Helping Children To Understand The Gospel SM JN BB Romanianweb Secured

Cum să îi ajutăm pe copii
să înțeleagă Evanghelia
SALLY MICHAEL, JILL NELSON
BUD BURK
CUM SĂ ÎI AJUTĂM PE
COPII SĂ ÎNȚELEAGĂ
EVANGHELIA
INCLUDE ZECE DEVOȚIONALE
PENTRU FAMILIE
MAGNA GRATIA
CUM SĂ ÎI AJUTĂM PE COPII SĂ ÎNȚELEAGĂ
EVANGHELIA. INCLUDE ZECE DEVOȚIONALE
PENTRU FAMILIE
Sally Michael, Jill Nelson și Bud Burk
Copyright © 2023 Editura MAGNA GRATIA. Toate drepturile rezervate.

Nicio parte a acestei publicații nu poate fi reprodusă, stocată sau transmisă în
orice formă și prin orice mijloace – electronice, mecanice, prin fotocopiere,
microfilmare, înregistrare sau alt fel – cu excepția unor citate scurte în recen-
zii, fără permisiunea prealabilă a deținătorului drepturilor de autor.
Cum să îi ajutăm pe copii să înțeleagă Evanghelia. Include zece devoționale

pentru familie © 2023 Editura MAGNA GRATIA. Romanian Language
derivative of Helping Children to Understand the Gospel. Includes 10 Fa-
mily Devotionals © 2009, 2011, 2019 Next Generation Resources, Inc.
Translated by permission of David Michael and Truth78.
Tradus și publicat în limba română cu permisiunea lui David Michael și a

Truth78. Traducerea: Ninel Lazăr. Corectura: Monica Lazăr. Tehnoredac-
tare și DTP: MG Studios.
Dacă nu este precizat altfel în text, citatele biblice sunt preluate din Biblia
Cornilescu, ediția revizuită. Drepturi de autor British and Foreign Bible So-
ciety (BFBS) și Societatea Biblică Interconfesională din România (SBIR)
1924, 2016. Folosit cu permisiune. Referințele biblice notate cu NTR sunt
preluate din Biblia, Noua Traducere Românească (NTR). Copyright 2007,
2010, 2016 de Biblica Inc. Toate drepturile sunt rezervate. Folosit cu permi-
siune.
ISBN: 978-630-6638-01-7 (pdf); 978-630-6638-02-4 (epub).
Editura MAGNA GRATIA nu susține în mod necesar toate punctele de ve-

dere ale autorilor pe care îi publică.
„Să nu furi” (Exod 20:15).

Respectă drepturile de autor și efortul depus pentru publicarea acestei cărți!
Cerințele MAGNA GRATIA privind drepturile de autor pot fi consultate
la adresa de internet www.magnagratia.org/copyright.html.
CUPRINS
Capitolul 1. Pregătirea copiilor pentru Evanghelie 9

Introducere 9
Semănătorul 11
Sămânța 13
Solul 14
Cum semănăm, îngrijim și secerăm? 18
Etape ale creșterii 25
Rodul – mântuirea și dovezile credinței mântuitoare 36
Gânduri de încheiere 41
Capitolul 2. Prezentarea Evangheliei față de copii 45

Evanghelia pe care omul a creat-o 46
Evanghelia care mântuiește 47
Prezentarea Evangheliei în context 49
Prezentarea intențională a Evangheliei 50
Prezentarea Evangheliei cu orice ocazie, cu rugăciune 51
Capitolul 3. Devoționale pentru familie – zece adevă-

ruri esențiale ale Evangheliei 53
Cum să folosiți acest ghid devoțional 53
1. Dumnezeu este Creatorul suveran al tuturor lucrurilor 57
7
2. Dumnezeu i-a creat pe oameni pentru slava Sa 63
3. Dumnezeu este sfânt și neprihănit 69
4. Omul este păcătos 74
5. Dumnezeu este drept și corect în pedepsirea păcatului 80
6. Dumnezeu este milostiv – El este bun cu păcătoșii lipsiți de
merite 86
7. Isus este Fiul lui Dumnezeu cel sfânt și neprihănit 92
8. Dumnezeu a pus pedeapsa meritată de păcătoși asupra lui
Isus, pentru ca neprihănirea Lui să poată fi pusă în contul
lor 97
9. Dumnezeu le oferă darul fără plată al mântuirii celor care se
pocăiesc și cred în Isus 105
10. Cei care își pun credința în Isus vor trăi ca să Îi fie plăcuți
și vor primi făgăduința vieții veșnice – bucurându-se pe
veci de Dumnezeu în Cer 113
Anexă. Sumarul celor zece adevăruri esențiale ale

Evangheliei 121
Resurse recomandate 123
Despre Truth78 125

1
PREGĂTIREA COPIILOR
PENTRU EVANGHELIE
INTRODUCERE
Imaginează-ți două persoane care sădesc cot la cot
niște plante în vase de teracotă, într-un colț însorit al
grădinii. Același grădinar a îngrijit de ambele vase, se-
mănându-le în același timp cu semințe din același pa-
chet. Fiecare vas a primit aceeași atenție și grijă – ca și
apă după măsură și suficientă expunere la soare. Într-
un vas, semințele au răsărit și plantele cresc către o ma-
turitate deplină și sănătoasă. Dar celălalt vas este încă
gol – căci semințele n-au răsărit și n-au rodit nimic.
Care este cauza diferenței?
Într-un vas, semințele au fost semănate între pietre,

în timp ce în celălalt vas, ele au fost semănate într-un sol
bogat și negru. În esență, solul a fost factorul determi-
nant în această situație, pentru că Dumnezeu a conce-
put semințele ca să crească în pământ, nu în pietre.
La fel cum Dumnezeu a rânduit anumite condiții

9
CUM SĂ ÎI AJUTĂM PE COPII SĂ ÎNȚELEAGĂ EVANGHELIA
pentru creșterea semințelor, tot așa El a rânduit anu-

mite condiții pentru creșterea Împărăției Sale:
Iată, semănătorul a ieșit să semene. Pe când se-
măna el, o parte din sămânță a căzut lângă
drum, și au venit păsările și au mâncat-o. O altă
parte a căzut pe locuri stâncoase, unde n-avea
pământ mult: a răsărit îndată, pentru că n-a gă-
sit un pământ adânc. Dar, când a răsărit soarele,
s-a pălit; și, pentru că n-avea rădăcini, s-a uscat.
O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut,
și au înecat-o. O altă parte a căzut în pământ
bun, și a dat roadă: un grăunte a dat o sută, altul
șaizeci, și altul treizeci. Cine are urechi de auzit,
să audă (Matei 13:3b-9).
Cunoaștem din explicația dată pildei de Isus ulte-

rior în același capitol că sămânța este Cuvântul lui
Dumnezeu, iar solul este inima omului. Cuvântul lui
Dumnezeu le este propovăduit tuturor celor ce îl aud,
dar el prinde rădăcini adevărate doar în anumite inimi.
Atunci când ne străduim să semănăm semințele

Evangheliei în copiii din sălile noastre de clasă și din ca-
sele noastre, această pildă ne este foarte instructivă. Ea
ne prezintă următoarele întrebări la care ar trebui să
medităm:
10
CAPITOLUL 1. PREGĂTIREA COPIILOR PENTRU EVANGHELIE
• Cine este semănătorul?
• Ce este sămânța?
• Ce fel de sol este în inimile copiilor?
• Cum să semănăm, să îngrijim și să secerăm?
• Cum să conducem un copil la mântuire și care

sunt dovezile credinței mântuitoare?
SEMĂNĂTORUL
Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage
Tatăl, care M-a trimis (Ioan 6:44a).
Și toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu,

care ne-a împăcat cu El prin Isus Hristos, și ne-a
încredințat slujba împăcării; că adică, Dumnezeu
era în Hristos, împăcând lumea cu Sine, neți-
nându-le în socoteală păcatele lor, și ne-a încre-
dințat nouă propovăduirea acestei împăcări. Noi
dar, suntem trimiși împuterniciți ai lui Hristos;
și, ca și cum Dumnezeu ar îndemna prin noi, vă
rugăm fierbinte, în Numele lui Hristos: Împă-
cați-vă cu Dumnezeu! (2 Cor. 5:18-20).
În esență, mântuirea copiilor este în mâinile suve-

rane ale lui Dumnezeu. El alege pe cine vrea și îi cheamă
pe ai Lui la Sine. Dacă Dumnezeu nu este la lucru în
11
inima unui copil, toate eforturile noastre sunt zadar-

nice.
Cu toate acestea, asta nu înseamnă că noi nu sun-

tem chemați să ne dăm străduința în această lucrare.
Credincioși fiind, noi avem privilegiul de a fi instru-
mentele lui Dumnezeu. Noi suntem lucrători în via lui
Dumnezeu, iar Dumnezeu ne-a „încredințat” acest
mare privilegiu și această responsabilitate minunată (1
Cor. 3:4-9). Suntem chemați să lucrăm în cooperare cu
Dumnezeu, care le dă rădăcini semințelor adevărului
Evangheliei, pe care noi le semănăm în inimile copiilor.
Ca semănători ai lui Dumnezeu, noi suntem che-

mați:
• Să ne rugăm pentru inimile copiilor, pentru că,

fără ca Duhul lui Dumnezeu să lucreze în ini-
mile lor, ei nu pot fi mântuiți (1 Cor. 3:-5-7).
• Să îi învățăm Cuvântul lui Dumnezeu cu sâr-

guință în orice timp, în orice loc și în orice cir-
cumstanță (Deut. 6:7).
• Să fim modele de viață de credință, care să do-

vedească că Îl iubim pe Domnul Dumnezeul
nostru cu toată inima, cu tot sufletul și cu
toată puterea (Deut. 6:5).
12
SĂMÂNȚA
Astfel, credința vine în urma auzirii; iar auzirea
vine prin Cuvântul lui Hristos (Rom. 10:17).
Sămânța este Evanghelia, vestea bună a lui Isus.

Dumnezeu a rânduit astfel încât credința mântuitoare
să vină prin auzirea Evangheliei, prin propovăduirea
Cuvântului (Rom. 10:17). Această „auzire” este una
care implică înțelegerea Cuvântului și acceptarea lui ca
adevărat. Fără o înțelegere și primire a Evangheliei nu
există mântuire.
Atunci când lucrăm cu copiii, noi ne amăgim une-

ori crezând că metoda pe care o folosim este ceea ce îi
mântuiește pe copii, că succesul se găsește în tehnici
adaptate vârstei lor. Chiar dacă noi vrem să ne adaptăm
vârstei lor în învățătura noastră, nu tehnicile noastre
aduc mântuirea. Ceea ce mântuiește nu este metoda, ci
mesajul (v. Rom. 1:16). Iar mesajul este acesta: Isus
Hristos a venit ca să îi mântuiască pe păcătoși. Cei ce
cred în El sunt mântuiți de mânia lui Dumnezeu și au
viața veșnică (Ioan 3:36). Această Evanghelie îi mântu-
iește deopotrivă pe adulți și pe copii.
Când le prezentăm copiilor Evanghelia, este im-

portant să subliniem că mântuirea nu este bazată pe ni-
mic din ceea ce ei fac, ci pe ceea ce Isus a împlinit la
13
cruce. În introducerea la materialul curricular Firm Fo-

undations [Temelii solide], Trevor McIlwain explică
acest lucru în felul următor:
Evanghelia nu înseamnă că omul Îl acceptă pe
Isus ca Mântuitor al Lui, ci că Dumnezeu L-a ac-
ceptat pe Domnul Isus ca singurul Mântuitor
perfect în urmă cu două mii de ani. Evanghelia
nu înseamnă că omul Îi dă lui Isus inima lui, ci că
Hristos Și-a dat propria viață, întreaga Lui ființă,
în locul păcătoșilor... Păcătosul trebuie doar să se
încreadă în ceea ce a fost făcut deja în locul lui.1
Propovăduirea Evangheliei începe cu o procla-

mare a adevărurilor obiective, dar ea cheamă și la o ex-
periență personală a încrederii în Isus. Trebuie să existe
o primire personală a lui Isus ca Mântuitor – o primire
a Lui ca Răscumpărător și Domn, și o încredere în lu-
crarea Lui încheiată de pe cruce. Aceasta este credința
mântuitoare.
SOLUL
Solul în care acest mesaj al Evangheliei este semă-
nat este inima copilului.
1
Trevor McIlwain & Nancy Everson. Firm Foundations: Creation to Christ. (San-
ford, Fla.: New Tribes Mission, 1991), 12.
14
Ca toți oamenii, copiii se nasc cu o natură păcă-

toasă moștenită de la Adam. Nimeni nu trebuie să își
învețe pruncul să își arcuiască spatele în semn de răz-
vrătire și să plângă când este pus într-un scaun de ma-
șină; el acționează mânat de natura lui păcătoasă. Un
copilaș își exprimă natura rebelă înnăscută atunci când
bate din picior și spune un sfidător „Nu!” Cu toate
acestea, în ciuda naturii lor păcătoase înnăscute, în co-
pii există deseori o blândețe și o deschidere față de ade-
vărul spiritual care lipsește în mulți adulți.
Majoritatea copiilor nu sunt încă „împietriți” prin

înșelăciunea păcatului (Evrei 3:13), așa că ei răspund
deseori cu interes la învățături spirituale. Lor le place să
audă povestiri din Biblie și să cânte cântece despre Isus
– mulți copilași sunt chiar dornici să se roage ca să Îl
primească pe Hristos.
Deși există convertiri autentice ale unor copii încă

de timpuriu, uneori această primire a lui Isus este doar o
dorință de a fi pe placul unui adult sau un act de curio-
zitate tipică copilăriei. Alteori, ea reflectă un interes spi-
ritual autentic. Chiar dacă interesul spiritual este un pas
important în călătoria către mântuire și noi ar trebui să
ne bucurăm când îl vedem, trebuie să fim atenți să nu îl
confundăm cu credința adevărată și mântuitoare.
15
Când un copil manifestă interes spiritual și o do-

rință de a se ruga lui Isus, noi ar trebui să îl încurajăm
să se roage și să „Îi ceară lui Isus să lucreze în inima lui”
sau „să Îi ceară lui Isus să îl mântuiască din păcatele
lui”. Acestea sunt rugăciuni bune, dar ele nu sunt în
sine o dovadă sigură a credinței autentice. Noi ar trebui
să îi încurajăm pe copilași să își pună credința în Isus,
să Îl primească pe Isus și să se roage în felul acesta, dar
nu trebuie să îi dăm copilului siguranța că este „mân-
tuit” doar pentru că s-a rugat în felul acesta. O rugă-
ciune anume poate fi sau poate să nu fie o expresie a
credinței mântuitoare autentice. Noi trebuie să le fa-
cem clar copiilor că acela care își pune încrederea cu
adevărat în Isus va continua să se încreadă în El și să se
îndepărteze de păcat.
Este dificil să discernem în ce fel de sol al inimii

cade Cuvântul lui Dumnezeu atunci când el este semă-
nat în inimi tinere. Mulți copii care pretind că Îl cu-
nosc pe Hristos nu sunt mântuiți. Un copil poate să
creadă că este mântuit, iar părinții lui pot să își închi-
puie că el este mântuit pentru că a rostit o anume rugă-
ciune. Dar dacă nu se poate vedea în timp cine știe ce
interes față de lucrurile spirituale – dacă copilul se
simte plictisit la biserică, dacă este atras de lume – se
16
poate ca el să fie încă neconvertit. O perioadă de timp

în care a existat un oarecare interes spiritual nu este o
garanție că solul a fost fertil. În schimb, ar trebui să ne
uităm după perseverența în credință – după interesul
spiritual continuu, după o dragoste față de Dumnezeu
și după o încredere crescândă în Hristos – ca semn al
credinței autentice.
Pericolele hrănirii unei siguranțe false în copii ar

trebui recunoscute clar, întrucât prezumția greșită a
mântuirii bazată pe pretenția de credință a unui copil
poate duce la neglijență spirituală. Deopotrivă Legea și
Evanghelia ar trebui păstrate continuu înaintea copilu-
lui, oricare ar fi pretenția lui.
Un părinte care a presupus că copilul lui este mân-

tuit poate să nu se mai roage pentru mântuirea copilu-
lui sau să îl încurajeze pe acesta să se încreadă în Isus, ci
să îl trateze pe copil ca și cum ar fi creștin și ar avea ne-
voie doar să crească în sfințire.
Slujba semănătorului este să păstreze Evanghelia

înaintea copilului – să continue să semene Cuvântul
lui Dumnezeu cu orice ocazie, să zdrobească bulgării de
pământ prin disciplină și educare, și să ude sămânța
prin rugăciune neîncetată.
17
CUM SEMĂNĂM, ÎNGRIJIM ȘI SECERĂM?

Când plantăm semințe, noi citim instrucțiunile de
pe spatele plicurilor cu semințe. Urmarea corectă a in-
strucțiunilor va ajuta semințele să încolțească și să
crească. Tot așa, semănătorii spirituali trebuie să ia
aminte la sfatul și înțelepciunea pe care Dumnezeu ni
le-a dat în Cuvântul Lui. Deși El poate lucra în ciuda
greșelilor noastre, Dumnezeu găsește plăcere în semă-
natul cu înțelepciune.
Semănând cu încredere
Primul lucru pe care îl observăm la orice plic de se-
mințe este imaginea de pe față. De exemplu, pe un plic
de semințe de fasole verde de regulă este pusă o imagine
cu o plantă plină de păstăi de fasole. Aceasta ne dă spe-
ranța unei recolte – o recoltă bogată de păstăi de fasole
verde.
Tot așa, Dumnezeu ne-a dat nădejdea pentru se-

mănarea Evangheliei în inimile copiilor noștri:
tot așa și Cuvântul Meu, care iese din gura Mea,
nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face voia
Mea și va împlini planurile Mele (Isaia 55:11).
Întrucât Cuvântul lui Dumnezeu este puternic,

avem o siguranță rezonabilă că, atunci când El ne
18
cheamă să semănăm Evanghelia, va exista o recoltă oa-

recare. Nu toți copiii vor fi mântuiți, dar există nădej-
dea unei recolte bune de pe urma străduințelor noastre
(v. 2 Cor. 9:6).
Condiții adecvate care produc creșterea

Dacă aruncăm semințele în pământ, dar ignorăm
să luăm seama la condițiile de creștere, fie nu va răsări
nimic, fie ne vom alege cu o plantă foarte nesănătoasă.
Dimpotrivă, noi trebuie să ne străduim să cultivăm
condițiile adecvate de creștere, astfel ca sămânța să aibă
șansele cât mai bune să prindă rădăcină.
De asemenea, trebuie să fim intenționali în culti-

varea solului când semănăm sămânța spirituală. Dacă
vrem ca mesajul Evangheliei să fie înțeles și primit, ar
trebui să creăm un mediu în care Evanghelia să înflo-
rească. Un copil crescut fără reguli sau disciplină va
avea probleme să primească Evanghelia. El nu a învățat
că regulile nu se negociază, că acțiunile au consecințe
sau că autoritatea trebuie respectată. De ce să creadă el
vreodată că Dumnezeu este suveran peste toată creația
Lui? Sau că Cele 10 Porunci sunt regulile absolute de
comportament date de Dumnezeu? Sau chiar că lucru-
rile rele conduc la pedeapsă ori că are nevoie de un
Mântuitor pentru că Iadul este real?
19
Nouă ne este foarte teamă că vom fi etichetați ca

