Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dar conștiința lui Pavel era curată. Din alte scrisori pe care le-a scris
în același timp cu cea către efeseni, știm că a fost asigurat că va fi
eliberat în curând (Filipeni 2:24; Filip. 22). Mai mult, el nu s-a
considerat niciodată prizonier al Romei. El a fost „ întemnițatul lui
Isus Hristos„... (3:1) deținut pentru credința și vestirea Evangheliei.
Chiar și în închisoare, el a continuat să adune grupuri de oameni
pentru a le predica Evanghelia (Efes. 6:18-20).
Isus Însuși l-a împuternicit pe Pavel ca apostol al
neamurilor (3:2; Fapte 9:15; 1 Tim. 2:7) și de aceea, el
dorește să le vestească taina pe care Domnul I-a
descoperit-o (Efes.3:3-4).
Această taină nu a fost „făcută cunoscut” pe deplin înainte, ci a fost
descoperită prin apostoli și proroci, care au primit darul Duhului Sfânt
(Efes. 3,5).
Care este , în esență, această taină? „Că
adică Neamurile Sunt împreună
moştenitoare cu noi, alcătuiesc un
singur trup cu noi şi iau parte cu noi la
aceeaşi făgăduinţă în Hristos Isus, prin
Evanghelia aceea” (Efes. 3:6).
Până la moartea lui Isus, Dumnezeu S-a
descoperit în primul rând poporului Israel. Acum, aceasta cuprinde
întreaga lume, indiferent de neam.
Deși Pavel primise descoperiri Îngerii credincioși Îngerii căzuți
deosebite, el nu se considera
special. Dimpotrivă, el avea un
Ei înțeleg Ei înțeleg că acuzațiile lor
concept de nevrednicie (3:8) și înțelepciunea lui false despre caracterul lui
se știa păcătos (1 Tim. 1:15). Dumnezeu și modul Dumnezeu au fost
Cu cât suntem mai aproape de Isus, cu atât ne în care sunt tratate descoperite; că sunt
puterile răului biruiți și condamnați.
vedem mai nevrednici și cu atât suntem mai
conștienți de natura noastră păcătoasă. Dar, în
același timp, suntem transformați după chipul
Său (2 Corinteni 3:18).
Schimbarea care are loc în viața noastră este o
mărturie care ne permite să împărtășim
înțelepciunea lui Dumnezeu chiar și cu puterile
cerești (3.10). În ce sens se întâmplă acest lucru?
Pavel îngenunchează pentru a se ruga Tatălui. El
începe prin a face o afirmație frumoasă (în
greacă): fiecare familie (patrie) își ia numele de
la Tatăl (patēr). Adică, toate familiile (oricât de
imperfecte) aparțin Tatălui (3:15).