profund umilin, rspunde: "Iat roaba Domnului. Fie mie dup cuvntul tu!" [Luca 1:38] Acest rspuns a reprezentat consimmntul Mariei, ateptat att n cer ct i pe pmnt. Arhanghelul Gabriel a plecat de la Maria pentru a aduce vestea cea bun tuturor ngerilor, despre ncarnarea Cuvntului Divin. Este foarte probabil ca lui Gabriel, Arhanghelul Bunei Vestiri, s i se fi ncredinat Sfnta Familie din Nazaret. El a fost probabil ngerul care a adus "vestea cea bun" pstorilor "care i vegheau la ceas de noapte turmele", n noaptea n care Cristos a fost nscut de Fecioara Maria n Betleem. Observm, cu aceast ocazie, aceeai team i surpriz, ca n cazul Mesajului lui Gabriel ctre Fecioara Maria: "Dar ngerul le-a zis: Nu v temei. Cci, iat, v binevestesc vou bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. C vi s-a nscut azi Mntuitor, Care este Hristos Domnul, n cetatea lui David." Cine putea fi mesagerul unor asemenea veti bune, dac nu cel care le-a promis prin profetul Daniel i a anunat-o pe
26

Maria, Gabriel Arhanghelul? n timp ce transmitea acest mesaj plin de bucurie, Arhanghelului i se altur brusc o mulime de locuitori cereti, cntnd pentru prima dat n aceast vale a plngerii, cntarea Sionului celest. Era normal ca Arhanghelul Eliberrii s intoneze aceast cntare pentru eliberarea oamenilor: "i deodat s-a vzut, mpreun cu ngerul, mulime de oaste cereasc, ludnd pe Dumnezeu i zicnd: Slav ntru cei de sus lui Dumnezeu i pe pmnt pace, ntre oameni bunvoire!"[Luca 2:10-14] nsrcinrile lui Gabriel fa de Mesia nu se ncheiau odat cu momentul naterii sale. Gabriel a fost probabil ngerul care "i-a aprut n vis lui Iosif," nti la Betleem, cnd l-a avertizat spunndu-i: "Scoal-te, ia Pruncul i pe mama Lui i fugi n Egipt i stai acolo pn ce-i voi spune, fiindc Irod are s caute Pruncul ca s-L ucid." [Matei 2:13] Dup moartea lui Irod, ngerul i-a aprut din nou lui Iosif n Egipt pentru a-i spune s duc mama i copilul napoi n ara lui Israel. Gabriel care este "puterea lui Dumnezeu" este probabil ngerul menionat de Sfntul Luca, n povestirea sa despre agonia lui Cristos n grdin Ghetsimani: " Iar un nger din cer s-a artat Lui i-L ntrea." [Luca 22.43] Era, la fel, normal ca ngerul care a fost martorul agoniei Salvatorului lumii i care i-a anunat sosirea att n Vechiul ct i n Noul Testament, s fie de asemenea primul care s anune lumii Renvierea Sa, triumful su asupra pcatului i morii, n dimineaa Patelui: "i iat s-a
27

fcut cutremur mare, c ngerul Domnului, cobornd din cer i venind, a prvlit piatra i edea deasupra ei." [Matei 28:2] Este foarte probabil c la Arhanghelul Gabriel face referire Sfntul Paul cnd vorbete de a doua venire a lui Hristos, la sfritul lumii, cnd lupta Sfntului Mihail se va sfri i cnd toate cile de atac ale Sfntului Rafael nu mai sunt necesare. Se pare c dintre cei trei Arhangheli cunoscui, Sfntul Gabriel este cel care cu o voce puternic va chema la via i la judecat morii: "Cci aceasta v spunem, dup cuvntul Domnului, c noi cei vii, care vom fi rmas pn la venirea Domnului, nu vom lua nainte celor adormii, Pentru c nsui Domnul, ntru porunc, la glasul arhanghelului i ntru trmbia lui Dumnezeu, Se va pogor din cer, i cei mori ntru Hristos vor nvia nti." [I Tesalonicieni 4:15-16] Vocea Arhanghelului i trmbia lui Dumnezeu par a fi acelai lucru, cu scopul de a transmite comanda divin morilor pentru a reveni la via, prin puterea Atotputernicului Dumnezeu. Renvierea "celor mori ntru Hristos" este recolta, fructele Eliberrii. Gabriel, care l-a ajutat pe om n timpul lungii sale viei pe pmnt, l-a pregtit pentru Eliberarea adus de Mesia, pare a fi primul dintre ngeri care au fost trimii s adune aceast recolt din cele patru coluri ale pmntului. Arhanghelul Jophiel

28

Arhanghelul Jophiel este ngerul contiinei divine, al iluminrii i al nelepciunii. Numele su semnific frumuseea lui Dumnezeu. El ne nva c nelepciunea este contiina n aciune; gndirea i aciunea fr contiin ruineaz sufletul. Ne nva s fim contieni de faptele noastre, s ne ascultm gndurile, sentimentele, s ne analizm convingerile, inteniile, gesturile. nelepciunea nseamn s avem contiina prezent n ceea ce facem. Arhanghelul Jophiel este considerat nger al esenei, al luminii, al nelegerii, al nemuririi, al evoluiei
29

spirituale. Bucuria i iluminarea sunt inseparabile i fac parte din nelepciune. Arhanghelul Jophiel ne ndeamn s punem bucuria n inim, nelepciunea n minte i s ascultm copilul interior care vrea s se manifeste. S fim n pace cu noi nine i astfel vom ti ceea ce suntem: fiine de lumin, fiine de iubire. nelepciunea nu se poate manifesta dect printr-o iubire total fa de toate celulele corpului, pentru c nelepciunea, asemenea tuturor calitilor divine, ncepe din interiorul fiinei. Deseori oamenii au tendina s spun un lucru, s gndeasc un altul i s fac cu totul altul. Cu ct ne punem mai mult n acord gndurile, emoiile, dorinele i faptele cu divinitatea interioar, cu att devenim mai centrai i cretem n nelepciune. Arhanghelul Jophiel ne ndeamn s facem ceea ce ne place, dar contient, analiznd dac ceea ce facem este impregnat de iubire, respect, libertate i se integreaz n planul divin. S-l rugm pe arhanghelul Jophiel s ne ajute s tim ce s facem nspre binele nostru, s avem puterea de a ne exprima i de a vorbi drept. Nimeni nu ar putea evolua n singurtate, fr a avea n fa o persoan care s o ajute n procesul de cunoatere. Ni se spune iubii-v dumanii; de fapt, nu avem dumani, ci doar fiine care au ales s joace temporar rolul dumanilor pentru a ne ajuta s cretem n nelepciune. Jophiel ne ajut s privim dincolo de aparene i s recunoatem pretutindeni iubirea profund i nelepciunea divin.

30

Recunosc pretutindeni iubirea profund i nelepciunea divin.

Arhanghelul Metatron

31

Metatron este singurul nger al sferelor celeste care a cunoscut conditia umana. Sub numele de Enoh, a fost al saptelea patriarh dupa Adam. Sufletul sau a fost toata viata plin de credinta, de iubire pentru oameni si foarte atent la ntelesurile faptelor, nutrind convingerea ca numai acela care nvata permanent din ceea ce se petrece n el si n afara lui este capabil sa-si ajute cu adevarat semenii. Astfel, el a urmat de la sine calea ntelepciunii si a bunatatii inimii. Dupa moartea sa, a fost
32

ridicat la Cer, unde Dumnezeu l-a investit ca arhanghel. Arhanghelul Metatron ne ajuta sa descoperim valoarea faptelor noastre; este martorul binelui pe care l facem si al iubirii pe care o daruim; ne permite sa ne concretizam capacitatea de a iubi si de a fi iubiti. Metatron este considerat Arhivarul Cerului, pentru ca este nsarcinat sa nregistreze toate faptele noastre n Cartea Vietii, dar si sa-si aduca sprijinul la mplinirea proiectelor oamenilor. El ne ndeamna sa nvatam din fiecare experienta a vietii, sa acceptam tot ceea ce ni se ofera, sa cautam sa ntelegem sensul profund al fiecarui lucru. Metatron este un fel de punte ntre Dumnezeu si om, care poate sa-i ceara sprijinul n cunoasterea valorii faptelor sale. El ne ajuta sa pastram echilibrul ntre ceea ce dam si ceea ce pastram pentru noi nsine, pentru a ne defini mai bine limitele si pentru a ntelege adevaratul sens al propriei fiinte. Pentru aceasta, este necesar mai nti sa constientizam ca fiecare om vine pe Pamnt cu un rost, fiecare are ceva de mplinit, iar acest "ceva" este n acord deplin cu fiinta lui si cu vointa divina. Ne asista n descoperirea potentialitatilor fiintei noastre si ne creeaza oportunitati prin care sa ni le punem n valoare. Ne ajuta sa ntelegem ca, atunci cnd ne simtim goi, apatici, tristi sau furiosi, iar problemele se tin lant de noi, nu suntem pe drumul cel bun. Atunci e momentul sa ne oprim

33

si sa-l rugam pe Arhanghelul Metatron sa ne inspire si sa ne ghideze n gasirea drumului potrivit pentru noi nsine. Pentru ca nu exista un drum mai bun sau mai putin bun, mai greu sau mai usor, ci doar drumul potrivit fiecaruia. Si nu-l vom gasi cautnd modele n stnga si-n dreapta, ci numai n noi nsine. Ne ajuta sa ne mplinim menirea n bucurie si sa ntelegem ca starea de mplinire a oricarei fiinte umane este strns legata de mplinirea menirii. Metatron ne nvata sa gasim masura corecta n iubire, munca, creatie, aducnd n viata noastra echilibru, sanatate, armonie si seninatate. El este, astfel, martorul faptelor noastre bune si al tuturor acelor acte ale vietii si ale iubirii pe care nimeni n afara lui nu ni le cunoaste. Nimeni altul n afara lui nu a stocat evenimente, fapte si ntmplari n memoria Universului (care este, de fapt, Memoria Divina) asa cum a facut el, astfel nct, ori de cte ori ne este greu, prin rugaciune si prin credinta, noi sa primim de acolo starea sufleteasca sau ideea care sa ne salveze. Este alaturi de noi atunci cnd trebuie sa depunem eforturi importante, n cele mai diverse situatii: relatii afective, mplinirea unor aspiratii, renuntarea la obiceiuri nocive, aplanarea conflictelor prin ntelegerea cauzelor etc. Ne rugam Arhanghelului Metatron sa ne ncurajeze n ntreprinderile noastre si sa ne acorde o viziune justa asupra a ceea ce avem
34

de ndeplinit. n apelarile noastre sa-i cerem sa ne faca sa stim daca eforturile noastre sunt suficiente sau daca, dimpotriva, trebuie sa ne intensificam energiile pentru noi nsine sau pentru ceilalti. Sa ne bucuram mpreuna de prezenta lui Dumnezeu n fiecare dintre noi! Arhanghelul Mihail

Mihail este luptatorul care face ca lumina sa triumfe, dispersnd umbrele negativitatii. El ne ajuta sa fim
35

puternici n momente de grea cumpana, sa ne dizolvam tendintele negative si sa regasim forta necesara atunci cnd ne simtim singuri sau abandonati. Numele lui Mihail semnifica n ebraica: "Cel care este asemenea lui Dumnezeu". Este arhanghelul pe care noi l invocam sa ne ajute n lupta cu pulsiunile noastre negative si sa descoperim lumina din noi nsine. Din punct de vedere istoric el este privit ca protectorul lui Israel si al bisericii catolice. Este considerat ngerul protector al politistilor, soldatilor si al copiilor mici, precum si al pelerinilor si calatorilor. El este razboinicul ceresc, comandantul ostilor ngeresti, care lupta pentru dreptate si ordine, ghidndu-i pe toti cei care se afla n dificultate. Mihail este considerat si aducatorul de noroc si rabdare. Este asociat cu elementul foc, care simbolizeaza arderea a tot ceea ce este trecator, pentru a face loc luminii pure si esentiale. Uneori, se vorbeste despre el ca fiind binevoitorul nger al Mortii, care ne conduce catre eliberare si nemurire. El este si ngerul Justitiei, cel care "cntareste sufletele". n religiile ebraice, crestine si islamice, Mihail este recunoscut ca fiind cel mai mare dintre ngeri. Este cunoscut sub diferite nume: Pazitorul cheii Paradisului, Comandantul Arhanghelilor, Ambasador al Prezentei Divine, nger al Caintei, al Dreptatii, al ndurarii si Sfintirii, ngerul calauzitor a lui Israel, protectorul lui Iacob. Este neobosit n lupta pentru bine si i apara pe cei slabi. Mihail i nsoteste si pe luptatorii solitari, deschiznd calea catre aplanarea luptelor si a conflictelor de orice fel.
36

Ne rugam Arhanghelului Mihail sa ne ajute n lupta cu propria noastra negativitate. De fiecare data cnd ne simtim prabusiti, el ne ajuta sa dobndim o noua viziune asupra existentei. Mihail ne ghideaza si ne protejeaza mpotriva nedreptatii, ajutndu-ne sa ne deschidem spre ceea ce este etern sau, cel putin, durabil. Putem sa-1 rugam sa ne ajute n toate situatiile n care ne simtim coplesiti de adversitati, izolati si adandonati. Lupt pentru dreptate si adevar, iar integritatea mi da putere

Numele lui este un strigt de lupt, att scut ct i arm n lupt i un trofeu etern de victorie. Popularitatea acestui nume n Vechiul Testament provine din faptul c nu mai puin de zece persoane care poart numele de Mihail sunt menionate n crile sacre, precum: "Sthur, fiul lui Mihail." Un
37

nume similar este i n limba Accadian cu sens identic cu cel al lui Mihail echivalentul Accadian este Ca nume al unuia dintre marii Arhangheli, cuvntul Mihail apare pentru prima dat n cartea profetului Daniel, unde el este numit: "Mihail, una din cpeteniile cele mai de seama" [Daniel 10:13] i din nou: "La acea dat se ridica Mihail, marele voievod, care st pentru copiii poporului tu" [Daniel 12:1]. Denumirea de "Arhanghel" este dat doar de Sfntului Mihail, chiar dac tradiia sacr i liturghia Bisericii atribuie acelai titlu i Sfntului Gabriel i Sfntului Rafael: "Dar Mihail Arhanghelul, cnd se mpotrivea diavolului, certndu-se cu el pentru trupul lui Moise, n-a ndrznit s aduc judecat de hul, ci a zis: "S te certe pe tine Domnul!" [Iuda 1:9]. n ciuda unei astfel de mrturii explicite a Scripturii, puini scriitori susin c Sfntul Mihail, datorit poziiei sale nalte ntre ngeri, trebuie s aparin unei ierarhii mai mari, probabil a Serafimilor, mai degrab dect Arhanghelilor. Noi nu credem c aceast prere poate fi susinut. Poziia nalt a Sfntului Mihail poate fi explicat aceea c, dei aparine unui ordin relativ inferior prin natura sa, zelul su remarcabil n slvirea lui Dumnezeu i mntuirea tovarilor si ngeri, n momentul rebeliunii lui Satana, i-a adus atta glorie i putere, nct ar fi putut s egaleze i chiar s depeasc n har, spirite celeste care aparin unei ierarhii mai nalte. Dac ne amintim, ngerii erau ntr-o perioad de prob n care fiecare primea ceea ce merita dup
38

faptele sale. Mare varietate de merite explic, n plus fa de alte elemente naturale, marea diferen ntre slava lor i puterea lor. Printele Joseph Husslein subliniaz faptul c Biserica l numete pe Sfntul Mihail "Prinul gazdelor cereti" , adugnd suplimentar: "Faptul c trei ngeri despre care tocmai am menionat sunt numii Arhangheli nu implic mai mult dect c acestora le-au fost ncredinate misiuni extraordinare. Mihail este singurul cruia Scripturile i acord acest titlu, dar exist motive ntemeiate pentru a susine prere c el poate fi cel mai mare chiar dintre toi ngerii." Sfntul Mihail este ntr-adevr un prin al gazdelor cereti, iar acest lucru este clar susinut de puterea acordat lui de ctre Dumnezeu i nu neaprat de superioritatea naturii sale. Credem c o putere de acest gen nu ar fi fost conferit Serafimilor i Heruvimilor care sunt tronuri vii ale lui Dumnezeu, ci mai degrab celor care aparin ordinului spiritelor slujitoare, precum ntietorilor, Arhanghelilor i ngerilor, care "trimise ca s slujeasc, pentru cei ce vor fi motenitorii mntuirii." [Evrei 1:14] Conform lui Gustav F. Oehler, "acest nume: Mihail Cine este ca Dumnezeu? al prinului ngerilor, nu presupune doar o confirmare umil din partea ngerilor, ci este mai degrab o afirmaie real cu privire la nger ca atare. Numele exprim astfel capacitatea de a fi irezistibil pe care Dumnezeu i-a acordat pentru a-I ndeplini poruncile."