„legaliști” sau „fundamentaliști” pentru că nu cedăm
în fața așteptărilor comportamentale ale copiilor și că
nu renunțăm chiar la standardele morale. Într-o socie-
tate căreia îi este teamă ca nu cumva să deranjeze egoul
fragil al copiilor, conceptul de depravare totală s-a
pierdut. Prin abandonarea adevărului despre starea
noastră păcătoasă și neajutorată, noi am împietrit solul
inimilor copiilor, astfel că Evanghelia a ajuns lipsită de
sens pentru ei. Ei nu își văd nevoia de un Mântuitor,
pentru că se percep pe ei înșiși ca fiind „în regulă”, „ac-
ceptabili” sau „buni”.
Copiii au nevoie de reguli și să știe că există conse-

cințe pentru încălcarea acelor reguli. Ei eu nevoie să în-
țeleagă că inimile lor păcătoase se răzvrătesc împotriva
regulilor și că nu pot împlini așteptările legate de o pur-
tare adecvată. Ei au nevoie să cunoască legea lui Dum-
nezeu, care cere păzirea perfectă, ca să poată înțelege
harul Evangheliei. Jean Calvin a explicat legea ca fiind
pregătirea pentru Evanghelie. Rolul ei este să cheme
conștiința la judecată și să o alarmeze cu frică.2 Copiii
nu vor iubi niciodată lucrarea ispășitoare a lui Hristos
pe cruce dacă nu înțeleg cât de mult au nevoie de un
2
Will Metzger. Tell the Truth. (Downers Grove, Ill.: InterVarsity Press, 2002), 62.
20
Mântuitor.
Trebuie să fim gata să facem pașii necesari ca să îi

ajutăm pe copii să înțeleagă și să accepte realitatea pă-
cătoșeniei lor, astfel încât salvarea Evangheliei să poată
fi văzută ca glorioasă. În acest scop, trebuie să îi educăm
cu sârguință, oferind experiențe care să întărească ade-
vărul spiritual. Trebuie să conducem și să ținem sub
control lucrurile – să fim curajoși și să facem lucruri
grele, permițându-le copiilor noștri să treacă printr-un
disconfort și chiar tulburări în această lume cu nădej-
dea că ei vor experimenta bucurie în viața viitoare. Este
mai bine ca un copil să învețe o lecție despre inimă,
chiar dacă ea îi cauzează durere trecătoare, decât ca el să
meargă într-un fel ignorant pe o cale care duce la
pierzarea veșnică.
Săpatul dublu este o tehnică în grădinărit care

ajută la producerea de plante sănătoase. Prin această
tehnică, grădinarul îndepărtează primii câțiva centi-
metri de sol cu o sapă, apoi desțelenește partea de sol
ulterioare mai dură cu o greblă, zdrobind bulgării com-
pactați de sol până ce se înmoaie ca să permită creșterea
rădăcinilor.
Uneori, inima unui copil are nevoie de această să-

pare dublă, pentru că ea se poate să aibă un sol adânc
21
compactat dincolo de partea de la suprafață. Partea su-

perficială a inimii unui copil este deseori foarte moale
și maleabilă, dar substratul să fie dur – rebel, egocentric
și întărit de dragostea pentru lume. Este nevoie de o
cultivare grea pentru a zdrobi acești bolovani adânci de
împotrivire și apatie. Luați seama la lucrarea atentă fă-
cută de reverendul Richard Cecil, un slujitor englez
din anii 1800, care s-a străduit să își ajute fata să înțe-
leagă sensul credinței:
Fetița mea se juca într-o zi cu câteva mărgele,
care păreau să o încânte cu totul special. Între-
gul ei suflet părea absorbită de acele mărgele. I-
am spus atunci: „Draga mea, ai niște mărgeluțe
foarte frumoase”. „Da, tata”. „Și pare că îți plac
foarte mult”. „Da, tati”.
„Ei bine, aruncă-le în foc”. Imediat și-au făcut

loc lacrimi în ochii ei. Ea s-a uitat insistent la
mine, ca și cum ar fi avut nevoie de un motiv
solid pentru a face un astfel de sacrificiu dur.
„Ei bine, draga mea, faci cum crezi, dar știi că eu
nu ți-am spus niciodată să faci ceva ce eu n-aș
crede că este bun pentru tine”.
Ea s-a uitat la mine pentru încă vreo câteva

clipe, apoi, strângându-și toată forța și cu inima
îngreunată de efort, le-a aruncat în foc. „Bun”,
22
i-am spus eu, „lasă-le să zacă acolo; vei auzi mai

multe lucruri despre ele altădată, dar acum să
nu vorbim nimic despre ele”.
După câteva zile, i-am cumpărat o cutie plină cu

mărgele mai mari și cu jucării de același fel.
Când m-am întors acasă, am deschis cutia și am
pus-o înaintea ei, moment când a izbucnit în la-
crimi de bucurie. „Copila mea”, i-am spus,
„acestea sunt ale tale, pentru că m-ai crezut când
ți-am spus că ar fi mai bine pentru tine să arunci
acele două sau trei mărgeluțe tocite în foc.
Aceasta ți-a adus comoara pe care o ai acum.
Dar, draga mea, ține minte cât timp trăiești ce

este credința. Eu am făcut tot acest lucru ca să
te învăț care este sensul credinței. Tu ai aruncat
mărgelele tale când te-am îndemnat, pentru că
ai avut credință în mine, în faptul că nu te-am
îndemnat niciodată să faci ceva care să nu fie
spre binele tău. Pune-ți aceeași încredere în
Dumnezeu. Crede orice El spune în Cuvântul
Lui. Indiferent dacă înțelegi sau nu, să ai cre-
dință în El, crezând că El vrea binele tău”.3
Lecțiile profunde rănesc, dar ele sunt necesare
3
Charles Walker. Repentance and Faith. (Birmingham, Ala.: Solid Ground Chris-
tian Books, 2006), 18-19.
23
pentru ca Evanghelia să prindă o rădăcină puternică în

inima unui copil. Noi trăim într-o societate care prețu-
iește confortul, dar în care am inversat valorile. Este
mult mai bine ca un copil să învețe o lecție din inimă,
chiar dacă îi poate cauza o durere trecătoare, astfel ca
într-o zi să poate cunoaște bucuriile veșnice ale lui
Hristos în Cer.
Înțelegerea procesului de creștere

Un plic de semințe de fasole verde indică de regulă
că va fi nevoie de 7-10 zile ca semințele să germineze și
58 de zile până ce păstăile să fie gata de a fi culese de pe
plantele ajunse la maturitate. 58 de zile pare un timp
îndelungat de așteptat până ce putem mânca fasole
verde proaspătă, dar această creștere este un proces care
nu poate fi accelerat. Dumnezeu a stabilit în calendarul
Lui timpul potrivit pentru toate lucrurile.
Asemenea plantelor, și copiii cresc în etape rându-

ite de Dumnezeu, astfel că este înțelept să luăm aminte
la acele etape. Copiii nu sunt încă adulți și nu au abili-
tățile sau maturitatea de raționare ale unor adulți (1
Cor. 13:11). Un semănător înțelept cunoaște etapele
creșterii și hrănește planta potrivit nevoilor unice ca-
racteristice fiecărei etape.
24
ETAPE ALE CREȘTERII

În fiecare etapă a creșterii plantei, grădinarul folo-
sește tehnici diferite pentru a împlini nevoile unice ale
plantei. Un lăstar și o plantă matură primesc trata-
mente diferite. Tot astfel, copiii trebuie îngrijiți diferit
după starea inimilor lor și după interesul și maturitatea
lor spirituală. Trebuie să învățăm să recunoaștem eta-
pele de creștere, ca să putem îngriji de inimile lor cu cre-
dincioșie.
Următoarele etape sunt schițate și descrise (ca vâr-

stă, termeni-cheie și rolul nostru) de Art Murphy în
The Faith of a Child [Credința unui copil].
Etapa descoperirii4
Vârsta: de la naștere până la cinci ani
Termeni-cheie: primele impresii, simțăminte po-

zitive, zidirea temeliei, experiențe senzoriale și motorii.
Rolul nostru: cultivator – pregătirea solului pen-

tru semințele care vor fi semănate ulterior.
Această etapă este descrisă cel mai bine ca „proce-

sul de acumulare de noi informații”. În timpul acestei
prime etape din viață, copilul acumulează cantități
4
Art Murphy. The Faith of a Child. (Chicago: Moody Press, 2000), 60-62.
25
uriașe de informație în fiecare zi.5
Aceasta este „etapa strângerii de informații”. În

timpul ei, copiii sunt ca niște bureți care se îmbibă din
tot ce se petrece în jurul lor prin simțuri și prin emoții.
Ei absorb rapid informația.
De aceea, aceasta este perioada în care să zidim în

copii un arsenal de povestiri biblice și de versete memo-
rate, o temelie a cunoașterii biblice și un fundament al
încrederii. Modelarea trebuie de asemenea să fie inten-
țională, pentru că emoțiile pe care copiii le simt în
această perioadă în relație cu Dumnezeu, Biblia și bise-
rica vor modela convingerile lor despre lucrurile spiri-
tuale mai târziu în viață. Simțămintele pe care un copil
le trăiește când este cu tine îi vor influența convingerile
despre Dumnezeu. Copiii de această vârstă vor crede ce
le spui doar pentru că tu le spui acele lucruri, și acesta
este motivul pentru care este atât de ușor să îi determi-
năm să rostească „rugăciunea păcătosului”.
Etapa conștientizării6
Vârsta: de la patru la opt ani
Termeni-cheie: acumularea adevărurilor, explorarea
5
Ibid., 60.
6
Art Murphy. The Faith of a Child. (Chicago: Moody Press, 2000), 62-63.
26
Bibliei, curiozitatea, punerea de întrebări

Rolul nostru: plantator – plantarea semințelor
prin învățătură, modelare, observare și răspunsuri
Spre deosebire de un preșcolar, un copil aflat în

primii ani de școală primară începe să pună întrebări.
El începe să gândească de unul singur, în loc să ab-
soarbă doar ceea ce i se spune. Câteodată, constantele
întrebări de genul „de ce” și „cum” își pot găsi cu greu
răspunsurile, sau chiar ne va fi imposibil să răspundem.
Dar întrebările ar trebui să fie binevenite.
În această etapă, ar trebui să le dăm copiilor răs-

punsurile biblice la întrebările la care putem răspunde
și să recunoaștem că nu știm răspunsurile la unele din-
tre întrebările lor. Cultivă arta dialogului cu ei. Discu-
țiile constante cu copiii de 4-8 ani constituie o oportu-
nitate importantă de a corecta ideile greșite și de a-i
ajuta pe copii să înțeleagă cu adevărat care este impor-
tanța Evangheliei. Până la primii ani de ciclu primar,
este crucial ca ei să aibă nu doar o cunoaștere a adevă-
rurilor factuale ale Evangheliei, ci și să poată demonstra
o înțelegere autentică a Evangheliei.
Această înțelegere ar trebui să reflecte o recunoaș-

tere a naturii lor păcătoase înnăscute. Problema lor nu
ține doar de faptul că fac lucruri rele, ci că, în însăși
27
esența lor, ei sunt păcătoși. Acest lucru nu este dintre

cele pe care omul firesc le înțelege automat. De aceea,
copilul trebuie învățat specific acest adevăr și trebuie să
conștientizeze care sunt efectele lui în viața sa de zi cu zi.
Pentru a-și putea înțelege depravarea și nevoia ul-

terioară de Evanghelie, copiii trebuie să înțeleagă cerin-
țele drepte ale Legii. Ei trebuie să cunoască Cele 10 Po-
runci și să își vadă incapacitatea de a trăi la înălțimea
standardelor lui Isus pentru atitudinea inimii, lucruri
prezentate în Predica de pe Munte, pentru ca astfel să
poată înțelege harul. Ernest Reisinger scria următoa-
rele în cartea sa intitulată Whatever Happened to the
Ten Commandments? [Ce s-a întâmplat cu Cele 10 Po-
runci?]:
În vremurile trecute, copiii învățau poruncile
înainte de a afla de Ioan 3:16, pentru că doar așa
ajungea Ioan 3:16 să aibă un sens real pentru ei.
Tot așa, prima lucrare de traducere făcută de
John Eliot printre indieni nu a fost să traducă
Ioan 3:16, ci Cele 10 Porunci, și prima lui pre-
dică a fost despre porunci. Oare credea John
Eliot că indienii aveau să fie mântuiți prin Cele
10 Porunci? Evident că nu, dar Poruncile le
arată oamenilor de ce au nevoie să fie mântuiți
– pentru că sunt călcători de Lege și au nevoie
28
de cineva care să fi păzit Legea în locul lor, ca

substitut.7
Deseori, chiar dacă nu întotdeauna, Dumnezeu

aduce o lucrare pregătitoare făcută de Lege pentru a
avea un efect asupra sufletului, înainte de a aduce acel
suflet la credința mântuitoare. Noi trebuie să impreg-
năm repetat în mintea copiilor sfințenia lui Dumnezeu
și ascultarea perfectă pe care El o cere, alături de sârgu-
ința de a-i confrunta pe copii cu incapacitatea lor de a
satisface cerințele Legii. Copiii trebuie să înțeleagă că
starea lor este neajutorată, pentru ca astfel să își poată
dori salvarea sufletelor lor.
Întrucât etapa pregătitoare a solului inimii unui

copil ne cere să îl ajutăm să înțeleagă și să simtă sfințe-
nia lui Dumnezeu și cerința ascultării perfecte, este o
greșeală foarte mare când părinții creștini sar prea re-
pede la a-i îndemna pe copii să accepte Evanghelia.
Trebuie să permitem trecerea unei perioade adecvate
de timp în care copilul să înțeleagă implicațiile sfințe-
niei lui Dumnezeu și ale păcatului lui. Un copil are
nevoie să înțeleagă că alegerile pe care el le face au con-
secințe – el trebuie să simtă acele consecințe. El trebuie
7
Ernest C. Reisinger. Whatever Happened to the Ten Commandments? (Edin-
burgh: The Banner of Truth Trust, 1999), 5.
29
să înțeleagă că pedeapsa este o consecință inevitabilă a

răului, și că Iadul este foarte real.
Etapa hotărârii8
Vârsta: de la șapte la unsprezece ani
Termeni-cheie: convingere, luptă, credință, tran-

sformare
Rolul nostru: îngrijitor – oferind hrană pentru

noua plantă, pentru ca ea să crească
În această etapă, copilul înțelege că Evanghelia are

implicații pentru el, la nivel personal – astfel că el tre-
buie să facă un angajament personal față de Hristos,
altfel Îl respinge pe Mântuitorul. Credința mântui-
toare implică predarea inimilor noastre rebele sub con-
trolul lui Dumnezeu, iar aceasta implică deseori o luptă
care poate fi însoțită de porniri emoționale și de pro-
bleme de atitudine sau comportament. Noi nu vedem
această luptă în copiii mai mici, pentru că ei nu sunt în
stare să socotească costul predării. Totuși, un copil de
7-12 ani este mai în stare să înțeleagă ce este în joc în
cedarea controlului vieții sale pentru a accepta condu-
cerea din partea lui Dumnezeu.
8
Art Murphy. The Faith of a Child. (Chicago: Moody Press, 2000), 63.
30
Noi putem amâna acest proces dacă presupunem

că interesul spiritual de dinaintea școlii este credință
mântuitoare, și încurajăm un copil să presupună că este
mântuit. Totuși, în multe cazuri, acest lucru nu face
decât să prelungească intervalul de timp pentru ca bă-
tălia spirituală necesară să aibă loc, împingând-o către
anii adolescenței. Cel mai des, este preferabil ca răzvră-
tirea față de Dumnezeu să fie supusă când o persoană
este tânără și când consecințele sunt mai puțin severe,
decât să așteptăm până la anii adolescenței sau ai vârstei
adulte, când inima ajunge împietrită prin înșelăciunea
păcatului și când consecințele sunt mult mai extinse.
Trebuie să parcurgem intenționat această etapă

alături de copii, încurajându-i să se predea față de Isus
și să-și pună credința în El. Mai mult, trebuie să rămâ-
nem în dependență de Duhul Sfânt, care să ghideze
acest copil prin această etapă tumultoasă.
Această luptă este grea, dar în ea este experimentată

credința mântuitoare la nivel personal, și aici începe
transformarea. Art Murphy descrie importanța acestei
lupte în cartea sa, The Faith of a Child, scriind că,
În decursul etapelor hotărâtoare este evident că
copilul trece de la a fi curios la a fi convins. El a
ales să aibă credință personală în loc să depindă
31
de credința părinților lui sau a altora. El are

acum o pasiune de a-I fi plăcut lui Hristos, în
locul unei simple plăceri venită din a cunoaște
ce înseamnă să fii creștin.9
Țineți minte că convertirea nu are loc întotdeauna

instantaneu, ci deseori implică o întreagă călătorie de
întrebări, evaluări, lupte și însușirea obiceiului de a
avea încredere. De cele mai multe ori, convertirea este
un proces, nu un eveniment. Lupta este bună – pentru
că urâțenia inimii omului trebuie să fie experimentată
și deplânsă.
Deseori în această etapă, ispita noastră ca adulți este

să fim nerăbdători și să sărim direct la finalul luptei, ca
să ne „asigurăm de mântuirea copilului”. De aceea,
acesta este momentul în care credința noastră, ca semă-
nători, este testată cu adevărat. Avem oare încredere că
Dumnezeu va duce acest copil biruitor prin această
luptă? Vom avea oare încredere în suveranitatea și bună-
tatea lui Dumnezeu? Acesta este momentul de așteptare
când natura noastră păcătoasă ne ispitește să luăm lucru-
rile în mâinile noastre și să îl împingem pe copil să facă o
dedicare pentru care se poate să nu fie încă pregătit. Noi
ne temem că rezultatul luptei copilului ar fi cel nedorit
9
32
și vrem să ne asigurăm de rezultatul dorit. Dar trebuie

să lăsăm lucrurile din mâini – să ghidăm, să încurajăm,
să îndreptăm către Isus prin orice mijloace, dar trebuie
să îl și lăsăm pe copil să trateze direct cu Dumnezeu, și
pe Dumnezeu să trateze direct cu copilul. Trebuie să
nu încercăm să manipulăm un răspuns.
Uneori, această luptă poate dura câțiva ani, și se

poate să nu vedem rezultate imediate ale adevărului pe
care l-am semănat. Dar Dumnezeu ne cheamă să fim
semănători credincioși pe tot parcursul luptei. Vedem
în reverendul Edward Payson exemplul de așteptare cu
răbdare și de călăuzire credincioasă a fiicei sale prin anii
de efort de sine – în tot acest timp arătându-i greșeala
și nevoia de har. Edward Payson a înțeles că mesajul
Evangheliei trebuie experimentat, nu doar spus, și as-
tfel el nu s-a temut să o lase pe fiica lui să experimenteze
întristarea, frângerea inimii, mânia, vinovăția sau ruși-
nea. El a ghidat-o prin anii de încercare de a-și câștiga
mântuirea prin „a fi un om suficient de bun” ca să câș-
tige favoarea lui Dumnezeu – și a confruntat inabilita-
tea ei în repetate rânduri. Dar voința ei nu s-a lăsat
frântă cu ușurință.
Rezultatul acestor ani și al luptei ei pentru a avea

credință este descris în cartea intitulată The Pastor’s
33
Daughter [Fiica păstorului]:

