Criza Omega

n Adventism
Allen Stump
1
CRIZA OMEGA N ADVENTISM
Allen Stump
Copyright 2003 DSG Press
Tehnoredactare computerizat & coperta:
Dani Gujan
Vlad Ardeias
Traducere din limba englez:
Vlad Ardeias
Titlul original:
,The Foundation oI Our Faith
ISBN 973 - 85969 - 8 - X
DSG PRESS
C.P. 64, O.P. 1
4650 DEJ, Jud. Cluj
Tel: 0264 220 506
e-mail: dsg_pressyahoo.com
2
Cuprins
1. O temelie bine stabilit 9
Progresul doctrinal pe baza studiului Bibliei si revelatiei 11
Principalele puncte stabilite de timpuriu
14
Cluzirea Domnului 16
Punctele de baz s nu Iie schimbate 16
ndeprtarea de pe temelie, rezult n apostazie
20
2. ntruparea - modul de n(elegere al pionierilor 22
James White 23
Uriah Smith 24
J. H. Waggoner 24
Stephen N. Haskell 24
E. J. Waggoner 25
A. T. Jones 25
Ellen G. White 27
3. ntruparea - o baz biblic 33
,Noua teologie a ntruprii 33
Punctul de vedere biblic 34
,Lecturi biblice pentru cercul Iamiliei 39
ReIorma continu 40
4. Istoria mesajului Sanctuarului 42
Adevrul primit dup dezamgire 44
O nou doctrin a Sanctuarului introdus 48
Pionierii au nteles scopul ispsirii 50
3
5. Ellen G. White yi ispyirea 57
,White-ism-ul si ispsirea 57
,Ispsire perIect 58
,Complet . ispsirea 59
,Ispsirea complet 60
,Ispsirea a Iost complet 60
,Ispsirea este complet 61
,ncheierea ispsirii 61
,Ispsirea . marele adevr n jurul cruia
sunt grupate toate celelalte adevruri 62
,Ispsirea Iinal 63
6. Ziua ispyirii 66
JertIa pentru pcat 67
Ispsirea ispsirilor 69
7. Biserica Adventist de Ziua a $aptea yi ispyirea 73
Tgduirea din ,ntrebri despre doctrin 74
Pozitia noastr prezent 75
Reactia lui Dumnezeu Iat de trdare 79
8. Paradoxul ,Adventismului istoric 82
Joseph Bates 86
,Legtura Crestin 87
James White 88
Trinitatea respins de primii adventisti 91
Uriah Smith 93
J. M. Stephenson si ,Ispsirea 93
Doctrina Trinittii de R. F. Cottrell 97
Origini pgne baz papal 99
4
9. Ellen White yi doctrina despre Dumnezeu 102
Ierarhia cerului 111
Moartea lui Hristos 113
,Original, nemprumutat, nederivat 115
Sursa original 116
Factorul 1888 120
Andreasen si timpul 121
10. Spiritul profe(iei yi lucrarea editorial 123
W. C. White si scrierile mamei sale 128
Cum ne raportm? 133
Greutatea dovezilor 133
Editorii Iolosesc literele de tipar 136
Editorii modiIic citatele 137
Persoan si personalitate 140
O solutie propus 144
11. Doctrina biblic despre Dumnezeu 146
Doctrina central a Iudaismului 148
12. Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu 153
Mrturii ale Inspiratiei 154
Nu un ,Fiu spiritual 155
Fiul literal al lui Dumnezeu 157
Evanghelia de la ,Consiliul Pcii 159
13. Isus Hristos, obiectul divin al credin(ei noastre 165
Isus Hristos venerat ca Iiind Fiul lui Dumnezeu 166
Natura nalt a lui Isus ca Fiu al lui Dumnezeu 168
Fundamentul credintei credinciosului 169
5
14. Deosebirea dintre Tatl yi Fiul Su 172
Evangheliile Ialse nvat c a jucat teatru 172
Mai multe mrturii clare 177
Crezurile oamenilor sau crezul lui Dumnezeu? 178
15. Moartea de pe cruce 180
Hristos a murit pentru pctosi 184
,ConIorm Scripturilor 186
Fiul divin al lui Dumnezeu a murit 187
nItisarea unui sclav 189
Divinitatea mbrcat n umanitate 191
Speranta noastr st n nvierea Sa 192
Crucea demonstreaz dragostea lui Dumnezeu 195
16. Spiritul Sfnt al lui Dumnezeu 197
Inspiratia a prezis o cdere 198
ReIorma n nchinare 199
Miscarea Advent a Iost ridicat
n vederea reIormei n nchinare 200
Dou miscri opuse 201
ntelesul cuvntului ,Spirit 203
Spirit si minte 204
,Cuvintele . sunt Spirit 205
Omul Icut dup chipul lui Dumnezeu 206
Dumnezeu este omniprezent prin Spiritul Su 207
17. Isus - un alt Mngietor 209
O legtur mai strns cu ntruparea 214
Modul n care au nteles pionierii rolul Spiritului
SInt n cadrul ntruprii 215
Paralele n Inspiratie 217
Alte paralele 217
6
18. Primind Spiritul lui Hristos 221
Ploaia trzie 222
InIluenta nesIintit a lui Satan 231
Minunile nu constituie testul 232
19. ,Dup calea pe care ei o numesc erezie 234
Implicatii importante 237
Implicatii legate de soliile celor trei ngeri 237
Succesiunea credintei 240
20. Ce nseamn s fii ,tradi(ional 244
Biblia este abandonat 246
Trinitatea este ,traditional 249
21. Omega apostaziei 252
Apostazia prezis printre Adventistii de Ziua a Saptea 253
AIirmatii suplimentare despre apostazie 254
AlIa apostaziei 256
Omega apostaziei 258
ConIerinta Biblic din 1919 259
,Venirea Mngietorului 260
Declaratia de Credint din 1931 264
Jurmntul botezului si noua carte de imnuri din 1941 265
Rezistente Washburn si Longacre 266
Revizuirea crtii ,Daniel si Apocalips 268
Publicarea crtii ,Evanghelizare 268
O chemare la pocint 269
ConIerinta Biblic din 1952 271
ConIerintele Evanghelice ale Bisericii AZS
din 1955 si 1956 272
1971 ,Miscarea destinului 275
Declaratia de Credint din 1981, si dup aceea 276
Legtura actual a predicatorilor independenti 277
7
22. Anex 281
Principiile Fundamentale din 1872 281
,ntrebri pentru Iratele Loughborough 287
Copia paginii 671 din ,Hristos
Lumina lumii, editia 1898 290
Manuscrisul 21, 1906 292
Cei cinci pasi ctre apostazie 294
23. Index Biblic 296
Pentru citatele din Biblie,
s-a folosit traducerea King James.
8
Capitolul 1
O temelie bine stabilit
postolul Iuda scrie: ,Preaiubitilor, pe cnd cutam cu tot
dinadinsul s v scriu despre mntuirea noastr de obste, m-
am vzut silit s v scriu ca s v ndemn s luptati cu seriozitate
pentru credinta care a fost dat sfintilor odat pentru totdeauna.
(Iuda 3) ,Credinta la care se reIer Iuda reprezint suma adevrurilor
credintei noastre crestine. Petru spune: ,Fiti treji, Iiti vigilenti; pentru
c protivnicul vostru, diavolul, d trcoale ca un leu care rcneste,
cutnd pe cine s nghit. Impotriviti-v lui tari in credint, stiind c
si Iratii vostri n lume trec prin aceleasi suIerinte ca voi. (1 Petru
5:8,9) Ambii scriitori l ncurajeaz pe credincios s rmn tare n
credint.
A
,Credinta trebuie deosebit de expresia ,credinta voastr.
,Credinta voastr se reIer la experienta personal a credinciosului:
,ncercarea credintei voastre. (1 Petru 1:7) ,Si dincolo de aceasta,
dndu-v toat srguinta, adugati credintei voastre virtutea; virtutii,
cunostinta. (2 Petru 1:5)
Apocalips 14:12 aIirm: ,Aici este rbdarea sIintilor; aici sunt cei
care pzesc poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Isus. n timp ce i
s-a acordat o mare atentie expresiei ,cei care pzesc poruncile lui
Dumnezeu, ar trebui observat c cei care primesc sigiliul lui
Dumnezeu si se Ieresc de semnul Iiarei, de asemenea ,pzesc .
credinta lui Isus. Expresia ,credinta lui Isus serveste ca subiect al
verbului ,pzesc. AstIel, rmsita va Ii constituit din acei care ,se
lupt cu seriozitate pentru credint. (Iuda 3)
n cadrul Adventismului, ,credinta nu include numai suma
adevrurilor care au Iost stabilite n perioada timpurie a apostolilor, ci,
de asemenea, si acele adevruri speciale pe care Biblia le mentioneaz
ca urmnd s Iie descoperite n zilele din urm. (Vezi Daniel si
Apocalipsa.) Aceste adevruri deosebite sunt cunoscute n cadrul
Adventismului drept ,soliile celor trei ngeri. Prima parte a acestui
studiu va vorbi despre metoda prin care aceste adevruri au Iost
9
cunoscute, si va oIeri dovezi reIeritoare la urmtoarele puncte legate
de soliile celor trei ngeri:
1. Descoperirea lor a venit prin studiul Bibliei si revelatie.
2. Punctele de baz au Iost stabilite n experienta noastr
timpurie.
3. Aceste puncte nu trebuie miscate sau schimbate.
4. Orice abatere de la aceste adevruri este apostazie.
Vom nota pe scurt Iiecare punct. Principalele doctrine si punctele
Iundamentale ale credintei noastre, au Iost stabilite prin studiu biblic
asiduu si cu ajutorul revelatiilor divine oIerite sorei Ellen G. White. n
al doilea rnd, principalele puncte Iundamentale au Iost stabilite
timpuriu, prin 1850. n al treilea rnd, Scriptura declar: ,crarea celor
neprihniti este ca lumina strlucitoare, a crei strlucire merge mereu
crescnd pn n ziua desvrsit. (Proverbe 4:18) Oricum, ,lumina
strlucitoare care creste n strlucire nu o va ntuneca pe aceea care a
Iost stabilit ca adevr! n al patrulea rnd, devierea de la aceste
adevruri determin apostazia, care, dac se continu, rezult ntr-o
cetate care a Iost o dat credincioas si a devenit o ,prostituat. (Vezi
Isaia 1:21.)
S ncepem prin a observa mai nti metoda prin care credinta
apostolic a Iost dezvoltat. Apostolul Petru aIirm: ,Avem de
asemenea cuvntul proIetiei si mai sigur; la care bine Iaceti c luati
aminte, ca la o lumin care strluceste ntr-un loc ntunecos, pn se va
crpa de ziu si va rsri luceaIrul de dimineat n inimile voastre.
Fiindc mai nti de toate, s stiti c nici o proorocie din Scriptur nu
se tlcuieste singur. Cci proorocia n-a venit n vremurile strvechi
prin voia omului; ci oameni sIinti ai lui Dumnezeu au vorbit dup cum
au Iost inIluentati de Duhul SInt. (2 Petru 1:19-21)
Petru ne spune c, ,credinta a Iost descoperit prin proIeti pe
msur ce au Iost inIluentati de ,Duhul SInt, sau, asa cum spune n
prima sa epistol, ,Spiritul lui Hristos. (1 Petru 1:11) Moise a
proorocit reIeritor la Hristos: ,Le voi ridica din mijlocul Iratilor lor un
ProIet ca tine, voi pune cuvintele Mele n gura lui, si el le va spune tot
ce-i voi porunci Eu. (Deuteronom 18:18) Cartea Apocalipsei ncepe
astIel: ,Descoperirea lui Isus Hristos, pe care I-a dat-o Dumnezeu, ca
s arate robilor Si lucrurile care au s se ntmple n curnd. Si a
trimis-o si a Icut-o cunoscut, trimitnd prin ngerul Su la robul Su
10
Ioan. (Apocalipsa 1:1) Aici vedem c Dumnezeu si comunic voia
prin proIeti. ,Credinta este ,zidit pe temelia apostolilor si proIetilor,
Isus Hristos nssi Iiind piatra din capul unghiului. (EIeseni 2:20) ,Si
El a dat pe unii apostoli; pe altii, proIeti; pe altii, evanghelisti; pe altii,
pstori si nvttori, pentru desvrsirea sIintilor, n vederea lucrrii de
slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos. (EIeseni 4:11,12)
Progresul doctrinal
pe baza studiului Bibliei i revela[iei
Punctele de credint ale crestinismului au Iost oIerite prin proIeti,
iar aspectele deosebite ale credintei noastre au Iost descoperite ntr-o
manier asemntoare. Sora White, scriind despre progresul credintei
noastre, a aIirmat:
,Multi din poporul nostru nu realizeaz ct de tare a Iost stabilit
baza credintei noastre. Sotul meu, prezbiterul Joseph Bates, tata
Pierce, prezbiterul Edson si altii care erau energici, nobili si sinceri,
erau printre acei care, dup trecerea timpului din 1844 au cutat dup
adevr ca dup o comoar ascuns. Eu m-am ntlnit cu ei si am
studiat si ne-am rugat cu seriozitate. Deseori rmneam mpreun pn
noaptea trziu, si uneori de-a lungul ntregii nopti, rugndu-ne pentru
lumin si studiind cuvntul. Din nou si din nou acesti Irati s-au ntlnit
pentru a studia Biblia, pentru a-i cunoaste ntelesul si pentru a Ii
pregtiti s nvete cu putere. Cnd ajungeau ntr-un punct n studiul lor
n care spuneau: ,Nu mai putem Iace nimic mai mult!`, Spiritul
Domnului venea asupra mea, eram luat n viziune si-mi era oIerit o
explicatie clar a pasajelor pe care le studiam, mpreun cu metoda n
care urma s lucrm si s nvtm eIectiv. AstIel ne-a Iost dat lumina
care ne-a ajutat s ntelegem versetele reIeritoare la Hristos, misiunea
Sa, si lucrarea Sa de preotie. O linie a adevrului care se ntindea de la
acel timp pn la timpul n care vom intra n cetatea lui Dumnezeu
mi-a Iost Icut clar, si le-am dat si altora descoperirea pe care
Domnul mi-a dat-o mie. (Mrturii Speciale, seria B, nr. 2, pag. 56,57)
Aici putem observa aspectul dublu al studiului biblic si al
revelatiei. Fratii se ntlneau pentru studiu si pentru rugciune si
continuau uneori ,de-a lungul ntregii nopti. ,Uneori rsrea soarele
11
nainte ca ei s renunte. (,Predici si discursuri, pag. 345) Cnd nu
mai puteau nainta n studiul lor, sora White ,era luat n viziune, si i
se ddeau sIaturi. (Idem) Observati c nu era vorba despre versete
noi, ci ,o clar explicatie a pasajelor (Scripturii) pe care le studiau a
Iost oIerit prin revelatie. Pur si simplu, i era oIerit ntelegerea
despre modul n care ,s mpart drept cuvntul adevrului. (2
Timotei 2:15) Asa cum avea s scrie mai trziu, ,n cuvntul lui
Dumnezeu am gsit adevrul care ntreste credinta noastr.
(,Colectia Paulson a scrisorilor Ellenei White, pag. 257)
Si totusi, dup cum a scris Arthur White, cel mai mare Iiu al
Ellenei White, ,. aceasta nu este ntreaga istorie. Domnul S-a
maniIestat pe Sine ntr-o manier care a clariIicat pentru totdeauna c
ceea ce s-a ntmplat era dincolo de mna omeneasc. (,Primii ani,
pag. 145) Sora White a scris:
,De-a lungul acestei perioade nu puteam ntelege modul de a gndi
al Iratilor. Mintea imi era blocat, si nu putea prinde ntelesul
versetelor pe care le studiam. Aceasta a Iost una dintre cele mai mari
dureri din viata mea. Mintea mi-a rmas n aceast conditie pn cnd
toate punctele principale ale credintei noastre ne-au Iost clariIicate
mintilor noastre, n armonie cu Cuvntul lui Dumnezeu. Fratii tiau
c atunci cand nu eram in vi:iune, nu puteam intelege aceste
chestiuni, iar ei acceptat ca lumin venit direct din cer descoperirile
oferite. (,Mrturii selectate, cartea 1, pag. 207, 1904)
,n zilele de nceput ale mesajului, atunci cnd membrii nostri nu
erau dect ctiva, am studiat cu srguint pentru a ntelege
nsemntatea multor versete. Atunci se prea c nu poate Ii oIerit nici
o explicatie. Mintea mea prea a fi incapabil de o intelegere a
Cuvantului; dar atunci cnd Iratii care se adunaser pentru studiu
ajungeau la un punct n care nu mai puteau nainta, si apelau la
rugciune serioas, Spiritul lui Dumnezeu venea asupra mea si eram
luat n viziune si-mi era artat legtura dintre verset si verset.
(R&H, 14 iunie 1906)
Sora White aIirm c n perioada n care au Iost Iormulate punctele
doctrinei noastre, ea nu putea ntelege Scripturile si, n mod normal, nu
le putea Ii de ajutor Iratilor. Expresia ei era c ,mintea mi era
blocat. Oricum, atunci cnd Iratii nu mai putea nainta, ea le oIerea o
explicatie a ntelesului pasajelor, iar acest lucru era Icut n
12
circumstante ce se gseau ,dincolo de mna omeneasc. AstIel, att
prin studiul Bibliei ct si prin revelatie, ,credinta a Iost stabilit.
Scriind ntr-un articol din Review, ea consemna:
,Aceste experiente au Iost repetate din nou si din nou. AstIel au
Iost stabilite, punct cu punct, multe adevruri ale mesajului ngerului
al treilea. (Idem)
Urmtoarele aIirmatii subliniaz ajutorul Divin care a Iost oIerit n
stabilirea ,credintei.
,Principiile adevrului pe care Dumne:eu ni le-a descoperit
constituie singura noastr baz adevrat. (1 SM, pag. 201)
,Aceast ba: a fost ridicat de Marele Lucrtor, si va rmne n
mijlocul Iurtunii si vijeliei. (Idem, pag. 204)
,Avem Bibliile noastre. Avem experienta noastr, intrit prin
lucrarea miraculoas a Spiritului Sfant. Avem un adevr care nu
accept nici un compromis. S nu respingem noi tot ceea ce nu este n
armonie cu acest adevr? (Idem, pag. 205)
,Principiile pentru care am luptat n zilele de nceput . au Iost
clarificate in puterea Spiritului Sfant. (Idem, pag. 206)
,Mesaje de tot soiul au Iost recomandate Adventistilor de Ziua a
Saptea pentru a lua locul adevrului care, punct cu punct a Iost cutat
prin studiu cu rugciune, si certificat de puterea miraculoas i
lucrtoare a Domnului. ns caracteristicile care ne-au Icut s Iim
ceea ce suntem trebuie s Iie pstrate, si vor Ii pstrate, dup cum
Dumne:eu a fcut cunoscut prin Cuvantul Su i prin mrturia
Spiritului Su. El ne cheam s tinem cu trie, cu puterea credintei la
principiile Iundamentale care sunt bazate pe o autoritate de
netgduit. (Idem, pag. 208)
,Adevrurile care ne-au fost oferite dup trecerea timpului din
1844 sunt tot la Iel de sigure si de neschimbat ca si atunci cnd
Domnul ni le-a oferit ca rspuns la rugciunile noastre insistente.
Viziunile pe care mi le-a dat Domnul sunt att de uluitoare, nct stim
c ceea ce am acceptat, este adevrul. Aceasta a fost demonstrat prin
Spiritul Sfant. Lumin, pretioas lumin de la Dumne:eu a stabilit
principalele puncte ale credintei noastre, aa cum o detinem ast:i.
(1 MR, pag 53 Scrisoarea 50, 1906)
,Putem spune cu certitudine: ,Adevrul care a venit la noi prin
lucrarea Spiritului Sfant nu este o minciun. Dovezile oIerite n ultima
13
jumtate de secol poart dovada puterii Spiritului.` (,Colectia
Paulson a scrisorilor Ellenei White, pag. 257)
,S tinem pentru totdeauna credinta care a fost confirmat de
Spiritul Sfant al lui Dumne:eu din perioada evenimentelor timpurii ale
experientei noastre, pn n timpul prezent. (,The Upward Look,
pag. 352 4 decembrie 1905)
Lumina pretioas descoperit sorei White clariIic Iaptul c
Dumnezeu a Iost ntr-un mod direct implicat n ajutorul dat pionierilor
de a avea o ntelegere corect asupra punctelor principale ale credintei
noastre. Despre rezultatul acestei combinatii a studiului biblic cu
revelatia, se vorbeste n urmtoarea manier: ,Punctele de baz ale
credintei noastre asa cum le detinem noi astzi, au Iost cu trie
stabilite. Punct dup punct a Iost ntr-un mod clar deIinit, si toti Iratii
au ajuns n armonie. (3 MR, pag. 413 MS 135, 1903)
Principalele puncte stabilite de timpuriu
Greutatea dovezilor arat n mod lmurit Iaptul c principalele
puncte ale credintei noastre au Iost stabilite timpuriu.
,In :ilele de inceput ale mesafului, atunci cnd membrii nostri nu
erau dect ctiva, am studiat cu srguint pentru a ntelege
nsemntatea multor versete. Atunci se prea c nu poate Ii oIerit nici
o explicatie. Mintea mea prea a Ii incapabil de o ntelegere a
Cuvntului; dar atunci cnd Iratii care se adunaser pentru studiu
ajungeau la un punct n care nu mai puteau nainta, si apelau la
rugciune serioas, Spiritul lui Dumnezeu venea asupra mea si eram
luat n viziune si-mi era artat legtura dintre verset si verset.
(R&H, 14 iunie 1906)
Scriind n 1903 despre experienta de nceput, ea vorbea despre
propria-i minte ca Iiind deschis astIel nct putea ntelege Scripturile
ca pe o ,carte deschis.
,Timp de doi sau trei ani mintea mea a continuat s Iie nchis Iat
de o ntelegere a Scripturilor. ... Se ntmpla ca uneori, dup nasterea
celui de-al doilea Iiu al meu (iulie 1849) s Iim n mare nedumerire n
ceea ce priveste anumite puncte ale doctrinei. l rugam pe Domnul
s-mi deblocheze mintea pentru a Ii n stare s nteleg Cuvntul Su.
Deodat mi s-a prut c sunt nvluit n lumin clar, Irumoas, si ca
14
niciodat pn atunci, Scripturile au Iost ca o carte deschis pentru
mine. (3 MR, pag. 413, 414 MS 135, 1903)
,Timp de doi sau trei ani mintea mea a continuat s Iie nchis Iat
de o ntelegere a Scripturilor. n cursul lucrrii noastre, sotul meu si cu
mine l-am vizitat pe printele Andrews (decembrie 1850) care suIerea
de reumatism. Ne-am rugat pentru el. Mi-am pus minile pe capul su
si am spus: ,Printe Andrews, Domnul Isus te vindec.` A Iost
vindecat imediat. S-a ridicat si a mers prin camer, ludndu-L pe
Dumnezeu si spunnd: ,Nu am vzut niciodat att de clar ca si acum.
ngerii lui Dumnezeu sunt n aceast camer.` Slava Domnului a Iost
descoperit. Lumina prea c strluceste prin toat casa si mna unui
nger a Iost asezat pe capul meu. De la acea dat pn acum, am Iost
capabil de a ntelege cuvntul Domnului. (,Mrturii Speciale, seria
B, nr. 2, pag. 57, 57 - 1904)
,Stiu i inteleg c trebuie s fim stabiliti in credint, in lumina
adevrului care ne-a fost oferit in experienta noastr timpurie. n acea
perioad, o erezie dup alta veneau asupra noastr; predicatori si
medici veneau cu noi doctrine. Noi studiam Scripturile cu mai mult
rugciune, si Spiritul SInt oIerea adevrul mintilor noastre. Uneori,
nopti ntregi erau dedicate cercetrii Scripturilor, si l rugam cu
struint pe Dumnezeu pentru cluzire. Brbati devotati si Iemei
devotate se adunau n vederea acestui scop. Puterea lui Dumnezeu
venea asupra mea si eram capabil s deIinesc n mod clar ce era
adevr si ce era eroare. (8 MR, pag. 319 Scrisoarea 50, 1906)
Toate aceste mrturii care poart diIerite date, creioneaz acelasi
adevr. Stabilirea principalelor puncte ale credintei noastre a Iost
Icut n timp de mintea sorei White era ,blocat. Sora White aIirm
c s-a gsit n aceast conditie ,pn cnd principalele puncte ale
credintei noastre au Iost clariIicate. (SM, cartea 1, pag. 207) Ea
mrturiseste c propria-i minte a Iost deblocat cndva dup nasterea
celui de-al doilea Iiu al ei, care a avut loc n iulie 1849; mai precis, n
decembrie 1850, cnd l-a vizitat pe Iratele Andrews. De aceea,
principalele puncte ale credintei noastre au Iost stabilite n preajma lui
decembrie 1850. AstIel am primit ca popor ,o linie a adevrului care
se ntinde de la acea dat pn cnd vom intra n cetatea lui
Dumnezeu. (,Mrturii Speciale, seria B, nr. 2, pag. 57)
15
Calauzirea Domnului
Aceast linie a adevrului a Iost lumina care i-a ajutat pe pionieri
,s nteleag versetele care se reIereau la Hristos, misiunea Sa si
lucrarea Sa de preotie. (Idem) Mai departe, am Iost sItuiti:
,Revznd istoria noastr trecut, traversnd Iiecare pas de
naintare pn la pozitia noastr actual, pot spune: ,Mrit Iie
Dumnezeu!` Vznd ceea ce Domnul a lucrat, sunt coplesit de uimire
si de credint n Hristos ca si conductor. Nu avem nici un motiv
pentru a ne teme in ceea ce privete viitorul, cu exceptia faptului c
vom uita calea pe care Domnul ne-a clu:it, i invtturile Sale din
istoria noastr trecut. (,Schite din viata Ellenei G. White, pag.
196)
Aceast declaratie, scris pentru prima dat n 1892, a Iost trimis
la Sesiunile ConIerintelor Generale din 1893 si 1899. (Vezi Scrisoarea
32 1892, si Buletinul ConIerintei Generale din 29 ianuarie 1893 si
20 Iebruarie 1899.) Mai trziu, declaratia a Iost publicat n ,Review
and Herald din 12 octombrie 1905, si n crti ca ,Mrturii ctre
predicatori si SM, cartea 3. Finalul acestei declaratii merit accentuat.
Detine dou puncte importante. Trebuie s ne reamintim ,calea pe care
Domnul ne-a cluzit si mai apoi, ,nvtturile Sale din istoria
noastr trecut.
Declaratia ,nvtturile Sale din istoria noastr trecut s-ar putea
reIeri n special la perioada dinainte de decembrie 1850 cnd Iratii se
adunau pentru studiu si rugciune. n timp ce nu avem nici un motiv
de team pentru viitor dac ne amintim de istoria noastr trecut,
inversul ar Ii tot att de adevrat, si anume, c dac nu ce amintim de
trecut, avem cu adevrat multe motive de a ne teme' Aceasta
reprezint mai mult dect o cunoastere istoric, ci, de asemenea, si
punerea n aplicare a acelui sistem de credint.
Punctele de baza sa nu fie schimbate
Temelia unei cldiri reprezint cea mai important parte a
constructiei. Dac temelia nu este bine Iixat si asezat pe o supraIat
16
solid, structura va avea probleme. Dumnezeu a stiut c n organizarea
Miscrii Advente, temelia era de cea mai mare important. Dac
temelia era corect, atunci lumina putea Ii capabil de a strluci ,mai
mult si mai mult pn n ziua cea desvrsit. (Proverbe 4:18)
,Lumin nou i va Ii mereu descoperit din cuvntul lui
Dumnezeu celui ce trieste n legtur cu Soarele Neprihnirii. Nimeni
s nu ajung la concluzia c nu mai este adevr de descoperit.
Cuttorul srguincios si care se roag pentru adevr, va gsi pretioase
raze de lumin care strlucesc din cuvntul lui Dumnezeu. Multe
nestemate care sunt nc mprstiate, trebuie s Iie adunate pentru a
deveni proprietatea rmsitei poporului lui Dumnezeu. (,SIaturi
despre lucrarea Scolii de Sabat, pag. 34 Sursa original: ,Lucrtorul
Scolii de Sabat, martie 1892)
Adevruri vechi vor creste n strlucire si noi adevruri vor Ii
descoperite din Cuvntul lui Dumnezeu. Si totusi, aceste adevruri noi
nu vor contrazice niciodat adevrurile care sunt deja stabilite.
,Atunci cnd puterea lui Dumnezeu stabileste care este adevrul,
acel adevr va sta pentru totdeauna ca adevr. Nu trebuie ntretinute
supozitii ulterioare contrare luminii pe care a oIerit-o Dumnezeu.
(SM, cartea 1, pag. 161 - 1905)
,Mesaje de tot soiul au Iost recomandate Adventistilor de Ziua a
Saptea pentru a lua locul adevrului care, punct cu punct a Iost cutat
prin studiu cu rugciune, si certificat de puterea miraculoas i
lucrtoare a Domnului. ns caracteristicile care ne-au Icut s Iim
ceea ce suntem, trebuie s Iie pstrate, si vor Ii pstrate, dup cum
Dumne:eu a fcut cunoscut prin Cuvantul Su i prin mrturia
Spiritului Su. El ne cheam s tinem cu trie, cu puterea credintei la
principiile Iundamentale care sunt bazate pe o autoritate de
netgduit. (,Mrturii Speciale, seria B, nr. 2, pag. 59 - 1904)
,Ca popor, noi trebuie s stm tari pe platIorma adevrului vesnic
care a rezistat testului si ncercrii. Trebuie s mbrtism stlpii siguri
ai credintei noastre. Principiile adevrului pe care Dumnezeu ni le-a
descoperit, constituie singura noastr temelie adevrat. Ele ne-au
Icut ceea ce suntem. Trecerea timpului nu le-a micsorat valoarea.
(Idem, pag. 51)
,Nu trebuie s primim cuvintele celor ce vin cu un mesaj care
contrazice punctele speciale ale credintei noastre. Ei strng o multime
17
de versete si le ngrmdesc ca dovezi n jurul teoriilor lor. Acest lucru
s-a ntmplat deseori n ultimii cincizeci de ani. Si, n timp ce
Scripturile constituie cuvntul lui Dumnezeu si trebuie respectate,
aplicarea lor, dac mut un stlp din temelia pe care Dumnezeu a
sustinut-o n acesti cincizeci de ani, constituie o mare greseal.
(Idem)
,Nu trebuie slbit nici o linie a adevrului care a Icut din
poporul Adventist de Ziua a Saptea ceea ce este. Noi avem vechile
pietre de hotar ale adevrului, experienta si datoria, si trebuie s stm
tari n aprarea principiilor noastre naintea lumii. (,Mrturii pentru
comunitate, vol. 6, pag. 17)
,Am vzut o ceat care sttea bine pzit si neclintit, Ir a oIeri
nici un sprijin acelora care vroiau s zdruncine credinta ntemeiat a
comunittii. Dumnezeu privea cu plcere asupra lor. Mi-au Iost artati
trei pasi - prima, a doua si a treia solie ngereasc. ngerul meu
conductor a spus: ,Jai de cel care va schimba catui de putin din
aceste solii. Intelegerea corect a acestor solii este de o important
vital. Soarta sufletelor depinde de maniera in sunt primite. Eu am
Iost condus iarsi prin aceste solii napoi si am vzut ct de scump a
cstigat poporul lui Dumnezeu experientele sale. El le-a adunat prin
multe suIerinte si prin lupte grele. Dumnezeu a condus pe copiii Si
pas cu pas pn cnd i-a pus pe o temelie sigur si de neclintit.
(,Experiente si viziuni, pag. 258, 259 - 1858)
AIirmatia din ,Experiente si viziuni (1858) are un citat! Sora
White nu scrie numai impresiile si gndurile sale, cu toate c sunt
inspirate, ci cuvinte venite chiar din cer!
O lumin nou trebuie s vin, Ir a contrazice lumina
descoperit! Noua lumin va cldi pe temelie precum tmplarul care
cldeste pe temelia pe care a pregtit-o zidarul. Temelia nu este
schimbat sau aIectat, si totusi o cldire complet nou se ridic. Chiar
acest principiu este explicat de sora White.
,Domnul a Icut din poporul su depozitarii adevrului sacru. El
i-a asezat pe o pozitie nalt, deasupra lumii. El spune despre ei: ,Voi
sunteti o generatie aleas, o preotie mprteasc, o natiune sInt, un
popor deosebit; de aceea voi ar trebui s artati slava Celui ce v-a
chemat din ntuneric la aceast minunat lumin.` Si din nou El spune:
,Voi sunteti lumina lumii. O cetate care este pe un deal nu poate Ii
18
ascuns.`
Fiecrui individ care a primit lumina adevrului prezent i revine
sarcina dezvoltrii acestui adevr la o dimensiune mai mare dect a
Iost dezvoltat pn acum. (R&H, 21 septembrie 1897)
Aceast declaratie ne arat c nu este vorba de un ,nou adevr n
sensul a ceva cu totul diIerit pe care ar trebui s-l cutm, ci mai
degrab avem ,datoria de a dezvolta ,acel adevr pe care Domnul ni
l-a ncredintat deja, ,la o dimensiune mai mare dect a Iost dezvoltat
pn acum.
Dumnezeu plnuieste ca lumina de la tronul Su s strluceasc cu
puritate si claritate. El ilustreaz aceasta poporului Israel prin
intermediul unei parabole. Dumnezeu i-a spus lui Moise: ,S le
poruncesti copiilor lui Israel s-ti aduc ulei pur si ncercat de msline,
pentru lumin, pentru ca lampa s ard nencetat. (Exod 27:20) Nu
orice ulei era bun pentru serviciul lui Dumnezeu. Acest ulei pur de
msline ,era pregtit din Iructe necoapte, ,ncercate,` sau zdrobite
ntr-o piu mai degrab dect ntr-o moar. n consecint, era curat,
Ir culoare si ardea cu mult lumin si cu putin Ium. (,Comentariile
Biblice Adventiste de Ziua a Saptea, vol. 1, pag. 644) Dumnezeu a
dorit ca adevrurile Sale s strluceasc ,din ce n ce mai puternic
pn n ziua desvrsit, nu asemenea ,tortei inIernale ale lui Satan.
(,Mrturii pentru predicatori, pag. 409, 410)
Noua lumin va proveni dintr-un studiu al Scripturilor. ,Cnd este
prezentat o doctrin pe care nu am mai ntlnit-o, ar trebui s mergem
la cuvntul lui Dumnezeu, s-L cutm pe Domnul n rugciune si s
nu ngduim ca dusmanul s vin cu suspiciuni si idei preconcepute.
(,Lucrtorii Evangheliei, pag. 301) Suntem sItuiti ca atunci cnd
discutm diIerentele de opinii cu Iratii, ,singura cale dreapt este de a
ne aseza ca si crestini si de a cerceta n lumina cuvntului lui
Dumnezeu, pozitia prezentat, ceea ce va descoperi adevrul si va
demasca eroarea. (R&H, 18 iunie 1899) Noua lumin nu trebuie
evitat datorit Iaptului c exist astzi subiecte care nc necesit
clariIicri. Exist multe subiecte care nu reprezint puncte de baz ce
necesit armonizate n cele mai mici detalii, asemenea capitolelor 11 si
12 din Daniel. Oricum, temelia care a Iost asezat prin studiu,
rugciune si revelatie, este sigur.
19
ndepartarea de pe temelie, rezulta n apostazie
Apostazia este deIinit ca Iiind ,abandonul unei credinte
religioase. (,American Heritage Dictionary) Termenul englezesc
,apostazie, cu toate c nu este tradus asa n Scriptur, provine din
grecescul ,apostazia(uaootuou). Sensul literal al termenului este ,a
te ndeprta de. Iacov i-a spus lui Pavel n Fapte 21:21 c a Iost
acuzat de apostazie. Aici se aIirm: ,Iar ei au Iost inIormati despre tine
c nveti pe toti iudeii care triesc printre neamuri s se lepede
(apostazia) de Moise, c le spui s nu Iac circumcizie copiilor si s nu
umble potrivit cu obiceiurile. Pavel nsusi a scris despre apostazie n
2 Tesaloniceni 2:3. ,Nimeni s nu v amgeasc n vreun Iel; cci acea
zi nu va veni nainte de a Ii venit o cdere (apostazia). A prsi
adevrul stabilit, nseamn a abandona platIorma sigur, pentru a Ii
scuIundat n nisipul apostaziei.
,Domnul a declarat c istoria trecutului trebuie repetat pe msur
ce ne apropiem de Iinalul lucrrii. Fiecare adevr pe care El l-a dat
pentru aceste zile din urm trebuie proclamat lumii. Fiecare stlp pe
care El l-a stabilit trebuie s Iie consolidat. Nu putem acum s ne
deprtm de pe temelia pe care Dumne:eu a stabilit-o. Nu putem intra
in vreo nou organi:atie, cci aceasta ar insemna aposta:ie de la
adevr. (Manuscris 129, 1905; SM, cartea 2, pag. 390)
A ,ne ndeprta de temelia pe care Dumnezeu a stabilit-o este
echivalent cu a intra ntr-o ,nou organizatie. Aceasta este deIinit ca
Iiind ,apostazie de la adevr. Acei care rmn pe platIorma
adevrului pe care l-a stabilit Dumnezeu, rmn n adevrata
organizatie pe care a stabilit-o Dumnezeu.
De-a lungul primei prti a acestui secol, Biserica Adventist a
experimentat ,alIa ereziilor mortale. (,Mrturii Speciale, seria B, nr.
2, pag. 50) Aceast apostazie care se reIerea la natura lui Dumnezeu,
l-a avut n Irunte pe Dr. Kellogg, iar ctiva dintre medicii si
predicatorii de seam au continuat s lucreze cu sau pentru Kellogg,
nentelegnd de ce biserica l aborda astIel. (Jones, Waggoner,
Sutherland, Magan, Paulson, etc.) Sorei White i s-a spus c trebuie s-o
,ntmpine, Icnd reIere la nvtturile acestei miscri. ,Mrturii
Speciale, seria B, nr. 2 au Iost adresate medicilor si predicatorilor
pentru a-i ajuta s Iac Iat acestei crize. n Iata acestei apostazii, ea a
20
scris:
,Cine are dreptul de a ncepe o astIel de miscare? Noi avem
propriile noastre Biblii. Avem propria noastr experient, conIirmat
de lucrarea miraculoas a Spiritului SInt. Noi avem un adevr care nu
admite nici un compromis. S nu respingem noi tot ceea ce nu este n
armonie cu acest adevr? (,Mrturii Speciale, seria B, nr. 2, pag. 55)
Aici descoperim care ar trebui s Iie rspunsul nostru Iat de
apostazie: trebuie s ,respingem tot ceea ce nu este n armonie cu
adevrul! Trebuie s respingem ceea ce ar ncerca s distrug temelia
credintei noastre!
Urmtorul capitol va ncepe s examineze linia adevrului pe care
Dumnezeu ni l-a oIerit n ceea ce-L priveste pe ,Hristos, misiunea Sa
si lucrarea Sa de preotie. (,Mrturii Speciale, seria B, nr. 2, pag. 52)
Acest studiu va evidentia urmtoarele puncte: natura lui Hristos nainte
de ntrupare, natura lui Hristos n ntrupare si natura ispsirii Iinale din
cer, pe care Isus o aduce la ndeplinire pentru noi.
,Preaiubitilor, pe cnd cutam cu tot dinadinsul
s v scriu despre mntuirea noastr de obste,
m-am vzut silit s v scriu
ca s v ndemn s luptati
pentru credinta care a Iost dat sIintilor
odat pentru totdeauna.
Iuda 3
21
Capitolul 2
ntruparea - modul de nelegere
al pionierilor
nd ne apropiem de studiul acestor subiecte, ar Ii bine s ne
amintim de cuvintele lui Isus: C
,n clipa aceea, ucenicii s-au apropiat de Isus, spunnd: ,Cine este
mai mare n mprtia cerurilor?` Isus a chemat la El un copilas, l-a
pus n mijlocul lor, si le-a zis: ,Adevrat v spun c, dac nu v veti
ntoarce la Dumnezeu si nu v veti Iace ca niste copilasi, cu nici un
chip nu veti intra n mprtia cerurilor. De aceea, oricine se va smeri
ca acest copilas, va Ii cel mai mare n mprtia cerurilor. Si oricine va
primi un copilas ca acesta n Numele Meu, M primeste pe Mine.`
(Matei 18:1-5)
Dac dorim s Iim nvtati n cele spirituale de ctre Spiritul lui
Dumnezeu, trebuie s fim dispui de a ne lsa nvtati. Ct de adevrat
este Iaptul c ,pcatul care este aproape Ir de sperant si incurabil,
este mndria propriei opinii, ncrederea n sine. Aceasta este piedica
mpotriva oricrei dezvoltri. (,Mrturii pentru comunitate, vol. 7,
pag. 199,200) Dac dorim s ntelegem adevrul lui Dumnezeu,
trebuie s venim cu o minte deschis, dorind s nvtm. ,Cci asa
vorbeste Cel Preanalt, a crui locuint este vesnic si al crui Nume
este sInt. ,Eu locuiesc n locuri nalte si n sIintenie; dar sunt cu omul
:drobit i smerit, ca s nviorez duhurile smerite, si s mbrbtez
inimile zdrobite. (Isaia 57:15)
n decursul ultimei jumtti a acestui secol, subiectul ntruprii lui
Isus Hristos a Iost extrem de controversat n snul Adventismului. Nu
ne vom aventura n acest studiu pentru a nteti aceste diIerente, ci mai
degrab cu scopul de aduce unitatea ntre cei care cu adevrat si
doresc adevrul.
Pionierii acestei miscri au Iost uniti n nvttura privind
ntruparea. Pozitia pionierilor era unit i clar. Ei credeau c Isus a
acceptat lucrarea legii eredittii si c a luat asupra Sa natura czut a
22
omului, pngrit si degradat dup 4.000 de ani de pcat. Felul lor de
ntelegere a Iost publicat n prima Declaratie a Principiilor bisericii,
emis n 1872 dup cum urmeaz:
,C exist un singur Domn Isus Hristos, Fiul Vesnicului Tat, Cel
prin care Dumnezeu a creat toate lucrurile, si prin care ele sunt tinute;
c a luat asupra Sa natura semintei lui Avraam pentru rscumprarea
rasei noastre czute; c a locuit printre oameni plin de har si de adevr,
a trit pentru a ne Ii exemplu, a murit pentru a ne Ii sacriIiciu . (,O
declaratie a principiilor Iundamentale nvtate si practicate de
Adventistii de Ziua a Saptea, Steam Press, Battle Creek, Mich., 1872,
declaratia nr. II)
Istoria doctrinei ntruprii n Biserica Adventist a Iost Ioarte bine
documentat. Dou lucrri ies n evident ca Iiind de o important
major. Prima, ,O istorie interpretativ a doctrinei ntruprii asa cum
este nvtat de Biserica Adventist de Ziua a Saptea, scris de
prezbiterul William Grotheer. Cea de-a doua, lucrarea doctorului
Ralph Larson, ,Cuvntul Icut trup. Lucrarea de 105 pagini a lui
Grotheer oIer o imagine exact si logic a dezvoltrii doctrinei
ntruprii, de la nceputul experientei noastre ca popor, pn n
perioada publicrii ei, n 1972. Lucrarea mai voluminoas si mai
actual (1986) a lui Larson, nregistreaz ,o sut de ani de Hristologie
Adventist de Ziua a Saptea. (pag. iii) Scopul nostru nu va Ii acela de
a reproduce toate lucrrile lor sau lucrrile altora, ci de a oIeri o mic
prob a credintei bisericii n acest punct.
James White
S ncepem prin a nota primele gnduri ale prezbiterului James
White, care servit biserica n multe sarcini ca: Presedinte al
ConIerintei Generale, editor att la ,Review and Herald, ct si la
,The Signs oI the Times. Prezbiterul White a scris: ,. Hristos, slbit
de natura noastr . slbit de smnta lui Avraam . a luat asupra Sa
slbiciunile semintei lui Avraam, pentru a putea ajunge la cei care sunt
slbiti prin pctuire. (R&H, 29 noiembrie 1877)
23
Uriah Smith
,. S-a umilit pe Sine si a luat asupra Sa structura unui servitor,
prin consimtirea de a lua Iorma omului Iirav, muritor si pctos. n
asemnarea crnii pctoase, El a ajuns la adncimile conditiei omului
pctos, si a devenit asculttor pn la moarte, chiar pn la
njositoarea moarte pe cruce. (,Privind la Isus, pag. 23)
J. H. Waggoner
,Iar El a prsit acel tron al slavei si al puterii, si a luat asupra Sa
natura omului czut. n El erau combinate ,strlucirea slavei Tatlui` si
slbiciunea ,semintei lui Avraam.` (,Ispsirea, pag. 161)
Stephen N. Haskell
,Hristos a venit prima dat nvesmntat n umanitate, Ir a lua
asupra Sa natura ngerilor, ci a semintei lui Avraam, pentru a putea Ii,
asemenea nou, supus ispitei, durerii si mortii, pentru ca, prin legtura
Sa cu omenirea, s poat simpatiza cu oamenii deczuti. (,Ecoul
biblic, 15 martie 1889)
n timp ce acesti trei pe care i-am citat apartin ,primei generatii
de adventisti, doi adventisti din ,a doua generatie merit citati
datorit chemrii speciale care le-a Iost adresat. Prezbiterii A. T.
Jones si E. J. Waggoner sunt doi brbati despre care inspiratia aIirm
c au Iost chemati de Dumnezeu.
,n marea Sa mil, Domnul a trimis cea mai pretioas solie
poporului Su prin prezbiterii Waggoner si Jones. Aceast solie
trebuia s aduc mai proeminent naintea lumii pe Mntuitorul nltat,
jertIa pentru pcatele ntregii lumi. (,Mrturii pentru predicatori,
pag. 91)
n timp ce nvtturile lui Jones si Waggoner din ultimii ani au
diIerit de ceea ce proIeta a sprijinit, solia ntruprii a rmas aceeasi n
nvtturile lor si a ocupat un loc important n teologia lor. Citind
lucrrile lor, nu putem Ii dect impresionati de importanta pe care au
acordat-o acestui subiect.
24
E. J. Waggoner
Waggoner a scris cu o logic si un rationament clar. n lucrarea sa
de seam, a consemnat: ,O mic consideratie este suIicient pentru a
demonstra oricui c dac Hristos a luat asupra Sa asemnarea omului
pentru a putea s-l rscumpere pe om, atunci trebuie s se Ii Icut
asemenea omului pctos, cci pe omul pctos a venit s-l
rscumpere. (,Hristos si neprihnirea Sa, pag. 26)
O alt declaratie tipic a lui Waggoner o avem n studiul asupra
crtii Galateni: ,Deci aIirm c nasterea Sa sub lege a Iost o consecint
necesar a nasterii Sale din asemnarea crnii pctoase, din Iaptul c
a luat asupra Lui natura lui Avraam. (,Evanghelia n Cartea
Galatenilor, pag. 61, 62)
A. T. Jones
Probabil c nici un predicator adventist de ziua a saptea nu a vorbit
mai mult despre subiectul ntruprii dect Alonzo Trevier Jones.
Prezbiterul Jones a considerat acest subiect de o asemenea important,
nct n lucrarea sa ,Calea consacrat ctre desvrsirea crestin,
consacr acestui subiect sase din cele saptesprezece capitole. La
pagina dou zeci si cinci citim:
,Dar, pentru a Ii Rscumprtor, El trebuie nu numai s o poat
Iace. Trebuie s Iie rud de snge. Nu numai nrudit de aproape, ci
cea mai apropiat rud de snge. Asadar, ,dup cum copiii oamenilor`
copiii unora care ne-am pierdut mostenirea ,sunt prtasi sangelui
i crnii, tot asa si El nsusi S-a Icut prtas la aceleai` prtas crnii
si sngelui n chiar esenta sngelui si crnii care ne apartin, devenind
astIel cea mai apropiat rud de snge a noastr. De aceea e scris mai
departe c El si noi suntem ,dintr-unul, si de aceea Lui nu-I este rusine
s ne numeasc Irati.` (,Calea consacrat ctre desvrsirea crestin,
pag. 25 sublinierile lui Jones)
Mai departe n aceast carte, dup ce discut despre Conceptia
Imaculat, Jones scrie:
,Din aceast teorie (Conceptia Imaculat) rezult, la Iel de clar
cum doi plus doi Iac patru, c, n natura uman, Domnul Isus este
25
,Ioarte diIerit` de restul omenirii; cu adevrat, natura Sa nu este deloc
uman.
Aceasta este doctrina catolic privitoare la natura uman a lui
Hristos. Doctrina Catolic a naturii umane a lui Hristos sustine pur si
simplu c acea natur nu este deloc uman, ci divin: ,mai sublim si
plin de slav dect toate naturile`. C, n natura Sa uman, Hristos a
Iost att de departe de ceilalti oameni, nct era total diIerit de ei; c
natura Lui era una n care nu putea sub nici o Iorm simti mpreun cu
ei.
Dar nu acesta este credinta lui Isus.
Credinta lui Isus este c Dumnezeu L-a trimis ,pe nsusi Fiul Su
in asemnarea crnii pctoase.`
Credinta lui Isus este c ,I s-a cuvenit ca n toate lucrurile s fie
fcut asemenea fratilor Si.`
Credinta lui Isus este c El ,nsusi a luat neputintele noastre,` si a
Iost atins ,de sentimentul inIirmittilor noastre,` Iiind ispitit n toate
punctele aa cum suntem si noi. Dac n-ar Ii Iost ca noi, n-ar Ii putut Ii
ispitit , aa cum suntem si noi`. Dar El a fost ,ispitit n toate lucrurile
ca si noi.` De aceea a Iost ,n toate punctele,` ca si noi.` (Idem pag. 38,
39 sublinierile lui Jones)
Poate c A. T. Jones este cel mai bine cunoscut astzi pentru
predicile pe care le-a tinut n cadrul sesiunilor ConIerintei Generale
din 1893 si 1895. Unul din aceste mesaje spunea:
,Numai n Isus Hristos exist paternitatea lui Dumnezeu si
Iraternitatea omului; si n Isus Hristos gsim Iraternitatea omului
numai cnd l descoperim pe Hristos ca Iiind Fratele Iiecrui om.
Este scris: ,Si pentru aceasta Lui nu-i este rusine s-i numeasc
Irati.` Pe cine nu-i este rusine s-i numeasc Irati? Pe Iiecare dintre cei
ce sunt prtasi crnii si sngelui, - .
ntotdeauna a Iost lucrarea lui Satan aceea de a-l Iace pe om s
cread c Dumnezeu este ct de departe se poate. ns este eIortul
vesnic al Domnului acela de a-l ajuta pe om s descopere c El este ct
se poate de aproape de Iiecare n parte.
Cea mai mare problem a pgnismului a Iost aceea de a gndi c
Dumnezeu era att de departe, - .
Apoi a aprut papalitatea, ntruparea nssi a dusmniei dintre om
si Dumnezeu.
26
De aceea, (n cadrul teologiei catolice) Maria trebuia s Ii Iost
nscut imaculat, desvrsit, Ir pcat . apoi Hristos trebuia s se
nasc din ea n asa Iel nct s ia natura uman de la ea, ntr-o absolut
nevinovtie.
ns dac nu vine mai aproape de noi dect n natura Ir pcat,
este prea departe; pentru c eu am nevoie de cineva care s Iie mai
aproape de mine. Am nevoie de cineva care s cunoasc ceva despre
natura pctoas pentru a m ajuta; pentru c aceasta este natura pe
care o am; si chiar pe aceasta a luat-o Domnul. El a devenit unul dintre
noi. Vedeti, acesta este adevrul prezent n Iiecare aspect, acum cnd
papalitatea intr n posesia ntregii lumi, iar imaginea ei o ia pe calea
gresit, uitnd de tot ceea ce este Dumnezeu n Isus Hristos, si de tot
ceea ce este Hristos n lume avnd Iorma sIintirii Ir substant, Ir
putere. (,Buletinul ConIerintei Generale, 1895, pag. 310, 311)
Alti adventisti de seam care au mbrtisat acest punct de vedere
sunt: W. W. Prescott, M. C. Wilcox, G. B. Starr, Meade MacGuire,
Dallas Young, W. B. Ochs, Carlye B. Haynes, W. H. Branson si M. L.