39

Sfntul Mihail a fost mereu un nger lupttor, care s-a luptat nti cu Satana i cu demonii si nc de la nceput, apoi, n timp, cu toi inamicii Poporului lui Dumnezeu. El este "cel mai mare prin, care st alturi de fiii acelui popor." Din vechime, ca i astzi, Sfntul Mihail este cel mai mare aprtor al Bisericii lui Hristos pe pmnt. De-acum celebra problem, "ngerul Domnului", , care a tras atenia crturarilor care studiau Sfnta Scriptur zeci de ani, poate fi probabil rezolvat recunoaterea faptului c acest nger misterios al Domnului (care, n diverse cri ale Vechiului Testament este reprezentat ca acionnd n numele lui Dumnezeu nsui i fiind adesea slvit ca i cum ar fi Dumnezeu) este nimeni altul dect Sfntul Arhanghel Mihail, reprezentantul lui Dumnezeu pentru poporul Su. Cuvintele profetului Daniel par a insinua aceasta: "Nimeni nu m ajut mpotriva acestora, afar de voievodul vostru Mihail." [Daniel 10:21] " n vremea aceea se va scula marele voievod Mihail, ocrotitorul copiilor poporului tu." [Daniel 12:1] Un reprezentant poate vorbi i aciona n numele i cu autoritatea de conductor suprem cu care a fost investit cel pe care l reprezint. Aceasta pare a fi poziia Sfntului Mihail fa de copiii lui Israel. El a fost att Prinul ceresc care-l reprezent pe Regele Cerului i este protectorul ceresc al poporului lui Dumnezeu, att mpotriva dumanilor umani i diabolici. Sfntul Mihail, care a aprat i protejat copiii lui Dumnezeu n lumea spiritelor, i va extinde aceeai
40

protecie i asupra copiilor umani ai lui Dumnezeu, aici pe pmnt. nconjurai i ameninai de naiuni ostile pgne, asupra crora Satana i-a extins tirania, Sfntul Mihail nu putea rmne indiferent la aceast nou form de seducie i rebeliune manifestat de arhi-inamicul su fa de copiii oamenilor. Atta timp ct Satana insist n atacurile sale, campionul ceresc, Prinul gazdelor cereti va continua s-i distrug planurile cu strvechiul strigt de rzboi: "Cine este ca Dumnezeu?" n Vechiul Testament, prin urmare, Sfntul Mihail este nger prin excelen, ngerul Domnului, ngerul Pzitor naional al israeliilor. Uneori, mai ales n cartea Exodului, acest "nger al Domnului" este numit pur i simplu, Domnul. De exemplu, n acest pasaj, "Iar Domnul mergea naintea lor: ziua n stlp de nor, artndu-le calea, iar noaptea n stlp de foc, luminndu-le, ca s poat merge i ziua i noaptea." [Exodul 13:21] El, care este numit "Domnul" n acest pasaj, este menionat din nou cu aceeai denumire de "nger al lui Dumnezeu", n urmtorul pasaj:" Atunci s-a ridicat ngerul Domnului, care mergea naintea taberei fiilor lui Israel, i s-a mutat n urma lor; i s-a ridicat stlpul cel de nor dinaintea lor i a stat n urma lor. Astfel a trecut el i a stat ntre tabra Egiptenilor i tabra fiilor lui Israel; i era negur i ntuneric pentru unii, iar pentru ceilali lumin, noaptea, i toat noaptea nu s-au apropiat unii de alii." [Exodul 14:19] Aceast manevr militar foarte inteligent indic strategia Prinului gazdelor cereti.

41

Ca nger Pzitor naional al israeliilor i reprezentant special al lui Dumnezeu pentru poporul Su, Sfntul Mihail este prezentat cu cuvinte care dezvluie marea iubire divin i solicitudine a Domnului, mpreun cu atribuiile omului fa de ngerii Pzitori, n general: "Iat Eu trimit naintea ta pe ngerul Meu, ca s te pzeasc n cale i s te duc la pmntul acela pe care l-am pregtit pentru tine. Ia aminte la tine nsui; s-l asculi i s nu-i fi necredincios, c nu te va ierta, pentru c numele Meu este n el.u i vei face toate cte i poruncesc i de vei pzi legmntul Meu, mi vei fi popor ales dintre toate neamurile, c al Meu este tot pmntul, iar voi mi vei fi preoie mprteasc i neam sfnt. Spune cuvintele acestea fiilor lui Israel: De vei asculta cu luare aminte glasul ngerului Meu i vei mplini toate cte v voi spune, voi fi vrjma vrjmailor ti i potrivnicilor ti le voi fi potrivnic. "[Exodul 23:20-22] De vei asculta cu luare aminte glasul s Alte opinii care susin c expresia "ngerul Domnului" nu reprezint cu adevrat un nger sau Sfntul Mihail, ci Cuvntul lui Dumnezeu (Logosul), Dumnezeu nsui, este considerat n prezent ca o simpl conjunctur i o opinie destul de nvechit. Mai multe apariii ale Arhanghelului Mihail au fost raportate n decursul secolelor cretine. Una dintre cele mai remarcabile apariii dintre toate este cea care este comemorat universal de Biseric pe 8 mai. Sfntul Arhanghel Mihail a aprut pe Muntele Gargano, n Apulia, sudul Italiei, n zilele Papei Ghelasie (492-496). n peter n care a aprut a fost
42

ridicat un altar i a devenit obiectiv de pelerinaj pentru credincioi, n secolele urmtoare. O alt srbtoare n cinstea Sfntului Arhanghel Mihail, pe 29 septembrie, cunoscut anterior ca , este aniversarea Sfinirii fostei bazilici Sfntul Mihail i a tuturor ngerilor pe Calea Salarian din Roma. O apariie, similar cu cea de pe Muntele Gargano, a fost celebrat n marele sanctuar numit , lng Constantinopol, dup cum ne spune istoricul Sozomenus, care a scris despre mijlocul secolului al cincilea, un secol de mare devoiune fa de Sfinii ngeri, n general, i fa de Sfntul Mihail, n special. n liturghie, Sfntul Mihail este considerat ca fiind ngerul care conduce sufletele credincioilor plecai la cer: "Scoate-i din gura leului, ca s nu i devoreze iadul, pentru ca ei s nu cad n ntuneric; las-l pe Mihail, sfnt purttor de stindard, s i aduc n lumina sfnt." Sfntul Mihail este invocat ntr-un mod special n rugciunile recitate la altar, dup Liturghie: "Sfinte Arhanghel Mihail, protejeaz-ne n btlie etc." Aceast rugciune special este o form general condensat de exorcizare mpotriva lui Satan i a tuturor spiritelor rele, indicat de Papa Leon al XIIIlea. Att timp ct copiii lui Dumnezeu sunt expui atacurile lui Satana n aceast lume, strigtul de lupt al Sfntului Mihail: "Cine este ca Dumnezeu?" va continua s sperie i s distrug toate forele

43

rului iar intervenia sa puternic n lupta, n numele copiilor lui Dumnezeu, nu va nceta niciodat.

Arhanghelul Samuel

Arhanghelul Samuel este ngerul iubirii divine, iar numele sau semnifica cel care-L vede pe Dumnezeu. El ne nva c iubirea este o stare de bucurie fr sfrit, o stare de certitudine, de linite
44

luntric i c fiecare fiina vie reprezint o form distinct de manifestare a iubirii. Este un nger al iubirii, al toleranei, al armoniei, al adoraiei, al ncntrii, al comuniunii afective, al sentimentelor, al unitii divine. Iubirea pur leag tot ceea ce palpit n acest Univers, pri din Dumnezeu, totul emannd din El. Dac unele din aceste pri se ndeprteaz de Dumnezeu, iubirea e cea care le reintegreaz, vindecndu-le i armonizndu-le. Pentru c iubirea nu critic, nu judec, nu pune bariere; ea nelege i accept. Iubirea este continu; este tot ceea ce este creat n Univers, este tot ceea ce se creeaz nc. Ea este i nu poate niciodat s dispar. Starea de dragoste este o stare de plenitudine inexplicabil, pentru ca este legat de infinit, de Dumnezeu. Iubirea este singura energie care ne poate transforma i vindeca complet. Dar, pentru aceasta, este necesar s reaprindem, att n inim, ct i n fiecare din celulele noastre, aceast flacr a iubirii. Suntem creai prin iubire i din iubire, natura noastr profund este iubire. Daca ne privim ct mai profund n inim, vom gsi acolo un copil al lui Dumnezeu, nvluit permanent, cu tandree de iubirea Tatlui. S-l rugm pe arhanghelul Samuel s ne ajute s ndeprtm gndurile de team, abandon, respingere, ideile preconcepute, interdiciile i s ne simim ntotdeauna iubii. S ne ajute s ne deschidem inima, aa cum o floare se deschide primind lumina i, n acelai timp, druiete toat frumuseea sa, parfumul su, pentru c ea tie c, n
45

plenitudinea sa, este iubit i purttoare a frumuseii creaiei. Arhanghelul Samuel rspndete razele sale iubitoare n ntreg Universul, artnd astfel i inimilor noastre drumul ctre iubirea celest. Ne ndrum s pim printre oameni cu realizarea deplin a faptului c existm pentru a mprti oricrui suflet lumina iubirii; acesta este, n realitate, cel mai mare privilegiu. Cci, dac noi revarsm aceast nelimitat iubire a lui Dumnezeu asupra oricrui suflet, atunci sufletele noastre vibreaz cu Spiritul Divin i simim iubirea lui Dumnezeu pentru ntreaga omenire. mprtesc oricrui suflet lumina iubirii

Arhanghelul Zadkiel

46

Zadkiel face ca flacra iertrii i a libertii s strluceasc n inima tuturor sufletelor care-i doresc elevarea spiritual. Este ngerul transmutrii, al justiiei, al bunvoinei i compasiunii. Numele su semnific dreptatea lui Dumnezeu. Arhanghelul Zadkiel ne ajut s transmutm toate blocajele limitatoare pe care le-am dobndit n decursul timpului, ducnd o via plin de restricii. Aceste blocaje se manifest acum prin dorinele i tendinele pe care le avem, prin propria noastr voin. Transmutarea este un proces de schimbare de stare: a strii de a fi, a strii de spirit, a strii emoionale, pn la starea materiei, a celulelor. Contemplarea poate poate fi utilizat pentru a crea o unitate vibratorie, dup care, concentrarea permite
47

transmutarea n energie a formei contemplate. Fiina uman are o mare putere de transformare, ea culminnd n trasformarea sa n fiin de lumin, care, de altfel, este i propria sa natur. l rugm pe arhanghelul Zadkiel ca, prin procesul de transmutare, s ne schimbm profund structura interioar. Tot ceea ce ne compune: organele vitale, oasele, nervii, sngele, la fel i sentimentele, gndurile, emoiile, toate s fie purificate, echilibrate i armonizate, favoriznd astfel propria vindecare. Atunci cnd este apelat, Zadkiel aprinde n inim flacra spiritual care face s erup calitile divine ale compasiunii, iertrii, transformrii, libertii i justiiei divine. Acest arhanghel ne poate ajuta s ne redobndim libertatea individual. S ne eliberm de dogme, de ataamentul fa de persoane, s fim liberi n vorbire i gndire, s fim liberi s facem ceea ce inima ne ndeamn. Zadkiel este un nger al dezvoltrii i evoluiei, al transformrii, proteciei i iertrii. l putem ruga s ne nconjoare cu lumina sa protectoare, familiar i transformatoare. Cu ajutorul su putem transforma toat energia negativ a fiinei, de orice natur, n energie pozitiv, rednd corpului nostru fizic i emotional, spiritului i sufletului nostru puritatea original. Problemele psihologice i emoionale vor fi astfel dizolvate, vom avea un mai mare grad de libertate i evoluia noastr va fi mai rapid. Flacra transformrii spirituale nal fiecare parte a fiinei mele n Lumin i Iubire

48

ngerii armoniei

49

ngerii armoniei aduc armonie n sufletele noastre. Ei ne ajuta sa traim o viata armonioasa, sa cautam oameni si locuri armonioase si sa ne exprimam ntrun mod ct mai placut. ngerii armonie ne binecuvnteaza chiar din clipa n care ne hotarm sa ducem o viata armonioasa. A trai n armonie presupune un mediu care sa ne convina, o stare emotionala care sa ne satisfaca, un anumit grad de deschidere, de onestitate si integritate. Pentru nceput, trebuie sa ne recunoastem dependenta fata de Pamnt, care ne-a vazut
50

nascndu-ne si care ne hraneste. Trebuie sa-i multumim cu umilinta si recunostinta, n loc sa ne credem stapni absoluti. Apoi, trebuie sa onoram darurile pe care le-am primit, dnd din noi ce e mai bun si mpartasindu-le cu ceilalti, fara a-i dispretui si nici ignora pe cei care nu au nteles nca natura darurilor cu care au fost nzestrati. Pentru a trai n armonie trebuie sa ne punem n acord cu Universul, cu mediul ce ne nconjoara, cu apropiatii nostri. Sa retinem aspectul pozitiv al experientelor ce ne ncearca. Dar mai trebuie sa renuntam la abuzurile nocive pentru corpul nostru, sa facem pauze regulate (sa ne odihnim regulat), ntr-un cuvnt, sa ducem o viata sanatoasa si echilibrata. A fi n armonie cu natura noastra profunda mai nseamna si sa fim n acord cu adevarurile universale afirmate n cadrul religiilor si acceptate n toate timpurile si de toate popoarele. Ele sunt baza tuturor codurilor etice, respecta demnitatea individului si i dau locul pe care l merita n comunitatea umana. n sfrsit, pentru a trai n armonie cu noi nsine si cu ceilalti, trebuie sa ne vindecam de trecut si sa ncetam orice negativitate. Nu putem pretinde seninatate daca suntem n conflict cu propriul puls, daca nu ne-am abandonat supararile sau regretele, daca abordam evenimentele din prezent cu un spirit razbunator.

51

Sa i rugam pe ngerii armonie sa ne nsoteasca n cautarile noastre si sa vegheze la propria noastra unificare. Sa le aratam recunostinta pentru armonia pe care o aduc n viata noastra si n Univers. Traiesc n armonie cu intreaga natura deoarece sunt una cu Sursa Divina a Totului

ngerii bucuriei

52

ngerii bucuriei ne nva c Universul este bucurie, c lumina este bucurie, c viaa este bucurie. Ei ne ajut s trim ct mai mult posibil n aceast contiin a bucuriei, astfel ca toate gndurile, sentimentele i aciunile noastre s fie inundate de bucurie. Bucuria este lumina inimii, ea ne d for, ne mprospteaz viaa, ndeprteaz tristeea i teama. Lumea este mai frumoas i mai bun atunci cnd te bucuri. Cnd trieti n bucurie, eti comunicativ i te simi legat de tot ce este viu n jur. Nu te mai

53

deranjeaz lucrurile care nu sunt n regul, iar momentele dificile le treci mai uor. Bucuria noastr nu poate fi niciodat total dac contiina este fragmentat. De multe ori alegem s ne fixm privirea pe ceea ce este ireal i negm ceea ce este real. Uneori rdem, alteori suntem surprini de emoii plcute care ne ncnt. Dar adevrata bucurie pe care o cutm este legat de acea realitate care nu se schimb niciodat. Cnd ajungem s trim n aceast realitate, putem fi n orice loc, putem face orice alegem s facem, fr s ne ndeprtm de aceast bucurie. Inima noastr se concentreaz atunci pe ceea ce este real n interiorul fiinei i nu pe ceea ce este efemer. Astfel nu mai suntem afectai de iluzie i binecuvntm tot ceea ce atingem, pentru c trim adevrul din inima noastr. Spre acest bucurie extatic ne conduc ngerii; este bucuria unirii cu divinitatea, este bucuria regsirii. Tot ce ne ncnt sufletul, ce ne face plcere, dndune sentimentul de fericire, entuziasm sau tot ceea ce definim noi ca fiind bucuria, constituie pai pe drumul ctre aceast stare. S-i rugm pe ngerii bucuriei s ne ajute s ndeprtm din mintea noastr toate gndurile de tristee, de team, de ndoial ; s gndim nencetat c viaa e frumoas i ncnttoare i c suntem fericii. Ei tiu c am fost creai pentru a putea tri permanent n bucurie i ne ajut s ndeprtm vlul care ne separ de acea realitate inefabil a eternitii.

54

Triesc din plin bucuria vieii care slluiete n mine

ngerii compasiunii

55

Acesti ngeri aduc speranta si ajutor celor care lupta, ne rennoieste ncrederea n Dumnezeu si n bunatatea Lui infinita. Ei aduc compasiune n viata noastra si ne ajuta sa ntelegem ca dragostea lui Dumnezeu se revarsa n orice moment asupra noastra, sa constientizam faptul ca suntem n permanenta protejati si ndrumati. De asemenea, ne ndeamna sa ne manifestam recunostinta pentru toate binefacerile pe care le primim. ngerii compasiunii sunt intermediari ntre Dumnezeu si oameni: ei intervin n favoarea noastra si obtin
56

pentru noi gratia compasiunii divine atunci cnd suferim sau cnd ne simtim abandonati si uitati de Dumnezeu. Aceasta compasiune poate fi traita n nenumarate moduri, de multe ori fara sa ne dam seama. Ea se poate manifesta fie prin interventia unui prieten ntrun moment de disperare, printr-un surplus de energie atunci cnd ne simtim abatuti, fie printr-o schimbare de atitudine a celor apropiati noua, printro situatie profesionala oportuna sau chiar printr-o ntlnire care ne poate transforma existenta. Situatiile cele mai dificile se rezolva atunci, caci descoperim solutii imediate la problemele noastre chiar si n momentele cele mai critice. n ignoranta noastra punem aceste evenimente pe seama ntmplarii, cnd ele sunt de fapt inspirate de ngerii compasiunii care lucreaza fara ncetare nspre binele nostru. Constientizarea faptului ca aceste interventii sunt de origine divina ne determina sa ne pastram speranta chiar si atunci cnd nu ne merge bine. ntr-un moment sau altul lumina va straluci n ntuneric, iar obstacolele de care ne loveam tot timpul se vor aplana de la sine. Niciodata nu trebuie sa ncetam sa avem ncredere n compasiunea divina. Ne rugam ngerilor compasiunii sa fie tot timpul alaturi de noi. Sa nu cautam sa controlam evenimentele, ci sa le acceptam ca binefaceri permanente de la Dumnezeu. Sa fim mai generosi si mai toleranti cu ceilalti si cu noi nsine.