La modul general, principalul beneficiu al ei din
toți acești ani de încercare și dezamăgire a fost cu-
noașterea mai clară a răutății disperate a inimii ei,
și o convingere mai profundă că, prin sine, ea nu
ar putea să facă niciodată un singur act sfânt. Este
adevărat, aceste convingeri nu i-au afectat inima,
dar au condus la înțelegerea și conștientizarea
acestei părți de adevăr.10
Edward Payson i-a permis fiicei lui să atingă un

punct al disperării. El a confruntat-o neobosit cu ne-
voia ei de a avea un Mântuitor, dar a și continuat să îi
prezinte harul lui Dumnezeu. În final, într-o zi când ta-
tăl ei predica despre dragostea lui Hristos, Louisa (nu-
mită Maria în carte) a auzit chemarea lui Dumnezeu și
a răspuns. Iată răspunsul pe care Dumnezeu l-a produs
în ea prin har:
Maria a uitat de sine și de deprimarea ei; ea s-a
gândit doar la Mântuitorul care îi fusese prezen-
tat; admirația, dragostea, recunoștința și pocă-
ința i-au umplut inima; iar când tatăl ei a spus
că, dacă ar fi fost necesar pentru mântuirea
10
Louisa Payson Hopkins. The Pastor’s Daughter. (Birmingham, Ala.: Solid Gro-
und Christian Books, 2004), 136-137.
34
omului, Hristos ar fi trecut din nou prin toate

suferințele Sale, un potop de lacrimi a izbucnit
în ochii ei; ea și-a acoperit fața cu mâinile ei și a
fost gata să exclame: „O, este prea mult – prea
mult! Atâta dragoste pentru o ticăloasă atât de
mare!”11
În loc să se plângă că nu putea „să-și facă inima

să Îl iubească pe Dumnezeu”, ea s-a minunat
cum de nu putea face altceva decât să Îl iu-
bească. În loc să se considere nenorocită pentru
că nu era în stare să asculte de poruncile lui
Dumnezeu, ea a văzut că era cu totul vina ei că
nu a făcut asta mai devreme.12
Aceasta este adevărata convertire, una care merită

ani de luptă și tumult sufletesc.
Etapa ucenicizării13
Vârsta: de la zece ani în sus
Termeni-cheie: stabilirea de obiceiuri, consec-

vență, maturitate, creșterea în adâncime, doctrină
Rolul nostru: altoire – modelând și încurajând
11
Louisa Payson Hopkins. The Pastor’s Daughter. (Birmingham, Ala.: Solid Gro-
und Christian Books, 2004), 235.
12
Ibid., 236.
13
35
planta care crește
Această etapă vine după adevărata convertire și

este o perioadă de creștere în credință. Slujba semănă-
torului nu se încheie în această etapă, dar rolul semănă-
torului se schimbă în natură și focalizare. Credința
proaspătă trebuie învățată cu atenție din Cuvânt, tre-
buie să vadă un model autentic de viață a credinței și să
fie susținută prin rugăciune. Semănătorul devine astfel
un grădinar care altoiește, pe măsură ce Dumnezeu
modelează și aduce credința la maturitate.
RODUL – MÂNTUIREA ȘI DOVEZILE

CREDINȚEI MÂNTUITOARE
Convertirea necesită o înțelegere a adevărurilor
factuale ale Evangheliei, o întoarcere de la necredință și
răzvrătire, și o întoarcere către Domnul Isus Hristos cu
încredere, predare și supunere. Astfel, elementele-cheie
implicate în primirea Evangheliei sunt pocăința și cre-
dința, care sunt în mod obișnuit rezultatul unui pro-
ces, nu al unui eveniment singular.
Probabil că nu este important dacă convertirea

culminează cu o rugăciune sau cu o serie de predări care
conduc la încrederea în Hristos, lucru exprimat în final
prin botez. Ceea ce este important este ca acel copil să
36
fie în stare să identifice o perioadă de timp – sau o etapă

din viață – când s-a întors la Isus cu credință.
Pocăința autentică
Când ne uităm către dovezi ale credinței mântui-
toare, trebuie să înțelegem natura pocăinței adevărate.
Copiii și adulții sunt deseori confuzi în ce privește ex-
periențele din copilărie însoțite de lacrimi și „întoarce-
rea de la păcat”, pentru că, într-un copil, este dificil să
facem deosebire între întristarea lumească și adevărata
pocăință.
Noi toți am văzut exemple de întristare lumească

printre adulți: o persoană este prinsă într-un eșec mo-
ral, se scuză și se așteaptă ca lucrurile să „revină la nor-
mal”; soțul care așteaptă scuze pentru infidelitate ar
trebui să vindece relația cu soția lui; de aceea, o rugă-
ciune este șoptită rapid cerând iertarea pentru un act
de neascultare. Cu toate acestea, nu asta este natura po-
căinței.
În cartea sa intitulată The Child’s Book on Repen-

tance [Pocăința pe înțelesul copiilor], Thomas Gallau-
det analizează diferența dintre întristarea lumească și
adevărata pocăință. El arată că, „dacă singura întristare
pe care o simți pentru că ai făcut ceea ce Dumnezeu ți-
37
a interzis să faci, sau pentru că nu ai făcut ceea ce El îți

poruncește să faci, ține de faptul că îți este teamă de pe-
deapsa de care El i-a avertizat pe cei care încalcă legile
Sale, atunci nu ai o pocăință adevărată de păcatele
tale”.14 În schimb, spune el,
Adevărata pocăință este mai mult decât o hotă-
râre puternică sau un plan de a abandona păca-
tul, și de a începe să Îl iubești și să asculți de
Dumnezeu. O astfel de hotărâre nu îți va fi de
niciun folos decât dacă izvorăște dintr-o întris-
tare adâncă a inimii pentru păcatele tale, vă-
zându-le ca fiind săvârșite împotriva unui
Dumnezeu înțelept, sfânt, drept și bun.15
Gallaudet descrie omul care se pocăiește cu adevă-

rat ca pe acela care simte,
că a greșit pentru că nu I-a dat lui Dumnezeu dra-
goste și ascultare. El simte că nu are nicio scuză
pentru că nu a făcut asta. El simte că păcătoșenia
și încăpățânarea lui l-au determinat să refuze să
facă asta. El recunoaște marea vinovăție a mân-
driei sale și a încăpățânării inimii, și este cu ade-
vărat întristat adânc din această cauză. Voia lui,
14
Thomas H. Gallaudet. The Child’s Book on Repentance (Solid Ground Christian
Books, 2005), 86.
15
Ibid., 86-87.
38
supusă și smerită, se pleacă acum în supunere

față de voia lui Dumnezeu, nu ca și cum ar fi
forțată să facă asta, ca atunci când un copil se
supune voii părintelui lui de frica pedepsei, ci ca
atunci când el își dorește liber, complet și bucu-
ros să se supună și să își pună încrederea în Hris-
tos ca să îl ajute să facă asta.16
De asemenea, Gallaudet arată că „nu te poți pocăi

cu adevărat de păcatele tale fără ca, în același timp, să îți
pui credința complet în Hristos spre iertarea păcatelor
tale și spre acceptarea ta de către Dumnezeu”.17
Deși am putea să nu vedem plinătatea a ceea ce

Gallaudet descrie ca pocăință, ar trebui să vedem sem-
nele elementare ale pocăinței într-un copil care dorește
să își pună încrederea în Isus: copilul ar trebui să simtă
că a păcătui este o ofensă împotriva lui Dumnezeu și că
legea lui Dumnezeu este bună. Mai mult, el ar trebui să
înțeleagă că este nevrednic de iertare și că înclinația ini-
mii lui este să continue să păcătuiască, urmată de o do-
rință de curățare de păcat și după o inimă curată.
Există întrebări pe care ar trebui să le punem și la
16
Thomas H. Gallaudet. The Child’s Book on Repentance (Solid Ground Christian
Books, 2005), 90.
17
Ibid., 123.
39
care să găsim răspuns când luăm în considerare dacă

un copil este sau nu este gata să Îl primească pe Hris-
tos cu credință adevărată, mântuitoare:
• Înțelege el Evanghelia? Poate să explice Evan-

ghelia și pare să îi înțeleagă sensul?
• Poate el să explice cum este mântuit omul? În-

țelege el harul și a părut să abandoneze efortu-
rile de sine? Vrea el să își pună încrederea în lu-
crarea lui Isus de pe cruce spre iertarea păcate-
lor sale?
• Există o convingere de păcat?
• Exprimă copilul dragoste față de Isus și o do-

rință de a-L urma?
Convertirea adevărată
Cum să știm dacă a avut loc o convertire adevă-
rată? În căutarea după dovada convertirii adevărate,
avem nevoie să ne gândim la următoarele întrebări:18
• Are copilul o încredere prezentă în Isus? Obser-
vați că verbul „crede” din Ioan 3:16 este conju-
gat la timpul prezent și ar trebui interpretat cu
18
Aceste întrebări sunt sumarizate din Wayne Grudem. Systematic Theology: An
Introduction to Biblical Doctrine. (Grand Rapids, Mich.: Zondervan, 1994), 803-
806.
40
sensul de „oricine continuă să creadă în Mine”.
• Există o mărturie a Duhului Sfânt în inima co-

pilului? (Rom. 8:15-16).
• Există roadele Duhului în viața copilului?

(Gal. 5:22; Matei 7:16-20)
• Există semne ale creșterii spirituale în copil?

Dovedește el un interes spiritual continuu și o
credință continuă în Isus și într-o sfințire tot
mai mare? (2 Petru 1:5-10)
GÂNDURI DE ÎNCHEIERE
Desigur că etapele prezentate în această carte nu
constituie experiențe absolute în viața fiecărui copil.
Unii vor veni la Domnul ca adulți, dar există și copii
care își vor pune credința în Isus în sens mântuitor la o
vârstă foarte fragedă. Totuși, aceste etape constituie pa-
rametri generali pe baza abilității de dezvoltare a copi-
lului de a înțelege și experimenta elementele credinței
mântuitoare. Deși Dumnezeu nu este legat de aceste
etape, foarte adesea El lucrează în cadrul „limitelor” or-
dinii Sale create.
Pericolul de care trebuie să fim conștienți este cel

de a prezuma că un copil este mântuit doar pentru că
el poate articula o cunoaștere a lui Dumnezeu și a
41
Evangheliei. Dr. John Piper a remarcat în cadrul unei

lecții despre botez pentru tineri că „poți deveni un ere-
tic prin a înțelege greșit lucrurile, sau poți deveni un
ipocrit printr-o experiență falsă”. Indiferent dacă copi-
lul înțelege greșit lucrurile sau falsifică experiența con-
vertirii, el este pierdut.
Uneori se poate să nu știm sigur dacă credința este

autentică sau nu. Noi putem avea o speranță rezona-
bilă că un copil poate fi convertit cu adevărat, dar dacă
nu știm asta, ar trebui să continuăm să prezentăm ade-
vărurile Evangheliei, încurajând pocăința și credința.
Ar trebui să continuăm să pledăm înaintea copilului să
își pună încrederea în Hristos. Acesta este același mesaj
pentru credincios și necredincios deopotrivă: crede în
Hristos! Este un mesaj care îl încurajează pe necredin-
cios să se pocăiască și să vină la credința mântuitoare, și
îi încurajează pe credincioși să persevereze în credință.
În Pilda Neghinei (Matei 13:24-30), Isus vorbește

despre un ogor de grâu care ajunge infestat de ne-
ghină. Pentru o vreme, fermierul îi permite neghinei
să crească alături de grâu. Totuși, la vremea secerișu-
lui, el le cere secerătorilor să separe cele două, să ardă
neghina, iar grâul să îl strângă în hambar. Aceeași
strângere și aceeași separare vor avea loc într-o zi în ce
42
privește biserica și lumea. Isus spune: „Orice răsad, pe

care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc, va fi smuls din
rădăcină” (Matei 15:13).
Există fățarnici printre copiii din bisericile noastre.

În cazul celor care cred că sunt mântuiți, dar nu mani-
festă nicio dovadă a credinței mântuitoare, noi trebuie
să discernem cu dragoste dacă există sau nu dovezi ale
credinței mântuitoare și să îi chemăm să își cerceteze
inimile și viețile. Noi i-am lipsit pe mulți copii de lupta
reală, acel fel de luptă care duce la convertire.
Dacă ei Îi aparțin lui Hristos, El va duce cu credin-

cioșie acea luptă în viețile lor astfel încât să îi aducă la
Sine. În esență, mântuirea copiilor (și a oricui altcuiva)
este lucrarea lui Dumnezeu, și deși trebuie să fim cre-
dincioși în semănatul și plantatul nostru, Dumnezeu
va fi Acela care dă creșterea (1 Cor. 3:4-9). Iar noi tre-
buie să ne punem nădejdea în puterea Lui de a mântui.
43
2
PREZENTAREA EVANGHELIEI
FAȚĂ DE COPII
Imaginează-ți o familie care face o cursă cu barca

într-o zi frumoasă de vară pe Lacul Superior. Fiind pă-
rinți grijulii, ei îi pun pe toți copiii să poarte veste de
salvare dintre cele mai bune. Copiilor le plac acele
veste, pentru că sunt concepute cu un aspect prietenos
pentru copii și în culori plăcute. Copiii sunt acum în
siguranță în caz că ar putea avea loc un eveniment ne-
plăcut și barca să se scufunde sau să fie acoperită de va-
luri. Dar există ceva ce părinții și copiii n-au luat în con-
siderare. Apa din Lacul Superior este foarte rece. Chiar
și în timpul verii, temperatura apei este undeva în jurul
a 13°C. Așa că, pe cât de minunate pot părea acele veste
de salvare și pe cât de siguri s-ar simți părinții și copiii
în cazul în care barca ar fi acoperită de valuri, pericolul
real rămâne neluat în seamă – hipotermia. În cazul în
care familia ar cădea în apă și ar trebui să plutească pe
apă, temperatura foarte scăzută a apei va ajunge în final
să îi ucidă.
45
EVANGHELIA PE CARE OMUL A CREAT-O

Din nefericire, „Evanghelia” pe care noi le-o pre-
zentăm deseori copiilor este asemenea acelor veste de
salvare. Este o evanghelie despre care noi credem că îi
va proteja și mântui pe copiii noștri, dar nu este sigu-
ranța la care noi visăm. Și se poate ca, în timp ce copiii
noștri își închipuie că merg sigur spre viața veșnică în
Cer, în realitate ei să își continue „plutirea” lentă dar
periculoasă către apele mortale ale Iadului. De ce? Pen-
tru că ea nu este Evanghelia Scripturii.
Cum am făcut de am schimbat Evanghelia adevă-

rată, care mântuiește viața, transformând-o într-un soi
prietenos, colorat, dar ineficient de vestă de salvare? În
cele ce urmează vreau să prezint câteva caracteristici ale
acestei evanghelii schimbate și de ce este ea atât de mor-
tală.
Această evanghelie schimbată îl pune pe om în

centrul ei, în loc să Îl pună pe Dumnezeu. Ea prezintă
un plan, în loc să prezinte o Persoană. Ea caută să mân-
gâie, dar nu să convingă. Ea cheamă la acceptarea lui
Hristos, dar nu la pocăință. Ea încurajează recunoaște-
rea lucrurilor factuale, în loc să cheme la primirea și su-
punerea față de Acela care este deopotrivă Mântuitor
și Domn. Ea îi înrobește pe oameni față de fapte, în loc
46
CAPITOLUL 2. PREZENTAREA EVANGHELIEI FAȚĂ DE COPII
să îi elibereze ca să facă fapte bune.
Dar acestea nu constituie tot ceea ce afirmă această

„evanghelie”. Ea pretinde că mântuiește prin alegerea
decisivă a omului, nu prin harul suveran al lui Dumne-
zeu. Ea promite afirmarea de sine în loc de transfor-
mare radicală. Ea înalță omul și dorința lui de a fi iubit
în loc să înalțe dragostea lui Dumnezeu manifestată în
Persoana și lucrarea lui Isus Hristos, singurul care ne
poate duce aproape de Dumnezeu așa încât să putem
experimenta bucuria nemăsurată de a-L proslăvi pe El.
Această evanghelie creată de om și sucită nu este o

veste bună!
EVANGHELIA CARE MÂNTUIEȘTE

Așadar, ce este Evanghelia adevărată și cum să o
prezentăm așa încât să poată fi înțeleasă clar și primită
de copii, astfel ca ei să poată fi mântuiți? Trebuie spus
de la început că există trei teme fundamentale pe care
trebuie să le înțelegem:
• În primul rând, Dumnezeu este punctul de ple-

care al Evangheliei. Mesajul Evangheliei în-
cepe cu Dumnezeu. El este izvorul Evangheliei
– căci ea a fost planul Lui suveran din toată
veșnicia (2 Tim. 1:8-10). Când le prezentăm
47
Evanghelia copiilor, trebuie să începem cu

Dumnezeu, nu cu noi înșine. El este deopo-
trivă întemeietorul și temelia mesajului.
• În al doilea rând, Dumnezeu este vehiculul

Evangheliei. El însuși este mijlocul prin care
Evanghelia are efect și este împlinită. De foarte
multe ori, copiilor le este prezentată o Evan-
ghelie care le dă impresia că ceea ce îi mântu-
iește în esență sunt meritele sau decizia lor –
dar nu așa stau lucrurile. Mesajul central și mij-
locul credinței mântuitoare este focalizat pe
Persoana și lucrarea lui Isus, Fiul lui Dumne-
zeu – vrednicia Lui demonstrată în ascultarea
Sa perfectă, în moartea Lui substitutivă și în
învierea Lui glorioasă (1 Cor. 15:1-4). Chiar și
credința mântuitoare este produsă în esență de
actul decisiv al lui Dumnezeu în inima omului
– căci ea este un dar de la El, astfel ca nimeni să
nu se poată lăuda (Efes. 2:1-9).
• În final, Dumnezeu este țelul Evangheliei. Nu

Cerul este țelul suprem. Nu păcatul iertat este
țelul suprem. Nu fericirea noastră este țelul ul-
tim al Evangheliei. Dumnezeu este țelul – pen-
tru ca măreția și vrednicia Lui să fie prețuite
48
mai presus de orice (Fil. 3:7-8, 1 Petru 2:9).

Evanghelia există ca să ne aducă aproape de
Dumnezeu, astfel încât să putem să ne încre-
dem în El, să Îl iubim, să Îl prețuim, să ne bu-
curăm de El și să ne închinăm Lui pe veci. Și,
da, acel țel focalizat pe Dumnezeu și care Îl
înalță pe Dumnezeu conduce la bucuria noas-
tră supremă și veșnică (Ps. 16:11).
PREZENTAREA EVANGHELIEI ÎN CONTEXT

Când ne aducem aminte mereu de aceste trei teme
fundamentale, suntem ajutați în a stabili ce elemente-
cheie ale Evangheliei trebuie prezentate, ca și maniera
în care trebuie să le prezentăm. Punctul de start al me-
sajului Evangheliei este textul Bibliei în sine. Ca să fim
credincioși Evangheliei, trebuie să înțelegem textul și
contextul mesajului – anume întreg sfatul lui Dumne-
zeu. Oamenii cred uneori că Evanghelia se găsește doar
în scrierile din Noul Testament. Cu toate acestea, te-
melia Evangheliei își are rădăcinile în Vechiul Testa-
ment. Vechiul Testament este, ca să zicem așa, pomul
care a crescut și a furnizat lemnul din care a fost
sculptată crucea lui Isus. Așa cum îi scria Pavel lui Ti-
motei în 2 Timotei 3:14-15,
Tu să rămâi în lucrurile pe care le-ai învățat și de
49
care ești deplin încredințat, căci știi de la cine le-

ai învățat: din pruncie cunoști Sfintele Scrip-
turi, care pot să-ți dea înțelepciunea care duce la
mântuire, prin credința în Hristos Isus.
Potrivit lui Pavel, mesajul Evangheliei a inclus în-

vățătura Vechiului Testament, întrucât ea ne slujește
dându-ne „înțelepciunea care duce la mântuire”. În-
treg scopul Vechiului Testament este să așeze scena
pentru descoperirea veștii bune a lui Isus. El revelează
caracterul lui Dumnezeu și starea disperată a oamenilor
păcătoși, și apoi el prevestește și îndreaptă atenția către
Isus. Vechiul Testament demonstrează de ce Evanghe-
lia lui Isus este o veste atât de bună!
PREZENTAREA INTENȚIONALĂ A EVANGHELIEI