Andreasen. (Vezi ,Ministry, iunie 1985, pag. 21.)
E. G. White
Scrierile Ellenei White Iac cteva reIeriri la doctrina ntruprii. Ea,
asemenea unora din zilele noastre, a ncurajat studiul naturii umane a
lui Hristos. Ea a scris:
,Cand dorim s studiem o problem adanc, s ne fixm mintile
asupra celui mai minunat lucru care s-a petrecut vreodat in cer sau
pe pmant intruparea Fiului lui Dumne:eu. Dumnezeu a dat pe Fiul
Su spre a muri de o moarte ticloas si rusinoas pentru Iiintele
omenesti pctoase. Cel care era Comandantul curtilor ceresti a pus
de-o parte roba Sa princiar si coroana Sa regeasc, si, mbrcnd
umanitatea Sa cu divinitatea, a venit n aceast lume pentru a Ii capul
rasei umane si omul model. El S-a umilit pe Sine pentru a suIeri
mpreun cu omenirea, pentru a suIeri toate durerile ei. (Ms. 76, 1903
7 BC, pag. 904)
n ultimul timp, putine puncte de doctrin au Iost att de aprins
dezbtute n snul Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea ca si cel al
ntruprii. Sunt expuse diIerite puncte de vedere, Iiecare grup Iolosind
27
att Biblia, ct si scrierile Ellenei White pentru a-si apra pozitia. De
Iapt, editorul de la ,Adventist Review, William Johnsson, a scris o
serie de editoriale pe aceast tem, sustinnd n mod clar c cele dou
grupri teologice principale si gsesc ,munitia de baz n cadrul
scrierilor ei. (,Adventist Review, 12 august 1993) n timp ce exist
multe texte biblice care trateaz punctele de doctrin din multe
unghiuri, este unanim acceptat adevrul c Biblia este cuvntul lui
Dumnezeu care nu se contrazice pe Sine. (Spre exemplu mrturiile lui
Pavel si a lui Iacov reIeritoare la ndrepttirea prin credint.) Pasajele
care par s se contrazic sunt recunoscute ca Iiind paralele si se
armonizeaz perIect n urma unui studiu adecvat. Oricum, acest
concept nu este aplicat scrierilor sorei White de Johnsson si altii.
Johnsson declar pur si simplu:
,Unii adventisti s-au chinuit s armonizeze aceste declaratii
contradictorii (despre ntrupare) sub punctul de vedere ,dup cdere`.
Eu nu cred c lucrul acesta se poate Iace. (,Adventist Review, 19
august 1993, pag. 4)
Johnsson si altii declar astIel c ea a sprijinit ambele puncte de
vedere. Cu toate c exist paragraIe publicate care par diIicil de
armonizat cu alte paragraIe si texte biblice, a Iost experienta autorului
aceea de a descoperi din ce n ce mai mult armonie o dat cu trecerea
timpului petrecut n studiu. Compact discul ce contine scrierile Ellenei
White a constituit un ajutor extraordinar pentru cei ce au cercetat
scrierile ei n vederea ntelegerii Irazeologiei si a diIeritelor aspecte ale
unor pasaje.
n timp ce nu putem adopta opinia lui Johnsson c scrierile nu se
pot armoniza ntre ele, recunoastem c exist nc paragraIe care par
greu de nteles si armonizat cu alte declaratii. Unii au sugerat posibile
erori de secretariat precum si modiIicri deliberate n continutul
scrierilor. Nu putem spune c acestea sunt rspunsurile la oricare sau
toate cazurile. Istoria noastr mrturiseste clar c au Iost Icute revizii
si compilatii ale scrierilor sorei White n care s-au Iolosit paragraIe
scoase din context pentru a sugera opusul ideii originale a autorului.
(Vezi ,ntrebri despre doctrin, etc.) A spune c sora White a reusit
s examineze n detaliu Iiecare liter si titlu, este diIicil. Nu numai
att, dar exist dovezi c uneori mrturiile sale nu erau administrate de
Willie White dup apropria ei dorint (vezi capitolul 10.) AstIel, cum
28
ar rspunde Ellen White acestei situatii de astzi? Numai Dumnezeu
stie, dar ea ne-a lsat urmtorul sIat: ,El (Dumnezeu) cere de la
poporul Su credinta care s se sprijine pe greutatea dovezilor, nu pe o
cunoastere total. (,Mrturii pentru comunitate, vol. 3, pag. 158)
Citim de asemenea:
,Satan are puterea de a sugera ndoieli si de a nscoci obiectii
asupra mrturiilor ptrunztoare pe care Dumnezeu le trimite, iar multi
privesc ca pe o virtute, un semn de inteligent necredinta, ridicarea
semnelor de ntrebare si subterIugiile. Cei care doresc s se ndoiasc,
vor avea din plin posibilitatea s-o Iac. Dumnezeu nu Si-a propus s
nlture toate ocaziile de necredint. El oIer dovezi, care trebuie
cercetate cu grij, cu o inim umil si un spirit care se las nvtat, si
toti s decid dup greutatea dovezilor. (Mrturii vol. 3, pag. 255)
n timp ce unele scrieri ale sorei White, precum ,Scrisoarea ctre
Baker par n total contradictie cu scrierile pionierilor, marea
majoritate a scrierilor Ellenei White mrturisesc clar de partea ,dup
cdere. Dect s ncerce a apra cteva aIirmatii care par s
vorbeasc mpotriva ideii sustinute de adventismul timpuriu, (acest
lucru a Iost Icut cu succes de ctre prezbiterii Larson si Grotheer),
aceast lucrare va ngdui greuttii dovezilor s clariIice ceea ce ea a
crezut. Privind problema n termeni practici, dac tu sau eu as vorbi
despre un subiect de mai mult de o mie de ori, si ar exista zece sau
doisprezece aIirmatii care par a nu Ii n armonie nu majoritatea
aIirmatiilor, ce ati dori s Iac oamenii? Eu i-as ruga, ca de altIel si
Ellen White, s priveasc la greutatea dovezilor!
Greutatea dovezilor Iace limpede Iaptul c punctul de vedere al
Ellenei White reIeritor la ntrupare, a Iost cel ,dup cdere. Vom
prezenta o mic parte din scrierile ei care constituie ,greutatea
dovezilor reIeritoare la aceast doctrin. ntr-una din primele ei
lucrri citim:
,Isus le-a spus de asemenea (ngerilor) c si ei trebuie s participe
la lucrare, s Iie mpreun cu El, si n diIerite perioade s-L ntreasc.
C va lua natura c:ut a omului, iar puterea Sa nu va Ii nici mcar
egal cu a lor. (,Daruri spirituale, vol. 1, pag. 25, 1858)
,Satan s-a bucurat din nou mpreun cu ngerii si pentru c vor
putea, provocnd cderea omului, s-L trag n jos pe Fiul lui
Dumnezeu de la pozitia Sa nltat. Le-a spus ngerilor si c atunci
29
cnd Isus va lua natura c:ut a omului, l vor putea nIrnge, si s
mpiedice aducerea la ndeplinire a planului de salvare. (Idem, pag.
27, 1858)
,Era n planul lui Dumnezeu ca Hristos s ia asupra Sa forma i
natura omului c:ut, s Iie desvrsit prin suIerinte, si s ndure El
nsusi puterea ispitelor lui Satan, pentru a putea cunoaste mai bine
cum s-i sprijine pe cei care ar Ii ispititi. (Idem, vol. 4, pag. 115,
1864)
Din aceast aIirmatie ,Observm c Ellen White nu echivaleaz
Iorma cu natura. (,Cuvntul Icut trup, pag. 35) n aceste aIirmatii
timpurii, sora White Ioloseste termenul ,natura czut pentru a
descrie ,natura pe care Domnul nostru a luat-o asupra Sa. Ea
Ioloseste aceeasi expresie n scrierile de mai trziu, dovedind
consecvent de-a lungul ntregii sale vieti n ceea ce priveste aceast
doctrin.
,Prin umilinta si srcia Sa, Hristos S-a identificat cu slbiciunile
rasei c:ute, si printr-o supunere hotrt, a artat omului cum s
recupereze cderea dizgratioas a lui Adam, pentru ca omul, prin
supunere umil s poat recstiga Edenul pierdut. (R&H, 24 Iebruarie
1874)
,Ce iubire! Ce bunvoint uimitoare! Regele slavei intentiona s se
coboare pe Sine la omenirea czut! si va pune piciorul pe urmele lui
Adam: va lua natura omului c:ut si se va angaja s Iac Iat
inamicului puternic care l-a biruit pe Adam. El l va nvinge pe Satan,
si, prin aceasta, va deschide calea pentru rscumprarea celor care vor
crede n El, din timpul nereusitei si cderii lui Adam. (Idem)
,ngerii cei sIinti au Iost umpluti de groaz la gndul c unul dintre
ei ar putea s decad att de mult nct s devin capabil de asemenea
cruzime. Orice sentiment de simpatie sau mil pe care l mai aveau
Iat de Satan n exilul su, s-a stins n inima lor. Faptul c invidia sa
putea Ii exercitat ntr-o asemenea rzbunare asupra unei persoane
nevinovate, a Iost suIicient pentru a-l deposeda de roba de lumin
cereasc pe care si-a asumat-o, si de a descoperi diIormitatea hidoas
din spatele acesteia; ns, a da pe Iat o asemenea ur de moarte Iat
de divinul Fiu al lui Dumnezeu care, cu o negare de sine Ir
precedent si cu o dragoste Iat de creaturile Icute dup chipul Su, a
venit din Cer si Si-a asumat natura lor c:ut, a Iost o crim att de
30
odioas mpotriva Cerului, nct i-a Icut pe ngeri s se cutremure cu
groaz, si a tiat ultima legtur de simpatie existent ntre Satan si
lumea cereasc. (,Spiritul proIetiei, vol. 3, pag. 183, 184 1878)
,Isus a luat asupra Sa natura omului, pentru a lsa un model
pentru omenire, desvrsit, perIect. El intentioneaz s ne Iac
asemenea Lui, desvrsiti n Iiecare scop, simtmnt si gnd
desvrsiti n inim, suIlet si viat. Acesta este crestinismul.
(,Mrturii pentru comunitate, vol. 5, pag. 235, 1882)
,Cu toate c nu a avut nici o mnjitur a pcatului pe caracterul
Su, totusi S-a cobort pn acolo nct s uneasc natura noastr
uman czut cu divinitatea Sa. Lund n acest Iel umanitatea, El a
onorat-o. Luand natura noastr c:ut, a artat ce poate deveni
aceasta prin acceptarea vastelor msuri pe care le-a luat pentru ea, si
prin mprtsirea de natura divin. (Scrisoarea 81, ,Solii selectate,
cartea 3, pag. 134)
,Aceste cuvinte de conIirmare (,Acesta este Fiul Meu preaiubit n
care mi gsesc plcerea.) au Iost oIerite pentru a inspira credint
celor care erau martori la aceast scen, si pentru a-L ntri pe
Mntuitor n misiunea Sa. Cu toate c pcatele unei lumi vinovate erau
asupra Sa, n ciuda umilintei de a lua asupra Sa natura noastr
c:ut, vocea din cer L-a declarat ca fiind Fiul Celui Jenic.
(,Hristos Lumina lumii, pag. 112, 1898)
,Hristos si-a asumat natura noastr czut, si a Iost supus Iiecrei
ispite creia i este supus omul. (Ms. 80, 1903 17 MR, pag. 29)
Exist peste 300 de locuri n care Ellen White declar c Isus ,si-a
mbrcat divinitatea cu umanitatea. (Vezi ,Hristos Lumina lumii,
pag. 434; ,Parabolele Domnului Hristos, pag. 126, etc.) Ea a declarat
n urmtoarea manier adevrul reIeritor la ntrupare:
,El a luat asupra naturii Sale fr de pcat, natura noastr
pctoas, pentru ca s stie cum s-i sprijine pe cei care sunt ispititi.
(Scrisoarea 67, 1902 ,Lucrarea medical, pag. 181)
Dac vom cuta n scrierile ei, vom gsi termenul ,natur
pctoas Iolosit pentru a descrie ceea ce Isus a acceptat i a luat
asupra naturii Sale fr de pcat.
,mbrcat n vesmintele umanittii, Fiul lui Dumnezeu a cobort la
nivelul celor pe care a dorit s-i salveze. n El nu se gsea vin sau
pctuire; El a Iost mereu pur si neptat; i totui a luat asupra Sa
31
natura noastr pctoas. mbrcnd divinitatea Sa cu umanitatea
pentru a se putea asocia cu omenirea czut, El a cutat s recstige
pentru om ceea ce, prin nesupunere, Adam a pierdut pentru sine si
pentru omenire. (R&H, 15 decembrie 1896; vezi, de asemenea, si
R&H 22 august 1907 si ST 30 iulie 1902.)
Exist sute de alte aIirmatii care sunt la Iel de clare si directe n
ceea ce priveste doctrina ntruprii, att din scrierile Ellenei White, ct
si din scrierile pionierilor adventisti. Oricum, cea mai important
ntrebare este: ce spune Biblia despre ntruparea lui Hristos?
32
Capitolul 3
ntruparea - o baz biblic
el mai des Iolosit text biblic de ctre primii adventistii de ziua a
saptea n studiul ntruprii, a Iost Romani 8:3. ,Cci ceea ce
legea nu a putut s Iac datorit Iaptului c era neputincioas din cauza
trupului, Dumnezeu, trimitnd pe propriul Su Fiu n asemnarea
crnii pctoase, si pentru pcat, a condamnat pcatul n trup.
Expresia ,n asemnarea (cv ooieuti en homoiomati) nseamn
,a Iace asemenea; a Ii asemenea; a semna. Gsim aceeasi expresie,
,en homoiomati, Iolosit n Filipeni 2:7 unde citim c Isus a Iost
,Icut n asemnarea (en homoiomati) oamenilor. Pionierii nostri au
nteles aceasta ca Iiind o descriere literal a ntruprii Mntuitorului
nostru. Ei au nteles aceast ,asemnare a Ii mai mult dect un nvelis
de Iurnir, ci mai degrab nssi natura lui Hristos.
C
,Noua teologie" a ntruparii
Prezbiterul William Johnsson, editorul la ,Adventist Review,
apr o pozitie exact opus Iat de modul n care Ioloseau pionierii
acest text. Johnsson scrie:
,Gsim aceeasi expresie Iolosit n Romani 8:3, en homoiomati,
mai trziu n aceast scrisoare. Vorbind despre pgnii din zilele sale,
Pavel spune c ei ,au schimbat slava Dumnezeului nemuritor pentru
imaginile fcute s arate asemenea omului muritor si dobitoacelor si
animalelor si reptilelor.` (Romani 1:23 NIV) Evident, aici termenul
grecesc nu poate nsemna exact asemenea. (,Adventist Review, 12
august 1993, pag. 4 sublinieri n original)
Johnsson aIirm de asemenea: ,Tcerea Noului Testament n ceea
ce priveste acest punct al dezbaterii, este asurzitoare. (Idem) Recent,
acelasi punct de vedere a Iost oIerit de Calvin Rock n paginile din
,Adventist Review. Rock, un vice presedinte al ConIerintei Generale,
scrie: ,Cercetrile personale m-au condus s cred c Hristos a Iost
nscut n puritatea lui Adam nainte de cdere, . (Idem, 31 martie
33
1994, pag. 15) Aceast concluzie este exact opusul cercetrilor
pionierilor acestei miscrii, ca de altIel si a autorului.
Faptele sunt acestea: Scripturile prezint ntruparea lui Hristos n
linii clare pentru a-l asigura pe credincios c are un Mntuitor care
poate Ii atins de simtmintele omenirii. Scopul acestei crti
prentmpin un studiu exhaustiv al acestui subiect. Oricum, vom
examina doctrina, subliniind scopul si necesitatea ntruprii.
Punctul de vedere biblic
,Si Ir ndoial, mare este taina evlaviei: Dumne:eu S-a
manifestat in carne. (1 Timotei 3:16) Numele Su va Ii ,Emanuel
Dumne:eu cu noi. (Isaia 7:14; Matei 1:23) Atunci cnd Dumnezeu a
oIerit Cele Zece Porunci lui Israel, a spus: ,Eu sunt DOMNUL
Dumnezeul tu, care te-am adus din tara Egiptului, din casa robiei.
(Exod 20:2) Eliberarea lui Israel din Egipt a Iost un simbol al eliberrii
din pcat. nainte de acea eliberare, Hristos i-a spus lui Moise: ,Si Eu
vin fos s-i eliberez din mna egiptenilor. (Exod 3:8) Hristos nu
trebuia s aduc eliberare de pe tronul din cer, ci trebuia s ,vin jos,
acolo unde era omul, pentru a-i oIeri eliberare.
Asemenea cuvntului ,mileniu, cuvntul ,ntrupare nu este
Iolosit n Scripturi. El se trage din cuvintele latine ,in carnis, care se
traduc prin ,n carne sau ,n carnea. A venit Isus n carne, si era
carnea pctoas cea de care S-a mprtsit? n timp ce unii se
deosebesc de modul de ntelegere al pionierilor n ceea ce priveste
Romani 8:3, cuttorul dup adevr gseste n Scripturi multe
nestemate pretioase care vorbesc despre natura lui Hristos. n epistola
ctre evrei, Pavel ncepe prin a arta asemnarea lui Hristos cu
Dumnezeu. Apoi, Pavel arat asemnarea lui Hristos cu omul.
,Dar l vedem pe Isus, care a Iost Icut putin mai prejos dect
ngerii pentru suIerinta mortii, ncununat cu slav si cinste; pentru ca,
prin harul lui Dumnezeu, s guste moartea pentru toti. Cci I se
cuvenea, Aceluia pentru care sunt toate lucrurile, si prin care sunt toate
lucrurile, n aducerea multor Iii la slav, s desvrseasc prin
suIerinte pe Cpetenia mntuirii lor. Cci att Cel ce sIinteste ct si cei
ce sunt sIintiti, sunt dintr-unul; din aceast cauz, Lui nu-I este rusine
s-i numeasc Irati. (Evrei 2: 9-11)
34
Cuvntul grecesc pentru ,se cuvenea este apcae ,prepo.
Acesta aste deIinit ca ,potrivit, ,adecvat, ,se potriveste sau este
bun. Matei Ioloseste acest termen pentru a descrie dialogul dintre
Hristos si Ioan la botezul Su: ,ngduie s Iie asa; cci asa ni se cade
(prepo) s mplinim toat dreptatea. (Matei 3:15) Pavel l Ioloseste n
Evrei: ,Si tocmai un astIel de Mare Preot ne trebuia (prepo): sInt,
nevinovat, Ir pat, desprtit de pctosi, si nltat mai presus de
ceruri. (Evrei 7:26) Si atunci, ce vrea Pavel s ne spun n versetul
10? Pur si simplu c este adecvat, potrivit, nimerit, drept pentru
Dumnezeu s-L Iac pe Hristos ,desvrsit prin suIerinte. (Evrei
2:10) Pavel continu:
,AstIel, avnd n vedere c copiii sunt prtasi sngelui si crnii, tot
asa si El nsusi a luat parte la aceleasi, pentru ca, prin moarte, s
nimiceasc pe cel ce are puterea mortii, adic pe diavolul, si s
izbveasc pe toti aceia care, prin Irica mortii, erau supusi robiei toat
viata lor. Cci cu adevrat El nu a luat asupra Lui natura ngerilor; ci a
luat asupra Lui smnta lui Avraam. (Evrei 2:14-16)
Hristos S-a Icut prtas semintei lui Avraam. Avraam nu a Iost
imaculat n carnea Ir pcat. n timp ce unii pretind c traducerea
versetului 16 nu este cea mai bun, cei care critic Itis versiunea
,King James nu mentioneaz c Pavel, n Romani 1:3 spune c ,.
Isus Hristos Domnul nostru, . a Iost Icut din smnta lui David (nu
imaculat sau Ir pcat) dup trup. Iar Pavel merge si mai departe
pentru a nu lsa cititorul cu vreo ndoial asupra Iaptului c ar avea un
Mntuitor care nu S-a apropiat de noi n natura noastr uman.
,Prin urmare, se cuvenea s Se asemene Iratilor Si n toate
lucrurile, ca s poat Ii, n ce priveste legturile cu Dumnezeu, un
mare preot milos si credincios, ca s Iac ispsire pentru pcatele
norodului. Si prin Iaptul c El nsusi a suIerit Iiind ispitit, poate s vin
n ajutorul celor ce sunt ispititi. (Evrei 2:17,18)
Cuvntul tradus prin ,se cuvenea, n limba greac este ocie
,opheilo care nseamn ,a Ii silit s, ,sub obligatie, ,ndatorat,
,dator. Comentnd aceasta, prezbiterul M. L. Andreasen a scris:
,Dac Hristos trebuia s Iie un Mare Preot milos si credincios,
Pavel spune c este de datoria Sa s Iie ca Iratii Si ,n toate lucrurile`.
Este obligatoriu. Este o obligatie pe care o datoreaz si pe care nu o
poate evita. Nu poate pleda pentru om dect dac se aseaz lng el si
35
n toate lucrurile devine asemenea lui. Nu este o chestiune de alegere.
Trebuie, este obligat, se cuvine s-o Iac, are aceast indatorire, este
dator s-o Iac. Dac nu a trebuit s se lupte cu aceleasi ispite cu care
au de luptat si oamenii, nu poate simpatiza cu ei. Cineva cruia nu I-a
Iost niciodat Ioame, care n-a Iost niciodat slab si bolnav, care nu S-a
luptat niciodat cu ispitele, este complet incapabil s simpatizeze cu
cei ce sunt astIel chinuiti. (,Scrisori ctre biserici, seria A, nr. 1,
pag. 6 sublinieri n original.)
Cineva poate ntreba: nu este Dumnezeu atotcunosctor? A trebuit
ca Dumnezeu s-Si trimit propriul Fiu la nivelul nostru pentru a aIla
ceea ce experimentm noi? De ce a trebuit ca Hristos s ia ,asupra
naturii Sale Ir pcat, natura noastr pctoas, pentru ca a-i ajuta pe
cei care sunt ispititi? (,Lucrarea medical, pag. 181) n primul rnd,
Biblia spune c Hristos ,S-a golit pe sine la ntrupare. (Vezi Filipeni
2:7 n limba greac!) Spre a muri pentru pcatele oamenilor, Hristos a
trebuit s se goleasc pe Sine si s renunte la imortalitatea Sa. ,ns S-
a umilit pe Sine, si a luat asupra Sa mortalitatea. (R&H, 5 iulie 1887)
De asemenea, El ,S-a golit pe sine de atotcunoasterea Sa, pentru c
Scripturile declar c ,. Isus crestea n ntelepciune. (Luca 2:51)
Aceasta nu s-ar Ii putut ntmpla dac ar Ii Iost atotcunosctor n
omenescul Su.
Acest adevr este vital. Dac nu ne luptm cu aceleasi ispite,
probleme sau ncercri ca ale acelora pe care cutm s-i ajutm, nu le
putem ntelege luptele. De asemenea, cel aIlat n nevoie trebuie s stie
c cel care simpatizeaz cu el se poate raporta datorit experientei
proprii la situatia sa! Ct de diIicil este a-i ajuta pe cei care te privesc
cu o lacrim care le brzdeaz Iata, spunnd: ,Nu ntelegi; nu ai Iost
niciodat n situatia mea! Pctosul care ntelege c Isus a luat asupra
Sa natura noastr pctoas, poate prinde curaj datorit Iaptului s
Mntuitorul su cunoaste din experient lupta pe care o duce, se poate
raporta datorit experientei la nevoia sa. De aceea, Isus poate oIeri
ajutorul pe care trebuie s-l avem atunci cnd suntem ispititi, pentru c
El ,a condamnat pcatul n carne. (Romani 8:3) Scripturile aIirm
mai departe c Isus a Iost ,atins de sentimentul inIirmittilor noastre,
si a Iost ,atins cu slbiciune. (Evrei 4:15; 5:2) ,Domnul
DUMNEZEU Mi-a deschis urechea, si nu M-am mpotrivit, nici nu
M-am tras napoi. Mi-am dat spatele naintea celor ce M loveau, si
36
obrajii naintea celor ce-Mi smulgeau prul; nu Mi-am ascuns Iata de
ocri si de scuipri. (Isaia 50:5,6) ,El a luat asupra Lui inIirmittile
noastre si a purtat bolile noastre. (Matei 8:17) Dumnezeu nu L-a
scutit pe Isus, si nici Isus nu a cerut s Iie scutit. Toate experientele lui
Hristos erau necesare dac vroia s-Si ajute Iratii. AstIel, Scripturile
declar: ,De aceea a trebuit ca in toate lucrurile s Iie Icut asemenea
Iratilor Si. (Evrei 2:17) Hristos, Fiul vesnicului Dumnezeu, a
devenit Isus, Fiul omului, pentru ca noi s putem deveni ,Iiii lui
Dumnezeu. (1 Ioan 3:1) Hristos a devenit om pentru a putea
rscumpra omul. Isus a Iost fcut ceea ce este omul:
,Omul . este carne. (Geneza 6:3) Biblia spune c ,Cuvntul a
Iost fcut carne. (Ioan 1:14)
Omul ,este sub lege. (Romani 3:19) ,Dumnezeu L-a trimis pe
Fiul Su, Icut dintr-o Iemeie, fcut sub lege. (Galateni 4:4)
Omul este ,vndut sub pcat. (Romani 7:14) ,.. iar DOMNUL a
pus asupra Lui pcatul tuturor. (Isaia 53:6)
Omul este un ,trup al pcatului. (Romani 6:6) Hristos ,a Iost
fcut . pcat pentru noi. (2 Corinteni 5:21)
Descoperim astIel c ,n toate lucrurile a Iost de datoria Lui de a Ii
Icut asemenea Iratilor Si. (Evrei 2:17) A. T. Jones scrie:
,Totusi nu trebuie uitat niciodat, trebuie pstrat n minte si n
inim n mod constant si pentru totdeauna c n nici una dintre acestea,
ca om, carne, pcat si blestem, Hristos nu a Iost vreodat de la Sine
sau din natura Lui original sau din vina Sa. El ,a fost fcut` toate
acestea. ,El a lut asupra Sa Iorma unui servitor, si a fost fcut n
asemnarea oamenilor.` (Filipeni 2:7) Si n toate acestea Hristos a Iost
,fcut` ceea ce, nainte, El nu era, pentru ca omul s poat Ii Icut
acum si pentru totdeauna ceea ce nu este. (,Calea consacrat ctre
desvrsirea crestin, pag. 47 sublinieri n original.)
Trei dintre scriitorii Evangheliei Iac reIeriri la ntrupare n prima
parte a relatrilor lor. Matei si Luca oIer genealogia, Luca Iiind cel
care detaliaz conceptia lui Isus. Luca, un medic, nregistreaz
cuvintele lui Gabriel ctre Maria: ,Iar ngerul a rspuns si i-a zis:
,Duhul SInt va veni peste tine, iar puterea Celui Preanalt te va
umbri; de aceea, acel lucru sInt care se va naste din tine va Ii numit
Fiul lui Dumnezeu.` (Luca 1:35) Mai departe, Ioan scrie: ,La nceput
era Cuvntul, si Cuvntul era cu Dumnezeu, si Cuvntul era
37
Dumnezeu. El era la nceput cu Dumnezeu. . Iar Cuvntul a Iost
Icut trup, si a locuit printre noi, (si noi am privit slava Sa, slav ca a
singurului nscut din Tatl,) plin de har si de adevr. (Ioan 1:1, 2,
14.) Cel care era mpreun cu Tatl de la nceput, ,S-a golit pe sine si
a devenit trup, trup asemenea celui pe care l-a avut Maria. Si totusi,
Isus nu a Iost atins moral prin aceast asumare a trupului, pentru c
Luca consemneaz c El era ,acel lucru sInt.
,Dar cnd a venit mplinirea vremii, Dumnezeu L-a trimis pe Fiul
Su, Icut din Iemeie. (Galateni 4:4) Hristos trebuia s se nasc
dintr-o Iemeie, cci numai Iaptul de a Ii Icut om nu-L apropia
suIicient de omenire pentru a Ii un Mntuitor desvrsit. Hristos
trebuie s vin pn acolo unde eram noi, cci, dac nu, atunci nu
reusea s ajung pn la noi. n viziunea scrii lui Iacov, aceasta
ajungea de la cer pn pe pmnt. Nu era cu o treapt sau dou mai
scurt. Acea scar l reprezenta pe Hristos. (Vezi Geneza 32:10-16.)
Pentru ca Hristos s Iie capabil de a ajunge pn jos, El trebuia ,Icut
din Iemeie. ,. Adam nu a Iost nselat, ns Iemeia Iiind nselat a
czut n pcat. (1 Timotei 2:4) Dac Hristos venea pur si simplu ca
om, ar Ii ratat, pentru c Iemeia a pctuit prima; astIel pcatul era n
lume nainte ca Adam s pctuiasc.
Maria nu putea oIeri o alt natur embrionului divin, dect pe cea
pe care o avea, o natur deczut. Cei mai multi Protestanti ar spune c
ei nu cred n dogma Catolic a Conceptiei Imaculate. Si totusi, putini
cunosc ceea ce nvat aceasta. Multi oameni cred c aceasta are de-a
Iace cu conceptia lui Isus. ns ea se reIer la conceptia Mariei.
Dogma nvat urmtoarele:
,Prin autoritatea Domnului nostru Isus Hristos, si a
binecuvntatilor apostoli Petru si Pavel, si prin propria noastr
autoritate, declarm, pronuntm si deIinim c doctrina care spune c
binecuvntata Fecioar Maria, la conceptia ei, printr-un har si un
privilegiu deosebit al Atotputernicului Dumnezeu, tinnd seama de
meritele lui Isus Hristos, Mntuitorul omenirii, a Iost pstrat liber de
orice pat a pcatului original, a Iost descoperit de Dumnezeu, si de
aceea trebuie cu putere si cu trie crezut de toti credinciosii.
(,Crezul catolic, pag. 214)
AstIel, aceast nvttur spune c Maria a Iost nscut Ir pcat
si pstrat n aceast conditie pentru a Ii capabil de a Ii mama lui
38
Hristos, Ir a-I transmite o natur pctoas, deczut. n timp de
majoritatea Protestantilor de azi resping aceast versiune a conceptiei
imaculate, ei cred o alt versiune a unei conceptii imaculate.
Majoritatea cred azi c conceptia lui Isus a Iost ntr-o asemenea
manier nct Maria nu a Iost nimic altceva dect o mam supleant.
Ea nu I-a transmis nimic lui Hristos. Dac acest lucru este adevrat,
atunci Isus nu reuseste s Iie Mntuitorul de care am eu nevoie pentru
a m ajuta.
,Lecturi biblice pentru cercul familiei"
Primele editii ale crtii ,Lecturi biblice pentru cercul Iamiliei, o
lucrare de reIerint printre adventistii de ziua a saptea, reIlecta
punctele de vedere ale pionierilor adventisti si Icea comentarii corecte
asupra nvtturilor Bibliei n ceea ce priveste ntruparea:
,Ideea c Hristos S-a nscut dintr-o mam imaculat sau
nepctoas, Ir s mosteneasc tendinte spre pcat, motiv care L-a
Icut s nu pctuiasc, l tine departe de realitatea lumii czute si
chiar de locul n care este nevoie de ajutorul Lui. n natura Sa uman,
Hristos a mostenit ntocmai ceea ce mosteneste Iiecare copil al lui
Adam o natur pctoas. n natura pctoas, chiar de la zmislirea
Lui, El a Iost nscut si zmislit din Spiritul. Si toate acestea au Iost
Icute pentru a plasa omenirea ntr-o pozitie avantajoas, si pentru a
demonstra c, in acelai fel, cine este ,nscut din Spiritul` poate
cstiga aceleasi biruinte asupra pcatului, n propria lui carne
pctoas. (,Lecturi biblice pentru cercul Iamiliei, pag. 174, editia
1935; pag. 115, editia 1915 sublinieri n original.)
Aceast declaratie a Iost modiIicat de proI. D. E. Rebok cnd i s-a
cerut n anul 1949 s revizuiasc cartea, iar astzi sun astIel:
,Isus Hristos este att Fiul lui Dumnezeu, ct si Fiul Omului. Ca
membru al Iamiliei umane, ,a trebuit s se asemene Iratilor Si n toate
lucrurile` ,n asemnarea crnii pctoase`. Ct de departe merge
acea ,asemnare,` este o tain a ntruprii pe care oamenii n-au Iost
niciodat n stare s-o rezolve. Biblia nvat limpede c Hristos a Iost
ispitit asa cum sunt ispititi ceilalti oameni ,n toate lucrurile. ca si
noi.` Asemenea ispite trebuie n mod necesar s includ posibilitatea
pctuirii; dar Hristos a Iost Ir pcat. Nu exist suport biblic pentru
39
nvttura c mama lui Hristos, prin conceptie imaculat, a Iost
exclus de la mostenirea neamului omenesc, Iapt care L-a Icut pe Fiul
ei divin incapabil s pctuiasc. (,Lecturi biblice pentru cercul
Iamiliei, pag. 117, editia 1962.)
Aceast declaratie ndoit cu ap, nu ia o pozitie limpede n ceea
ce priveste natura lui Hristos; nici pozitia ,nainte de cdere, nici cea
,dup cdere.
Reforma continua
ReIorma nu a luat sIrsit. nvtturile papale abund nu numai
ntre hotarele catolicismului, dar si n majoritatea Protestantismului de
azi. Dogma catolic a ntruprii spune c Isus nu este sub nici o Iorm
om, ci de o natur divin complet separat de pctosi. El nu este
ntr-o pozitie n care s poat simti nevoile omului. Acesta nu este
adevratul Hristos, ci un hristos Ials, un Tamuz dup care s plngem
si de la care s nu primim nici un ajutor. Aceasta nu este ,credinta lui
Isus.` Prezbiterul A. T. Jones din 1888 aIirm cu putere:
,Credinta lui Isus este c Dumnezeu a trimis ,pe propriul Su Fiu
n asemnarea crnii pctoase.`
Credinta lui Isus este c ,n toate lucrurile I S-a cuvenit s Iie
fcut asemenea fratilor Si.`
Credinta lui Isus este c ,a lua asupra Lui toate inIirmittile
noastre` si a Iost atins ,de sentimentul inIirmittilor noastre,` Iiind
ispitit n toate punctele aa cum suntem noi. Dac nu a Iost asa cum
suntem noi, nu era cu putint de a Ii ispitit ,asa cum suntem noi.` ns
El a fost ,n toate punctele ispitit asa cum suntem noi.` De aceea El a
Iost ,n toate punctele` ,asemenea nou.`
Credinta Romei, n ceea ce priveste natura uman a lui Isus, a
Mariei si a noastr, porneste de la acea idee a mintii naturale c
Dumnezeu este prea pur si prea sInt pentru a locui cu noi n noi, n
natura noastr uman pctoas; c, pctosi cum suntem, suntem prea
departe de El ca, n puritatea si sIintenia Lui, s vin la noi, exact
acolo unde ne aIlm.
Adevrata credint credinta lui Isus este c, asa departe de
Dumnezeu cum suntem noi n propria pctosenie, n natura noastr
uman pe care a luat-o, El a venit la noi chiar acolo unde suntem; c,
40
asa inIinit de pur si sInt cum este El si att de pctosi, deczuti si
pierduti cum suntem noi, El, n Hristos, prin Spiritul Su SInt, va
locui bucuros cu noi si n noi pentru a ne salva, a ne curti si a ne
sIinti.
Credinta Romei este c trebuie s Iim curati si sIinti pentru ca
Dumnezeu s poat Ii cu noi.
Credinta lui Isus este c Dumnezeu trebuie s locuiasc cu noi si n
noi pentru ca s Iim sIinti sau curati. (,Calea consacrat ctre
desvrsirea crestin, pag. 38, 39 sublinieri n original.)
De ce nu si-ar dori toti oamenii un asemenea Mntuitor? Unii sunt
Ioarte constienti de implicatii. Dac Isus a biruit avnd aceleasi
slbiciuni pe care le avem noi, atunci este posibil si pentru om n
carnea sa pctoas s aib victoria desvrsit. Dac Isus a venit
ntr-o alt natur, atunci cum poate astepta de la noi ceea ce El nu a
Iost capabil s realizeze? Aceeasi biruint pe care a obtinut-o Isus n
carnea czut, pctoas, doreste s-o reproduc n carnea noastr
pctoas prin prezenta Sa interioar! Isus a spus: ,Nu pot Iace nimic
de Mine nsumi. (Ioan 5:30) ,Cuvintele pe care vi le spun, nu le spun
de la Mine nsumi, ci Tatl care locuieste n Mine, El Iace lucrrile.
(Ioan 14:10) Noi putem birui asemenea lui Hristos, depinznd n mod
total de ajutorul si cluzirea divin. Hristos ne-a promis: ,Celui ce va
birui i voi aproba s stea mpreun cu Mine pe tronul Meu, asa cum si
Eu am biruit, si stau mpreun cu Tatl Meu pe tronul Su.
(Apocalipsa 3:21)
41
Capitolul 4
Istoria mesajului Sanctuarului
nvttura Iundamental a religiei crestine este adevrul c Isus
Hristos este Fiul Viului Dumnezeu. Atunci cnd Isus i-a ntrebat pe
ucenici ,Dar voi cine ziceti c sunt?, Petru a rspuns: ,Tu esti
Hristos, Fiul viului Dumnezeu. (Matei 16:15,16) Sora White, n
,Hristos Lumina lumii scrie: ,Adevrul pe care Petru l-a mrturisit
reprezint temelia credintei credinciosului. Este ceea ce Hristos a
declarat c este viata vesnic. . Petru a exprimat adevrul care
constituie temelia credintei Bisericii. (pag. 412,413) n timp ce
adevrul despre Isus reprezint temelia credintei crestine n general,
miscarea Advent a Iost n mod deosebit bazat si Iondat pe solia
sanctuarului.

,Versetul care, mai presus de toate celelalte a constituit att

temelia ct si stlpul central al credintei Advente, a Iost declaratia:
,Pn vor trece dou mii trei sute de seri si dimineti; apoi sanctuarul va
Ii curtit.` Daniel 8:14. (,Marea lupt, pag. 409)
,ntelegerea corect a serviciului din sanctuarul ceresc, reprezint
temelia credintei noastre. (Scrisoarea 208, 1906)
Uriah Smith, unul dintre pionieri, scriitor si editor printre Iratii
adventisti, a scris: ,Dup cum este probabil si Iiresc, dusmanul
adevrului pare a Ii cel mai persistent n ncercarea de a zdruncina si
tulbura mintile n legtur cu sanctuarul, cci aceasta este citadela
triei noastre. (R&H, 5 august 1875)
Unicitatea Adventismului de Ziua a Saptea nu este nici serbarea
Sabatului zilei a saptea, nici credinta n iminenta revenire a lui Isus.
Mai exist si alte biserici care serbeaz Sabatul, si altele care cred c
Domnul Isus va reveni curnd nainte de mileniu. Unicitatea miscrii
Advente este ntelegerea soliei sanctuarului n tip si antitip. LeRoy
Froom, istoric si apologist al bisericii, a scris c adevrul despre
sanctuar a Iost ,adevrul distinctiv, deosebit si Iundamental singura
nvttur doctrinal care i identiIic si i desparte pe adventistii de
ziua a saptea de ceilalti crestini. (,Miscarea destinului, pag. 541)
42
Rdcinile Miscrii Advente merg napoi la William Miller si la
alti predicatori adventisti ca Joseph WolII si altii care au nvtat c a
doua venire a lui Isus Hristos era iminent. Miller si-a bazat aceast
credint pe de-acum Iaimosul pasaj gsit n Daniel 8:14: ,Pn vor
trece dou mii trei sute de seri si dimineti; apoi sanctuarul va Ii
curtit. (ntr-o scrisoare ctre R&H, Joseph Bates comenta asupra
unei vizite la mormntul lui William Miller: ,Monumentul su din
marmur alb se gseste la o mic distant de sosea, la aproape cinci
picioare, nItisnd trectorului un Irontispiciu de aproape dou
picioare ltime, n mijlocul cruia, la aproape patru picioare de la
pmnt, este o carte deschis, sculptat cu mare abilitate n blocul de
marmur. Pe pagina din dreapta, este gravat cu cuvinte mari si negre,
urmtorul verset: ,Pn vor trece dou mii trei sute de seri si dimineti;
apoi sanctuarul va Ii curtit.` Daniel 8:14. R&H 3 Iebruarie 1853)
Miller credea c cele 2300 de zile reprezint ani proIetici care ncep n
457 . Hr., si se sIrsesc n 1843. Calculele au Iost ulterior revizuite,
ajungndu-se la data de 22 octombrie 1844. Miller a crezut c
,sanctuarul despre care se vorbeste n Daniel este pmntul care va Ii
curta prin Ioc cnd Isus va reveni pentru a-Si lua poporul. Cnd a
devenit o realitate c Isus nu a revenit, credinciosii au trecut prin ceea
ce a devenit cunoscut sub denumirea de ,Marea dezamgire. Ellen
White descrie dup cum urmeaz:
,Cnd a trecut timpul n care a Iost asteptat pentru prima oar
revenirea Domnului - n primvara anului 1844 - aceia care asteptaser
cu credint revenirea Sa au Iost pentru o vreme cuprinsi de ndoial si
de nesigurant. n timp ce lumea i privea ca Iiind doborti si dovediti
c nutriser o amgire, izvorul lor de mngiere a rmas tot Cuvntul
lui Dumnezeu. Multi au continuat s cerceteze Scripturile, examinnd
din nou dovezile credintei lor si studiind cu atentie proIetiile, pentru a
primi o lumin mai deplin. Mrturia Bibliei care sprijinise pozitia lor
prea clar si hotrt. Semne care nu puteau gresi artau spre venirea
lui Hristos ca Iiind aproape. Cluzirea deosebit a Domnului att n
convertirea pctosilor, ct si n renviorarea vietii spirituale printre
crestini, a dovedit c solia venea din Cer. Si cu toate c credinciosii nu
puteau explica dezamgirea lor, se simteau asigurati c Dumnezeu i
condusese n experienta trecut. (,Marea lupt, pag. 391)
43
Adevarul primit dupa dezamagire
Primul credincios adventist care a nteles ce s-a strecurat de-a
lungul acestei dezamgiri, a Iost Hiram Edson, un ,predicator Iermier,
liderul unui grup de adventisti din vestul New York-ului. El a scris
experienta ctiva ani mai trziu, iar istorisirea a Iost pstrat de Iiica
lui, dna. O. V. Cross din Florida. (,Viziuni ceresti, pag. 111)
,Asteptrile noastre erau mari, si de aceea am asteptat revenirea
Domnului pn cnd ceasul a sunat miezul noptii. Ziua trecuse atunci,
iar dezamgirea noastr a devenit o certitudine. Cele mai scumpe
asteptri si sperante ale noastre, au Iost distruse, si ne-a apucat un
asemenea plns ca niciodat. Se prea c pierderea tuturor prietenilor
pmntesti nu se putea compara. Am plns si am plns, pn cnd ziua
a trecut.
M-am gndit n inima mea, spunnd: ,Experienta mea advent a
Iost cea mai strlucitoare din ntreaga mea experient crestin. S-a
dovedit Biblia a Ii Ials? Nu exist Dumnezeu n cer, nici un oras de
aur, nici Paradis? Toate acestea nu sunt dect o Iabul inteligent
ticluit? Nu exist nimic real n cele mai mari sperante si asteptri ale
noastre?`.
Am nceput s simt c trebuie s existe lumin si ajutor pentru noi
n durerea noastr. Am spus unor Irati: ,S mergem la hambar.` Am
intrat n grnar, am nchis usile dup noi, si am ngenuncheat naintea
Domnului. Ne-am rugat cu seriozitate, cci ne-am simtit slbiciunea.
Am continuat n rugciune struitoare pn cnd dovada Spiritului a
Iost oIerit c rugciunile noastre au Iost acceptate, si c lumina va
veni dezamgirea noastr va Ii explicat, Icut clar si
satisIctoare.
Dup micul dejun, am spus unuia dintre Iratii mei: ,S mergem
pentru a vizita si ncuraja pe unii dintre Iratii nostri.` Am plecat, si n
timp ce treceam printr-un cmp mare, m-am oprit n mijlocul acestuia.
Cerul prea deschis privirii mele, si am vzut ntr-un mod clar si
distinct c n loc ca Marele nostru Preot s ias din sInta sIintelor a
sanctuarului ceresc pentru a veni pe acest pmnt n ziua a zecea a
celei de-a saptea luni, la sIrsitul celor 2300 de zile, El, pentru prima
dat, a intrat n ziua aceea n a doua parte a sanctuarului, si c avea o
lucrare de ndeplinit n sInta sIintelor nainte de a veni pe pmnt; c
44
El a venit la nunt, sau, cu alte cuvinte, la mbtrnitul de zile, pentru
a primi mprtia, stpnirea si slava; si c noi trebuie s asteptm
ntoarcerea Sa de la nunt. (R&H, 23 iunie 1921. Citat din ,Viziuni
ceresti, pag. 111.)
Hiram Edson mpreun cu dr. F. B. Hahn si O. R. L. Croiser, un
predicator si nvttor tnr, au studiat Scripturile mai departe si au
ajuns la concluzia c ,cei 2300 de ani trebuiau s ajung pn la
nceperea lucrrii Marelui nostru Preot din sInta sIintelor din
sanctuarul ceresc, vestit de ultima Iaz a serviciului levitic n
sanctuarul pmntesc tipic. Serviciul ultimei zile din sanctuarul
pmntesc era numit curtirea sanctuarului. Aceasta era exact ceea ce
proIetia din Daniel 8:14 descria ca ncepnd n 1844. Toat chestiunea
era lmurit. n 1844, Hristos a nceput acea lucrare n sInta sIintelor
de sus. Greseala lor era explicat. ProIetia Iusese mplinit. Ei au privit
la acest pmnt n loc de a privi la sInta sIintelor de sus. Acolo sus n
cer, ora judectii a sosit, timpul curtirii nregistrrilor din sanctuar,
asa cum este descris n Daniel 7:10, 13. Aceasta era lumin. Trebuie
s Iie publicat pentru credinciosi. (Idem, pag. 112)
Edson si Hahn l-au rugat pe Croiser s continue studiul asupra
soliei sanctuarului din tipul levitic, si s scrie concluziile lor comune.
Edson si Hahn au Iost de acord s publice concluziile. Aceast
chestiune a Iost pregtit n 1845, si n prima parte a anului urmtor ei
au pregtit-o pentru a Ii publicat ntr-un ziar din Cincinnati care
vorbea despre a doua venire, numit ,Day Star. Articolul lui Croiser
care era intitulat ,Sanctuarul, a Iost publicat n ,Day-Star Extra din
7 Iebruarie 1846.
Unii dintre primii care au citit si acceptat lumina asa cum era
prezentat n articolul lui Croiser, au Iost James White si Joseph Bates.
Cnd Ellen White a citit articolul, l-a recomandat imediat Iratilor ca
Iiind ,adevrata lumin. ntr-o scrisoare ctre Iratele Eli Curtis din 21
aprilie 1847, ea a scris:
,Cred c Sanctuarul care trebuie s Iie curtat la sIrsitul celor
2300 de zile, este Templul Noului Ierusalim, n care Hristos este preot.
Domnul mi-a artat n viziune cu mai mult de un an n urm c Iratele
Croiser are adevrata lumin asupra curtirii Sanctuarului, &c; si c
aceasta a Iost voia Sa, ca Iratele C. s scrie punctul su de vedere pe
care ni l-a oIerit n Day-Star, Extra, 7 Iebruarie 1846. M simt pe
45
deplin autorizat de ctre Domnul s recomand acest Extra tuturor
sIintilor. (,Un cuvnt ctre mica turm, pag. 12)
Articolul lui Croiser ncepea cu o discutie asupra a ceea ce
constituia sanctuarul. Dup deIinirea sanctuarului din Daniel 8:14 ca
Iiind sanctuarul din ceruri unde Isus slujea pentru credincios, el descria
tipul din Vechiul Testament n paralel cu antitipul sau adevratul
sanctuar asa cum este descoperit n Noul Testament, n special din
cartea Evreilor. Croiser nu s-a ocupat cu calculele perioadei de 2300
de ani din Daniel 8:14; aceasta Iusese Icut nainte de predicatorii
adventisti. Croiser s-a ocupat n cele din urm de ntelesul a ceea ce a
nceput s se strecoare n 22 octombrie 1844, si a ncheiat articolul su
prin prezentarea Iinalului Zilei Ispsirii cu pedepsirea tapului ispsitor.
Primii adventisti au Icut din lucrarea de mare preot a lui Hristos,
centrul soliei lor. Pionieri ca James White, James M. Stephenson,
Joseph H. Waggoner (tatl lui E. J. Waggoner), Uriah Smith, Stephen
Haskell si altii, au scris mult despre acest subiect al ispsirii Iinale din
cer. (Vezi cartea lui Ellen White ,LiIe Incidents, articolul din R&H
semnat de Stephenson ,Ispsirea, cartea lui Waggoner ,Ispsirea n
lumina naturii si a revelatiei, cartea lui Smith ,Sanctuarul si curtirea
lui si cele 2300 de zile, cartea lui Haskell ,Crucea si umbra ei, etc.)
n 1872, biserica a publicat prima declaratie a Principiilor de
Credint. ParagraIul de nceput consemna Iaptul c aceast declaratie
nu avea menirea de a reprezenta o autoritate printre Irati, si nici nu
avea scopul de a asigura uniIormitatea printre ei. Oricum, s-a
consemnat c declaratia continea ,ceea ce este si a Iost n cea mai
mare unanimitate crezut de ei. (,O declaratie a principiilor
Iundamentale nvtate si practicate de Adventistii de Ziua a Saptea,
1872) Dou dintre cele douzeci si unu de puncte tratau n mod direct
lucrarea de mare preot a lui Hristos:
,C exist un singur Domn, Fiul Vesnicului Dumnezeu, . c El
. ne-a oIerit exemplu, a murit pentru a ne Ii sacriIiciu, a Iost nviat
pentru ndrepttirea noastr, s-a nltat pentru a Ii mijlocitorul nostru
n sanctuarul din Cer, unde, cu nssi sngele Lui Iace ispsire pentru
pcatele noastre; ispsire care departe de Ii Icut la cruce, care a
reprezentat numai sacriIiciul, constituie chiar ultima parte a lucrrii
Sale ca preot, potrivit cu exemplul preotiei levitice, care a prenchipuit
si a preIigurat lucrarea Domnului nostru din cer. Vezi Leviticul 16;
46
Evrei 8:4; 9:6,7; &c. (Idem, punctul nr. 2)
,C sanctuarul noului legmnt este tabernacolul lui Dumnezeu
din Cer, despre care Pavel vorbeste n Evrei 8, si mai departe, n care
Domnul, ca Mare Preot, slujeste; c acest sanctuar este antitipul
tabernacolului Mozaic, si c lucrarea de preot a Domnului nostru,
legat de aceasta, reprezint antitipul lucrrii preotiei evreiesti a
dispensatiunii trecute. Evrei 8:1-5, &c.; c acesta este sanctuarul care
trebuie curtat la sIrsitul celor 2300 de zile, ceea ce indic curtirea
sa ca Iiind, ca si n antitip, intrarea marelui preot n sInta sIintelor,
pentru a termina serviciul prin stergerea si mutarea din sanctuar a
pcatelor care au Iost transIerate pe el prin mijlocirea Icut n prima
ncpere, Evrei 9:22, 23; si c aceast lucrare, n antitip, ncepnd din
1844, ocup un timp scurt dar nedeIinit, la terminarea cruia lucrarea
milei pentru aceast lume va Ii ncheiat. (Idem, punctul nr. 10)
Unanimitatea n care acest crez a Iost acceptat, a Iost de asemenea
consemnat n ,Anuarul din 1889 dup cum urmeaz: ,Urmtoarele
aIirmatii trebuie luate ca un sumar al principalelor caracteristici ale
crezului lor religios, asupra crora, dup cte stim, in unanimitate au
c:ut de acord. Cincisprezece ani dup declaratia din 1872, Uriah
Smith, n 1887, a scris o declaratie n cinci puncte a modului de
ntelegere a pionierilor n ceea ce priveste sanctuarul, declaratie care a
Iost publicat n R&H:
,1. C sanctuarul si lucrarea de preotie a dispensatiunii mozaice au
reprezentat n umbr sanctuarul si lucrarea de preot a dispensatiunii
crestine prezente. (Evrei 8:5.)