57

De vreme ce Dumnezeu nu ne condamna iremediabil si ne acorda Gratia Sa, sa stim si noi la rndul nostru sa primim cainta celuilalt si sa-l iertam cu toata inima. Compasiunea divina mi da puterea sa accept si sa iert

ngerii creativitatii

58

Acesti ngeri ne ajuta sa ne canalizam fortele vitale spre creativitate, pentru a ne nfrumuseta existenta prin arte si perceptii senzoriale. Ei binecuvnteaza n noi inspiratia si ne ajuta sa ne exprimam creativitatea. Ne ncurajeaza sa fim ct mai creativi, sa ne exprimam mai bine, sa primim inspiratia divina. Acesti ngeri glorifica darurile creative pe care noi leam primit si ne ncurajeaza sa ne exprimam deplin sensibilitatea. Ei multiplica mprejurarile care ne permit sa ne largim orizontul, ne ajuta sa facem

59

lumea nconjuratoare mai frumoasa si fascinanta. Astfel, ei stimuleaza n noi simtul culorilor, ne dau impulsul de a desena, a asculta muzica, a cnta, scrie sau citi. Creativitatea poate mprumuta multe aspecte si ngerii ne incita sa exploatam n noi talente din cele mai diverse domenii. Asa ca putem sa ne manifestam sensibilitatea si sa ne afirmam personalitatea prin propria maniera de a ne mbraca, de a gati, de a decora casa sau dansnd, scriind, cntnd. ngerii ne permit sa evoluam, sa ne transformam structura profunda, sa ne largim cmpul de aplicare a aptitudinilor naturale. Ei binecuvnteaza toate formele de expresie personala, ncurajeaza imaginatia si favorizeaza pasiunile creatoare. i rugam pe ngerii creativitatii sa ne ajute sa gasim si sa exprimam frumusetea, unitatea si adevarul din noi nsine. Sa ne acorde gratia de a ne manifesta darurile nnascute, ca sa devenim fiinte senine si ncntatoare, parte din armonia universala. Creativitatea mea se manifesta liber si spontan, de aceea eu sunt mereu capabil sa exprim plenar ceea ce simt

60

ngerii credintei

61

ngerii credintei nvie n noi credinta n Dumnezeu si n ngerii Sai. Ei ne ajuta sa ne regasim credinta, sa o manifestam si sa o lasam sa ne ndrume pe cararile vietii. Cnd greutatile vietii apasa prea greu pe umerii nostri, trebuie sa ne pastram convingerea ca totul merge n sensul cel mai bun pentru noi. Credinta ne sustine pe timp de furtuna si ne ajuta sa depasim ndoiala sau deznadejdea atunci cnd suntem tentati sa renuntam.
62

Credinta nseamna sa crezi n iubirea lui Dumnezeu si n adevarul ca ceea ce noi i cerem Lui este pe cale sa se realizeze. Ea ne ajuta sa suportam nesiguranta si sa acceptam suferintele pentru ca, chiar daca ntelesul planului divin ne scapa, ramnem totusi ncredintati ca nimic nu e ntamplator sau fara sens. Atunci cnd toate ne merg din plin nu mai avem prilejul sa apelam la credinta. Trebuie sa se produca o criza majora pentru a ne aminti ca exista n Univers o forta superioara careia putem sa ne ncredintam. Nu exista nici un "mod de ntrebuintare", nici o reteta pentru asta. Altii ne pot mpartasi din experientele lor, dar numai noi nsine putem descoperi n strafundurile propriei fiinte aceasta conexiune cu Dumnezeu. Viata e mult mai simpla atunci cnd e sustinuta de credinta. Astfel, putem sa ne urmam impulsurile inimii si sa traim o viata plina, cu convingerea ca mergem pe o linie bine definita. Sa depasim granitele concretului si ale micii noastre lumi, spre a putea asculta Universul, ca parte din marea Creatie Divina. Credinta ne ajuta sa suportam acele evenimente pe care tindem sa le consideram nedreptati. Ea ne da rabdarea de a astepta venirea luminii chiar si din cel mai adnc ntuneric. A crede ca tot ceea ce vine e dorit si e bun pentru noi, ne face sa ne simtim iubiti, ghidati, protejati. Sa ne ncredintam acestei iubiri pentru ca existenta noastra sa se mplineasca. Ne rugam ngerilor credintei sa ne sustina n orice mprejurare. Sa savrseasca un pod ntre noi si Cer,

63

spre a putea primi nencetat binecuvntarea lui Dumnezeu. Cred ca binele si bucuria mi apartin astazi si ntotdeauna

ngerii cunoasterii

64

ngerii cunoasterii ofera umanitatii darul adevaratei cunoasteri. Ei ne ajuta sa ne cunoastem propria natura, sa ne ancoram constiinta n profunzimile adevaratei cunoasteri, sa ne amintim ca noi stim, din eternitate, unde sa gasim ceea ce este mai bine pentru noi si pentru ceilalti. ngerii cunoasterii ne ajuta sa gasim si sa ascultam acea parte din noi nsine care stie totul si care este sursa puterii si unitatii noastre. Dar nu ratiunea limitata e cea care ne conduce ntr-acolo, ci mai degraba constiinta noastra profunda, care vibreaza n

65

armonie cu ntreg Universul. Cu ajutorul acestor ngeri putem sa ne depasim structurile mentale obisnuite si opiniile eronate asupra realitatii, sa ne controlam emotiile si sa renuntam la atitudinile negative din viata noastra. Cunoasterea la care accedem atunci reprezinta certitudinea absoluta a ceea ce suntem noi de fapt; ea se poate exprima prin imagini, voci interioare sau pur si simplu prin senzatii, fiind independenta de conditiile exterioare sau de puterea mintii. Ea e mesajul cel mai puternic care ne e dat sa-l primim, pentru ca se adreseaza direct fiintei noastre profunde. Acest tip de cunoastere ne permite sa ne realizam obiectivele, sa ne mplinim misiunea pe care o avem aici, pe Pamnt chiar ntr-o lume plina de conflicte, avnd nsa convingerea ferma ca Universul acesta magnific este locul celor mai nalte aspiratii. Ne rugam ngerilor cunoasterii sa ne ndrume si sa ne ajute sa descifram mesajele vocii noastre interioare, sa ne elibereze de atitudinile nesanatoase si distructive, orientate att nspre noi nsine, ct si spre cei din jur. De asemenea, i rugam sa ne lumineze cu flacara cunoasterii si sa ne binecuvnteze cu iubirea lor. Cunoasterea interioara ma conduce spre Lumina Divina

66

ngerii daruirii

67

Acesti ngeri i binecuvnteaza pe toti cei care se daruiesc celorlalti si si consacra existenta pentru ajutorarea semenilor. Toti cei care si ofera plini de daruire serviciile pentru ca aceasta planeta sa devina mai fericita, iar viata sa fie mai buna sunt puternic impulsionati si mereu ocrotiti de acesti ngeri. ngerii daruirii ne nvata devotamentul si daruirea de sine. De asemenea, ne ncurajeaza sa daruim si fac n asa fel ca si noi sa fim ajutati; ne permit sa descoperim dimensiunea spirituala a ajutorului oferit celorlalti.
68

Acesti ngeri ofera protectie tuturor celor care fac bine oricarei fiinte. Ei i ndruma pe toti cei care manifesta dorinta profunda de a aduce pace si prosperitate pe acest Pamnt, ca si pe cei care cred sincer n necesitatea de a mbunatati conditiile de viata ale fiecaruia dintre noi. Ei le insufla energie, inspiratie si mijloacele de a mplini ct mai bine sarcina pe care si-au asumat-o. Multi dintre noi am avut ocazia sa simtim ajutorul acestor ngeri si am remarcat ca, atunci cnd dorim din toata inima sa ne ajutam semenii si sa facem ceva pentru ceilalti, suntem mult mai intens sustinuti, iar calea ne e netezita mai usor dect atunci cnd lucram doar pentru noi nsine. Actul daruiri se poate manifesta foarte clar n munca celor implicati n viata politica si sociala. De asemenea, el poate fi evident si n cazul fiintelor care, avnd mai multe posibilitati dect ceilalti, ajuta dezinteresat pe toti cei care au nevoie. Tot aici pot fi inclusi vindecatorii si terapeutii altruisti, ca si orice alta fiinta care ajuta oamenii, fara sa aiba vreun interes personal. Acesti oameni sunt binecuvntati, deoarece si pun viata n slujba altora. Lumea nu ar fi att de minunata fara ajutorul celor care au daruit din energia, timpul si resursele lor pentru a schimba n bine viata celorlalti. Rugam ngerii daruiri sa ne ajute sa gasim resursele interioare si exterioare care sa ne permita sa ne ndeplinim ct mai bine misiunea. Prin ajutorul daruit n mod neconditionat, devenim parte activa a lumii n care traim si ne integram n armonia vietii universale. Fiecare trebuie sa participe la viata comunitatii
69

umane si sa-si aduca contributia la bunastarea generala, n functie de posibilitatile pe care le are. Ne rugam acestor ngeri sa-i binecuvnteze pe toti aceia care, n orice colt din aceasta lume, fac ca viata noastra sa fie din ce n ce mai buna. Daruiesc tot ce-i mai bun n mine si, plin de bunavointa, ma integrez armonios n Univers

Ingerii discernamantului

70

ngerii discernamntului se afla deasupra norilor confuziei si ignorantei. Ei ofera discernamnt celor care merg spre lumina., ne ajuta sa gasim drumul bun, sa alegem ceea ce este mai potrivit pentru noi. ngerii discernamntului ne nvata sa ne ascultam vocea inimii. Atunci cnd ne aflam ntr-o situatie dificila, cu consecinte riscante pentru evolutia noastra spirituala, ei sunt cei care ne ajuta sa nu ne nselam. Ei ne ndruma ntotdeauna spre dezvoltarea capacitatilor si fortelor proprii, ne sprijina sa crestem spiritual. De asemenea, ne ajuta sa ndepartam de si din noi ceea ce este negativ, inutil si distructiv.
71

Discernamntul este capacitatea de a recunoaste ce e mai potrivit pentru noi la un moment dat, ntr-o anumita situatie, problema sau conjunctura de viata. Nu e ntotdeauna o cale usoara, nsa ngerii ne ghideaza pasii spre alegerile cele mai ntelepte. Dicernamntul nseamna sa stim cu inima, dar si cu mintea, daca ceva sau cineva ni se potriveste. Multe fiinte se ncumeta sa ndrepte anumite situatii, se agata chiar de oameni fara a se ntreba cel putin daca e bine sa faca asa. ngerii discernamntului ne ajuta sa apreciem clar lucrurile, sa ne depasim frica si ndoiala, pentru ca noi sa putem lucra eficient si contructiv. Ne rugam ngerilor discernamntului sa ne nvete sa ascultam vocea interioara. Le vom putea auzi atunci sfaturile de a urma cea mai buna alegere. Vom avea acces la bogatiile cunoasterii profunde, pe care ngerii le dezvaluie celor capabili sa le primeasca. Discernamntul protejeaza sensibilitatea noastra cea mai profunda si ne ajuta sa nu ne expunem n mod inutil suferintelor cauzate de ignorarea primejdiilor. Gratia lui Dumnezeu ma ajuta sa gasesc drumul cel bun

72

ngerii Estului

Acesti ngeri guverneaza elementul Apa si, la oameni, sentimentele. Ei ne ajuta sa ne exprimam sentimentele si sa ne controlam emotiile. De asemenea, ne ajuta sa ne deschidem inimile, sa ne asumam sentimentele cele mai intime si sa le exprimam fara a ne simti vulnerabili.
73

Sentimentele noastre sunt adevarate forte care, daca nu au posibilitatea de a se exprima, pot provoca dezastre considerabile asupra echilibrului nostru emotional si psihologic. Dimpotriva, atunci cnd sunt luate n considerare si asumate n mod deschis, sentimentele ne permit sa traim n armonie cu noi nsine si sa ne depasim. Mnia ascunsa, tristetea tacuta, nelinistea nemarturisita ne rod inevitabil, inhibndu-ne personalitatea si stnjenind chiar si elementele pozitive ale vietii noastre. Ne traim atunci evenimentele ca niste victime ale unui destin orb, n loc sa le analizam, sa le mbunatatim sau sa recunoastem ca noi suntem n mare parte raspunzatori pentru ele. ngerii Estului ne ghideaza n "padurea" propriilor emotii si ne nvata sa le controlam cu discernamnt. Ne ajuta sa ne transformam sentimentele negative n energii creatoare, n asa fel nct sa le canalizam fluxul spre diferite expresii artistice. Ne rugam ngerilor Estului sa linisteasca furtunile emotionale care ar putea sa ne afecteze grav. i invocam ca sa ndeparteze de noi sentimentele care nu ne-ar onora, dar sa ne permita sa ne exprimam fara jena sensibilitatea si pornirile inimii. Sa ne acorde forta de a fi ntotdeauna noi-nsine, fara nici o masca.

74

ngerii fiintei

75

Acesti ingeri ne ajuta sa atingem profunzimile fiintei noastre, sa fim co-creatori ai universului si sa ne dezvoltam simtul trairii. ngerii fiintei fac din noi oglinzile iubirii divine. Ei ne ajuta sa ne transformam viziunea asupra realitatii, spre a ne simti iubiti si ghidati. Ne ajuta sa ne luminam constiinta si ne reveleaza ca suntem o parte vitala a Creatiei de care nu ne putem separa si care ne sorteste iubirii, respectului si prosperitatii. De asemenea, ne ajuta sa ne cunoastem pe noi si sa

76

ntelegem ca, n fiinta noastra cea mai profunda, suntem reflectarea Sursei divine. Ei ne ndruma spre o existenta terestra simpla si nfloritoare, n care domnesc bucuria de a trai, iubirea si sanatatea. ngerii fiintei ne nvata sa ne acceptam si sa ne iubim. Ne arata ce e bun n noi si lucreaza nentrerupt pentru ca profunzimile fiintei noastre sa fie integrate n bine si adevar. Colabornd cu ei, putem si noi sa devenim ceea ce suntem cu adevarat: oglindiri ale Fiintei Supreme. Sa rugam ngerii fiintei sa ne ajute sa ne bucuram de ceea ce suntem. Sa le cerem gratia de a descoperi adevarata noastra natura si, odata cu ea, esenta noastra divina. Trebuie sa ne detasam de cstigurile cu care ne identificam ca sa ne afirmam personalitatea, care nu depinde de factori externi, ci de simplul fapt ca existam. Noi suntem expresii unice ale Fiintei Supreme, care ne iubeste pentru ceea ce suntem, neconditionat. Sufletul meu traieste deplin adevarul ca spiritul este etern

77

ngerii fraternitatii

78

Indiferent carei familii, institutii, organizatii, rase sau religii apartinem, cu totii facem parte din aceeasi mare familie umana, iar membrii acestei familii sunt cu totii frati. Sentimentul de fratie este cel care conduce la recrearea unitatii. Constiinta umanitatii include constiinta oricarui apartinator al ei, fie ca e om de afaceri, politician sau cersetor, musulman sau crestin, negru sau alb, femeie sau barbat. Iar unitatea acestei constiinte apare atunci cnd toti membrii sai "trag" n aceeasi directie. nsa directia nu e stabilita de niciun guvern sau putere politica, nu e reglementata de nicio lege. Ea este data de binele cel mai nalt al fiecaruia, care niciodata nu contravine binelui cel mai nalt al celorlalti, ci contribuie la fericirea si armonia tuturor. Fiecare are "datoria" umana sa serveasca acestui bine al sau, sa-si asume acest lucru si sa-l duca pna la capat. Servind propriului sau bine, fiecare fiinta serveste ntreaga umanitate, acest lucru fiind valabil n ambele sensuri. Cu ct sunt mai multi oameni care realizeaza aceasta, cu atat mai usor le va fi si celorlalti sa reuseasca. Nu e necesar sa criticam si, mai ales, sa judecam neputinta oamenilor, ci mai degraba sa-i sustinem si sa-i ncurajam cu compasiune si iubire. Fraternitatea este o atitudine interioara si nu o legatura care sa creeze dependente. Atunci cnd esti tu nsuti, liber si plin de viata, ai vrea sa mbratisezi orice om pe care l ntlnesti, fie ca este cunoscut sau nu, pentru ca viata si iubirea inimii tale recunosc viata si iubirea oricarei inimi.
79

Ne rugam ngerilor fraternitatii sa ne ajute sa apreciem corect relatiile umane, sa putem vedea bucuria sau suferinta fratelui nostru, neputinta sau deznadejdea lui, si sa fim inspirati n a-l sustine, astfel nct sa nu cream conflicte. Sa ne ajute sa ne integram armonios n grupurile carora apartinem si sa gasim echilibrul ntre necesitatile individuale si cele ale grupului. Sa-i rugam sa ne ndrume sa descoperim mereu binele cel mai nalt n orice lucru pe care l facem si sa nu uitaam ca atunci cnd daruim ceva unui om, starea de daruire umple si nalta sufletul omenirii, iar bucuria celui care primeste "hraneste" bucuria tuturor. Si nu este om pe planeta care sa nu poarte un dar pe care sa doreasca a-l mpartasi cu cei din jurul sau. Servind propriului meu bine, servesc ntreaga umanitate

ngerii iertrii

80

Acesti ngeri binecuvnteaza pe cei care invoca iertarea din partea lui Dumnezeu, dar si din partea celorlalti. A ierta nseamna eliberarea de suferintele si supararile trecutului, spre a trai aici si acum in iubire. Ei ne ajuta sa accedem la cainta, dar si sa-i iertam pe ceilalti; ne ajuta sa traim n prezent, renuntnd la mirajele trecutului; intervin n favoarea noastra pentru ca noi sa obtinem iertarea. ngerii iertarii ne fac sa vedem ranile si resentimentele trecutului ntr-o lumina noua: cstigam ntelepciune si respect fata de noi nsine,

81

ajungnd astfel sa-i iertam pe cei care ne-au facut rau cndva. Altminteri vom ramne prizonieri ai convingerii ca suntem niste victime, dominati de resentimente si cautnd permanent sa ne luam revansa. A ierta nu nseamna a sustine actiunile rele si nici sa fim foarte ingaduitori cu cei care ne fac rau, ci a ne elibera de mnie si suparare. Sufletul nostru se usureaza de o povara si avem astfel o parere mai buna despre noi, pe cnd resentimentul permanent ne absoarbe toata energia si ne urteste. Si cnd ne distrugem din interior, cnd ne focalizam pe "reglare de conturi", sanatatea noastra slabeste si ea. Slabiti psihic, devenim vulnerabili si predispusi sa ne imbolnavim, capacitatea organismului de a se apara fiind serios afectata. Deseori, avem nevoie sa fim ajutati pentru a ierta, sa ne eliberam fiinta de tensiuni si sa comunicam cu celalalt plecnd de pe baze noi. ngerii iertarii ne ofera gratia de a cultiva blndetea n inimile noastre. Astfel, ei ne ajuta sa crestem n ochii nostri si ai celorlalti si ne amplifica sansele de a fi fericiti. Sa i rugam sa ne nsoteasca n cautarea noastra de a ne ntelege si a avea relatii bune cu toti oamenii din jurul nostru. i iert pe toti cei care mi-au facut rau n trecut