Astfel, pentru a prezenta Evanghelia într-o mani-
eră care să explice autentic și precis această veste bună
care mântuiește viața, într-o manieră centrată pe Dum-
nezeu, în contextul ei adecvat, trebuie să fim intențio-
nali în abordarea noastră. Care sunt elementele esenți-
ale ale Evangheliei pe care copiii noștri trebuie să le cu-
noască, să le înțeleagă și să le primească? Și cum pot fi
prezentate ele într-o modalitate care să fie nu doar pre-
cisă biblic, ci și pe înțelesul copiilor?
50
Este clar că această sarcină nu se limitează la o pre-

zentare de 15 minute, făcută o singură dată. Nu, ci ceea
ce noi sugerăm este o prezentare progresivă a zece ade-
văruri esențiale ale Evangheliei. Aceasta este metoda
schițată în ghidul devoțional pentru familie care este
inclus în această carte. Ideal ar fi ca aceste adevăruri să
fie prezentate lent de-a lungul unei perioade de timp,
după care să fie repetate și explicate mai mult pe mă-
sură ce copiii cresc și se maturizează.
PREZENTAREA EVANGHELIEI
CU ORICE OCAZIE ȘI CU RUGĂCIUNE
Primirea Evangheliei nu este o decizie de moment.
Adevărurile Evangheliei ar trebui să cuprindă totalita-
tea vieții. De aceea, trebuie să vestim Evanghelia cu sâr-
guință – când suntem acasă, când plecăm la drum,
când ne așezăm și când ne ridicăm (Deut. 6:7). Căutați
mereu oportunități să împărtășiți aceste adevăruri. De
exemplu, poate că copiii voștri tocmai ce au aflat de
David și de păcatul lui legat de Urie. Folosește aceasta
ca pe o oportunitate pentru a împărtăși adevărul că toți
oamenii sunt niște păcătoși într-o stare disperată, chiar
și regele David, eroul biblic. La fel ca noi, regele David
a avut nevoie de mila lui Dumnezeu. La fel ca noi, Da-
vid a avut nevoie de un Mântuitor. Dumnezeu a pus
51
asupra lui Isus pedeapsa pe care David o merita.
După ce sunt prezentate adevărurile Evangheliei,

rugați-vă cu și pentru copilul vostru în ce privește răs-
punsul față de Evanghelie. Încercați să observați dife-
rența dintre exprimarea curiozității spirituale generale
și pocăința și credința adevărate. Da, noi vrem să încu-
rajăm copiii să se roage, dar trebuie să fim atenți să nu
îi manipulăm sau să îi presăm să adopte răspunsuri pe
care ei fie nu le înțeleg, fie nu și le însușesc.
În esență, credința mântuitoare nu este determi-

nată de prezentarea mesajului de către noi sau de mani-
era în care îl prezentăm. Noi suntem chemați să fim
credincioși și să îi familiarizăm pe copiii noștri cu
Sfânta Scriptură, dar numai Dumnezeu poate aduce
credința mântuitoare. Noi putem pregăti solul inimii
unui copil. Putem planta sămânța Evangheliei. Putem
uda Evanghelia prin explicarea și recapitularea adevă-
rurilor ei minunate. Dar acea sămânță a Evangheliei va
sta adormită în inima copilului până când Dumnezeu,
dacă voiește, va face ca acea sămânță să răsară la o viață
nouă prin puterea Duhului Sfânt.
52
3
DEVOȚIONALE PENTRU FAMILIE –
ZECE ADEVĂRURI ESENȚIALE
ALE EVANGHELIEI
CUM SĂ FOLOSIȚI ACEST GHID DEVOȚIONAL

În fiecare material devoțional care prezintă câte un
adevăr esențial al Evangheliei există patru părți: textul
biblic, explicațiile, ilustrațiile și implicația.
Texul biblic
Fiecare material devoțional va începe cu un verset
sugerat (sau mai multe) care susține adevărul specific al
Evangheliei din acel material. Vă rugăm să notați că
aceasta nu este o listă atotcuprinzătoare a pasajelor bi-
blice de sprijin, ci versetul-cheie este ales atent ca să
transmită adevărurile-cheie ale Evangheliei și totuși
este suficient de simplu de explicat față de copii.
Explicare
Aceasta implică explicarea adevărului-cheie pe în-
țelesul copiilor. Deseori, oamenii au avut tendința de a
53
schimba mesajul Evangheliei pentru copii, în loc să ex-

plice pur și simplu mesajul. Dar acest lucru este pericu-
los. Iată de ce pasajele biblice date sunt cheia. Nu
schimbați aceste adevăruri, ci explicați-le. Cu toate
acestea, evitați complicarea conceptelor, în special în
cazul copiilor mai mici. Păstrați explicațiile pe cât de
simplu este posibil. Puneți o temelie pe care veți conti-
nua să zidiți în viitor. Pe măsură ce copiii cresc și se ma-
turizează, așa va crește și nivelul explicațiilor și al discu-
ției.
Asigurați-vă că vă concentrați pe explicarea cuvin-

telor și învățăturilor biblice cheie. De multe ori noi,
adulții, folosim termeni precum „etern”, „suveran”,
„păcat” sau „Iad”, și presupunem că copiii înțeleg la ce
ne referim. Alături de asta, fiți foarte atenți la felul cum
definiți cuvintele. De exemplu, nu definiți „păcatul” ca
„greșeală”. Aceasta poate da naștere la interpretări gre-
șite și la confuzie. Copiii se gândesc deseori la greșeli ca
fiind lucruri neintenționate, cum ar fi: „Am vărsat din
greșeală laptele”; „mi-am pus din greșeală o șosetă de
altă culoare”. Păcatele nu sunt greșeli. Păcatul este răz-
vrătire față de Dumnezeu. Păcatul este ca și cum I-am
spune Stăpânului nostru suveran: „Eu decid ce este
adevărat și drept – nu Tu”.
54
CAPITOLUL 3. DEVOȚIONALE PENTRU FAMILIE – ZECE ADEVĂRURI
ESENȚIALE ALE EVANGHELIEI
În final, țineți minte că copiii strâng informații. Ei

sunt mult mai dispuși decât adulții să accepte adevărul
fără să îl pună la îndoială, motiv pentru care este foarte
important să le dăm adevăr biblic de la vârstă fragedă.
Este acceptabil să facem afirmații adevărate fără să fa-
cem o discuție complicată pe acea temă. În materialele
devoționale sunt incluse adevăruri profunde și întru-
câtva abstracte, pe care copiii mai mici se poate să nu le
înțeleagă complet în acest moment. Cu toate acestea,
copiii tot au nevoie să audă aceste adevăruri în mod re-
petat. Pe măsură ce ei cresc și devin gânditori mai ab-
stracți, ei vor începe să înțeleagă mai mult sensul aces-
tor adevăruri.
Ilustrații
Aceasta implică demonstrarea adevărului prin ma-
teriale vizuale concrete, prin situații de viață și așa mai
departe. Totuși, deși aceste ilustrații pot sluji la demon-
strarea adevărurilor într-o modalitate mai concretă, ele
nu ar trebui folosite ca niște comparații directe ale ade-
vărului biblic. Când folosiți ilustrațiile, finalizați-le
spunând ceva de genul: „Aceasta ne poate ajuta să înțe-
legem ce înseamnă ca...” Acest lucru îi va ajuta pe copii
să facă diferența între o analogie limitată și adevărul bi-
blic.
55
Implicație
Adevărurile-cheie prezentate în aceste materiale
devoționale nu sunt o colecție de informații imperso-
nale pe care noi și copiii noștri doar să le cunoaștem și
să le admitem. Aceste adevăruri biblice au implicații
personale pentru fiecare dintre noi, pentru că ele ne
provoacă – și chiar cer – ca mintea, inima și voința să
răspundă. Mesajul Evangheliei este un mesaj personal
adresat fiecărei persoane, și fiecare persoană trebuie să
răspundă la el.
Sfaturi suplimentare
• Pregătiți-vă înainte de a prezenta. Aruncați o
privire peste materialul devoțional înainte de a-l pre-
zenta. Fiecare material devoțional conține o listă de sfa-
turi utile care vă pot ajuta în prezentare.
• Stabiliți-vă ritmul. Nu vă simțiți presați să adău-

gați mai multe informații, dar nici nu vă împotriviți că-
ilor rodnice de discuție care trec dincolo de acest ghid.
• Insistați pe fiecare adevăr. Aceasta este o prezen-

tare progresivă menită să fie finalizată în timp, lent și
urmărind un scop anume. Sunteți încurajați să medi-
tați la fiecare adevăr pentru un interval anume de timp
(noi recomandăm o săptămână).
56
• Urmăriți ordinea. Acest material devoțional este

formulat pe cât de succint este posibil și este ordonat
cu un scop. De aceea, începeți pur și simplu cu „ceea ce
este adevărat” și încheiați cu „ce înseamnă asta”.
• Rugați-vă, cerând ajutor. Rugați-vă ca Dumne-

zeu să vă dea pricepere și ca Duhul Lui să trezească
inima copilului ca să primească adevărul Lui.
• Binecuvântați-vă familia. Încheiați timpul vos-

tru împreună rugându-vă „o rugăciune de binecuvân-
tare” peste copilul vostru și peste familie.
• Căutați oportunități. Căutați momente potrivite

de-a lungul săptămânii, când puteți aplica aceste ade-
văruri în viața copilului vostru.
1. DUMNEZEU ESTE CREATORUL SUVERAN

AL TUTUROR LUCRURILOR
Pasaje biblice pentru adevărul nr. 1

Citiți aceste pasaje sau orice alte texte din Scriptură
care susțin adevărul că Dumnezeu este Creatorul suve-
ran al tuturor lucrurilor:
• Psalmul 19:1
• Psalmul 22:28
57
• Psalmul 24:1
• Isaia 44:24.
Explicații
Există un singur Dumnezeu viu și veșnic, care a
creat toate lucrurile. Termenul veșnic are sensul că
Dumnezeu nu a avut niciun început și nu va avea ni-
ciun sfârșit. Dumnezeu nu S-a născut niciodată; El nu
a avut nicio zi de naștere. El a fost dintotdeauna viu și
va fi întotdeauna viu. Dumnezeu nu va muri niciodată.
Acest singur Dumnezeu etern a creat totul – totul

prin Sine. Dumnezeu a creat cerul, stelele, pământul,
pomii, plantele, animalele și pe toți oamenii. Dumne-
zeu poate face asta pentru că El este un Dumnezeu
atotputernic. Asta înseamnă că Dumnezeu are toată
puterea și că nimic nu este prea greu pentru El.
Întrucât Dumnezeu a făcut totul, totul Îi aparține

lui Dumnezeu. Dumnezeu este deținătorul tuturor
stâncilor, pomilor, stelelor, oceanelor, plantelor și oa-
menilor – totul este al Lui! Dumnezeu este de aseme-
nea și Stăpânul suveran peste tot ceea ce El a creat. Asta
înseamnă că Dumnezeu este „șeful”. El este în control.
El este Împăratul creației Sale, o controlează și stăpâ-
nește peste ea.
58
Ilustrații
1. Fii atent
Dumnezeu a creat toate lucrurile, iar când noi sun-

tem atenți la ceea ce El a creat, putem învăța unele lu-
cruri despre Dumnezeu prin a privi la ceea ce El a creat.
Întrebare: Ai văzut un curcubeu? El este foarte

frumos. Dumnezeu l-a creat, iar Dumnezeu este fru-
mos. Ai auzit un tunet? El este expresia puterii. Dum-
nezeu l-a creat, iar Dumnezeu este puternic. Care este
mâncarea ta preferată? Ea are un gust atât de bun.
Dumnezeu a creat-o, iar Dumnezeu este bun. Nu este
minunat să fii îmbrățișat de cineva pe care îl iubești, ca
părinții tăi, care te iubesc? Dumnezeu este dragoste, iar
El te iubește. Cățelușii sunt cele mai fericite animăluțe,
nu-i așa? Dumnezeu le-a creat, iar El este cea mai feri-
cită Ființă din Univers.
2. O idee nebună
Luați câteva creioane și o bucată de hârtie, și dese-

nați un animal (voi decideți ca familie ce animal să de-
senați). Fiecare persoană poate face asta, sau puteți de-
sena unul singur pentru toată familia. După ce desenul
este încheiat, puneți următoarele întrebări:
Cum ar fi dacă creioanele ar spune, „nu vrem să

59
desenăm un cățeluș”? Ar trebui ca aceste creioane să

hotărască ce desen să se facă, sau cel ce face desenul ar
trebui să decidă? Este o idee nebunească să credem că
creioanele ar trebui să hotărască.
La fel cum ar fi o nebunie ca aceste creioane să de-

cidă ce să se deseneze, tot așa ar fi o nebunie ca noi să
credem că putem gândi sau face orice vrem noi. Dum-
nezeu este stăpân peste tot, și totul Îi aparține lui Dum-
nezeu – adică inclusiv noi. El a făcut toate lucrurile, și
este doar dreptul Lui să decidă ce să se facă și cum.
Implicație
Dumnezeu te-a creat. Tu Îi aparții lui Dumnezeu.
Dumnezeu este Stăpânul tău.
Pasajele biblice următoare sunt menite să ajute ghi-
dul devoțional oferindu-vă oportunități suplimentare
de recapitulare a acestui adevăr pe parcursul săptămânii:
• Geneza 1-2:3
• Iov 38
• Psalmul 19:1-6
• Psalmul 24
• Isaia 40:12-26.
60
Motive de rugăciune
• Citiți Psalmul 19:1-6. Cerurile, care sunt mai mari
decât noi, au fost create de Unul mai mare decât
ele!
• Cum ar fi dacă L-ați cinsti pe Dumnezeu ca suveran

în rutina normală a vieții voastre ca familie? Cum ar
fi să Îl cinstiți pe Dumnezeu ca suveran când vă du-
ceți la școală sau la serviciu, sau chiar când spălați va-
sele?
• Dumnezeu domnește peste viețile voastre chiar și

în momente grele și frustrante. Fiecare circum-
stanță este controlată de Dumnezeul bun și suve-
ran.
• Cum ați putea să Îl onorați pe Dumnezeu ca fiind
Creator când vă uitați la lucrarea de creație? Gân-
diți-vă la acele vremuri când vedeți creația peste tot
în jurul vostru, dar nu observați mesajul ei – ca
atunci când conduceți mașina (cerul, pomii, păsă-
rile, norii etc.). Cum puteți să vă schimbați obice-
iul de a observa lucrurile?
O rugăciune de binecuvântare
Să fiți printre cei care se minunează de măreția lui
61
Dumnezeu, căci El a făcut toate lucrurile. Doar El a în-

tins bolta cerească. Doar El a făcut Pământul prin Sine.
Pământul este al Domnului, cu tot ce este pe el. Să vestiți
slava lui Dumnezeu, așa cum fac cerurile. Împărăția
este a Domnului, și El domnește peste popoare. El stăpâ-
nește peste voi; găsiți-vă desfătarea în domnia Lui. Da,
să fiți printre cei care se minunează de măreția lui
Dumnezeu!
Un cuvânt adresat părinților

Cartea lui Nan Gurley, intitulată Twice Yours1 [De
două ori a ta] vă surprinde inima prin adevărul Evan-
gheliei. Este o carte ilustrată pentru copii care prezintă
adevărul Evangheliei ilustrând un bunic și un nepot.
Exprimat în termeni simplu, acesta este „un păzitor”,
așa cum sunt puțini ca el.
Bunicul a sfârșit povestea și cioplit ultima bu-
cată din lemnul lui. Apoi i-a dat sculptura lui
Cory. Era o cruce. „Asta este pentru tine, Cory.
Îți va aduce aminte de Acela care te-a făcut și
apoi te-a răscumpărat”.
1
Nan Gurley. Illustrated by Bill Farnsworth. Twice Yours. (Grand Rapids, Mich.:
Zonderkidz, 2001).
62
2. DUMNEZEU I-A CREAT PE OAMENI

PENTRU SLAVA SA
Recapitulare
1. Dumnezeu este Creatorul suveran al tuturor lucru-
rilor.

Citește pasajele de mai jos și orice alte pasaje din
Scriptură care susțin adevărul că Dumnezeu i-a creat pe
oameni pentru slava Sa:
• Psalmul 29:1-2
• Isaia 43:6-7
• 1 Corinteni 10:31.
Explicații
Oamenii fac lucruri cu un scop special. De exem-
plu, mașinile sunt făcute să fie conduse, iar frigiderele
ca să păstreze mâncarea rece. Aceste lucruri sunt făcute
într-un fel special, astfel ca ele să poată îndeplini scopul
pentru care au fost create.
Dumnezeu i-a creat pe oameni într-un fel anume

pentru un scop special. Dumnezeu i-a creat pe bărbați,
pe femei, pe băieți și pe fete după chipul și asemănarea
63
Lui. Asta înseamnă că Dumnezeu i-a creat pe oameni

ca să fie ca El în anumite feluri. Dumnezeu ne-a creat
diferiți de animale și de toate celelalte lucruri. De exem-
plu, noi am fost creați cu minți care pot învăța lucruri
despre Dumnezeu. Câinii nu pot învăța despre Dum-
nezeu. El ne-a creat cu inimi care au anumite simță-
minte și emoții, astfel încât să Îl putem iubi pe Dum-
nezeu. Girafele nu Îl pot cunoaște și nu Îl pot iubi pe
Dumnezeu în felul nostru.
De ce i-a creat Dumnezeu pe oameni după chipul

și asemănarea Sa? El ne-a creat așa astfel încât să arătăm
cât de măreț este El! Dumnezeu ne-a creat astfel încât
să Îl putem cunoaște și să avem un fel foarte special de
relație cu El. Dumnezeu vrea să Îl cunoaștem și să Îl iu-
bim așa încât să putem spune: Dumnezeu este cel mai
mare și mai bun! Eu Îl iubesc mai presus de orice!
Dumnezeu mă face mai fericit decât oricine și orice al-
tceva! Acesta este scopul pentru care Dumnezeu te-a
creat!
Dumnezeu vrea ca poporul Lui să poată să Îl cu-

noască și să Îl iubească pe veci. Iată de ce Dumnezeu a
creat Cerul. Cerul este un loc pentru poporul lui Dum-
nezeu, unde să locuiască cu El pe veci. A trăi pe veci cu
Dumnezeu este cel mai bun lucru!
64
Ilustrații
1. Reflectând măreția lui Dumnezeu
Dacă se poate, faceți această ilustrație după lăsarea

serii.
Închideți lumina din casă. Apoi luminați cu o lan-

ternă către o oglindă, și faceți ca oglinda să poată fi miș-
cată. Puneți această întrebare: Vezi lumina strălucind
prin reflectare? În timp ce mișcați de oglindă, lumina
strălucește în diferite locuri.
Și voi ați fost creați să fiți o oglindă care reflectă sau

arată că Dumnezeu este mare și minunat. Iar noi facem
acest lucru prin a ne încrede cu bucurie în Dumnezeu,
prin a-L iubi și prin a-L sluji bucuroși.
2. Real sau asemănător
Strângeți câteva mașinuțe și/sau un ursuleț de

pluș. Folosiți-le ca exemple în următoarea discuție.
Sunt mașinuțele niște autovehicule reale? Nu. To-

tuși, ele seamănă în anumite feluri cu cele reale. Așa
este și cu oamenii și Dumnezeu. Noi nu suntem Dum-
nezeu, dar am fost creați ca să arătăm cum este Dum-
nezeu.
Este un ursuleț de plus un urs real? Nu. Și totuși,
65
el seamănă cu un urs adevărat în anumite feluri. Așa

este și cu oamenii și Dumnezeu. Noi nu suntem Dum-
nezeu, dar am fost creați ca să arătăm cum este Dum-
nezeu.
3. Sărbătorile și Cerul
Vorbiți despre o perioadă plăcută pe care ați petre-

cut-o ca familie (într-o zi de sărbătoare, vacanță etc).
Nu-i așa că a fost minunat? Apoi explicați că a trăi cu
Dumnezeu este cu mult mai bine – a trăi cu Dumnezeu
în Cer va fi mult mai minunat decât orice lucru v-ați
imagina vreodată!
4. Creați după chipul lui Dumnezeu
Discutați despre felul cum noi, oamenii, suntem

creați după chipul lui Dumnezeu. Animalele nu au
acest privilegiu special. Puneți următoarele întrebări:
Pot câinii să se roage? Nu. Pot câinii să cânte cân-

tări de laudă pentru Dumnezeu, așa cum fac oamenii?
Nu. Pot câinii să deschidă Biblia și să citească lucruri
despre Dumnezeu? Nu. Pot câinii să Îl cunoască pe
Dumnezeu și să asculte de El ca noi? Nu.
Discutați și despre alte feluri în care oamenii își ex-

primă unicitatea ca purtători ai chipului lui Dumne-
zeu.
66
Implicație
Dumnezeu te-a creat ca să Îl cunoști pe El, să te în-
crezi în El și să Îl iubești mai presus de orice.
Citiți despre vedenia lui Ioan din Apocalipsa 4:8-
1, 5:1-14 și 19:6-10. Observați că Dumnezeu primește
toată slava de la ființele create de El.
• Citiți Isaia 43:6-7. Dumnezeu atrage la Sine oa-
meni care au fost creați ca să Îi dea slavă. Îți poți
imagina o mulțime de oameni atât de mare încât să
nu o poți număra? Îți poți imagina toți acei oameni
lăudându-L și slujindu-L pe Dumnezeu într-un fel
perfect, fără păcat? Așa va fi viața în Cer pentru po-
porul lui Dumnezeu. Tânjești după Cer?
• Cunoști pe cineva apropiat care nu este interesat să

Îi aducă lui Dumnezeu slava pe care El o merită?
Roagă-te pentru acea persoană.
Adu-I slavă lui Dumnezeu și vorbește despre măreția
Lui spre onoarea Numelui Său, căci El este Cel ce a spus:
67
„Îi voi zice miazănopții: ,Dă încoace!’ și miazăzilei: ,Nu

opri’, ci adu-Mi fiii din țările îndepărtate și fiicele de la
marginea pământului: pe toți cei ce poartă Numele
Meu și pe care i-am făcut spre slava Mea, pe care i-am
întocmit și i-am alcătuit’” (Isaia 43:6-7). Dumnezeu te-
a modelat și te-a creat spre slava Lui. Urmărește scopul
Lui pentru viața ta trăind pentru El. Facă Domnul ca
să cinstești Numele Aceluia care te-a creat – Numele
măreț al lui Dumnezeu. De aceea, fie că mănânci, fie
că bei, fie că faci orice altceva, să Îi aduci slavă lui Dum-
nezeu și să vorbești despre măreția Lui în cinstea Nume-
lui Lui!