2. C acest Sanctuar si lucrarea de preotie sunt n ceruri,
asemntoare celorlalte n msura n care lucrurile ceresti se pot
asemna cu cele pmntesti. (Evrei 9:23, 24)
3. C lucrarea din Sanctuarul ceresc a lui Hristos, marele nostru
preot, este compus din dou mari segmente, la Iel ca si n tip: Primul,
din prima ncpere, sau locul sInt, si cea ce-a doua, din a doua
ncpere, sau sInta sIintelor.
4. C debutul lucrrii Sale din prima ncpere este marcat de marea
perioad proIetic a celor 2300 de zile (Daniel 8:14), care a nceput
atunci cnd aceste zile s-au scurs n 1844.
5. C lucrarea pe care El o Iace acum n cea de-a doua ncpere a
templului ceresc, este ,ispsirea` (Leviticul 16:17), ,curtirea
47
Sanctuarului` (Daniel 8:14), ,judecata de cercetare` (Daniel 7:10),
,ncheierea tainei lui Dumnezeu` (Apocalipsa 10:17; 11:15, 19), care
va ncheia lucrarea lui Hristos ca preot, va desvrsi planul de
mntuire, va termina timpul de prob al oamenilor, va decide Iiecare
caz pentru vesnicie, si-L va aduce pe Hristos pe tronul su de vesnic
stpnire. (Uriah Smith, ,ntrebri despre Sanctuar, R&H, 14 iunie
1887. Citat din ,Doctrina Sanctuarului, pag. 1 ,2.)
Primii adventisti au vzut n cel de-al paisprezecelea capitol din
Apocalipsa un anunt care trebuie adresat lumii, c aceast lucrare de
curtire a sanctuarului (nceputul judectii) a nceput. ,Si am vzut un
alt nger zburnd prin mijlocul cerului, avnd evanghelia vesnic
pentru a o vesti celor care locuiesc pe pmnt, Iiecrei natiuni, neam,
limb si popor, spunnd cu o voce tare: ,Temeti-v de Dumnezeu si
dati-I salv; cci a veni ceasul fudectii Lui; si nchinati-v Celui ce a
Icut cerul, pmntul, marea si izvorul apelor.` (Apocalipsa 14:6, 7)
Acest anunt continea chemarea la nchinarea naintea lui Dumnezeu ca
mare Creator prin Sabatul zilei a saptea. Acesta este timpul la care s-a
reIerit Pavel cnd i-a vorbit lui Felix si sotiei sale Drusila, atunci cnd
,a vorbit despre neprihnire, cumptare si fudecata care va veni (la
viitor).` (Fapte 24:25) Modul de ntelegere a primilor pionieri n ceea
ce priveste proIetia celor 2300 de zile din Daniel 8:14, a Iormat si a
modelat miscarea Advent. Credinta c Hristos trebuia s svrseasc
o lucrare de slujire n sanctuarul ceresc, nu era o idee nou. Cartea
Evreilor vorbeste limpede despre o lucrare a lui Isus n Cer. Oricum,
ideea c aceast lucrare era una de ispsire si esential pentru salvarea
omului, a Iost nou.
O noua doctrina a Sanctuarului introdusa
n 1955 si 1956, unii dintre predicatorii din Iruntea noastr, ca Roy
Allan Anderson si LeRoy Froom, s-au ntlnit cu Walter Martin si alti
evanghelisti pentru a discuta credinta Advent. Martin a adresat
adventistilor ntrebri reIeritoare la credinta Advent si cea Crestin,
iar acestia au rspuns cu aIirmatii despre care au pretins c erau ,cu
adevrat reprezentative pentru credinta si crezul Bisericii Adventiste
de Ziua a Saptea. (,ntrebri despre doctrin, pag. 9) Forma Iinal
a ntrebrilor si rspunsurilor a Iost publicat sub numele ,Adventistii
48
de Ziua a Saptea rspund ntrebrilor de doctrin. L. E. Froom a Iost
autorul principal al rspunsurilor din aceast carte. n timp ce
pretindeau c ,nu trebuie s Iie o nou Declaratie de Credint, acesti
oameni s-au ntors la 180 de grade Iat de pozitia pionierilor. (Idem,
pag. 8) Una din ntrebrile pe care Martin a ridicat-o a Iost: ,De vreme
ce adventistii cred c sacriIiciul ispsirii cel desvrsit a Iost Icut la
cruce, ce nvtati privitor la lucrarea Domnului nostru ca Mare Preot n
Ceruri? (,ntrebri despre doctrin, pag. 369) La aceast ntrebare,
am rspuns n parte: ,Adventitii nu cred in nici o teorie a unei duble
ispiri. (Idem, pag. 390 sublinieri n original.) Le-am spus
evanghelicilor c noi credem c ispsirea a Iost terminat si Iinalizat
la cruce, si c lucrarea lui Hristos din sanctuarul ceresc nu era n sine o
lucrare de ispsire. (nainte de a Ii Iinalizat ultima idee, o schit
anterioar a Iost oIerit liderilor bisericii pentru a Ii analizat. Ca
rspuns la ntrebarea 50 care se reIerea la Ellen White si ispsirea,
autorul a scris: ,Nici doamna White si nici adventisti n general, nu
nvat o ispsire neterminat la cruce, si nici o ispsire dubl una pe
pmnt, si alta n ceruri. De Iapt, aceasta este exact opusul credintei
noastre.) De Iapt, Iratii au scris:
,De aceea, atunci cnd un adventist spune, sau citeste n literatura
adventist chiar si n scrierile Ellenei White c Hristos Iace acum
ispsire, trebuie nteles c noi pur si simplu vrem s spunem c Hristos
aplic acum beneficiile sacrificiului ispitor pe care l-a fcut la
cruce; c El Iace acest sacriIiciu eIicient pentru Iiecare dintre noi,
potrivit cu nevoile si cerintele noastre. (Idem, pag. 354, 355
sublinieri n original.)
La aceast declaratie, prezbiterul M. L. Andreasen a scris:
,Dac sora White ar tri acum si ar citi aceasta, cu sigurant ar Ii
discutat cu autorii obraznici, si aceasta n termeni care pot Ii ntelesi.
Ea nu a dat dreptul nimnui, oricine ar Ii Iost persoana n cauz, s
schimbe ceea ce ea a scris, sau s interpreteze scrierile sale ntr-o
asemenea manier nct s strice ntelesul lor clar. AIirmatia pe care
,ntrebri despre doctrin` o Iace, c ea a vrut s spun ceea ce nu
spune, distruge eIectiv Iorta a tot ceea ce a scris vreodat. Dac am
consulta un interpret inspirat de la Washington nainte de a sti ce vrea
ea s spun, trebuie s lepdm toate Mrturiile. Fie ca Dumnezeu
s-si mntuiasc poporul. (,Scrisori ctre biserici, seria A, nr. 2)
49
Andreasen nu numai c a discutat cu Iratii ncercnd s
interpreteze aIirmatiile Ellenei White, dar a aIirmat c toti scriitorii
adventisti, inclusiv el, au mprtsit aceste puncte de vedere.
Putini vor sustine astzi c Anderson si Froom produceau o
schimbare n teologia bisericii. n urm cu ctiva ani, eu am avut
ocazia de a discuta cu un medic pensionar, care a Iost prieten cu
amndoi. El a aIirmat c att Anderson ct si Froom erau constienti c
trasau un nou curs pentru biseric, o directie pe care ei simteau c are
nevoie de a o urma. n timp ce nu putem judeca motivele acestor
brbati, ultimii patruzeci de ani au produs nu numai o teologie Ioarte
diIerit, ns si o biseric Ioarte diIerit. ntelegerea lucrrii lui Isus
Hristos este de cea mai mare important. Ni s-a spus:
,Subiectul sanctuarului si a judectii de cercetare ar trebui s Iie pe
deplin nteles de poporul lui Dumnezeu. Toti au nevoie de o ntelegere
personal a pozitiei si lucrrii Marelui lor Preot. AltIel le va Ii
imposibil de a exercita credinta care este esential n acest timp, sau de
a ocupa pozitia pe care Dumnezeu le-a destinat-o. (,Marea lupt,
pag. 488)
Pionierii au n[eles scopul ispairii
Pionierii Miscrii Advente nu au vzut lucrarea lui Hristos ca
Icnd o ispsire, ci ispirea. Liderii mai contemporani ai bisericii,
vd astzi ispirea Icut la cruce. Andreasen sugereaz urmtoarea
solutie:
,Din neglijarea de recunoaste cele dou etape ale ispsirii, se naste
mare conIuzie n ceea ce priveste aceast lucrare. Observati ce este
spus despre Ioan Boteztorul: ,El nu a Icut distins n mod clar cele
dou Iaze ale lucrrii lui Hristos ca sacriIiciu suIerind, si ca rege
cuceritor.` (,Hristos Lumina lumii, pag. 136, 137) Cartea ,ntrebri
despre doctrin` Iace aceeasi greseal. Ea nu Iace o deosebire clar; de
Iapt, ea nu Iace nici o deosebire; se pare c nu cunoate cele dou Iaze;
de aici rezult conIuzia. (,Scrisori ctre biserici, seria A, nr. 6
sublinierile lui Andreasen.)
A Iost Icut o ispsire la cruce, dar exclude aceast ispsire pe cea
care ar trebui Icut n cer? Au nteles primii adventisti c ar exista
dou Iaze ale ispsirii, sau o ,ispsire dubl? Aceast dovad arat c
50
pionierii au nteles acest lucru. Oricum, n zelul lor pentru a nlta
lucrarea lui Hristos din sanctuarul ceresc la pozitia nimerit pe care i-o
oIer Biblia, primii pionieri ai bisericii nu au evidentiat lucrarea lui
Hristos la cruce ca Iiind o lucrare a ispsirii. Declaratia de Credint din
1872 o accentueaz pe cea din cer. (vezi pag. 281)
n timp ce declaratia nu aIirm c la Calvar nu a Iost Icut vreo
ispsire, spune c ispirea pe care Hristos o Iace acum n cer nu a Iost
Icut la cruce. Aceasta nu nseamn c pionierii nu au nteles
importanta Calvarului, ci mai degrab descoper de partea lor o
dorint de a proclama lucrarea lui Hristos din cer. Am extras paragraIe
din cteva lucrri ale pionierilor, declaratii care exprim credinta lor
reIeritoare la o ispsire Icut la cruce.
Una dintre primele scrieri care se ocup cu acest subiect, este
lucrarea lui O. R. L. Croiser, ,Sanctuarul, tiprit pentru prima dat
n ,Day-Star Extra, 7 Iebruarie 1846. (A mai Iost retiprit n
,Advent Review din septembrie 1850, un ,Advent Review Special,
continnd mrturii din august 1849 noiembrie 1850, si R&H din 16
septembrie 1852.) Croiser a scris:
,Ispsirea pe care preotul o Icea pentru popor n legtur cu
slujba lor zilnic, era diIerit de cea pe care o Icea n ziua a zecea n
cea de-a saptea lun. n primul caz, ei nu mergeau mai departe de
SInta; dar n al doilea caz, ei intrau n SInta SIintelor n primul caz
pentru cazurile individuale, iar n cel de-al doilea pentru ntreaga
natiune a lui Israel ca si colectivitate n primul caz pentru iertarea
pcatelor, n cel de-al doilea pentru tergerea lor prima putnd Ii
Icut oricnd, ce-a de-a doua numai n ziua a zecea a lunii a saptea.
De aici, prima poate Ii numit ispsirea zilnic iar cea de-a doua
ispsirea anual, sau prima ispsirea individual, iar cea de-a doua
ispsirea national. (,Day-Star Extra, 7 Iebruarie 1846 sublinieri
n original.)
,Ar trebui n mod deosebit retinut Iaptul c preotul nu si ncepea
lucrarea pn cnd nu obtinea sangele victimei, si c toat lucrarea era
svrsit n curte (n ngrdirea Sanctuarului), si c ispsirea astIel
Icut era numai pentru iertarea pcatelor. Aceste puncte sunt n mod
deosebit nvtate n acest capitol si n urmtorul reIeritor la jertIa
pentru pcat. Aici avem o ispsire n vederea creia preotii intrau
numai n SInta, si pentru care puteau intra n ncpere ,mereu` sau
51
,zilnic`. (Idem, - sublinieri n original.)
J. N. Andrews, primul nostru misionar, a scris:
,Dac legea care condamn pe om a Iost abolit, nu ar Ii Iost
necesar ca sangele lui Hristos s fie vrsat, ca ispirea s fie fcut
pentru cei care au clcat-o. ns Fiul lui Dumnezeu a murit pentru c
legea pe care omul a clcat-o nu poate Ii retras. (,Perpetuitatea Legii
mprtesti, pag. 24)
,Se ridic ntrebarea: ,Cum a putut atunci poporul Israel s spere
n mntuire, att timp ct legea lui Dumnezeu sttea naintea lor?`
Rspundem c pe lng ,legea regeasc,` (Iacov 2:8-12) a Iost dat lui
Israel o alt lege, anume ,legea poruncilor continute n decrete.`
EIeseni 2:15; Coloseni 2:14-17. Prin toate aceste sacriIicii si jertIe,
aceast lege arta mai departe ctre fertfa lui Isus Hristos, ca ispire
pentru clctorii ei. (,Gnduri despre Sabat si perpetuitatea Legii
mprtesti, pag. 16, 17)
Prezbiterul James White, primul care a publicat declaratia de la
1872, a mers pe aceeasi cale ca si Croiser, numind jertIa pentru pcatul
zilnic ,ispsirea zilnic. El a scris: ,Ispirea :ilnic a continuat
numai 364 de zile dup ce serviciile Sanctuarului pmntesc au Iost
schimbate, iar ispsirea din ziua a zecea pentru curtirea Sanctuarului
a Iost introdus. (,Parabole, pag. 15) Scriind n R&H, el a aIirmat:
,Cum a Iost El tratat, Cel pe care iudeii l asteptau ca rege al lor?
n loc de tron, a primit crucea; n loc de diadema slavei si onoarei, au
pregtit pentru El o coroan de spini; n loc de a-L recunoaste ca
Regele care poart sceptrul de conducere al tuturor lumilor, I-a Iost
pus n mn emblema batjocoritoare a imperiului; n loc de a-I Ii
oIerit acel omagiu care I se cuvine, ca Domn si Hristos, ei s-au aplecat
batjocoritor naintea Sa, in timp ce mainile Sale, in agonie, fceau
ispire pentru clcarea legii. AstIel a trebuit Fiul Celui Prea nalt,
prin ntelepciunea si prestiinta lui Dumnezeu, s Iac ispsire pentru
pcat, s pun capt jertIelor pentru pcat, si s aduc neprihnirea
vesnic. Daniel 9:34 (R&H, 20 iunie 1854 . articolul ,Viziunea de pe
Muntele SInt)
David Arnold, primul presedinte al ConIerintei New York, ntr-un
articol din R&H intitulat ,Identitatea Bisericii si mijloacele ispsirii lui
Dumnezeu pentru puriIicarea si unitatea ei, a scris:
,El (Satan) nu numai c a reusit ,s schimbe vremurile si legile,`
52
determinndu-l pe om s schimbe Sabatul din ziua a saptea n prima zi
a sptmnii, Icndu-i astIel s ,calce legile, s schimbe poruncile, s
Irng legmntul cel vesnic,` (Isaia 24:5; Exodul 31:16), dar el a lovit
n mod deosebit n ornduielile special concepute pentru ca biserica
Crestin s pstre:e in minte ispirea fcut prin moartea i
suferintele lui Hristos. Simbolul potrivit conceput pentru a pstra n
minte nmormntarea si nvierea lui Hristos, a Iost de asemenea
schimbat de el n practica stropirii, pervertind astIel pe deplin ntelesul
su. (R&H, 26 iunie 1855)
Uriah Smith a citat n cartea sa ,Privind la Isus, din ,Dictionarul
Biblic al lui William Smith:
,Prin urmare, gsim c(vezi citatul din Mishna. ,De Sacr.` i.c.XV,
10), n toate cazurile, era obiceiul pentru cel ce aducea jertIa s-si pun
mna pe animal spre a mrturisi pcatele sale generale sau speciale, si
s spun: ,Aceasta s Iie ispsirea mea.` Fr nici o ndoial, jertIa
mrturisea clar despre pcatul existent n om, c ,plata acelui pcat era
moarte.` si c Dumnezeu a pregtit o ispsire prin suIerintele
intermediare ale victimei indicate. (,Privind la Isus, pag. 141
sublinieri n original.)
James M. Stephenson a scris o serie de articole care au Iost
publicate n R&H din 22 august 1854, pn n 5 decembrie 1854.
Aceste serii n nou prti au Iost intitulate ,Ispsirea. Lucrarea lui
Stephenson a Iost n mod deosebit recomandat de prezbiterul James
White. El a subliniat: ,ISPSIREA. Aceast lucrare important este
acum terminat. Scopul ei este primordial; si nimeni din cei care sper
n mntuirea prin Isus Hristos nu ar trebui s neglijeze a studia marele
plan de mntuire asa cum este descoperit n SIintele Scripturi. Aceast
lucrare deschide un teren vast al adevrului Bibliei si va Ii gsit ca un
asistent pretios n studiul marii teme despre care vorbeste. O
recomandm pentru studiu prietenilor adevrului. (R&H, 19
decembrie 1854.) Chiar dac Stephenson i-a prsit pe adventistii de
ziua a saptea la sIrsitul lui 1855 pentru a se altura partidei
,Messenger, (vezi ,Enciclopedia AZS, pag. 870), l descoperim nc
pe prezbiterul White continund s Iac reclam n R&H lucrrii lui
Stephenson ,Ispsirea. De Iapt, i s-a Icut reclam de peste 60 de ori
n ziarul bisericii ntre anii 1856 si 1857! Se pare c prezbiterul White
nu a simtit c renuntarea lui Stephenson la mesaj ar Ii cauzat scderea
53
valorii lucrrii sale de nceput. Stephenson a scris:
,El (omul) a violat o lege care cere supunere desvrsit; rezult c
nu poate pe nici o cale s mpace o asemenea Iapt, tocmai din Iaptul
c n prim Iaz tot ceea ce putea Iace era s oIere supunerea
desvrsit; iar a suIeri pedeapsa (moartea) datorat pcatului su, l-ar
ruina; rezult c ispsirea Icut de Hristos este pe bun dreptate
numit o ispire intermediar. (R&H, 22 august 1854 sublinieri n
original)
,Suntem pregtiti ca la acest punct al studiului s ntelegem
legtura dintre sacrificiul lui Hristos, sau ispirea, cu legea lui
Dumnezeu. n prezentarea acestei prti a subiectului, voi compara ceea
ce am nteles a Ii punctul de vedere biblic, . . (Idem, 21 noiembrie
1854 sublinieri n original.)
De o deosebit important sunt unele declaratii din partea lui A. T.
Jones si E. J. Waggoner, pe care sora White i-a numit ,solii trimisi ai
lui Hristos. (Vezi TM, pag. 97.)
,nainte ca mielul s Iie oIerit ca sacriIiciu, cel care l adusese, si
punea minile pe capul lui si si mrturisea pcatele si ,era acceptat din
partea lui pentru a Iace ispsire pentru el.` (,Calea consacrat ctre
desvrsirea crestin, pag. 63)
,S Iie n voi mintea care era si n Isus Hristos. El a murit pentru a
Iace o ispsire, si pentru a Ii modelul pentru Iiecare dintre cei ce vor
dori s-I Iie urmasi. (,Buletinul CG 1895, pag. 332)
,Acest act al milei din partea lui Dumnezeu este deosebit de drept
pentru c, n primul rnd, pcatul este mpotriva lui Dumnezeu, iar El
are dreptul de a ierta oIensele aduse Lui; si, mai departe, este drept
pentru c si oIer propria viat ca o ispsire pentru pcat, astIel c
mretia legii nu este numai mentinut, ci preamrit. ,Mila si adevrul
s-au ntlnit mpreun; neprihnirea si pacea s-au srutat.` Psalmul
85:10. Dumnezeu este drept si Acela care l ndreptteste pe cel ce
crede n Isus. Toat neprihnirea este numai a Lui. (,Waggoner
despre Romani, pag. 74 aceast carte a Iost compilat din articolele
aprute n ,Semnele timpului din octombrie 1895 pn n septembrie
1896.)
Ellen White a vzut n mod clar moartea lui Hristos de pe cruce si
lucrarea Sa n sanctuarul ceresc ca Iiind esentiale pentru planul de
mntuire. Ea a Icut reIerinte la aceste dou lucrri n serviciul tipic,
54
ca Iiind o ispsire. n cuvinte misctoare, ea a scris:
,Pe msur ce te apropii de crucea de la Calvar, descoperi o
dragoste Ir precedent. Pe msur ce prinzi prin credint sensul
sacriIiciului, te descoperi ca pctos, condamnat de legea clcat.
Aceasta este pocinta. Venind cu inima umilit, gsesti iertare, cci
Hristos este continuu prezentat ca stnd la altar, din clip n clip
oIerind sacriIiciul pentru pcatele lumii. El este un slujitor al
adevratului cort pe care Dumnezeu l-a ridicat si nu omul. Umbrele
tipice ale cortului evreiesc nu mai au nici o valoare. O ispire :ilnic
i anual tipic nu mai trebuie Icut, ns sacriIiciul ispsitor
printr-un mijlocitor este esential datorit nIptuirii constante a
pcatului. Isus oIiciaz n prezenta lui Dumnezeu, oIerind sngele Lui
vrsat ca si cnd ar Ii un miel ucis. Isus prezint jertIa oIerit pentru
Iiecare oIens si pentru Iiecare deIicient a pctosului. (SM, cartea
1, pag. 343, 344 Ms. 50, 1900)
Fcnd reIerire la moartea lui Isus ca la o ispsire pentru pcat, ea
a scris:
,Salvarea oamenilor depinde de o continu aplicare asupra
inimilor lor a sngelui curtitor al lui Hristos. De acea, cina
DOMNULUI nu trebuie serbat numai ocazional sau anual, ci mult
mai Irecvent dect pastele anual. Acest ritual solemn comemoreaz un
eveniment mult mai mare dect eliberarea copiilor lui Israel din Egipt.
Acea eliberare a simbolizat marea ispsire pe care Hristos o Iace prin
sacriIicarea propriei Sale vieti pentru eliberarea Iinal a poporului
Su. (,Daruri spirituale, vol. 3, pag. 228)
,Hristos, Mijlocitorul nostru, este Cel care oIer Spiritul SInt, si
prin lucrarea de ajutor a Spiritului SInt, ispirea reali:at la Calvar
este adus n legtur cu suIletul omului pentru a transIorma caracterul
su, si a schimba natura sa, pn cnd poate Ii spus n cer: ,Voi sunteti
lucrtori mpreun cu Dumnezeu, purtnd jugul lui Hristos, purtnd
povara Sa.` (,Instructorul tineretului, 5 iulie 1894)
,Slava lui Hristos nu a aprut atunci cnd era pe pmnt. Atunci El
era un om al durerilor si obisnuit cu suIerinta. Oamenii si ascundeau
Iata de El. Dar El urma calea pe care Dumnezeu a trasat-o pentru El.
Purtnd nc natura uman, El a urcat n cer, triumItor si biruitor. El
a luat sangele ispirii Sale in Sfanta Sfintelor, stropind scaunul milei
si propriile Sale vesminte, si binecuvntnd poporul. (,Instructorul
55
tineretului, 25 iulie 1901)
,Hristos a studiat El nsusi Scripturile; pentru c a stiut c sunt
pline de instructiuni pretioase pentru toti cei care vor Iace din ele
sItuitorul personal. El a Iost credincios n ceea ce priveste datoriile
cminului, si n primele ore ale diminetii, n loc de a trndvi n pat,
deseori putea Ii gsit ntr-un loc retras, meditnd si cercetnd
Scripturile cu rugciune. Fiecare proIetie reIeritoare la lucrarea Sa,
alturi de meditatie, i era Iamiliar, in special acelea care fceau
referint la umilinta, ispirea i miflocirea Sa. (,Mrturii Speciale
despre educatie, pag. 177 vezi si ,Instructorul tineretului, 25 mai
1909.)
,Calea Ta, o Dumnezeule,
este n sanctuar;
cine este un dumnezeu
att de mare ca Dumnezeul nostru?
Psalmul 77:13
56
Capitolul 5
Ellen G. White i ispirea
apitolul anterior a nItisat modul de ntelegere al pionierilor
nostri reIeritor la dubla ispsire. Credinciosii Iceau reIerire la
lucrarea lui Hristos de pe cruce ca Iiind o ispsire, n timp ce lucrarea
de mare preot din cer era considerat ca Iiind ispirea. S-au oIerit
trimiteri pentru a demonstra c sora White s-a reIerit de asemenea la
moartea lui Isus ca Iiind o ispsire. Spre exemplu:
C
,A urma principiul drept nseamn mplinirea credincioas a
primelor patru si ultimelor sase porunci. n supunere Iat de aceste
porunci, noi mncm carnea si bem sngele lui Hristos, nsusindu-ne
tot ceea ce este cuprins n ispirea fcut la Calvar. Hristos va sta de
partea tuturor celor care l primesc pe El ca Mntuitor personal.
(,Upward Look, pag. 196 Manuscris 161, 1 iulie 1903)
,White-ism"-ul i ispairea
Capitolul anterior a consemnat ngrijorarea trzie a lui M. L.
Andreasen Iat de Iaptul c cineva care citeste scrierile sorei White
reIeritoare la ispsire, ar putea deveni conIuz dac nu ,recunoaste cele
dou etape ale ispsirii. (,Scrisori ctre biserici, seria A, nr. 6) n
timp ce lipsa ntelegerii celor ,dou etape i-a condus pe unii s
interpreteze gresit scrierile Ellenei White reIeritoare la ispsire, altii nu
au reusit s nteleag modul n care ea Iolosea termenii sau expresiile.
Dr. Ralph Larson, scriind despre modul de Iolosire a cuvintelor n
cazul Ellenei White, mrturiseste:
,Este un principiu bine stabilit al studiului c modul n care un
scriitor a Iolosit termenii si / sau expresiile (grupuri de cuvinte) trebuie
nteles n lumina modului n care alti scriitori au Iolosit aceeasi
termeni sau expresii. Dac scrierile unui autor nu sunt Ioarte vaste,
comparatiile pot Ii diIicil de Icut, iar sensurile cuvntului greu de
stabilit.
Nici de cum acesta nu este cazul lui Ellen White. Ea a scris dou
57
zeci si cinci de milioane de cuvinte, si a Iolosit termeni si expresii cu o
remarcabil uniIormitate a ntelesului. Cercettorul va observa,
oricum, c modul ei de a le Iolosi, cu toate c este clar, uniIorm si
consecvent n propriile ei scrieri, este uneori diIerit de al nostru. n
asemenea cazuri trebuie s-o lsm pe Ellen White s ne vorbeasc n
Ielul ei, si s avem grij s nu Iortm o interpretare strin, sau propria
noastr interpretare asupra cuvintelor ei. (,Cuvntul a Iost Icut
trup, pag. 15)
Dr. Larson demonstreaz Iaptul c sora White a Iost consecvent
n modul ei de Iolosire a diIeritilor termeni sau Iraze n legtur cu
natura uman a lui Hristos. Se poate de asemenea demonstra c a Iost
consecvent n alegerea cuvintelor n timp ce scria despre ispsire. Am
Iolosit compact discul ,Ellen G. White pentru a cuta toate trimiterile
la cuvntul ,ispsire n lucrrile ei publicate. Dup ce am citit si
studiat mai bine de 1000 de aIirmatii despre ispsire, am Iolosit
computerul pentru a reduce trimiterile la un grup selectat de Iraze
exacte care vor oIeri cititorului o ntelegere mai clar a punctului de
vedere al Ellenei White.
,!spaire perfecta"
Prima expresie pe care o vom examina este ,ispsire perIect.
,Scrierile publicate ale Ellenei White pe CD, versiunea 2.0,
descoper c aceast expresie este gsit de zece ori n scrierile ei
publicate. O singur dat este Iolosit de editori ca subtitlu. Dintre cele
nou reIerinte rmase, descoperim c toate acestea provin din dou
surse originale. n cazul acestei expresii, ca si n cazul celorlalte
expresii, vom oIeri reIerintele originale, si n cazul Iiecrei reIerinte,
dac si unde a Iost ultima dat retiprit. Unele dintre acestea au Iost
retiprite n timpul vietii Ellenei White, iar unele, evident, dup
moartea ei. Prima aIirmatie este din Manuscrisul 128, 1897, publicat
pentru prima dat n ,Bible Echo and Signs oI the Times:
,Tipul a ntlnit antitipul n moartea lui Hristos, Mielul njunghiat
pentru pcatele lumii. Marele nostru Preot a oIerit singurul sacriIiciu
care are vreo valoare pentru salvarea noastr. Cand S-a oferit pe Sine
pe cruce, a fost fcut o ispire perfect pentru pcatele oamenilor.
(,Bible Echo and Signs oI the Times, 1 mai 1899. A mai Iost publicat
58
n ,Semnele timpului, 28 iunie 1899; ,Comentariile Biblice AZS,
vol. 7, pag. 913 1957; vol. 7A, pag. 459 . 1957; ,That I May Know
Him, pag. 73 1964; ,LiIt Him Up, pag. 319 1988.)
,Numai Hristos ca mare preot, fcand o ispire perfect pentru
pcat, st n maiestate si slav divin. Alti mari preoti constituiau
numai tipul, iar cnd El a aprut, nevoia acestor servicii a disprut.
,Dar acest om, Iiindc rmne n veac, are o preotie care nu se poate
schimba. De aceea si poate s mntuiasc n chip desvrsit pe cei ce
vin la Dumnezeu prin El, vznd c trieste pururea ca s mijloceasc
pentru ei. Si tocmai un astIel de Mare Preot ne trebuia: sInt,
nevinovat, Ir pat, desprtit de pctosi, si nltat mai presus de
ceruri, care n-are nevoie zilnic, ca ceilalti mari preoti, s aduc jertIe,
nti pentru pcatele sale, si apoi pentru cele ale poporului, cci lucrul
acesta l-a Icut odat pentru totdeauna, cnd S-a adus jertI pe Sine
nsusi.` (,Advent Review and Sabbath Herald, 17 martie 1903. A
mai Iost publicat n ,That I May Know Him, pag. 74.)
Prima aIirmatie descrie n mod clar lucrarea lui Hristos la cruce ca
Iiind ,o ispsire perIect. Cea de-a doua aIirmatie nu este clar Ir a
avea si contextul. Titlul articolului este ,Valoarea suIletelor. El
ncepe astIel: ,Servii lui Dumnezeu au nevoie de a realiza valorarea
suIletelor. Hristos a murit pentru Iiintele umane. SacriIiciul Su de pe
cruce este msura valorii lor n ochii lui Dumnezeu. Citind articolul,
descoperim c sunt amintite att lucrarea de la cruce, ct si lucrarea de
mare preot a lui Hristos. Nici liberalii si nici conservatorii nu neag
Iaptul c att sacriIiciul lui Hristos ct si lucrarea Sa de mare preot din
cer sunt lucrri ,perIecte pentru om. Moartea lui Hristos a Iost
perIect. Lucrarea lui Hristos n cer este perIect de asemenea. AstIel,
din cele zece reIerinte la expresia ,ispsire perIect, exist numai
dou surse originale.
,Completa . ispairea"
,S-a potrivit Celui pentru care sunt toate lucrurile, si prin care sunt
toate lucrurile, n rscumprarea lumii, s salveze pctosi prin sngele
Mielului. Marele sacrificiu al Fiului lui Dumnezeu nu a Iost nici prea
mare si nici prea mic pentru a realiza lucrarea. n ntelepciunea lui
Dumnezeu, ea a fost complet, iar ispirea mrturisete fiecrui fiu
59
i fiic a lui Adam despre imutabilitatea legii lui Dumne:eu. Valoarea
legii lui Iehova trebuie s Iie estimat prin pretul imens care a Iost
pltit n moartea Fiului lui Dumnezeu pentru a-i mentine sacralitatea.
(,Semnele timpului, 30 decembrie 1889)
,!spairea completa"
,ti dai seama de pctosenia ta? Dispretuiesti tu pcatul? Atunci
aminteste-ti c neprihnirea lui Hristos este a ta dac o vei apuca. Nu
poti vedea ce baz solid se aIl sub picioarele tale atunci cnd l
accepti pe Hristos? Dumnezeu a acceptat fertfa Fiului Su ca o
ispyire complet pentru pcatele lumii. (,Instructorul tineretului,
20 septembrie 1900. A Iost publicat n ,Credinta prin care triesc,
pag. 91 1958.)
,Dup ce Adam a czut, Isus a nceput lucrarea de rscumprare a
omului. In fiecare aspect, sacrificiul Su a fost perfect, cci El a putut
face o ispire complet pentru pcat. Cu toate c era una cu
Dumnezeu, S-a Icut de nimic. A luat asupra Sa natura noastr. ,Iat,
eu vin,` a Iost anuntul Su vesel al mbrcrii divinittii Sale cu natura
uman, ,s Iac voia Ta, o Dumnezeule!` El si-a iubit biserica, si S-a
dat pe Sine pentru ea. ,De aceea M iubeste Tatl Meu,` le-a spus El
Iariseilor, ,pentru c mi dau viata, pentru a o lua din nou.`
(,Instructorul tineretului, 14 iunie 1900)
Toate aIirmatiile din ultimele dou subcapitole se reIer la moartea
lui Hristos pe cruce. Interesant este aIirmatia din ,Instructorul
tineretului, 14 iunie 1900. Ajut la clariIicarea aIirmatiilor reIeritoare
la ,ispsirea perIect. n aceast aIirmatie, ea echivaleaz aIirmatiile
reIeritoare la sacriIiciul lui Hristos ca Iiind ,perIect si ,o ispsire
complet pentru pcat.
,!spairea a fost completa"
,S studiem legea lui Dumnezeu n legtur cu lucrarea lui Hristos.
Omul a clcat legea. Hristos a venit pe acest pmnt pentru a realiza o
ispsire pentru pcat. Ispirea Sa a fost complet in fiecare etap.
Cnd era atrnat pe cruce, a putut s spun: ,S-a sIrsit. Cererile
60
drepttii erau satisIcute. Calea ctre tronul harului era deschis
Iiecrui pctos. (,Semnele timpului, 31 iulie 1901)
Aceast trimitere vorbeste limpede despre moartea lui Hristos pe
cruce si nu despre lucrarea Sa de mare preot. Aceast ispire, spune
ea, a Iost ,complet n Iiecare etap.
,!spairea este completa"
,Noi nu trebuie s vedem numai o cale prin care s traversm
abisul pcatului, ci trebuie s apreciem valoarea rscumprrii pltite
pentru suIletele noastre; noi trebuie s ntelegem ceva din ceea ce a
Iost suIerit pentru a putea Ii iertati si salvati de la distrugere. Trebuie
s ne bucurm c ispirea este complet; si, creznd n Hristos ca
Salvator personal desvrsit, putem sti c Tatl ne iubeste la Iel cum l
iubeste pe Fiul Su. (R&H, 11 noiembrie 1890)
,Hristos a venit ca om, pentru a-i ntlni pe oameni acolo unde
sunt. Dac ar Ii venit n toat slava Sa, Iiintele omenesti nu ar Ii putut
suporta privelistea. ,Cu toate c era bogat, de dragul nostru a devenit
srac, pentru ca prin srcia Lui, voi s Iiti bogati.` El a asezat crucea
ntre cer si pmnt, si cnd Tatl a privit sacriIiciul Fiului Su, S-a
aplecat naintea sa, recunoscndu-i desvrsirea, ,Este suIicient,` a
spus. ,Ispirea este complet.` (R&H, 24 septembrie 1901. Publicat
si n ,Comentarii biblice AZS, vol. 7, pag. 459 1957.)
AIirmatia din 24 septembrie 1901 are o semniIicatie special
datorit citrii cuvintelor lui Dumnezeu nsusi. Ambele aIirmatii se
reIer la moartea lui Hristos ca realiznd o ncheiere a ispsirii.
,ncheierea ispairii"
,Timpul a venit pentru ca universul cerului s-si primeasc Regele.
ngeri, heruvimi si seraIimi, puteau acum s priveasc crucea. Tatl
Si-a plecat capul n recunoasterea Celui cruia preotii si conductorii
I-au spus: ,S-a ncrezut n Dumnezeu; acum s-L elibereze Dumnezeu,
dac l va primi.` Tatl L-a acceptat pe Fiul Su. Nu exist cuvinte
care s poat exprima bucuria cerului sau expresia de satisIactie si
bucurie a lui Dumnezeu pe care le simtea Iat de singurul Su Fiu
61
nscut, atunci cnd a v:ut incheierea ispirii. (,Biblie Echo and
Signs oI the Times, 22 mai 1899. Articolul din care a Iost extras acest
paragraI a mai Iost publicat n ,Semnele timpului, 16 august 1899, cu
o adugare a nc dou paragraIe. O parte din citatul de mai sus, a mai
Iost tiprit n ,Comentariile biblice AZS, vol. 7, pag. 460 cu
trimiterea la articolul din ,Semnele timpului.)
Acest paragraI, ca si cele care aIirm c ,ispsirea este complet,
se reIer la moartea lui Hristos pe cruce.
,!spairea . marele adevar n jurul caruia
sunt grupate toate celelalte adevaruri"
O cutare pe compact disc, ne oIer opt trimiteri pentru expresia
,ispsire pentru pcat . adevruri nmnuncheate. Din aceste opt
trimiteri, numai dou reprezint surse originale. Prima este din jurnalul
din 30 iulie 1901. Mai trziu a devenit cunoscut ca Manuscrisul 70,
1901. Nu a Iost publicat pn n anul mortii sorei White, 1915, ntr-o
versiune lrgit a lucrrii ,Lucrtorii Evangheliei.
,Sacrificiul lui Hristos ca o ispyire pentru pcat reprezint
marele adevr n jurul cruia sunt grupate toate celelalte adevruri.
Pentru a Ii nteles si apreciat cum se cuvine, Iiecare adevr din
cuvntul lui Dumnezeu, de la Geneza la Apocalipsa, trebuie studiat n
lumina care se revars de la crucea Calvarului. (Jurnal din 30 iulie
1901 publicat prima dat n ,Lucrtorii Evangheliei, editia 1915, pag.
315. Mai trziu a Iost publicat n ,Evanghelizare, pag. 190 1946;
,Fii si Iiice ale lui Dumnezeu, pag. 221 1955; ,Comentarii biblice
AZS, vol. 5, pag. 1137, 1956; si de dou ori n vol. 7A, pag. 457
1957; ,Manuscript Releases, vol. 20, pag. 336 1993.)
,Hristos este Iundamentul Iiecrei biserici adevrate. Toti acei care
vin la o nou credint, trebuie s Iie Iundamentati n El. Adevrurile
clare, simple ale Evangheliei, trebuie mentinute naintea mintilor.
Hristos crucificat ca ispire pentru pcate este marele adevr central
al Evangheliei, in furul cruia sunt grupate toate celelalte adevruri.
Toate celelalte adevruri sunt legate de acest mare adevr. (,Upward
Look, pag. 85 1982 Scrisoarea din 12 martie 1902 ctre
Prezbiterul E. F. Franke, un evanghelist; aceast scrisoare nu a Iost
62
publicat pn n 1982 cnd a aprut cartea ,The Upward Look.
Aceast trimitere nu este publicat de ctre biseric n nici un alt loc.)
,!spairea finala"
Aceste ultime aIirmatii din acest subcapitol, ,Ispsirea Iinal,
care sunt scrise de Ellen White, vorbesc n mod limpede despre o
ispsire Iinalizat n cer. Ele demonstreaz c ea nu a deIinit
,ispsirea ca nsemnnd ncheierea planului de mntuire, altIel ea nu
ar Ii scris: ,Sanctuarul din cer este chiar centrul lucrrii lui Hristos
pentru binele omului. Ea priveste Iiecare suIlet care trieste pe Iata
pmntului. . Lucrarea lui Hristos pentru binele omului din
sanctuarul de sus este la Iel de esential pentru planul de mntuire ca si
moartea Sa pe cruce. Prin moartea Sa El a nceput acea lucrare pe care,
dup nvierea Sa, s-a nltat pentru a o sIrsi n cer. (,Marea lupt,
pag. 488-489.) AstIel, cnd citim despre o ispsire ,perIect sau
,complet, ea se reIerea la moartea lui Hristos ca Iiind un sacriIiciu
perIect si complet. Acel sacriIiciu complet si perIect a Iurit o ispsire
ntre om si pctos, astIel nct s se poat realiza o unire a mintii
(,ispire n limba englez = ,atonement, care silabisit,
,at-one-ment nseamn o unire la nivelul min[ii) ntre un
Dumnezeu sInt si un om pctos!
,La cruciIicare, cnd Isus murea pe Calvar, El a strigat: ,S-a
sIrsit.`, iar perdeaua din templu a Iost sIsiat n dou, de sus pn
jos. Aceasta trebuia s arate c serviciile din Sanctuarul pmntesc au
Iost pentru totdeauna terminate, iar Dumnezeu nu se mai ntlnea cu ei
n templele lor pmntesti, pentru a accepta sacriIiciile lor. Sngele lui
Isus era atunci vrsat, snge care avea s Iie adus de El n Sanctuarul
ceresc. Dup cum preotii din Sanctuarul pmantesc intrau in Sfanta
Sfintelor o dat pe an pentru a curta Sanctuarul, Isus a intrat in
1844 in Sfanta Sfintelor din cer la sfaritul celor 2300 de :ile din
Daniel 8, pentru a face o ispire final pentru toti cei care ar fi
beneficiat de miflocirea Sa, i pentru a curta Sanctuarul. (,Daruri
spirituale, vol. 1, pag. 161, 162 1858. Aceast aIirmatie a Iost
retiprit n ,Experiente si viziuni, pag. 253 1882, cu caractere mai
mici.)
,n cadrul serviciului tipic, numai aceia care au venit naintea lui
63
Dumnezeu cu mrturisire si pocint, si numai acele pcate care, prin
sngele jertIei, au Iost transIerate asupra sanctuarului, au avut parte de
serviciul din ziua ispsirii. Astfel, in marea :i a ispirii finale i a
Judectii de cercetare, singurele ca:uri care sunt luate in considerare,
sunt acelea ale pretinsului popor al lui Dumne:eu. (,Marea lupt,
editia 1888, pag. 480 publicat de asemenea n ,Marea lupt, editia
1911, pag. 480, iar ultima propozitie n ,Credinta prin care triesc,
pag. 210 1958.)
,Sngele lui Hristos, n timp ce trebuia s l elibereze pe pctosul
pocit de condamnarea legii, nu trebuia s anuleze pcatul; acesta
rmanea inregistrat in sanctuar pan la ispirea final, astIel, n tip,
sngele jertIei pentru pcat muta pcatul de pe nIptuitor, dar acesta
rmnea n sanctuar pn la Ziua Ispsirii. (,Patriarhi si proIeti, pag.
357 - 1890)
,Dup cum in cadrul ispyirii finale pcatele celui care se ciete
cu adevrat trebuie terse din inregistrrile cereti pentru a nu mai Ii
amintite si pentru a nu mai reveni n minte, tot asa si n serviciul tipic
ele erau duse n pustie, pentru totdeauna desprtite de adunare. (Idem,
pag. 358)
,Atunci cnd Hristos, Mijlocitorul, a desIcut legturile
mormntului si S-a nltat la cer pentru a sluji pentru om, El a intrat
prima dat n sInta unde, datorit sacriIiciului Su, a adus o jertI
pentru pcatele oamenilor. Cu mijlocire si rugminti, El a prezentat
naintea lui Dumnezeu rugciunile, pocinta si credinta poporului Su,
curtat prin mirosul plcut al propriilor Sale merite. Apoi, El a intrat
in Sfanta Sfintelor, pentru a reali:a o ispire pentru pcatele
poporului i pentru a curta sanctuarul. Lucrarea Sa ca mare preot
desvrseste planul divin de rscumprare prin Iaptul c realizeaz
ispyirea final pentru pcat. (Manuscris 69, pag. 13, 1912. ,Pcatul
si moartea lui Moise, copiat n 10 septembrie 1912. Publicat n
,Manuscript Releases, vol. 10, pag. 157 si vol. 11, pag. 54 1990.)
Toate aceste paragraIe originale care vorbesc despre ,ispsirea
Iinal, se reIer la lucrarea lui Hristos din sanctuarul ceresc. Este
valoros ultimul paragraI, unde ea aIirm cu trie c ,Lucrarea Sa ca
mare preot desvrseste planul divin de rscumprare prin Iaptul c
realizeaz ispsirea Iinal pentru pcat. AstIel, n timp ce ispsirea de
la cruce a Iost desvrsit n ea nssi, lucrarea ispsirii Iinale a lui
64
Hristos din sanctuar este cea care desvrseste planul de mntuire.
Din cele opt seturi de expresii exacte pe care le-am tiprit pentru
cititor, am gsit pe computer 38 de trimiteri din care numai 16
reprezentau paragraIe originale. Cu alte cuvinte, 22 din 38 (58)
reprezentau retipriri ale paragraIelor originale. Aceste statistici ne
ajut s ntelegem c, n timp ce sora White nu a accentuat att de mult
conceptul ,lucrrii desvrsite aplicat lucrrii lui Hristos la Calvar,
(dou paragraIe originale cu o retiprire n timpul vietii ei) unii editori
ai scrierilor ei au accentuat Ioarte mult acest concept, retiprindu-le de
nc sapte ori, toate retipririle Iiind realizate dup ConIerintele
Evanghelice ale BAZS de la mijlocul anilor 1950!
,SacriIiciul lui Hristos
ca ispsire pentru pcat,
este marele adevr n jurul cruia
sunt grupate toate celelalte adevruri.
,Lucrtorii Evangheliei pag. 315
65
Capitolul 6
Ziua ispirii
avel, scriindu-i lui Timotei, ,Iiul su n credint, (1 Timotei 1:2)
i oIer un sIat care se potriveste n mod deosebit crestinilor
adventisti de ziua a saptea.
P
,O Timotei, pzeste ce ti s-a ncredintat, evitnd plvrgeala
proIan si Ir rost, si mpotrivirile stiintei, pe nedrept numit astIel.
(1 Timotei 6:20)
,Tu s continui n lucrurile pe care le-ai nvtat si de care esti
deplin ncredintat, stiind de la cine le-ai nvtat. (2 Timotei 3:14)
Unicitatea miscrii Advente si adevrul care ne-a fost incredintat
sunt reprezentate de ntelegerea mesajului sanctuarului n tip si antitip.
LeRoy Froom, istoric bisericesc si apologist, a scris c adevrul despre
sanctuar a Iost ,adevrul distinctiv, deosebit si Iundamental singura
nvttur doctrinal care i identiIic si i desparte pe adventistii de
ziua a saptea de ceilalti crestini .. (,Miscarea destinului, pag. 541)
Pentru a ntelege aceast unicitate si ncredintare, trebuie s
ntelegem lectiile de baz ale serviciului de la sanctuar. n timp ce
,Leviticul schiteaz cteva jertIe si servicii, Pavel, n epistola ctre
evrei, subliniaz dou servicii. Acestea sunt jertIa pentru pcat din
Leviticul 4; si ziua ispsirii, asa cum este consemnat n Leviticul 16.
Pavel le recapituleaz la nceputul celui de-al noulea capitol din
epistola sa ctre evrei:
,Legmntul dinti avea si el porunci privitoare la slujba divin, si
un sanctuar pmntesc. Cci a Iost Icut un tabernacol; primul, unde
era sIesnicul, masa si pinile pentru punerea nainte; care este numit
sanctuarul. Si dup perdeaua a doua, tabernacolul care se cheam
SInta tuturor; care avea cdelnita de aur, si chivotul legmntului,
acoperit peste tot cu aur, unde era vasul de aur care avea man, si
toiagul lui Aaron care nIrunzise, si tablele legmntului; si deasupra
lui erau heruvimii slavei, care acopereau scaunul milei cu umbra lor;
despre care nu putem vorbi detailat. Acum, dup ce au Iost ntocmite
astIel lucrurile acestea, preotii mergeau intotdeauna (zilnic) n primul
66
tabernacol, mplinind serviciul lui Dumnezeu. Dar n cel de-al doilea
mergea numai marele preot odat in fiecare an, nu Ir snge, pe care
l aduce pentru sine, si pentru erorile poporului. Prin aceasta, Duhul
SInt arta c drumul n SInta tuturor nu era nc descoperit, ct
vreme sttea n picioare primul tabernacol; care era o Iorm pentru
vremurile de acum, n care erau oIerite att daruri ct si jertIe, care nu
putea s-l Iac desvrsit pe cel care mplinea acest serviciu, asa cum
i cere constiinta. (Evrei 9:1-9)
Aici Pavel scrie despre un serviciu zilnic, si despre unul anual.
Folosul acestor dou lucrri nu avea dect o singur surs n realitate.
n tip, existau jertIe pentru Iiecare serviciu. n antitip, o singur jertI
este suIicient pentru ambele lucrri. ,AstIel, Hristos a Iost o dat
oferit pentru a purta pcatele multora; si celor care privesc la El li se
va nItisa a doua oar Ir pcat, pentru salvare. (Evrei 9:28) ,Cci
Hristos a suferit o dat pentru pcate, Cel drept pentru cei nedrepti,
pentru a ne duce la Dumnezeu, . (1 Petru 3:18) Observati accentul
pe care-l pune Pavel pe sacriIiciul perIect al lui Hristos, pe msur ce
continu s scrie n Evrei.
,Dar Hristos a venit ca Mare Preot al bunurilor viitoare, printr-un
tabernacol mai mare si mai desvrsit, care nu este Icut de mini,
adic nu este din zidirea aceasta; si a intrat, odat pentru totdeauna, n
Locul preasInt, nu cu snge de tapi si de vitei, ci cu nsusi sngele
Su, obtinnd (,astIel asigurnd RSV) rscumprare vesnic pentru
noi. Cci dac sngele taurilor si al tapilor si cenusa unei vitele stropit
peste cei ntinati, i sIinteste si le aduce curtirea trupului, cu ct mai
mult sngele lui Hristos, care, prin Spiritul cel vesnic, S-a adus pe Sine
nsusi jertI Ir pat lui Dumnezeu, v curt constiinta de Iaptele
moarte pentru a sluji viului Dumnezeu? (Evrei 9:11-14)
Sngele lui Hristos a asigurat mijloacele pentru lucrarea din
sanctuar care curt constiinta sau mintea. S ne amintim c lupta este
pentru minte. ,S Iie n voi mintea aceasta, care era si n Hristos Isus.