82

ngerii mpacarii

83

Acesti ngeri ne daruiesc pacea si ntelepciunea fara de care nici o mpacare nu ar fi posibila. Prin mpacarea cu lumina divina, ei ne ajuta sa ne vindecam ranile trecutului care ne tulbura viziunea asupra existentei, ne ajuta sa ne ancoram n prezent si sa ne deschidem inima catre bine. ngerii mpacarii ne ajuta sa nfrngem obscuritatile trecutului, sa vindecam ranile vechi care ne inhiba si ne paralizeaza energia. Pentru a trai prezentul avem nevoie de ntreaga noastra vitalitate, deci trebuie sa abandonam orice suparare din trecut. ngerii mpacarii ne ancoreaza n realitatea prezenta; ne ncurajeaza sa tragem nvataminte din trecut si sa transformam ncercarile de altadata n experiente pozitive, pentru a ne putea continua evolutia. Pentru aceasta, e necesar sa acceptam lucrurile asa cum sunt, n loc sa repetam ntr-una aceleasi gnduri amare. E inutil sa continuam sa ne plngem de nedreptatile sau esecurile prin care am trecut sau sa ne culpabilizam la nesfrsit de neajunsurile pe care le-am provocat celorlalti. Daca suntem slabi, aceasta nu ne va sevi la nimic, doar sa ne frneze actiunile prezente si sa fim nefericiti. Dimpotriva, trebuie sa ne dovedim constructivi, sa gasim rezolvari potrivite si sa privim spre viitor. Ne rugam ngerilor mpacarii sa ne ajute sa acceptam trecutul asa cum este el, nestnjeniti si fara pareri de rau; sa ne elibereze de gndurile negative despre cum ar fi trebuit sa fie acest trecut; sa ne ajute sa devenim niste adulti responsabili, cu grija de a nvata din greseli si ferm hotarti sa progresam. mpacarea nu nseamna sa visam o schimbare imposibila, ci a
84

ne transforma viziunea asupra lucrurilor, cu convingerea ca putem astfel sa crestem spiritual si ca pasii gresiti doar ne pot ntrzia, dar niciodata ndeparta de calea cea dreapta. Sunt mpacat cu tot ceea ce las n urma mea

ngerii ncrederii

85

Acesti ngeri ne nvata sa avem ncredere n noi nsine, n viata si n Dumnezeu, protejati de ngerul pazitor care ne ntinde o mna peste abisul timpului si al lumii materiale. De asemenea, ei ne ajuta sa ne deschidem spre cei din jur. ngerii ncrederii ne ghideaza fiinta profunda spre o atitudine ncrezatoare asupra existentei. Atunci cnd suntem n defensiva, cnd avem tendinta sa adoptam un comportament negativ, cinic sau chiar agresiv, ei ne ajuta sa fim mai constructivi si sa dam dovada de optimism.
86

n primul rnd acesti ngeri ne recomanda sa ne iubim pe noi nsine si pe ceilalti. Cum mai putem progresa daca nu avem ncredere n noi sau ne dispretuim aproapele? Trebuie sa credem n valoarea lucrurilor si a oamenilor, pentru ca frica, ndoiala, suspiciunea sa nceteze sa ne mai roada. Ca sa fim fericiti n aceasta lume si sa nu cadem prada singuratatii, trebuie sa nvatam sa avem ncredere si sa ne ajutam unii pe altii. Asta presupune sa ne asumam anumite riscuri - poate uneori vom fi dezamagiti, nsa mplinirea noastra presupune si acest pret, pe care l numim experienta. ngerii ncrederii ne ncurajeaza sa ascultam de ntelepciunea interioara si sa fim curajosi, spre a nu ne bloca ntr-o imobilitate sterila, prea nencrezatori ori prea inhibati ca sa ndraznim sa mergem mai departe. Cnd ne vom hotar sa ne asumam aceste riscuri, sa ne afirmam sentimentele si sa avem ncredere n ceilalti, numai atunci vom evolua si vom fi stapni pe propria existenta. Sa i rugam pe ngerii ncrederii sa ne ajute sa ne ncredem n noi nsine, sa recunoastem valoarea celor pe care viata ni-i scoate n cale si sa fim demni de ncrederea pe care ceilalti ne-o acorda. Am ncredere n puterea divina a dragostei si a binelui, care ma ghideaza si ma protejeaza

87

ngerii nelegerii

88

ngerii nelegerii ne ajut s ne gsim propriul adevr, pas cu pas, pn cnd ajungem s recunoatem Realitatea Divin n propria realitate. O bun comunicare pornete de la dou principii de baz: acceptarea i nelegerea. Poi accepta pe cineva i fr s-l nelegi, respectndu-i libertatea de a fi aa cum este, fr a-l judeca sau critica. Dar nu poi nelege pe cineva fr a-l accepta. A nelege o fiin presupune recunoaterea adevrului su, a realitii sale, iar lucrul acesta pleac din interior. Nu poi nelege pe cineva dac nu te nelegi pe tine, aa cum nu poi acccepta pe cineva dac nu trieti mai nti experiena acceptrii cu tine nsui. ngerii nelegerii ne ndeamn s ne punem ntrebri i ne ajut s gsim rspunsuri astfel nct s nelegem de ce e uneori necesar s facem un anumit lucru sau s trecem prin anumite evenimente, de ce suntem nconjurai de anumii oameni i nu de alii, de ce avem o slujb i nu alta, de ce unele lucruri se repet, etc. Vom constata c apariia n via a unui lucru sau fenomen are un sens pe care ngerii ne ndeamn sl descoperim de fiecare dat, dar ne i asist n acest demers. Modul n care ne nelegem pe noi nine i evenimentele vieii noastre determin modul n care ne privim viaa i alegerile pe care le facem. Nu putem alege dect ceea ce capacitatea noastr de nelegere ne permite. Vom avansa astfel i n procesul cunoaterii de sine.

89

nelegerea vine ntotdeauna din interior, pentru c recunoaterea propriei realiti nu poate fi fcut de nimeni altcineva n afar de tine nsui. S-i rugm pe ngerii nelegerii s ne ajute s descifrm adevratul sens al lucrurilor de cte ori trecem prin situaii noi, s avem capacitatea de a recunoate propria realitate, dar i realitatea celor din jur, astfel nct s existe mereu nelegere reciproc i armonie. Iar atunci cnd vom nelege c toi avem aceeai esen, c suntem egali, fiind copii ai aceluiai Tat, ne vom putea bucura cu adevrat de ceea ce suntem i de diversitatea creaiei. nelegndu-mi din ce n ce mai bine propria realitate, m apropii de Realitatea Divin

ngerii ntelepciunii

90

ngerii ntelepciunii ne ajuta sa primim ntelepciunea divina, sa descoperim propria ntelepciune si sa o cautam n fiecare dintre experientele noastre. Acesti ngeri sunt reprezentantii ntelepciunii supreme, care este daruita tuturor celor aflati n cautarea Cuvntului divin. Ei ne ajuta sa accedem la cunoastere, sa nvatam din experiente si sa recunoastem ceea ce este bun pentru noi. Atunci cnd ne deschidem inimile catre sfaturile iluminatoare ale ngerilor, noi progresam pe cale prin

91

perfectionarea ntelegerii si aprofundarea propriei spiritualitati. Abia atunci ncepem sa ntrevedem ntelepciunea vechilor nvataturi si s-o aplicam n viata noastra. Ea presupune o priza de constiinta profunda asupra lumii care ne nconjoara, o reala determinare n a trai n pace si armonie. Se spune n Biblie ca ntelepciunea este mai pretioasa dect aurul. Toate civilizatiile i-au venerat si respectat ntotdeauna pe cei care, prin experientele lor, au ajuns sa dea un sens vietii, sa discearna dincolo de realitatea vizibila a evenimentelor, reusitelor sau esecurilor. n consecinta, pentru a creste si evolua spiritual, este necesar sa ne distantam putin, sa privim dincolo de lucruri. Fara ntelepciune, suntem la cheremul efectelor pe care lumea materiala le produce asupra noastra si riscam sa ne pierdem integritatea si identitatea proprie. Rugam ngerii ntelepciunii sa ne ajute sa ne gasim ntelepciunea interioara si calea care duce spre ntelepciunea divina, pentru a putea face alegeri juste, nspre binele si fericirea noastra. i rugam sa ne ajute sa gasim sensul propriei vieti, sa ne vindecam ranile spre a putea lucra pentru ntreaga planeta. ntelepciunea vine din profunzimile experientelor mele

92

ngerii ntelepciunii iubirii

93

ngerii ntelepciunii iubirii protejeaza iubirea. Ei ne ajuta sa devenim constienti ca noi suntem iubire, ne nvata sa traim experienta dragostei n orice realizam si sa o mpartasim cu ceilalti. Acesti ngeri ne ajuta sa nu ne lasam amagiti de iluzii si sa devenim constienti ca dragostea este esenta ntregii vieti. Fara iubire nimic nu poate sa se nasca, sa creasca, sa se dezvolte, iar noi am rataci ntr-o lume pustie si lipsita de sens. Cnd ne abandonam limitarile si renuntam la lupta epuizanta pentru reusita materiala, atunci ne dam
94

seama ca, n profunzimile fiintei noastre, suntem emanatii ale iubirii universale care ne uneste intim cu Dumnezeu. Ne rugam ngerilor ntelepciunii iubirii sa ne redea capacitatea de a recunoaste natura noastra intima si de a renunta la iluzii. Sa ne ajute sa ntelegem realitatea ultima a vietii si sa ne amintim ca iubirea divina este neconditionata si eterna. Sa ne deschidem inimile spre dragoste, energia fundamentala fara de care viata nu ar exista si fie ca ngerii ntelepciunii sa vegheze ntotdeauna ca aceasta iubire sa se manifeste n noi. Ne rugam ngerilor ntelepciunii iubirii sa ne acorde gratia de a ne apropia de infinita bunatate divina si de a descoperi minunatele comori pe care ni le ofera experienta iubirii n orice fiinta si n orice lucru. i rugam sa ne ajute sa ne mentinem "mintea n inima si inima n minte", sa ne deschidem sufletul catre Dumnezeu, devenind astfel capabili ca, prin puterea iubirii, sa depasim obstacolele cu care ne confruntam. Devenim astfel constienti ca iubirea divina se manifesta n egala masura asupra a tot ceea ce exista, att n noi ct si n afara noastra. Trezirea sufletului si manifestarea plenara a iubirii este calea care ne apropie cel mai mult si mai rapid de Dumnezeu. Iubirea este centrul vieii mele

95

ngerii iubirii eterne

96

Iubirea nu moare niciodata. Astfel ne soptesc ngerii dragostei eterne. Cu ei alaturi, ne eliberam de teama de a fi abandonati si sufletul ni se deschide catre izvorul iubirii. Cu totii am trecut si mai trecem nca prin diverse ncercari afective, fie ele despartiri, indiferenta a persoanei iubite sau chiar disparitii. Cnd apelam ngerii dragostei eterne, ei vor fi fericiti sa vindece orice rana sufleteasca si sa ne ajute sa ne deschidem spre o noua relatie, daca dorim.

97

Atunci cnd o dragoste pierduta ne chinuie inima, ngerii ne aduc aminte ca esenta iubirii nu poate fi distrusa. Ea dainuie n fiecare, pura si libera de atasamente, ca un substrat fundamental, pentru eternitate. Noi suntem iubire. Nici un esec si nici o deceptie nu poate schimba acest adevar. De aceea, atunci cnd iubim, ngerii dragostei eterne ne ajuta sa pastram vesnic n noi fericirea acestei iubiri. Sa ne rugam acestor ngeri minunati sa rupa valul care ne separa de dragostea eterna. Daca ne simtim singuri, i rugam pe ei sa ne ajute sa retraim momentele fericite pe care le-am avut n viata. Ei ne vor darui bucuria de a gasi iarasi, n jurul nostru si n noi, puterea miraculoasa a iubirii. Las iubirea sa ma patrunda si sa-mi umple sufletul pentru totdeauna

98

ngerii libertatii

ngerii libertatii vegheaza asupra dreptului nostru la libertate si creativitate. Ei ocrotesc libertatea
99

fiecaruia, ne ajuta sa ne afirmam independenta si sa ne exercitam liberul arbitru. ngerii libertatii ne ajuta sa ne dam seama de darul pe care Dumnezeu ni l-a facut crendu-ne ca fiinte libere. El nu a facut din creatiile sale niste sclavi cu mentalitati servile, nici nu ne-a nrobit pe unii altora. Dimpotriva, ne-a daruit libertatea si doreste sa nu uitam de liberul nostru arbitru. Din pacate, oamenii sunt cei care au pervertit acest drept fundamental instaurnd legea celui mai puternic si crendu-si singuri dependente. Adevarata libertate este mai degraba cea a spiritului si a inimii, dect absenta constrngerilor fizice. Ea nseamna n mod necesar cunoasterea si acceptarea de sine, dar si a celorlalti. A fi liber nu presupune sa evitam obstacolele sau responsabilitatile, ci dimpotriva, sa le facem fata cu determinare si discernamnt. E posibil uneori sa nu fim pregatiti sa primim darul libertatii. Unii au nevoie sa se supuna, sa gaseasca pe cineva care sa le dicteze comportamentul pentru a se simti n siguranta. Liberul arbitru e uneori o povara greu de purtat si adesea pare mai usor sa fii la dispozitia deciziilor altora sau sa rami fidel vechilor prejudecati. Totusi, numai atunci ne aratam demni de natura noastra divina si de conditia noastra de fiinte umane, cnd alegem liber directia si sensul pe care vrem sa-l dam vietii noastre, cnd ne afirmam cu ncredere individualitatea si vointa de a ne comporta ca oameni responsabili.

100

Totodata, libertatea presupune si o optiune: sa pastram vechile obiceiuri sau sa privim deschis catre nenumaratele posibilitati de nnoire, de schimbare, de deschidere mentala si de expansiune a constiintei. ngerii libertatii nu urmaresc sa ne daruiasca o simpla libertate exterioara, terestra, ci, prin experimentarea formelor de libertate interioara, independenta n gndire, discernamnt, ncredere n fortele proprii, iubire, creativitate - ne conduc catre dobndirea libertatii de constiinta. Ne rugam ngerilor libertatii sa ne dea dorinta si puterea de a ne afirma libertatea. Sa ne ajute sa ne nvingem temerile care ne pun piedici si sa ne redea curajul de a ramne n picioare, orice s-ar ntmpla. Sa ne ajute, de asemenea, sa ne exercitam aceasta libertate pentru ca sa putem trai toti n armonie, n respectul si independenta fiecaruia. Sunt ntotdeauna liber sa aleg iubirea, independenta si creativitatea

ngerii linistii

101

ngerii linistii ne aduc linistea n suflet, ne ajuta sa ducem o viata senina, sa rezolvam conflictele, sa gasim fericirea n noi nsine. Ne ndeamna sa avem o atitudine de calm interior care ne face sa ne simtim bine si n siguranta. ngerii linistii ne nsotesc n problemele noastre de zi cu zi. Ei lucreaza pentru linistea inimii noastre, aratndu-ne adesea n vis ce nseamna o existenta traita n pace interioara.

102

Atunci cnd renuntam n sfrsit la conflictele sterile si la atitudinea noastra negativa, putem deveni linistiti. Anumite practici de natura spirituala ne pot ajuta n mod eficient sa ajungem acolo. De fapt, avem deja n noi linistea aceasta, dar nu o putem descoperi dect daca ne acordam timp sa ne ascultam inima si sa facem efortul de a ne armoniza cu unitatea Izvorului Divin. Linistea implica renuntarea la luptele inutile spre a putea trai n armonie cu divinitatea interioara. Trebuie sa recunoastem ca lumea careia apartinem e frumoasa si perfecta, sa acceptam faptul ca orice lucru si gaseste justificarea n misterele divine. Caile Domnului sunt pline de taina si noi nu avem abilitatile de a judeca ceea ce nu ntelegem. Sa fim totusi convinsi ca avem locul nostru n Univers si ca orice lucru are un sens. Trebuie sa ne bucuram de viata noastra, sa o justificam n aceeasi masura (sa-i dam valoare), sa renuntam la luptele sterile si sa ncepem sa construim. Ne rugam ngerilor linistii sa ne deschida calea iubirii divine. Sa-i invocam sa ne ajute n accederea la pacea sufletului si la fericirea pe care o meritam din plin. Acceptndu-ma pe mine nsumi devin linistit si senin

103

ngerii maturitii

Acesti ngeri ne ajuta sa ne maturizam si sa devenim adulti ntelepti, capabili sa ne asumam anumite responsabilitati si sa facem alegerile potrivite care presupun bucuria de a trai si simtul binelui. Ei ghideaza evolutia noastra emotionala si ne ajuta sa
104

ntelegem procesul cresterii care duce spre maturitate; ei ne permit sa ne realizam obiectivele si sa ne mplinim responsabilitatile pe care ni le asumam n calitate de fiinte adulte. ngerii maturitii ne ajuta sa luam decizii ntelepte si bine gndite, spre binele nostru si al celor din jur, fie ca e vorba de parinti, prieteni sau grup profesional,. Ei ne sugereaza modalitatile prin care putem deveni pe deplin responsabili si ne ajuta sa ne asumam ceea ca vrem sa facem n aceasta existenta. Ei intervin atunci cnd deciziile pe care le avem de luat apasa prea greu pe umerii nostri si ne ajuta sa rezolvam problemele dificile cu care ne confruntam n viata relationala sau profesionala. Ne rugam acestor ngeri sa ne binecuvnteze, daruindu-ne din ntelepciunea si luciditatea lor, atunci cnd trecem prin momente mai aspre ale vietii. Sa le cerem sa ne ndrume spre bucurie si iubire. Sa faca n asa fel ca deciziile noastre sa fie inspirate de iubire si nu de dorinta de putere; sa fim mai atenti la nevoile celor mai tineri si sa nu ne simtim constrnsi de cei care au avut grija de noi. Acesti ngeri ne permit sa ne gasim pacea si ntelepciunea, care sunt apanajul maturitii. Ei ne ofera curaj si ndrazneala, dar au grija sa nu abuzam de puterea de care dispunem la un moment dat. Ei ntaresc respectul de sine si forta de caracter, facnd astfel ca povara ncercarilor cotidiene sa fie mai usor de dus. Ei pun n lumina calitatile noastre esentiale, ca noi sa putem deveni fiinte spirituale si luminoase.