Cartea lui John Piper intitulată Desiring God2 [Do-
rindu-L pe Dumnezeu] surprinde concepte înalte, unul
dintre ele fiind chemarea noastră de a-L proslăvi pe Dum-
nezeu bucurându-ne de El în veci. Pentru aceasta am fost
creați. Desiring God este una dintre acele cărți care trebuie
citite și recitite. Este o carte care necesită efort ca să poată
fi înțeleasă, așa că rezervați-vă timp, căci merită acest efort
și ajută la iluminarea temeliei credinței noastre.
Închinarea are loc atunci când Dumnezeul care
2
John Piper. Desiring God. (Sisters, Ore.: Multnomah Books, 1986), 94.
68
a spus, „să lumineze lumina în întuneric”, stră-

lucește în inimile noastre ca să ne dea „lumina cu-
noștinței slavei lui Dumnezeu pe fața lui Hris-
tos” (2 Cor. 4:6). Trebuie să vedem și să simțim
superioritatea incomparabilă a Fiului lui Dum-
nezeu. Ea este incomparabilă pentru că în El în-
tâlnim slava infinită și smerenia cea mai umilă,
măreția infinită și blândețea transcendentă, reve-
rența cea mai adâncă față de Dumnezeu și egali-
tatea cu Dumnezeu, vrednicia infinită a binelui
și răbdarea cea mai mare în suferirea răului, stă-
pânirea supremă și ascultarea fără egal, suficiența
divină de Sine și încrederea ca de copil.
3. DUMNEZEU ESTE SFÂNT ȘI NEPRIHĂNIT
Recapitulare
rilor.
2. Dumnezeu i-a creat pe oameni pentru slava Lui.

Citiți pasajele de mai jos și orice alte pasaje din
Scriptură care susțin adevărul că Dumnezeu este sfânt
și neprihănit:
69
• Levitic 19:2, 37
• Deuteronom 32:4
• Romani 7:12.
Explicații
Dumnezeu este atât de măreț, încât El este diferit
de oricine și orice altceva. Dumnezeu este sfânt. Asta
înseamnă că Dumnezeu este perfect în orice fel. Dum-
nezeu este și neprihănit – orice gândește, spune și face
El este drept. El nu face nimic greșit. Dumnezeu nu a
păcătuit niciodată și nici nu va păcătui.
Întrucât Dumnezeu este sfânt și neprihănit, și în-

trucât El ne-a creat pe tine și pe mine ca să fim ca El,
trebuie ca și noi să fim sfinți și neprihăniți. În Biblie,
Dumnezeu ne-a dat poruncile Sale sfinte și neprihă-
nite. Ele sunt porunci bune. De exemplu, Cele Zece
Porunci ne spun ce fel de gânduri, dorințe, cuvinte și
acțiuni sunt sfinte și neprihănite. Ca să fim sfinți și ne-
prihăniți, Dumnezeu spune că trebuie să ascultăm per-
fect de aceste porunci în orice clipă.
Ilustrație
Reguli
Folosiți mașinuțe de jucărie ca ilustrație. Vorbiți

70
despre mașini pentru câteva clipe. Ce fel de mașină ți-

ar plăcea să conduci? După aceea, urmăriți această în-
trebare prin discuții.
Ar fi ceva corect ca un băiat sau o fetiță de 4 ani să

se urce în mașină și să o conducă? Nu. Acest lucru n-ar
fi ceva sigur nici pentru acel copil, nici pentru alții. As-
tfel, este o regulă bună că legea le interzice copiilor să
conducă mașini.
Vorbiți despre felurile de reguli care sunt adoptate

în familie, ca aceea în care copilul trebuie să-l țină de
mână pe tata când traversează strada. Câte reguli poți
exemplifica? Acele reguli arată că tata și mama te iubesc
și vor să te ocrotească. Ele sunt reguli bune.
Vorbiți despre regulile impuse de guvern, care

sunt menite spre binele și protecția noastră. Dar regu-
lile lui Dumnezeu sunt mai bune. Regulile lui Dumne-
zeu sunt cele mai bune!
Ați putea să vă îndreptați atenția către Cele Zece

Porunci (Exod 20:1-17). Discutați felul în care fiecare
poruncă este perfectă, dreaptă și bună.
Implicație
Dumnezeu este sfânt și neprihănit. Poruncile lui
Dumnezeu sunt sfinte și neprihănite. Trebuie să asculți
71
totdeauna de poruncile lui Dumnezeu.
Citiți întâmplarea cu Ana din 1 Samuel 1-2:2 și ob-
servați cuvintele ei de final din 2:2. Citiți și Deutero-
nom 31:30-32:4 și Isaia 6:1-4.
• Citiți Deuteronom 32:1-4. Dumnezeu este drept,
credincios și fără păcat. Opriți-vă pentru o clipă ca
să vă gândiți la acest adevăr. Ați putea lua în consi-
derare să recitiți versetul 4.
• Gândiți-vă la Dumnezeu. El este perfect de sfânt și

neprihănit, și El ne cere pe bună dreptate sfințenia și
neprihănirea perfectă. Noi nu înțelegem cu adevărat
greutatea sfințeniei lui Dumnezeu. Cereți-I un sim-
țământ spiritual al acestui adevăr.
• Citiți Isaia 6:1-4. Știați că termenul „sfânt” este sin-

gurul cuvânt folosit de trei ori la rând în Biblie pen-
tru a-L descrie pe Dumnezeu? Acest lucru s-a făcut
pentru a accentua importanța ei!
Fie ca tu să gândești corect despre Dumnezeu, cunoscând
72
cine este El. El este sfânt, sfânt, sfânt. El este perfect, iar
căile Lui sunt perfecte. El este credincios și drept. Fie ca
tu să gândești corect cu privire la Legea lui Dumnezeu
și la ceea ce cere El de la toți oamenii. El le cere tuturor
sfințenia. Legea Lui este sfântă, dreaptă și bună. Da, fie
ca să gândiți corect despre Dumnezeu și despre ceea ce El
cere de la toți oamenii!

Cartea lui A. W. Tozer, intitulată The Knowledge of
the Holy3 [Cunoașterea Celui Preasfânt], este o lucrare
scurtă, dar profundă, menită să ne miște ca să ne închi-
năm lui Dumnezeu în adevărul a ceea ce este El. A. W.
Tozer ne cheamă să Îl vedem pe Dumnezeu așa cum este
El și acest lucru să ne arate cine suntem noi, îndrep-
tându-ne astfel către singurul loc al speranței: Isus.
Cred că cu greu poate exista vreo eroare în doc-
trină sau vreun eșec în practica eticii creștine
care să nu își aibă rădăcinile în esență în gân-
duri imperfecte și incorecte despre Dumne-
zeu... Toate problemele din Cer și de pe Pă-
mânt, chiar dacă ar fi să ne confrunte dintr-o
dată și laolaltă, n-ar fi nimic prin comparație cu
3
A.Z. Tozer. The Knowledge of the Holy. (San Francisco: Harper Collins Pu-
blishers, 1962), 2-3.
73
problema copleșitoare a lui Dumnezeu: anume

că El este și cum este El, și ce trebuie să facem
noi în legătură cu El, ca ființe morale.
4. OMUL ESTE PĂCĂTOS
Recapitulare
rilor.
3. Dumnezeu este sfânt și neprihănit.

Citește aceste versete și orice alte pasaje ale Scrip-
turii care susțin adevărul că omul este păcătos:
• Romani 3:10-18, 20, 23.
Explicații
În Biblie, legile lui Dumnezeu – inclusiv Cele Zece
Porunci – ne arată că Dumnezeu este sfânt și neprihă-
nit. Și întrucât Dumnezeu este sfânt și neprihănit, po-
porul lui Dumnezeu trebuie să fie și el sfânt și neprihă-
nit. Dacă vrem să trăim veșnic cu Dumnezeu în Cer,
trebuie să ascultăm de toate poruncile Lui într-un fel
perfect și în fiecare clipă. Nu trebuie să facem niciodată
74
niciun lucru rău. Dar oare putem face asta? Ai fost vre-
odată neascultător de oricare dintre poruncile lui
Dumnezeu? De care? Dar eu?
Așadar, poruncile lui Dumnezeu ne mai arată

ceva: ele ne arată că noi nu suntem sfinți și neprihăniți.
Poruncile lui Dumnezeu ne arată că noi nu Îl ascultăm
întotdeauna pe Dumnezeu. Poruncile lui Dumnezeu
ne arată că am încălcat toate legile Lui. Asta înseamnă
că toți – toți oamenii, chiar și copiii și pruncii – sunt
păcătoși. A fi păcătos este contrar cu a fi sfânt și nepri-
hănit. Păcatul este neascultarea de Dumnezeu. Când a
apărut păcatul nostru? Noi ne-am născut cu păcat. De
la primul moment când ai început să crești în burtica
mamei tale, ai avut o natură păcătoasă – dorința de a pă-
cătui (Ps. 51:5). Când un bebeluș se mânie și își înco-
voaie spatele pentru că tatăl lui îl pune înapoi în scaunul
din mașină, el acționează potrivit naturii lui păcătoase.
Când un bebeluș bate din picior și spune „nu!” față de
mama lui, el acționează potrivit naturii lui păcătoase.
Noi am primit natura noastră păcătoasă de la pri-

mul om, Adam, când el a păcătuit în Grădina Eden. Și
demonstrăm că suntem păcătoși ca el prin lucrurile gre-
șite pe care le gândim, le dorim, le spunem și le facem.
De exemplu, noi nu Îl iubim mereu pe Dumnezeu mai
75
presus de orice. Noi nu ascultăm de porunca bună a lui

Dumnezeu de a-i cinsti pe mama și pe tata. Uneori, noi
mințim despre lucruri pe care le-am făcut și vrem să as-
cundem acele lucruri.
Ilustrații
1. Cele două oglinzi
Găsiți două oglinzi de orice mărime. Murdăriți-o

pe una atât de tare încât să nu vă puteți vedea în ea. Pe
cealaltă păstrați-o curată.
Luați oglinda curată și puneți în fața ei ceva fru-

mos din creația lui Dumnezeu (de exemplu o floare).
Puneți apoi această întrebare: Reflectă oglinda sau
arată ea clar floarea? Da. Asta trebuie să facă oglinzile.
Acest lucru ne ajută să înțelegem pentru ce ne-a creat
Dumnezeu: noi suntem chemați să fim oglinzi care re-
flectă sau arată cât de frumos și minunat este Dumne-
zeu.
Luați oglinda murdară și puneți floarea în fața ei.

Apoi puneți această întrebare: Poți vedea clar reflecta-
rea florii în oglindă? Nu. De ce nu? Ce s-a schimbat?
Floarea sau oglinda?
Oglinda s-a schimbat. Ea nu mai face ce ar trebui

să facă. Ea „eșuează” să îndeplinească rolul pentru care
76
a fost făcută. Așa suntem noi. Noi suntem păcătoși și

inimile noastre sunt întunecate (Rom. 1:21). Din ca-
uza aceasta, noi nu suntem în stare să facem lucrurile
pentru care Dumnezeu ne-a creat. Păcatul nostru ne
împiedică să reflectăm sau să arătăm că Dumnezeu este
sfânt și neprihănit. Noi dovedim că acest lucru este
adevărat atunci când nu ascultăm perfect de poruncile
lui Dumnezeu.
2. Instinctul
Puneți următoarele întrebări: Dacă i-am da unui

leu o lăptucă sau o bucată de carne crudă, ce crezi că ar
mânca el? Carnea! Dar dacă i-am da unui iepure un
morcov și o bucată de pește, ce i-ar plăcea să mănânce?
Morcovul!
Deopotrivă leul și iepurele au în ei o dorință „în-

născută” după un anume fel de hrană. La fel și noi
avem o dorință lăuntrică sau „înnăscută”. Dorința cu
care noi ne naștem este dorința după păcat. La fel cum
un leu se naște cu dorința după carne, noi ne naștem cu
dorința de a păcătui împotriva lui Dumnezeu.
Implicație
Tu nu ai ascultat de poruncile lui Dumnezeu. Ești
un păcătos.
77
Citiți următoarele trei întâmplări care vorbesc des-
pre păcătoșenia omului din pasajele biblice următoare:
Geneza 3:1-7, Geneza 6:1-7 și Daniel 5:1-23. Citiți de
asemenea Isaia 1:2-4, 12-15, Isaia 59:1-3, Romani 3:10-
18, 20, 23 și 1 Ioan 1:8.
• Citiți Romani 3:10-12, 20, 23. Dați-i voie acestui
pasaj să vă ghideze timpul de rugăciune. Acestea
pot fi cuvinte cunoscute, dar oare am înțeles sensul
lor spiritual? Cereți o conștientizare a sensului lor.
• Psalmistul a spus în Psalmul 119:128 că el ura

orice cale a minciunii. Rugați-vă ca această ură față
de păcat să fie și în inimile voastre.
• Cum ați defini păcatul? Păcatul înseamnă să fim

lipsiți de slava lui Dumnezeu – să nu Îl prețuim
mai presus de orice, să nu ascultăm de poruncile
Lui perfecte, să nu Îi dăm cinstea și mulțumirile
care I se cuvin, și să le îndreptăm către alte lucruri.
Fie ca voi să gândiți corect despre voi înșivă, iar gân-
direa să vă fie modelată de Cuvântul lui Dumnezeu. În
78
ochii lui Dumnezeu, nu este nimeni neprihănit. Nimeni

nu Îl caută pe Dumnezeu. Nimeni nu face binele – nici
unul măcar. Dacă spuneți că nu aveți păcat, vă înșelați.
Fiți de acord cu mintea și inima cu ceea ce Dumnezeu
spune: omul este păcătos. Fie ca Dumnezeu să folosească
această gândire sănătoasă pentru împlinirea scopurilor
Lui în inimile voastre: iar scopurile Lui sunt bune!

Cartea lui Jeremiah Burroughs intitulată The Evil
of Evils4 [Răul relelor] este o carte foarte solidă care
vorbește despre păcat. Autorul este un puritan, așa că
veți avea nevoie de străduință pe alocuri când lecturați
cartea lui. Totuși, merită să faceți acest efort. El are un
fel de a-i zgudui pe cititori cu ideile lui, iar abordarea
lui pe această temă este foarte potrivită.
Cum greșește păcatul față de Dumnezeu? Răul
pe care I-l faci lui Dumnezeu prin păcat este că,
dacă toți îngerii din Cer și toți oamenii din lume
ar fi mulțumiți să îndure mii de ani de chin în Iad
ca să compenseze acel lucru rău, tot nu s-ar putea
face asta. Orice păcat pe care îl comiți face acest
rău față de Dumnezeu... Păcatul insinuează că
4
Jeremiah Burroughs. The Evil of Evils. (publicată inițial în 1654) (Morgan, Penn:
Soli Deo Gloria Publications, 1992), 45.
79
nu există suficient bine în Dumnezeu ca să îm-

plinească sufletul.
5. DUMNEZEU ESTE DREPT ȘI CORECT

ÎN PEDEPSIREA PĂCATULUI
Recapitulare
rilor.
4. Omul este păcătos.

Citiți pasajele următoare și orice alte pasaje ale
Scripturii care susțin adevărul că Dumnezeu este drept
și corect în pedepsirea păcatului:
• Isaia 59:2
• Romani 1:18
• Romani 6:23a (Notă: de data aceasta citiți doar

prima parte din Romani 6:23: „Căci plata păcatu-
lui este moartea”.).
Explicații
80
Deoarece Dumnezeu este sfânt și neprihănit, El

are dreptul să nu permită săvârșirea niciunui păcat. Pă-
catul, nici măcar un singur păcat, nu este ceva drept
înaintea lui Dumnezeu. El urăște păcatul și este foarte
mânios pe păcat. Dumnezeu are dreptul să pedepsească
păcatul. Asta înseamnă că Dumnezeu este „drept”.
Dumnezeu a hotărât ca pedeapsa corectă pentru păcat
să fie moartea și Iadul. Iadul este un loc unde păcătoșii
vor experimenta marea mânie a lui Dumnezeu pe veci.
Întrucât fiecare om este păcătos, inclusiv tu și eu,

noi toți merităm să fim pedepsiți de Dumnezeu. El ar
fi drept și corect dacă ne-ar trimite pe toți în Iad. Dar
oare există vreun lucru pe care noi să îl putem face ca să
ne ajutăm în acest sens? Noi nu putem deveni lipsiți de
păcat încercând să facem mai multe lucruri bune decât
lucruri rele. Este prea târziu pentru asta, nu-i așa? Noi
am păcătuit deja. Nu putem asculta perfect de Dum-
nezeu, oricât de mult ne-am strădui în acest sens. Noi
avem o natură păcătoasă, care ne face să ne placă lucru-
rile rele și să vrem să le facem. Noi nu ne putem curăța
de păcat. Nu putem face nimic ca să ne ajutăm. Nici
măcar mama și tata nu te pot ajuta, pentru că și ei sunt
niște păcătoși neajutorați.
Nu există vreun lucru mai groaznic decât Iadul. El
81
este mai rău decât disciplina sau nuiaua, sau decât a-ți
fi frică de mama sau de tata, sau decât chiar a te despărți
pe veci de ei. Noi nu putem fi niciodată fericiți în Iad,
dar suntem neajutorați în a ne salva pe noi înșine de a
merge în Iad. Noi nu putem fi fericiți pe veci decât dacă
mergem în Cer și trăim pe veci cu Dumnezeu, dar pă-
cătoșii nu pot merge în Cer. Noi merităm să fim trimiși
în Iad. Aceasta este o problemă uriașă – cea mai mare
problemă a noastră!
(Notă: dragi părinți, să nu vă îngrijorați că copiii

voștri s-ar simți rău cu privire la păcat. Niciunul dintre
noi nu se simte pe cât de rău ar trebui. A simți o întris-
tare adâncă pentru păcat este o parte foarte importantă
a pocăinței adevărate. Trebuie să simțim ceva din pro-
funzimea condamnării noastre înaintea unui Dumne-
zeu sfânt înainte de a începe să fim cu adevărat uimiți
de darul fără plată al îndreptățirii).
Ilustrații
1. Temnița/închisoarea
Întrebați: De ce avem închisori și de ce sunt ele pline

de oameni? Pentru că oamenii comit infracțiuni – pă-
cate – și ei trebuie să fie pedepsiți. Îți poți imagina cum
ar fi dacă n-ar exista nicio pedeapsă pentru lucrurile rele?
82
De ce este drept ca oamenii vinovați să fie pedepsiți? Ce

ar trebui să ne arate asta?
2. Prăjiturile
Ajutați-i pe copiii voștri să facă o porție de prăjituri