(Filipeni 2:5)
Jertfa pentru pacat
Al patrulea capitol din Leviticul clasiIic patru jertIe diIerite
pentru pcat: ,preotul care este uns marele preot; ,ntreaga adunare a
67
lui Israel, ,un conductor si ,oamenii de rnd. Aceste patru jertIe
erau administrate prin dou proceduri diIerite.
n cazul marelui preot sau a ntregii adunri a lui Israel, era oIerit
un taur tnr. (Leviticul 4:3, 14) Procedura poate Ii gsit n Leviticul
4:1-21 pentru marele preot sau pentru pcatul colectiv, dup cum
urmeaz:
Taurul era adus la poarta tabernacolului unde Iie marele preot,
Iie btrnii, n cazul n care jertIa era adus pentru adunare, si
puneau minile deasupra animalului si-si mrturiseau pcatele.
Taurul era ucis, iar sngele era stropit naintea perdelei n locul
sInt, iar o parte din snge era asezat pe coarnele altarului de
aur.
Sngele care rmnea era vrsat la picioarele altarului pentru
jertIele ce trebuiau arse.
Grsimea era luat mpreun cu rinichii si Iicatul, si erau arse
pe altarul de bronz.
Restul taurului era dus pe cmp ntr-un loc curat, asezat pe
lemne si ars.
Ultimele dou jertIe pentru pcat i includeau pe toti indivizii din
Israel cu exceptia marelui preot. Chiar si ceilalti preoti erau inclusi.
Termenul ebraic pentru ,conductor n Leviticul 4:22 este x:c:
,nasi care nseamn print, rege sau conductor. n timp ce ,nasi este
Iolosit pentru a descrie capul Iiecreia dintre cele 12 triburi ca un
,cpitan, (vezi Numeri 2:3-29) este de asemenea Iolosit pentru a-l
descrie pe Eleazar care trebuia s Iie ,cpetenia (nasi) peste
cpeteniile (nasi) levitilor. (Numeri 3:32)
Fie c era un conductor sau o persoan obisnuit, procedura
pentru serviciu era aceeasi, diIerenta principal constnd n Iaptul c
conductorul trebuia s aduc un mascul, n timp ce persoanele
obisnuite puteau aduce si o Iemel sau un miel. Probabil c cea mai
Irapant trstur a acestui sacriIiciu este c sngele nu era niciodat
adus n Locul SInt, ci cu el slujeau preotii de rnd. Procedura asa cum
este gsit n Leviticul 4:22-35 poate Ii schitat astIel:
Capra sau mielul era adus n sanctuar, iar minile celui ce
o oIerea erau asezate deasupra capului animalului, si era
mrturisit pcatul.
68
Animalul era ucis iar sngele lui era pus pe coarnele
altarului destinat jertIelor pentru ardere.
Sngele care rmnea era aruncat la picioarele altarului
destinat jertIelor pentru ardere.
Grsimea era ars pe altarul de bronz.
Preotul mnca o bucat din carnea animalului ,n curtea
tabernacolului adunrii. (Leviticul 6:26)
Rezultatul acestor servicii a Iost limpede consemnat. n cazul
conductorului este aIirmat: ,Preotul s Iac o ispsire pentru el n
privinta pcatului su, si i se va ierta. (Leviticul 4:26) Serviciile
pentru persoana de rnd aduceau acelasi rezultat: ,Preotul s Iac o
ispsire pentru el n privinta pcatului su, si i se va ierta. (Leviticul
4:31, vezi si versetul 35.)
Aceast ispsire Icut la altarul pentru jertIele de ardere,
reprezint crucea care a adus iertarea. Aceast iertare asigurat la
Calvar este att de suIicient, nct omul poate Ii una cu Dumnezeu.
Noul Testament oIer o minunat ilustrare n Luca 23:39-43. Hotul
pocit atrnnd pe o cruce lng Isus, L-a rugat pe Stpn s-si
aminteasc de el n mprtia Sa. Hotul a primit asigurarea iertrii
desvrsite! Aceasta este o ispsire pe care nu avem ndrzneala s-o
negm!
!spairea ispairilor
Pe lng jertIele pentru pcat din Leviticul patru, gsim o alt
jertI la care se Iace reIerint ca la o jertI pentru pcat. Acest serviciu
era adus la ndeplinire o dat n Iiecare an, n a zecea zi a lunii a
saptea. (Vezi Leviticul 16:1-34.) Aceast zi, cunoscut ca ,Yom
Kippur, (Ziua Ispsirilor) este cea mai sInt zi din anul ebraic. A
Iost nteleas ca reprezentnd judecata si curtirea Iinal de pcat.
(Vezi ,SDA Source Book, pag. 61-63.) Serviciile din Ziua Ispsirii
asa cum le gsim n Leviticul 16, pot Ii schitate astIel:
Dup ce oIicia serviciul obisnuit de dimineat n hainele
sale pontiIicale, marele preot se mbia si se mbrca n
hainele sIinte de pnz ale unui preot de rnd.
Marele preot prezint taurul naintea Domnului; si aseaz
69
minile deasupra capului su.
El prezint cei doi tapi si trage la sorti pentru a determina
care va Ii pentru Iehova si care pentru Azazel.
Marele preot ucide taurul si-i pstreaz sngele.
El ia cdelnita si tmia n sInta sIintelor, si aranjeaz
tmia pe crbunii aprinsi n cdelnit pentru ca norul
tmii s acopere scaunul milei.
Se ntoarce n curte pentru a lua sngele taurului, pe care l
duce n sInta sIintelor si stropeste cu el de sapte ori
naintea scaunului milei.
Marele preot se ntoarce n curte, ucide tapul Domnului, si
intr n sInta sIintelor, si stropeste cu sngele su dup
cum a Icut cu sngele taurului.
Dup ce stropeste cu sngele, revine n locul sInt si Iace
ispsire pentru lucrurile sIinte.
Apoi marele preot revine n curte si Iace ispsire pentru
altar, stropindu-l att cu sngele taurului, ct si cu cel al
tapului de sapte ori, punnd sngele pe coarnele altarului.
Marele preot mrturiseste pcatele lui Israel deasupra
capului tapului viu, si-l trimite n pustie prin mna unui om
potrivit.
Dup aceste servicii, marele preot se spal, se mbrac
napoi cu hainele pontiIicale, si oIer grsimea jertIelor
pentru pcat, jertIa de ardere pentru sine si pentru popor,
jertIa de ardere pentru zi, si iedul jertIei pentru pcat pentru
zi. (Vezi ,Comentariile biblice ale AZS, vol. 1, pag. 706.)
Rezultatul acestui serviciu era curtirea. ,Cci n ziua aceea,
marele preot va Iace o ispsire pentru tine, pentru a te curta, pentru a
Ii curat de toate pcatele tale naintea DOMNULUI. (Leviticul 16:30)
Sngele lui Isus a asigurat mijloacele att pentru ispsirea de la cruce,
ct si pentru lucrarea din cer. Aceasta ne ajut s ntelegem 1 Ioan 1:9
,Dac ne mrturisim, El este credincios si drept pentru a ne ierta
pcatele, i pentru a ne curta de toate pcatele.
Termenul ebraic pentru ispsire, :: ,kaphar, nseamn ,a
acoperi. n timp ce pcatele noastre sunt acoperite de snge, ele
trebuie ndeprtate nu numai din crtile din cer, ci si din vietile
70
noastre! Ispsirea iertrii realizat la cruce, n importanta ei, nu
reprezint ispsirea deplin si Iinal care trebuie Icut n vederea
restaurrii depline a omului pentru a putea sta n prezenta unui
Dumnezeu sInt. O simpl ilustrare va clariIica acest Iapt. Mama i
spune Ietitei c poate merge la joac, dar s nu se murdreasc. Dup
cteva minute, Iiica ei apare la us plngnd. n urma unei czturi,
rochia ei alb a devenit maro. Mama o priveste cu mil. Observnd
repede atitudinea de regret a copilului, ea o asigur de dragostea ei si
de Iaptul c a iertat-o pentru c s-a murdrit. Oricum, chiar dac este
iertat, este inc murdar i trebuie s fie curtat' Ispsirea de la
Calvar asigur iertarea, ns noi trebuie s primim curtirea prin
sngele lui Isus n Sanctuarul Ceresc. ,Cu ct mai mult sngele lui
Hristos, care, prin Spiritul cel vesnic, S-a adus pe Sine nsusi jertI
Ir pat lui Dumnezeu, v curt constiinta de Iaptele moarte pentru a
sluji viului Dumnezeu? (Evrei 9:14)
Cartea Leviticului nregistreaz cteva tipuri diIerite de jertIe care
rezult ntr-o ,ispsire. (Vezi Leviticul 1:4; 4:26; 5:6; 12:7.) Oricum,
ispsirea Icut n a zecea zi a lunii a saptea este deasupra tuturor.
Leviticul 23 reaminteste cele mai mari Sabate ceremoniale, iar acolo
inspiratia, reIerindu-se la ziua ispsirii, Ioloseste maiestuosul plural
ebraic pentru a arta superioritatea naturii acestei ispsiri naintea
oricrei alteia. Citim: ,DOMNUL a vorbit lui Moise spunnd: ,De
asemenea, n a zecea zi a lunii a saptea trebuie s Iie o zi a ispirilor:
(,kippur: plural n limba ebraic) va Ii o adunare sInt; si v veti
ntrista suIletele, si veti aduce o jertI prin Ioc DOMNULUI. Nu veti
Iace nici o lucrare n acea zi; cci este o zi a ispirilor (plural n limba
ebraic), spre a Iace o ispsire pentru voi naintea DOMNULUI
Dumnezeului vostru.` (Leviticul 23:26-28)
Dumnezeu a promis s Iac ,un om mai pretios dect aurul Iin; si
pe om mai scump dect aurul din OIir. (Isaia 13:12) Prin intermediul
ispirii finale, Dumnezeu va pregti 144.000 pentru a oIeri
universului o descoperire deosebit despre caracterul Su.
,Acestia sunt cei ce nu s-au ntinat cu Iemei; cci sunt nentinati.
Acestia sunt cei care l urmeaz pe Miel oriunde merge. Ei sunt
rscumprati dintre oameni, Iiind primele roade ale lui Dumnezeu si
ale Mielului. Iar n gura lor nu s-a gsit viclenie; cci sunt Ir vin
naintea tronului lui Dumnezeu. (Apocalipsa 14:4, 5)
71
Psalmistul a aIirmat: ,Binecuvntat este omul cruia nu-i atribui
nici un pcat, si n al crui spirit nu este viclenie. (Psalmul 32:2) Nu
este de mirare c am Iost sItuiti s ,. ne luptm cu toat puterea pe
care ne-a dat-o Dumnezeu pentru a Ii printre cei o sut patru zeci si
patru de mii. (R&H, 9 martie 1905)
,Nu avem nici o ndoial,
si nici nu am avut vreo ndoial
de-a lungul timpului,
c doctrinele pe care le credem astzi (1863)
sunt adevr prezent,
si c ne aIlm aproape de judecat.
,Mrturii pentru comunitate, vol. 2, pag. 355
72
Capitolul 7
Biserica Adventist de Ziua
a aptea i ispirea
redinta c planul de mntuire nu a Iost terminat o dat cu
ispsirea de la cruce, alturi de ntelegerea naturii umane a lui
Isus, i-a desprtit pe adventistii de ziua a saptea de majoritatea
grupurilor evanghelice pn la mijlocul anilor 1950. (Dup cum vom
vedea n capitolul dou zeci si unu, concesii Icute cu ani nainte, a
pregtit calea n vederea compromisurilor mentionate.) nainte de
mijlocul anilor 1950, cei mai multi evanghelici au considerat c
adventistii de ziua a saptea sunt o sect. Lucrarea lui Donald
Barnhouse si a lui Walter Martin a deschis calea pentru ca biserica s
nu mai poarte numele stigmatizat de ,sect. Avnd binecuvntarea
Presedintelui ConIerintei Generale, R. R. Figuhr, Martin, Barnhouse si
George Cannon s-au ntlnit cu T. E. Unruh, Roy A. Anderson, LeRoy
Froom si W. E. Read, pentru a ncerca s rezolve presupusele
nentelegeri dintre adventisti si evanghelici. Unruh, scriind n
,Adventist Heritage, a aIirmat:
C
,O serie de conIerinte dintre adventistii de ziua a saptea si lideri
evanghelici, care au debutat n primvara anului 1955, derulndu-se
pn n vara lui 1956, au condus la publicarea a dou crti: prima,
,Adventistii de Ziua a Saptea rspund ntrebrilor despre doctrin;` a
doua, ,Adevrul despre Adventismul de Ziua a Saptea.` Prima
reprezint o mrturisire deIinitiv a crezului adventist modern, . Cea
de-a doua lucrare, scris de Walter Martin, un expert de seam a
cultelor americane, deIineste si examineaz doctrinele adventiste de
ziua a saptea, Iolosind prima lucrare ca surs si autoritate. n aceast
carte, Martin a sters biserica Adventist de Ziua a Saptea de pe lista sa
ce contine sectele care nu sunt crestine, si recunoaste c toti cei care
cred ,ntrebrile despre doctrin` pot Ii numrati ca membrii trupului
lui Hristos (biserica crestin n acceptiunea evanghelic), si astIel ca
Irati ai si. (,The Adventist Heritage, vol. 4, nr. 2, 1977)
73
Aceste conIerinte si cartea care a rezultat, ,ntrebri despre
doctrin, au compromis pozitia noastr pe care o imbrtiam,
reIeritoare la ispsire. Mai precis, negm modul nostru de ntelegere
reIeritor la ispsirea dubl si reducem lucrarea de mare preot a lui
Hristos la nimic mai mult dect la o serie de miscri lipsite de nteles.
Acest capitol va certiIica tgduirea care s-a petrecut n momentul
aparitiei ,ntrebrilor despre doctrin, tgduirea care a urmat, si
rspunsul lui Dumnezeu la aceast tgduire.
Tagaduirea din ,ntrebari despre doctrina"
La pagina 390 din ,ntrebri despre doctrin, citim: ,Adventitii
nu imbrtiea: nici o teorie a vreunei ispiri duble. (Sublinieri n
original.) Dr. Barnhouse, scriind reIeritor la marea dezamgire, a
numit doctrina judectii de cercetare ,o idee omeneasc salvatoare si
,c orice eIort de a o ntri este rsuflat, plictisitor si neavantafos!
(,Eternity, septembrie 1956 sublinierile sunt n original.) Mai
trziu, el a numit-o ,lipsit de important si aproape naiv . (Idem)
El a consemnat de asemenea impresiile pe care i le-au lsat liderii
nostri reIeritor ntelegerea lor n ceea ce priveste judecata de cercetare:
,Ar trebui ca, de asemenea, s ne dm seama c unii adventisti de
ziua a saptea neinIormati, au luat aceast idee si au dus-o pn la
Iantasticele extreme literale. Domnul Martin yi cu mine i-am auzit
pe liderii adventiyti de ziua a yaptea afirmnd cu hotrre c ei
resping toate aceste extreme. Aceasta au aIirmat n termeni Ioarte
clari. Mai departe, ei nu cred, aa cum au invtat unii dintre primii lor
invttori, c lucrarea de ispire a lui Isus nu a fost terminat la
Calvar i c El ar continua inc o a doua lucrare de slufire din 1844.
Aceast idee este de asemenea cu desvryire respins. (Idem)
Liderii nostri au respins nvtturile biblice ale lui James si Ellen
White, Uriah Smith, etc. Ei au pregtit de asemenea un rspuns care
s-i satisIac pe evanghelici n ceea ce priveste ispsirea pe care o Iace
acum Hristos acum n cer. Din neIericire, nu a Iost un rspuns biblic.
n ,ntrebri despre doctrin, ei au aIirmat:
,De aceea, atunci cnd cineva aude pe un adventist spunnd, sau
citeste n literatura noastr adventist chiar si n scrierile Ellenei G.
White c Hristos Iace ispsire acum, trebuie s nteleag c noi pur
74
si simplu vrem s spunem c Hristos reali:ea: acum o aplicare a
beneficiilor ispirii sacrificiului pe care l-a fcut la cruce; c o Iace
eIicient pentru noi individual, potrivit nevoilor si cerintelor noastre.
(,ntrebri despre doctrin, pag. 354, 355 sublinieri n original.)
Aceasta este n de acord cu pozitia pe care Barnhouse a nteles c
au luat-o Iratii nostri, cci el a scris: ,Ei cred c din vremea n care S-a
nltat, Hristos S-a ngrijit de beneIiciile ispsirii pe care a terminat-o
la Calvar. (,Eternity, septembrie 1956) ns ce s ntelegem atunci
cnd citim c Isus ,realizeaz acum o aplicare a beneIiciilor ispsirii
sacriIiciului pe care l-a Icut la cruce? ,ntrebri despre doctrin
oIer rspunsul.
,Ct de slvit este gndul c Regele care ocup tronul, este si
reprezentantul nostru la curtea cerului! Acest gnd devine si mai plin
de semniIicatie cnd realizm c Isus, garantul nostru, a intrat n
,locurile sIinte,` si a venit n prezenta lui Dumnezeu pentru noi. ns
acesta nu cu speranta de a obtine ceva pentru noi atunci sau n vreun
alt timp din viitor. Nu! El a obtinut defa la cruce pentru noi.
(,ntrebri despre doctrin, pag. 381 sublinieri n original.)
Pozi[ia noastra prezenta
,ntrebri despre doctrin a Iost publicat cu aproape patru zeci
de ani n urm. Pe ce baz putem aIirma c punctele de vedere
prezentate acolo sunt nc valabile si reprezentative? Walter Martin a
documentat pozitia conducerii bisericii mbrtisat n 1983. El a scris:
,De vreme ce am accentuat mereu importanta integrittii
doctrinale n evalurile mele asupra miscrilor religioase,
transIormarea doctrinal din snul adventismului reprezint o
preocupare major. Prin urmare, la 16 Iebruarie 1983, am scris la
ConIerinta General a Adventistilor de Ziua a Saptea (Washington
D.C.), cernd declaratia oIicial si public a ConIerintei care s
reaIirme sau s nege autoritatea crtii adventiste ,ntrebri despre
doctrin,` care reprezint publicatia adventist reprezentativ pe care
mi-am Iondat evaluarea si cartea mea anterioar. La 29 aprilie 1983,
W. Richard Lesher, vice-presedintele ConIerintei Generale, a rspuns
ntr-o scrisoare personal. Citez Iragmente din rspunsul su:
,ntrebati dac adventistii de ziua a saptea mai sustin nc
75
rspunsurile oIerite la ntrebrile dumneavoastr n ntrebri despre
doctrin, asa cum au Icut-o n 1957. Rspunsul este da. Ati speciIicat
n scrisoarea dumneavoastr c unii s-au opus rspunsurilor oIerite
atunci, si, ntr-o anumit msur, aceeasi situatie exist astzi. Dar cu
siguran( marea majoritate a adventiytilor de ziua a yaptea sunt n
armonie cu punctele de vedere exprimate n ntrebri despre
doctrin.` (Scrisoarea lui W. Richard Lesher ctre Walter Martin, 28
aprilie 1983)
Pe baza scrisorii de mai sus, a dialogului cu ctiva lideri adventisti
si a Iluxului continuu de mrturii din snul adventismului, trebuie
pentru moment s rmn la evaluarea mea original asupra
adventismului de ziua a saptea, asa cum este prezentat pe larg n
prima mea carte asupra acestui subiect, si mai trziu n acest volum.
(,mprtia sectelor, pag. 410)
n 1983 biserica nc mentinea punctele de vedere exprimate n
,ntrebri despre doctrin. Acel punct de vedere era c Isus nu obtine
nimic pentru noi n cer, si c totul a Iost asigurat la cruce; nu exist
ispsire Iinal! Cea mai recent publicatie a ceea ce se pretinde a
reprezenta doctrina adventist de ziua a saptea, este cartea ,Adventistii
de Ziua a Saptea cred. Aceast carte pretinde a Ii ,O expunere
biblic a celor 27 de doctrine Iundamentale. (subtitlu) Aceast carte a
Iost conceput ntr-o manier similar ,ntrebrilor despre doctrin;
cu alte cuvinte, un singur scriitor pregtind planul initial, cu un grup
mare de predicatori si nvtati care Iceau sugestiile de rigoare. La
nceput, planul pentru ,Adventistii de Ziua a Saptea cred. a Iost
pregtit de Norman Gulley. Aceast lucrare era prea ,liberal pentru
ca Bob Spangler, pe atunci conductor, s-o poat accepta. Spangler i-a
cerut atunci lui P. G. Damsteegt s rescrie schita initial pentru Iiecare
capitol. La pagina v a crtii descoperim mai mult din acest proces:
,Cele zece diviziuni mondiale ale bisericii au ales un comitet de
194 de persoane care au parcurs Iiecare capitol, sugernd corectri,
adugiri si eliminri. Un comitet mai mic de 27 de conductori ai
bisericii, teologi si pastori, s-au ntlnit n mod regulat cu Damsteegt
pentru a supraveghea pregtirea acestei lucrri. (,Adventistii de Ziua
a Saptea cred. pag. v)
Printre cei care sunt creditati pentru a ,mprtsi sIatul lor, s
veriIice sursele, s caute materiale, s rescrie si s redacteze se
76
numr Roy Adams, Duncan Eva, Samuele Bacchiocchi, B. B. Beach,
Norman Gulley, William Johnsson, si o ceat de alti sustintori ai
,noii teologii. n timp ce Damsteegt nsusi poate Ii ,istoric n modul
su de a ntelege ispsirea, cei de mai sus nu sunt. Oricine care este
Iamiliarizat cu procesul de editare stie c n multe cazuri, Iorma
tiprit este Ioarte diIerit de cea propus pentru examinare. n timp ce
unii Irati sinceri au vzut n cartea ,Adventistii de Ziua a Saptea
cred. ,o realiniere curajoas la credinta istoric a pionierilor nostri
si bisericii noastre, adevrul este c ea nvat aceeasi doctrin a
ispsirii ca si ,ntrebri despre doctrin. Evanghelicii au nteles n
mod clar c ,Adventistii de Ziua a Saptea cred. lmureste
nvtturile din ,ntrebri despre doctrin. Eu cred c aceast
diIerent de opinie nu tine att de lipsa sincerittii, ct de ignorant.
Multi dintre Iratii nostri nu au examinat n realitate noua carte.
Observati ct de asemntor este limbajul din ,Adventistii de Ziua a
Saptea cred. cu cel din ,ntrebri despre doctrin:
,SacriIiciul Icut o dat pentru totdeauna a Iost oIerit (Evrei 9:28);
acum El Iace disponibile toate beneIiciile acestui sacriIiciu expiator.
(,Adventistii de Ziua a Saptea cred. pag. 313)
,n mod similar, Hristos, n sanctuarul ceresc, a oIerit poporului
Su beneIiciile ispsirii Sale terminate; la revenirea Sa, El i va
rscumpra si le va da viata vesnic. (Idem, pag. 365)
Acesta este chiar limbajul din ,ntrebri despre doctrin. n
capitolul nou al crtii ,Adventistii de Ziua a Saptea cred., ,Viata,
Moartea si nvierea lui Hristos, citim: ,Acolo, ca Mare Preot, El
(Hristos) aplic beneIiciile ispsirii Sale terminate si desvrsite
pentru a realiza reconcilierea oamenilor cu Dumnezeu. (Aceast
declaratie se gseste de asemenea si n ,Adventistii de Ziua a Saptea
cred. pag. 312) (Idem, pag. 110) Nota de la subsol este de un
interes deosebit pentru c trimite cititorul la o alt surs pentru o
discutie ampl asupra subiectului. Sursa este ,ntrebri despre
doctrin! Nota de la subsol spune: ,3. Pentru o discutie ampl asupra
acestui concept Biblic, vezi ,Rspunsurile Adventistilor de Ziua a
Saptea la ntrebri despre doctrin` (Washington D. C.: R&H, 1957),
pag. 341-355. (,Adventistii de Ziua a Saptea cred. pag. 117)
Att ,ntrebri despre doctrin ct si ,Adventistii de Ziua a
Saptea cred. detin aIirmatii care pretind a Ii reprezentative, dar nu
77
autoritare. Citim mai nti n ,ntrebri despre doctrin:
,ns, datorit nssi naturii organizatiei Bisericii Adventiste de
Ziua a Saptea, nici o declaratie a vreunui crez Adventist de Ziua a
Saptea nu poate Ii considerat oIicial att timp ct nu este adoptat de
ConIerinta General n sesiune cvadrienal, cnd sunt prezenti delegati
acreditati din ntreaga lume. Rspunsurile din acest volum constituie o
lrgire a pozitiei noastre doctrinale continut n declaratia oIicial a
Crezurilor Fundamentale la care s-a Icut deja reIerint. Rezult c
acest volum poate Ii privit cu adevrat ca reprezentativ pentru credinta
si crezurile Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea. (,ntrebri despre
doctrin, pag. 9)
,Adventistii de Ziua a Saptea cred. exprim acelasi punct de
vedere ca si ,ntrebri despre doctrin. Ea pretinde c este o
Declaratie de Credint reprezentativ, ns nu una oIicial pentru c nu
a Iost votat de o ConIerint General n sesiune:
,n timp ce acest volum nu este o declaratie oIicial votat numai
o ConIerint General n sesiune poate Iace aceasta poate Ii privit
ca reprezentnd ,adevrul . n Isus` (EIeseni 4:21) pe care adventistii
de ziua a saptea de pe tot globul l pretuiesc si l proclam.
(,Adventistii de Ziua a Saptea cred. pag. iv)
De aceea, att n ,ntrebri despre doctrin ct si n ,Adventistii
de Ziua a Saptea cred. gsim ceea ce se pretinde a Ii declaratia
adevrat si reprezentativ, ns nu oIicial! Atunci cnd biserica s-a
reunit n 1980 la Dallas pentru Sesiunea ConIerintei Generale, a Iost
votat o Declaratie de Credint. Declaratia poate Ii gsit n orice
manual al bisericii tiprit dup 1980, si de asemenea n cartea
,Adventistii de Ziua a Saptea cred.. Crezul nr. 23 spune n parte:
,Exist un sanctuar n cer, adevratul tabernacol pe care Domnul
l-a ridicat si nu omul. n acesta, Hristos slujeste n Iolosul nostru,
punnd la ndemna credinciosilor beneIiciile sacriIiciului Su
ispsitor oIerit o dat pentru totdeauna pe cruce. (,Manualul bisericii
Adventiste de Ziua a Saptea, pag. 43 editia 1981) Aceast
declaratie se gseste de asemenea si n ,Adventistii de Ziua a Saptea
cred. pag. 312
Din 1872, an n care a Iost publicat prima Declaratie de Credint,
pn n 1980, nu a Iost prezentat nici o declaratie ca acesta. De unde
provine acest limbaj? Vine din ,ntrebri despre doctrin, pag. 355.
78
Acolo citim c ,Hristos aplic acum beneficiile ispirii prin
sacrificiul pe care l-a fcut la cruce. Ce nseamn acest limbaj? ,.
nu cu speranta de a obtine ceva pentru noi atunci sau n vreun alt timp
din viitor. Nu! El a obtinut defa la cruce pentru noi. (Idem, pag. 381
sublinieri n original.) Aceasta este o tgduire oIicial a ispsirii
Iinale!
Reac[ia lui Dumnezeu fa[a de tradare
nainte de a observa reactia lui Dumnezeu Iat de o astIel de nalt
trdare, s revedem mai nti scopul Miscrii Advente. Ni s-a spus:
,ntr-un sens special, adventistii de ziua a saptea au Iost pusi n
lume ca strjeri si purttori de lumin. Lor le-a Iost incredintat ultima
avertizare pentru o lume ce piere. Asupra lor lumineaz lumina
minunat din cuvntul lui Dumnezeu. Lor le-a Iost dat o lucrare de
cea mai mare nsemntate - proclamarea primei, celei de-a doua i
celei de-a treia solie ingereasc. Nu exist o alt lucrare de o asa mare
important. Ei nu trebuie s ngduie ca altceva s le absoarb atentia.
Adevrurile cele mai solemne incredintate vreodat celor muritori,
ne-au fost date nou s le vestim lumii. Proclamarea acestor adevruri
trebuie s Iie lucrarea noastr. Lumea trebuie s Iie avertizat, si
poporul lui Dumne:eu trebuie s fie sincer fat de sarcina incredintat
lui. (,Mrturii pentru comunitate, vol. 9, pag. 19)
Cel mai solemn mesaj oIerit vreodat, a Iost mesajul despre ora de
judecat din sanctuar. Asa cum scria prezbiterul Stephen Haskell:
,Despre judecat vorbeste Iiecare scriitor al Bibliei. Este mentionat
de peste o mie de ori n Scrierile Sacre. Este mult mai solemn dect
moartea; cci moartea desparte prietenii pn la nviere, ns judecata
i desparte pentru totdeauna. (,Crucea si umbra ei, pag. 230) Acesta
este mesajul primului nger si ntr-o mare msur al celui de-al doilea
si al celui de-al treilea. Ct de potrivite sunt cuvintele inspirate ale lui
Pavel ctre Iiul su n credint: ,O, Timotei, pstreaz ceea ce ti s-a
ncredintat . (1 Timotei 6:20) Dumnezeu le-a incredintat n mod
clar adventistilor de ziua a saptea o solie special. Unii cred c
indiIerent ct de credincioas este acestei ncredintri, ea nc
navigheaz ctre Canaanul ceresc. Aceasta este o eroare Iatal.
Observati cu atentie cuvintele pe care slujitorul lui Dumnezeu le-a
79
scris, cuvinte care spulber aceast idee nutrit, ca si reactia lui
Dumnezeu Iat de trdarea ncredintrilor sacre:
,Biserica Adventist de Ziua a Saptea trebuie s Iie cntrit n
balantele sanctuarului. Ea va Ii judecat dup privilegiile si avantajele
pe care le-a avut. Dac viata ei spiritual nu corespunde cu avantajele
pe care Hristos le-a revrsat asupra ei cu un pret nemsurat, dac
binecuvantrile conferite ei nu au pregtit-o pentru lucrarea ce i-a
fost incredintat, se va rosti asupra ei sentinta. ,Aflat cu lips. Ea va
Ii judecat dup lumina revrsat, dup ocaziile date. (,Mrturii
pentru comunitate, vol. 8, pag. 247)
Observati limbajul Iolosit. Biserica ,trebuie s Iie cntrit n
balantele sanctuarului. Ea (trupul corporativ) va Ii judecat dup
privilegiile si avantajele pe care le-a avut. Nici un popor nu a avut
vreodat lumina pe care Dumnezeu a binevoit s o oIere acestui popor.
Ni s-a spus c, ,dac binecuvntrile conIerite ei nu au pregtit-o
pentru lucrarea ce i-a Iost ncredintat, se va rosti asupra ei sentinta:
,AIlat cu lips.` n ceea ce priveste o astIel de nalt trdare, ni s-a
mai spus de asemenea:
,Istoria lui Iuda ne prezint sIrsitul trist al unei vieti care ar Ii
putut Ii onorat de Dumnezeu. Dac Iuda ar Ii murit mai nainte de
ultima cltorie la Ierusalim, ar Ii Iost privit ca un om vrednic de a
ocupa un loc ntre cei doisprezece apostoli, unul a crui lips ar Ii Iost
Ioarte mult simtit. Repulsia cu care a Iost privit de-a lungul veacurilor
n-ar Ii existat dac nsusirile caracterului su n-ar Ii Iost date pe Iat la
ncheierea istoriei vietii sale. Dar caracterul su a fost descoperit
lumii cu un scop. Si anume, ca s fie o averti:are pentru toti aceia
care, asemenea lui, ar trda lucrurile sacre incredintate. (,Hristos
Lumina lumii, pag. 716)
Ceea ce am vzut reprezint o trdare de ctre conductorii n care
Iratii au avut ncredere, a lucrurilor sacre care ne-au Iost ncredintate.
,Oamenii din vechime, crora Dumnezeu le-a dat o mare lumin si
care au stat n aprarea intereselor spirituale ale poporului, au trdat
ceea ce le-a Iost ncredintat. (,Mrturii pentru comunitate, vol. 5,
pag. 211) Este de mirare c Iratii a cror ntelegere si discernmnt au
Iost trezite sub puterea Spiritului SInt, proclam solia prin
intermediul a ceea ce se numeste ,Lucrtori independenti? (Este
vorba despre Lucrtorii ndependen[i din SUA fra[i adventiti
80
care lucreaz sau nu ca biseric, fiind uni[i ns pentru a
rspndi cuvntul lui Dumnezeu.) Fie ca Dumnezeu s-i ajute pe
cei care nteleg s Iie credinciosi si s proclame solia celor trei ngeri
ntr-o manier clar si distinct. Ct de trist va Ii judecata pentru
,cinii muti (Isaia 56:10) care nu au ltrat; cei care au cunoscut
importanta orei, dar au reIuzat s proclame solia ceasului judectii.
,Asa spune Domnul DUMNEZEU: ,Un ru, si numai un ru iat
c vine. Vine un sIrsit, vine sIrsitul: se trezeste mpotriva ta; iat, a
venit. Dimineata vine la tine, o tu care locuiesti n tar; vine timpul,
ziua necazului este aproape, si nu sunetul muntilor.` (Ezechiel 7:5-7)
,Cci mnia lui Dumnezeu este descoperit din cer mpotriva
tuturor lipsurilor de evlavie si a lipsurilor de neprihnire a oamenilor,
care nbus adevrul n lipsa de neprihnire. (Romani 1:18, NKJ)
81
Capitolul S
Paradoxul Adventismului istoric"
rimul capitol al crtii s-a ocupat de o scurt trecere n revist a
manierei n care au Iost Iormate doctrinele noastre. Am stabilit
urmtoarele patru puncte reIeritor la doctrinele noastre:
P
Descoperirea lor a venit prin studiul Bibliei si prin
revelatie.
Punctele de baz au stabilite n experienta noastr timpurie
(decembrie 1850).
Aceste puncte nu trebuie miscate sau schimbate.
Orice abatere de la aceste adevruri este apostazie.
Am nvtat de asemenea c, pe parcursul perIectionrii doctrinelor
noastre, acea ,lumin a Iost dat pentru a ne ajuta (pe primii lucrtori)
s ntelegem versetele n legtur cu Hristos, misiunea Sa, si lucrarea
Sa de preot. (,Mrturii Speciale, seria B, nr. 2, pag. 57) Despre
misiunea Sa, asa cum este descoperit n ntrupare si n lucrarea Sa de
preot n cadrul ispsirii din sanctuar, s-a vorbit n capitolele doi pn la
sapte. n ceea ce priveste aceste puncte de doctrin, am vzut c
Biblia, Spiritul ProIetic si toti pionierii erau n concordant. Cu
adevrat aceste puncte de vedere sunt ,de important istoric sau ,cu
caracter istoric n ceea ce priveste contextul asezrii temeliei bisericii.
Ar trebui s vorbim si despre adevrul reIeritor la natura lui Hristos
nainte de ntrupare. Felul n care ntelegem doctrina despre Hristos va
aIecta n mod direct Ielul n care ntelegem doctrina despre Dumnezeu,
si chiar aici ncepe paradoxul ,Adventismului istoric.
Dictionarul deIineste cuvntul ,paradox ca ,prere contrar
opiniei generale, sau ca ,o aIirmatie care se contrazice pe sine, si care
la nceput prea adevrat. (,Webster`s New Collegiate Dictionary)
n timp ce uneori pare a ncerca s ascund nvtturile din trecut ale
bisericii n aceast privint, ca n ,ntrebri despre doctrin si
,Miscarea destinului, orientarea actual este de a Iolosi nregistrrile
istoriei noastre trecute ca arsenal mpotriva acelora care pretind a Ii
82
,adventisti istorici. Observati provocarea Bisericii AZS publicat n
,Issues:
,Pentru acei care doresc s deIineasc ,adventismul istoric` n
termenii speciIici ai continutului doctrinal, anul 1872 reprezint o
real dilem. A accepta ceea ce au considerat adventistii ca obligatoriu
la vremea respectiv, ar exclude orice reIerint la natura lui Hristos
sau la un anumit tip de supunere. Oricum, dac cineva doreste s
sustin o idee n plus din acea perioad si s o Iac obligatorie n zilele
noastre (chiar dac adventistii din acea perioad au reIuzat s Iie legati
de vreo idee suplimentar), ntrebarea este: Este cineva gata s
accepte toate ideile din acea perioad? Sunt aprtorii moderni ai
aa numitului Adventism istoric, cu adevrat pregtiti de a reveni la o
po:itie non-trinitarian? (,Issues, pag. 39)
Biserica si aproape toti lucrtorii independenti pretind a crede
doctrina trinitarian. ,Issues pretinde c primii adventisti nu au
crezut-o. Biserica, prin ,Issues, ridic o ntrebare Ioarte logic; cum
pot independentii s pretind a Ii ,istorici cnd nu accept doctrina
despre Dumnezeu asa cum a Iost nvtat de pionieri? Acesta este
paradoxul ,Adventismului istoric. Aceast controvers a Iost evitat
de unul dintre gnditorii de seam ai miscrii independente. ntr-un
pamIlet minunat conceput si bine apreciat de altIel, el a scris:
,Dup cum apare n mod clar n scrierile noastre, ntelegem si
Iolosim termenul ,istoric` ca reIerindu-se la adevrurile care au Iost
mbrtisate de eIectiv toti adventistii dinaintea crtii ,ntrebri despre
doctrin` aprut n 1957.
Suntem ignoranti n ceea ce priveste istoria bisericii noastre.
Suntem pe deplin constienti c Iormarea doctrinelor noastre a
constituit un proces gradual, principiile majore Iiind stabilite n primii
ani, alte ajustri venind mai trziu. Suntem de asemenea pe deplin
constienti despre diIerentele dintre ,pietrele de hotar` si ,stlpii`
credintei noastre pe de o parte, si chestiunile mai putin importante pe
de cealalt parte.
ns aceste chestiuni au Iost puse n ordine si teologia noastr a
Iost bine perIectionat nainte de 1957, iar noi ne reIerim la credinta
comun din perioada de dinaintea anului 1957 cnd ne numim
,adventisti istorici.` Din nou, aceasta este limpede aIirmat nscrierile
noastre.
83
De aceea privim cu mirare la pagina 18, cutnd adventismul
istoric n cartea ,Issues,` paginile 35-53. Capitolul ne cere s privim
napoi la experienta primilor ani ai AZS pentru deIinirea termenului
,Adventism istoric.` n ceea ce priveste acest subiect, aceasta nu are
dect putin sau chiar nici o relevant. Vorbim despre perioada
dinainte de 1957, nu despre perioada dinainte de 1857. (,Issues. The
Real Issue the Side Issues and the Pseudo Issue, pag. 39, 40)
Cele dou puncte doctrinale discutate n acest pamIlet erau
ntruparea si ispsirea. Recunoastem c aceste doctrine par a se Ii
modiIicat putin din 1857 pn n 1957. AstIel, a pretinde c sustinem
teologia bisericii dinainte de 1957 sau 1857 ar Ii aproape acelasi lucru
n ceea ce priveste aceste puncte de doctrin din unghiurile din care
au fost abordate. ns acest lucru nu poate Ii spus si despre doctrina
reIeritoare la Dumnezeu. Semnatarul acestui pamIlet declar c
,principiile majore ale credintei noastre au Iost stabilite n primii ani.
De Iapt, semnatarul pamIletului a conceput un studiu exact,
demonstrnd c punctele majore au Iost stabilite timpuriu. Scrierile
Ellenei White sustin c acea perioad a Iost n 1850. De aceea nu ar
trebui s Iim surprinsi descoperind provocarea bisericii publicat n
,Issues. n nici un caz doctrina despre Dumnezeire nu poate Ii
considerat o chestiune minor, secundar. Att biserica ct si
lucrtorii independenti au clariIicat n publicatiile si benzile recente,
Iaptul c ei consider doctrina despre Dumnezeu o chestiune
important. De Iapt, cei mai multi se grbesc n a-si apra pozitia si a
ataca tot ceea ce nu corespunde cu opinia pe care o mprtsesc.
Dovezile sunt clare si de netgduit c pionierii Bisericii
Adventiste de Ziua a Saptea au crezut o doctrin Ioarte diIerit de
doctrina Trinitarian de astzi. A ncerca s-i tratm pe primii
adventisti n cadrul acestui studiu ,ca pe un cancer ncapsulat,
grosolan dar restrns dup cum a Icut Froom, ar Ii extrem de
necinstit. (,Sanctuarul si Ispsirea, pag. 530) Mrturia istoriei nu este
ambigu. Primii adventisti de ziua a saptea au Iost Ir exceptie anti-
trinitarieni. Ce nseamn pentru noi acest lucru astzi? Sora White
aIirm c Dumnezeu ne-a oIerit adevrul n experienta noastr
timpurie; atunci, cum considerm schimbarea? Ce spun scrierile
Ellenei White reIeritor la aceast nvttur? Mai presus de toate, ce
spun Scripturile reIeritor la aceast doctrin atot-important? n timp
84
ce unii se sperie c va izbucni o controvers n ceea ce priveste
doctrina despre Dumnezeu, ar trebui s ne bucurm c Dumnezeu ne
oIer Iiecruia dintre noi o posibilitate de a studia pentru noi nsine pe
aceast tem, astIel nct s putem avea adevrul, pur si neamestecat.
Am Iost sItuiti astIel:
,Nu exist nici o sigurant mpotriva rului, dect adevrul.
Sunt multi n biseric care sunt siguri de Iaptul c nteleg ceea ce
cred; ns, pn cnd nu rsare controversa, ei nu-si cunosc
slbiciunile. Cnd sunt desprtiti de cei care cred la Iel si sunt siliti s
stea singuri pentru a-si argumenta credinta, vor Ii surprinsi s
descopere ct de conIunzi sunt n ideile lor despre ceea ce au acceptat
ca adevr. .
Aceast lumin ar trebui s ne conduc la studiu srguincios al
Scripturilor si la o cercetare mai critic a pozitiilor pe care le adoptm.
. Credinciosii nu trebuie s-si gseasc odihna n presupuneri si idei
gresit deIinite despre ceea ce constituie adevrul. Credinta lor trebuie
s Iie cu trie bazat pe cuvntul lui Dumnezeu, astIel nct atunci
cnd va veni timpul de prob si vor Ii adusi naintea consiliilor pentru
a da socoteal pentru credinta lor, s Iie capabili de a oIeri un motiv
pentru ndejdea care este n ei, cu blndete si team. (,Harul uimitor
al lui Dumnezeu, pag. 30)
,Cei care doresc n mod sincer dup adevr, nu vor ezita de a-si
supune punctele de vedere cercetrii si criticii, si nu vor Ii deranjati
dac opiniile si ideile lor sunt contrazise.
Avem multe lectii de nvtat, si multe, multe de dezvtat. Numai
Dumnezeu si cerul sunt inIailibili. Cei care cred c nu vor trebui
niciodat s renunte la ideile pe care le pretuiesc, c nu vor avea
niciodat ocazia de a-si schimba prerea, vor Ii dezamgiti. (R&H, 26
iulie 1892 vezi de asemenea si ,SIaturi pentru scriitori si editori,
pag. 37.)
Vom ncepe cu o examinare a ceea ce credeau pionierii nostri.
Pozitia denominational timpurie poate Ii nteleas privind la punctele
de vedere ale mintilor sale conductoare asupra subiectului
Dumnezeirii.
85
Joseph Bates
Putini dintre primii adventisti au Iost att de respectati ca Joseph
Bates. De la 15 ani, si-a petrecut urmtorii 21 de ani din viata sa ca
marinar si cpitan pe mare. Era cunoscut sub pseudonimul intim
,Cpitanul Bates. n autobiograIia sa, el descoper nu numai o parte
din experienta sa crestin timpurie, dar si punctul su de vedere Iat de
doctrina Trinitarian. (Ellen White recomand cu cldur aceast
lucrare tinerilor nostri, numind-o ,o comoar. vezi R&H 11
decembrie 1879.)
,Pe parcursul primverii anului 1827, am Iost binecuvntati cu o
renviorare a religiei n Fairhaven, mai ales n Biserica crestin. n
acest anotimp, mintea mea era mai mult sau mai putin ndreptat spre
gndul de a m uni cu vreo denominatiune de crestini. Sotia mea a Iost
membr a bisericii Crestine timp de ctiva ani nainte de a ne cstori.
Dar ntovrsindu-m cu ea, dup ce ne-am cstorit, cnd eram acas,
am nceput cumva s m acomodez cu punctele lor de vedere despre
Biblie. Ei luau Scripturile ca singura lor regul de credint si practic,
renuntnd la toate crezurile.
Printii mei erau vechi membrii ai bisericii Congregationale,
mpreun cu toti copiii lor, si spernd din toat inima c si noi ne vom
uni cu ei. ns ei au adoptat n credinta proprie cteva puncte pe care
eu nu le pot pricepe. Voi oIeri dou exemple: Ielul n care botezau, si
doctrina trinittii. ... n ceea ce priveste trinitatea, am concluzionat c
era o imposibilitate pentru mine s cred c Domnul Isus Hristos, Fiul
Tatlui, era de asemenea Atotputernicul Dumnezeu, Tatl, una si
aceeasi Iiint. I-am spus tatlui meu: ,Dac m poti convinge c noi
suntem una n acest sens, c tu esti tatl meu, iar eu sunt Iiul tu; si de
asemenea c eu sunt tatl tu, iar tu Iiul meu, atunci voi putea crede n
trinitate.` (,AutobiograIia prezbiterului Joseph Bates, pag. 204, 205)
Bates s-a alturat Legturii Crestine, si mai trziu a ajutat la
construirea Casei de ntlnire a Legturii Crestine de pe Strada
Washington din Fairhaven, unde a crescut. Bates si-a scris
autobiograIia n 1868, cu patru ani nainte de moartea sa. Nu exist
nici un indiciu c punctele sale de vedere s-ar Ii schimbat din 1827, n
cei 45 de ani. Joseph Bates nu a crezut n Trinitate.
86
,Legatura Cretina"
nainte de a trece mai departe la ceilalti pionieri ai Bisericii
Adventiste de Ziua a Saptea, ne va Ii Iolositoare o trecere n revist a
,Legturii Crestine, al crui membru a Iost Bates.
Multi dintre primii predicatori Adventisti au venit de la ,Legtura
Crestin. De un interes deosebit este Joshua Himes, unul dintre cei
mai puternici suporteri ai lui William Miller. Erwin Gane, ntr-o tez
de masterat, oIer urmtoarea descriere a Legturii Crestine:
,Debutul Legturii Crestine a Iost n jurul anului 1800. Nimeni nu
este recunoscut ca lider sau Iondator al sectei. Membrii au provenit
dintr-un numr mai mare de denominatiuni religioase conservatoare ca
Baptistii Calvinisti, Baptistii cu Vointa liber si cu Sase principii,
Metodistii si Prezbiterienii. Provenind dintr-o asemenea diversitate de
medii, membrii aveau opinii variate despre chestiunile doctrinale.
Himes arat c prima caracteristic deosebit a grupului era ,toleranta
universal.` n ceea ce priveste atitudinea lor Iat de doctrina Trinittii,
Himes a scris: ,La nceput, erau n general Trinitarieni; ulterior, au
respins aproape n unanimitate doctrina Trinitarian ca Iiind
nescripturistic.` (Erwin Gane ,Vederile ariene sau anti -
Trinitariene prezentate n literatura Adventist de Ziua a Saptea si
rspunsul Ellenei White, pag. 7)
Cuvintele lui Himes de mai sus, au Iost luate dintr-un articol pe
care l-a scris ctre ,Legtura Crestin pentru ,Encvclopedia of
Religious Knowledge a pastorului Newton Brown. AstIel, el vorbeste
cu autoritate nu numai pentru sine, dar si pentru altii. Gane
comenteaz: ,Este Ioarte semniIicativ Iaptul c Himes, unul dintre
printii spirituali ai Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea, a mbrtisat
aceste doctrine. Este de asemenea semniIicativ Iaptul c alti pionieri ai
acestei Biserici au Iost membrii n ,Legtura Crestin` nainte de a
accepta principiile Adventismului de Ziua a Saptea. (Idem, pag. 8)
Probabil c cel mai semniIicativ lucru este c unul dintre acesti
pionieri a Iost James White.
87
James White
Scriitor proliIic, predicator dinamic si un abil administrator; putini
brbati au avut o mai mare inIluent asupra miscrii advente dect
prezbiterul James White. Botezat la vrsta de 15 ani, James White,
asemenea lui Joshua Himes si Joseph Bates, a Iost membru al
,Legturii Crestine. Dup ce l-a auzit pe William Miller predicnd n
1842, a devenit un entuziast adept al doctrinei advente. A Iost
hirotonisit anul urmtor, iar mai trziu s-a cstorit cu Ellen G.
Harmon. Cu toate c a murit la vrsta prematur de 60 de ani, a Iost o
Iort n conducerea poporului advent mai bine de 35 de ani. Punctele
sale de vedere aveau greutate n biseric si erau reprezentative pentru
adventismul timpuriu. Una dintre primele aIirmatii ale prezbiterului
White reIeritoare la subiectul Trinittii, a Iost Icut ntr-o editie
timpurie a ,The Day-Star. ntr-o expunere pe marginea capitolelor 3
si 4 din Iuda, el a scris:
,Modul n care spiritistii au nlturat sau au tgduit pe singurul
Domn Dumnezeu si pe Domnul nostru Isus Hristos, a Iost prin cea
dinti Iolosire a vechiului crez nescripturistic Trinitarian, si anume, c
Isus Hristos este vesnicul Dumnezeu, cu toate c nu au nici mcar un
singur pasaj pentru a-l sprijini, n timp ce noi avem o abundent de
mrturii lmurite ale Scripturii c El este Fiul vesnicului Dumnezeu.
(James White, 24 ianuarie 1846, ,The Day Star)
Sase ani mai trziu, ntr-un articol din ,Review, prezbiterul White
combate acuzatia potrivit creia ,poruncile lui Dumnezeu si ,credinta
lui Isus sunt unul si acelasi lucru. El aIirm:
,A aIirma c spusele Fiului si ale apostolilor Si sunt poruncile
Tatlui, este tot att de strin de adevr ca si vechea absurditate
trinitarian c Isus Hristos este chiar vesnicul Dumnezeu nssi.
(James White, R&H 5 august 1852)
Anul urmtor, prezbiterul White, mprtsind cititorilor revistei
,Review experientele lucrrii din vest, el a descris ntlnirea cu
,Iratele Cottrell (tatl lui Roswell F. Cottrell) si a aIirmat urmtoarele
reIeritor la acesta:
,Fratele Cottrell are aproape optzeci de ani, si si aminteste de ziua
cea ntunecat din 1780, si a Iost un pzitor al Sabatului pentru mai
bine de treizeci de ani. Pe vremuri, era unit cu Baptistii de Ziua a
88
Saptea, dar n anumite puncte era deosebit de restul congregatiei. El a
respins doctrina trinittii, de asemenea si doctrina strii constiente a
omului ntre moarte si nviere, si pedepsirea celor ri ntr-o vesnic
stare constient. (James White, R&H 9 iunie 1853) Russel Holt a
Icut urmtorul comentariu ntr-un ziar trimestrial: ,Prin Iaptul c a
asezat Trinitatea printre doctrinele care nu erau mbrtisate de
adventistii de ziua a saptea, James White insinueaz, cel putin,
adeziunea sa la respingerea ,Iratelui Cottrell` a doctrinei. Aceasta este
adevrat mai ales n lumina propriei sale aIirmatii recente mpotriva
trinittii. (Russel Holt ,Doctrina Trinittii n cadrul denominatiunii
Adventistilor de Ziua a Saptea: respingerea si acceptarea ei, pag. 5)
n timpul lucrrii sale editoriale de la ,Review, prezbiterul White
a publicat urmtoarele citate din ,Catehismul doctrinal catolic, citate
care arta c protestantii nu se ghideaz numai dup Scriptur:
,ntrebare: Mai aveti si alte dovezi c ei nu sunt cluziti de
Scripturi?