105

mi asum pe deplin responsabilitatea existentei mele si astfel devin din ce n ce mai puternic

ngerii minunii iubirii

106

Pentru oricare dintre noi, apropierea de miracolul iubirii este o experienta de o intensitate deosebita. Iubirea se manifesta n mii si mii de nuante, iar noi o descoperim de fiecare data altfel. Constienti de ea sau nu, aceasta coplesitoare gratie divina ne nvaluie pe fiecare. Atunci cnd ne deschidem sufletul spre iubire, deschidem drum tuturor ngerilor catre inima noastra; ne iau n brate si raspndesc asupra noastra
107

gratia compasiunii divine. Aceasta dragoste sacra se reflecta atunci n toate relatiile noastre umane, iar aspiratia catre ndeplinirea idealurilor pure va creste. Ne rugam ngerilor minunii iubirii sa ne acorde binefacerile lor. Sa fim receptivi si sa apreciem valoarea darurilor pe care ei ni le fac. Sub orice forma s-ar manifesta aceste minunate daruri, sa le primim cu entuziasm si recunostinta. Dumnezeu ne ofera nenumarate miracole, de care fiecare dintre noi se poate bucura. Nu trebuie dect sa ne purificam inima si sa ne deschidem sufletul. Invocam acesti ngeri sa ne fie ghizi si sa ne ajute sa traim iubirea umana si cea infinita, a lui Dumnezeu, sa fim capabili sa o primim si sa o pastram. ngerii minunii iubirii ne ajuta sa primim iubirea pe care ne-am dorit-o dintotdeauna, sa recunoastem ca miracolul iubirii vine de la Dumnezeu. M-am nascut prin miracolul iubirii

108

ngerii pcii

Acesti ngeri aduc pacea n sufletele noastre. Ei ne ajuta sa mpacam fortele adverse din noi, sa

109

rezolvam conflictele si nentelegerile; ne nvata sa fim n pace cu noi nsine si cu ceilalti. ngerii pcii canalizeaza energia de care avem nevoie pentru rezolvarea conflictelor din viata noastra. Ei ne ajuta sa ntrezarim compatibilitatea care exista ntre dorintele noastre si posibilitatile de care dispunem, pentru ca sa putem trai n armonie cu noi nsine, fara frustrari si regrete. Ne ajuta sa ne acceptam si sa progresam spre pacea interioara, astfel nct, viata pe care o ducem sa fie n acord profund cu ritmurile si ciclurile noastre interne. Cnd am ajuns sa ne debarasam de temerile noastre ancestrale si reflexele arhaice de supravietuire, atunci ncepem sa dobndim ncredere n viata. Cea mai mare parte a oamenilor nu ating aceasta etapa dect la maturitate, dupa multe crize si furtuni, suferinte si pierderi; abia atunci descopera ei ca, dupa toate astea, sunt nevatamati si au putut sa-si pastreze integritatea. Caci exista n noi un nucleu de pace pura, care nu poate fi distrus si nici macar clatinat de circumstantele exterioare. Putem dezvolta aceasta parte din noi deschizndu-ne inima catre ngerii pcii. n acest fel, evenimentele vietii noastre vor capata noi si profunde semnificatii, integrndu-ne n armonia divina si permitndu-ne sa ne manifestam din plin creativitatea si frumusetea interioara. i rugam pe ngerii pcii sa aduca pacea pe planeta noastra, n familia noastra si, mai presus de toate, n inima noastra. Vom dobndi n acest fel certitudinea ca reprezentam o mica, dar semnificativa parte a Creatiei si ca rolul pe care l avem de ndeplinit

110

reprezinta o adevarata misiune spirituala, care va accelera att evolutia personala, dar si a celorlalti. i mai rugam pe ngerii pcii sa ne aduca pacea n minte, n inima si n spirit. Cnd dobndim starea de seninatate, mpacare, multumire si calm interior, conflictele exterioare nu mai pot avea nici o influenta asupra noastra. ngerii pcii ne ghideaza catre situatiile cele mai favorabile si catre fiintele echilibrate si armonioase. Ne ofera darurile lor si ne mbratiseaza n permanenta cu iubire. mi deschid inima si ma regasesc n linistea iubirii divine

ngerii pzitori ai copiilor

111

Acesti ngeri pazesc si ocrotesc tot ce e tnar si nou n viata, mai ales nou-nascutii. Ei vegheaza asupra a tot ce ncepe sa creasca si cere, prin urmare, mai multa grija, iubire si hrana. Au rolul de a veghea si proteja toti copiii, dar ocrotesc si copilul nostru interior, care asteapta de atta timp sa fie iubit si alinat; ei supravegheaza tot ceea ce ncepem n viata, nnoindu-ne prospetimea si eterna tinerete. Acesti ngeri protectori, care vegheaza asupra tuturor sufletelor nou venite n aceasta viata terestra, ajuta n aceeasi masura tinerele mame si copiii lor n momentul nasterii. Ei ghideaza persoanele care se ocupa de bebelusi si de copii. Fiecare nou-nascut si
112

fiecare copil este binecuvntat, protejat si iubit de acesti ngeri. Acesti ngeri vegheaza si asupra tuturor nceputurilor, noilor proiecte sau legaturi afective ntre fiinte. i ajuta pe cei vulnerabili, aducnd hrana si sprijin fiintelor fragile spre a cstiga n forta si energie. Ei binecuvnteaza orice noua ntreprindere, asupra careia vegheaza cu mare grija. Rugndu-ne ngerilor pzitori ai copiilor, noi i multumim vietii si ne bucuram de miracolul nasterii. Vom putea obtine inspiratie si ajutor pentru tot ceea ce a ramas blnd n noi. Putem sa atragem aceasta binecuvntare asupra familiilor noastre, prietenilor, colaboratorilor si chiar aupra oamenilor pe care i ntlnim pe strada. ngerii pzitori ai copiilor ne permit sa recunoastem acest copil interior care se simte singur si neglijat. Ei grabesc vindecarea ranilor profunde cauzate de lipsa afectiunii sau, dimpotriva, de excesele afective. i putem invoca pentru a linisti amintirile dureroase ale trecutului si pentru a regasi pacea sufleteasca. Ei ne ajuta sa ne deschidem, sa ne fortificam si sa ne regasim echilibrul necesar n existenta noastra. Cinstesc pretiosul copil care se afla n mine; ncurajez si ocrotesc fiecare nou nceput

113

ngerii pzitori ai tinerilor

Acesti ngeri detin cheia care ne va permite sa crestem si sa devenim adulti fericiti si armoniosi,
114

capabili sa gasim un echilibru just ntre munca si placere, stiind sa facem diferenta ntre ceea ce e bine si ceea ce nu serveste la nimic. Ei ne binecuvnteaza la vrsta la care ncepem sa ne asumam responsabilitati. De asemenea, i ajuta pe tineri sa aleaga directia cea buna, sa si asume propria viata, sa urmeze drumul pe care inima l-a ales, sa ia decizii ntelepte si juste. Acesti ngeri pzitori vegheaza asupra fiintelor care se ndreapta spre vrsta adulta, cnd tot ce au primit n copilarie ncepe sa rodeasca si trebuie sa faca alegerea cea mai potrivita. Ei ne ajuta sa luam decizii ntelepte si oneste, spre a ne mari sansele de a creste si a ne dezvolta armonios. Ne ghideaza, spre exemplu, atunci cnd trebuie sa optam pentru o anumita profesie, n care sa ne putem manifesta cel mai bine aptitudinile, sau cnd ne alegem prietenii lnga care sa gasim afectiune si sprijin. Tot acesti ngeri ne permit sa pastram simtul umorului atunci cnd lucrurile nu merg asa cum speram sau cnd avem sentimentul ca am ratat ocazii importante. Ne ajuta sa ne detasam si ne ncredinteaza ca, n ciuda aparentelor, nu am esuat n cautarile noastre de realizare personala: drumul mai are si ocolisuri, iar experientele negative nu ne ndeparteaza de mplinirea finala. Ne rugam ngerilor pzitori ai tinerilor pentru a cunoaste calea care duce la realizarea obiectivelor noastre. Sa le cerem consolare atunci cnd suferim pierderi sau despartiri, ori cnd suntem raniti de viata si credinta ne e zdruncinata.

115

Acesti ngeri i mngie pe cei care au nevoie de mbarbatare, sa-si recastige ncrederea n ei nsisi; i nsotesc n momentele de singuratate sau de ndoiala. Sa-i invocam atunci cnd ne simtim slabiti, vulnerabili. Si ei ne vor reda speranta ca tot ce ni se petrece va genera, ntr-un sfrsit, bucurie si seninatate. Sunt ghidat si ocrotit atunci cnd ncep sa-mi aleg drumul n viata

ngerii recunostintei

116

Acesti ngeri celebreaza gloria divina si ne ndeamna sa apreciem bucuriile simple al existentei, sa recunoastem binele n jurul nostru, sa i multumim lui Dumnezeu pentru tot ce am primit. ngerii recunostintei ne ncurajeaza sa apreciem binefacerile existentei. Ei ne nvata sa fim recunoscatori pentru multele daruri ale vietii de care ne bucuram. Ne ajuta sa ne eliberam de tensiunile si de luptele cotidiene pentru a aprecia lucrurile simple, pe lnga care trecem adesea fara sa le vedem. Ei glorifica minunata Creatie a lui Dumnezeu si noi
117

putem sa ne alaturam lor pentru a glorifica frumusetea si bucuria de fiecare data cnd vrem sa ne deschidem inima. Splendorile vietii se deruleaza dintotdeauna n fata noastra; daca le privim cu recunostinta, ele ni se dezvaluie si ne trimit imaginea, ca o oglinda, a iubirii divine, infinite si plina de compasiune. Sa rugam ngerii recunostintei sa ne cuprinda n imnurile de lauda pe care le adreseaza lui Dumnezeu. Ca recunostinta noastra sa ne hraneasca sufletele si sa atraga asupra noastra toate binecuvntarile. Am putea atunci sa ne ridicam spre gloria si maretia lui Dumnezeu, ca sa fim atinsi de gratia divina. ngerii recunostintei ne ajuta n acest demers, caci ei ne permit sa depasim limitele conditiei umane, spre a ne apropia de Dumnezeu si a celebra miracolul Creatiei. Recunosc slava si gloria lui Dumnezeu, care este sursa ntregii vieti

118

ngerii respectului

ngerii respectului ne nva s respectm divinitatea i s fim demni de condiia noastr

119

uman. Respectul este o datorie uman, care-l nal pe cel care-l manifest. Fiecare om are dreptul s fie respectat i este demn de respect prin simplul fapt c este purttor al divinitii. Respectul de sine implic s ne ngrijim de propriile necesiti de natur sufleteasc, mental, spiritual sau fizic. E important s inem cont de aceste necesiti atunci cnd facem alegeri, altfel, mai devreme sau mai trziu, ele vor iei la suprafa. n msura n care ne respectm pe noi nine, i respectm i pe cei din jur. Respectul nseamn bun sim i delicatee. nseamn s-l asculi pe cellalt chiar dac nu eti de acord cu el, s caui s-i nelegi punctul de vedere, s iei n considerare simmintele sale, s-i lai spaiu de micare, s comunici cu el deschis i sincer, s-l ajui n loc s-i judeci neputinele. Cnd cineva este respectat, el se poate manifesta aa cum este, se poate arta aa cum se simte. ngerii respectului ne nva s ne delimitm granie ntre spaiile intime, astfel nct s nu agresm liberul arbitru al celorlali. Dumnezeu ne-a fcut acest dar de pre i l respect El nsui mpreun cu toate entitile cereti. E important s respectm libertatea de manifestare a fiecruia, n conformitate cu adevrul su jpersonal. Aceasta presupune s-l acceptm pe cellalt aa cum poate s fie la un moment dat, fr a-l judeca. Putem mprti propriul adevr la rndul nostru, propriile opinii i convingeri referitoare la un aspect al vieii sau la o situie, lsndu-i ns pe cei din jur s preia ceea ce au nevoie i li se potrivete din ceea ce le oferim.

120

Cu toii avem nevoie de spaiu pentru a respira liber. Nu ne place ca cineva s ptrund indiscret n spaiul nostru intim. Cnd nu este pstrat distana cuvenit ne simim lezai n demnitatea noastr. i rugm pe ngerii respectului s ne ajute s recunoatem mai nti i apoi s respectm necesitile fiinei noastre, s crem un spaiu intim n care s putem fi noi nine. S avem nelegerea i puterea de a respecta libertatea i demnitatea celor din jur, s nu ncercm s facem ordine n viaa lor, s-i schimbm sau s-i judecm. Recunosc i respect necesitile fiinei mele i demnitatea divin a fiecrui om

ngerii sntii

121

ngerii sntii binecuvnteaza n noi viata si vitalitatea. Ei ne ajuta sa ramnem sanatosi sau, n caz de boala, sa ne regasim energiile si atitudinea pozitiva. Ne pot ajuta sa gasim n noi nsine energia de care avem nevoie spre a ne mplini proiectele. Ei vegheaza asupra starii noastre de sanatate; tot ei ne inspira sa ne gestionam ct mai bine consumul de energie, astfel nct sa nu ne epuizam sau mbolnavim.

122

Acesti ngeri au grija de sanatatea noastra. Ne inspira un mod de viata stabil si inteligent care sa ne ntretina bunastarea - pentru ca adevarata sanatate se naste dintr-un echilibru ntre minte, suflet si corp, iar ngerii ne permit sa accedem la aceasta armonie. Ei ne confera o vitalitate suficienta spre a ne realiza obiectivele, chiar un plus de energie daca misiunea pe care o avem de ndeplinit are o anumita dificultate. Ei ne ncurajeaza n atingerea bunastarii spirituale si emotionale. Tot ei ndeparteaza de noi influentele negative, ne ncurajeaza sa avem o alimentatie sanatoasa, sa facem exercitii si sa profitam din plin de momentele de odihna, ca sa avem n permanenta un sentiment de confort, destindere, placere si bucurie. ngerii sntii ne protejeaza sanatatea; cnd suntem bolnavi, acesti ngeri au grija ca medicii nostri sa fie eficienti, ca si remediile folosite, spre a ne vindeca si a regasi forta si vitalitatea. Iar cnd suntem sanatosi, ei ne modereaza excesele, ne avertizeaza asupra pericolelor si ne protejeaza de accidente imprevizibile. i rugam pe ngerii sntii sa ne acorde binefacerile lor si sa intervina n caz de durere fizica, emotionala sau spirituala; sa ntretina n noi vitalitatea si starea de bine, spre a ne ndeplini toate sarcinile si sa reusim n proiectele pe care ni le-am propus. Ma iubesc si ma accept n totalitate

123

ngerii Sudului

124

Acesti ngeri guverneaza elementul Pamnt si functia psihologica a simturilor. Ne ndeamna sa veghem cu grija si inteligenta asupra necesitatilor corpurilor noastre, dar si ale planetei pe care locuim. Ei ghideaza si protejeaza oamenii si viata lor pe aceasta planeta. De asemenea, ne ajuta sa ne simtim bine n corpul propriu, vegheaza asupra simturilor noastre, ne ajuta sa ne trezim si sa ne utilizam ct mai bine energiile spre a putea sa ne manifestam plenar aptitudinile si sa ne realizam visele. Acesti ngeri ne asigura ancorarea n viata materiala. Ei vegheaza ca, prin intermediul tuturor simturilor noastre, sa experimentam n mod corect tot ce tine de lumea nconjuratoare. Avem nevoie de elementul pamnt pentru a ne sustine spiritualitatea; nu ne-am putea mplini aspiratiile daca am fi total deconectati de la realitatea universului n care traim. Pentru ca gndirea creatoare sa poata prinde contur, trebuie sa ne folosim simturile la capacitatea lor maxima si sa ne nradacinam energiile, pentru a le putea structura si stabiliza. ngerii Sudului ne nvata sa fim atenti si receptivi la necesitatile corpului nostru fizic si sa-l respectam. Aceasta nseamna ca atitudinea noastra fata de corpul fizic trebuie sa fie cea corecta: sa-l hranim ntr-un mod adecvat, sa-l mentinem ntr-o buna stare de sanatate, curat si odihnit. Astfel, sub ndrumarea acestor ngeri, toti cei care au obiceiuri nesanatoase sunt ajutati si impulsionati sa renunte la ele. Fiinta umana este n cea mai buna forma atunci cnd se alimenteaza corect, se mbraca adecvat si natural, se
125

odihneste cnd simte nevoia si pastreaza comuniunea cu natura pentru a se rencarca energetic. ngerii Sudului ne nvata sa ne ascultam corpul si sa l tratam cu mai mult respect. ngerii Sudului ne ajuta sa ne ordonam viata si sa gasim un ritm care sa fie n concordanta cu propria fiinta si cu actiunile pe care le avem de ndeplinit. Ei vegheaza, de asemenea, ca fiecare fiinta umana sasi gaseasca locul potrivit n aceasta lume si n deplina armonie cu tot ceea ce o nconjoara. Formndu-ne corect pe noi nsine, aducem implicit un omagiu acestor ngeri, iar pe de alta parte, ei ne binecuvnteaza pentru aceasta. Ei sustin cu bunavointa stradaniile si eforturile pe care oamenii le realizeaza n scopul evolutiei individuale si colective. Prin iubire ma eliberez de orice durere si tensiune

ngerii pzitori ai tinereii

126

ngerii pazitori ai tineretii reprezinta energia vitala si entuziasmul tineretii. Ei emana o energie pozitiva si ndragesc jocul. Acesti ngeri fac dovada calitatilor care abunda n fiecare din noi n perioada tineretii. Au rolul de a veghea si proteja tot ce este tnar n noi; ne ajuta sa pastram mereu prospetimea spiritului, sa ne ntarim vitalitatea, sa ne mentinem tineretea interioara. Acesti ngeri nu se multumesc numai sa ocroteasca adolescentii: ei vegheaza asupra a tot ceea ce este nca tnar n noi. Tinerii fac si greseli; noile proiecte presupun asumarea de riscuri, dar acesta este pretul necesar pentru a dobndi experienta. Ajunsi la o
127

anumita maturitate, mai avem nca nevoie de un spatiu n existenta noastra n care lucrurile sa nu fie complet rectilinii. ngerii tineretii ne ajuta sa tragem nvataminte din greselile tineretii si ne ncurajeaza sa continuam sa experimentam, ei fiind cei care ne ajuta sa ntretinem viu focul entuziasmului. ngerii pazitori ai tineretii ne confera curiozitate intelectuala, dorinta de a ne amuza, de a explora noi domenii, de a ne exprima si dezvolta. Ei ncurajeaza creativitatea, ne ajuta sa ne exploatam aptitudinile si ne mprospateaza n mod constant spiritul ludic. Ei personifica acea energie care ne permite sa tindem spre mplinire. Acesti ngeri respecta acea parte blnda a tineretii si acorda chiar un ragaz de ctiva ani nainte de perioada deciziilor responsabile ce implica si suferinte n caz de eroare. Ei sunt nsasi bucuria de a trai. Sa i rugam pe ngerii pazitori ai tineretii sa ne nvaluie n binecuvntarile lor, mentinnd n inima noastra ardoarea din anii cei tineri. Putem chiar sa le cerem sa nvioreze iar n noi acea nflacarare specifica tineretii, atunci cnd ncepem un nou proiect sa ne redea puterea de adaptare pe care o aveam cndva sau chiar sa pastram n noi inocenta si entuziasmul pentru cauze nobile. Caci ngerii tineretii sunt dispusi sa mpartaseasca cu noi bucuria de a trai.