și să poarte următoarea discuție: să zicem că vă hotărâți
să nu urmați instrucțiunile rețetei. Schimbați ceva mă-
runt, să zicem că coaceți prăjiturile timp de 30 de mi-
nute în loc de 10 minute. Cum vor arăta și ce gust vor
avea ele după 30 de minute? Ar putea fi luate aceste
prăjituri arse și reparate ca și cum n-ar fi fost arse? De
ce nu? Ce ar fi corect să facem cu aceste prăjituri? De
ce?
Când noi nu ascultăm chiar și de una dintre po-

runcile lui Dumnezeu, situația seamănă un pic cu coa-
cerea prăjiturilor într-un fel greșit – la fel cum ele devin
înnegrite și nu se pot mânca, tot așa inimile noastre au
devenit înnegrite de păcat. Și la fel cum noi n-am spune
că „este corect să nu urmăm instrucțiunile, pentru că
prăjiturile o să iasă bine indiferent de asta”, nici Dumne-
zeu nu va spune: „Glumeam când v-am spus că trebuie
să ascultați de Mine. De fapt nu aveam să vă pedepsesc
cu moartea și Iadul. Sunteți în regulă în starea în care vă
aflați”. După cum suntem neputincioși în a schimba
acele prăjituri arse, tot așa suntem neputincioși în a ne
83
schimba inimile păcătoase. Ca păcătoși, noi suntem

chiar mai nevrednici decât acele prăjituri arse, și meri-
tăm ceva mult, mult mai rău decât să fim aruncați la
gunoi. Noi merităm moartea și Iadul.
Implicație
Meriți din partea lui Dumnezeu pedeapsa morții
și a Iadului. Ești neajutorat să ne mântuiești singur.
Lectură suplimentară
Citiți 1 Samuel 13:1-15, o întâmplare care vă ajută
să explicați că omul păcătuiește și că Dumnezeu are
dreptate să îl pedepsească. Citiți Psalmul 100 și gândiți-
vă la faptul că tot binele de care avem parte vine de la
Dumnezeu, căci El este bun, și noi totuși păcătuim. Ci-
tiți și Romani 1:18-32 și 1 Tesaloniceni 1:8-9.
• De ce are Dumnezeu dreptate în pedepsirea păca-
tului? Vorbiți despre asta, apoi spuneți-I în rugă-
ciune.
• Citiți Psalmul 100. Gândiți-vă în tăcere la bunăta-

tea lui Dumnezeu. Apoi gândiți-vă la păcătoșenia
omului îndreptată împotriva bunătății lui Dumne-
84
zeu. După aceea cereți-I lui Dumnezeu o conștien-

tizare a tot ceea ce înseamnă acest lucru cu adevă-
rat.
Domnul să facă așa încât să vedeți clar adevărul
despre cine este Dumnezeu. El este sfânt. El este drept și
corect în pedepsirea păcatului. El să vă binecuvânteze cu
ochi care să vadă asta. El să vă binecuvânteze cu o inimă
maleabilă, care să simtă asta. El să vă facă să fiți îndu-
rerați din cauza păcatului și să îl urâți. El să vă facă să
vă simțiți disperați în a scăpa de păcat. El să vă facă să
spuneți adevărul de îndată: Dumnezeu este drept și co-
rect în pedepsirea păcatului. Fie ca El să facă ceea ce do-
rește în inimile voastre, în timp ce vă gândiți la aceste
lucruri!

Cartea lui C.J. Mahaney intitulată Christ Our Me-
diator5 [Hristos, Mijlocitorul nostru] este succintă,
clară, impresionantă și plină de adevărul Evangheliei.
Bibliotecile noastre ar trebui să includă nu doar scrieri
lungi și profunde despre Isus, ci și scrieri scurte, care
5
C.J. Mahaney. Christ Our Mediator. (Sisters, Ore.: Multnomah Publishers,
2004), 65-66.
85
sunt imediat pătrunzătoare. Aceasta este o carte scurtă

– scurtă și puternică, probabil chiar accesibilă pentru
copiii aflați în grija și învățătura voastră.
Vreau să te întreb asta: Cu cine te identifici cel
mai mult în evenimentele acestei zile întunecate
(ziua crucificării)... Îngăduie-mi să îți spun cu
cine mă identific eu. Eu mă regăsesc printre mul-
țimea mânioasă care urlă, „Răstigniți-L!” Acolo
ar trebui să ne regăsim cu toții. Pentru că, fără ha-
rul lui Dumnezeu, aceea ar fi starea noastră, a tu-
turor, și nu facem decât să ne flatăm dacă credem
altceva. Dacă nu te vezi stând alături de această
mulțime care urlă, plină de ostilitate și mânie față
de Mielul lui Dumnezeu cel sfânt și nevinovat,
nu înțelegi cu adevărat natura și profunzimea pă-
catului tău și nevoia Crucii.
6. DUMNEZEU ESTE MILOSTIV – EL ESTE BUN

CU PĂCĂTOȘII LIPSIȚI DE MERITE
Recapitulare
rilor.
3. Dumnezeu este sfânt și drept.

86
5. Dumnezeu este drept și corect în pedepsirea păcatu-

lui.

Citește pasajele următoare și orice alt text al Scrip-
turii care susține adevărul că Dumnezeu este milostiv –
că El este bun cu păcătoșii lipsiți de merite:
• Psalmul 145:8
• Efeseni 2:8-9.
Explicații
Dumnezeu este sfânt și neprihănit, și El este drept
să ceară ca oamenii să fie sfinți și neprihăniți, așa cum
este El. Poruncile lui Dumnezeu ne arată ce înseamnă a
fi sfânt și neprihănit. Poruncile lui Dumnezeu ne mai
arată și că noi toți suntem păcătoși. Întrucât Dumnezeu
este drept, El are dreptul să îi pedepsească pe păcătoși –
pe tine și pe mine – cu moartea și Iadul. Aceasta este cea
mai mare problemă a noastră! Noi suntem neputincioși
ca să rezolvăm această problemă. Dar oare există cineva
care ne-ar putea ajuta? Da. Dumnezeu ne poate ajuta să
rezolvăm această problemă! Dumnezeu este atotputer-
nic, și nimic nu este prea greu ca El să facă.
87
Dar de ce să vrea El să ne ajute? Pentru că Dumne-

zeu este un Dumnezeu milostiv. Asta înseamnă că
Dumnezeu este bun cu păcătoșii care nu merită bună-
tatea Lui. Mila și harul lui Dumnezeu sunt ca un dar
fără plată sau cadou. Cadourile sunt lucruri minunate
pe care cineva ți le dă, dar pe care nu le meriți. Dumne-
zeu le dă păcătoșilor neajutorați darul fără plată al bu-
nătății Lui. Este un dar fără plată de la Dumnezeu, pen-
tru că nu este ceva ce tu să meriți. Dumnezeu îl dă pă-
cătoșilor pentru că El vrea asta, nu pentru că ar fi dator
față de cineva. Nu poți munci ca să primești favoarea
lui Dumnezeu sau să câștigi mila lui Dumnezeu prin
niciun lucru pe care tu îl faci.
Cum arată Dumnezeu că este milostiv față de păcă-

toși? Un fel în care Dumnezeu este milostiv ține de fap-
tul că El este răbdător cu noi. Chiar dacă Dumnezeu are
dreptul să fie foarte mânios pe păcat, El este încet la mâ-
nie și în pedepsirea noastră. El nu are o pornire de mânie
când oamenii păcătuiesc. Mânia lui Dumnezeu nu este
necontrolată. El nu ne aruncă în Iad de îndată ce noi pă-
cătuim. Faptul că suntem încă vii chiar și după ce am
păcătuit împotriva lui Dumnezeu dovedește că El este
răbdător cu noi. Acesta este un dar fără plată al bună-
tății Lui față de noi – chiar dacă noi nu merităm această
88
bunătate a Lui.
Chiar dacă Dumnezeu este răbdător, totuși El tre-

buie să pedepsească păcatul, pentru că El este un Dum-
nezeu drept și neprihănit. Așa că, în mila Lui, Dumne-
zeu a creat o cale prin care păcatul să fie pedepsit și pă-
cătoșii să fie mântuiți. În marea Lui bunătate, Dumne-
zeu a creat o cale prin care păcătoșii să fie salvați de la
moarte și Iad, astfel încât să mergem în Rai și să trăim
veșnic cu Dumnezeu. Acesta este cel mai milostiv lucru
pe care Dumnezeu l-a putut face! Acesta este cel mai
bun dar fără plată pe care Dumnezeu l-ar da vreodată
păcătoșilor. Era El obligat să facă asta? Nu. Dumnezeu
a făcut acest lucru pentru că El este îndurător – El este
bun cu păcătoșii lipsiți de merite.
Ilustrații
1. Cadoul-surpriză
Surprindeți-vă copilul dându-i în dar o bancnotă

de zece lei. Întrebați-l dacă acel dar a fost ceva câștigat
de el. Nu, ci a fost un cadou. De ce i-ați dat zece lei? Pur
și simplu din dragoste față de copilul vostru; este o ex-
presie a bunătății – a milei. Aceasta seamănă un pic cu
mila lui Dumnezeu – un cadou nemeritat pe care El îl
dă păcătoșilor.
89
2. Sarcină imposibilă
Dați-i copilului vostru o sarcină imposibil de făcut

dimineața, ceva ce este dincolo de abilitatea lui de a pu-
tea face prin propriile puteri, cum ar fi să mute cana-
peaua. Promiteți-i că îi dați un leu după ce reușește
acest lucru. Lăsați-l să încerce toată ziua. La sfârșitul zi-
lei, tata va muta canapeaua, dar dați-i oricum acel leu
copilului.
Întrebați-l pe copil dacă a câștigat el acel leu. Nu,

ci a fost un dar, pentru că nu el a împlinit sarcina.
Atunci de ce i-a fost dat? Pur și simplu din dragoste față
de copilul vostru; aceasta este o expresie a bunătății, a
milei. Aceasta seamănă un pic cu mila lui Dumnezeu.
Nouă ne este imposibil să fim mântuiți prin eforturile
noastre. Dar când Tata a intervenit și a făcut ceea ce noi
n-am fi putut face, în mila Lui, Dumnezeu a creat o
cale ca păcătoșii neputincioși să fie mântuiți.
Implicație
Trebuie să depinzi de mila lui Dumnezeu ca să fii
mântuit.
Citiți Geneza 3. Dumnezeu i-a pedepsit pe Adam
90
și Eva, dar El a fost milostiv și nu le-a luat viețile ime-

diat. De asemenea, El a făgăduit un Eliberator; într-
adevăr, ce îndurare! Citiți și Psalmul 28:1-2, 6, Luca
15:11-32 și 1 Timotei 1:12-17.
Poate că o bună manieră de a vă ruga ar fi să citiți
întâmplarea cu fiul risipitor (Luca 15:11-32). Obser-
vați inima blândă a tatălui nu doar față de un fiu, ci și
față de celălalt. Dumnezeu este milostiv. Fie ca această
istorioară să vă învețe cum să vă rugați!
Fie ca Dumnezeu să vă binecuvânteze cu expresii
mărețe ale milei și bunătății Sale! Fie ca El să vă vizi-
teze cu dragoste, chiar dacă n-ați făcut nimic ca să o
câștigați. Voi sunteți ca fiul risipitor. Întoarceți-vă că-
tre Tatăl vostru ceresc! Căutați fața Lui și mila Sa,
căci bunătatea Lui este reală, dar dincolo de a putea fi
cuprinsă cu mintea. Fie ca El să privească asupra voas-
tră cu milă, bunătate, blândețe și compasiune! Fie ca
voi să cunoașteți mila lui Dumnezeu, acum și în vecii
vecilor!
91
Altogether Lovely6 [Fermecător] este o carte care

conține o serie de predici ale lui Jonathan Edwards pe
tema perfecțiunilor lui Hristos. Aceasta este una dintre
acele cărți care nu ar trebui citite repede, nici o singură
dată. Rămâneți în spiritul acestei cărți pentru tot restul
vieților voastre și ospătați-vă din adevărurile bogate
despre Isus Hristos, Împăratul nostru.
Cât de mare trebuie să fie fericirea de a fi obiec-
tul dragostei Aceluia care este Creatorul lumii,
prin care toate lucrurile sunt în ființă, care este
înălțat la dreapta lui Dumnezeu, care a fost fă-
cut Cap peste puterile și stăpânirile din locurile
cerești, care are la picioarele Sale toate lucrurile,
care este Regele regilor și Domnul domnilor, și
care este strălucirea slavei Tatălui! Cu siguranță
că a fi iubit de El este suficient ca să satisfacă su-
fletul unui vierme din țărână.
7. ISUS ESTE FIUL LUI DUMNEZEU

CEL SFÂNT ȘI NEPRIHĂNIT
Recapitulare
1. Dumnezeu este Creatorul suveran al tuturor lucrurilor.
6
Jonathan Edwards. Colectat și editat de Don Kistler. Altogether Lovely. (Morgan,
Penn.: Soli Deo Gloria Publications, 1997), 98.
92
2. Dumnezeu i-a create pe oameni pentru slava Lui.
5. Dumnezeu este drept și corect în pedepsirea păcatului.
6. Dumnezeu este milostiv – El este bun cu păcătoșii lip-

siți de merite.

Citiți pasajele următoare și orice alte texte din
Scriptură care susțin adevărul că Isus este Fiul sfânt și
neprihănit al lui Dumnezeu:
• Ioan 1:1, 14
• 1 Timotei 1:15.
Explicații
Cum a creat Dumnezeu o cale prin care păcatul să
fie pedepsit și păcătoșii să fie salvați? El a făcut asta tri-
mițându-L în lume pe Isus, singurul Lui Fiu. Deoarece
Isus este Fiul lui Dumnezeu, El este Dumnezeu pe de-
plin. Asta înseamnă că tot ce este valabil în cazul lui
Dumnezeu Tatăl este adevărat și despre Isus, Dumne-
zeu Fiul. De exemplu, Isus este atotputernic, la fel cum
Dumnezeu Tatăl este atotputernic. Iată de ce Isus a
93
putu face lucruri precum vindecarea bolnavilor, a șchi-

opilor, care au putut merge, a orbilor, care au putut ve-
dea, și chiar învierea morților.
Cu toate acestea, când Dumnezeu L-a trimis pe

Isus să trăiască pe acest Pământ, Dumnezeu a dorit ca
Isus să devină și pe deplin uman. Iată de ce Isus S-a năs-
cut ca un bebeluș adevărat, a crescut la fel cum cresc
băieții, și a devenit un om matur. Deoarece Isus a deve-
nit o persoană reală ca tine și ca mine, El știe ce în-
seamnă să îți fie somn sau foame. El înțelege cum este
să înveți să mergi, să alergi, să citești și să scrii. El știe cât
de greu ne este să avem mereu încredere în Dumnezeu și
să ascultăm de El. Chiar dacă Isus a devenit ca noi în
toate aceste feluri, El a fost în stare să facă ceva ce noi n-
am fi putut să facem niciodată: Isus n-a păcătuit nici mă-
car o singură dată! Deoarece este Fiul lui Dumnezeu,
Isus S-a născut fără o natură păcătoasă, fără dorința de
a păcătui. Chiar și atunci când diavolul L-a ispitit să pă-
cătuiască, Isus nu a păcătuit deloc. El a ascultat perfect
și neîncetat de poruncile sfinte, drepte și bune ale lui
Dumnezeu! Isus este sfânt și neprihănit. Aceasta este
marea veste pentru păcătoși!
Ilustrație
Faceți o listă
94
Lucrați cu copilul vostru la umplerea unei bucăți

de hârtie cu o listă lungă de păcate. Luați-vă timp sufi-
cient ca să umpleți toată pagina. După aceea, puneți în-
trebarea despre fiecare păcat: „A făcut Isus așa ceva?”
Răspunsul este nu. Când răspundeți „nu”, bifați acel
păcat cu un x până ce toate păcatele sunt marcate astfel.
O altă idee este să folosiți markere care pot fi șterse și să
folosiți pentru lista voastră o oglindă sau o tablă de
scris. La fiecare păcat la care răspundeți cu „nu”, șter-
geți-l de pe listă.
Implicație
Isus a venit în lume ca să te mântuiască.
• Matei 3:1-17
• Matei 17:1-8
• Ioan 1:1-34.
• Ce înseamnă că Isus este sfânt? Vorbiți despre asta,
apoi spuneți-I acest lucru în rugăciune.
• Citiți Evrei 7:26-27. Isus este Marele Preot perfect,
care nu a păcătuit niciodată. El este sfânt și nepri-
hănit. Luați-vă timp să vă gândiți la ce înseamnă
95
asta. El n-a avut nicio atitudine rea – niciodată. Nu a

existat nici măcar o fracțiune de secundă în care El să
fi făcut „cel mai mic” păcat în inima Lui – niciodată.
• Citiți Filipeni 2:9-11. Al cărui Nume îl înalță

Dumnezeu mai presus de orice nume? Lăudați acel
Nume în rugăciune.
Fie ca Dumnezeu să facă în inimile voastre tot ce este
necesar ca să onorați și să vă închinați Numelui lui Isus!
Fie ca El să vă binecuvânteze cu o gândire corectă despre
Evanghelie. Fie ca să creșteți în înțelegerea Crucii! Și să
creșteți în adorare față de Isus. Isus este sfânt. Închinați-
vă Lui. Isus este neprihănit. El este suprem de pasionat
pentru ceea ce este suprem de glorios: slava Tatălui Lui.
Fie ca El să vă facă să Îl înălțați din străfundul inimilor
voastre. Isus este Fiul sfânt și neprihănit al lui Dumne-
zeu. Înălțați Numele Lui sfânt cu cea mai mare admi-
rație, cu cel mai mare respect și cu cea mai mare cinste!

Cartea lui John Owen intitulată The Glory of
Christ7 [Gloria lui Hristos] este o lucrare aducătoare de
7
John Owen. Prescurtat de R.J.K. Law. The Glory of Christ, (Carlisle, Penn.: The
Banner of Truth Trust, 1994), 56.
96
lumină, care aprinde înflăcărează dragostea noastră pen-

tru Isus Hristos. Citatul următor este preluat dintr-o
versiune prescurtată a operei sale, care păstrează esența
gândurilor lui. Aceasta este o scriere a lui John Owen
care ne este făcută accesibilă, astfel că ar trebui citită.
Hristos este carnea, pâinea și hrana date de Dum-
nezeu pentru sufletul tău. Și nu există hrană spi-
rituală mai aleasă în Hristos decât este dragostea
Lui mijlocitoare, și aceasta este ceea ce ar trebui
să îți dorești întotdeauna. În dragostea Lui, Hris-
tos este glorios. Nicio făptură creată, îngeri sau
oameni, nu ar fi putut avea cea mai măruntă idee
de ea înainte ca să ne fi fost revelată de Hristos. Și
după ce a fost văzută în această lume, ea rămâne
absolut imposibil de cuprins cu mintea.
8. DUMNEZEU A PUS PEDEAPSA MERITATĂ

DE PĂCĂTOȘI ASUPRA LUI ISUS, PENTRU
CA NEPRIHĂNIREA LUI SĂ POATĂ FI
PUSĂ ÎN CONTUL LOR
Recapitulare
97
5. Dumnezeu este drept și corect în pedepsirea păcăto-

șilor.
6. Dumnezeu este milostiv – El este bun cu păcătoșii

lipsiți de merite.
7. Isus este Fiul lui Dumnezeu cel sfânt și neprihănit.