Rspuns: Da; sunt att de multe nct nu putem introduce mai mult
de un exemplu n aceast mic lucrare. Ei resping multe din cele care
sunt n mod clar continute de Scriptur, si sustin multe care nu pot Ii
gsite nicieri n acea Carte Divin.
ntrebare: Ne dati exemple din ambele cazuri?
Rspuns: Dac Scriptura ar Ii Iost singura lor unitate de msur, ei
ar Ii trebuit s-si spele picioarele unii altora, dup porunca lui Hristos
din capitolul 13 al Evangheliei dup Ioan; - ei ar Ii trebuit s serbeze,
nu Duminica, ci Smbta, dup porunca ,Aminteste-ti s pstrezi
sInta zi de Sabat;` cci aceast porunc nu a Iost schimbat sau
anulat n Scriptur.
ntrebare: Mai aveti si alt cale pentru a demonstra c Biserica
|Catolic n.t.| a avut puterea de a institui ca principii, srbtori?
Rspuns: Dac nu ar Ii avut o astIel de putere, nu ar Ii Icut
lucrurile n privinta crora religionistii moderni au czut de acord cu
ea; - nu ar Ii nlocuit serbarea Duminicii, prima zi a sptmnii, pentru
serbarea Smbetei, cea de-a saptea zi, o schimbare pentru care nu
exist nici o autoritate Scripturistic.
ntrebare: Mai remarcati si alte adevruri pe care Biserica le nvat
ca Iiind necesare, dar care nu sunt clar scrise n Scriptur?
Rspuns: Doctrina Trinittii, o doctrin a crei cunoastere este
89
necesar pentru mntuire, nu este ntr-un mod explicit si evident scris
n Scriptur, n acceptiunea protestant a interpretrii personale.
(R&H, 22 august 1854) Acest articol a mai Iost publicat de Uriah
Smith n R&H din 24 septembrie 1859.
n 1856, prezbiterul White a scris urmtoarea aIirmatie ca rspuns
la o ,comunicare . din partea unui stimat prieten. (Au Iost oIerite
numai initialele H. M.)
,`Taina pcatului` a nceput s lucreze n biseric n zilele lui
Pavel. n Iinal, ea a nbusit simplitatea Evangheliei si a corupt
doctrina lui Hristos, iar biserica a intrat n pustie. Martin Luther si alti
reIormatori s-au ridicat n puterea lui Dumnezeu, si, cu Spiritul si
Cuvntul au realizat mari progrese n ReIorm. Cea mai mare greseal
pe care o gsim la ReIorm este c ReIormatorii au oprit procesul
reIormei. Dac ar Ii continuat si ar Ii naintat pn ce ar Ii lsat n
spate si ultimul vestigiu al Papalittii ca nemurirea natural, botezul
prin stropire, trinitatea si pzirea Duminicii, biserica ar Ii Iost acum
liber de erorile ei nescripturistice. (R&H 7 Iebruarie 1856)
Dup cum am vzut, pe parcursul lucrrii sale editoriale de la
,Review, prezbiterul White a scris si a publicat articole care exprim
pozitii non-Trinitariene. El a mai publicat Declaratia Principiilor din
1872, n prima editie a publicatiei ,Semnele timpului din 1874.
Aceast declaratie non-trinitarian spune:
,1. C exist un singur Dumnezeu, o Iiint personal, spiritual,
Creatorul tuturor lucrurilor, omnipotent, omniscient, si vesnic; inIinit
n ntelepciune, sIintenie, dreptate, buntate, adevr, si mil;
neschimbtor, si prezent pretutindeni prin reprezentantul Su, Spiritul
SInt. Psalmul 139:7. (,O declaratie a principiilor Iundamentale
nvtate si practicate de Adventistii de Ziua a Saptea.) Aceste
,principii Iundamentale au Iost anuntate a Ii ,o scurt declaratie a
ceea ce este si a Iost mbrtisat n mare unanimitate de ei. (preIata
declaratiei) Aceeasi declaratie a Iost publicat n anuarele din 1889,
1905, 1907-1914. A Iost preIatat astIel: ,Urmtoarele propozitii pot Ii
luate ca un sumar al principalelor trsturi ale credintei lor religioase,
cu care, att ct cunoastem noi, este de acord n unanimitate ntregul
trup de pretutindeni. Aceast declaratie emis n 1872 aIirm cu trie
c a Iost mbrtisat ,n mare unanimitate. PreIata Anuarului declara
c a Iost acceptat n msura inIormatiilor pe care le detineau, ,n
90
unanimitate ntregul trup de pretutindeni. Vezi Anexa (pag. 281)
pentru o copie complet a Declaratiei din 1872.
Prezbiterul D. E. Robinson, care s-a cstorit cu cea mai mare Iiic
a lui James White si care ,era un strns asociat al Iamiliei White, a
aIirmat ntr-un interviu c James White nu a acceptat niciodat
doctrina Trinittii. (Christy Matthewson Taylor, ,Doctrina
Personalittii Spiritului SInt asa cum a Iost nvtat de Biserica
Adventist de Ziua a Saptea dup 1900, pag. 7, 8) Russell Holt scrie
ntr-un mod indiscret:
,Dovada din scrierile sale pare s indice c de la nceputul aIilierii
spirituale la ,Legtura Crestin` pn la moartea sa la vrsta de 60 de
ani, James White s-a opus trinittii, avnd ca baz att logica ct si
Scriptura, n timp ce mentinea un concept clar despre pozitia
preamrit si divinitatea lui Isus Hristos. Concluzia tras este socant
datorit legturii sale speciale si unice cu solul Domnului, care s-a
ntmplat s Iie sotia sa. Ea era perIect constient de ceea ce credea el
reIeritor la acest subiect. L-a aprobat? Dac nu, de ce a continuat el s
cread astIel? S-a dat ea la o parte din a-l corecta? De ce? ntrebrile
care se ridic sunt extraordinare, ns nu este usor de a le oIeri un
rspuns. Cel putin despre James White nsusi se poate demonstra c a
Iost un anti-trinitarian consecvent. (Holt, Idem, pag. 7)
Trinitatea respinsa de primii adventiti
Joseph Bates si James White nu sunt singurii care au mbrtisat o
pozitie anti-Trinitarian. Primii adventisti, veniti din medii variate, au
respins pozitia Trinitarian din cteva motive diIerite.
Unul dintre cele mai Irecvente argumente citate de primii
credinciosi adventisti pentru respingerea doctrinei Trinitariene, a Iost
Iaptul c ea oIerea numai un sacriIiciu omenesc la cruce, n loc de unul
divin. Pozitia Trinitarian pretindea o Hristologie cu dou naturi:
uman si divin, acestea Iiind separate tot timpul, cea omeneasc
murind la cruce. n contrast cu aceasta, pionierii credeau ntr-o
Hristologie cu o singur natur, cea divin si cea omeneasc Iiind
,combinate ntr-una. n 1868, J. H. Waggoner (tatl lui E. J.
Waggoner) a publicat lucrarea sa ,Ispsirea. O a doua editie a Iost
publicat n 1872, si o editie extins n 1884. ntr-un capitol intitulat
91
,Doctrina Trinittii submineaz Ispsirea, el scrie ceea ce ar putea Ii
reprezentativ pentru ,Adventismul istoric.
,Fr ndoial c pentru multi va apare ca lipsit de respect s
vorbim astIel despre doctrina trinittii. Dar noi credem c ei trebuie s
priveasc subiectul ntr-o lumin diIerit dac vor examina ntr-un
mod calm si sincer argumentele pe care le vom prezenta. Noi stim c
scriem avnd cele mai adnci sentimente de respect Iat de Scriptur,
si cu cea mai nalt stim pentru Iiecare doctrin si adevr al Scripturii.
ns respectul pentru Scriptur nu presupune respect pentru opiniile
oamenilor Iat de Scriptur.
Nu este scopul nostru de a prezenta vreun argument n plus
asupra doctrinei trinittii, dect cele ce sunt necesare subiectului pe
care l analizm, si anume cel al ispsirii.
Multi teologi chiar cred c ispsirea, n ceea ce priveste mretia
si eIicacitatea ei, este legat de doctrina trinittii. Dar nu putem vedea
legtura dintre cele dou. Dimpotriv, aprtorii acestei doctrine ajung
chiar n situatia diIicil pe care doreau att de mult s-o evite.
DiIicultatea lor const n urmtoarele: ei consider negarea trinittii ca
Iiind negarea divinittii lui Hristos. Dac ar Ii asa, ar trebui s ne
agtm de doctrina trinittii cu toate puterile; dar nu este cazul. Cei
care au citit comentariile noastre asupra morti Fiului lui Dumnezeu,
stiu c noi credem hotrt n divinitatea lui Hristos; dar nu putem
accepta ideea trinittii asa cum este sustinut de trinitarieni, Ir a
renunta la ideea noastr asupra mretiei sacriIiciului Icut pentru
rscumprarea noastr.
Iar aici este demonstrat ct de remarcabil se ntlnesc n cadrul
teologiei cele mai rspndite dou extreme. Cei mai eminenti
trinitarieni si cei mai slabi unitarieni se ntlnesc si sunt perIect de
acord n privinta mortii lui Hristos credinta ambilor se sprijin pe
socinianism. Unitarienii cred c Hristos a Iost un proIet si un nvttor
inspirat, dar numai uman; de aceea moartea Sa se constituie numai n
aceea a unui trup omenesc. Trinitarienii insist c termenul ,Hristos`
cuprinde dou naturi distincte si separate: una care a Iost numai
uman; cealalt, a doua persoan din trinitate, care a locuit n trup de
carne pentru o scurt perioad, dar creia i era imposibil s suIere sau
s moar; c Hristos care a murit a Iost numai natura uman n care a
locuit divinitatea. Ambele prti au o jertI uman si nimic mai mult.
92
Nu conteaz ct de preamrit a Iost Fiul pre-existent; indiIerent ct de
glorios, ct de atotputernic si chiar vesnic; dac a murit numai partea
uman, sacriIiciul a Iost n exclusivitate omenesc. Si n ceea ce
priveste moartea intermediar a lui Hristos, aceasta este socinianism.
n Ielul acesta, remarca este ndrepttit, si anume, c doctrina trinittii
depreciaz ispsirea, lsndu-i ca baz numai o jertI uman.
(,Ispsirea n lumina naturii si a descoperirii, pag. 164, 165 editia
1884)
Uriah Smith
Uriah Smith, scriind n R&H din 27 martie 1888, a rspuns unui
articol publicat n ,Metodistul liber din Chicago. Semnatarul
articolului, C. E. Harroun Jr., a respins ,ideea c Hristos nu a avut o
dubl natur n timp ce era pe pmnt. La acesta, Smith a rspuns: ,n
acelasi timp nu reuseste s rspund la punctul ridicat de adventistii de
ziua a saptea, si anume c dac natura Sa poate Ii desprtit n
omeneasc si divin, si numai partea omeneasc a murit, atunci lumii i
se oIer numai un sacriIiciu omenesc, si nu un sacriIiciu divin dup
cum am sustinut. (R&H, 27 martie 1888)
Punctul de vedere comun al doctrinei Trinitariene oIer numai un
sacriIiciu omenesc! Primii pionieri au cutat s nalte sacriIiciul lui
Hristos la un nivel mai nalt, la cel al divinului.
J. N. Stephenson i ,!spairea"
Unul dintre primele gnduri reIeritoare la natura ispsirii n
legtur cu doctrina Trinittii, a venit din pana lui J. M. Stephenson.
ntre 22 august si 5 decembrie 1854, ,Review a publicat sub titlul
,Ispsirea,o serie de nou articole de prim pagin semnate de
Stephenson. James White, editorul publicatiei, a recomandat cititorilor
la nceputul acestor serii, s ,citeasc pn la capt cu atentie Iiecare
articol atunci cnd este publicat. Dup ce pune n discutie punctul de
vedere Unitarian Iat de sacriIiciu, Stephenson continu s discute
punctul de vedere Trinitarian Iat de sacriIiciu:
,Cred c punctul de vedere trinitarian este n aceeasi msur demn
93
de contestat. Ei pretind c Fiul lui Dumnezeu a avut trei naturi
distincte n acelasi timp; si anume, un trup uman, un suIlet uman, unit
cu natura Sa Divin: trupul Iiind muritor, suIletul nemuritor,
Divinitatea co-egal, co-existent, si co-etern cu Tatl cel vesnic.
Acum, nici unul dintre aprtorii acestei idei nu pretind c Iie suIletul
Su, Iie Divinitatea a murit, ci c trupul a Iost singura parte din ntreita
Sa Iiint care de Iapt a suIerit ,moartea pe cruce`; asadar, potrivit
acestui punct de vedere (care Iace din moartea lui Hristos marea jertI
de ispsire pentru pcatele lumii) avem numai sacriIiciul prtii celei
mai inIerioare trupul uman a Fiului lui Dumnezeu. (R&H, 21
noiembrie 1854)
Stephenson a vzut pozitia Trinitarian Iiind cu 180 de grade
opus Iat de Isaia 53:12 ,si-a dat sufletul la moarte. n locul unui
Hristos care si oIer ntreaga Sa persoan (,suIlet ,nephesh) ca
sacriIiciu pentru pcatele lumii, Stephenson a descoperit c
Trinitarienii oIer numai un sacriIiciu nepotrivit al unui trup omenesc.
La ntrupare Hristos ,nu si-a pierdut identitatea personal n tranzitia
de la Dumnezeu la om, de la Cuvnt la carne. (Idem.) Fcnd un
comentariu asupra versetului din Ioan 1:14, el a aIirmat:
,,Cuvntul,` ,Dumnezeu,` ,singurul nscut al Tatlui,` a Iost Icut
carne; nu a Iost Icut o carne, iar Cuvntul s Iie pus n ea; sau c a
Iost unit cu ea, ci ,Cuvantul a fost Icut carne.` Adevratul nteles al
acestei exprimri este c singurul nscut al Tatlui a Iost de Iapt
transIormat n carne, si dup cum carnea indic adevrata natur a
Iiintelor pentru care a devenit un nlocuitor, putem pe bun dreptate s
presupunem c El a devenit carne; c natura Divin a Iost fcut
uman, ba, c nssi substanta din care El a Iost la origine compus, a
Iost transIormat n carne; altIel nu ar Ii un om real, un nlocuitor real
al omului. Pentru a Ii astIel, El trebuie s reprezinte natura omului, ca
si conditia sa. (Idem.)
Un alt autor care l-a inIluentat pe Stephenson n scrierile sale
despre ispsire, a Iost Henry Grew. Grew a Iost un predicator baptist
care ,a luptat pentru pozitia conditionalist care i-a convins pe George
Stoors si Charles Fitch si astIel a conIirmat propria noastr pozitie
conditionalist ca adventisti. (,Miscarea destinului, pag. 155) n
ultima sectiune a celei de-a noua parte a studiului, Stephenson citeaz
din lucrarea lui Henry Grew, ,O examinare a mrturiei divine a naturii
94
si caracterului Fiului lui Dumnezeu, comparnd nvttura lui Isus
Hristos si a apostolilor Si cu cea a trinitarienilor:
HRISTOS $I APOSTOLII SI TRINITARIENII
Pentru noi nu este dect un Pentru noi nu este dect
singur Dumnezeu, Tatl. un singur Dumnezeu, Tatl,
(1Corinteni 8:6) Cuvntul, si Duhul SInt.
Tatl Meu este mai mare dect Fiul este la Iel de mare ca
Mine. (Ioan 14:28) si Tatl.
Care este imaginea Dumnezeului Care este Dumnezeul nevzut,
nevzut, Cel dinti nscut din Iehova Cel necreat.
orice creatur. (Coloseni 1:15)
Fiul nu poate Iace nimic de la Fiul este omnipotent
Sine. (Ioan 5:19) [atotputernic]
Despre acea zi, etc., nu cunoaste Fiul este omniscient
nici un om, nici ngerii, etc., [atotcunosctor], si
nici Fiul, ci numai Tatl. cunoaste ziua aceea la Iel
(Marcu 13:32)ca si Tatl.
Toat puterea mi este dat Nici o putere oIerit nu-L
n cer si pe pmnt. (Matei 28:18) poate caliIica pe Fiul lui
Dup cum I-ai dat putere peste Dumnezeu s oIere viata
orice Iptur, ca s dea viat vesnic poporului Su.
vesnic tuturor acelora pe care I
i-ai dat Tu. (Ioan 17:2)
Dumnezeu a creat toate lucrurile Isus Hristos a creat toate
prin Isus Hristos. (EIeseni 3:9) lucrurile prin puterea Sa
independent.
Apocalipsa lui Isus Hristos Apocalipsa lui Isus Hristos prin
pe care I-a dat-o Dumnezeu. propria Sa omniscient.
(Apocalipsa 1:1) [atotcunoatere]
Cci este un singur Dumnezeu, Este un singur Mijlocitor ntre
si un singur Mijlocitor ntre Dumnezeu si om; care este de
95
Dumnezeu si om, omul Isus asemenea Dumnezeul suprem si
Hristos. (1Timotei 2;5) om n natura noastr.
Tgduind pe singurul Domn Tgduind pe singurul Domn
Dumnezeu, si pe Domnul Dumnezeu, si pe Domnul
nostru Isus Hristos. (Iuda 4) nostru Isus Hristos, care este de
asemenea singurul Domn
Dumnezeu, si o persoan
distinct.
Isus din Nazaret, un om dovedit Isus a Icut minuni prin propria
de Dumnezeu printre voi prin Sa omnipotent.
miracole, si semne, si minuni [atotputernicie]
pe care Dumnezeu le-a Icut
prin El. (Fapte 2:22)
Cci dup cum Tatl are viata El este existent de la Sine.
n Sine, tot astIel I-a dat Fiului
s aib viata n Sine. (Ioan 5:26)
Eu triesc prin Tatl. (Ioan 6:57) Fiul trieste prin Sine nsusi.
Aceasta este Fiul Meu. Aceasta este singurul
(Matei 3:17) Dumnezeu adevrat, identic n
esent numeric cu Tatl.
Pentru ca ei s Te cunoasc Pentru ca ei s Te cunoasc pe
pe Tine, singurul Dumnezeu Tine, care nu esti singurul
Adevrat, si pe Isus Hristos Dumnezeu adevrat spre
pe care L-ai trimis Tu. deosebire de Cuvntul pe care
(Ioan 17.3) Tu L-ai trimis.
Pentru ca la numele lui Isus Pentru ca la numele lui Isus s
s se plece orice genunchi, ... se plece orice genunchi; si
si ca orice limb s mrturiseasc orice limb s mrturiseasc
c Isus Hristos este Domn spre c Isus Hristos este Domn
slava lui Dumnezeu Tatl. spre propria Sa slav.
(Filipeni 2:10,11)
(R&H, 5 decembrie 1854)
96
Comitetul de Cercetare Biblic a BAZS, a scris c ,Hristologia lui
Stephenson a urmrit n mod evident s-L onoreze pe Hristos, si de
asemenea s corecteze ideile gresite populare despre suIerintele lui
Hristos. (,Sanctuarul si Ispsirea, pag. 532) Comitetul de Cercetare
a declarat n continuare: ,Cu adevrat, potrivit lui Stephenson, att de
mare a Iost amabilitatea lui Hristos de a renunta la divinitatea Sa
pentru a deveni un om, nct avem nevoie s realizm c experienta Sa
pmnteasc a constituit numai o parte din sacriIiciul Icut de dragul
nostru. (Idem.) n ncheierea sectiunii din studiul lor numit
,Ispsirea, Hristologia si Trinitatea, comitetul a aIirmat c ,anti-
trinitarianismul adventist timpuriu . nu poate Ii acuzat de intentia de
a-L njosi pe Domnul nostru. S-a strduit cu dragoste s nnobileze
conceptiile populare despre ispsire. ,Miscarea destinului` nu ar trebui
acceptat! (Idem, pag. 533)
n 1869, ,Review a tiprit un articol scris de Roswell F. Cottrell.
Tatl lui Cottrell a Iost R. F. Cottrell, despre care James White a scris
nainte. Acest articol este semniIicativ pentru c, potrivit lui Arthur
White, ,exprim bine atitudinea pionierilor si credinciosilor Iat de
Trinitate, si descoper ceea ce ei au crezut despre Isus Hristos. (Vezi
Robert Diener ,O istorie a Dumnezeirii n Biserica Adventist de
Ziua a Saptea, pag. 2)
Doctrina Trinita[ii de R. F. Cottrell
Retiprit din R&H, 1 iunie 1869
,Aceasta a Iost o doctrin popular, si a Iost privit ca Iiind corect
de cnd episcopul Romei a Iost nltat la rangul si puterea de pontiI.
Este considerat ca o erezie periculoas a o respinge; ns Iiecrei
persoane i se permite de a o explica n Ielul su. Toti par a Ii de acord
c trebuie s o imbrtie:e, dar Iiecare are libertatea de a o lua n Ielul
su pentru a mpca sustinerile ei contradictorii; prin urmare, o
multime de puncte de vedere sunt sustinute de cei care o mbrtiseaz,
toate Iiind corecte, cred, de vreme ce ei si dau acordul oIicial pentru
doctrin.
n ceea ce m priveste, niciodat nu m-am simtit chemat de a o
explica, nici de a o adopta sau de a o apra, si nici nu am predicat
97
mpotriva ei. Dar probabil c eu L-am nltat pe Domnul Isus Hristos
tot att de mult ca si cei care se numesc Trinitarieni. Aceasta este
prima dat cnd ridic pana pentru a spune ceva reIeritor la doctrin.
Motivele mele pentru care nu o adopt si nu o apr sunt: 1. Numele
ei este nescriptural; Trinitatea, sau Dumnezeul triunic este necunoscut
Bibliei; si am ntretinut ideea c doctrinele care necesit cuvinte
nscocite de mintea omeneasc pentru a le exprima, sunt doctrine
nscocite. 2. Nu m-am simtit niciodat chemat s adopt sau s explic
ceea ce este contrar tuturor simturilor si ratiunii pe care Dumnezeu mi
le-a dat. Toate ncercrile mele de a explica un subiect ca acesta, nu
l-ar clariIica prietenilor mei.
Dar dac sunt ntrebat ce cred despre Isus Hristos, rspunsul meu
este c eu cred tot ceea ce spune Scriptura despre El. Dac mrturia l
prezint ca Iiind n slav mpreun cu Tatl nainte de a Ii lumea, eu
cred. Dac spune c era la nceput cu Dumnezeu, c era Dumnezeu, c
toate lucrurile au Iost Icute prin El si pentru El, si c Ir El nu a Iost
nimic Icut din cele create, eu cred. Dac Scripturile spun c El este
Fiul lui Dumnezeu, eu cred. Dac este declarat c Tatl L-a trimis pe
Fiul Su n lume, eu cred c El a avut un Fiu de trimis. Dac mrturia
spune c El este nceputul creatiei lui Dumnezeu, eu cred. Dac este
spus c El este strlucirea slavei Tatlui si imaginea exact a persoanei
Sale, eu cred. Si cnd Isus spune: ,Eu si Tatl suntem una,` eu cred; si
cnd El spune: ,Tatl este mai mare dect Mine,` eu cred si aceasta de
asemenea; este cuvntul Fiului lui Dumnezeu, iar pe lng aceasta,
este perIect logic si cu desvrsire gritor de la sine.
Dac sunt ntrebat cum cred c Tatl si Fiul sunt una, rspund:
,Sunt una ntr-un Iel rational, nu contrar ratiunii.` Dac ,si`-ul din
propozitie nseamn ceva, atunci Tatl si Fiul sunt dou Iiinte. Sunt
una n acelasi sens n care Isus S-a rugat ca ucenicii si s Iie una. El
L-a rugat pe Tatl Su ca ucenicii Si s Iie una. Exprimarea Sa este ca
ei s Iie una, ,dup cum noi suntem una.`
Se poate obiecta c, dac Tatl si Fiul sunt dou Iiinte distincte,
nchinndu-ne la Fiul si numindu-L Dumnezeu, nu nclcm prima
porunc a Decalogului?
Nu; este voia Tatlui ca toti oamenii s-L onoreze pe Fiul asa cum
l onoreaz pe Tatl. Nu putem s clcm porunca si s-L dezonorm
pe Dumnezeu prin Iaptul c ne supunem Lui. Tatl spune despre Fiul:
98
,Toti ngerii lui Dumnezeu s I se nchine.` Dac ngerii ar reIuza s se
nchine Fiului, s-ar rscula mpotriva Tatlui. Copiii motenesc numele
tatlui lor. Fiul lui Dumnezeu a obtinut prin motenire un nume mult
mai minunat dect ngerii. Numele este numele Tatlui Su. Tatl i
spune Fiului: ,Tronul Tu, o Dumnezeule, este n veci de veci.` Evrei
1:8. Fiul este numit ,Dumnezeul Puternic.` Isaia 9:6. Si cnd va reveni
pe pmnt, poporul Su va exclama: ,Acestea este Dumnezeul nostru.`
Isaia 25:9. Este voia Tatlui ca noi s-L onorm pe Fiul. Fcnd astIel,
noi aducem suprem onoare Tatlui. Dac-L dezonorm pe Fiul, l
dezonorm pe Tatl; cci El ne cere s-L onorm pe Fiul Su.
Dar, cu toate c Fiul este numit Dumnezeu, totusi exist un
Dumnezeu si Tat al Domnului nostru Isus Hristos. 1 Petru 1:3. Cu
toate c Tatl i spune Fiului: ,Tronul Tu, o Dumnezeule, este n veci
de veci,` totusi acest tron I-a Iost dat de Tatl Su; si pentru c El a
iubit neprihnirea si a urt nelegiuirea, mai departe spune: ,De aceea
Dumnezeule, chiar Dumnezeul Tu Te-a uns.` Evrei 1:9. Dumnezeu
L-a Icut pe Isus att Domn ct si Hristos. Fapte 2:36. Fiul este Tatl
Cel Vesnic, nu al Lui nsusi, nici al Tatlui Su, ci ai copiilor Si.
Exprimarea Sa este: ,Eu si copiii pe care Dumnezeu Mi-i i-a dat.`
Evrei 2:13. (sublinieri n original)
Povara lui Cottrell nu a Iost numai de a explica trinitarienilor de ce
nu putea Ii de acord cu ei; ci mai mult, de a prezenta ce crede el despre
Isus Hristos. Cottrell, ca si Waggoner, au insistat c Hristos este divin
si vrednic de nchinare. n timp ce nu-I atribuie lui Hristos conceptul
de Iiint co-egal si co-etern mpreun cu Tatl, ei nu-L vedeau pe
Hristos ca pe o Iiint creat, ci mai degrab ca pe un Fiu literal nscut.
n timp ce nu ncearc s descrie modul n care Hristos a Iost nscut, ei
credeau Scripturile n ceea ce priveste calitatea de Iiu al lui Hristos
care nsemna literalmente ceea ce au spus.
Origini pagane - baza papala
Un alt pionier adventist renumit care a respins nvttura
Trinitarian a Iost J. N. Loughborough. ntr-un articol din ,Review,
Loughborough rspunde la ntrebarea: ,Ce obiectii serioase se ridic
Iat de doctrina Trinittii? (R&H, 5 noiembrie 1861) Loughborough a
rspuns: ,Exist multe obiectii pe care le putem impune, ns datorit
99
spatiului nostru limitat, le vom mrgini la urmtoarele trei: 1. Este
contrar ratiunii. 2. Este contrar Scripturii. 3. Originea sa este Pgn
si mistic. (Idem.) n timp ce urmeaz un rationament similar
celorlalti pionieri pentru primele dou aIirmatii, Loughborough
subliniaz de asemenea originile pgne ale doctrinei. El scrie:
,3. Originea sa este pgn si mistic. n loc de a Ii ndreptati spre
Scriptur pentru demonstrarea trinittii, suntem ndreptati ctre
tridentul persanilor, cu sustinerea c ,pornind de la aceasta au plnuit
s nvete ideea trinittii, si dac au avut doctrina trinittii, trebuie s-o Ii
primit-o prin traditie de la poporul lui Dumnezeu. Dar aceasta este n
ntregime primit, cci, cu sigurant c biserica Iudaic nu a avut o
astIel de doctrin`. Domnul Summerbell spune: ,Un prieten de-al meu
care era prezent ntr-o sinagog din New York, l-a rugat pe un Rabbi
s-i explice termenul ,Elohim`. Un preot trinitarian care era alturi, a
replicat: ,De ce, cci aceasta Iace reIerint la cele trei persoane din
Trinitate,`, cnd, un evreu a psit nainte si i-a spus c nu trebuie s
mai mentioneze acel cuvnt din nou, sau vor Ii nevoiti s-l Iorteze s
prseasc cldirea; cci nu era permis a se mentiona numele nici unui
dumnezeu strin n sinagog.` (Discutie dintre Summerbell si Flood
asupra Trinittii, pag. 38) Milman spune c ideea Tridentului este
mistic. (Istoria crestinismului, pag. 34)
Doctrina trinittii a Iost introdus n biseric n aceeasi perioad cu
nchinarea la imagini si serbarea zilei soarelui, si nu este altceva dect
doctrina persan remodelat. A durat aproape trei sute de ani de la
introducerea ei pn la o aduce la ceea ce este acum. Procesul a
nceput aproximativ n 325 d. Hr., si nu a Iost terminat pn n 681.
(Idem) Vezi Anexa (pag. 287) pentru tot articolul.
Loughborough traseaz doctrina Trinittii de la originile sale
pgne, pn la acceptarea papal. Aceast acceptare a Iost
recunoscut de A. T. Jones. ntr-un articol din ,Review, ,Necesitatea
istoric a Soliei ngerului al Treilea, Jones l speciIic pe Servetus ca
opunndu-se lui Calvin si ,doctrinei catolice a Trinittii. (R&H, 17
iunie 1884) n 1891, Jones public monumentala sa lucrare ,Cele dou
republici. Capitolul paisprezece, ,Stabilirea credintei catolice, se
ocup de doctrina catolic si acceptarea ei de ctre biserica papal.
,Manualul pentru catolicul de astzi, o publicatie de dup Vatican II,
aIirm c Trinitatea este doctrina de baz a Bisericii Catolice!
100
,Taina Trinit(ii reprezint doctrina central a credin(ei
Catolice. Pe ea se bazeaz toate celelalte nv(turi ale Bisericii. n
Noul Testament sunt mentionati n mod Irecvent Tatl, Fiul si Spiritul
SInt. O cercetare atent a acestor pasaje biblice ne conduce la o
concluzie negresit: Iiecare dintre aceste Persoane este prezentat ca
avnd calitti care nu pot apartine dect lui Dumnezeu. Dar dac nu
este dect un singur Dumnezeu, cum poate Ii acesta?
Biserica a studiat aceast tain cu mare grij si, dup patru secole
de clariIicri, a decis s Iormuleze doctrina astIel: n unitatea
Dumnezeirii sunt trei Persoane Tatl, Fiul, si Spiritul SInt cu
adevrat separate una de cealalt. AstIel, n termenii crezului
Atanasian: ,Tatl este Dumnezeu, Fiul este Dumnezeu, si Spiritul
SInt este Dumnezeu, si totusi nu sunt trei dumnezei, ci un
Dumnezeu.` (,Manualul pentru catolicul de astzi, pag. 11, 12)
101
Capitolul 9
Ellen White i
doctrina despre Dumnezeu
apitolul anterior a dovedit c brbatii de Irunte ai Miscrii
Advente erau Ir exceptie anti-trinitarieni. Am citat pe: Joseph
Bates, James White, J. H. Waggoner, R. F. Cottrell, J. N.
Loughborough, J. N. Stephenson, Uriah Smith si A. T. Jones. Mai sunt
si altii care mprtseau aceeasi opinie cu a celor ce aveau inIluent n
perioada de nceput a adventismului. Printre acestia se numr: J. N.
Andrews, B. L. Whitney, E. J. Waggoner din 1888, Washington
Morse, D. M. Canright, James Matteson, A. C. Bourdeau, J. B. Frisbie,
S. B. Whitney, A. J. Dennis, M. C. Wilcox, si James Edson White (Iiul
Ellenei White) pentru mai multe informa[ii, vezi ,Ce Au Crezut
Pionierii Adventiti de Ziua a Saptea despre Doctrina Trinit[ii,
disponibil la Editura ,DSG Press . ntr-o publicatie de cercetare,
Russell Holt a aIirmat reIerindu-se la primii adventisti: ,Ir nici o
exceptie, ei au respins trinitatea, dar n egal unanimitate au nltat
divinitatea lui Hristos. (,Doctrina Trinittii n denominatiunea
Adventist de Ziua a Saptea: respingerea si acceptarea ei, pag. 6) Am
concluzionat la Iinele capitolului anterior, observnd c doctrina
Trinittii este nvttura de baz a Bisericii Romano-catolice.
C
Modul de ntelegere al pionierilor adventisti este ntr-un evident
contrast cu standardul actual acceptat de biseric, asa cum este astzi
exprimat n Principii: ,Exist un singur Dumnezeu: Tatl. Fiul, si
Spiritul SInt, o unitate de trei persoane co-eterne. (Crezul
Iundamental nr. 2.) ntr-un articol special din R&H dedicat celor 27 de
principii, gsim urmtoarele aIirmatii reIeritoare la doctrina Trinittii:
,n timp ce nici un pasaj din Scriptur nu aIirm oIicial doctrina
Trinittii, este dedus de scriitorii Biblici ca Iiind realitate, si
mentionat n cteva rnduri.
Numai prin credint putem accepta existenta Trinittii. (R&H,
vol. 158, nr. 31, pag. 4)
102
Aceasta este ntr-un contrast evident cu siguranta puternic a
primilor adventisti n ceea ce priveste metoda lor. Scriind despre
primii lucrtori, prezbiterul S. N. Haskell a aIirmat:
,Cnd timpul a trecut n 1844, nu mai era nimeni care s cread
adevrul asa cum l credeam noi. Toti credeau proIetiile care ne
aduseser n acel timp. Atunci a nceput un studiu mai aproIundat al
Bibliei dect probabil a existat vreodat din zilele apostolilor. Ei
reveneau din nou si din nou la vechile argumente reIeritoare la
proIetiile care indicau ctre 1844, si, dup cea mai minutioas
cercetare, nu au putut ajunge la alt concluzie dect c perioadele
proIetice s-au terminat la acea dat. Pe msur ce studiau, ei au
nceput s vad o legtur a adevrului dup alta; si pe msur ce
aceste adevruri se descopereau pionierilor, - m reIer la brbati ca
prezbiterul James White, J. N. Andrews, Uriah Smith si J. H.
Waggoner, - ei nu ndrzneau s prezinte acel adevr oamenilor pn
cnd nu Iceau din el un subiect deosebit de rugciune iar Spiritul
proIetiei si aseza sigiliul pe el. (Stephen Haskell, R&H, 27
octombrie 1904) trebuie notat Iaptul c toti brbatii enumerati aici de
Haskell erau Ir exceptie anti-trinitarieni.
n timp ce biserica si-a schimbat punctele de vedere asupra
ntruprii si ispsirii din zilele pionierilor, doctrina despre Dumnezeu a
trecut prin schimbri si mai mari. Aceste schimbri au Icut ca
doctrinele noastre s Iie mai atrgtoare pentru Evanghelici. Adevrul
este c Satan se aIl n spatele acestor schimbri, pentru c el stie c
Dumnezeu a pus baza acestei miscri n adevr, si doreste s-o vad
distrus pe orice cale.
n 1896, sora White a scris: ,Dac cei care pretind a avea o
experient vie n lucrurile lui Dumnezeu si-ar Ii ndeplinit lucrarea asa
cum a artat Domnul, ntreaga omenire ar Ii Iost avertizat pn acum,
iar Domnul Isus ar Ii venit n putere si mare slav. (R&H, 6
octombrie 1896) Dac Domnul ar Ii putut veni nainte de 1896, atunci
n mod logic putem spune c doctrinele si credinta dinainte de 1896
erau adevrate. Acest adevr trebuia dat lumii n ceea ce se cunoaste a
Ii ,marea strigare. Pentru c am devenit cldicei si necredinciosi n a
duce adevrul mai departe, Dumnezeu a trimis doi brbati prezbiterii
Jones si Waggoner pentru a aduce renviorarea n biserica Sa. Felul
n care ei l vedeau pe Dumnezeu si pe Hristos nu era diIerit de cel al
103
Iratilor lor. Sora White a numit aceasta ,o solie Ioarte pretioas
(,Mrturii pentru predicatori, pag. 91) si a spus c este ,cu sigurant
solia ngerului al treilea. (R&H, 1 aprilie 1890) Aceast ,Ioarte
pretioas solie nu include doctrina Trinitarian! O ntelegere adecvat
a lui Dumnezeu este vital pentru mntuirea noastr si pentru a Ii
capabili de a-I servi lui Dumnezeu asa cum porunceste El. Este
Evanghelia lmurit si simpl! Poporul lui Dumnezeu trebuie s aib o
ntelegere clar despre El pentru a Ii capabil de a da marea strigare.
,Asemenea Mntuitorului nostru, noi suntem n aceast lume
pentru a Iace lucrarea lui Dumnezeu. Suntem aici pentru a deveni ca
Dumnezeu la caracter, si printr-o viat de servire, s-L descoperim pe
El lumii. Pentru a deveni conlucrtori cu Dumnezeu, pentru a deveni
ca El si pentru a-I descoperi caracterul, trebuie s-L cunoatem aa
cum este. Trebuie s-L cunoatem aa cum se descoper pe Sine.
Cunoasterea de Dumnezeu reprezint baza adevratei educatii si
adevratei slujiri. Este singura protectie adevrat mpotriva ispitei.
Numai aceasta ne poate Iace asemenea lui Dumnezeu la caracter.
Aceasta este cunostinta de care au nevoie toti cei ce lucreaz
pentru a-si ajuta aproapele. TransIormarea caracterului, puritatea
vietii, eIicienta n slujire, aderarea la principiile corecte, toate depind
de o adevrat cunoatere de Dumne:eu. Aceast cunoatere este
esential atat pentru aceast viat, cat i pentru viata viitoare.
(,Lucrarea de vindecare, pag. 409)
La nceputul rugciunii Sale de mare preot, Isus a spus: ,Si aceasta
este viata vesnic, s Te cunoasc pe Tine, singurul Dumnezeu
adevrat, si pe Isus Hristos pe care Tu L-ai trimis. (Ioan 17:3)
Scripturile declar de asemenea: ,Temerea de DOMNUL este
nceputul ntelepciunii: si cunoasterea sIinteniei este ntelepciunea.
(Proverbe 9:10)
Dup cum se poate vedea, nici o persoan din aIara adventismului
nu a studiat si a cercetat scrierile Ellenei White mai mult dect Walter
Martin. Pe parcursul conIerintelor Evanghelice ale BAZS din 1955-
1956, Martin a cerut si i s-a permis acces liber la tezaurul
Patrimoniului White, si de asemenea, acces la toate celelalte materiale
pe care le-a cerut. Martin a mrturisit c a citit ,mult n publicatiile
denominatiunii Adventiste de Ziua a Saptea si aproape toate scrierile
Ellenei White, inclusiv mrturiile ei. (,Eternity, octombrie 1956).
104
Dr. Barnhouse a mrturisit ntr-o conversatie teleIonic nregistrat cu
Al Hudson c ,Froom si ceilalti (Roy A. Anderson si alti lideri ai
bisericii) au spus c Walter Martin cunoaste mai multe despre
adventistii de ziua a saptea dect orice proIesor din Takoma Park.
(Vezi ,ConIerintele Evanghelice Adventiste de Ziua a Saptea din
1955-1956, publicat de ,Adventist Laymen`s Foundation, PO Box
69, Ozone AR 72854.) Dup acest studiu ndelungat, Martin a ajuns la
concluzia c Ellen G. White a Iost initial arian n credinta ei, dar mai
trziu a devenit trinitarian. (dintr-o prezentare Icut de Walter
Martin si Ken Samples la Campus Hill Churc, Loma Linda, CA 26
ianuarie 1989. Vezi pag. 273 pentru toat declaratia lui Martin.)
Aceast nvinuire nu a Iost respins niciodat nici de Froom si nici de
Anderson.
Au existat dou pozitii asa cum pretinde Marin? A Iost sora White
inconsistent? Exist o problem n interpretarea scrierilor ei,
asemenea problemei de interpretare care exist ntre Calvinisti si
Arminianisti n ceea ce priveste anumite pasaje biblice? Ce rol joac n
toat aceast conIuzie schimbrile editoriale pe care nu le-a Icut sora
White?
Exist dou teze ale trinitarianismului care sunt de obicei expuse
atunci cnd se sustine aceast doctrin. Prima, c Isus Hristos este att
co-egal ct si co-etern n toate aspectele cu Dumnezeu. Relatia Tat
Fiu nu trebuie luat literal, ci Iigurativ sau spiritual. Chiar si atunci,
Hristos nu trebuie s Iie considerat Fiul lui Dumnezeu pn la
ntruparea de la Betleem. A doua tez este c Spiritul SInt este o a
treia Iiint separat de Dumnezeu si Hristos, de asemenea co-egal si
co-etern. Doctrina Trinitarian a Iost oIicial declarat la Conciliile de
la Nicaea (325 d. Hr.) si Constantinopol (381 d. Hr.). Dup cum am
observat mai devreme, ,Taina Trinittii reprezint doctrina central a
credintei Catolice. Pe ea se bazeaz toate celelalte nvtturi ale
Bisericii. (,Manualul pentru catolicul de astzi) Ellen White a scris:
,Ea (papalitatea) creste n putere pe nesimtite. Doctrinele ei si
exercit inIluenta n slile legislative, n biserici si n inimile
oamenilor. (,Marea lupt, pag. 581)
A Iost de acord sora White cu conciliile care au decretat stabilirea
credintei catolice? (Vezi lucrarea lui A. T. Jones, ,Cele dou
republici, capitolul 14 ,Stabilirea credintei catolice, pag. 329-396
105
pentru o descriere istoric a Conciliului de la Nicaea, si capitolul 16
,Credinta catolic restabilit, pag. 383-402 pentru o descriere istoric
a Conciliului de la Constantinopol. Aceste capitole cuprind de
asemenea si crezurile pronuntate n cadrul conciliilor respective.) Vom
ncepe prin a cerceta unele dintre primele declaratii ale Ellenei White
pentru a vedea dac evaluarea lui Martin Icut asupra primelor ei
scrieri a Iost corect. O declaratie reprezentativ a scrierilor sorei
White pe care Walter Martin a citit-o ca exprimnd o pozitie non-
trinitarian, se gseste n ,Patriarhi si proIeti.
,Suveranul Universului nu a Iost singur n lucrarea Sa de
bineIacere. El a avut un tovars, un conlucrtor, care putea aprecia
planurile Sale si putea Ii prtas bucuriei Sale de a da Iericire Iiintelor
create. ,La nceput era Cuvntul si Cuvntul era Dumnezeu. El era la
nceput cu Dumnezeu` (Ioan 1,1-2). Hristos, Cuvntul, singurul nscut
al lui Dumnezeu, era una cu vesnicul Tat - una n natur, n caracter
si n scop - singura Fiint care putea intra n toate sIaturile si planurile
lui Dumnezeu. ,l vor numi: Minunat, SIetnic, Dumnezeu tare,
Printele vesniciilor, Printul pcii` (Isaia 9:6). Obrsia Lui ,se suie
pn n vremuri strvechi, din vesnicie` (Mica 5:2). Si Fiul lui
Dumnezeu declar despre Sine: ,Domnul m-a avut la nceputul
planului Su, nainte de lucrrile Sale din vechime. Eu am Iost asezat
din vesnicie . cnd a pus temeliile pmntului, eu eram lng El, la
lucru lng El, si zilnic eram desItarea Lui, jucnd nencetat naintea
Lui` (Proverbe 8:22-30). (,Patriarhi si proIeti, pag. 34 editia 1890)
O lectur atent a acestui paragraI descoper cteva puncte
importante care nu ar trebui omise. n primul rnd, sora White l
numeste pe Tatl ,Suveranul Universului. Ea nu aIirm c Hristos
este Suveran mpreun cu El. Oricum, ea spune c Suveranul avea ,un
asociat un conlucrtor singular. Ea l identiIic pe acest ,asociat
cu Hristos care este ,singura fiint care putea intra n toate sIaturile si
planurile lui Dumnezeu. (Aceasta se potriveste cu ceea ce este scris n
editia 1888 a lucrrii ,Marea lupt: ,Hristos Cuvntul, singurul
nscut al lui Dumnezeu, era una cu vesnicul Tat una n natur, n
caracter si n scop singura fiint din intregul Univers care putea intra
n toate sIaturile si planurile lui Dumnezeu. pag. 493)
Nu este diIicil de nteles implicatiile care decurg din ideea
Spiritului SInt ca ,Iiint. n continuare, ea citeaz Iragmente din
106
Proverbe 8:22-30, atribuindu-le lui Isus Hristos. Asemenea celor mai
multi comentatori, ,Comentariile biblice AZS recunosc c aceste
versete se aplic lui Hristos, ns autorii aIirm c I se aplic numai
ntr-un sens alegoric. (Vezi vol. 3, pag. 972.) Autorul lucrrii
,Patriarhi si proIeti descrie evenimente reale, nu alegorii! ntreaga
idee a capitolului este c Isus Hristos este Fiul literal al lui Dumnezeu,
,investit cu putere si autoritate de Tatl Su. Mergnd mai departe, ea
scrie:
,Disputarea suprematiei Fiului lui Dumnezeu si, n acest Iel,
discreditarea ntelepciunii si iubirii Creatorului, au devenit scopul
acestui print al ngerilor. El era gata s dedice acestui plan energiile
strlucitei sale minti, el, care dup Hristos, era primul ntre ostirile lui
Dumnezeu. (,Patriarhi si proIeti, pag. 36)
,mpratul universului a adunat toate ostile ceresti naintea Sa,
pentru ca, n prezenta lor, s poat prezenta adevrata pozitie a Fiului
Su si s arate relatia pe care El o promoveaz cu toate celelalte Iiinte
create. Fiul lui Dumne:eu S-a ae:at cu Tatl pe tronul Acestuia i
slava Celui venic, a Aceluia ce exista prin Sine Insui, i-a cuprins pe
amandoi. n jurul tronului s-au strns ngerii cei sIinti, o mare si
nenumrat multime ,de zece mii de ori zece mii si mii de mii`
(Apocalipsa 5:11), ngeri ce ocupau cele mai nalte pozitii, ca slujitori
si supusi, bucurndu-se n lumina ce se revrsa asupra lor din prezenta
Dumnezeirii. naintea locuitorilor cerului strnsi laolalt, mpratul
cerurilor a declarat c nimeni in afar de Hristos, singurul Fiu al lui
Dumne:eu, nu putea ptrunde in totul in planurile Sale i Lui I-a fost
incredintat aducerea la indeplinire a planurilor mrete ale vointei
Sale. Fiul lui Dumnezeu adusese la ndeplinire vointa Tatlui n
crearea tuturor ostilor ceresti; si Lui, Celui deopotriv cu Dumnezeu, I
se cuvenea nchinarea si ascultarea lor. Hristos avea nc s exercite
puterea divin n aducerea la existent a pmntului si a locuitorilor
lui. Dar n toate acestea, El nu va cuta pentru Sine puterea si
nltarea, contrar planului lui Dumnezeu, ci El va nlta slava Tatlui
si va aduce la ndeplinire planurile Sale de bineIacere si iubire.
(Idem)
Cu ocazia acestui conciliu, Tatl a explicat adevrata pozitie a
Fiului Su ca si Creator al tuturor lucrurilor. ,Nimeni n aIar de
Hristos, Singurul Nscut al lui Dumnezeu nu putea intra n toate
107
sIaturile si planurile Sale. Pe tron a stat Fiul ,iar slava Celui vesnic
care exist prin Sine, i-a cuprins pe amndoi. ,Amndoi nseamn
doi.
Teologii au privit relatia de Fiu a lui Hristos n diIerite moduri.
Punctul de vedere Trinitarian este acela potrivit cruia Hristos nu este
Fiul literal, ci numai un Iiu spiritual, iar aceasta nu pn la ntrupare.
Relatia de Tat Fiu este una Iormal. Un al doilea punct de vedere
este acela potrivit cruia Hristos era numai un om bun care nu a existat
nainte de nasterea din Betleem, si pe care Dumnezeu L-a adoptat ca
Fiu al Su. Un al treilea punct de vedere este acela pe care-l
promoveaz Martorii lui Iehova, si anume c Hristos este Fiul literal al
lui Dumnezeu, creat de Dumnezeu asemenea ngerilor, dar nainte de
orice creatur. Un al patrulea punct de vedere este cel pe care sora
White l-a nvtat, si anume c Hristos este literalmente Fiul nscut al
lui Dumnezeu.
,Nu exist dect o singur cale de scpare pentru pctos. Nu este
dect o singur autoritate prin care el poate Ii curtat de pcate. El
trebuie s accepte mpcarea care a Iost urzit de Mielul lui Dumnezeu
care a purtat pcatele lumii. Sngele vrsat al lui Hristos ne curt de
toate pcatele. ,Cci L-a Icut pcat pentru noi pe Cel care nu a
cunoscut nici un pcat; pentru ca noi s Iim Icuti neprihnirea lui
Dumnezeu n El.` ,Pe El L-a nltat Dumnezeu cu dreapta Sa pentru a
Ii un Print si un Mntuitor, pentru a da pocinta lui Israel, si iertarea
pcatelor.` O jertI desvrsit a Iost Icut; pentru c, att de mult a
iubit Dumnezeu lumea, nct L-a dat pe singurul Su Fiu nscut` nu
un fiu prin creajie, aya cum au fost ngerii, nici un fiu prin adopjie,
aya cum este pctosul iertat, ci un Fiu nscut dup chipul
persoanei 1atlui, si n toat strlucirea maiesttii si slavei Sale, unul
egal cu Dumnezeu n autoritate, demnitate si desvrsire divin. n el
locuia trupeste toat plintatea Dumnezeirii. (,Semnele timpului, 30
mai 1895)
Este evident Iaptul c ea nu L-a vzut pe Hristos ca Iiind creat
asemenea ngerilor, sau adoptat, ci ca un Fiu nscut. Cum a Iost El
nscut? Nici ea si nici Biblia nu mrturisesc cum a Iost Icut lucrul
acesta. Oricum, ea Iace urmtoarea aIirmatie interesant:
,Tatl vesnic, Cel neschimbtor, L-a dat pe singurul Su Fiu
nscut, smuls de la snul Su, El care a Iost Icut dup chipul
108
persoanei Sale, si L-a trimis jos pe pmnt pentru a descoperi ct de
mult a iubit El omenirea. (R&H, 9 iulie 1895)
ntr-un articol din ,Semnele timpului din 30 mai 1895, sora
White a aIirmat c Hristos ,era unul egal cu Dumne:eu n autoritate,
demnitate si desvrsire divin. n cteva locuri din scrierile ei, att
ea ct si pionierii l recunosc pe Hristos ca Iiind egal cu Tatl. Oricum,
ea aIirm c aceast egalitate era una care I-a Iost dat sau oIerit lui
Hristos de ctre Tatl, nu o egalitate pe care a avut-o n mod natural.
Observati urmtoarea aIirmatie:
,Scripturile arat n mod clar relatia dintre Dumnezeu si Hristos, si
nItiseaz la Iel de limpede personalitatea si individualitatea Iiecruia.
,Dup ce a vorbit n vechime printilor nostri prin prooroci, n
multe rnduri si n multe chipuri, Dumnezeu, la sIrsitul acestor zile,
ne-a vorbit prin Fiul Su, pe care L-a pus mostenitor al tuturor
lucrurilor, si prin care a Icut si lumile. El, care este oglindirea slavei
Lui si ntiprirea Fiintei Lui, si care tine toate lucrurile cu Cuvntul
puterii Lui, cnd ne-a scpat de pcatele noastre prin Sine, a sezut la
dreapta Mririi n locurile prea nalte, Iiind Icut cu att mai presus de
ngeri, cu ct a mostenit un Nume mult mai minunat dect al lor. Cci,
cruia dintre ngeri a zis El vreodat: ,Tu esti Fiul Meu; astzi Te-am
nscut?` Si iarsi: ,Eu i voi Ii Tat, si El mi va Ii Fiu?`` (Evrei 1:1-5)
Dumnezeu este Tatl lui Hristos; Hristos este Fiul lui Dumnezeu.