128

mpartasind din entuziasmul, umorul si voiosia mea, protejez spiritul tineretii care ma anima

ngerii unei noi iubiri

129

Acesti ngeri protejeaza primele licariri ale dragostei si vegheaza asupra puritatii noastre pentru a putea simti aceasta iubire. Ne ncurajeaza sa ne respectam corpul si sentimentele pentru ca toata aceasta experienta amoroasa sa fie minunata. Protejeaza fiintele care se ndragostesc. De asemenea, ne ajuta sa ne asumam sexualitatea si sa o sublimam prin iubire, sa ne traim plenar relatiile amoroase, sa iubim si sa ne respectam sentimentele. Acesti ngeri pazitori vegheaza asupra ndragostitilor si ncurajeaza crearea de legaturi afective. Ei ne ajuta sa ne simtim n siguranta ntr-o relatie de
130

cuplu, impulsionndu-ne sa ne exprimam sincer si liber gndurile si sentimentele. Gratie lor ne putem constientiza propria valoare si putem cauta intimitatea cu alte fiinte care ne apreciaza la rndul lor, descoperindu-ne frumusetea si lumina interioara. Putem sa le cerem acestor ngeri sa ne binecuvnteze si sa ne protejeze de oamenii susceptibili de a ne rani sufleteste, care ar vrea sa ne manipuleze sau sunt pur si simplu incapabili sa mpartaseasca o dragoste adevarata si sincera. Ei ne vor sustine atunci cnd ne simtim vulnerabili sau n pericol sau atunci cnd ntlnim pe cineva cu care am vrea sa avem legaturi mai strnse. Ei ne ajuta sa preluam initiativa daca alesul inimii noastre se arata prea timid si rezervat. Acesti ngeri i ghideaza pe oameni spre potentiali iubiti; ei vegheaza ca atractia sa fie reciproca si armonioasa ntre cele doua fiinte care se respecta una pe alta si le ajuta sa-si exprime sentimentele sincere cu bucurie si tandrete. Tot ei sunt aceia care nnoada legaturi constructive de prietenie si consolideaza relatiile afective. Ne rugam ngerilor unei noi iubiri de fiecare data cnd ne ndragostim si cnd avem nevoie sa fim ncurajati. Sa-i invocam daca relatia cu fiinta iubita este slabita si necesita revitalizare. Sa-i rugam sa ne protejeze si sa mentina vii relatiile noastre intime, ndepartnd orice forta negativa care ar putea sa le dauneze.

131

Primesc iubirea cu recunostinta; frumusetea sa mi deschide inima si ma copleseste

ngerii Vestului

132

Acesti ngeri guverneaza elementul Foc si, la oameni, intuitia. Ei ne lumineaza prin cunoasterea intuitiva, care ne ofera acces spre ceea ce este nevazut si ne permite sa depasim limitarea nvelisului nostru carnal. De asemenea, ne faciliteaza accesul catre mparatia Cerurilor, ne ajuta sa ntelegem adevarata natura a fiintelor, dar si a situatiilor n care ne aflam, sa ne dezvoltam intuitia si sa experimentam viata si prin alte moduri de perceptie dect analiza rationala. Intuitia este forma cunoasterii imediate care nu recurge la rationament. Este, fara ndoiala, primul stadiu al ntelegerii umane. Acest sentiment mai mult sau mai putin precis a ceea ce nu se poate verifica
133

sau nu exista nca, se sprijina mai mult pe perceptiile noastre inconstiente sau pe adevarul nostru interior dect pe perceperea realitatii obiective. Noi ne servim n mod constant de aceasta intuitie; de exemplu, atunci cnd ntlnim o persoana sau o situatie noua, "stim" pur si simplu daca e benefica pentru noi sau daca ne pndeste un pericol. Aceasta aptitudine poate fi dezvoltata daca exersam ascultarea vocii noastre interioare. De obicei, ngerii ne comunica mesajele lor prin imagini sau senzatii interioare pe care noi trebuie sa le interpretam. Pentru a ntelege sfaturile din sferele angelice, ne servim de intuitie si transcriem ntr-un limbaj inteligibil semnele pe care le primim, n functie de capacitatile fiecaruia de a "decodifica" mesajele primite. Rugam ngerii Vestului sa ne ajute sa ne dezvoltam intuitia si sa ne sustina n descifrarea mesajelor pe care Dumnezeu ni le trimite prin intermediul ngerilor. Sa ne ofere viziunea clara a lucrurilor acestei lumi si sa ne nvete sa ntelegem sensul profund al evenimentelor din viata noastra. Ma integrez n realitatea obiectiva prin iubire pura si bunatate

134

135

ngerii sunt entiti pur spirituale create de Dumnezeu la nceputul timpului. ngerii vin nconjurai de cldur, lumin i culori minunate i cu un sentiment de glorie. Cnd i percepi, simi cldur sufleteasc i o iubire nesfrit. Ei ne iubesc cu mult peste ceea ce ne nchipuim noi. ngerii au trei funcii principale: s-l adore pe Dumnezeu, s acioneze ca o legtura ntre cer i pmnt i s ne vegheze pe noi oamenii. Ne putem raporta la ngeri ca la fiine de lumin divin, deoarece ei prezint toate proprietile luminii. Lumina este foarte rapid, poate cltori la distane foarte mari ct ai clipi din ochi.

136

Aa cum lumina risipete ntunericul i ngerii pot risipi ntunericul din viaa i din mintea noastr. Cuvntul nger are conotaie clar de mesager. Dar misiunea lor este ceva mai mult dect a fi simpli mesageri. ngerii sunt acele aspecte ale Logosului Divin care constituie o punte de legtur ntre umanitate i Sursa nsi. Aceast punte este structurat din grade diferite de lumin sau contiin diferitele ierarhii angelice. Cel mai aproape de umanitate este ordinul ngerilor. Cele trei ierarhii cereti sunt organizate n Cerul Formator, care se raporteaz la viaa noastr material, cea de zi cu zi, Cerul Creaiei, care vegheaz asupra relaiilor dintre oameni i a problemele lor, precum i modul n care oamenii se comport cu apropiaii lor i Cerul Paradisului, care ne arat cum putem participa i noi, cu ajutorul lui Dumnezeu, la evoluia spiritual a universului. Fiecare nivel al cerurilor are trei tipuri de ngeri. Cerul Formator manifest iubirea i protecia Arhanghelilor. Tot pe acest trm slluiesc i ngerii notri Pzitori i ntietorii care domnesc asupra anumitor zone geografice. Cerul Creaiei manifest blndeea i compasiunea Domniilor, Virtuilor i Stpnirilor. Acetia sunt ngerii care influeneaz n mod direct natura spiritual a relaiilor umane. Ei sunt dttori de pace, linite i armonie. Ne ajut s fim nelegtori i plini de compasiune i s avem puterea de a gsi iertarea n inimile noastre.
137

Cerul Paradisului manifest gloria i energiile pline de for ale Serafimilor, Heruvimilor i Tronurilor. Acetia sunt ngeri ai iubirii, ai nelepciunii i ai gloriei. Fiecare ierarhie cereasc este definit de gradul de iubire i contientizare din fiecare Cer. Aa cum noi evolum spiritual, tot aa i ngerii evolueaz de la un nivel la altul, amplificndu-i iubirea i cunoaterea. Dionisie Areopagitul este cea mai mare autoritate n domeniul angelologiei cretine. Opera sa include mai multe cri legate de lumea ngerilor, dintre care enumerm urmtoarele lucrri: lerarhia celest, lerarhia eclesiastic, Numele divine i Epistol. Considerat poate cea preioas mrturie a misticismului occidental i a cretinismului timpuriu, lerarhia celest este cel mai celebru text al angelologiei cretine. n Ierarhia celest, regsim foarte multe referiri n legtur cu beatificele ierarhii angelice prin care Tatl Ceresc a manifestat plin de generozitate lumina Sa i cu ajutorul crora noi putem s ne elevm fiina pn la splendoarea Sa absolut. Acest text reunete i codific nelepciunea milenar transmis de-a lungul secolelor de oamenii care au atins cele mai nalte trepte ale desvririi spirituale. n aceast lucrare Areopagitul spune c ierarhiile angelice cereti particip la guvernarea ntregii
138

creaii i sunt mult mai apropiate de Principiul Divin, reflectnd ntr-o proporie mult mai mare voina divin, dect se produce aceasta n cazul oamenilor: iluminrile Principiului Divin se mplinesc mai nti n ei i apoi prin ei ni se transmit nou, oamenilor, revelaiile superioare. Despre ierarhiile cereti propriu-zise, Dionisie reveleaz c ele sunt n numr de nou, la rndul lor submprite n trei ordine majore, numite i triade: prima se afl cel mai aproape de Dumnezeu i cuprinde Serafimii, Heruvimii i Tronurile, cei cu muli ochi i multe aripi. Al doilea ordin este format din Domnii, Virtui (sau Puteri) i Stpniri, iar cel de-al treilea ordin este format din ntietori, Arhangheli i ngeri (pzitori). Rezumnd ndatoririle i rolul ierarhiilor cereti, Dionisie Areopagitul afirm c: Inteligenele cereti sunt toate revelatoare i mesagere a ceea ce le precede n ierarhie. Cele mai elevate sunt animate direct de Dumnezeu, n timp ce celelalte, fiecare dup forele lor, sunt sub tutela spiritelor animate direct de Dumnezeu. Armonia suveran a tuturor lucrurilor a prevzut, n dorina sa de a ajuta fiinele s se eleveze i s se desvreasc, dispunerea fiecrei fiine raionale i inteligente n cadrul unei ierarhii a ordinii sacre. [] Dup prerea mea, mai este un lucru care merit o reflexive profund: tradiia Loghia-ei spune despre ngeri c sunt mii de milioane i zece mii de
139

miriade, repetnd i multiplicnd pentru aceasta numerele cele mai mari pe care noi le folosim, cu intenia clar de a revela c numrul fiinelor cereti este incalculabil. i chiar mai multe sunt ferici-rile manifestate de aceste Inteligene supraomeneti, avnd o nelegere mult superioar capacitii noastre. Ele ar putea fi percepute de mintea noastr tiind c posed o cunoatere cereasc, supraomeneasc, druit lor de Principiul Divin omniscient, Izvor al nelepciunii, Principiu Suveran, Cauz Creatoare, Putere care cuprinde i mbrieaz toate fiinele, Dumnezeu Tatl.

140

Crearea lumii nevzute(ngerii) Prin lume nevzut se ntelege lumea ngerilor. Acestia au fost creati de Dumnezeu naintea materiei: La nceput a fcut Dumnezeu cerul si pmntul(Facere 1:1). Cuvntul cerul se refer la lumea spiritual, la ngeri, iar cuvntul pmntul se refer la materie, din care a fost fcut ntregul univers: Numai Tu esti Domn si numai Tu ai fcut cerurile, cerurile cerurilor si toat ostirea lor, pmntul si toate cele de pe el, mrile si toate cele ce se cuprind n ele; Tu dai viat la toate si Tie se nchin ostirea cerurilor.(Neemia 9:6)

Mihail si Gavriil

141

ntru El au fost fcute toate, cele din ceruri si cele de pe pmnt, cele vzute, si cele nevzute, fie tronuri, fie domnii, fie nceptorii, fie stpnii(Coloseni 1:16). ngerii au fost creati naintea oamenilor: Atunci cnd stelele diminetii cntau laolalt si toti ngerii lui Dumnezeu M srbtoreau(Iov 38:7). Acelasi lucru l spune si Sf.Ioan Damaschin: Trebuia zidit mai nti fiinta spiritual, apoi cea sensibil si, n cele din urm omul. Cuvntul nger nseamn sol, crainic, vestitor. Dup cum spune si numele, ei sunt duhuri slujitoarecare fac cunoscut voia lui Dumnezeu. ngerii sunt fiinte spirituale, personale, superioare oamenilor si inferioare lui Dumnezeu. ngerul nu este nemuritor prin fire ci prin har(Ioan Damaschin).

Bunavestire Sfintii Printi spun c nu este mentionat n detaliu crearea lor pentru a fi feriti evreii de idolatrie (s-ar fi nchinat ngerilor ca unor idoli).

142

Fiind duhuri, au darul de a lua orice form: Cel ce faci pe ngerii ti duhuri si pe slugile Tale par de foc(Ps.103:5). Ei dispun de o spiritualitate relativ, de aceea sunt circumscrisi spatial, nu pot fi omniprezenti. Mrginirea lor, deasemenea, se refer si la cunoastere si putere: nu sunt atotstiutori, nu au putere creatoare si nu pot face minuni prin puterea lor. Menirea ngerilor este: s-L preamreasc pe Dumnezeu si s serveasc n lume oamenilor, povtuindu-i pentru mprtia cererilor. Vestirea Nasterii Domnului

n privinta numrului lor, Scriptura nu mentioneaz nimic. Dup expresiile folosite, ne dm seama c acesta este foarte mare(multime de ngeri, legiuni). Sf. Ioan Gur de Aur si Clement Alexandrinul spun c numrul lor este infinit.

143

ngerul pzitor n traditie, exist credinta c fiecare om si are ngerul su pzitor, primit la Botez. Sfnta Scriptur i mparte n 3 categorii: 1.serafimii, heruvimii, scaunele 2.domniile, puterile, stpnirile 3.nceptoriile, arhanghelii, ngerii Starea initial a ngerilor nu era definitiv, ci trebuia s devin astfel prin harul dumnezeiesc si strduint personal. Starea actual este de sfintenie prin harul lui Dumnezeu si rezistent la ispit. Ca fiinte spirituale, nzestrate cu libertate, ngerii puteau progresa sau pctui. Unii dintre ei s-au rzvrtit mpotriva Creatorului lor, dorind(din cauza mndriei) s fie la fel ca Dumnezeu. Conductorul lor este Lucifer(Satan, Belzebul, Veliar) cel care a fost cel mai frumos si mai puternic dintre ngeri. Cderea este irevocabil si definitiv. Numrul lor este foarte mare, Sf.Scriptur vorbind chiar de o mprtie a diavolului.

144

Mihail l alung pe Lucifer din cer n iad.

Fiind autorul rului n lume, diavolul se strduieste s-i ndemne pe oameni s pctuiasc: Potrivnicul vostru, diavolul, umbl rcnind ca un leu, cutnd pe cine s nghit(I Petru 5:8). Pentru c si omul are libertate, diavolul poate doar s-l ispiteasc(prezentnd rul ca pe ceva bun si vrednic de dorit), nu l poate constrnge s fac ceea ce nu doreste. Sf.Ioan Gur de Aur: diavolul este asemenea unui cine legat, el poate musca numai dac intri n zona lui de actiune. 145

Ispitele sunt ngduite de Dumnezeu pentru ntrirea/clirea noastr n lupta mpotriva rului: Vasele olarului le lmureste cuptorul; iar ispita omului cugetul lui(Is.Sirah 27;5).

Chinurile vesnice

Crearea lumii vzute Lumea a fost creat de Dumnezeu din nimic. Cuvntul ebraic bara nseamn a aduce de la nefiint la fiint. Sf. Atanasie: Dac Dumnezeu nu e si autorul materiei si a fcut lucrurile dintr-o materie existent, atunci El apare slab, deoarece nu a putut fr materie s produc cele existente, asa cum slbiciunea tmplarului se arat prin aceea c, fr lemn, el nu poate face nimic.

146

La nceput a fcut Dumnezeu cerul si pmntul(Facere 1:1) la nceput nseamn la nceputul timpului. Fer. Augustin spune c lumea a fost creat deodat cu timpul. Curentele dualiste sustin c si materia este preexistent si c Dumnezeu nu este creator ci Demiurg; cele materialiste spun c lumea e un produs al evolutiei iar panteismul crede c tot ceea ce ne nconjoar este Dumnezeu. Sf. Vasile spune c lumea este opera ntregii Treimi: Tatl este cauza cea ndeplinitoare, nct cele create si au existenta din voia Tatlui, sunt aduse la existent prin lucrarea Fiului si se desvrsesc prin lucrarea Sfntului Duh. Motivul crerii lumii este lauda lui Dumnezeu si fericirea creaturii. Lumea a fost creat bun(nu perfect) si potrivit scopului pentru caree am fost fcuti: si a privit Dumnezeu toate cte a fcut si iat erau bune foarte(Facere 1:31) orice fptur a lui Dumnezeu este bun si nimic nu este de lepdat(I Tim.4:4).

Ziua II

147

Rul a intrat n lume datorit omului si liberttii sale de voint(printr-un om a intrat pcatul n lume si prin pcat moartea Rom. 5:12). Rul si are izvorul n ngerii care au czut si n omul care s-a abtut de la izvorul binelui. Rul fizic si moral nu au o existent proprie, ci apar ca o lips a binelui, asa cum ntunericul se ntinde acolo unde se retrage lumina. Expresia netocmit si gol(Fac.1:2) se refer la materia din care Dumnezeu a format celelalte elemente vzute si n care se cuprindeau toate ca ntr-o matrice a lor.

Ziua III Dup crearea materiei a urmat pregtirea ei n 6 zile: 1. Lumina 2. Bolta cereasc (desprtind apele de deasupra triei de cele de dedesubt)

148

3. Pmntul, mrile si plantele 4. Lumintorii mari si mici(soarele, luna, stelele) 5. Vietuitoarele din ap si cele din aer 6. Animalele , trtoarele si omul

Ziua IV Forma universului era dat n materie, odat cu aducerea ei la existent. n creatie se observ o evolutie de la simplu la complex, de la anorganic la organic. Aceast evolutie a fost dirijat de Dumnezeu, din interiorul creatiei prin rationalitatea ei. Creatio originalis a fost urmat de creatio continua(evolutie dirijat de Dumnezeu) si se va ncununa cu o creatio nova la a doua venire a Mntuitorului. Biblia nu este o carte de stiinte naturale 149

. Ea numai ne arat c Autorul/Creatorul lumii este Dumnezeu.

Ziua V n ziua a 7-a (Smbta), Sf.Scriptur spune c Dumnezeu S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a fcut(Fac.2:2). Nu trebuie s ntelegem acest verset ca pe odihn proriu-zis, ci ca o ncetare a creatiei urmat de o ncepere a purtrii de grij (a proniei) fat de creatur. Pentru cei care se ntreab: De ce mergem Duminica la biseric si nu Smbta care este ziua n care s-a odihnit Dumnezeu? S stie c Domnul Iisus a nviat Duminica, iar noi asta prznuim. Pentru noi crestinii, Duminica e zi de rugciune, nu doar de odihn. Aceast zi a devenit zi de rugciune pentru toti crestinii, ncepnd din timpul Apostolilor, care se adunau n prima zi a sptmnii(Duminica), pentru a frnge pinea.