Citiți pasajele următoare și orice alte texte din
Scriptură care susțin adevărul că Dumnezeu a pus asu-
pra lui Isus pedeapsa meritată de păcătoși, pentru a pu-
tea pune neprihănirea Lui în contul lor:
• Isaia 53:5
• Romani 5:8
• 2 Corinteni 5:21
• 1 Petru 2:24.
Explicații
Cea mai mare problemă a noastră este că suntem
păcătoși și merităm să fim pedepsiți de Dumnezeu pen-
tru păcat prin moarte și Iad. Totuși, întrucât Dumne-
zeu este milostiv, El a creat o cale prin care păcatul să
fie pedepsit și păcătoșii să fie mântuiți. Cum a făcut El
98
asta? Dumnezeu L-a trimis în lume pe Isus ca să îi mân-

tuiască pe păcătoșii neputincioși. Cum a putut face
Isus acest lucru? Isus este Dumnezeu pe deplin. El a fă-
cut ceva ce nici eu, nici tu și nimeni altcineva n-ar putea
face vreodată: Isus a ascultat permanent de toate po-
runcile lui Dumnezeu. Isus n-a păcătuit niciodată; El
este perfect de sfânt și neprihănit. Dar cum îi ajută
acest lucru pe păcătoși?
Întrucât Isus este sfânt și neprihănit, și n-a avut ni-

ciun păcat, El a putut să fie Substitutul perfect pentru
păcătoși. Ce este un substitut? Un substitut este cineva
care ia locul altcuiva. De exemplu, un substitut învăță-
tor îi ține locul învățătorului vostru când el este absent.
O dădacă îi ia locul mamei și tatălui când ei sunt ple-
cați.
Isus a acționat ca un Substitut pentru păcătoși

prin a lua locul lor. Cum? Isus a fost gata să preia pe-
deapsa pentru toate păcatele poporului Lui. Isus a pri-
mit de la Dumnezeu pedeapsa pe care poporul Lui o
merita. Asta este ceea ce Isus a făcut prin moartea Lui
pe cruce. Pentru asta L-a trimis Dumnezeu pe Isus în
lume. Iată de ce Isus a fost atârnat pe o cruce, pentru ca
Dumnezeu, Tatăl Lui, să Îl pedepsească pe Isus în loc
să fie nevoit să pedepsească poporul Lui. Când Isus a
99
murit pe cruce în locul poporului Lui păcătos, El a ex-

perimentat toată mânia groaznică și ura pe care Dum-
nezeu le are față de păcatele lor.
Și nu doar că Isus a îndepărtat pedeapsa și păcatul

de la poporul Lui, astfel ca păcatele noastre să fie ier-
tate, ci El i-a și dat ceva poporului Lui, ceva de care tu
și eu avem nevoie ca să putem merge în Cer și să trăim
pe veci cu Dumnezeu. Ce anume i-a dat Isus poporu-
lui Lui? Neprihănirea Lui perfectă! Țineți minte că
Dumnezeu spune că noi trebuie să fim sfinți și nepri-
hăniți și să ascultăm de El neîncetat. Isus a ascultat ne-
încetat de Dumnezeu; Isus este neprihănit și sfânt.
Când Isus a murit pe cruce, El a îndepărtat păcatul și
pedeapsa poporului Său, și apoi i-a dat neprihănirea
Lui perfectă!
Moartea lui Isus pe cruce nu a fost totuși finalul

istoriei. După ce Isus a murit, El a fost îngropat. Dar
știi ce s-a petrecut apoi? Isus n-a rămas îngropat, ci El a
fost înviat din morți. Asta înseamnă că El a înviat din
morți și a revenit la viață! Învierea lui Isus este dovada
că El a câștigat lupta cu păcatul, moartea și Iadul. Din
acest motiv, poporul lui Dumnezeu este mântuit
acum, astfel ca ei să poată merge într-o zi în Cer și să
trăiască cu El și să se bucure de El pe veci! Isus este un
100
Mântuitor viu. Nu este nimeni ca Isus!
Ilustrații
1. Două rucsacuri
Faceți rost de două rucsacuri. Puneți primul rucsac

în spatele copilului și umpleți-l încet cu o mulțime de
lucruri grele, până ce copilul începe să se simtă „îngreu-
nat” sub povara de a-l purta. Puneți pe el un semn care
spune „PĂCATUL MEU”. Explicați-i copilului vostru
că păcatul este asemănător purtării unui rucsac foarte
greu. El vă îngreunează și îl purtați ca pe o povară.
Apoi dați-i copilului un semn cu „PEDEAPSA

DATĂ DE DUMNEZEU”. Care este pedeapsa dreaptă
pentru păcatul nostru? Moartea și Iadul. Aduceți-i
aminte copilului că asta este ceea ce noi merităm pen-
tru păcatul nostru.
Apoi cereți-i lui tata să poarte o etichetă care spune

„ISUS” și explicați că tata urmează să joace rolul lui Isus
pentru câteva clipe. Folosind al doilea rucsac, puneți pe
acest rucsac gol semnul care spune „NICIUN PĂCAT
= SFÂNT ȘI NEPRIHĂNIT”, și cereți-i tatălui să îl
poarte. Isus n-a avut niciun păcat al Lui. Isus a fost per-
fect de neprihănit și sfânt.
Citiți și ilustrați pasajul din Isaia 53:5, 2 Corinteni

101
5:21 sau 1 Petru 2:24, cerându-i tatălui să îndepărteze

rucsacul greu din spatele copilului și să îi pună în spate
rucsacul gol. Apoi, tata să pună asupra sa rucsacul greu
și să ia semnul care indică „PEDEAPSA DATĂ DE
DUMNEZEU” de la copil și să îl poarte el.
Acest lucru ne poate ajuta să înțelegem ce anume a

făcut Isus pentru păcătoși pe cruce. El ia păcatul popo-
rului Lui și este pedepsit în locul acestuia. Apoi El le dă
(le impută sau le pune în cont) păcătoșilor neprihăni-
rea Lui perfectă.
2. Testul de matematică
Faceți un test de matematică dificil pentru copilul

vostru. Asigurați-vă că îi este imposibil să dea răspun-
surile corecte.
Faceți cumva ca unul dintre părinți să dea testul

alături de copilul vostru, dar asigurați-vă că părintele dă
toate răspunsurile bine, iar copilul le greșește pe toate.
Înainte de a se apuca de teste, cereți-le să își scrie nu-
mele pe pagina testului. Apoi notați rezultatele: copilul
primește nota „F”, iar părintele primește nota „A”.
Dați-i părintelui un premiu pentru că s-a descurcat atât
de bine, dar nu-i dați niciun premiu copilului vostru.
După ce au dat testele și după ce ați dat premiul,
102
cereți testele înapoi. Tăiați numele fiecăruia și scrieți

numele copilului în locul numelui părintelui și pe al
părintelui în locul numelui copilului. Dați-i copilului
nota „A” la test, și dați-i nota „F” părintelui. Luați pre-
miul de la părinte și dați-i-l copilului.
Acest lucru ne poate ajuta să înțelegem mai bine ce

a făcut Isus pentru păcătoși pe cruce. El a luat nepu-
tința noastră de a asculta perfect de Dumnezeu („răs-
punsurile noastre incorecte”) și pedeapsa pe care noi o
meritam (nota noastră de „F”) și le dă păcătoșilor ne-
prihănirea Lui perfectă (toate răspunsurile corecte ale
părintelui) și răsplata Lui (nota „A” a părintelui, care a
câștigat premiul).
Implicație
Isus a murit pe cruce ca să fie pedepsit în locul tău.
• Isaia 53
• Galateni 3:13.
• Citiți Isaia 53, apoi rugați-vă. Ați putea lua în con-
siderare să nu spuneți nimic după ce ați citit, ci să
103
treceți direct la rugăciune.
• Un pericol la care ne expunem este să ne familiari-

zăm prea mult cu ideea că Isus este Substitutul nos-
tru. Rugați-vă ca inimile voastre să fie mereu sensi-
bile față de acest adevăr.
Fie ca inimile voastre să simtă – când vă gândiți la
moartea lui Isus pe cruce: El a fost făcut blestem – pentru
voi. El a fost făcut păcat – pentru voi. Vedeți cât de rău
este păcatul, văzând ce a trebuit să facă Dumnezeu ca
să rezolve problema aceasta. El a dat ce a avut mai bun
– pentru voi. El L-a dat pe Isus, Fiul Său – pentru voi.
Astfel, fie ca inimile voastre să fie mereu mișcate, ori de
câte ori auziți aceste cuvinte: „El a fost străpuns pentru
păcatele noastre”. „El a fost zdrobit pentru fărădelegile
noastre”. „Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut peste El”.
„Și prin rănile Lui suntem tămăduiți” (Isaia 53:5).

Cartea lui Dennis Gundersen, intitulată Your
Child’s Profession of Faith8 [Profesiunea de credință a
copilului tău] este o resursă foarte utilă pentru părinții
8
Dennis Gundersen. Your Child’s Profession of Faith. (Amityville, NY: Calvary
Press, 1994), 50.
104
care caută să observe harul în inima copilului lor.

Această carte este foarte practică, dar conține și gân-
duri foarte profunde despre scoaterea la lumină a cap-
canelor ascunse care se găsesc deseori pe calea converti-
rii copiilor mici.
Subliniați centralitatea lui Hristos, nu a profesi-
unii de credință. Una dintre cele mai mari gre-
șeli pe care părinții le pot face este să le permită
copiilor lor să devină preocupați de stresul de a
veni în fața bisericii sau de a se decide dacă se
botează sau nu. Îndemnați copilul să își focali-
zeze toată atenția pe a-L cunoaște pe Isus Hris-
tos, Domnul lui, doar înaintea căruia el va da so-
coteală!
9. DUMNEZEU LE OFERĂ DARUL

FĂRĂ PLATĂ AL MÂNTUIRII ACELORA
CARE SE POCĂIESC ȘI CRED ÎN ISUS
Recapitulare
rilor.

105
5. Dumnezeu este drept și corect în pedepsirea păcăto-

șilor.

lipsiți de merite.
8. Dumnezeu a pus pedeapsa meritată de păcătoși asu-

pra lui Isus, pentru ca neprihănirea Lui să poată fi pusă
în contul lor.

Citiți pasajele următoare și orice alte texte ale
Scripturii care susțin adevărul că Dumnezeu le oferă
darul fără plată al mântuirii celor care se pocăiesc și
cred în Isus.
• Marcu 1:15
• Ioan 3:16-17
• Faptele Apostolilor 4:12
• Efeseni 2:8-9.
Explicații
Isus a venit în lume ca să îi mântuiască pe păcătoși
de moarte și Iad, astfel ca să putem merge în Cer și să
trăim cu Dumnezeu pe veci. Mântuirea înseamnă „a
106
salva” pe cineva. Datorită a ceea ce Isus a făcut, Dum-

nezeu vrea acum să le dea păcătoșilor darul fără plată al
mântuirii. Mântuirea este ca un dar minunat; de fapt,
este cel mai bun cadou pe care l-ai putea primi vreo-
dată! Mântuirea este un dar fără plată pentru că este
ceva ce nu meriți și nu ai putea câștiga niciodată prin
faptele tale. Isus a făcut toată lucrarea pentru tine!
Înseamnă asta că toți oamenii sunt mântuiți de

moarte și Iad datorită a ceea ce Isus a făcut? Înseamnă
asta că, atât timp cât știi istoria despre ceea ce Isus a fă-
cut pe cruce, vei fi mântuit? Cum putem să primim
acest dar gratuit de la Dumnezeu? Dumnezeu îi dă
mântuirea oricăruia care se pocăiește de păcatele sale și
crede în Isus. Când Dumnezeu hotărăște să mântuiască
un păcătos, El produce o schimbare în inima lui. În ce
constă această schimbare? În pocăință și credință. A te
pocăi înseamnă că înțelegi că ești un păcătos neputin-
cios, care merită pedeapsa morții și a Iadului. Te simți
groaznic legat de păcatul și neascultarea ta față de
Dumnezeu – îți urăști păcatul, natura ta păcătoasă și
păcatele de orice fel. Dorești să te întorci de la păcatul
tău și să privești către Isus spre iertarea ta.
A crede în Isus înseamnă că crezi lucrurile adevă-

rate despre El. Tu crezi că El este Fiul lui Dumnezeu.
107
Crezi că El nu a păcătuit niciodată. Crezi că, atunci

când a murit pe cruce, El a fost pedepsit în locul tău.
Crezi că El a înviat din morți și este viu chiar acum în
Cer. Crezi că doar El te poate mântui și te poate duce
în Cer, unde să trăiești veșnic cu Dumnezeu.
Dar a crede în Isus nu îndeamnă doar să cunoști și

să fii de acord cu lucrurile adevărate despre Isus. De
exemplu, eu pot crede că cineva este un pilot bun, dar
să îmi fie teamă să mă urc în avionul pilotat de el, așa că
astfel demonstrez că eu nu cred cu adevărat în abilitatea
lui de pilot. Dacă cred că este un pilot bun, ar trebui să
am încredere în abilitatea lui de a pilota avionul și să nu
mă tem.
Cam asta înseamnă să „crezi în Isus”. Înseamnă să ai

încredere că El îți mântuiește viața. Să fii dependent de
El. Să îți pui toată încrederea în El. Să crezi că El a murit
pe cruce pentru tine, nu doar pentru alți oameni. Să
crezi că El te va duce în Cer, unde vei trăi veșnic cu
Dumnezeu. Dacă îți pui încrederea cu adevărat în Isus,
te vei pocăi de păcatele tale și vei avea încredere că Isus te
mântuiește. Pocăința și credința merg mereu împreună.
Ilustrație
Notă: Aceasta este o ilustrație a încrederii în cineva.
108
Adunați laolaltă un fluier, un ou nefiert, o farfurie,

un mic premiu (precum o bomboană) și un premiu
mai bun (precum o pungă de bomboane).
Așezați farfuria pe o masă, apoi puneți oul pe far-

furie. Dați-i copilului premiul mai mic să îl țină în
mână. Țineți fluierul în mână, apoi faceți-i copilului
următoarea promisiune: „O să îți dau fluierul să îl folo-
sești. Dacă sufli în el exact de trei ori, acest ou se va
sparge, apoi îți voi dau acest premiu mai mare și mai
bun. Aceasta este promisiunea mea. Totuși, dacă oul
nu se sparge, nu doar că nu vei primi premiul cel mare
și bun, ci îți voi lua înapoi și premiul cel mic”.
Puneți următoarea întrebare: Oare asta sună a o

idee prostească? Se sparg ouăle doar pentru că cineva
suflă din fluier de trei ori? Apoi întreabă-l: „Crezi în
promisiunea mea? Dacă ești încrezător că îmi voi ține
promisiunea, ce vei face?” Când copilul vostru face
exact ce a fost instruit și suflă de trei ori în fluier, luați
oul și dați-i drumul de la 50 cm pe farfurie, astfel încât
să cadă și să se spargă.
Apoi puneți întrebarea: „Oare fluierul a fost ceea ce a

spart oul? Nu. El s-a spart pentru că ai suflat în fluier de
trei ori? Nu. Tu ai spart oul? Nu. Ci eu (mama sau tata)
am spart oul ca răspuns la faptul că ai avut încredere să
109
eu o să îmi țin promisiunea. Și cine ți-a dat fluierul ca

să poți să răspunzi la promisiunea mea? Eu”.
Acest exemplu ne poate ajuta să înțelegem mai

bine cum este credința adevărată, mântuitoare. Cre-
dința este ca fluierul în care suflăm de trei ori. Ea este
un răspuns încrezător în Acela care a făcut promisiu-
nea. Dumnezeu a făcut o promisiune: oricine își pune
încrederea în Isus, va fi mântuit. Credința este răspun-
sul încrederii în Acela care a făcut promisiunea. Cre-
dința adevărată, mântuitoare, are de-a face cu a nu avea
niciun fel de încredere în noi înșine ca să producem
mântuirea noastră (ca atunci când am crede în fluier
sau în abilitatea noastră de a sufla în el). În esență, nu
credința NOASTRĂ este ceea ce ne mântuiește, ca și
cum credința ar fi o lucrare pe care noi o facem, ceea ce
ne mântuiește este obiectul acelei credințe, adică ISUS.
Dumnezeu mântuiește păcătoși ca răspuns la încrede-
rea lor în Isus. Și la fel cum fluierul i-a fost dat copilului
de părintele lui, credința adevărată și mântuitoare este
un dar de la Dumnezeu. Mântuirea este doar prin har,
doar prin credință, doar în Hristos Isus!
Implicație
Dumnezeu îți spune să crezi în Isus și să te pocăiești
de păcatele tale, și vei fi mântuit.
110
• Isaia 55:1-3
• Faptele Apostolilor 26:12-28
• 2 Timotei 2:22-26.
• Citiți Ioan 3:1-21 și folosiți-l ca ghid pentru rugă-
ciune.
• Vorbiți despre sensul pocăinței și credinței. De

exemplu, a crede că un scaun vă va susține și a crede
că vă va susține așezându-vă în fapt pe el sunt lu-
cruri diferite.
• Citiți Ioan 15:1-5 și cereți-I lui Dumnezeu să facă

orice este nevoie în inimile voastre ca să ascultați de
Isus, să Îl iubiți, să veniți la El, să rămâneți în El, să
vă pocăiți de păcat și să credeți în El. (Notă: dacă v-
ați pocăit și ați crezut deja, atunci roadele vor fi po-
căința și credința continue.)
Fie ca voi să vă alăturați acelora care s-au pocăit de
păcat și au crezut în Isus. Încredeți-vă în El. Rămâneți
în El. Ascultați de El. Iubiți-L. Veniți la El. Fiți bucuroși
111
să Îi aparțineți lui Isus, căci El este Acela care a devenit

Substitutul vostru – un Substitut perfect. Da, pocăiți-vă și
credeți, și continuați să vă pocăiți și să credeți!

Cartea lui John Piper intitulată What Jesus De-
mands from the World9 [Ce anume cere Isus de la lume]
este alcătuită din mai multe capitole scurte. Primele opt
capitole sunt îndreptate în particular către îndreptățire
și sfințirea continuă. De exemplu, el le scrie celor ne-
mântuiți, „ascultați de Isus”, și apoi celor mântuiți,
„continuați să ascultați de Isus”. Astfel, chiar în timp
ce părinții credincioși își îndeamnă copiii la credință, ei
înșiși își cercetează inimile. Vă rog să investiți timp lec-
turând această carte în întregime.
Vă îndemn în Numele lui Isus, ascultați de Cu-
vântul Lui. Fiți ca Maria și stați la picioarele Lui
(Luca 10:39, 42). Nu vă îndepărtați de porunca
dată de Tatăl Lui pe Muntele Schimbării la Față:
„Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi gă-
sesc plăcerea Mea: de El să ascultați” (Matei
17:5)... Nu vă urâți pe voi înșivă respingându-L
pe Cel ce a afirmat: „V-am spus aceste lucruri,
9
John Piper. What Jesus Demands from the World. (Wheaton, Ill.: Crossway Bo-
oks, 2006), 61.
112
pentru ca... bucuria voastră să fie deplină” (Ioan

15:11; cf. 17:13). Ascultați de Isus”.
10. CEI CARE ÎȘI PUN CREDINȚA ÎN ISUS

VOR TRĂI CA SĂ ÎI FIE PLĂCUȚI ȘI VOR PRIMI
FĂGĂDUINȚA VIEȚII VEȘNICE – BUCURÂNDU-SE
PE VECI DE DUMNEZEU ÎN CER
Recapitulare
5. Dumnezeu este drept și corect în pedepsirea păcătoși-

lor.

lipsiți de merite.

pra lui Isus, pentru ca neprihănirea Lui să poată fi pusă
în contul lor.
9. Dumnezeu le oferă darul fără plată al mântuirii ace-

lora care se pocăiesc și cred în Isus.
113

Citiți următoarele pasaje și orice alte texte din
Scriptură care susțin adevărul că aceia care își pun în-
crederea în Isus vor trăi ca să Îi fie plăcuți și vor primi
făgăduința vieții veșnice – bucurându-se pe veci de
Dumnezeu în Cer:
• Luca 9:23
• Ioan 11:25
• 1 Ioan 2:15
• Psalmul 16:11.
Explicații
Dacă vrei să cânți la pian sau să te înscrii în echipa
de baseball, te-ai aștepta să îți ia ceva timp și antrena-
ment? Ar fi ceva bun să te gândești la asta înainte să îți
începi lecțiile de pian sau să te înscrii în echipa de base-
ball? De ce? Pentru că există un „cost” implicat în ale-
gerile pe care le facem. Dacă vrei să cânți bine la pian,
va fi nevoie să aloci timp, pentru că va trebui să te pre-
gătești. Va trebui să renunți la alte lucruri ca să poți
exersa și să te duci la lecții. La ce ai renunța ca să poți
cânta bine la pian? Ce va trebui să schimbi ca să poți fi
un bun jucător de baseball?
114
Mântuirea este un dar fără plată oferit de Dumne-

zeu, și ea este dată tuturor celor care se pocăiesc și cred
cu adevărat în Isus. Dar acest dar fără plată te va costa
întreaga viață! Ce înseamnă asta? Înseamnă că trebuie să
faci lucrurile în felul lui Isus, nu în felul tău. Înseamnă
că zi de zi trebuie să îți pui încrederea și să Îl urmezi pe
Isus pentru tot restul vieții tale – când ești la 10, 20, 50
și chiar 90 de ani. Ca să faci asta, există lucruri la care va
trebui să renunți și lucruri pe care va trebui să le
schimbi.
De exemplu, va trebui să petreci timp rugându-te,