Lui Hristos I-a fost dat o pozitie nalt. El a fost fcut egal cu Tatl.
Toate planurile lui Dumnezeu sunt deschise Fiului Su. (,Mrturii
pentru comunitate vol. 8, pag. 268, 269)
,Marele Creator a strns oastea cereasc pentru ca, n prezenta
tuturor ngerilor, s-I oIere o onoare special Fiului Su. Fiul S-a
asezat pe tron mpreun cu Tatl Su, iar multimea cereasc a ngerilor
sIinti s-a adunat n jurul lor. Atunci Tatl a fcut cunoscut c El Insui
a ordonat ca Hristos, Fiul Su, s fie egal cu sine Insui; astIel c
oriunde era prezenta Fiului Su, era ca nssi prezenta Sa. Cuvntul
Fiului trebuia s Iie ascultat la Iel de prompt ca si cuvntul Tatlui. Pe
Fiul Su L-a investit cu autoritate pentru a comanda oastea cereasc.
n mod deosebit, Fiul Su urma s conlucreze n unire cu Sine nsusi
n creatiunea prevzut a pmntului si a Iiecrei vietuitoare care va
exista pe pmnt. Fiul Su urma s aduc la ndeplinire voia Sa si
planurile Sale, dar nu urma s Iac nimic de unul singur. Vointa
109
Tatlui urma s Iie mplinit n El. (,Spiritul proIetiei, vol. 1, pag.
17, 18)
,Prsind locul din imediata prezent a Tatlui, LuciIer a pornit s
rspndeasc spiritul nemultumirii printre ngeri. . Preamrirea
Fiului lui Dumne:eu ca fiind egal cu Tatl era pre:entat ca o
nedreptate pentru Lucifer, care, pretindea el, era de altIel ndrepttit s
primeasc respect si onoare. (,Patriarhi si proIeti, pag. 37)
Pentru ca Hristos s Iie ridicat la a Ii egal cu Tatl, trebuie s Ii
Iost un timp cnd nu era n orice aspect egal cu El. Aceast nltare
n-ar Ii Iost posibil dac Hristos era o Iiint co-egal, co-etern cu
Tatl. Oricum, dac Hristos era Fiul literal al lui Dumnezeu, atunci
Tatl l putea nlta. Compact discul ,Ellen White arat c nici mcar
o singur dat sora White nu L-a numit pe Hristos un ,Iiu creat sau
un ,Iiu adoptat. Cu toate c multi teologi insist asupra Iaptului c
legtura de Fiu a lui Hristos este una teatral, Ellen G. White nici
mcar o singur dat nu Iace vreo aluzie mcar la asa ceva. Scrierile
Ellenei White cuprind sute de reIerinte la Hristos ca Iiind literalmente
,Fiul nscut al lui Dumnezeu.
Dimensiunile acestui subiect sunt Ioarte mari iar noi l rugm din
toat inima pe cititor s ia n considerare sIatul din Proverbe 18:13
,Cel care rspunde la o chestiune nainte de a Ii ascultat, Iace o prostie
si si atrage rusinea. n al doilea rnd, exist si alte aIirmatii pe care le
vom examina cu grij, inclusiv aIirmatiile care par a sprijini
Trinitarianismul. Nu acceptm pozitia lui Walter Martin, ci credem
mai degrab c un studiu atent va demonstra c Martin, si nu sora
White, a gresit. l rugm pe cititor s s-si pstreze o minte deschis si
o dorint aprins de a avea cluzirea Spiritului SInt.
Istoria certiIic Iaptul c primii adventisti erau non-trinitarieni.
Interesant este c nici unul dintre primii pionieri nu au contestat-o pe
sora White si nici nu si-au exprimat vreo diIerent de opinie n ceea ce
priveste doctrina despre Dumnezeu. Nici ea nu le-a pus ntrebri
reIeritoare la punctele lor de vedere. Tezele pe care le-a sustinut n
primele ei scrieri coincid n mod clar cu opiniile lor.
,Pentru ca Iamilia uman s nu aib nici o scuz pentru ispit,
Hristos a devenit una cu ei. Singura Fiint care a Iost una cu
Dumnezeu a mplinit legea n natura uman, S-a cobort la viata de jos
a muncitorului de rnd, si S-a trudit pe masa de lucru a tmplarului
110
mpreun cu printii Si pmntesti. (,Semnele timpului, 14
octombrie 1897)
S subliniem din nou Iaptul c Hristos trebuie venerat n mod egal
cu Dumnezeu, si c oricum, aceast egalitate pe care o detine I-a Iost
dat sau conIerit de ctre Tatl. ,Mare nostru Exemplu a fost inltat
la a fi egal cu Dumne:eu. (,Mrturii pentru comunitate, vol. 2, pag.
426) (Pe msur ce continum studiul, este bine de observat c o cheie
important n a avea o ntelegere sntoas a mrturiilor, o gsim chiar
n mrturii. ,Mrturiile vor constitui cheia care va explica mesajul dat,
asa cum Scriptura este explicat de Scriptur. 1SM, pag. 42;
Scrisoarea 73, 1903 AstIel, pentru a ntelege n mod corect
mrturiile, trebuie s le comparm cu alte mrturii, la Iel cum
comparm Scriptura cu Scriptura.)
!erarhia cerului
n ,Patriarhi si proIeti, sora White l numeste pe Tatl ,Suveranul
universului, si ,Regele universului. (pag. 34, 36) De Iiecare dat ct
vorbeste despre Hristos ca Iiind nltat la egalitate cu Dumnezeu, Tatl
este Cel care ordon s Iie astIel. Ca si n Scripturi, gsim c scrierile
sorei White l descriu pe Fiul ca aducnd la ndeplinire vointa Tatlui.
Tatl este vzut ca Iiind suprem.
,Hristos este exemplul nostru. El era imediat dup Dumnezeu n
curtile ceresti. Dar El a venit pe acest pmnt pentru a tri printre
oameni. (,Notebook LeaIlets Irom the Elmshaven Library, vol. 1,
pag. 114, 115 - scrisoarea 48, 1902)
n cadrul ordinii din ceruri, sora White l aseaz pe Hristos imediat
dup Dumnezeu. A Iost dorinta lui Satan aceea de a lua locul lui
Hristos si de a deveni ca Tatl.
,Domnul mi-a artat c Satan a Iost o dat un nger onorat n cer,
imediat dup Hristos. . Si am vzut c atunci cnd Dumnezeu a spus
Fiului Su ,S Iacem om dup chipul nostru.`, Satan a Iost gelos pe
Isus. El a dorit s i se cear prerea n ceea ce priveste Iormarea
omului. S-a umplut de mnie, gelozie si ur. El a dorit s Iie cel mai
nalt n cer, imediat dup Dumnezeu, si s primeasc cele mai nalte
onoruri. (,Daruri spirituale, vol. 1, pag. 17)
Ce pozitie a nteles ea c ocupa Satan?
111
,n controversa dintre Hristos si Satan, caracterul lui Dumnezeu a
Iost pe deplin justiIicat n Iaptul c l-a izgonit din Cer pe ngerul czut,
care a Iost odat mrit imediat dup Hristos. (,Spiritul proIetiei, vol.
3, pag. 184)
,El (Satan) era dup Hristos n ceea ce priveste preamrirea si
caracterul. (R&H, 22 octombrie 1895)
,Patru zeci de zile si nopti Isus a Iost supus ispitelor vrsmasului
celui care a Iost odat un nger imediat dup Hristos in maiestate i
slav in curtile cereti. Este scris ,Ai Iost nltat datorit Irumusetii
tale,` etc. dar el a dorit s aib locul lui Hristos, iar Hristos era una cu
Vesnicul Dumnezeu; si pentru c acest loc nu i-a Iost acordat, a
devenit gelos, si a Iost originatorul pcatului. (MR, vol. 16, pag. 180
Ms. 57, 1890)
Aceste aIirmatii descoper Iaptul c locul lui Satan n cer a Iost
imediat dup Hristos, care era imediat dup Dumnezeu. ReIerindu-se
la Satan, sora White a scris:
,El se gloriIica n strlucirea si nltarea sa, si aspira la a Ii egal cu
Dumnezeu. El a Iost iubit si respectat de ctre ostile ceresti, iar ngerii
se delectau n executarea poruncilor lui, el Iiind mbrcat n
ntelepciune si slav mai presus de toti ceilalti. Si totusi, Fiul lui
Dumnezeu a Iost nltat mai presus de el, ca Unul ce era deopotriv cu
Tatl n putere si autoritate. El se mprtsea de sIaturile Tatlui, n
timp ce LuciIer nu lua parte la planurile lui Dumnezeu. ,De ce`,
ntreba acest nger puternic, ,s aib Hristos suprematia? De ce s Iie
El onorat mai presus de LuciIer?` (,Patriarhi si proIeti, pag. 37)
n timp ce Marea lupt dintre Hristos si Satan se continu astzi pe
pmnt ntre urmasii lor, este clar c rzboiul a debutat n cer. ,Pcatul
si-a gsit originea n LuciIer, care s-a rzvrtit mpotriva guvernrii lui
Dumnezeu. nainte de cderea sa, el a Iost un heruvim acoperitor,
evidentiindu-se prin excelenta sa. Dumnezeu l-a Icut bun si Irumos,
ct s-a putut de asemntor cu Sine. (R&H, 24 septembrie 1901
vezi de asemenea si 4BC, pag. 1163.) Dumnezeu Si-a asezat toat
abilitatea creativ n LuciIer care a crezut c pozitia sa ar trebui s Iie
egal cu a lui Hristos, vrednic de nchinare. Aceasta ns nu avea s
Iie asa. ,Faceti ca cel mai strlucit exemplu pe care l-a vzut lumea
vreodat s devin exemplul vostru mai degrab dect cei mai mari si
mai nvtati oameni ai vremii care nu-L cunosc pe Dumnezeu si nici
112
pe Hristos pe care El L-a trimis. Numai Tatl i Fiul trebuie s fie
venerati. (,Instructorul tineretului, 7 iulie 1898 vezi de asemenea
si ,Fii si Fiice ale lui Dumnezeu, pag. 59) Aceast aIirmatie vorbeste
despre dou persoane divine care trebuie s Iie preamrite si crora
trebuie s li se aduc nchinare, si nu despre trei.
Noartea lui Hristos
Asa cum s-a putut observa n capitolul anterior, una dintre tezele
doctrinei Trinittii este lipsa unui sacriIiciu divin care s Ii murit n
totalitate. Doctrina Trinitarian nvat ,c Fiul lui Dumnezeu a avut
trei naturi distincte n acelasi timp; si anume, un trup uman, un suIlet
uman, unit cu natura Sa Divin: trupul Iiind muritor, suIletul
nemuritor, Divinitatea co-egal, co-existent, si co-etern cu Tatl cel
vesnic. Acum, nici unul dintre aprtorii acestei idei nu pretind c Iie
suIletul Su, Iie Divinitatea ar Ii murit, ci c trupul a Iost singura parte
din aceast ntreit Iiint care de Iapt a suIerit ,moartea pe cruce`;
asadar, potrivit cu acest punct de vedere (care Iace din moartea lui
Hristos marea jertI de ispsire pentru pcatele lumii) avem numai
sacriIiciul prtii celei mai inIerioare trupul uman a Fiului lui
Dumnezeu. (J. M. Stephenson R&H, 21 noiembrie 1854)
Primii adventisti de ziua a saptea au privit subiectul ispsirii ca
Iiind inima soliilor celor trei ngeri. Ei au crezut c Isus a murit n
totalitate. Modul lor de ntelegere Iat de nasterea lui Hristos alturi de
ntelegerea mortalittii suIletului si a strii mortilor, i-a determinat s
cread c aIirmatia Bibliei ,Hristos a murit pentru pcatele noastre
nsemna c El a murit trup, suIlet si spirit. De Iapt, sora White a scris
c Satan, autorul tuturor minciunilor, a Iost originatorul crezului c
Isus nu putea muri!
,Cnd Isus a descoperit ucenicilor Si Iaptul c trebuie s mearg
la Ierusalim pentru a suIeri si a Ii omort de minile preotilor si
scribilor, Petru L-a contrazis imediat pe Maestrul su zicnd: ,Departe
de Tine, Doamne; asa ceva s nu Ti se ntmple.` El nu putea concepe
posibilitatea c Fiul lui Dumnezeu ar Ii putut muri. Satan a sugerat
mintii sale c dac Isus era Fiul lui Dumne:eu, El nu putea muri.
(,Spiritul proIetiei, vol. 3, pag. 231)
La acest punct se naste o ntrebare! Putea Cel ce era divin s moar
113
de tot? Nu era Isus, Fiul lui Dumnezeu, nemuritor? Cum putea El s
moar?
,Cnd era cea mai mare nevoie de El, Isus, Fiul lui Dumnezeu,
Rscumprtorul lumii, Si-a lsat deoparte divinitatea, si a venit pe
pmnt n vesmntul umanittii. (,Ecoul Biblic si Semnele timpului,
12 octombrie 1896)
Pe lng aceasta, gsim urmtorul concept n cteva locuri din
Ellenei White:
,Rasa uman se gsea sub condamnarea mortii, ns Fiul lui
Dumnezeu a imbrcat divinitatea Sa cu umanitatea, si a venit la
aceast lume pentru a tri si a muri pentru binele nostru. (R&H, 1
iunie 1905)
Cum se potrivesc aceste idei cu celelalte? O aIirmatie spune c
divinitatea a Iost ,lsat deoparte, cealalt spune c divinitatea a Iost
,mbrcat . cu umanitatea. Scripturile nvat c la ntrupare Isus
Si-a lsat de o parte atributele Sale divine mentale si Iizice. (Vezi Luca
2:52; Marcu 13:32; Apocalipsa 1:1; Ioan 5:19; 14:10. Vezi de
asemenea capitolul 15 pentru un studiu detailat asupra acestei
chestiuni.) Fcnd astIel, ce a rmas pentru a Ii mbrcat n umanitate?
Urmtoarea mrturie reprezint cheia ntelegerii misterului.
,Iar Diavolul, urcndu-L pe un munte nalt, I-a artat ntr-o clip
toate mprtiile lumii. Si Diavolul I-a spus: ,Toat aceast putere Ti-o
voi da Tie, alturi de slava lor; cci acestea mi-au Iost date mie; si le
dau oricui doresc. Dac Te vei nchina mie, toate acestea vor Ii ale
Tale.` El a prezentat lumea lui Hristos ca Iiind cel mai ametitor si
ncnttor spectacol. Dar Hristos a vzut ceea ce Satan ncerca s
ascund de ochii Si, si ceea ce a Icut el s par mai Irumos. Hristos
nu a schimbat divinitatea cu umanitatea, ci Si-a mbrcat divinitatea n
umanitate, si i-a oIerit lui Satan dovada pe care o cerea, - i-a artat c
era Fiul lui Dumnezeu. Divinitatea a strlucit prin umanitate, iar rul
nu a putut re:ista autorittii vocii divine, cnd Isus a spus: ,napoia
Mea Satan; cci este scris: S te nchini Domnului Dumnezeului tu, si
numai lui s-I slujesti.` (R&H, 29 octombrie 1895)
n timp ce Hristos a renuntat la atributele Sale mentale si Iizice ale
divinittii la ntrupare, El era tot Fiul divin al lui Dumne:eu investit cu
autoritate pentru c era Cel ce era' El era tot Fiul Jiului Dumne:eu.
n natura Sa uman, El nu a renuntat niciodat la autoritatea Sa
114
hotrt pe care Tatl i-o dduse. Aceasta explic de ce ispita lui Satan
din pustie nu a Iost de a transIorma pietrele n pini, ci mai degrab de
a le ,ordona s se transIorme n pine.
,Originala, nemprumutata, nederivata"
n ciuda mediului su trinitarian din Biserica Metodist, Ellen
White nu Ioloseste niciodat termenul ,Trinitate, sau ,Dumnezeu
Triunic. Pe parcursul primilor cinci zeci de ani ai lucrrii Ellenei
White, Iratii ei nu au gsit nimic n scrierile ei care s-i determine s-si
schimbe teologia lor anti-Trinitarian. Un moment de rscruce a
survenit n 1898 o dat cu publicarea lucrrii ,Hristos Lumina lumii.
La pagina 530 apare urmtoarea aIirmatie:
,n Hristos este viata original, nemprumutat, nederivat. ,Cel ce
are pe Fiul, are viata.` 1 Ioan 5:12. Divinitatea lui Hristos reprezint
garantia credinciosului pentru viata vesnic. (,Hristos Lumina lumii,
pag. 530)
SemniIicatia acestei declaratii este observat de prezbiterul M. L.
Andreasen care a scris: ,La vremea aceea, aceast aIirmatie a Iost
revolutionar si a obligat la o complet revizuire a punctului meu de
vedere anterior si al denominatiunii asupra divinittii lui Hristos.
(,Without Fear or Favour, pag. 76) n timp ce vorbea ntr-un mod
clar despre divinitatea lui Hristos, ce a vrut Ellen White s spun prin
Iaptul c viata lui Hristos este ,original, nemprumutat, nederivat?
Apra ea acum o pozitie Trinitarian? Urmnd regula potrivit creia
,Mrturiile vor Ii cheia care va explica soliile date, s privim un
articol publicat cu un an nainte de tiprirea lucrrii ,Hristos Lumina
lumii. Acest articol a aprut n ,Semnele timpului si era intitulat
,Hristos, Dttorul vietii. Gsim n acest articol o clariIicare a
modului de ntelegere a sorei White n ceea ce priveste acest concept.
,,n El era viata; si viata era lumina oamenilor.` (Ioan 1:4) Aici nu
se vorbeste despre viata Iizic, ci despre nemurire, viata care este n
exclusivitate proprietatea lui Dumnezeu. Cuvntul, care a Iost cu
Dumnezeu, si care era Dumnezeu, avea aceast viat. Viata Iizic este
ceva pe care Iiecare individ o primeste. Ea nu este vesnic sau
nemuritoare; cci Dumnezeu, Dttorul vietii, o ia napoi. Omul nu are
control asupra vietii sale. ns viata lui Hristos nu era mprumutat.
115
Nimeni nu poate lua aceast viat de la El. ,O dau Eu nsumi` (Ioan
10:18), a spus El. In El era viata, original, neimprumutat,
nederivat. Aceast viat nu este innscut in om. El o poate avea
numai prin Hristos. El nu o poate catiga, ii este dat ca un dar
gratuit dac va crede in Hristos ca mantuitor personal. (,Semnele
timpului, 8 aprilie 1897 de asemenea 1SM, pag. 296, 297)
Importanta acestei aIirmatii este extraordinar! n timp ce aIirm
c viata lui Hristos era ,original, nemprumutat, nederivat, ea
aIirm de asemenea c ,aceast viat nu este nnscut n om. Pn
aici nu este nimic neobisnuit. Urmtoarele dou propozitii deschid o
cu totul nou perspectiv: ,El (omul) o poate avea (viata original,
nemprumutat, nederivat) numai prin Hristos. El (omul) nu o poate
cstiga (viata original, nemprumutat, nederivat); i (omului) este
dat ca un dar gratuit dac va crede n Hristos ca mntuitor personal.
Potrivit cu ceea ce sora White a scris un an mai trziu cnd a Iost
publicat lucrarea ,Hristos Lumina lumii, omului i este oIerit
aceeasi calitate a vietii pe care o avea Hristos. Dac Hristos poate oIeri
aceast viat omului ca un dar gratuit, atunci si El a putut s primeasc
aceeasi viat de la Tatl Su. Viata original, nemprumutat,
nederivat a Tatlui, era cea pe care o avea Hristos si pe care o poate
da omului. Aceasta a vrut Isus s spun cnd a aIirmat: ,Cci dup
cum Tatl are viata n Sine, tot aa i-a dat Fiului s aib viata n Sine.
(Ioan 5: 26)
Sursa originala
Biblioteca sorei White contine mai bine de o mie de volume.
Aceste volume au Iost mprtite n dou categorii principale: ,O
sectiune care contine crtile ei particulare din propria ei bibliotec, si
cealalt, biblioteca din biroul ei unde lucrau asistentii ei literari. (,A
Bibliography oI Ellen G. White`s Private and OIIice Libraries -
compilat de Warren H. Jones, Tim Poirier, and Ron Graybill, pag. i.)
Una dintre lucrrile care s-au gsit in biblioteca ei privat este ,Lecturi
din Noul Testament pentru dup amiaza de Sabat de John Cummings.
La pagina 5 gsim urmtoarea aIirmatie: ,,n El era viata,` care este
original, nemprumutat, nederivat. (,Lecturi din Noul Testament
pentru dup amiaza de Sabat, pag. 5, 1856)
116
Nu este o coincident Iaptul c aceast aIirmatie si trimiterea din
,Hristos Lumina lumii sunt aproape cuvnt cu cuvnt identice.
Cercetrile au descoperit c sora White a Iolosit limbajul crtii lui
Cummings, cci gsim citate aceste cuvinte, si mai mult, n cel putin
alte dou locuri. Aceste pasaje au Iost publicate n cel putin 13 locuri.
(Trimiterile principalele ngrosate sunt urmtoarele: ST, 8 aprilie
1897 retiprit n ST, 13 Iebruarie 1912; 5BC, pag. 1130; 1SM, pag.
296-300; si ,Maranata, pag. 302; ,Hristos Lumina lumii, pag. 530
retiprit n ,Evanghelizare, pag. 616; 7A BC, pag. 438; LHU, pag.
17; si FBL, pag. 47, 187; Scrisoarea nr. 309, 1905 publicat n parte
n ,Mrturii Speciale, seria B, nr. 19, pag. 23; R&H, 6 august 1914;
si MM, pag. 7) ntr-o scrisoare datat 1 noiembrie 1905, ea a scris
managerului unuia dintre sanatoriile noastre:
,n El este viata care este original, - viata nemprumutat,
nederivat. n noi se gseste un prias de la Intna vietii. n El se
gseste Intna vietii. Viata noastr este ceva pe care noi l primim,
ceva pe care Dttorul l ia napoi la Sine. (,Mrturii Speciale, seria
B, nr. 19, pag. 23)
AIirmatia paralel a lui Cummings sun astIel:
,,n El era viata,` care este original, nemprumutat, nederivat.
n noi se gseste un prias de la Fntna Vietii; n El se gsea Intna
vietii. Viata noastr este ceva pe care noi l primim, ceva pe care
Dttorul l ia napoi la Sine. (Cummings, ,Lecturi din Noul
Testament pentru dup amiaza de Sabat, pag. 5, 1856)
Cu exceptia unui singur cuvnt (n originalul englezesc), aceste
aIirmatii sunt identice cuvnt cu cuvnt. Nu este scopul nostru de a
discuta mrimea sau problemele care se gsesc n spatele
mprumutului literar al sorei White. (Uneori este numit ,paralele
literare. - ,A Bibliography oI Ellen G. White`s Private and OIIice
Libraries, pag. iii n bibliograIie exist un apendice special al
crtilor care nu au Iost gsite n bibliotecile sorei White, dar notate,
,Pentru c aceast list include crti care nu au Iost gsite pe nici o
alt list, ns pe care Ellen White este probabil c le-a Iolosit, datorit
trimiterilor ctre astIel de crti pe care le gsim n scrisorile si
manuscrisele ei, sau datorit dovezii paralelelor literare. idem ) A
Iost n general admis de ctre Irati c un asemenea mprumut a Iost
Icut la vremea respectiv la o scar mult mai mare dect s-a realizat
117
la nceput. Este de asemenea cunoscut Iaptul c unele dintre aceste
mprumuturi au Iost Icute uneori de ctre secretare. Oricum, cartea lui
Cummings Iiind n biblioteca particular a Ellenei White, este drept a
crede c nu unul dintre asistentii literari, ci sora White, sub inspiratie,
a decis s-o Ioloseasc.
AIirmatia lui Cummings ar trebui cercetat din dou puncte de
vedere. Vom examina mai nti contextul. Cummings a scris: ,El
(apostolul Ioan) ncepe prin a vorbi despre Divinitatea lui Hristos ca
Dumnezeu si Domn al tuturor; . (,Lecturi din Noul Testament
pentru dup amiaza de Sabat, pag. 5) n timp ce sustine Divinitatea
lui Isus Hristos, Cummings nu Iace nici o aIirmatie aici despre
Dumnezeire ca Iiind n legtur cu vreo Trinitate sau un Dumnezeu
Triunic. Aceast pozitie este similar cu cea a primilor pionieri
adventisti si a sorei White care a scris n mod pozitiv despre
Divinitatea lui Hristos, dar niciodat despre o Trinitate sau despre un
Dumnezeu Triunic.
n al doilea rnd, am dori s examinm continutul aIirmatiei lui
Cummings. Hristos este numit a Ii ,Fntna Vietii. Noi suntem
numiti a Ii un ,prias. Un prias este deIinit a Ii un ,ru mic.
(,Dictionarul Webster) Un prias nu duce o mare cantitate de ap si
nici nu este sursa apei. Oricum, el duce aceeasi calitate a apei care
vine de la surs! Ellen White a scris reIeritor la Iaptul c noi primim
viata care curge de la Fntn:
,n El era viata, original, nemprumutat, nederivat. Aceast
viat nu este nnscut n om. El o poate avea numai prin Hristos. El
nu o poate cstiga; i este dat ca un dar gratuit dac va crede n
Hristos ca mntuitor personal. (,Semnele timpului, 8 aprilie 1897)
Aici sora White aIirm c omul poate avea viata ,original,
nemprumutat, nederivat, dar el o poate primi numai ca un dar de
la Hristos. Hristos poate oIeri pctosului aceeasi calitate a vietii pe
care o are El, pentru c El a primit-o de la Tatl Su pentru a o da.
,Cci dup cum Tatl are viata n Sine nsusi; tot asa I-a dat Fiului s
aib viata n Sine nsusi. (Ioan 5:26) Isus a primit-o pentru c El este
singurul Fiu nscut al lui Dumnezeu.
,Greutatea dovezilor demonstreaz n mod clar c sora White a
crezut c Isus este Fiul literal al lui Dumnezeu. (n ceea ce priveste
greutatea dovezilor, sora White a scris: ,El (Dumnezeu) cere de la
118
poporul Su credinta care s se sprijine pe greutatea dovezilor, nu pe o
cunoastere total. ,Mrturii pentru comunitate, vol. 3, pag. 258.
,Cei care doresc s se ndoiasc, vor avea din plin posibilitatea s-o
Iac. Dumnezeu nu Si-a propus s nlture toate ocaziile de necredint.
El oIer dovezi, care trebuie cercetate cu grij, cu o inim umil si un
spirit care se las nvtat, si toti ar trebui s decid dup greutatea
dovezilor. ,Mrturii pentru comunitate, vol. 3, pag. 255) Se ridic
ntrebarea: ,Dar n ceea ce priveste aIirmatiile sorei White reIeritoare
la natura vesnic a lui Hristos? Dac Isus era vesnic, atunci nu ar Ii
Iost imposibil pentru El s Iie Fiul nscut al lui Dumnezeu inainte de
Betleem? Mai nti s observm o aIirmatie reprezentativ:
,Lumea a Iost Icut prin El, ,si Ir El nu a Iost Icut nimic.`
Dac Hristos a Icut toate lucrurile, El a existat naintea tuturor
lucrurilor. Cuvintele rostite n legtur cu acest lucru sunt att de
importante, nct nimeni nu trebuie lsat n ndoial. Hristos era
Dumnezeu n esent si n cel mai nalt sens. El a fost impreun cu
Dumne:eu din toat venicia, Dumnezeu mai presus de toate,
binecuvntat pentru vesnicie. Domnul Isus Hristos, divinul Fiul al lui
Dumnezeu, a existat din venicie, o persoan distinct, si totusi una cu
Tatl. (,Semnele timpului, 26 aprilie 1899 vezi de asemenea R&H,
5 aprilie 1899, si 1SM, pag. 247)
Aceast aIirmatie pare foarte clar pentru majoritatea oamenilor.
Urmtoarele aIirmatii biblice par de asemenea foarte clare.
,Si Iumul chinului lor se ridic n veci de veci. (Apocalipsa
14:11) ,Si Diavolul care-i nsela a Iost aruncat n lacul de Ioc si
pucioas, unde sunt Iiara si proIetul Ials, si vor Ii chinuiti zi si noapte
n veci de veci. (Apocalipsa 20:10)
Studentii biblici adventisti au gsit c aceste versete vor s spun
exact ceea ce aIirm, si c, oricum, ele nu nvat ceea ce majoritatea
oamenilor care citesc superIicial cred c nvat. Acelasi lucru este
adevrat si n cazul unora dintre aIirmatiile sorei White. Scrierile ei
trebuie pstrate n linie cu conceptele biblice. Cnd ea a scris
,vesnicie, nu avem nici un motiv de a crede altIel. Dar ce spunem noi
despre ,n veci de veci? Nu nseamn asta vesnicie? Da si nu.
Scriptura trebuie comparat cu Scriptura pentru a aIla ntelesul biblic
al pasajelor care ar putea Ii altIel interpretate Iolosind ntelepciunea
omeneasc n locul celei divine. Dac diIeritele paragraIe pe care le-a
119
scris sora White reIeritor la Isus Hristos, natura Sa vesnic si nasterea
Sa sunt adevrate, atunci ele trebuie s se potriveasc. Nu putem Iolosi
sase sau sapte aIirmatii care par a nvta doctrina Trinitarian, si s
ignorm :ecile de aIirmatii care vorbesc altIel!
Factorul 1888
Factorul 1888 ne ajut s clariIicm chestiunile. Sora White a scris
c Dumnezeu a trimis o ,Ioarte pretioas solie prin prezbiterii Jones
si Waggoner. Care a Iost modul de ntelegere de la 1888 asupra naturii
lui Hristos si a relatiei Sale cu Tatl? E. J. Waggoner a scris:
,Cuvntul a Iost ,la nceput.` Mintea omului nu poate ptrunde
veacurile care sunt cuprinse n aceast Iraz. Nu-i este dat omului s
tie cand sau cum a fost nscut Fiul lui Dumne:eu, dar noi tim c El
era Cuvantul Divin, nu numai inainte de a veni pe acest pmant
pentru a muri, dar i inainte de a fi creat lumea. Chiar nainte de
cruciIicare, El S-a rugat: ,Si acum, o Tat, slveste-M mpreun cu
Tine nsuti cu slava pe care am avut-o mpreun cu Tine nainte de a Ii
lumea.` Ioan 17:5. Si cu mai mult de sapte sute de ani nainte de prima
Sa venire, aceasta a Iost prezis de cuvntul inspiratiei: ,Dar tu
Betleem EIrata, cu toate c esti mic printre miile lui Iuda, totusi din
tine mi va iesi Cel care va Ii conductor n Israel; ale Crui origini au
Iost din vechime, din zilele vesniciei.` Mica 5:2 Stim c Hristos ,a
ieit i a venit de la Dumne:eu (Ioan 8.42), dar aceasta a fost atat de
departe in veacurile veniciei, incat este dincolo de puterea de
intelegere a mintii omeneti. (,Hristos si Neprihnirea Sa, pag. 9,
10)
Waggoner citeaz din Mica 5:2 si interpreteaz acest verset ca
nsemnnd c originea lui Hristos ,a Iost att de departe n veacurile
vesniciei, nct este dincolo de puterea de ntelegere a mintii
omenesti. Cuvntul evreiesc tradus prin ,vesnicie sau ,vesniciei
este c:;v ,owlam. ,Owlam este deIinit ca ,punct disprut; n
general, timp dincolo de puterea de perceptie a mintii (trecut sau
viitor), cu alte cuvinte (practic) vesnicie. (,Strong nr. 5769) Acest
cuvnt este Iolosit n locuri ca 1 Samuel 1:22 unde citim c Samuel
trebuia s ,mearg naintea Domnului, si s rmn acolo pentru
totdeauna. Termenul ,pentru totdeauna vine din ,owlam iar
120
adventistii au remarcat c aceasta nseamn att timp ct va tri. Un alt
mod de a Iolosi termenul ,owlam este gsit n Iona 2:6, unde Iona
descrie propria sa experient n interiorul pestelui: ,Am cobort pn
la temeliile muntilor; zvoarele pmntului m ncuiau pe vecie
(owlam); dar Tu mi-ai scos viata din groap, Doamne Dumnezeul
meu. Aceasta a Iost numai pentru o perioad de trei zile. ,Owlam
este de asemenea tradus prin ,vesnicie n Proverbe 8:23, un text pe
care sora White l aplic la Hristos. Folosirea termenului ,owlam
variaz si nu trebuie s violeze greutatea dovezilor din alte versete.
Andreasen i timpul
Cu ctiva ani n urm, dup ce am citit ceea ce a scris Waggoner,
am avut o mare nedumerire. Stiam c sora White i recomanda
scrierile. Am citit de asemenea si aIirmatiile sorei White reIeritoare la
legtura de Fiu a lui Hristos, asemenea celor pe care le-am citat deja,
dar nc nu ntelegeam cum se putea corela n mod desvrsit cu
aIirmatiile sorei White reIeritoare la natura vesnic a lui Hristos. Apoi,
ntr-o zi am citit lucrarea lui M. L. Andreasen ,Sabatul, si dintr-o dat
a devenit limpede, asa cum ai aprinde dintr-o dat lumina. Andreasen a
scris:
,Putem ntelege cum binecuvnteaz Dumnezeu Iiintele umane.
Putem ntelege chiar cum El poate binecuvnta animalele si s le dea
de lucru pentru a aduce la ndeplinire scopul lui Dumnezeu; dar cum
poate binecuvnta Dumnezeu o zi, o diviziune a timpului, nici animat
si nici inert, nici vie si nici moart, un lucru Ir substant, o
conceptie mai degrab dect o realitate; timpul, care nu are deIinitie,
cu toate c ntreaga omenire este constient de existenta si realitatea
sa? Cum poate Ii timpul binecuvntat pentru a Ii o binecuvntare
pentru om?
Rspunsul este c timpul nu detine vreo virtute sau putere n sine
pentru a Ii o binecuvntare sau un ajutor pentru altii. Timpul este la Iel
de impersonal ca si spatiul, si la Iel de neconceput. O diIerent care
exist ntre cele dou poate Ii observat: spatiul se extinde n toate
directiile, n timp ce timpul poate Ii comparat cu o strad cu sens unic,
care permite traIicul numai ntr-o singur directie. Omul nu are nici o
putere asupra timpului, pentru a-l accelera sau a-l ncetini. Fie c
121
doreste sau nu, merge nainte mpreun cu el, si n ciuda tuturor
protestelor, mine este cu o zi mai btrn dect azi. Nu poate schimba
procesul, orict de mult ar dori s-o Iac. Timpul i este superior, si se
supune dispozitiilor acestuia.
Exist cei care cred c Dumnezeu nu a creat timpul, ci c ntr-un
oarecare mod, l-a gsit existnd. Dar nu poate Ii asa. Timpul si spatiu
nu sunt entitti care s existe prin sine, actionnd separat de
Dumnezeu si independent de El. Dac aceasta ar Ii adevrat, ar Ii egali
cu Dumnezeu, sau chiar superiorii Si; cci ceea ce este contemporan
cu Dumnezeu sau exist nainte de Dumnezeu, trebuie s Iie cel putin
egal cu El; si ceea ce nu este creat de Dumnezeu, este existent prin
sine si este Dumnezeu. Crestinii cred c ,Ir El nu a Iost nimic Icut,`
iar timpul si spatiul sunt create de Dumnezeu la Iel ca si celelalte
lucruri pe care El le-a Icut. Ioan 1:3.
Cu toate c cele dou conceptii ale timpului si spatiului sunt
dincolo de puterea de ntelegere a omului, Iiecare este de ajutor pentru
a-l ntelege pe cellalt. Modul n care ntelegem spatiul, spre exemplu,
ne ajut s ntelegem mai bine timpul, si Ielul n care a Iost cu putint
ca Dumnezeu s binecuvnteze timpul. (,Sabatul, pag. 54, 55)
Nu poate exista conceptul de vesnicie Ir conceptul de timp. Asa
cum a observat Andreasen, dac toate lucrurile au Iost create de Isus
Hristos, atunci El a creat timpul. Vorbind asemenea lui Pavel, ,n Ielul
oamenilor datorit lipsei de cuvinte mai bune, a existat o perioad n
istorie nainte de existenta timpului sau vesniciei. Hristos, Iiind
Autorul timpului, trebuie s Iie de asemenea si Autorul vesniciei. De
aceea, Fiul lui Dumnezeu a Iost nscut naintea timpului iar vesnicia a
existat de cnd a Iost Hristos care a adus-o la existent. ntelegnd
astIel, putem vedea cum Isus ,era cu Dumnezeu din toat venicia si
s Iie totusi Fiul literal al lui Dumnezeu, nscut nainte de Betleem.
Dac Ellen White nu a crezut doctrina Trinittii, ce este cu
aIirmatiile de genul ,Sunt trei persoane vii n trioul ceresc.?
(,Evanghelizare, pag. 617) Acesta va Ii subiectul capitolului urmtor.
122
Capitolul 10
Spiritul profeiei i lucrarea
editorial
ntr-un editorial publicat de curnd, un adventist de ziua a saptea a
aIirmat c atunci cnd a primit literatur care-i cerea cititorului s
nu aib prejudecti, el o lepda. Aceast cerere era privit drept un
semn sigur c materialul era nou si provoca desprtiri. Pe msur ce
citeam articolul m gndeam ct de ciudat este Iaptul c multi din
poporul nostru adopt att de usor un standard dublu n aceast
privint. Cnd mprtsim adevrul despre Sabat sau despre Iaptul c
suIletul este muritor, le cerem oamenilor s nu aib prejudecti. Si
totusi, dezvoltm att de usor o atitudine care spune: ,Am deja tot
adevrul, si nu mai am nevoie s mai cercetez nimic. Azi avem
nevoie nu numai de o minte deschis, dar si de o minte onest. Unii
sunt dispusi s asculte si s aud tot ceea ce este nou sub soare.
Oricum, numai putini sunt doritori s urmeze adevrului atunci cnd
este cu claritate prezentat. Poate c nici un subiect din snul
adventismului de astzi nu necesit mai mult o minte deschis si
onest, dect examinarea modului n care au Iost alctuite unele dintre
scrierile Ellenei White. Intrm n acest studiu realiznd c adevrul si
numai adevrul ne poate Iace liberi.

,n 6 aprilie 1915, W. W. Prescott a scris o scrisoare lui W. C.

White n care a ridicat cteva probleme sensibile, si a Icut cteva
comentarii incisive reIeritoare la scrierile doamnei White. (,Un
rspuns la dou explicatii din Scrisoarea din 1915 a lui Prescott un
articol de Gilbert M. Valentine, iunie 1981, Universitatea Andrews)
nainte de a cerceta cteva paragraIe ale scrisorii lui Prescott, ar trebui
adugat c Prescott a Iost unul dintre predicatorii si educatorii de
seam din Biserica Adventist de Ziua a Saptea din ultima parte a
secolului 19, si prima parte a secolului 20. A servit ca editor la
,Review & Herald si a Iost presedintele ctorva din colegiile noastre.
A apreciat si a sustinut cu trie lucrarea sorei White. Prescott a lucrat
123
de asemenea mpotriva apostaziei lui Kellogg. Scrisoarea sa sun
astIel:
,Modul n care au Iost manevrate scrierile mamei tale si Ialsa
impresie n ceea ce priveste aceste scrieri care este nc cultivat prin
popor, m-a mirat Ioarte mult si m-a pus la grea ncercare. Mi s-a prut
c ceea ce a condus la ncurctur, cu toate c probabil nu intentionat,
s-a practicat n alctuirea unora din crtile ei, si c nu s-a Icut nici un
eIort serios pentru a elibera mintile oamenilor de ceea ce este cunoscut
a Ii modul lor gresit de a privi scrierile ei. Dar nu este de nici un Iolos
de a continua n aceste chestiuni. Am discutat cu tine timp de ani de
zile despre ele, dar nu se produce nici o schimbare. Oricum, cred c ne
ndreptm ctre o criz care va veni mai devreme sau mai trziu, si
probabil c mai devreme. Un sentiment Ioarte puternic al reactiei s-a
instalat deja. (W. W. Prescott ctre Willie White, 6 aprilie 1915)
Ce a vrut Prescott s spun reIeritor la ,un mod gresi de a privi pe
care unii dintre membrii bisericii l aveau Iat de scrierile sorei White?
Spre ce criz simtea c ne ndreptm care ar veni mai devreme sau mai
trziu, si probabil c mai devreme? n primul rnd, ar trebui s
observm c Prescott nu sugera c sora White nu ar Ii Iost inspirat
sau Iolosit de Dumnezeu. Oricum, el ar Ii dorit s-i vad pe membrii
bisericii educati n ceea ce priveste modul n care au Iost alctuite
scrierile ei.
Ultimele dou decenii au dus la o crestere a constientizrii
mprumuturilor literare ale sorei White. Cantitatea mprumuturilor este
n unele cazuri considerabil. Unele bijuterii despre care se credea
odat c au Iost scrise de ea, s-a demonstrat c au Iost copiate de la
altii. n timp ce sunt preri diIerite reIeritoare la motivul si ratiunea
mprumutului, putini pot astzi, n Iata dovezilor coplesitoare, s le
nege existenta. (Spre exemplu asemnrile izbitoare dintre ,Schite din
viata lui Pavel si ,Viata si epistolele apostolului Pavel de Conybeare
si Howson; ,Hristos Lumina lumii si ,Viata lui Hristos de William
Hanna si ,Marele nvttor de John Harris; si alte mrturii ale Ellenei
White reIeritoare la sntate, n paralel cu lucrarea lui Larkin B. Coles,
,FilozoIia snttii.) Prescott stia c multi din biseric nu erau
constienti de acest mprumut, si aveau greseli de ntelegere si n alte
privinte.
Una dintre aceste privinte este lucrarea de editare a scrierilor sorei
124
White, care era Icut nainte de a Ii tiprite. n timp de este bine stiut
c sora White avea ctiva asistenti literari buni care pregteau pentru
tipar scrierile ei, multi presupun c sora White veriIica mereu lucrarea
lor, si aproba Iorma Iinal. Prescott nsusi stia mai bine toate acestea,
pentru c el a Iost unul dintre editorii care au lucrat la manuscrisele
sorei White din timp n timp. Spre exemplu, n 1893 si 1897 Prescott
,a pregtit pentru tipar dou crti despre educatie, din manuscrisele pe
care le-a primit, iar doamna White nu a vzut nici una dintre Iormele
Iinale nainte de a merge la tipar. Ea era n Australia n acea perioad.
El singur a Icut nesupravegheat lucrarea de editare si pregtire a
manuscrisului pentru tipar. (Valentine, citatul anterior. Aceste crti
erau ,Educatia crestin publicat n 1893, intitulat mai trziu
,Educatia, si ,Mrturii speciale despre educatie publicat n 1897,
Iolosit mai trziu ca baz pentru ,SIaturi pentru printi, educatori si
elevi.)
George Amadon, un tipograI abil si mai trziu un predicator de
ncredere, i-a mrturisit lui Kellogg c sora White ,nu a scris niciodat
preIetele crtilor ei. Ea, binenteles, le auzea citite, dar ea nu citea
niciodat corectura. Stii doctore c sora White nu s-a asezat niciodat
n birou pentru a citi cum trebuie corecturile? (,Un dialog autentic
ntre prezbiterul G. W. Amadon, prezbiterul A. C. Bourdeau si John
Harvey Kellogg n Battle Creek, Michigan la 7 octombrie 1907, pag.
36) n ceea ce priveste problemele plagiatului cu ,Schite din viata lui
Pavel Amadon a aIirmat: ,Este prerea autorului c doamna White nu
a Iost constient c limbajul altui autor a Iost Iolosit n cartea sa Ir
ghilimelele de rigoare; si Iaptul c nu a Iost Icut nici o precizare n
preIat, trebuie lsat la usa editorilor ei. Doamna White nu a scris
preIetele crtilor ei, ea nu este corector, si o mare parte din lucrarea la
numeroasele ei volume este Icut de asistentii literari. (,Battle Creek
Journal, 27 mai 1907)
n ceea ce priveste lucrarea lui Prescott n pregtirea unora dintre
scrierile sorei White, dr. Gilbert Valentine scrie:
,n al doilea rnd, cnd era n Australia n 1896, Prescott a lucrat
Ioarte apropiat cu Marion Davis n pregtirea pentru publicare a
manuscrisului lucrrii ,Hristos Lumina lumii`. O mentionare a acestui
Iapt se gseste n propriul jurnal al Ellenei White, ca de altIel si n
scrisoarea lui Lacey (din) 1945. n al treilea rnd, asa cum am
125
observat, Prescott l-a asistat pe Crisler n 1908 n schitarea capitolelor
si sugerarea de teme si idei pentru unele rnduri despre Ezra, si a Iost
autoritatea Iinal n dezbaterea unor chestiuni critice reIeritoare la ceea
ce s Iie publicat n anumite locuri. Si aceasta de asemenea Ir
supravegherea doamnei White. (,Un rspuns la dou explicatii ale
scrisorii lui Prescott din 1915, pag. 16)
Scrisoarea lui Lacey din 1945 pe care o aminteste Valentine, este
scrisoarea lui H. Camden Lacey (cumnatul lui W. C. White) ctre
LeRoy Froom. n scrisoarea sa, Lacey a scris:
,ProIesorul Prescott era extraordinar de interesat n a-L prezenta
pe Hristos ca Iiind Marele ,EU SUNT` si n accentuarea vesnicei Sale
existente, Iolosind Irecvent expresia ,Fiul Vesnic.` De asemenea, El a
Icut legtura dintre ,EU SUNT` din Exodul 3:14, ce binenteles era
Hristos a Doua Persoan a Dumnezeirii, cu aIirmatia lui Isus din Ioan
8:58, cu care toti suntem de acord; dar le-a legat atunci si cu alte ,Eu
Sunt` din Evanghelie cele 7, ca ,Eu sunt Pinea Vietii,` ,Eu sunt
Lumina Lumii,` ,Eu sunt Usa Oii,` etc. toate Ioarte bogate n
nvtturile lor spirituale dar care mie n special mi se par putin
Iortate, cci ,Eu sunt` n toate aceste ultime cazuri este numai verbul
copulativ n greac, ca de altIel si n englez. Dar el a insistat asupra
acestei interpretri. Sora Marion Davis prea c se las nselat, si iat,
cnd a iesit ,Hristos Lumina lumii,` au aprut aceleasi nvtturi la
paginile 24 si 25, nvtturi care, cred eu, nu pot Ii gsite n nici o alt
lucrare a sorei White publicat nainte de acea dat!
n legtur cu asta, stiti binenteles c sorei Marion Davis i-a Iost
ncredintat pregtirea lucrrii ,Hristos Lumina lumii` si c ea a adunat
materialul din Iiecare surs disponibil din crtile sorei White care
erau deja tiprite, din manuscrise nepublicate, din scrisori particulare,
din rapoarte stenograIiate ale cuvntrilor ei, etc. dar probabil c nu
stii Iaptul c ea (sora Davis) era Ioarte ngrijorat pentru aIlarea
materialului potrivit primului capitol. Ea a apelat la mine personal de
multe ori atunci cnd pregtea acel capitol (si alte capitole care tratau
si alte chestiuni), iar eu am Icut tot ce am putut pentru a o ajuta; si am
un motiv ntemeiat pentru a crede c ea a apelat de asemenea n mod
Irecvent la proIesorul Prescott pentru un ajutor similar, ajutor pe care
l-a primit ntr-o msur mult mai bogat si mai abundent dect am
Iost eu capabil de a-i oIeri. (Scrisoarea lui H. Camden Lacey ctre
126
LeRoy Froom, 30 august 1945 sublinieri n original.)
Pe lng lucrarea editorial si micile adugri, o alt preocupare a
lui Prescott se poate s Ii Iost eliminarea eIectiv a unor capitole
ntregi de ctre asistenti, despre care se credea c au Iost ulterior
corectate de sora White. n 1887, Willie White lucra n Elvetia
mpreun cu B. L. Whitney, conductorul tipograIiei bisericii din
Basel, la traducerea n Irancez si german a editiei din 1884 a lucrrii
,Marea lupt. ntr-o scrisoare ctre C. H. Jones de la PaciIic Press,
White a notat unele locuri n noua editie n englez unde se puteau
Iace corecturi. Scrisoarea sa aIirm:
,Imediat dup capitolul 4 trebuie s se opereze mari adugiri, si
cnd eram toti adunati, a prut oportun s ne directionm atentia ctre
corecturi si adugiri care s se Iac n alte prti ale crtii, lsnd ca
manuscrisele pentru capitolele 5, 6 si 7 s Iie pregtite de sora Davis
dup ce mama pleac din Basel. Lucrarea de pregtire a acestora este
aproape terminat, si va Ii curnd trimis la ea n Anglia pentru
examinare. (Scrisoarea lui Willie C. White ctre C. H. Jones, 21 iulie
1887 citat din ,Ghidul Studiului Biblic Fundatia Advent a lui
Laymen)
La acest punct, putem ntreba: ,De ce credeau Iratii c pot avea o
att de mare libertate cu scrierile sorei White? Rspunsul, n parte, ne
duce napoi n 1883. Pe parcursul acelui an, copiile ,Mrturiilor au
Iost epuizate. S-a luat o atitudine n cadrul ConIerintei Generale din
acel an nu numai pentru retiprirea ,Mrturiilor, dar si pentru a avea
un motiv pentru a le edita. Msura ConIerintei a Iost tiprit n R&H
dup cum urmeaz:
,32. NTRUCT, Unele dintre volumele legate ale ,Mrturiilor
ctre Comunitate` au Iost epuizate, astIel c nu mai pot Ii obtinute
seturi complete de la TipograIie, si
NTRUCT, Exist o cerere urgent si constant pentru retiprirea
acestor volume; de aceea
Se hotrte, C recomandm republicarea lor ntr-o asemenea
Iorm pentru a Iace patru volume de cte sapte sau opt sute de pagini
Iiecare.
33. NTRUCT, Multe dintre aceste mrturii au Iost scrise n
circumstantele cele mai neIavorabile, scriitorul Iiind prea presat de
ngrijorare si munc pentru a mai putea corecta din punct de vedere
127
gramatical lucrrile, iar acestea au Iost tiprite ntr-o asemenea grab
nct aceste imperIectiuni au trecut necorectate, si
NTRUCT, Noi credem lumina dat de Dumnezeu servilor Si
prin luminarea mintii, oIerind astIel gnduri, si nu (cu Ioarte mici
exceptii) chiar cuvintele n care s Iie exprimate ideile, de aceea
Se hotrste, La republicarea acestor volume s Iie operate
asemenea schimbri ale cuvintelor pentru a corecta imperIectiunile
amintite mai sus, pe ct ce mult posibil, Ir ca gndul s Iie schimbat
n vreo msur; si n continuare
34. Se hotrte, C aceast adunare numeste un comitet de cinci
persoane care s se ocupe de republicarea acestor volume, potrivit
introducerilor si rezolutiilor de mai sus. (R&H, 27 noiembrie 1883)
Prezbiterul George Butler i-a numit pe W. C. White, Uriah Smith,
J. H. Waggoner, S. N. Haskell si pe sine pentru a compune acest
comitet. (R&H, 27 noiembrie 1883) n timp ce intentiile erau bune,
aceast msur a deschis usa ctre o lucrare editorial ulterioar
dincolo de scopul introducerii si rezolutiei. Aceast lucrare de editare
putea Ii Icut pentru c inspiratia care a Iost oIerit sorei White a Iost
declarat a Ii gnd inspirat. n timp ce adventistii au crezut mult timp
c proIetii sunt scribii lui Dumnezeu si nu stiloul Lui, unde putem gsi
n Biblie un asemenea exemplu de o astIel de lucrare editorial Icut
unei solii a vreunui proIet?