150

Ziua VI

Crearea omului

Dumnezeu l-a creat pe om n ziua a VI-a: -dup Chipul Su: a fcut Dumnezeu pe om dup chipul Su(Fac. 1:27). - l-a fcut printr-un act direct si personal, deosebit de tot ceea ce a creat pn atunci: lund Domnul Dumnezeu trn din pmnt, a fcut pe om si a suflat lui suflare de viat si s-a fcut omul fiint vie(Fac.2:7). Desi aici sunt prezentate ca dou momente separate, trupul si sufletul au fost fcute simultan.

151

Ziua a 6-a -omul a fost creat brbat si femeie: a fcut brbat si femeie (Fac.1:27). Dup ce a fost creat Adam, Dumnezeu i-a fcut si unajutor potrivit(Fac.2:18). Eva(viat) a fost fcut din coasta lui Adam(din pmnt). Desi n Sf.Scriptur spune c lui Adam i-a fost luat o coast pentrua fi fcut Eva, noi vedem c nu ne lipseste nici o coast. Totusi nu trebuie s ne ndoim de acele cuvinte deoarece abia dup cderea n pcat trupurile li s-au transformat n cele pe care le avem si noi astzi. Pentru c n v.26 se spune s facem om dup chipul si dup asemnarea Noastr iar n v.27 nu se mai mentioneaz nimic despre asemnare( a fcut Dumnezeu pe om dup chipul Su ), ne dm seama c aceasta a devenit scopul crerii omului: omul a fost creat de Dumnezeu dup chipul Su si cu scopul de a deveni sfnt. Chipul lui Dumnezeu n om nseamn: gndire, sentiment, voint liber (trsturile sufletului). nainte de a pctui, trupul lui Adam si al Evei <spun Sf.Printi>era un trup luminos, asemntor cu trupul lui Iisus, dup ce a nviat din morti, cu care a trecut prin usile ncuiate. Dup ce au pctuit, trupul lor li s-a schimbat (au primit mbrcminte de

152

piele Fac.3:21), devenind muritor, slab, bolnvicios (printr-un om a intrat pcatul n lume si prin pcat moartea Rom 5:12).

Sufletul omului: -Este imaterial, rational si nemuritor. -Ecclesiast 12:7 trupulca pulberea s se ntoarc n pmnt cum a fost, iar sufletul s se ntoarc la Dumnezeu, Care l-a dat. -Matei 22:32 Eu sunt Dumnezeul lui Avraam si Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov? Nu este Dumnezeul mortilor ci al viilor. -Cele trei nsusiri ale sufletului sunt: ratiunea, simtirea si vointa liber. Trupul omului: - Omul se ridic deasupra celorlalte vietuitoare nu numai prin suflet ci si prin trupul su deoarece, dup cuvintele Sf.Ap.Pavel, trupul vostru este templu al Duhului Sfnt(I Cor.6:19). ntregul neam omenesc se trage din Adam si Eva: a fcut dintr-un snge tot neamul omenesc(F.A. 17:26) Tu ai fcut pe Adam si tu ai fcut pe Eva, femeia lui, pentru a-i fi ajutor si sprijin, si din ei s-a nscut neamul omenesc.(Tobit 8:6). Numai prin prisma strmosilor comuni, putem ntelege universalitatea pcatului strmosesc si universalitatea mntuirii n Hristos.

STAREA PRIMORDIAL A OMULUI De la creatie, Dumnezeu i-a asigurat omului tot ceea ce avea nevoie pentru a-si atinge scopul pentru care a fost creat: Ecclesiast 7:29 Dumnezeu a fcut pe om drept

153

Facere 1:31 toate erau bune foarte -Ratiunea era mult mai luminat (Adam numeste toate animalele, plantele, lucrurile). -Vointa era curat, dreapt si nepervertit; era o perfect armonie ntre trup si suflet. -Trupul era sntos: nu cunostea boala, suferinta, moartea. Prin struinta n bine putea ajunge nemuritor. -Natura si animalele nu erau ostile omului. -Munca nu constituia o corvoad.

Natura nainte de pcat

154

CDEREA N PCAT

Omul a fost creat de Dumnezeu dup chipul Su, cu scopul de a se asemna cu El, prin struinta liber si constient n bine. Dup ce au fost creati, Dumnezeu le-a dat poruncile: Cresteti si v nmultiti si umpleti pmntul si-l supuneti(Fac.1:28) si Din toti pomii din rai poti s mnnci, iar din pomul cunostintei binelui si rului s nu mnnci, cci, n ziua n care vei mnca din el, vei muri negresit!(Fac.2:16-17).

155

Adam si Eva n Eden vorbesc cu Dumnezeu L-a ncercat cu porunca de a nu mnca din pomul cunoasterii binelui si rului, pentru a vedea dac ntr-adevr omul pe care l-a creat vrea si merit s rmn n Eden. Ispita este necesar: vasele olarului le lmureste cuptorul; iar ispita omului cugetul lui (Is.Sirah27:5), nu era folositor omului s dobndeasc mntuirea fr s fie ispitit si ncercat(Sf.Ioan Damaschin).

156

Din mndrie, omul ncalc unica lege si se rzvrteste mpotriva Creatorului su. Desi gresiser, Dumnezeu i-ar fi iertat dac si-ar fi recunoscut vina. n schimb ei dau vina unul pe cellalt: Adam pe Eva si Eva pe sarpe. Acest episod arat c rul din lume nu este propriu esentei sale, ci a ptruns n lume prin vointa omului. Cei 2 pomi din grdina Eden (pomul cunoasterii binelui si rului si pomul vietii) sunt adevrati/reali dar au un scop hotrt de Dumnezeu: primul, ca mijloc de exercitare prin virtute, iar al doilea, ca plat a virtutii cstigat prin exercitiu moral si prin respingerea ispitei. Unii Sf.Printi vd pomul cunostintei binelui si rului ca pe o momeal prin care diavolul ncearc s-l nsele pe om. Rul nu-si arat niciodat adevrata fat, pentru c l-ar speria pe om. Din aceast cauz, diavolul prezint rul sub nftisarea aparent a unui bine: nainte de a face rul, omul ncearc s gseasc argumente care s-i justifice fapta. Cel care se ascunde sub nftisarea sarpelui este diavolul: sarpele cel de demult care se cheam diavol si satana(Apocalipsa 12:8). Pcatul svrsit de strmosii nostri poart numele de pcat strmosesc si cu el ne nastem toti. Prin taina Sfntului Botez acesta este sters. Dar ce este pcatul strmosesc care ni se transmite nou? Acesta este tendinta necontrolat de a pctui. Nu mostenim fapta lui Adam, ci starea lui. Din acest motiv, nici unul dintre evrei(poporul lui Dumnezeu) nu s-a mntuit pn ce nu i-a scos Iisus din iad pe cei drepti, cnd a nviat.

157

Adam si Eva ncalc porunca lui Dumnezeu Prin pcat a disprut armonia omului cu sine, cu semenii si cu natura nconjurtoare. ntelepciunea sa scade att de mult nct crede c se poate ascunde de Dumnezeu n tufis. Vointa i slbeste ntr-att nct nclin mai mult spre ru, omul devenind rob al pcatului. Mrturisirea de credint spune c, omul s-a prvlit prin pcat pn la asemnarea cu cele necuvnttoare, i s-a ntunecat minteaPrin pcat nu s-a distrus chipul lui Dumnezeu din om, ci doar a fost ntunecat, rmnndu-I nc tendinta de cunoastere si voire a binelui. Universalitatea pcatului este artat de Sf.Scriptur: Precum printr-un om a intrat pcatul n lume si prin pcat moartea, asa si moartea a trecut la toti oamenii, pentru c toti au pctuit n el(Romani 5:12). Singurul Om care s-a nscut fr pcatul strmosesc a fost Omul-Dumnezeu Iisus. Pedeapsa primit pentru pcat este, dup cum ne spune Sf.Ap.Pavel, moartea: Plata pcatului este moartea(Romani 6:23). Moartea poate fi trupeasc (desprtirea 158

sufletului de trup), sufleteasc (ruperea comuniunii cu Dumnezeu) sau vesnic (separarea vesnic de Dumnezeu). Aceast pedeaps a fost desfiintat de Mntuitorul Hristos: Cel ce mnnc Trupul Meu si bea Sngele Meu are viat vesnic, si Eu l voi nvia n ziua cea de apoi(Ioan 6:54).

Adam si Eva sunt goniti din Eden

159

160

Pilda Semntorului

-Matei cap.13-

Pentru a fi ntelese mai cu usurint cuvntrile Sale despre Dumnezeu si mprtia Sa, Iisus S-a folosit de exemple din natur, de ntmplri sau fapte din viata obisnuit a oamenilor. Acestea se numesc pilde sau parabole.

3. Si le-a grait lor multe, in pilde, zicand: Iata a iesit semanatorul sa semene. 4. Si pe cand semana, unele seminte au cazut langa drum si au venit pasarile si le-au mancat. 5. Altele au cazut pe loc pietros, unde n-aveau pamant mult si indata au rasarit, ca naveau pamant adanc; 6. Iar cand s-a ivit soarele, s-au palit de arsita si, neavand radacina, s-au uscat. 7. Altele au cazut intre spini, dar spinii au crescut si le-au inabusit. 8. Altele au cazut pe pamant bun si au dat rod: una o suta, alta saizeci, alta treizeci. 9. Cine are urechi de auzit sa auda. 161

Dup ce le-a spus oamenilor pilda despre omul iesit la semnat, Iisus le-a explicat ucenicilor ntelesul profund al cuvintelor Sale: 18. Voi, deci, ascultati pilda semanatorului: 19. De la oricine aude cuvantul imparatiei si nu-l intelege, vine cel viclean si rapeste ce sa semanat in inima lui; aceasta este samanta semanata langa drum.

20. Cea semanata pe loc pietros este cel care aude cuvantul si indata il primeste cu bucurie, 21. Dar nu are radacina in sine, ci tine pana la o vreme si, intamplandu-se stramtorare sau prigoana pentru cuvant, indata se sminteste.

162

22. Cea semanata in spini este cel care aude cuvantul, dar grija acestei lumi si inselaciunea avutiei inabusa cuvantul si il face neroditor. 23. Iar samanta semanata in pamant bun este cel care aude cuvantul si-l intelege, deci care aduce rod si face: unul o suta, altul saizeci, altul treizeci.

Dup cum reiese din cuvintele Mntuitorului, semntorul este El, smnta este Cuvntul lui Dumnezeu, iar locurile unde ea cade sunt felurile oamenilor care ascult aceast nvttur. Cu totii auzim ntr-un fel sau altul nvtturile Domnului Iisus. Din pcate nu stiu n cte din suflete gseste si pmntul cel bun n care s creasc si s aduc rod. Sper ca pilda pe care am nvtat-o azi s fi gsit pmntul cel bun, si mai sper ca aceasta s aduc transformarea felului cum primim nvttura lui Dumnezeu. Fiule, tine cu trie nvttura si nu o prsi; pzeste-o, cci ea este viata ta(Pilde 4:13).

Pilda talantilor -cum folosim darurile lui DumnezeuDumnezeu este Creatorul si Stpnul a tot ceea ce exist. Dup ce a terminat creatia, nu a prsit-o ci i poart de grij nencetat. Omul, care este mai presus de toat creatia, nu are nimic de la sine sau prin puterile sale. Totul, chiar si viata le are primite n dar de la Dumnezeu. nc din momentul nasterii noastre, El ne nzestreaz cu diverse daruri, cum ar fi: inteligent, voce frumos, frumusete si alte diferite talente. Tinnnd cont de puterea fiecruia de a le folosi, Dumnezeu le mparte: unora mai mult iar altora mai putin. Fiecare om are datoria/obligatia de a le folosi si inmulti/mbuntti, pentru binele su si al semenilor, stiind c Dumnezeu le cere aceasta si i si va judeca pentru felul cum si-au folosit darul. De la cei care au primit mult, asteapt mult, iar de la cei care au primit mai putin, att ct pot da acestia.

163

Omul lenes, tine aceste daruri ngropate, nu le foloseste nici pentru sine, si nici pentru cei din jur. Acest refuz, de a le nmulti pentru folosul semenilor nostri, este un pcat mare, pe care Dumnezeu l pedepseste.

Pentru a ntelege acest subiect mai bine, Mntuitorul le-a spus oamenilor urmtoarea pild: 14. un om, plecand departe, si-a chemat slugile si le-a dat pe mana avutia sa. 15. Unuia i-a dat cinci talanti, altuia doi, altuia unul, fiecaruia dupa puterea lui si a plecat. 16. Indata, mergand, cel ce luase cinci talanti a lucrat cu ei si a castigat alti cinci talanti. 17. De asemenea si cel cu doi a castigat alti doi. 18. Iar cel ce luase un talant s-a dus, a sapat o groapa in pamant si a ascuns argintul stapanului sau. 19. Dupa multa vreme a venit si stapanul acelor slugi si a facut socoteala cu ele. 20. Si apropiindu-se cel care luase cinci talanti, a adus alti cinci talanti, zicand: Doamne, cinci talanti mi-ai dat, iata alti cinci talanti am castigat cu ei. 21. Zis-a lui stapanul: Bine, sluga buna si credincioasa, peste putine ai fost credincioasa, peste multe te voi pune; intra intru bucuria domnului tau.

164

22. Apropiindu-se si cel cu doi talanti, a zis: Doamne, doi talanti mi-ai dat, iata alti doi talanti am castigat cu ei. 23. Zis-a lui stapanul: Bine, sluga buna si credincioasa, peste putine ai fost credincioasa, peste multe te voi pune; intra intru bucuria domnului tau. 24. Apropiindu-se apoi si cel care primise un talant, a zis: Doamne, te-am stiut ca esti om aspru, care seceri unde n-ai semanat si aduni de unde n-ai imprastiat. 25. Si temandu-ma, m-am dus de am ascuns talantul tau in pamant; iata ai ce este al tau. 26. Si raspunzand stapanul sau i-a zis: Sluga vicleana si lenesa, stiai ca secer de unde nam semanat si adun de unde n-am imprastiat? 27. Se cuvenea deci ca tu sa pui banii mei la zarafi, si eu, venind, as fi luat ce este al meu cu dobanda. 28. Luati deci de la el talantul si dati-l celui ce are zece talanti. 29. Caci tot celui ce are i se va da si-i va prisosi, iar de la cel ce n-are si ce are i se va lua. 30. Iar pe sluga netrebnica aruncati-o intru intunericul cel mai din afara. Acolo va fi plangerea si scrasnirea dintilor.

Avem obligatia s folosim darurile primite de la Dumnezeu, mprtsindu-le si semenilor nostri, si s ne ferim de a ne mndri cu talentele si calittile noastre. Deasemenea nu trebuie s dispretuim pe cei care nu sunt att de nzestrati, pentru c ceea ce avem nu este meritul nostru ci dar de la Creatorul nostru. La Sf.Liturghie preotul zice: Ale Tale dintru ale Tale, Tie ti aducem de toate si pentru toate. Si s nu uitm niciodat cuvintele Sf.Apostol Pavel, care le scrie locuitorilor din Corint: trupul vostru este templu al Duhului Sfnt, Care este n voi, pe Care-L aveti de la Dumnezeu voi nu sunteti ai vostri(I Corinteni 6:19). Pilda vamesului si fariseului Domnul ne nvat s nu ne mndrim cu realizrile si cu puterile noastre, pentru c, dup cum am vzut din Pilda Semntorului, tot ceea ce avem este dar de la Dumnezeu. Dumnezeu nu i iubeste pe oamenii ngmfati, ci pe cei smeriti: Dumnezeu celor mndri le st mpotriv, iar celor smeriti le d har(Iacob 4:6). Si s nu uitm cuvintele Domnului Iisus ce spune: Nu judecati, ca s nu fiti judecati. Cci cu judecata cu care judecati, veti fi judecati, si cu msura cu care msurati, vi se va msura(Matei 7:1-2).

165

Pe vremea Mntuitorului exista o grupare format din niste oameni care, desi nclcau poruncile dumnezeiesti, se credeau sfinti si drepti: fariseii. Acestia erau doar n aparent credinciosi: se rugau la colturi de strad, cnd posteau si puneau n cap sac si cenus, totul pentru a-i induce pe oameni n eroare cu privire la adevrata lor fire. Erau mndri si aroganti, dispretuindu-i pe ceilalti oameni, pe care i considerau pctosi.

166

Iisus a condamnat de multe ori ftrnicia fariseilor, pentru ei rostind pilda aceasta: LUCA XVIII: 9. Catre unii care se credeau ca sunt drepti si priveau cu dispret pe ceilalti, a zis pilda aceasta:

167

10. Doi oameni s-au suit la templu, ca sa se roage: unul fariseu si celalalt vames. 11. Fariseul, stand, asa se ruga in sine: Dumnezeule, Iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni, rapitori, nedrepti, adulteri, sau ca si acest vames. 12. Postesc de doua ori pe saptamana, dau zeciuiala din toate cate castig. 13. Iar vamesul, departe stand, nu voia nici ochii sa-si ridice catre cer, ci-si batea pieptul, zicand: Dumnezeule, fii milostiv mie, pacatosului. 14. Zic voua ca acesta s-a coborat mai indreptat la casa sa, decat acela. Fiindca oricine se inalta pe sine se va smeri, iar cel ce se smereste pe sine se va inalta.