în loc să te joci. Va trebui să petreci timp citindu-ți Bi-
blia, în loc să te uiți la televizor. Va trebui să aloci timp
ca să te gândești la Dumnezeu, în loc să te gândești la
prieteni. Și asta este ceva greu! Te-ai gândit la „costul”
încrederii în Isus? Ești gata să te pocăiești cu adevărat și
să crezi în Isus, și apoi să faci lucrurile așa cum îți cere
El pentru tot restul vieții? Chiar și când vei îmbătrâni?
Dumnezeu are o făgăduință pentru toți cei care se

încred în Isus: El le va da un ajutor special, pe Duhul
Sfânt. Duhul Sfânt este Dumnezeu, iar El trăiește în in-
teriorul fiecăruia care crede în Isus. Duhul Sfânt este
atotputernic, și El este acolo ca să te ajute în lucrarea
dificilă de a face lucrurile în felul lui Isus. Duhul Sfânt
115
va începe să te schimbe, ca să Îl iubești pe Dumnezeu,

să te încrezi în El, să Îl asculți și să te bucuri de El din ce
în ce mai mult.
Există un cost în a-L urma pe Isus, dar Dumnezeu

a promis o răsplată uriașă pentru oricine se încrede în
Isus – o răsplată care este atât de mare și de atrăgă-
toare, că este mai bună decât orice altceva ne-am pu-
tea chiar imagina. Care este ea? Viața veșnică! Viața
veșnică înseamnă să trăim veșnic cu Dumnezeu în
Cer. Cerul este un loc real, unde toți cei ce se încred în
Isus vor merge să trăiască. Poporul lui Dumnezeu nu
va mai păcătui atunci. Trupurile noastre vor fi per-
fecte. Nu ne vom mai îmbolnăvi, nici nu vom mai
muri, și nici nu ne vom mai simți răniți sau singuri. Nu
vor mai exista lucruri rele în Cer. Totul va fi curat, per-
fect și frumos, dar aceste lucruri nu sunt nici pe departe
cea mai bună parte a Cerului. Cea mai bună parte a Ra-
iului este că Dumnezeu va trăi acolo cu poporul Lui.
Noi vom ajunge în final să Îl vedem pe Isus! Nu există
nimic și nimeni care să fie mai uimitor, mai măreț, mai
minunat, mai frumos și mai îmbucurător ca Isus. A fi
cu Isus ne va face fericiți pe veci.
Ilustrație
Folosiți ilustrații zilnice din viață pentru a vorbi
116
despre bucuriile Cerului: când copiii voștri se în-

dreaptă către ceva ce ei cred că este măreț, distractiv, ui-
mitor etc., aduceți-le aminte că a fi cu Isus pe veci va fi
de un milion de ori mai bine. Folosiți anticiparea de a
vedea un prieten sau un bunic după o absență îndelun-
gată ca să vorbiți despre bucuria pe care copiii lui Dum-
nezeu o vor avea atunci când Îl vor vedea pe Isus. Va fi
de un miliard de ori mai bine.
Implicație
Dacă îți pui încrederea în Isus pentru mântuirea
ta, trebuie să Îl urmezi pe Isus. El a promis că, atunci
când vei muri, El te va duce în Cer ca să trăiești veșnic
cu Dumnezeu și să te bucuri de El.
• Matei 25:1-30
• Ioan 12:20-26
• 1 Ioan 2:4-6, 5:1-5.
• Citiți Ioan 12:20-26. De ce sunt puse împreună
aici înălțarea lui Isus și moartea Lui? A-L urma pe
Isus înseamnă să mergem unde a mers El. Unde S-
117
a dus El? Ce înseamnă asta pentru ucenicii Lui?

Găsiți răspunsurile în aceste versete.
• Vă puteți imagina cum va fi să Îl auziți pe Isus,

Domnul vostru, spunând „intră în bucuria Stăpâ-
nului tău” (Matei 25:21-23)? Rugați-vă pentru
asta, și cereți ca acest lucru să se petreacă cu fiecare
dintre cei din familia voastră.
Fie ca să fiți printre cei care sunt ai lui Isus și să de-
monstrați acest lucru prin a-L urma în viață și în
moarte. Trăiți și muriți pentru El, și să faceți asta cu
bucurie. Fiți binecuvântați să auziți aceste cuvinte din
partea Mântuitorului și Împăratului vostru: Intră în
bucuria Stăpânului tău! Să fie bucuria voastră să vă în-
credeți în Isus și să ascultați de El în această viață, fără
a fi o povară, ci bucuria inimii voastre. Să cunoașteți pa-
cea urmându-L pe El. Fie ca să îi iubiți pe alții în timp
ce Îl urmați pe Isus. Fie ca primele roade ale bucuriei de
acum să vă înflăcăreze inima, tânjind după bucuria
pură și veșnică cu Isus în Cer!

Cartea lui Charles Spurgeon intitulată The Power
118
of the Cross of Christ10 [Puterea Crucii lui Hristos] nu

este o carte de citit o singură dată, ci o carte cu care să
trăiți. Ea este plină de adevărul Evangheliei și de chema-
rea ei. Este foarte util să citiți din ea și în timp ce vă pre-
gătiți să luați Cina Domnului. Aceasta este o chemare
la a ne aminti de El și să facem asta cu pasiune în inimă
pentru Împăratul nostru.
Vă implor să vă pocăiți de păcatele voastre, să vă
deplângeți starea și să alergați la Hristos ca să vă
adăpostiți în El. Iar dacă este nevoie pentru co-
pilul vostru, nu-i dați Cerului odihnă, ci pledați
continuu la tronul de har până ce veți aduce o
binecuvântare de la Dumnezeu peste copilul
vostru. Nu încetați niciodată să vă rugați până
ce fiii și fiicele voastre sunt aduși în siguranță pe
Stânca Veacurilor și asigurați acolo astfel încât
să nu mai aibă nevoie de nicio altă stâncă în spa-
tele căreia să se ascundă în ziua când Hristos va
veni.
10
Charles Spurgeon. The Power of the Cross of Christ. (Lynnwood, Wash.: Emerald
Books, 1995), 57.
119
Anexă
SUMARUL CELOR ZECE ADEVĂRURI

rilor.
2. Dumnezeu i-a creat pe oameni pentru slava Sa.
5. Dumnezeu este drept și corect în pedepsirea păcatu-

lui.

lipsiți de merite.

pra lui Isus, pentru ca neprihănirea Lui să poată fi
pusă în contul lor.
9. Dumnezeu le oferă darul fără plată al mântuirii celor

care se pocăiesc și cred în Isus.
121
10. Cei care își pun credința în Isus vor trăi ca să Îi fie
plăcuți și vor primi făgăduința vieții veșnice – bu-
curându-se pe veci de Dumnezeu în Cer.
122
RESURSE RECOMANDATE
Pentru pregătirea copiilor pentru Evanghelie
The Faith of a Child de Art Murphy (Moody Press).
Repentance and Faith de Charles Walker (Solid Gro-

und Christian Books).
The Child’s Book of Repentance de Thomas H. Gallau-

det (Solid Ground Christian Books).
The Pastor’s Daughter de Louisa Payson Hopkins (So-

lid Ground Christian Books).
Your Child’s Profession of Faith de Dennis Gundersen

(Calvary Press).
Tell the Truth de Will Metzger (InterVarsity Press).
Feed My Lambs de John Todd (Solid Ground Chris-

tian Books), în special capitolele despre credință și
pocăință.
Lectures to My Students de Charles Spurgeon, în special

capitolul despre convertire.
123
A Systematic Theology: An Introduction to Biblical

Doctrine de Wayne Grudem (Zondervan), în spe-
cial Partea a 5-a.
Pentru prezentarea Evangheliei față de copii
Tell the Truth de Will Metzger (InterVarsity Press)
God Is the Gospel de John Piper (Crossway Books)
The Gospel According to Jesus de John MacArthur

(Zondervan)
Glorious God, Glorious Gospel: An Interactive Family

Devotional (Truth78)
124
DESPRE TRUTH78
Truth78 este o lucrare orientată pe viziune pentru
generațiile viitoare – pentru ca acestea să poată să Îl cu-
noască, să Îl onoreze și să Îl prețuiască pe Dumnezeu,
punându-și nădejdea doar în Hristos, astfel încât să
poată trăi ca ucenici credincioși spre slava lui Dumne-
zeu.
Misiunea noastră este să hrănim credința următoa-

relor generații prin echiparea bisericii și a familiei cu re-
surse și training care să instruiască mintea, să implice
inima și să influențeze voința prin proclamarea între-
gului sfat al lui Dumnezeu.
ECHIPAREA BISERICII ȘI A FAMILIEI TALE

Truth78 oferă următoarele categorii de resurse și
materiale de instruire pentru biserică și familie:
Formarea viziunii și instruire
Noi oferim oportunități de creștere în viziune bi-

blică, încurajare și aplicații practice pentru lucrarea în
beneficiul generațiilor viitoare printr-o gamă largă de
cărți, seminarii video și audio, articole și alte resurse
125
practice de instruire care subliniază și explică viziunea,

misiunea și valorile noastre, ca și filozofia și metodolo-
gia noastră educațională. Multe dintre aceste resurse
sunt distribuite gratuit prin intermediul paginii noas-
tre de internet, pentru a-i ajuta pe liderii de lucrare, pe
voluntari și pe părinți să implementeze viziunea și mi-
siunea Truth78 în bisericile și familiile lor. Dacă te în-
scrii la buletinul informativ electronic al Truth78
(Truth78.org/enewsletter), vei primi actualizări săptă-
mânale despre articole și resurse noi.
Curriculum
Noi publicăm materiale concepute pentru in-

struirea biblică formală. Programa acestor materiale
reflectă angajamentul nostru de a-i învăța pe copii și
tineri întreg sfatul lui Dumnezeu în decursul educa-
ției lor. Materialele includ curricula pentru școli du-
minicale, programele biblice din timpul săptămânii,
cluburile biblice din familii sau școlile biblice de va-
canță, și pentru studiile intergeneraționale. Majorita-
tea acestor materiale pot fi adaptate pentru a fi utili-
zate în școlile creștine și pentru educația acasă. Află
mai multe informații la adresa Truth78.org/curricu-
lum-introduction.
126
DESPRE TRUTH 78
Parenting și ucenicizarea în familie
Am produs o varietate de materiale și resurse de in-

struire concepute ca să îi ajute pe părinți să își ucenici-
zeze copiii, inclusiv cărți, prezentări video, devoționale
pentru familie, cărți pentru copii și articole. Curricu-
lumul nostru include și pagini pentru părinți, care
ajută la aplicarea a ceea ce s-a predat în sala de clasă în
experiența zilnică a copiilor lor, spre hrănirea credinței.
More Than a Story este o unealtă de ucenicizare care
explorează mesajul Bibliei alături de copii, astfel încât
ei să cunoască, să înțeleagă și să îmbrățișeze adevărurile
Scripturii. Află mai multe informații la adresa
Truth78.org/family-overview.
Memorarea Bibliei
Programul nostru de memorare a Bibliei intitulat

Fighter Verses™ este conceput pentru încurajarea bi-
sericilor, familiilor și a persoanelor în practica de o viață
și în dragostea pentru memorarea Bibliei. Programul
oferă un sistem de memorare a Bibliei ușor de folosit,
cu versete atent alese pentru a ajuta în lupta cea bună a
credinței. El este disponibil în format tipărit, pe pagina
FighterVerses.com și ca aplicație pe smartphone și alte
dispozitive mobile (iOS și Android în limbile engleză,
spaniolă, franceză și germană). Aplicația Fighter Verses
127
include sisteme de recenzie, chestionare, cântece, un

devoțional și alte unelte ajutătoare pentru memorare.
Pentru copiii care încă nu au învățat să citească, Foun-
dation Verses folosește imagini simple care îi ajute pe
copii să memoreze 76 de versete-cheie. De asemenea,
oferim un studiu care corespunde cu primul set din
Fighter Verses. Vizitează pagina de internet Fighter-
Verses.com pentru mai multe informații despre studiul
Fighter Verses, ca și un blog devoțional săptămânal și
instrumente ajutătoare gratuite pentru memorare. Vi-
zitează Truth78.org/products pentru mai multe detalii
despre toate resursele Truth78.
FII PARTENER CU TRUTH78

Există o nevoie globală de învățătură biblică solidă,
care să îndrepte generația următoare către caracterul și
lucrările glorioase ale lui Dumnezeu, astfel ca și ei să „își
pună nădejdea în Dumnezeu” și să umble pe căile Lui.
Angajamentul nostru este să oferim resurse biblice să-
nătoase pentru copii și tineret, ca și materiale de instru-
ire care să slujească nu doar în America de Nord, ci
peste tot în lume.
Vei ajuta la răspândirea mărturiei și a „faptelor glo-

rioase” ale lui Dumnezeu către generația următoare, as-
tfel încât și ei să „își pună nădejdea în Dumnezeu”?
128
DESPRE TRUTH 78
Roagă-te
Vrei să ni te alături în a aduce motive curajoase de

rugăciune înaintea Domnului?
• Roagă-te ca o generație să proclame Cuvântul

lui Dumnezeu înaintea următoarei generații și
să ne dea, ca parte din această generație, harul
să ne împlinim credincios responsabilitatea și
chemarea față de următoarea generație.
• Roagă-te ca Domnul secerișului să trimită lu-

crători la secerișul Lui și să ne echipeze cu tot
ceea ce avem nevoie ca să facem voia Lui, ți-
nând mâinile pe plug până ce lucrarea Lui prin
noi se va încheia.
• Roagă-te ca generația următoare să Îl cunoască

și să Îl onoreze pe Isus ca fiind comoara lor veș-
nică.
• Roagă-te pentru un număr tot mai mare de

persoane, biserici și școli care să fie în măsură să
beneficieze de pe urma resurselor noastre.
• Roagă-te pentru eforturile continue ale echi-

pelor de traducători și pentru identificarea de
noi parteneri în traducere, astfel încât copiii
129
din întreaga lume să aibă resurse disponibile în

limba lor.
• Roagă-te ca Domnul să înmulțească partenerii

de rugăciune și dărnicie, astfel încât un seceriș
bogat să fie experimentat de milioane de per-
soane din întreaga lume.
• Roagă-te pentru o rețea crescândă de persoane,

biserici și educatori creștini care să fie zeloși
pentru ucenicizarea următoarei generații.
Dăruiește
Aproximativ 70% din bugetul nostru este finanțat

prin vânzarea resurselor noastre. Restul de 30% este
furnizat prin călăuzirea unor oameni de către Dumne-
zeu ca să fie parteneri cu noi din punct de vedere finan-
ciar. Această strategie ne permite să ne îndeplinim an-
gajamentul de a sluji Biserica, dându-le partenerilor
noștri care sunt părtași acestei misiuni o oportunitate
de a crește impactul lucrării noastre.
Darurile financiare ne permit să avem o capacitate

mai mare de a răspândi mai pe larg viziunea noastră, să
producem resurse de ucenicizare accesibile pentru bise-
rică și familie, să oferim instruire pentru echiparea lideri-
lor de lucrare și a părinților, și ca să distribuim materiale
130
DESPRE TRUTH 78
către frații noștri cu mai puține resurse din America de

Nord și la nivel internațional.
Te invităm să fii partener cu noi în acest efort.

Truth78 este o lucrare non-profit de tipul 501(c)(3),
ceea ce face ca darurile tale să fie deductibile fiscal. Poți
afla mai multe informații despre dărnicie la adresa
Truth78.org/donate.
Pentru mai multe informații despre

resursele și materialele noastre de instruire,
contactează-ne [în limba engleză] la:
Truth78.org
info@Truth78.org
877.400.1414
@Truth78org
131

Helping Children To Understand The Gospel SM JN BB Romanianweb Secured

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Helping Children To Understand The Gospel SM JN BB Romanianweb Secured

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cum să îi ajutăm pe copii

Copyright © 2023 Editura MAGNA GRATIA. Toate drepturile rezervate.

Cum să îi ajutăm pe copii să înțeleagă Evanghelia. Include zece devoționale

Tradus și publicat în limba română cu permisiunea lui David Michael și a

ISBN: 978-630-6638-01-7 (pdf); 978-630-6638-02-4 (epub).

Editura MAGNA GRATIA nu susține în mod necesar toate punctele de ve-

„Să nu furi” (Exod 20:15).

Capitolul 1. Pregătirea copiilor pentru Evanghelie 9

Capitolul 2. Prezentarea Evangheliei față de copii 45

Capitolul 3. Devoționale pentru familie – zece adevă-

Anexă. Sumarul celor zece adevăruri esențiale ale

Resurse recomandate 123

Despre Truth78 125

Într-un vas, semințele au fost semănate între pietre,

La fel cum Dumnezeu a rânduit anumite condiții

pentru creșterea semințelor, tot așa El a rânduit anu-

Cunoaștem din explicația dată pildei de Isus ulte-

Atunci când ne străduim să semănăm semințele

• Cine este semănătorul?

• Ce fel de sol este în inimile copiilor?

• Cum să semănăm, să îngrijim și să secerăm?

• Cum să conducem un copil la mântuire și care

Și toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu,

În esență, mântuirea copiilor este în mâinile suve-

inima unui copil, toate eforturile noastre sunt zadar-

Cu toate acestea, asta nu înseamnă că noi nu sun-

Ca semănători ai lui Dumnezeu, noi suntem che-

• Să ne rugăm pentru inimile copiilor, pentru că,

• Să îi învățăm Cuvântul lui Dumnezeu cu sâr-

• Să fim modele de viață de credință, care să do-

Sămânța este Evanghelia, vestea bună a lui Isus.

Atunci când lucrăm cu copiii, noi ne amăgim une-

Când le prezentăm copiilor Evanghelia, este im-

cruce. În introducerea la materialul curricular Firm Fo-

Propovăduirea Evangheliei începe cu o procla-

Ca toți oamenii, copiii se nasc cu o natură păcă-

Majoritatea copiilor nu sunt încă „împietriți” prin

Deși există convertiri autentice ale unor copii încă

Când un copil manifestă interes spiritual și o do-

Este dificil să discernem în ce fel de sol al inimii

poate ca el să fie încă neconvertit. O perioadă de timp

Pericolele hrănirii unei siguranțe false în copii ar

Un părinte care a presupus că copilul lui este mân-

Slujba semănătorului este să păstreze Evanghelia

CUM SEMĂNĂM, ÎNGRIJIM ȘI SECERĂM?

Tot așa, Dumnezeu ne-a dat nădejdea pentru se-

Întrucât Cuvântul lui Dumnezeu este puternic,

cheamă să semănăm Evanghelia, va exista o recoltă oa-

Condiții adecvate care produc creșterea

De asemenea, trebuie să fim intenționali în culti-

Nouă ne este foarte teamă că vom fi etichetați ca

Copiii au nevoie de reguli și să știe că există conse-

Trebuie să fim gata să facem pașii necesari ca să îi

Săpatul dublu este o tehnică în grădinărit care

Uneori, inima unui copil are nevoie de această să-

compactat dincolo de partea de la suprafață. Partea su-

„Ei bine, aruncă-le în foc”. Imediat și-au făcut

Ea s-a uitat la mine pentru încă vreo câteva

i-am spus eu, „lasă-le să zacă acolo; vei auzi mai

După câteva zile, i-am cumpărat o cutie plină cu

Dar, draga mea, ține minte cât timp trăiești ce

Lecțiile profunde rănesc, dar ele sunt necesare

pentru ca Evanghelia să prindă o rădăcină puternică în