W. C. White i scrierile mamei sale
Un alt element care trebuie luat n considerare atunci cnd
examinm scrierile sorei White, si n mod deosebit ultimele scrieri,
este inIluenta lui Willie White. Dup moarte prezbiterului James
White, Willie a devenit cel mai apropiat ajutor al mamei sale. Numai
Iaptul c era Iiul proIetului, nu l caliIica s Iie ajutorul proIetului.
Istoria sacr mrturiseste c numai genealogia nu garanteaz nimic.
(Spre exemplu Iiii lui Aaron Leviticul 10:1,2; Iiii lui Samuel 1
Samuel 8:1-5; Iiii lui David 2 Samuel 13-15, 1 Regi 1, etc.) Chiar si
atunci cnd Dumnezeu si aseaz Spiritul asupra unui om, nu este
garantat c acea persoan va Ii credincioas lui Dumnezeu pn la
moarte. Exemplul regelui Saul este clar. Chiar dac Dumnezeu Si-a
pus Spiritul Su peste Saul dup ce acesta Iusese uns ca rege a lui
128
Israel, Saul a devenit Ioarte ru.
O zon de inIluent a lui Willie care ar trebui luat n considerare,
o reprezint plcerea sa de a nltura dorintele mamei sale reIeritoare
la mrturiile ei. Un exemplu clar al dorintei sale de a nu tine cont de
mama sa, s-a petrecut la ntlnirea de la Berrien Springs n 1904.
Importanta acestei conIerinte este dat tocmai de Iaptul c a avut loc
atunci cnd controversa asupra crtii ,Templu viu a doctorului
Kellogg era n culme. Biserica se divizase datorit acestei chestiuni, si
apruse o mare nevoie de reconciliere ntre Iratii care erau alturi de
doctorul Kellogg si acei care erau mpotriva nvtturilor din ,Templul
viu. Doctorul Valentine oIer ntreaga istorie n teza sa de doctorat:
,A Iost programat o sesiune a ConIerintei a Uniunii Lake pentru
17-26 mai la Berrien Spings. Fiind prezenti doamna White, Iiul ei si
principalii brbati ai denominatiunii, ntlnirea promitea a oIeri o
ocazie pentru ca Iractiunile din biseric s se mpace. Oricum, din
neIericire, ntlnirea nu a Iost o ocazie pentru reconciliere. n loc de
aceasta, ea a servit numai pentru a polariza att de mult gruprile, nct
n Iinal s-a renuntat la orice sperant pentru reconciliere. Pentru
Prescott, care neintentionat a Iost o Iigur proeminent n cadrul
ntlnirii, a constituit un timp teribil de ncercare.
Prescott l-a nsotit pe Daniells n cltorie mpreun cu partida
doamnei White la Michigan. Ei au luat trenul din Washington pe 15
mai. Curnd dup sosirea doamnei White la Berrien Springs si dup
inspectia Icut taberei, i s-a cerut s tin o serie de predici de
dimineat. Prima ei predic a Iost sustinut n 18 mai, miercuri, si ea a
Iolosit ocazia pentru a ridica problema panteismului din ,Templul viu.`
Prescott a Iost nscris pe list pentru a sustine predica principal de
vineri, iar el s-a consultat cu doamna White nainte reIeritor la
subiectul su. Si el planiIicase s vorbeasc despre tendintele panteiste
din cartea lui Kellogg. Doamna White l-a sItuit s Iac asa. Oricum,
mai trziu n dimineata zilei de vineri, doamna White s-a mai gndit
asupra acestui lucru. Ea a realizat c unii care au venit la ntlnire vor
reactiona negativ si s-ar putea s simt c trebuie s-l apere pe doctor.
Ea a scris o mic scrisoare, recomandnd s nu Iie rostit nimic care ar
oIeri o ocazie partidei lui Kellogg. A nmnat scrisoarea lui W. C.
White pentru a i-o da lui Prescott, dar, dintr-un motiv personal, White
a ales s nu-i nmneze scrisoarea lui Prescott dect dup ce acesta si
129
terminase cuvntarea. (,William Warren Prescott: educator Adventist
de Ziua a Saptea, pag. 325, 326)
Nota lui Valentine de la sIrsitul citatului de mai sus, spune: ,Este
evident c aici nu este vorba despre uitare. Potrivit lui Kellogg, W. C.
White a spus ulterior n public c Prescott ezitase n a-si sustine
predica, dar a mers mai departe pentru c W. C. White l-a ndemnat s
Iac astIel. (Idem) Implicatiile sunt alarmante. Willie Iie c a gndit
c el stie mai multe despre situatie dect mama sa, Iie a retinut
mrturia cu scopul de a cauza mai departe vrajb ntre Irati. Nici unul
dintre motive nu este de acceptat! Este de mirare c doctorul Kellogg
l-a numit pe W. C. White uneltitor? Care a Iost rezultatul Iaptului c
Willie nu a nmnat mrturia? Kellogg si simpatizantii si au Iost
Ioarte oIensati, iar dezbinarea dintre prti s-a lrgit. Tragic!
Uneori, Willie prea s considere c judecata sa este mai demn de
ncredere dect viziunile mamei sale. Acest lucru este Ioarte bine
ilustrat n urmtoarele paragraIe dintr-o scrisoare a sorei White ctre
prezbiterii J. S. Washburn si I. H. Evans. Aici putem vedea de
asemenea inIluenta lui Willie asupra mamei sale.
,i sunt Ioarte recunosctoare lui Dumnezeu c Iondul de o sut de
mii de dolari a Iost completat, si am avut privilegiul de a vedea
trainicele cldiri adecvate pentru scoal care au Iost ridicate la Takoma
Park.
Aproape de terminarea ConIerintei Generale, noaptea, multe
chestiuni legate de lucrarea din Washington si Nashville mi-au Iost
descoperite. Prea c suntem ntr-o ntlnire de consiliu. Prezbiterul
Haskell, prezbiterul Butler si alti ctiva, discutau mpreun. Prezbiterul
Haskell vorbea despre posibilitatea pe care o au de a achizitiona o
constructie Ioarte bun pentru biseric n Nashville, ntr-o zon
excelent. El a spus c au Iost ceruti cinci mii de dolari pentru aceasta,
si c cei de la Nashville si din vecintti nu pot oIeri aceast sum.
S-a ridicat ntrebarea: ,A Iost strns Iondul de la Washington?`
Rspunsul a Iost: ,Da, a Iost, si au intrat cteva mii de dolari.` A Iost
tinut un serviciu de rugciune si de multumire. Dup ntlnire, o
bucat de hrtie a Iost nmnat prezbiterului Haskell. DesIcnd-o, el
a citit: ,Aceasta trebuie s semniIice c noi considerm a Ii ntelept si
crestinesc s ne comportm Iat de Iratii din Nashville astIel nct s le
dm primul surplus de cinci mii de dolari care vor veni la Washington,
130
n minile acestor credinciosi servi ai lui Dumnezeu, pentru ca ei s
asigure o cas de nchinare n Nashville, de care au mare nevoie. Noi
credem c nu este altceva dect c ne iubim aproapele ca pe noi nsine
Iaptul c transIerm aceste mijloace ntr-un loc n care la vremea
aceasta este att de mare nevoie.`
Dup ce am vzut aceast scen, m-am trezit, si am asteptat cu
toat ncrederea ca totul s se petreac asa cum mi-a Iost prezentat.
Cnd prezbiterul Haskell mi-a spus despre ncurctura n care se
gsesc n naintarea lucrrii din sud, eu am spus: ,Ai credint n
Dumnezeu. Vei pleca de la aceast ntlnire cu cei cinci mii de dolari
de care este nevoie pentru achizitionarea bisericii.`
I-am scris cteva rnduri prezbiterului Daniells, sugerndu-i c
aceasta ar trebui Icut. Ins Willie nu a v:ut c aceast chestiune ar
trebui re:olvat astfel pentru c pre:biterul Daniells i altii erau
atunci foarte descurafati in legtur cu conditia lucrurilor de la Battle
Creek. Atunci i-am spus s nu mai inmane:e acea not. (,Spalding
and Magan Collection, pag. 377, 378)
Doctorul Kellogg i-a acuzat pe Willie White si pe asistentii sorei
White de Iaptul c scriau mrturii si le trimeteau cu semntura ei
stampilat pe acestea, ca si cnd ar Ii venit de la Ellen White. (Vezi
,The Later Elmshaven Years, 1905-1915, pag. 61.) Faptul c Ellen
White avea o astIel de semntur stampilat, a Iost notat de Arthur
White. (Vezi ,The Later Elmshaven Years, pag. 46.)
Mai departe, Willie White a controlat corespondenta care venea si
pleca de la Elmshaven. Un astIel de exemplu exist reIeritor la
expedierea unei scrisori adresat ,Celor care sunt nedumeriti Iat de
Mrturiile despre lucrarea misionar medical.
,De curnd, n viziunile de noapte am stat ntr-o mare adunare de
oameni. Erau prezenti doctorul Kellogg, prezbiterii Jones, Tenny, si
Taylor, doctorul Paulson, prezbiterul Sadler, judectorul Arthur, si
multi dintre prietenii lor. Am Iost instruit de Domnul s le cer lor si
oricror altora care au nedumeriri si gnduri chinuitoare n mintile lor
reIeritor la mrturiile pe care le-am prezentat, s spun care sunt
obiectiile si criticile pe care le au. Domnul m va ajuta s rspund la
aceste obiectii, si s le clariIic pe cele care par a Ii ncurcate.
Lsati ca cei care sunt deranjati, s scrie acum pe o hrtie care sunt
diIiculttile si nedumeririle din mintile lor, si s vedem dac putem
131
arunca lumin asupra chestiunii, pentru ca ei s Iie despovrati de
nedumeriri. (,The Later Elmshaven Years, pag. 90)
Unii dintre Iratii numiti, si altii n aIara acestora, au rspuns
apelului Icut de sora White si i-au scris despre ngrijorrile lor.
Arthur White aIirm c ,Aceast scrisoare a Iost trimis nu numai
celor numiti, ci si la nc vreo doisprezece. (,The Later Elmshaven
Years, pag. 90) Oricum, A. T. Jones i-a scris sorei White ntr-o
scrisoare nedatat c lui nu i s-a trimis nici o copie:
,1. Eu nu am primit niciodat de la dumneavoastr sau de la cineva
pe care s-l Ii rugat s-o Iac, vreo copie a acelei comunicri.
2. A trecut mult timp pn cnd am primit o copie. Si numai atunci
am primit o copie de la un Irate care nu a primit niciodat vreo copie
de la dumneavoastr, cu toate c numele su era pomenit acolo; iar el a
obtinut aceast copie de la un alt Irate cruia i-ati trimis o copie, cu
toate c numele lui nu era trecut acolo.
Nimeni din aceast lume nu stie c am scris, cu exceptia
stenograIului care a asternut-o pe hrtie. Nimeni nu stie c v-am trimis
aceast copie; si nimeni n aIar de mine si de stenograI nu stie nimic
de existenta ei.
Dar va ajunge la dumneavoastr vreodat aceast copie pe care v-o
trimit? Veti avea vreodat sansa de a o citi? Sau scrisoarea mea va Ii
supus aceluiasi tratament ca si cea a doctorului Stewart, iar urmtorul
lucru pe care l voi auzi despre ea, va Ii c este n minile Iratelui
Daniells, sau a altcuiva, expunnd n Iata unei audiente att de
numeroase, pasaje care se opun Mrturiilor?`
Va ajunge aceast scrisoare la dumneavoastr pentru a avea sansa
de a o citi chiar dumneavoastr, sau se va aseza Willie lng
dumneavoastr pentru a v citi ,unele dintre cele mai inacceptabile
pasaje?` (Scrisoare a lui A. T. Jones ctre Ellen G. White, nedatat.)
Prezbiterul Jones, ca si altii, a realizat c o parte din corespondenta
sorei White, att care venea, ct si care pleca, era ,lsat s astepte de
Willie White. Willie a ncercat s controleze totul pn acolo nct nu
i-a ngduit Iratelui su, James Edson White, s aib o ntrevedere
privat cu mama sa atunci cnd a venit n CaliIornia pentru a o vizita!
(Vezi scrisoarea lui W. S. Sadler ctre E. G. White, 26 aprilie 1906.)
132
Cum ne raportam?
Cum ne raportm la documentatia prezentat pn acum? Dac
ncercm s ignorm si s sperm c totul va dispare, gresim. Mai
multe inIormatii, unele Ioarte neplcute, ies la supraIat chiar acum.
S ne ntoarcem capul n lips de ncredere si s negm Iaptele?
Aceasta nu va ajuta niciodat, cci adevrul este cel care sIinteste. O
apreciere onest a lucrrii Ellenei White m-a convins dincolo de orice
ndoial c ea a Iost Iolosit de Dumnezeu! Oricum, dovezile sunt de
asemenea clare c uneori scrierile ei au Iost Iolosite de oameni. Si
atunci ce atitudine lum? Rspunsul este de a nu arunca copilul
mpreun cu apa murdar de la baie!
Dumnezeu a dat poporului Su SIintele Scripturi pentru a Ii
,standardul tuturor doctrinelor, inclusiv a doctrinei despre
Dumnezeu. (,Marea lupt, pag. 595) nseamn asta c ar trebui s
excludem scrierile Ellenei White din studiul nostru? Nu, ci pur si
simplu nseamn c darul trebuie probat prin Biblie, si nu Biblia prin
dar. Prezbiterul James White considera orice alt atitudine ca Iiind ,o
pozitie extrem de periculoas. (,Fiecare crestin este de aceea dator s
ia Biblia ca regul desvrsit n ceea ce priveste credinta si datoria. El
ar trebui s se roage cu seriozitate pentru a Ii ajutat de Spiritul SInt n
cercetarea Scripturilor pentru ntregul adevr, si pentru ntreaga sa
datorie. El nu are libertatea de a se ntoarce de la ele pentru a nvta
prin oricare alt dar care este datoria sa. Noi credem c n chiar clipa n
care Iace aceasta, aseaz darul ntr-un loc gresit, si adopt o pozitie
extrem de periculoas. Cuvntul trebuie s Iie pe primul loc, iar ochiul
bisericii ar trebui asezat deasupra sa, ca o regul dup care s se
actioneze, si ca Intn a ntelepciunii, din care s nvtm datoria n
,toate Iaptele bune.` ,Darurile Bisericii Evanghelice, James White,
R&H, 21 aprilie 1851)
Greutatea dovezilor
Sora White ne-a sItuit s acceptm greutatea dovezilor n ceea ce
priveste doctrina. Chiar dac exist cteva aIirmatii ale Ellenei White
care par a Ii Trinitariene, greutatea dovezilor nclin n mod evident
133
ctre pozitia non-trinitarian. Noi credem c majoritatea aIirmatiilor
care par a Ii trinitariene, se vor corela cu majoritatea scrierilor ei
studiind mai departe.
EIortul nostru nu este de a o discredita pe sora White sau de a
distruge ncrederea n lucrarea ei. Acest studiu nu are nimic de-a Iace
cu pierderea ncrederii n ,Mrturii. Oricum, trebuie s Iim sinceri si
s recunoastem c dovezile care arat c oamenii au IalsiIicat darul pe
care Dumnezeu l-a dat poporului Su, sunt coplesitoare. Mai departe,
trebuie s ne gndim la aceste dovezi ntr-o manier sincer si
inteligent. n timp ce unii nu vor lua n considerare posibilitatea ca
Dumnezeu s ngduie vreo IalsiIicare a Spiritului ProIetiei, chiar sora
White aIirm c nssi Scripturile, n mici proportii, au Iost IalsiIicate!
,Am v:ut c Dumnezeu a ocrotit Biblia ntr-un mod deosebit;
totusi, cnd nu existau dect numai putine exemplare din ea, oamenii
nvtati au schimbat cuvintele ei in diferite ca:uri, creznd c prin
aceasta o vor Iace mai lmurit, pe cnd, n realitate, ei au mistiIicat
ceea ce era clar, pentru a se armoniza cu punctele lor de vedere care
erau guvernate de traditie. Dar eu am v:ut cum cuvantul lui
Dumne:eu, ca intreg, este un lant desvarit, o portiune a scripturii
explicand-o pe cealalt. Cercettorii sinceri dup adevr n-au nevoie
s rtceasc; cci cuvntul lui Dumnezeu nu numai c explic n mod
lmurit si simplu calea vietii, ci Spiritul SInt este dat pentru a cluzi
n ntelegerea cii de viat descoperit n acest Cuvnt. (,Daruri
spirituale, vol. 1, pag. 117; ,Experiente si viziuni, pag. 220, 221)
Sora White aIirm c ea a ,vzut c n timp ce ,Dumnezeu a
ocrotit Biblia ntr-un mod deosebit, s-au operat cteva schimbri. Dar
chiar si n ciuda acestor schimbri, ea a ,vzut cum cuvntul lui
Dumnezeu, ca ntreg, este un lant desvrsit, o portiune a scripturii
explicnd-o pe cealalt. O portiune a Scripturii despre care
majoritatea eruditilor n materie de Biblie au aIirmat c a Iost
IalsiIicat, este 1 Ioan 5:7,8. Aceste versete au cuvinte adugate, care
nu se gseau n scrisoarea apostolului. Reproducem textul mai jos,
subliniind portiunea adugat.
,Cci sunt trei care mrturisesc in cer, Tatl, Cuvantul, i Duhul
Sfant, iar acetia trei sunt una. Si sunt trei care mrturisesc pe
pmant, spiritul, si apa, si sngele; si acestia trei sunt una n mrturia
lor. (1 Ioan 5:7,8)
134
Fr adugare, textul este astIel: ,Cci sunt trei care mrturisesc,
spiritul, si apa, si sngele; si acestia trei sunt una n mrturia lor.
ReIeritor la aceste versete, ,Comentariile biblice AZS aIirm:
,Pasajul asa cum apare n KJV nu exist n nici un manuscris
dinainte de secolele 15 si 16. Cuvintele contestate au ajuns s Iie
tiprite n KJV prin intermediul textului grecesc al lui Erasmus (Vezi
volumul V, pag. 141.) Se spune c Erasmus s-a oIerit s includ
cuvintele contestate n Testamentul su grecesc dac i se art mcar
un manuscris grecesc care s le contin. O bibliotec din Dublin a
produs un astIel de manuscris (cunoscut ca 34), iar Erasmus a inclus
pasajul n textul su. Se crede acum c editiile de mai trziu ale
Vulgatei si-au nsusit pasajul din greseala unui scrib care a inclus n
textul biblic pe care-l copia, un comentariu marginal exegetic.
Cuvintele contestate au Iost Ioarte mult Iolosite n sprijinul doctrinei
Trinittii, dar, n Iata unei att de coplesitoare dovezi mpotriva
autenticittii lor, suportul lor este Ir valoare si nu ar trebui Iolosite.
(,Comentariile biblice AZS, vol. 7, pag. 675; vezi de asemenea si
articolul lui George Reid din ,Adventist Review, 25 august 1983,
pag. 12.)
Dumnezeu a protejat Scripturile ca ntreg, si n mod deosebit acele
prti care sunt vitale pentru mntuirea noastr. Acelasi lucru este
adevrat si n ceea ce priveste scrierile sorei White. n timp ce scrierile
ei sunt ct se poate de adevrate, nu se poate oIeri nici o garantie c
materialele nu au Iost IalsiIicate. Prezbiterul M. L. Andreasen, un
sustintor nIlcrat al sorei White, a Iost unul dintre primii care a
ncercat s alerteze biserica Iat de lucrurile care se petrec astzi. A
doua scrisoare a lui Andreasen dintr-o serie de sase intitulate ,Scrisori
ctre biserici, era despre ,ncercarea de a IalsiIica de care a devenit
constient dup ce a obtinut o nregistrare de cteva minute dintr-o
ntlnire de la Trustul White. Andreasen a distins urmtoarele zone a
ncercrii de IalsiIicare: inserarea notelor, explicatiilor si anexelor pe
care unii Irati doreau s le adauge. (Vezi ,Scrisori ctre biserici,
nr. 2.)
n timp ce respectivele Ialsuri mpotriva crora Andreasen a
protestat, au Iost respinse, Iratii au Iolosit timp ndelungat compilatiile
scrierilor sorei White n ncercarea de a schimba teologia bisericii.
Acest lucru a Iost realizat pe dou ci: n primul rnd, scrierile sunt
135
rupte din context, asa cum s-a Icut n anumite compilatii. n al doilea
rnd, prin adugarea titlurilor de capitole si subtitlurilor, mintea
cititorului poate Ii condus n anumite zone, si nu n continutul
textului. Exemple ale ambelor metode se pot vedea cu claritate n
,ntrebri despre doctrin. n timp ce putem rmne tcuti n speranta
c Dumnezeu va avea grij de aceste probleme, trebuie s ne amintim
de vechiul proverb: ,Dumnezeu nu are alte mini, dect pe ale
noastre. Noi avem datoria de a da un sunet potrivit cu trmbita atunci
cnd soliile inspirate de Dumnezeu sunt IalsiIicate! (Vezi Isaia 58:1 si
Ezechiel 9:4.)
Editorii folosesc literele de tipar
O metod de schimbare editorial a Iost Iolosirea literelor de tipar
pentru a evidentia conceptul divinittii. Primul exemplu pe care l vom
observa, este din ,Hristos Lumina lumii.
,Pcatului nu i se putea rezista si nu putea Ii biruit dect sub
actiunea puternic a celei de-a Treia Persoane a Dumnezeirii, care nu
vine cu o alt energie, ci n plintatea puterii divine. (,Hristos
Lumina lumii, pag. 671, editia 1940)
Editia original din 1898, sun astIel:
,Pcatului nu i se putea rezista si nu putea Ii biruit dect sub
actiunea puternic a celei de-a treia persoane a Dumnezeirii, care nu
vine cu o alt energie, ci n plintatea puterii divine. (,Hristos
Lumina lumii, pag. 671, editia 1898) (Vezi Anexa la pagina 290
pentru copia originalului.)
Editia n care s-au Iolosit literele de tipar Iace s par c Ellen
White a avut o pozitie pro-trinitarian. Un alt exemplu poate Ii vzut
n urmtoarea comparatie:
,Rul a Iost acumulat timp de secole si nu poate Ii nIrnat si nu i
se poate rezista dect prin puterea minunat a Spiritului SInt, cea de-a
Treia Persoan a Dumnezeirii, care nu vine cu o alt energie, ci n
plintatea puterii divine. (,Mrturii pentru predicatori, pag. 392)
,Rul a Iost acumulat timp de secole si nu poate Ii nIrnat si nu i
se poate rezista dect prin puterea minunat a Spiritului SInt, cea de-a
treia persoan a Dumnezeirii, care nu vine cu o alt energie, ci n
plintatea puterii divine. (,Mrturii Speciale pentru predicatori si
136
lucrtori, seria A, nr. 10, pag. 25)
Nota de la subsolul paginii 392 din ,Mrturii pentru predicatori
spune: ,Articolele din aceast sectiune sunt luate din ,Mrturii
Speciale pentru predicatori si lucrtori` (seria A, nr. 9-11, 1897-1898).
Acest articol este din nr. 10, pag. 25-33. De Iiecare dat cnd
expresia ,a treia persoan a Dumnezeirii a Iost publicat ca scris de
Ellen White ct timp era n viat, era cu litere mici! De cnd a murit, a
Iost tiprit de cel putin sase ori cu litere mari. (Vezi ,Hristos Lumina
lumii, pag. 671, editia 1940; ,Harul uimitor al lui Dumnezeu, pag.
194; ,Preamriti-L, pag. 191; ,Mrturii pentru predicatori, pag. 392;
,Manuscript Releases, vol. 2, pag. 34; vol. 4, pag. 329.)
O Iolosire a expresiei ,a treia persoan care a Iost corect publicat
cu litere mici, se gseste n ,Comentarii biblice AZS, vol. 6, pag.
1052, 1053. Aceast aIirmatie numeste Spiritul divin ca Iiind ,acea
putere transIormatoare, iluminatoare si sIintitoare.
,Hristos a precizat c atunci cnd se va nlta de pe acest pmnt,
va oIeri un dar celor care au crezut n El, si celor care cred n El. Ce
dar putea El oIeri, care s Iie suIicient de bogat pentru a sublinia si
onora nltarea Sa la tronul mediator? Trebuie s Iie vrednic de
mretia si splendoarea Sa. El a precizat c l va da pe reprezentantul
Su, a treia persoan a Dumnezeirii. Acest dar nu putea Ii ntrecut. El
urma s dea toate darurile ntr-unul, si de aceea Spiritul divin, acea
putere transIormatoare, iluminatoare si sIintitoare, va Ii darul Su.
(Sursa original: ,Southern Watchman, 28 noiembrie 1905)
Editorii modifica citatele
Citatul care urmeaz, este luat dintr-o scrisoare ctre prezbiterul S.
N. Haskell, datat 30 mai 1896. Acest citat din ,1888 Materiale a Iost
n mod direct modiIicat prin nlturarea termenului ,it pentru ,Spirit
(n limba englez exist pronumele ,it sau ,its pentru ,eI,
,ea, ,aI Iui / su / sa, pronume care este folosit numai pentru
a indica lucruri nensufle[ite sau animale, dar niciodat oameni
sau persoane inteligente, cu ra[iune i contiin[, spre
deosebire de ,he pentru ,eI, ,she pentru ,ea, ,his pentru ,aI
Iui, ,her pentru ,a ei, ,him pentru ,pe eI, pronume care se
folosesc numai pentru persoane, fiin[e inteligente, cu ra[iune i
137
contiin[. n limba romn nu avem acest pronume, drept
pentru care va fi tiprit n fiecare loc n care apare n original.
n.t.) si nlocuirea acestuia cu ,al Lui si ,El.
,Spiritul ne este dat n mod gratuit de Dumnezeu dac l (it) vom
aprecia si accepta. Si ce este el (it)? Reprezentantul lui Isus Hristos. El
(it) trebuie s Iie ajutorul nostru constant. Prin Spiritul, Hristos si
ndeplineste promisiunea ,Nu v voi prsi si nu v voi uita vreodat.`
,Adevrat, adevrat v spun, cel care crede n Mine are viata vesnic.`
(Clopotul a sunat pentru nchinarea de dimineat; trebuie s m opresc
aici.) (,Materialele 1888, pag. 1538)
,Spiritul ne este dat n mod gratuit de Dumnezeu dac l (Him)
vom aprecia si accepta. Si ce este El (He)? reprezentantul lui Isus
Hristos. El (He) trebuie s Iie ajutorul nostru constant. Prin Spiritul,
Hristos si ndeplineste promisiunea ,Nu v voi prsi si nu v voi uita
vreodat.` ,Adevrat, adevrat v spun, cel care crede n Mine are
viata vesnic.` (Ioan 6:47) (Clopotul a sunat pentru nchinarea de
dimineat; trebuie s m opresc aici.) Scrisoarea 38, 1896, pag. 1-4
(,Manuscript Releases, vol. 11, pag. 35 Scrisoarea ctre S. N.
Haskell, 30 mai 1896.)
Scrisoarea original ctre Haskell nsumeaz cel putin paisprezece
mentiuni ale Spiritului ca ,it. Aici sunt prezentate cteva:
,Membrii bisericii au nevoie s stie din experient ce va Iace
Spiritul SInt pentru ei. El (it) l va binecuvnta pe cel care-l primeste,
si va Iace din el o binecuvntare. Este trist c nu se roag toti pentru
suIlarea vital a Spiritului, cci vom muri dac el (it) nu va suIla peste
noi.
Trebuie s ne rugm pentru mprtsirea Spiritului ca remediu
pentru suIletele bolnave de pcat. Biserica are nevoie de convertire, si
de ce nu ne-am prosterna la tronul harului, ca reprezentanti ai bisericii,
si, dintr-o inim zdrobit si un suIlet pocit, s nltm cereri Iierbinti
pentru ca Spiritul SInt s Iie vrsat peste noi din nltimi? S ne
rugm ca atunci cnd el (it) va Ii revrsat, inimile noastre reci s Iie
revitalizate, si s avem discernmntul de a ntelege c el (it) este de la
Dumnezeu, si s-l (it) primim cu bucurie. Unii au tratat Spiritul ca pe
un musaIir nedorit, reIuznd s primeasc darul bogat, reIuznd s-l
(it) recunoasc, ntorcndu-se de la el (it), si condamnndu-l (it) ca
Iiind Ianatism. Cnd Spiritul SInt lucreaz prin agentul uman, el (it)
138
nu ne ntreab pe noi n ce manier s lucreze. Deseori, el (it) Ioloseste
ci nebnuite. Hristos nu a venit asa cum s-au asteptat iudeii. El nu a
venit ca s-i preamreasc ca natiune. Vestitorul Su a venit s-I
pregteasc calea prin chemarea adresat oamenilor la pocint de
pcatele lor si la convertire, si la botez. Mesajul lui Hristos a Iost:
,mprtia cerurilor este aproape; pociti-v si credeti Evanghelia.`
Evreii au reIuzat s-L primeasc pe Hristos pentru c El (he) nu a
venit dup asteptrile lor. (Idem, pag. 1540)
Nu poate Ii oIerit nici o scuz sau vreun motiv adevrat pentru
modiIicarea lucrrii sorei White ntr-o asemenea manier. Dac vom
publica o paraIrazare, atunci ar trebui s o Iormulm astIel. Nu exist
nici un precedent n Scripturi pentru o asemenea schimbare direct. n
timp ce oamenii de la editur pot lucra cu sinceritate pentru a prezenta
materialul pe ct posibil de clar, ei induc n mintile oamenilor ideea
unei conspiratii pentru a schimba teologia poporului Dumnezeu.
Un alt exemplu de schimbare a pronumelor poate Ii gsit prin
compararea urmtoarea declaratie, care a Iost publicat pentru prima
dat n ,Semnele timpului din 27 septembrie 1899, si apoi republicat
n ,Veti primi putere n 1995.
,Domnul va avea pe Iiecare dintre copiii Si bogat n credint, iar
aceast credint este rodul lucrrii Spiritului SInt asupra mintii. El
(it) locuieste n Iiecare suIlet care-l (it) primeste, vorbindu-le celor
nepociti n cuvinte de avertizare, si ndreptndu-i ctre Isus, Mielul
lui Dumnezeu, care poart pcatele lumii. El (it) Iace ca lumina s
strluceasc n mintile celor care caut s coopereze cu Dumnezeu,
oIerindu-le eIicient si ntelepciune pentru a Iace lucrarea Sa.
(,Semnele timpului din 27 septembrie 1899)
,Domnul va avea pe Iiecare dintre copiii Si bogat n credint, iar
aceast credint este rodul lucrrii Spiritului SInt asupra mintii. El
(He) locuieste n Iiecare suIlet care-l (Him) primeste, vorbindu-le
celor nepociti n cuvinte de avertizare, si ndreptndu-i ctre Isus,
Mielul lui Dumnezeu, care poart pcatele lumii. El (He) Iace ca
lumina s strluceasc n mintile celor care caut s coopereze cu
Dumnezeu, oIerindu-le eIicient si ntelepciune pentru a Iace lucrarea
Sa. (,Veti primi putere n 1995)
139
Persoana i personalitate
Editia din august 1994 a ,Voice oI ReIormation a publicat ceea ce
se presupunea a Ii o copie a declaratiei originale, a scrisului de mn al
Ellenei White: ,Sunt trei persoane vii n trioul ceresc. (,Mrturii
Speciale, seria B, nr. 7, pag. 63; publicat si n ,Evanghelizare, pag.
615.) Punctul de interes l constituia presupusa schimbare Icut de la
originalul ,personalitti, la ,persoane. Expunerea din ,Voice oI
ReIormation arat c initial sora White a scris ,persoane, pentru ca
mai apoi s modiIice n ,personalitti. (n limba englez este
vorba despre termenii ,persons i ,personalities. Practic, sora
White a tiat ultimul ,s din substantivul ,persons, i a adugat
,alities, formnd astfel cuvntul ,personaIities. n.t.) n timp ce
nu m-am ndoit de sinceritatea editorului, am dorit s veriIic
autenticitatea probei. De aceea, am luat legtura cu un oIicial de la
Trustul White despre care stiam c este sincer si vrednic de ncredere,
si l-am ntrebat dac manuscrisul publicat era ntr-adevr o copie
autentic a manuscrisului Ellenei White. OIicialul a sugerat c nu era
tocmai asa. La cererea mea, acest Irate mi-a trimis o copie Icut
direct de pe manuscrisul original, astIel nct le-am putut compara. n
timp ce copia pe care am primit-o de la Trustul White era mult mai
clar dect cea publicat de ,Voice oI ReIormation, cele dou erau
identice. Copia original care contine corecturile sorei White arat
astIel:
'There are
the
living three persons
alities
oI the heavenly trio in which
every soul repenting oI their sins believing receiving Christ by a living
Iaith to them who are baptized.
(Vezi pagina 292 pentru Iotocopia manuscrisului. Pagina 293 oIer
o transcriere a Iiecrui rnd a manuscrisului.)
140
Fotocopia manuscrisului original al Ellenei White
141
Acesta este unul dintre principalele texte pe care adventistii l
Iolosesc astzi pentru a dovedi Trinitarianismul. Oricum, un studiu al
scrierilor sorei White descoper c ea nu a Iolosit termenii ,Iiint si
,persoan schimbndu-le ntre ele, asa cum se mai obisnuieste astzi.
Ea a aIirmat c Hristos era ,singura fiint care putea intra n toate
sIaturile si planurile lui Dumnezeu. (,Patriarhi si proIeti, pag. 34)
Aceasta denot dou ,Iiinte. Dac Spiritul SInt era o ,Iiint n
acelasi Iel ca si Hristos, atunci de ce nu putea Spiritul SInt s intre n
toate ,sIaturile si planurile lui Dumnezeu.? Mai departe, este o
deosebire care poate Ii Icut ntre ,persoan si ,personalitate si
maniera n care poate Ii deIinit ,personalitatea. ntr-o scrisoare
datat 24 ianuarie 1935, prezbiterul H. W. Carr i-a scris lui W. C.
White, ntrebndu-l pe Willie despre modul n care ntelegea ,pozitia
mamei tale n legtur cu personalitatea Spiritului SInt. Prezbiterul
White a rspuns astIel:
,Nu pot Iace acest lucru pentru c nu am nteles niciodat n mod
clar nvtturile ei reIeritoare n aceast chestiune. ntotdeauna au
existat n mintea mea unele nedumeriri reIeritoare la ntelesul
exprimrilor ei care, pentru mintea mea superIicial, preau a Ii cumva
conIuze. .
Nedumeririle mele s-au mai micsorat putin atunci cnd am nvtat
din dictionar c unul dintre ntelesurile termenului ,personalittii` este
,caracteristici`. Este expus ntr-o asemenea manier nct am
concluzionat c poate exista personalitate Ir Iorma trupeasc pe care
o detin Tatl si Fiul. (Scrisoarea lui W. C. White ctre H. W. Carr, 30
aprilie 1935.)
,Scrierile publicate ale Ellenei White, versiunea 2.0 (CD-ROM)
indic zece aIirmatii diIerite publicate n nousprezece locuri diIerite
pentru cuvntul ,personalitti. Trei dintre aceste aIirmatii se reIer la
Dumnezeire. Toate cele trei aIirmatii includ numai pe Dumnezeu si pe
Hristos. Ele sunt:
,,Nu m rog numai pentru acestia, ci si pentru acei care vor crede
n Mine prin cuvntul lor; pentru ca ei s Iie una; dup cum Tu, Tat
esti n Mine, si Eu n Tine, pentru ca ei s Iie una n noi.` Aceste
cuvinte l prezint pe Dumnezeu si pe Hristos ca dou personalitti
distincte. (,Notebook LeaIlets, pag. 124)
,n Sabatul din 27 aprilie, multi din Iratii si surorile noastre din
142
bisericile nvecinate, s-a adunat n saloane mpreun cu personalul
sanitar, si le-am vorbit acolo. Am citit primul capitol din Evrei ca baz
pentru discursul meu. Acest capitol arat n mod clar personalittile
individuale ale Tatlui si Fiului. (R&H, 1 August 1907)
,n aceste versete (Ioan 1:1-4, 14-16; 3:34-36) Dumnezeu si
Hristos sunt prezentati ca dou personalitti distincte, Iiecare
actionnd n propria sa individualitate. (MR 760, pag. 18)
n ,Mrturii Speciale, sora White Ioloseste termenul
,personalitate ntr-un mod care nu permite ca termenul s Iie
schimbat cu ,persoan. n ceea ce priveste pe Dumnezeu si pe
Hristos, ea a scris:
,Fiul este maniIestarea plinttii Dumnezeirii. Cuvntul lui
Dumnezeu l declar ca Ii ,imaginea Iidel a persoanei Sale.` ,Cci
att de mult a iubit Dumnezeu lumea, c a dat pe singurul Su Fiu
nscut, pentru ca oricine crede n El s nu piar, ci s aib viat
vesnic.` Aici este artat personalitatea Tatlui. (,Mrturii
Speciale, seria B, nr. 7, pag. 63)
Gndirea noastr este mai departe mbogtit cu urmtoarea
aIirmatie:
,mpovrat de natura uman, Hristos nu putea s Iie n Iiecare lor
n mod personal; de aceea era n interesul lor ca El s-i prseasc, s
mearg la Tatl Su, si s trimit Spiritul pentru a succesorul Su pe
pmnt. Spiritul Sfant este El Insui de:brcat de personalitatea
umanittii, i astfel independent. El se putea prezenta pe Sine ca
prezent n toate locurile prin Spiritul Su, ca Omniprezent ...
Manuscript 5a, 1895. (,Manuscript Releases, vol. 14, pag. 23,24.)
Unii cred c Ellen White nvta c Spiritul SInt este o Iiint
separat de Tatl si de Fiul Su. Oricum, aIirmatia de mai sus nu
spune nimic despre Iaptul c Spiritul SInt era ,dezbrcat de
personalitatea umanittii. Potrivit ,American Heritage Dictionary,
cuvntul ,dezbrcat nseamn ,a dezgoli, a deposeda, a elibera de; a
descotorosi. Dac Spiritul SInt este o a treia Iiint asemenea Tatlui
si Fiului, este limpede c nu a Iost niciodat un om, si de aceea i-ar Ii
imposibil s se elibereze, s se descotoroseasc de natura uman.
n plus Iat de asta, dup cum am amintit mai devreme, sora White
se reIer la Spiritul SInt Iolosind ,it, un termen pe care nu l-a Iolosit
niciodat n legtur cu Dumnezeu sau Hristos.
143
,Spiritul SInt este Mngietorul, n numele lui Hristos. l
personiIic pe Hristos, si totusi este o personalitate distinct. Putem
avea Spiritul SInt dac ne rugm pentru el (it) si ne Iacem un obicei
de a ne ntoarce ctre Dumnezeu si de a avea ncredere n El mai
degrab dect n omul mrginit care poate gresi. (,Manuscript
Releases, vol. 20, pag. 324)
O solu[ie propusa
Prezbiterul George Butler, ntr-un articol intitulat ,Viziunea, a
oIerit o interpretare echilibrat a legturii dintre Biblie, scrierile
Spiritului ProIetic si adevr. El a scris:
,Majoritatea poporului nostru crede c aceste viziuni constituie o
maniIestare veritabil a darurilor spirituale, si astIel trebuie tratate cu
respect. Noi nu le privim a Ii superioare Bibliei, sau ntr-un anumit
sens egale cu aceasta. Scripturile sunt unitatea noastr de msur
pentru a veriIica totul, inclusiv viziunile si alte lucruri. De aceea,
aceast unitate de msur este cea mai nalt autoritate; standardul este
superior lucrului care este testat prin el. Dac Biblia demonstreaz c
viziunile nu sunt n armonie cu ea, Biblia va rmne, iar la viziuni se
va renunta. (R&H, 14 august 1883)
Prezbiterul Butler a exprimat adevrata pozitie a adventismului
istoric, cea a pionierilor. Prezbiterul William Grotheer a Icut un
comentariu ptrunztor al aIirmatiei lui Butler:
,Butler a aIirmat: ,Scripturile sunt unitatea noastr de msur
pentru a veriIica totul, inclusiv viziunile si alte lucruri.` Acceptnd
acest mod de a gndi si cu adevrat nu putem Iace altIel tot ceea ce
are nevoie cineva s Iac este de a veriIica cu Biblia orice aIirmatie
din Scrieri, pe care doreste s o Ioloseasc. Dac se armonizeaz, chiar
dac a Iost mprumutat din alt surs, sau compus de unul dintre
asistentii literari, ea exprim adevrul. Foloseste-o! Vor exista citate
care nu pot Ii veriIicate cu Biblia, dar nici nu se vor gsi versete
biblice care s aIirme contrariul ideii exprimate. Dac cineva doreste
s urmeze sIatul oIerit n asemenea conditii, este liber s-o Iac, dar
unul ca acesta s maniIeste ngduinta crestin Iat de oricine nu este
astIel nclinat, dup sIatul lui Pavel. Cei care nu doresc s urmeze
vreun sIat particular care nu este n mod speciIic aIirmat n Biblie, dar
144
se gseste n Scrieri, s Iie siguri c nu sunt condamnati de lucrurile pe
care le ngduie. (,Ghid de studiu biblic, pag. 78,79)
n timp ce pot apare diIicultti la unele subiecte, un studiu al
tuturor scrierilor, ngduind ca ,greutatea dovezilor s-si
ndeplineasc scopul cuvenit, l va ajuta pe cercettorul sincer s
ajung la adevr, tot asa cum studiul Scripturilor ,ca un ntreg, este un
lant desvrsit al adevrului. Studiul perseverent va Ii de mare ajutor
n rezolvarea nepotrivirilor aparente dintre aceste aIirmatii care par a
nvta concepte diIerite. n primul rnd, s observm care este canalul
de comunicare dintre Dumnezeu si om.
,Fr ispsirea Fiului lui Dumnezeu nu ar Ii Iost nici o comunicare
a binecuvntrii sau mntuirii de la Dumnezeu la om. Dumnezeu era
gelos pentru onoarea legii Sale. Clcarea acelei legi a cauzat o
nspimnttoare desprtire ntre Dumnezeu si om. Lui Adam n
nevinovtia sa i era garantat comuniunea direct, liber si Iericit cu
Creatorul Su. Dup pctuirea sa, Dumne:eu comunica cu omul prin
Hristos i ingeri. (,Semnele timpului, 30 ianuarie 1879)
Spiritul SInt nu apare nicieri aici. Numai Hristos si ngerii sunt
mentionati ca si canale de comunicare. Atunci cine este Spiritul SInt?
,Hristos a declarat c dup nltarea Sa va trimite bisericii Sale, ca
dar al Su suprem, pe Mngietorul, care trebuia s-I ia locul. Acest
Mngietor este Spiritul SInt, - suIletul vietii Sale, eIicacitatea
bisericii Sale, lumina si viata lumii. mpreun cu Spiritul Su, Hristos
trimite o inIluent reconciliatoare si o putere care ndeprteaz
pcatul. (R&H, 19 mai 1904)
Acest concept se potriveste cu Fapte 20:28 unde Spiritul SInt este
descris ca cstigndu-si biserica lui Dumnezeu ,cu propriul Su
snge. Aceste concepte deschid studiul mai departe, conducndu-ne
la Scripturi, dup cum este menit s Iac ,lumina mai mic.
Urmtorul capitol va continua acest studiu din punct de vedere biblic.
Oricum, vor Ii introduse si mai departe aIirmatii si concepte ale
Spiritului ProIetiei pentru studiu si iluminare.
145
Capitolul 11
Doctrina biblic despre
Dumnezeu
postolul Ioan, scriind sub inspiratie, repeta gndurile lui
Dumnezeu cnd aIirma: ,Nu am o bucurie mai mare dect de a
auzi c copiii mei merg n adevr. (3 Ioan 4) Acei care se strduiesc
s plac lui Dumnezeu, vor umbla n tot adevrul care le va Ii
prezentat. Acest lucru este esential, cci ,Nu exist absolut nici o
aprare mpotriva rului, dect adevrul. (,Harul Uimitor al lui
Dumnezeu, pag. 30) Probabil c nici o nvttur din pretinsa
crestintate, si chiar din adventism, nu este mai mult pus sub semnul
ntrebrii astzi, ca si doctrina Trinittii. Majoritatea credinciosilor nu
au studiat niciodat cu atentie din Scripturi doctrina, si nici nu i-au
nteles originile. Oricum ns, aceasta nu s-a ntmplat ntotdeauna.
Doctrina despre Dumnezeu a reprezentat un punct important n cadrul
primelor ntlniri ale bisericii de la Roma. De asemenea, n cadrul
adventismului, primii pionieri au luat o pozitie puternic Iat de
chestiunea Dumnezeirii. Pozitia lor a Iost anti-trinitarian. Biserica
Adventist a trecut printr-o asemenea schimbare n aceast doctrin
nct George Knight, proIesor de istorie bisericeasc la Universitatea
Andrews, a putut s scrie cu exactitate:
A
,Cei mai multi dintre Iondatorii adventismului de ziua a saptea nu
ar putea s treac de partea bisericii astzi dac ar trebui s subscrie
Crezului Fundamental al denominatiunii.
Mai precis, multi nu ar putea Ii de acord cu punctul numrul 2,
care trateaz doctrina Trinittii. Pentru Joseph Bates Trinitatea era o
doctrin nescripturistic, pentru James White era acea ,veche
absurditate Trinitarian,` iar pentru M. E. Cornell era rodul marii
apostazii, alturi de doctrine ca serbarea duminicii si nemurirea
suIletului. (,Ministry, octombrie 1993, pag. 10)
n timp ce studiul doctrinei lui Dumnezeu a Iost abandonat n snul
bisericii timp de ctiva ani, acum a nceput s Iie agitat din nou. Multi
146
au Iost condusi la a cerceta pentru prima oar ce cred ei nsisi cu
adevrat despre aceast doctrin. Ct de potrivite sunt urmtoarele
cuvinte care au Iost scrise pentru poporul rmsitei:
,Sunt multi n biseric care sunt siguri c nteleg ceea ce cred; dar,
pn nu rsare controversa, ei nu-si cunosc slbiciunile. Cnd vor Ii
desprtiti de cei care sunt de aceeasi credint si vor Ii siliti s explice
singuri ceea ce cred, vor Ii surprinsi s descopere ct de conIuzi sunt
n ideile lor despre ceea ce au acceptat ca adevr. .
Domnul i cheam pe toti cei care cred cuvntul Su s se
trezeasc din somn. Lumin pretioas a venit, potrivit pentru acest
timp. Este adevr biblic, descoperind pericolele care ne amenint.
Aceast lumin ar trebui s ne conduc ctre un studiu srguincios al
Scripturilor si ctre o cercetare mai critic a ideilor pe care le
sustinem. . Credinciosii nu ar trebui s-si gseasc odihna n
supozitii si idei gresit deIinite despre ceea ce este adevr. Credinta lor
trebuie s Iie cu trie bazat pe cuvntul lui Dumnezeu, astIel nct, n
momentul n care va veni clipa probei iar ei vor Ii adusi n Iata
consiliilor spre a da socoteal pentru credinta lor, s Iie capabili de a
oIeri un motiv pentru speranta care este n ei, cu umilint si team.
(,Harul uimitor al lui Dumnezeu, pag. 30)
Una dintre ntrebrile de baz legat de doctrina despre Dumnezeu,
este: ,Cti Dumnezei exist? Unii cred c exist un singur Dumnezeu
n trei persoane. Altii cred n doi Dumnezei: Tatl si Isus Hristos. Unii
cred n trei Dumnezei n trei persoane (triteism). Din istorie stim c
pgnii au Iost (n marea lor majoritate) politeisti. Ei cred n multi
dumnezei. Ceea ce-i desprtea pe copiii lui Israel de natiunile pgne
nconjurtoare era crezul lor ntr-un singur Dumnezeu. Integrarea
acestui monoteism n crestinism a Iost observat de Gary Strong:
,Evreii sustineau c exist un singur Dumnezeu, iar credinta
crestin s-a nscut din aceast gndire. Oricum, cnd credinciosii evrei
au mers la neamuri cu solia Evangheliei, ei au trebuit s se conIrunte
cu crezul monoteist (un Dumnezeu) al crestinilor-evrei contra
politeismului (multi Dumnezei) neamurilor. Problema a aprut cnd au
ncercat s explice cine erau Hristos si Spiritul SInt. Doctrina
Trinittii a Iost un rezultat al ncercrii de a rezolva aceast problem.
(,O privire detailat asupra Trinittii, pag. 84)
Doctrina Trinittii a Iost Iormulat n cadrul Conciliilor de la
147
Nica (325 d. Hr.) si Constantinopol (381 d. Hr.). Conciliul de la
Nica a declarat prima dat c Isus este co-egal si co-etern cu Tatl.
Conciliul de la Constantinopol a adugat acelasi statut Spiritului SInt.
Dup cum am observat mai nainte, doctrina Trinittii este doctrina
central a papalittii.
,Doctrina Trinittii este doctrina central a credintei Catolice. Pe
ea se bazeaz toate celelalte nvtturi ale Bisericii. (,Manualul
pentru catolicul de astzi, pag. 11)
n timp ce adevrul lui Dumnezeu nu trebuie descoperit numai din
Scripturi (Vezi ,Marea lupt, pag. 595.), orice nvttur care este
doctrina central a anticristului ar trebui cel putin s trag un semnal
de alarm pentru adevratii crestini. Nu numai aceasta, dar papalitatea
pretinde de asemenea Trinitatea ca Iiind baza tuturor celorlalte
nvtturi ale ei ca iadul vesnic, sIintenia duminicii, cina, etc. Aceasta
nu reprezint un partener teologic pe care s-l pstrm!
Doctrina centrala a !udaismului
Doctrina central a Iudaismului era: ,Ascult, O Israel: DOMNUL
Dumnezeul nostru este un singur DOMN. (Deuteronomul 6:4)
ReIeritor la acest text, ,Comentariile biblice AZS, o lucrare categoric
Trinitarian, aIirm: ,Literalmente, ,Iehova Dumnezeul nostru, Iehova
(este ) Unul.` n contrast izbitor Iat de natiunile din jurul lor care erau
politeiste, evreii credeau ntr-un singur Dumnezeu adevrat. Aceast
mrturisire de credint a constituit lozinca natiunii ebraice pentru mai
bine de 3.000 de ani (Vezi Marcu 12:29.). (vol. 1, pag. 974) O atentie
deosebit a Iost acordat de ctre teologi cuvntului ,un din
Deuteronom 6:4. Este tradus din ebraicul :rx ,echad. ,Echat este
deIinit ca unitate sau unu. Spre exemplu, un ciorchine de struguri
poate Ii numit unu (,echad), cu toate c acel ciorchine poate contine
mai multe boabe. Acesta este modul n care trinitarienii nteleg
,echad din Deuteronomul 6:4. Un exemplu al unui asemenea mod de
a-l Iolosi, este Geneza 2:24: ,De aceea va lsa omul pe tatl su si pe
mama sa, si se va lipi de nevasta sa; si cei doi vor Ii un (echad) singur
trup.
Oricum, ,echad poate Ii tradus ca ,unu si n sensul unui lucru
individual, a unui singur element. Un asemenea mod de a-l Iolosi se
148
gseste n Geneza 42:11, unde Iratii lui IosiI au aIirmat: ,Noi suntem
toti Iiii unui (echad) singur om; suntem sinceri; servii ti nu sunt
spioni. Aici, ntelesul cuvntului ,echad este de un singur element.