Dup cum bine stim, din cauza mndriei lui Lucifer, el si ngerii care i-au urmat au czut n pcat, transformndu-se n diavoli; la fel si Adam si Eva, creznd c dac vor mnca din pomul cunoasterii vor fi ca Dumnezeu. Deci, mndria este nceputul/mama tuturor pcatelor. Deasemenea, smerenia este cea care l duce pe om alturi de Dumnezeu. Dac Iisus, care este atoatestiutor si atotputernic este blnd si smerit, cu att mai mult trebuie s fim noi care avem totul prin darul lui Dumnezeu. Nu trebuie s dispretuim pe nimeni, pentru c toti oamenii poart n ei chipul lui Dumnezeu. Dumnezeu urste pcatul ns i iubeste pe pctosi, asteptndu-i s se ntoarc la El. Pilda bogatului nemilostiv

168

-s nu fim nepstori fat de cei n suferint-

Pilda de azi ne vorbeste despre o situatie des ntlnit si n ziua de azi: un om bogat si egoist nu vrea s ajute un om bolnav si srac. Dumnezeu, dup ce l-a creat pe om, ntr-adevr i-a dat n grij ntreg pmntul cu tot ceea se afl pe el, ns adevratul Stpn al tuturor este tot Dumnezeu. Acest lucru, din pcate scap din vedere omului din zilele noastre, care ncearc s adune ct mai multe aici pe pmnt n timpul vietii, nesocotind si nevoile semenilor lor. Domnul Iisus ne arat ns c viata noastr nu se ncheie n momentul mortii ci, continu si dup moartea trupului. Deasemenea El ne arat c felul cum trim aici pe pmnt nfluenteaz n mod direct felul cum vom tri dincolo. Bogatul din pilda noastr a mers n iad la suferint vesnic, pentru viata sa egoist, iar sracul, pentru virtutiile sale a ajuns n mprtia lui Dumnezeu. Luca cap.16 :

169

19. Era un om bogat care se imbraca in porfira si in vison, veselindu-se in toate zilele in chip stralucit. 20. Iar un sarac, anume Lazar, zacea inaintea portii lui, plin de bube, 21. Poftind sa se sature din cele ce cadeau de la masa bogatului; dar si cainii venind, lingeau bubele lui. 22. Si a murit saracul si a fost dus de catre ingeri in sanul lui Avraam. A murit si bogatul si a fost inmormantat. 23. Si in iad, ridicandu-si ochii, fiind in chinuri, el a vazut de departe pe Avraam si pe Lazar in sanul lui. 24. Si el, strigand, a zis: Parinte Avraame, fie-ti mila de mine si trimite pe Lazar sa-si ude varful degetului in apa si sa-mi racoreasca limba, caci ma chinuiesc in aceasta vapaie. 25. Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ti aminte ca ai primit cele bune ale tale in viata ta, si Lazar, asemenea, pe cele rele; iar acum aici el se mangaie, iar tu te chinuiesti. 26. Si peste toate acestea, intre noi si voi s-a intarit prapastie mare, ca cei care voiesc sa treaca de aici la voi sa nu poata, nici cei de acolo sa treaca la noi. 27. Iar el a zis: Rogu-te, dar, parinte, sa-l trimiti in casa tatalui meu, 28. Caci am cinci frati, sa le spuna lor acestea, ca sa nu vina si ei in acest loc de chin. 29. Si i-a zis Avraam: Au pe Moise si pe prooroci; sa asculte de ei. 30. Iar el a zis: Nu, parinte Avraam, ci, daca cineva dintre morti se va duce la ei, se vor pocai. 31. Si i-a zis Avraam: Daca nu asculta de Moise si de prooroci, nu vor crede nici daca ar invia cineva dintre morti.

170

Bogtia obtinut prin munc cinstit, nu este un pcat, si nu va aduce osndirea proprietarului. Pedepsit n schimb este modul folosirii avutiei. Sfntul Ioan Gur de Aur spune: Esti bogat? Nu sunt mpotriva ta! Esti zgrcit? Iat pt. ce te osndesc! Motivul pedepsei bogatului, este spus de Avraam: Fiule, adu-ti amine c ai primit cele bune ale tale n viata ta. Adic nu ai suferit nimic, ti-ai fcut viata ta pe pmnt un paradis. Acum vremea vietii pmntesti a trecut si totul s-a schimbat, binele si desftrile s-au prefcut n chinuri si scrsnire de dinti. Iat, deci crima bogatului: o viat petrecut n chip egoist, n defrnare, n trndvie si nepsare, o viat lipsit de fapte bune. Nici srcia nu este o virtute: unii ajung n starea aceasta din cauza lenei si a patimilor. Este reprobabil imaginea cersetorilor care, fugind de munc cinstit, profit de marea ngduint a crestinilor milosi. Nicolae Iorga spune: Dac as fi scris eu cele 10 porunci as mai fi adugat una s nu cersesti!. Evident aceste rnduri nu se adreseaz oamenilor cu adevrat necjiti, care trebuie ajutati. De altfel, Biserica i-a ndemnat mereu pe crestini s mpart din ceea ce au, cu cei care au fost mai putin norocosi si se afl n lipsuri. Primele spitale, orfelinate, azile de btrni si scoli au luat nastere pe lng biserici si mnstiri. Aici pe pmnt trim doar o mic, dar important parte a vietii noastre. Mic pentru c dincolo ne asteapt vesnicia, dincolo nu mai murim; si important pentru c pe pmnt este locul unde trebuie demonstrm c vrem dar si meritm s ajungem n mprtia lui Dumnezeu. De modul n care ne ducem viata pe pmnt depinde locul unde vom fi trimisi pentru totdeauna: la fericire vesnic sau la osnd si chinuri vesnice. Pentru a ne putea mntui sunt necesare 3 conditii obligatorii: -Trebuie s primim Harul(puterea lui Dumnezeu). Acesta este mprtsit de Dumnezeu oamenilor n timpul Sfintelor Taine si a Sfintelor Slujbe. -Trebuie s avem credint n Dumnezeu. -Trebuie s demonstrm credinta noastr prin fapte bune. Despre cea de-a III-a conditie vorbeste si pilda de azi. Nu este de ajuns s nu facem rul, ci trebuie s facem binele. Acelasi lucru l spune si Sf. Ap. Matei: Nu oricine Imi zice: Doamne, Doamne, va intra in imparatia cerurilor, ci cel ce face voia Tatalui Meu Celui din ceruri.(Mt.21:7) Cci credinta fr fapte este moart(Iacov 2:20). Si s nu uitm c n fiecare seamn al nostru care se afl n nevoi si care ne asteapt ajutorul se afl Iisus. Iar la Judecat celor milostivi El le va spune: Veniti, binecuvantatii Tatalui Meu, mosteniti imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii. Cci flamand am fost si Mi-ati dat sa mananc; insetat am fost si Mi-ati dat sa beau; strain am fost si Mati primit; Gol am fost si M-ati imbracat; bolnav am fost si M-ati cercetat; in temnita am

171

fost si ati venit la Mine. Atunci dreptii Ii vor raspunde, zicand: Doamne, cand Te-am vazut flamand si Te-am hranit? Sau insetat si Ti-am dat sa bei? Sau cand Te-am vazut strain si Te-am primit, sau gol si Te-am imbracat? Sau cand Te-am vazut bolnav sau in temnita si am venit la Tine? Iar Imparatul, raspunzand, va zice catre ei: Adevarat zic voua, intrucat ati facut unuia dintr-acesti frati ai Mei, prea mici, Mie Mi-ati facut. (Mt. 25: 35-40). Pilda Samarineanului milostiv

-s iubim pe toti oamenii-

Iisus ne-a spus c cea mai mare porunc este s-L iubim pe Dumnezeu din toate puterile noastre si pe aproapele nostru la fel cum ne iubim pe noi: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau. Aceasta este marea si intaia porunca. Iar a doua, la fel ca aceasta: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti (Mt.22:37-39). Dar oare cine este aproapele nostru? Toti oamenii! Nu conteaz culoarea pielii, religia, nationalitatea; toti avem n noi chipul lui Dumnezeu, si de aceea trebuie s trim n bun ntelegere, ajutndu-ne atunci cnd cineva se afl n strmtorare.

172

De altfel Domnul Iisus ne porunceste: toate cte voiti s v fac vou oamenii, asemenea si voi faceti lor, c aceasta este Legea si proorocii(Mt.7:12). Pentru c oamenii din timpul Mntuitorului credeau c aproapele este rudenia, vecinul sau cel din acelasi neam,El spune urmtoarea pild n care le arat cine este aproapele: Luca cap.10 30. Iar Iisus, raspunzand, a zis: Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon, si a cazut intre talhari, care, dupa ce l-au dezbracat si l-au ranit, au plecat, lasandu-l aproape mort. 31. Din intamplare un preot cobora pe calea aceea si, vazandu-l, a trecut pe alaturi. 32. De asemenea si un levit, ajungand in acel loc si vazand, a trecut pe alaturi. 33. Iar un samarinean, mergand pe cale, a venit la el si, vazandu-l, i s-a facut mila, 34. Si, apropiindu-se, i-a legat ranile, turnand pe ele untdelemn si vin, si, punandu-l pe dobitocul sau, l-a dus la o casa de oaspeti si a purtat grija de el. 35. Iar a doua zi, scotand doi dinari i-a dat gazdei si i-a zis: Ai grija de el si, ce vei mai cheltui, eu, cand ma voi intoarce, iti voi da. 36. Care din acesti trei ti se pare ca a fost aproapele celui cazut intre talhari? 37. Iar el a zis: Cel care a facut mila cu el. Si Iisus i-a zis: Mergi si fa si tu asemenea. n vremurile acelea, samarinenii erau considerati un neam de pctosi, iar evreii se fereau de ei. Dar, dup cum am vzut, n pild tocmai un samarinean salveaz viata omului aceluia. Toti suntem datori s facem credinta noastr vie si lucrtoare prin fapte, ajutndui pe cei care se afl n nevoi, stiind c oricnd si noi putem ajunge n situatia aceasta si, la rndul nostru vom astepta ajutorul semenilor nostri.Deasemenea nu trebuie s uitm c, ajutnd ne agonisim comori n ceruri, unde nici molia, nici rugina nu le strica, unde furii nu le sapa si nu le fura. Caci unde este comoara ta, acolo va fi si inima ta (Mt.6:19-21).

173

Pilda celor 10 leprosi (Duminica a 29 dup Rusalii)

Luca 17;11-19

Lepra era si este o boal incurabil si foarte contagioas. Cei care se imbolnveau de lepr erau obligati s prseasc comunitatea din care fceau parte, pentru a preveni rspndirea bolii . Mai mult dect att, familiei si prietenilor le era interzis s-i viziteze, acestia fiind condamnati s triasc pn la sfrsitul vietii singuri si uitati de cei dragi. Neavnd unde s mai locuiasc, adeseori se refugiau n cimitire sau n pesteri. Pe cnd Iisus propovduia n Samaria si Galileea, la marginea unui sat a ntlnit 10 bolnavi de lepr care i-au cerut ajutorul. Mntuitorul nu i-a vindecat pe loc, ci i-a

174

trimis s se arate preotilor, punndu-le astfel la ncercare credinta. Pe drum s-au vindecat toti, ns din 10, doar unul singur a luat hotrrea fireasc de a se ntoarce si de a-I multumi binefctorului su. Iar tocmai cel care s-a ntors nici mcar nu era de acelasi neam cu Iisus ci era samaritean.

175

Samariteanul, pentru c s-a intors s-I multumeasc lui Iisus, pe lng vindecarea trupeasc a primit-o si pe cea sufleteasc, Mntuitorul spunndu-I: Scoal-te si du-te, credinta ta te-a mntuit! Ceilalti nou chiar dac s-au vindecat n mod miraculos, s-au ntors la viata lor plin de pcat pe care o duceau si nainte, si pentru care si primiser acest pedeaps de la Dumnezeu. Din pcate si noi suntem la fel ca cei nou, nu suntem multumiti niciodat cu ceea ce Dumnezeu ne trimite, si mai ales nu-I multumim. ns sper c acest pild ne va face s ne schimbm, s devenim mai buni si mai receptivi la mesajele pe care ni le trimite fie prin bine(bunstare), fie prin necazuri. As vrea ca de acum nainte, in fiecare sear cnd ne facem rugciunea, nainte s cerem ceva pentru ziua urmtoare, s multumim pentru ceea ce am primit n ziua ce s-a ncheiat. Si mai vreau s v aduc aminte c, pe lng cuvinte, cel mai bun mod de a multumi este de a ajuta si noi la rndul nostru, pe cei ce se afl n nevoie, avnd mereu n minte faptul c oricnd ne putem afla si noi n aceeasi situatie.

176

Campul Pastorilor din Betleem

Ca mpul Pastorilor de langa Betleem, in Tara Sfanta, a fost cinstit de crestini inca din primele secole
177

crestine. Campul Pastorilor, numit in partile locului dupa satul Beit Sahour, se afla la o distanta de numai cativa kilometri inspre rasarit de Betleem. Beit Sahour este, in mare parte, locuit de crestini: greco-ortodocsi, greco-catolici, catolici latini si o minoritate de protestanti si musulmani, veniti dupa anul 1948. Numele satului, anume "Beit Sahour", inseamna "casele celor care fac de straja". Campul Pastorilor din Betleem este unul dintre locurile biblice puse in legatura cu Nasterea Domnului. Locul unde innoptau pastorii, in noaptea in care s-a nascut Pruncul Iisus Hristos, se afla la o distanta de numai 600 de metri de satul mai sus amintit.

178

Campul Pastorilor din Betleem in Sfanta Scriptura "Si iata ingerul Domnului a statut langa ei si slava Domnului a stralucit imprejurul lor, si ei s-au infricosat cu frica mare. Dar ingerul le-a zis: Nu va temeti. Caci, iata, va binevestesc voua bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Ca vi s-a nascut azi Mantuitor, Care este Hristos Domnul, in cetatea lui David. Si acesta va fi semnul: Veti gasi un prunc infasat, culcat in iesle. Si deodata s-a vazut, Impreuna cu ingerul, multime de oaste cereasca, laudand pe Dumnezeu si zicand: Slava intru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamant pace, intre oameni bunavoire! Iar dupa ce ingerii au plecat de la ei, la cer, pastorii
179

vorbeau unii catre altii: Sa mergem dar pana la Betleem, sa vedem cuvantul acesta ce s-a facut si pe care Domnul ni l-a facut cunoscut. Si, grabindu-se, au venit si au aflat pe Maria si pe Iosif si pe Prunc, culcat in iesle. Si vazandu-L, au vestit cuvantul grait lor despre acest Copil. Si toti cati auzeau se mirau de cele spuse lor de catre pastori. Iar Maria pastra toate aceste cuvinte, punandu-le in inima sa. Si s-au intors pastorii, slavind si laudand pe Dumnezeu, pentru toate cate auzisera si vazusera precum li se spusese." (Luca 2, 8-20)

Campul Pastorilor din Betleem Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea (265-340)

180

aminteste de acest "camp al pastorilor", pe care il localizeaza aproape de Turnul Ader, aflat la aproape un kilometru de Betleem. Fericitul Ieronim (331-420) noteaza si el acelasi lucru. In anul 384, pelerina Egeria a vazut intr-o vale din apropierea Betleemului "o biserica ce se numeste La Pastori, cu o gradina mare, inconjurata de un zid drept si, de asemenea, cu o foarte frumoasa grota, adapostind un altar". Calendarul Bisericii din Ierusalim (secolele VII-VIII) amintea de existenta unei manastiri inspre est de Betleem, numita sugestiv "Poememium", adica "Manastirea Turmelor". Un staret al acestei manastiri, anume Daniel (1106), numeste locul de langa manastire drept "Pasunea Sfintita", in vreme ce un diacon numit Petru (1137) numeste biserica de aici drept "Biserica Pastorilor". Dupa perioada de ocupatie a cavalerilor cruciati, Biserica Pastorilor a cazut in ruina, pelerinii ce se indreptau spre Locurile Sfinte incepand a merge spre un alt loc, din apropiere, numit "Deir el-Raawat", adica "Manastirea Pastorilor". Incepand cu anul 1859, locul numit "Siyar el-Ganam", adica "Stana Oilor", a fost ales drept loc al aratarii ingerului catre pastori.

181

In urma sapaturilor arheologice intreprinse intre anii 1951-1952, calugarii franciscani au descoperit un vechi complex monahal. Potrivit estimarilor arheologice, locul a fost ocupat de oameni inca din vremea regelui Irod cel Mare. Cu toate acestea, abia in secolele VI-VII locul se afla pe o culme a prosperitatii. Printre ruinele scoase la lumina s-a descoperit si o veche biserica crestina, datand inca din secolele IVV, biserica largita in secolul al VI-lea. La zidirea acestei biserici, constructorii au folosit pietre de la Biserica Nasterii din Betleem, zidita in forma octogonala, de Sfantul Constantin cel Mare, inaintea celei actuale.

182

Biserica are doua altare semicirculare, in acestea pastrandu-se si cateva fragmente de mozaic si inscriptiile.

In anul 1953, in partea nordica a campului, langa aceste ruine, calugarii franciscani au construit o mica biserica in forma de cort pastoresc, numita sugestiv "Slava intru cei de sus". Biserica franciscana a fost construita de arhitectul Antonio Barluzzi. In interior, bisericuta este pictata cu fresce ce stau in legatura cu Nasterea Domnului: aratarea ingerului, pastorii si oile, drumul spre pestera din Betleem si Nasterea Pruncului Iisus Hristos. Manastirea ortodoxa a Pastorilor se afla in partea estica a aceluiasi camp, pe locul unde a
183

fost descoperita o pestera foarte veche. Podeaua pesterii pastreaza fragmente foarte vechi de mozaic, acestea datand inca din secolul al IV-lea. Locul pe care se afla biserica crestinilor-ortodocsi corespunde mai bine marturiilor aduse de pelerina Egeria si de Arculf. Potrivit traditiei locului, in aceasta pestera erau adapostiti pastorii, cand ingerul Domnului le-a aparut spre a le vesti Nasterea. Folosita initial drept loc de adapost, in cele din urma pestera a ajuns sa fie folosita drept mormant pentru trei pastori din zona.

In pelerinajul ei prin Tara Sfanta (325-326), Sfanta Imparateasa Elena, mama Sfantului
184

Constantin cel Mare, oprindu-se si in acest loc, a randuit sa se construiasca aici un Sfant Altar. Potrivit cercetarilor arheologice efectuate in acest loc, Altarul din pestera dateaza cu adevarat inca din perioada bizantina (secolul IV). In secolele urmatoare, deasupra pesterii s-a zidit o biserica, undeva prin secolul al V-lea, apoi o mareata basilica crestina, in secolul al VI-lea. Biserica si pestera au fost restaurate si intarite in secolul al VIIlea. Pelerinii secolului al X-lea au aflat biserica si manastirea ce s-a dezvoltat in jurul acesteia in stare de ruina. In anul 1972, calugarii ortodocsi greci vor construi pe acest loc o noua biserica. Noua biserica, numita "Keniset er-Raawat", adica "Biserica Pastorilor" a fost zidita imediat langa pestera subterana. Peretii pesterii sunt imbracati cu multe icoane ortodoxe vechi.

185