Un om (Iacov) era tatl lor. De aceea, trebuie s cercetm alte versete
pentru a determina ntelesul cuvntului ,echad n acest text. Evreii au
nteles cuvntul ,echad de aici, ca nsemnnd un singur element mai
degrab dect o unitate. Acest lucru reiese dintr-un incident din
Evanghelii. Observati cu atentie:
,Si unul din crturari, care-i auzise vorbind, Iiindc stia c le
rspunsese bine, a venit la El, si L-a ntrebat: ,Care este cea dinti
dintre toate poruncile?` Si Isus i-a rspuns: ,Cea dinti este aceasta:
,Ascult Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este un singur Domn; s
iubesti pe Domnul, Dumnezeul tu, cu toat inima ta, cu tot suIletul
tu, cu tot cugetul tu, si cu toat puterea ta`; iat porunca dinti. Iar a
doua este urmtoarea: ,S iubesti pe aproapele tu ca pe tine nsuti.`
Nu este alt porunc mai mare dect acestea.` Crturarul I-a zis: ,Bine,
nvttorule. Ai spus adevrul; cci este un singur Dumnezeu, si nu
este altul aIar de El; si c a-L iubi cu toat inima, cu tot cugetul, cu
tot suIletul, si cu toat puterea, si a iubi pe aproapele ca pe sine, este
mai mult dect toate arderile de tot si dect toate jertIele.` Si cnd a
vzut Isus c a rspuns cu pricepere, i-a zis: ,Tu nu esti departe de
mprtia lui Dumnezeu.` Si nimeni nu ndrznea s-I mai pun
ntrebri. (Marcu 12:28-34)
Ca si altii care I-au adresat ntrebri lui Hristos, acest crturar era
un cuttor sincer al adevrului. Pentru ntrebarea sa ,Care este cea
mai mare porunc dintre toate?, Isus a citat Deuteronomul 6:4,5 si
apoi a urmat Leviticul 19:18. Crturarul a rspuns: ,Bine, nvttorule.
Ai spus adevrul; cci este un singur Dumnezeu. Dac ar Ii Iost o
Trinitate, aceasta era ocazia perIect ca Isus s clariIice aceast
chestiune. Oricum, Isus nu a spus: ,Scuz-m Irate, dar ai nteles
gresit; sunt doi Dumnezei, sau ,trei Dumnezei. Scriptura spune c
,Isus a vzut c a rspuns cu pricepere, i-a zis: ,Tu nu esti departe de
mprtia lui Dumnezeu.`
Doctrina Trinittii asa cum este mrturisit de Biserica Adventist
spune: ,Exist un singur Dumnezeu: Tatl, Fiul si Spiritul SInt, o
unitate de trei Persoane co-eterne. (Principiile de Credint
Fundamentale ale AZS, nr. 2) Aceasta se potriveste cu Bazele
149
Constitutiei Consiliului Mondial al Bisericilor care aIirm: ,Consiliul
Mondial al Bisericilor este o adunare de biserici care-L mrturisesc pe
Domnul Isus Hristos ca Dumnezeu si Mntuitor potrivit Scripturilor, si
de aceea caut s aduc la ndeplinire chemarea lor comun pentru
slava singurului Dumnezeu, Tatl, Fiul si Spiritul SInt. Si totusi, nici
Moise si nici Isus nu au vorbit vreodat despre un Dumnezeu n trei
persoane. Hristos nsusi a clariIicat acest lucru n noaptea dinaintea
rstignirii, cnd S-a rugat: ,Si aceasta este viata vesnic, s te
cunoasc pe Tine singurul Dumne:eu adevrat, si pe Isus Hristos, pe
care L-ai trimis Tu. (Ioan 17:3) Aici Isus atribuie Tatlui Su titlul de
,singurul Dumnezeu adevrat. El nu spune ,singurii Dumnezei
adevrati, si nici ,singurul Dumnezeu adevrat: Tatl, Fiul si Spiritul
SInt.
Doctrina Trinittii este numit ,tain (Vezi ,Manualul pentru
catolicul de astzi, pag. 11.) pentru c este o doctrin inventat de
oameni, de ntelepciunea lumeasc; de Iapt este capodopera lui Satan!
Oricum, adevrul despre Dumnezeu, Fiul Su si Spiritul SInt, este
att de lmurit prezentat n Scripturi, nct nu este nevoie s Iie o tain.
Pavel, scriind bisericii din Corint, a spus: ,Cci, cu toate c exist cei
care sunt numiti dumnezei, Iie n cer sau pe pmnt, (dup cum si sunt
multi dumnezei si multi domni,) Dar pentru noi nu este dect un
Dumne:eu, Tatl, cruia i apartin toate lucrurile, si noi n El; si un
Domn, Isus Hristos, prin care sunt toate lucrurile, si noi prin El. Cu
toate acestea, aceast cunostint nu este n Iiecare om. (1 Corinteni
8:5-7a) Crezurile oamenilor spun ,un Dumnezeu, Tatl, Fiul, si
Spiritul SInt. Scriptura spune ,un Dumnezeu, Tatl punct! Pavel
mai spune de asemenea c noi avem ,un Domn Isus Hristos. Doctrina
Trinittii aIirm c ,Tatl este Domn; Fiul este Domn; si Spiritul SInt
este Domn. (Crezul atanasian; ,Cartea studentului biblic AZS, pag.
299) Scriptura aIirm c este ,un Domn, Isus Hristos. ,Un Domn, o
credint, un botez. Un Dumne:eu i Tat al tuturor, care este mai
presus de toti, si prin toti, si n voi toti. (EIeseni 4:5,6) Aici din nou
Acel ,Un Dumne:eu este declarat a Ii ,Tatl.
Pavel, scriindu-i lui Timotei, a aIirmat: ,Cci este un Dumne:eu, si
un Miflocitor ntre Dumnezeu si oameni, omul Hristos Isus. (1
Timotei 2:5) Aici pot Ii vzute dou Iiinte separate si distincte. Este
,un Dumnezeu care este Tatl. Si mai este de asemenea ,un
150
Mijlocitor ntre Acel ,un Dumnezeu si oameni. Acel ,un Mijlocitor
este ,omul Isus Hristos.
Apostolul Iacov declar ce nsusi Satan si ngerii ri stiu c este
numai un singur Dumnezeu adevrat. ,Voi credeti c este un
Dumne:eu, bine Iaceti; dar si diavolii cred, si tremur. (Iacov 2:19)
Iacov spune c Iacem bine creznd ,c este un Dumnezeu.
Dac sprijinim doctrina Trinitarian sau triteismul, nu suntem n
armonie cu aceste versete. Unul dintre adevrurile Iundamentale ale
Bibliei este c exist o singur Fiint suprem. Isus ne-a nvtat s ne
adresm Acestei Iiinte cu ,Tatl nostru. Datorit Iaptului c acest
adevr este att de Iundamental pentru Scripturi si pentru planul de
mntuire (Vezi Ioan 17:3.), Satan s-a gndit s-l contraIac cu doctrina
Trinitarian care i oIer o pozitie n consiliul lui Dumnezeu.
n timp ce Biblia nvat c exist un Dumnezeu suprem, ea mai
nvat de asemenea c Dumnezeu avea ,un asociat un conlucrtor
care putea aprecia planurile Sale, si se putea mprtsi de bucuria Sa
de a oIeri Iericire Iiintelor create. (,Patriarhi si proIeti, pag. 34)
Probabil c cel mai cunoscut verset biblic, Ioan 3:16, ne spune c
,Att de mult a iubit Dumnezeu lumea, nct L-a dat pe singurul Su
Fiu nscut, pentru ca oricine crede n El s nu piar, ci s aib viat
vesnic. Acest verset descoper c asociatul Su era singurul Lui Fiu
nscut. Acest Fiu era mpreun cu Tatl n consiliul de pace despre
care vorbeste Zaharia:
,Si s-i spui: ,Asa vorbeste DOMNUL ostirilor: Iat omul al crui
nume este VLSTARUL; si el va creste din mijlocul lui, si va zidi
templul DOMNULUI; da, el va zidi templul DOMNULUI; si el va
purta slava, va sta si va stpni pe tronul su; si va Ii preot pe tronul
su; si consiliul de pace va Ii ntre ei amndoi.` (Zaharia 6:12,13)
,Omul al crui nume este VLSTARUL este recunoscut de toti
Trinitarienii ca Iiind Fiul lui Dumnezeu. Interesant este cuvntul
,amndoi din versetul 13. Este pluralul ebraic pentru exact doi!
AstIel, tabloul nItisat de Zaharia este a doi lucrtori: Dumnezeu si
Fiul Su. Acest concept este nvtat de Pavel si de alti scriitori ai
epistolelor Noului Testament. Se aIl aproape la nceputul Iiecrei
crti a Noului Testament. Observati cteva exemple:
,Pavel, apostol al lui Isus Hristos prin voia lui Dumne:eu, si
Timotei Iratele nostru, ctre biserica lui Dumnezeu care este la Corint,
151
mpreun cu toti sIintii care sunt n toat Ahaia. (2 Corinteni 1:1)
,Har vou si pace de la Dumne:eu Tatl, si de la Domnul nostru
Isus Hristos. (Galateni 1:3)
,Har vou, si pace, de la Dumne:eu Tatl nostru, si de la Domnul
nostru Isus Hristos. (EIeseni 1:2)
,Pavel, apostol al lui Isus Hristos prin voia lui Dumne:eu, si
Timotei Iratele nostru, ctre sIintii si Iratii credinciosi care sunt la
Colose. Har vou, si pace, de la Dumne:eu Tatl nostru i de la
Domnul nostru Isus Hristos. (Coloseni 1:1,2)
,Pavel, si Silvanus, si Timotei, ctre biserica tesalonicenilor care
este n Dumne:eu Tatl si n Domnul nostru Isus Hristos, Har vou, si
pace, de la Dumne:eu Tatl nostru, si de la Domnul nostru Isus
Hristos. (1 Tesaloniceni 1:1)
,Iacov, serv la lui Dumne:eu i al Domnului Isus Hristos, celor
doisprezece semintii care sunt mprstiate: salutri! (Iacov 1:1)
,Harul si pacea s v Iie nmultite prin cunoasterea lui Dumne:eu,
i a lui Isus Domnul nostru. (2 Petru 1:2)
,Harul s Iie cu voi, mila, si pacea de la Dumne:eu Tatl, si de la
Domnul Isus Hristos, Fiul Tatlui, n adevr si iubire. (2 Ioan 3)
,Iuda, servul lui Isus Hristos, si Iratele lui Iacov, celor care sunt
sIintiti prin Dumne:eu Tatl, si pstrati n Isus Hristos, si chemati.
(Iuda 1)
,Si Isus i-a rspuns: ,Cea dinti este aceasta: Ascult Israele!
Domnul, Dumnezeul nostru, este un singur Domn; s iubesti pe
Domnul, Dumnezeul tu, cu toat inima ta, cu tot suIletul tu, cu tot
cugetul tu, si cu toat puterea ta; aceasta este porunca dinti.
,Si Isus i-a rspuns:
,Cea dinti este aceasta:
Ascult Israele! Domnul, Dumnezeul nostru,
este un singur Domn;
s iubesti pe Domnul, Dumnezeul tu,
cu toat inima ta, cu tot suIletul tu,
cu tot cugetul tu, si cu toat puterea ta;
aceasta este porunca dinti.
152
(Marcu 12:29,30)
153
Capitolul 12
Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu
apitolul anterior a nceput studiul doctrinei despre Dumnezeu
din Scripturi. Urmtoarele capitole vor cuprinde citate din
scrierile sorei White pentru clariIicare si lmurire. Oricum, doctrina se
va baza pe Biblie si numai pe Biblie. Si aceasta pentru a urma acestui
sIat:
C
,Dar Dumnezeu ca avea pe acest pmnt un popor care va rmne
la Biblie si numai la Biblie, ca standard al tuturor doctrinelor si baz al
tuturor reIormelor. Opiniile oamenilor nvtati, concluziile stiintei,
crezurile sau deciziile conciliilor eclesiastice, tot att de numeroase si
de discordante ca si bisericile pe care le reprezint, vocea majorittii, -
nimic din toate acestea nu va Ii privit ca dovad pentru sau mpotriva
oricrui punct al credintei religioase. nainte de a accepta orice
doctrin sau precept, ar trebui s cerem un lmurit ,asa spune Domnul`
n sprijinul ei. (,Spiritul proIetiei, vol. 4, pag. 413)
Cnd vom Ii chemati s rspundem pentru credinta noastr la
curtile legii si n sinagogi (biserici), nu vom putea spune ,sora White a
spus asta, sau ,sora White a spus aa. Numai un lmurit ,asa spune
Domnul va asigura mrturia necesar pentru acel timp.
Pavel, scriindu-i lui Timotei, aIirm: ,Studiaz pentru a te dovedi
conIirmat de Dumnezeu, un lucrtor care nu are nevoie de a-i Ii rusine,
mprtind corect cuvntul adevrului. (2 Timotei 2:15) Faptul c
cuvntul poate Ii mprtit corect ne arat c, de asemenea, poate Ii
mprtit si ntr-un mod gresit. Isus a spus n Ioan 4:24: ,Dumnezeu
este un Spirit; iar cei cere I se nchin, trebuie s I se nchine n spirit
si n adevr. Noi trebuie s ne nchinm potrivit adevrului, nu
dictatelor conciliilor. Solia primului nger din Apocalips 14 ne cheam
a ne nchina adevratului Dumnezeu. Pentru a Iace asta, trebuie s
mprtim drept cuvntul adevrului.
Zaharia, Iiind sub inspiratie, a scris: ,consiliul pcii va Ii ntre ei
amndoi. (Zaharia 6:13) Cuvntul ebraic pentru ,amndoi este c::c
,shemayim. Acesta este pluralul pentru doi. Dumnezeu avea un
154
Asociat care putea intra n conciliu mpreun cu El. Aceast Fiint este
descris de Biblie ca Iiind ,singurul Su Fiu nscut. O relatie Tat
Fiu este suIicient de simpl pentru a Ii nteleas chiar si de ctre un
copil, si totusi trinitarienii nu accept cuvntul lui Dumnezeu pentru
ceea ce nseamn. n loc de a Iace aceasta, Cuvntului lui Dumnezeu i
se d un nteles spiritual Ioarte adnc. S observm mrturia clar a
Scripturii.
Narturii ale !nspira[iei
S observm mrturia Tatlui reIeritoare la Isus Hristos. La
botezul lui Isus, Dumnezeu a vorbit: ,Acesta este Fiul Meu preaiubit,
n care mi gsesc toat plcerea. (Matei 3:17) Aici Dumnezeu l
numeste pe Isus ,Fiul preaiubit al Su. Exact aceeasi expresie este
Iolosit n Matei 17:5, unde Tatl l declar pe Isus ca Iiind Fiul Su,
pe Muntele Schimbrii la Iat.
Isus, vorbind cu Nicodim, a aIirmat: ,Cci att de mult a iubit
Dumnezeu lumea, c a dat pe singurul Su Fiu nscut, pentru ca
oricine crede n El s nu piar, ci s aib viata vesnic. Cci
Dumnezeu nu a trimis pe Fiul Su n lume pentru a condamna lumea;
ci pentru ca lumea s Iie mntuit prin El. Cel ce crede n El nu este
condamnat; dar cel care nu crede, este deja condamnat, pentru c nu a
crezut n numele singurului Fiu nscut al lui Dumnezeu. (Ioan 3:16-
18) Aici, Isus pretinde c este Fiul lui Dumnezeu si aIirm c
Dumnezeu cu adevrat a avut un Fiu pe care s-L trimit. Cnd era
naintea lui CaiaIa, Isus a aIirmat, sub jurmnt, c era Fiul lui
Dumnezeu.
,Iar marele preot a stat n mijloc, si L-a ntrebat pe Isus: ,Nu
rspunzi nimic? Ce sunt aceste acuzatii care Ti se aduc?` Dar El Si-a
pstrat pacea, si nu a rspuns nimic. Marele preot L-a ntrebat din nou:
,Esti Tu Hristosul, Fiul Celui Binecuvntat?` (Marcu 14:60,61)
Matei include cuvintele lui CaiaIa ,Te jur pe Dumnezeul Cel viu.
(Matei 26:63) Pn la acest punct, Hristos a pstrat tcerea; acum
vorbeste si rspunde lmurit: ,Sunt. (Marcu 14:62) Ellen G. White
adaug acest comentariu semniIicativ:
,La acest apel, Hristos nu mai putea rmne tcut. Este un timp
cnd trebuie s taci, si un timp cnd trebuie s vorbesti. El n-a vorbit
155
pn cnd n-a Iost ntrebat n mod direct. El stia c, dac rspundea
acum, aceasta avea s nsemne cu certitudine moartea Sa. Dar apelul
acesta a Iost Icut de cea mai nalt autoritate recunoscut a natiunii si
n numele Cerului Prea nalt. Hristos nu putea s nu arate respectul
cuvenit legii. Mai mult decat atat, legtura Sa cu Tatl era pus acum
sub semnul intrebrii. El trebuia s declare in mod clar caracterul i
misiunea Sa. Isus spusese ucenicilor Si: ,Oricine M va mrturisi
naintea oamenilor, l voi mrturisi si Eu naintea Tatlui Meu care
este n ceruri. Matei 10:32. Acum, prin propriul Su exemplu, El a
repetat nvttura. (,Hristos Lumina lumii, pag. 706, 707)
Apostolii au declarat c Isus este Fiul lui Dumnezeu. ,Cnd a venit
Isus pe trmul din Cezarea lui Filip, a ntrebat pe ucenicii Si: ,Cine
zic oamenii c sunt Eu, Fiul omului?` Ei au spus: ,Unii zic c esti Ioan
Boteztorul; altii, Ilie; si altii, Ieremia, sau unul din proIeti.` ,Dar voi`,
le-a zis El, ,cine ziceti c sunt?` Si Simon Petru a rspuns si a zis: ,Tu
esti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!` Si Isus a rspuns si i-a zis:
,Ferice de tine, Simone, Iiul lui Iona; Iiindc nu carnea si sngele ti-a
descoperit lucrul acesta, ci Tatl Meu care este n ceruri.` (Matei
16:13-17) n timp ce mrturia lui Petru este cunoscut de multi, de Iapt
Natanael a Iost primul care L-a recunoscut pe Isus ca Iiind Fiul lui
Dumnezeu. n Ioan 1:49 citim: ,Natanael a rspuns si I-a spus: ,Rabi,
Tu esti Fiul lui Dumnezeu; Tu esti Regele lui Israel.`
Primul adevr pe care l-a predicat apostolul Pavel dup convertirea
sa, a Iost c Isus era Fiul lui Dumnezeu: ,Si cnd a primit mncare, a
Iost ntrit. Saul a rmas cteva zile cu ucenicii, care erau n Damasc.
Si ndat a nceput s-L propovduiasc pe Hristos n sinagogi, c El
este Fiul lui Dumnezeu. (Fapte 9:19,20)
Nu un ,Fiu spiritual"
Dumnezeu a declarat c Isus este Fiul Su. Isus, sub jurmnt, a
spus c El era Fiul lui Dumnezeu. Apostolii L-au proclamat ca Iiind
Fiul lui Dumnezeu. Dac planul de mntuire se presupune c este
suIicient de simplu pentru ca si un copilas s-l poat ntelege, putem
cu sinceritate s acceptm mrturia lui Dumnezeu, a lui Hristos si a
apostolilor, sau trebuie s interpretm ntr-un sens Ioarte adnc aceste
cuvinte pentru a le Iorta s nsemne ce nu aIirm? Doctrina Trinittii
156
nvat c Isus nu este cu adevrat Fiul lui Dumnezeu, ci El este co-egal
cu Dumnezeu, si joac rolul unui Iiu. Dumnezeu joac rolul unui tat,
iar Spiritul SInt joac rolul celui ce actioneaz. Potrivit doctrinei
Trinitariene, cnd Biblia spune c ,Dumnezeu att de mult a iubit
lumea nct a dat pe singurul Su Fiu nscut, vrea de Iapt s spun c
Dumnezeu l-a dat omului pe aproapele Su sau pe partenerul Su.
Potrivit acestei nvtturi, Isus nu L-a numit pe Dumnezeu Tatl Su
pentru c era Tatl Su, ci mai degrab ,pentru a ne aduce ntr-o
relatie apropiat si personal cu Dumnezeu. (,Adventistii de Ziua a
Saptea cred. pag. 20) Potrivit doctrinei Trinittii, ,Tatl pare s se
comporte ca surs, Fiul ca mijlocitor, si Spiritul ca cel ce actioneaz
sau cel care aplic. (Idem, pag. 24) Teoria Ials potrivit creia relatia
dintre Dumnezeu si Hristos nu este literal ci una teatral, provine din
Iolosirea n sens spiritual a termenilor ,Tat si ,Fiu.
LeRoy Froom, istoric si apologist al Bisericii Adventiste, a scris
cartea ,Miscarea destinului cu scopul, printre altele, de a promova
doctrina Trinittii. Froom Ioloseste o interpretare spiritual pentru a
aIirma c atunci cnd Biblia spune c Isus este Fiul lui Dumnezeu, El
nu este cu adevrat Fiul lui Dumnezeu. Observati rationamentul lui
Froom:
,Termenul ,Iiu` este Ioarte mult Iolosit n Vechiul si Noul
Testament, separat de ideea de generatie sau ntietate. AstIel, Pavel
Iace o reIerint reprezentativ despre ,fii ai neascultrii` (EIeseni 2:2;
5:6, R.S.V.). De Iapt, termenul ,Iiu` a Iost una dintre cele mai Iolosite
ci biblice pentru a identifica caracteristicile unei personalitti.
n terminologia biblic, ,Iiu` sau ,Iii` a Iost constant Iolosit pentru
a indica caracterul deosebit ca Iiii Sionului, Iiii lui Belial, Iiii lui
Dumnezeu, Iiii oamenilor, Iiii luminii, Iiii proIetilor, Iiii strinului, Iiii
celui necunoscut, Iiii tunetului, Iiii legmntului. Hristos a spus unui
anumit grup necinstit: ,Voi sunteti ai tatlui vostru, diavolul.` (Ioan
8:44) De aceea, termenul fiu a Iost Iolosit pentru a denota trstura
caracteristic, atributul distinctiv. SemniIica caracterul predominant
sau natura intrinsec a unei persoane. (,Miscarea destinului, pag.
301 sublinieri n original)
Froom acord o interpretare ,spiritual termenului ,Iiu. n Biblie
sunt ntr-adevr Iolosite simboluri si Iiguri de stil. Al saptelea capitol
din Daniel descrie patru Iiare diIerite care ies aIar din mare. (Daniel
157
7:3) Aceste Iiare sunt recunoscute a Ii simboluri pentru ,mprati si
,mprtii. (Daniel 7:17,23) Oricum, cercettorul Bibliei trebuie s
Iie atent a nu Iolosi o interpretare spiritual acolo unde nu s-a
intentionat acest lucru. Spre exemplu, Isus a pretins c este ,lumina
lumii. (Ioan 8:12) Dac alturm aceasta la Geneza 1:3 unde citim c
n prima zi Dumnezeu a vorbit si a spus ,S Iie lumin, am putea Ii
condusi s credem, precum Martorii lui Iehova, c Hristos este prima
si cea mai nalt dintre toate Iiintele create. Aceasta ar Ii o concluzie
Ioarte gresit, bazat pe o interpretare neadecvat. Acum se ridic
ntrebarea: ,Exist vreo regul sigur de interpretare care poate Ii
Iolosit? ReIormatorii si pionierii adventisti au Iolosit o regul Ioarte
sigur de interpretare. Dup cum a notat Ellen White:
,Limbajul Bibliei trebuie interpretat potrivit ntelesului su
evident, n aIara cazului n care sunt Iolosite simboluri si Iiguri de
stil. (,Marea lupt, pag. 599)
Aceast regul nu neag Iolosirea simbolurilor, dar aIirm pur si
simplu c dac limbajul este clar si simplu, s acceptm ceea ce spune.
Dac exist vreun motiv pentru a crede c termenii sunt simbolici,
atunci, de sigur, Biblia va oIeri cheia pentru acel simbol, asa cum a
Iost n cazul Iiarelor si mprtiilor din Daniel
Fiul literal al lui Dumnezeu
Acum trebuie s ne ntrebm: ,Este Hristos n realitate Fiul lui
Dumnezeu, sau este prezentat astIel datorit unei relatii spirituale?
Regula sigur de interpretare a Bibliei ne spune c dac punctele vitale
ale mntuirii sunt suIicient de simple pentru ca si un copilas s le
nteleag, atunci Hristos trebuie s Iie Fiul literal al lui Dumnezeu.
Oricum, Dumnezeu ne oIer mai multe dovezi asupra acestui subiect
important. n Evrei 1:4 citim c Isus ,a obtinut prin mostenire un
nume mult mai minunat dect al lor (ngerilor). El avea numele Su
prin mostenire! El este Fiul real al lui Dumnezeu! Pavel continu
,citnd versiunea Septuaginta a Deuteronomului 32:43, aplicnd
expresia: ,toti ngerii lui Dumnezeu s I se nchine lui Hristos.
nchinarea este o chestiune Ioarte serioas. A te nchina unei creaturi
nseamn blasIemie. Dar Pavel a notat chiar de la nceputul epistolei
sale c Dumnezeu a creat toate lucrurile prin Hristos. Dumnezeu L-a
158
desemnat pe Fiul Su s Iie agentul activ n procesul creatiei. Ca Fiu
literal al viului Dumnezeu, Isus a primit pe bun dreptate numele
,Dumnezeu pentru c El este din aceeasi substant si continut ca si
Tatl Su. De Iapt, Pavel l numeste pe Isus ,imaginea Iidel a
persoanei Sale. (Evrei 1:3)
Pentru a arta mai departe pozitia Fiului lui Dumnezeu, Pavel
citeaz din Psalmul 45:6,7: ,Dar Fiului I-a zis: ,Tronul Tu, o
Dumnezeule, este n veci de veci; sceptrul domniei Tale este un
sceptru de neprihnire: Tu ai iubit neprihnirea si ai urt nelegiuirea:
de aceea Dumnezeule, chiar Dumnezeul Tu Te-a uns cu un
untdelemn de bucurie mai presus dect pe tovarsii Ti.` (Evrei 1:8,9)
Potrivit lui Pavel, Tatl vorbeste aici Fiului Su si l numeste pe Isus
,Dumnezeu! Dac Tatl este multumit si satisIcut s-L numeasc pe
Isus ,Dumnezeu, atunci s-L considerm noi pe Fiul Su mai jos
dect divin? Chiar si dup ntrupare cnd Isus Si-a lsat deoparte
nemurirea si alte atribute divine, era nc divinul Fiu al lui Dumnezeu
datorit Iaptului c El este Cel ce este, si nu datorit a ceea ce este.
Hristos a Iost ntotdeauna Fiul lui Dumnezeu. Eu am un Iiu; numele
su este Hans Stump. Faptul c este Iiul meu nu-l njoseste n nici un
Iel. El este tot un Stump chiar dac a Iost nscut.
Tatl nu numai c l numeste pe Isus Dumnezeu, dar merge mai
departe si se reIer la Sine ca Iiind Dumnezeul lui Hristos Isus,
spunnd: ,Dumnezeule, chiar Dumnezeul Tu, Te-a uns cu un
untdelemn de bucurie mai presus dect pe tovarsii Ti. Aceasta se
armonizeaz cu urmtoarele versete:
,Si pe la ceasul al noulea, Isus a strigat cu voce tare, zicnd: ,Eli,
Eli, lama sabahtani?` care nseamn ,Dumne:eul Meu, Dumne:eul
Meu, de ce M-ai prsit?` (Matei 27:46)
,Isus i-a spus: ,Nu m atinge, cci nc nu M-am urcat la Tatl
Meu; dar mergi la Iratii Mei, si spune-le c urc la Tatl Meu, i Tatl
vostru, i la Dumne:eul Meu, i Dumne:eul vostru` (Ioan 20:17)
,Pe cel ce va birui l voi Iace un stlp n templul Dumne:eului
Meu, si nu va mai iesi niciodat; si voi scrie pe el numele
Dumne:eului Meu, si numele cettii Dumne:eului Meu, care este noul
Ierusalim, care vine din cer de la Dumne:eul Meu, si voi scrie pe el
numele Meu cel nou. (Apocalipsa 3:12)
,Pentru ca Dumne:eul Domnului nostru Isus Hristos, Tatl slavei,
159
s v dea spiritul ntelepciunii si descoperirii n cunoasterea Lui.
(EIeseni 1:17)
n timp ce Tatl este numit Dumnezeul lui Isus Hristos, Isus nu
este niciodat numit Dumnezeul Tatlui! Cu toate c Dumnezeu L-a
nltat pe Hristos la a Ii egal cu El pe tronul universului, aceasta nu
este dect o ascultare de bun voie a Tatlui de ctre Fiul. Pavel,
scriind bisericii din Corint, scrie despre aceast ascultare:
,n urm, va veni sIrsitul, cnd El va da mprtia lui Dumnezeu,
chiar Tatlui, dup ce va Ii nimicit orice domnie, orice stpnire si
orice putere. Cci trebuie ca El s mprteasc pn va pune pe toti
vrjmasii sub picioarele Sale. Ultimul vrjmas care va Ii nimicit este
moartea. Cci El cu adevrat I-a pus totul sub picioare. Dar cnd zice
c totul I-a Iost supus, se ntelege c aIar de Cel ce I-a supus totul. Si
cnd toate lucrurile i vor Ii supuse, atunci chiar si Fiul Se va supune
Celui ce I-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu s Iie totul n
toti. (1 Corinteni 15:24-28)
Evanghelia de la ,Consiliul Pacii"
n timp ce ,Dumnezeu att de mult a iubit lumea nct a dat pe
singurul Lui Fiu nscut, nu trebuie uitat Iaptul c Isus a dorit s vin
si s moar ca sacriIiciu pentru pcatele omenirii. Acesta a Iost cel mai
mare exemplu de cooperare care a Iost vzut vreodat, planul Iiind
conceput n veacurile eternittii trecute. Dumnezeu, n atotcunoasterea
Sa, a stiut nainte de a ncepe lucrarea de creatie c cea mai nalt
Iiint creat se va rzvrti ntr-o zi mpotriva sa. Dumnezeu a stiut de
asemenea c acest rebel va atrage pe multi ngeri n lupt mpotriva Sa.
De aceea, cu ere nainte de existenta oamenilor sau ngerilor, a Iost
conceput un plan care s aduc universul n armonie. Acest plan al
sacriIiciului Fiului lui Dumnezeu pentru pcatele oamenilor a Iost
asezat la ,temelia lumii. (Apocalipsa 13:8)
Dumnezeu le-a spus lui Adam si Evei: ,Puteti mnca n libertate
din orice pom din grdin; Dar din pomul cunostintei binelui si rului
s nu mncati; cci n ziua n care veti mnca, cu sigurant veti muri.
(Geneza 2:16,17) Chiar dac primii nostri printi au experimentat o
cdere spiritual atunci cnd au czut n pcat, iar Iortele vietii Iizice
au nceput s degenereze, ei nu au murit n acea zi. Motivul pentru
160
care nu au murit este c a Iost pus n aplicare un plan. Petru a aIirmat
la Cincizecime:
,Brbati Israeliti, ascultati cuvintele acestea! Pe Isus din Nazaret,
om adeverit de Dumnezeu naintea voastr prin minunile, semnele si
lucrrile pline de putere pe care le-a Icut Dumnezeu prin El n
mijlocul vostru, dup cum bine stiti; pe Omul acesta, dat in mainile
voastre, dup consftuirea definitiv i dup previ:iunea lui
Dumne:eu, voi L-ati luat si L-ati cruciIicat si omort prin mna celor
Irdelege. Dar Dumnezeu L-a nviat, dezlegndu-I durerile mortii,
pentru c nu era cu putint s Iie tinut de ea. (Fapte 2:22-24)
Fapte 2:23 din Biblia AmpliIicat spune: ,Potrivit scopului hotrt
si Iixat si planului conceput si prestiintei lui Dumnezeu. De aceea
este Isus ,mielul ucis de la Iacerea lumii. Hristos a Iost ,dat dup
sIatul hotrt si prestiinta lui Dumne:eu. Planul Iusese deja pus la
punct. Cnd citim n Ioan 3:16 c Dumnezeu L-a dat pe Fiul Su,
aceasta nu a nceput la Betleem. El a luat decizia nainte de aparitia
crizei, nainte chiar de aparitia posibilittii de a pctui. Aceast
decizie a Iost acceptat n ,consiliul de pace dintre Dumnezeu si
Hristos.
,Si s-i spui: ,Asa vorbeste DOMNUL ostirilor: Iat omul al crui
nume este VLSTARUL; si el va creste din mijlocul lui, si va zidi
templul DOMNULUI; da, el va zidi templul DOMNULUI; si el va
purta slava, va sta si va stpni pe tronul su; si va Ii preot pe tronul
su; si consiliul de pace va Ii ntre ei amndoi.` (Zaharia 6:12,13)
Fiind sub inspiratie, Zaharia mentioneaz pe ,DOMNUL ostirilor
Tatl; si pe ,VLSTARUL Hristos. Vlstarul avea s Iie att
conductor (Domn) ct si preot (Unsul Hristos). La marele preot din
Israel se Icea reIerint ca Iiind ,uns. (Vezi Leviticul 4:3,5,16.)
Acesta este acelasi termen ebraic care se gseste n Daniel 9:25, 26
tradus prin ,Mesia. Petru aIirma mai departe n ziua Cincizecimii c
Dumnezeu L-a Icut pe Isus ,att Domn ct si Hristos. Termenul
,Hristos nseamn Cel Uns sau Mesia. (Vezi Fapte 2:36.)
Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Su ntr-o misiune pentru a plti cea
mai mare rscumprare. Biblia aIirm c Hristos ,S-a dat pe Sine ca
rscumprare pentru toti. (1 Timotei 2:6) Galateni 1:4 spune c Isus
,S-a dat pe Sine pentru pcatele noastre, pentru a ne elibera din
aceast lume rea, potrivit vointei lui Dumne:eu i Tatl nostru. Plata
161
pcatului este moartea si numai moartea Fiului lui Dumnezeu putea
s-l rscumpere pe om din moartea pe care o merita. Aceast moarte a
lui Hristos a Iost ,potrivit vointei lui Dumne:eu i Tatl nostru. Aici
descoperim marea iubire a lui Dumnezeu pentru omenire. ,Cci att de
mult a iubit Dumnezeu lumea, c a dat pe singurul Su Fiu nscut,
pentru ca oricine crede n El s nu piar, c s aib viat vesnic.
(Ioan 3:16)
Aceast misiune a lui Hristos a Iost de a predica Evanghelia, de a-l
elibera pe pctos de pcatul lui, de i-a vindeca pe cei cu inima
zdrobit, si de a plti rscumprarea pentru pcatul omului.
,A venit n Nazaret, unde Iusese crescut; si, dup obiceiul Su, n
ziua Sabatului, a intrat n sinagog si S-a sculat s citeasc. Si I s-a dat
cartea proorocului Isaia. Cnd a deschis-o, a dat peste locul unde era
scris: ,Spiritul Domnului este peste Mine, pentru c M-a uns s vestesc
sracilor Evanghelia; M-a trimis s vindec pe cei cu inima zdrobit, s
propovduiesc captivilor eliberarea, si orbilor cptarea vederii; s dau
drumul celor apsati, si s vestesc anul de ndurare al Domnului.`
(Luca 4:16-19)
Evreii L-au asteptat timp de secole pe Unsul sau Mesia. Citind
cuvintele lui Andrei, putem simti bucuria care trebuie s Ii Iost n
inima apostolului. ,Unul dintre cei doi care l-au auzit pe Ioan vorbind
si care l-au urmat, era Andrei, Iratele lui Simon Petru. Prima dat l-a
gsit pe Iratele lui, si i-a spus: ,L-am gsit pe Mesia` care tradus
nseamn Hristos. (Ioan 1:40,41) n timp ce Andrei si alti apostoli au
nceput s realizeze cine era Isus, cei mai multi dintre evrei nu L-au
recunoscut pe Isus ca Iiind Hristosul sau Unsul. Ei nu au realizat c El
trebuie s moar mai nti pentru pcatele lor, nainte de a putea
guverna ca mprat.
Imediat dup ce omul a pctuit, Mntuitorul promis a Iost dat.
Avea s vin din smnta Iemeii Unul care urma s zdrobeasc capul
sarpelui. ,Si voi pune vrjmsie ntre tine si Iemeie, si ntre smnta ta
si smnta ei; ti va zdrobi capul, si tu i vei zdrobi clciul. (Geneza
3:15) Aceast promisiune a Iost repetat lui Avraam: ,Si n smnta ta
vor Ii binecuvntate toate neamurile pmntului; pentru c tu te-ai
supus glasului Meu. (Geneza 22:18) Promisiunea a Iost repetat lui
Isaac si Iacov. (Vezi Geneza 26:4; 28:14) Promisiunea a Iost oIerit
apoi lui Iuda: ,Sceptrul nu se va deprta de Iuda, nici toiagul de
162
crmuire dintre picioarele lui, pn cnd va veni Silo; si la El se vor
aduna toate popoarele. (Geneza 49:10) Sceptrul a trecut la Iuda n
persoana regelui David care a primit Igduinta unui Iiu deosebit.
,Cnd ti se vor mplini zilele si vei dormi cu printii ti, Eu ti voi
ridica smnta ta dup tine, care va iesi din trupul tu, si-i voi ntri
mprtia. El va zidi pentru Numele Meu o cas, si voi ntri pe vecie
tronul mprtiei lui. Eu voi Ii Tatl lui si el va Ii Iiul Meu. Dac va
Iace rul, l voi pedepsi cu o nuia omeneasc si cu lovituri omenesti;
dar mila Mea nu se va deprta de la el cum l-am deprtat de la Saul, pe
care l-am ndeprtat dinaintea ta. Ci casa ta si mprtia ta vor dinui
vesnic naintea Mea, si tronul tu va Ii ntrit pe vecie. (2 Samuel
7:12-16)
n timp ce aceste cuvinte se aplic lui Solomon, Iiul lui David,
Petru, la ziua Cincizecimii, aplic o parte din aceast proIetie lui Isus
Hristos:
,Ct despre patriarhul David, s-mi Iie ngduit, Iratilor, s v
spun c a murit si a Iost ngropat; si mormntul lui este n mijlocul
nostru pn n ziua de azi. Fiindc era proIet, si stia c Dumnezeu i
Igduise cu jurmnt c, din rodul coapselor sale, dup trup, l va
ridica pe Hristos pentru a sta pe tronul lui. (Fapte 2:29,30)
Folosind simbolul unui Vlstar, Ieremia a proIetizat c va veni un
Rege dup Solomon. ,Iat vin zilele, spune DOMNUL, cnd voi ridica
lui David un Vlstar neprihnit, si un Rege va conduce si va prospera,
si va Iace judecat si dreptate pe pmnt. n zilele Sale Iuda va Ii
salvat, iar Israel va locui n sigurant; si acesta va Ii numele prin care
va Ii numit: DOMNUL NEPRIHNIREA NOASTR. (Ieremia
23:5,6) Vlstarul, care trebuia s Iie un Rege, va guverna cu
neprihnire pentru c a primit Spiritul lui Dumnezeu. ,Apoi o ramur
va iesi din tulpina lui Isai, si un Vlstar va creste din rdcinile lui; si
spiritul DOMNULUI se va odihni peste el, spiritul ntelepciunii si
ntelegerii, spiritul sIatului si triei, spiritul cunoasterii si temerii de
DOMNUL. (Isaia 11:1,2) Rscumprtorul care trebuia s vin, urma
s Iie ,smnta Iemeii. El a Iost numit ,Omul al crui nume este
Vlstarul. El trebuia s Iie numit ,Fiul Celui Preanalt, (Luca 1:32)
si ,Fiul lui Dumnezeu. (Luca 1:35)
Biblia nvat c Dumnezeul care ,nu poate s mint a spus
adevrul atunci cnd a aIirmat c ,Acesta este Fiul Meu preaiubit.
163
Hristos, care nu avea ,nici o viclenie n gura Sa, a spus adevrul cnd
a pretins c este Fiul lui Dumnezeu. ,Scripturile adevrului nu au
mintit cnd au proIetizat despre preotul rege care avea s Iie ,Fiul
Celui Preanalt. A-L cunoaste n mod personal pe Isus Hristos ca
Iiind Fiul lui Dumnezeu este o chestiune Ioarte serioas!
,Si aceasta este viata vesnic, s Te cunoasc pe Tine singurul
Dumnezeu adevrat, si pe Isus Hristos pe care L-ai trimis. (Ioan 17:3)
,Cine este mincinosul, dac nu cel ce tgduieste c Isus este
Hristosul? Acela este Anticristul, care tgduieste pe Tatl si pe Fiul.
Oricine tgduieste pe Fiul, n-are pe Tatl. Oricine mrturiseste pe
Fiul, are si pe Tatl. (1 Ioan 2:22,23)
,Cine crede n Fiul lui Dumnezeu, are mrturisirea aceasta n el;
cine nu crede pe Dumnezeu, l Iace mincinos, Iiindc nu crede
mrturisirea pe care a Icut-o Dumnezeu despre Fiul Su. Si
mrturisirea este aceasta: Dumnezeu ne-a dat viata vesnic, si aceast
viat este n Fiul Su. Cine are pe Fiul, are viata; cine n-are pe Fiul lui
Dumnezeu, n-are viata. V-am scris aceste lucruri vou care credeti n
Numele Fiului lui Dumnezeu, pentru ca s stiti c aveti viata vesnic,
si pentru ca s credeti n numele Fiului lui Dumnezeu. (1 Ioan
5:10-13)
Scripturile nvat c ,plata pcatului este moartea. (Romani 6:23)
Salvarea din pcat si moarte vin numai prin Isus Hristos, Fiul lui
Dumnezeu. ,Si nu exist salvare prin altul; cci nu exist vreun alt
nume sub soare dat oamenilor prin care trebuie s Iie salvati.
(Fapte 4:12)
,Exist o singur cale de scpare pentru pctos. Nu exist dect o
singur modalitate prin care el poate Ii curtat de pcat. Trebuie s
accepte mpcarea care a Iost Icut de Mielul lui Dumnezeu, care a
luat pcatele lumii. Sngele vrsat al lui Hristos ne curt de toate
pcatele. ,Cci pe Cel ce n-a cunoscut nici un pcat, L-a Icut pcat
pentru noi, pentru ca noi s Iim Icuti neprihnirea lui Dumnezeu n
El.` ,Pe El L-a nltat Dumnezeu cu dreapta Sa pentru a Ii Print si
Mntuitor, pentru a da pocinta lui Israel, si iertarea pcatelor.` O
jertI desvrsit a Iost dat; cci ,att de mult a iubit Dumnezeu
lumea, nct L-a dat pe singurul Su Fiu nscut,` nu un fiu prin
creatie, aa cum au fost ingerii, nici un fiu prin adoptie, aa cum este
pctosul iertat, ci un Fiu nscut in imaginea fidel a persoanei
164
Tatlui, si n toat splendoarea maiesttii si slavei, Unul egal cu
Dumnezeu n autoritate, demnitate si desvrsire divin. n El locuia
trupeste toat plintatea Dumnezeirii. (,Semnele timpului, 30 mai
1895)
O hrtie lipit pe Iereastra unei Iarmacii purta urmtorul mesaj:
,Dumnezeu condamn, Isus salveaz. n timp ce toti crestinii sinceri
ar aprecia grija si eIortul pe care proprietarul magazinului l-a Icut
pentru a depune mrturie, hrtia transmite un mesaj care nu apartine
Evangheliei. Mesajul l prezint pe Dumnezeu si pe Hristos lucrnd de
pe pozitii total diIerite, avnd dou scopuri diIerite. Dumnezeu este
portretizat ca un judector care va condamna, n timp ce Isus este
prezentat ca un Mntuitor plin de dragoste care-l va salva pe pctos
de judecata Tatlui. Aceast interpretare este Iolosit n catolicism si
n multe alte sisteme de nchinare crestine unde adevrata Evanghelie
nu este nteleas. n timp ce exist o judecat, s ne amintim c att
Dumnezeu ct si Hristos lucreaz cu tot eIortul pentru a cuceri inima
omului, pentru ca acesta s rmn n compania Lor pentru totdeauna.
Dumnezeu este Cel care L-a dat pe singurul Su Fiu nscut, iar Hristos
este Cel care a venit de bun voi s moar pentru pctos ,potrivit
vointei lui Dumnezeu. (Galateni 1:4) Dragostea pe care Dumnezeu si
Hristos o au pentru omenire a Iost exprimat de Isus ca Iiind o
dragoste egal cu cea dintre Tatl si Fiul. Isus a spus:
,Dup cum Tatl M-a iubit, asa v-am iubit si Eu; rmneti n
dragostea Mea. (Ioan 15:9)
,Eu n ei, si Tu n Mine, pentru ca ei s Iie Icuti desvrsiti n
unul; si pentru ca lumea s poat cunoaste c Tu M-ai trimis, si c i-ai
iubit, asa cum M-ai iubit pe Mine. (Ioan 17:23)
Nu este de mirare c Isus a spus ,Eu si Tatl Meu suntem una.
(Ioan 10:30) ei lucreaz mpreun cu un singur scop; pentru salvarea
oamenilor.
165
Capitolul 13
Isus Hristos, obiectul divin
al credinei noastre
ele mai multe tablouri ale cinei Domnului, nItiseaz o mas
lung, pe Isus n mijloc, avnd cte sase ucenici de Iiecare parte.
n timp ce acesta nu este aranjamentul exact, artistii au nteles c Isus
era centrul atentiei. Isus era centru experientei apostolilor si trebuie s
Iie centrul experientei noastre. Isus Hristos, divinul Fiu al lui
Dumnezeu, este obiectul credintei noastre. Unul dintre primele
exemple n care apostolii se nchin lui Hristos este oIerit n Matei
paisprezece, cu ocazia ntmplrii n care Isus a umblat pe ap.
C
,ndat dup aceea, Isus a silit pe ucenicii Si s intre ntr-o
corabie, si s treac naintea Lui de partea cealalt, pn va da drumul
noroadelor. Dup ce a dat drumul noroadelor, S-a suit pe munte s Se
roage. Cnd a venit seara, El era singur acolo. n timpul acesta, corabia
era nvluit de valuri n mijlocul mrii; cci vntul era mpotriv. n a
patra straj, Isus a venit la ei, umblnd pe mare. Cnd L-au vzut
ucenicii umblnd pe mare, s-au nspimntat, si au zis: ,Este un spirit!`
Si de Iric au tipat. Isus le-a zis ndat: ,ndrzniti, Eu sunt; nu v
temeti!` ,Doamne`, I-a rspuns Petru, ,dac esti Tu, porunceste-mi s
vin la Tine pe ap.` ,Vino!` i-a zis Isus. Petru s-a cobort din corabie,
si a nceput s umble pe ape ca s mearg la Isus. Dar, cnd a vzut c
vntul era tare, s-a temut; si Iiindc ncepea s se aIunde, a strigat:
,Doamne, scap-m!` ndat, Isus a ntins mna, l-a apucat, si i-a zis:
,Putin credinciosule, pentru ce te-ai ndoit?` Si dup ce au intrat n
corabie, a stat vntul. Cei ce erau in corabie, au venit i I s-au
inchinat, spunand. ,Cu adevrat, Tu eti Fiul lui Dumne:eu' (Matei
14:22-33)
Aici i putem vedea pe apostoli nchinndu-se lui Isus ca ,Fiul lui
Dumnezeu. n timp ce nu ntelegeau acest lucru prea bine, au nceput
s realizeze c acest mare adevr si I s-au nchinat lui Isus potrivit cu
adevrul. n timp ce marea conIuzie a lui Petru urma s vin, ei au
166
nceput s realizeze cine era cu adevrat Isus, iar El a devenit obiectul
divin al credintei lor.
!sus Hristos venerat ca fiind Fiul lui Dumnezeu
Isus i-a spus lui Nicodim c era Fiul lui Dumnezeu. ntr-adevr,
noi trim astzi pentru c Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Su ca s
moar pentru noi. Isus a spus: ,Cel ce crede n El nu este condamnat;
dar cel care nu crede este deja condamnat, pentru c nu a crezut n
numele singurului Fiu nscut al lui Dumnezeu. (Ioan 3:18) Cei care
cred nu sunt condamnati, dar cei care nu I se nchin Fiului lui
Dumnezeu sunt judecati n lips ca nevrednici pentru c nu au crezut
n Fiul.
Ioan Boteztorul a mrturisit: ,Cel ce crede n Fiul are viata
vesnic; iar cel ce nu crede n Fiul nu va vedea viata; ci blestemul lui
Dumnezeu ca Ii asupra lui. (Ioan 3:36) Aici Ioan l slveste pe Isus
Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ca obiect divin al credintei noastre. n
,Hristos Lumina lumii citim acest paragraI deosebit de interesant:
,Cnd pare c Dumnezeu este pe cale de a lucra ntr-o manier
deosebit pentru poporul Su, s nu Iim ademeniti ntr-o controvers
care va lucra numai pentru ruinarea suIletelor noastre. ntrebarea care
ne preocup cel mai mult este: ,Cred eu cu o credint mantuitoare in
Fiul lui Dumne:eu? Este viata mea n armonie cu legea divin?` ,Cel
ce crede n Fiul are viata vesnic; iar cel ce nu crede n Fiul nu va
vedea viata.` ,Si prin aceast stim c l cunoastem, dac pzim
poruncile Lui.` Ioan 3:36; 1 Ioan 2:3 (,Hristos Lumina lumii, pag.
396)
Relatarea despre vindecarea orbului din Ioan capitolul nou,
descoper nchinarea adus lui Isus ca Fiu al lui Dumne:eu. Dup ce
omul a Iost vindecat si ulterior excomunicat, nregistrarea aIirm:
,Isus a auzit c l-au dat aIar; si, cnd l-a gsit, i-a zis: ,Cre:i tu in
Fiul lui Dumne:eu?` El a rspuns: ,Si cine este, Doamne, ca s cred n
El?` ,L-ai si vzut`, i-a zis Isus, ,si Cel care vorbeste cu tine, Acela
este.` ,Cred, Doamne`, I-a zis el; si I s-a nchinat. (Ioan 9:35-38)
Istoria lui Filip care l-a ntlnit pe Iamenul etiopian care este redat
n Fapte capitolul opt, este bine cunoscut. Oricum, sunt cteva
aspecte Ioarte importante ale istorisirii care nu sunt observate. n
167
primul rnd, trebuie s ne amintim c ntlnirea celor doi a Iost o
provident divin. Versetul 26 spune c ,ngerul Domnului i-a spus lui
Filip: ,Scoal-te, si mergi spre sud pe drumul care merge de la
Ierusalim la Gaza.` Dup ntlnirea lor, versetele 39 si 40 spun c
Filip a Iost luat de ,Spiritul Domnului, si ulterior a Iost ,gsit la
Azot. Fr ndoial c Dumnezeu a aranjat aceast ntlnire special
ntre Filip si acest oIicial de rang nalt de la curtea lui Candance,
regina Etiopiei.
Miezul subiectului discutat a Iost proIetia din Isaia 53. Dup un
timp de discutie despre moartea lui Hristos care nu este redat, si despre
alte doctrine crestine ca botezul, Iamenul a spus: ,Vezi, aici este ap;
ce m mpiedic s Iiu botezat? (Fapte 8:36) O aIirmatie important
este mrturisirea lui Filip, care era sub spiritul inspiratiei,
rspunzndu-i Iamenului. n primul rnd, s observm ceea ce nu a
ntrebat Filip. El nu i-a cerut Iamenului s rspund la cele 27 de
principii. El nu i-a cerut Iamenului s cread c Isus era Dumnezeul
suprem sau a doua persoan a Trinittii! Filip i-a spus Iamenului c
putea Ii botezat dac crede cu toat inima sa. Ce a nteles Iamenul c
nseamn lucrul acesta? Rspunsul su a Iost: ,Cred c Isus Hristos
este Fiul lui Dumnezeu. (Fapte 8:37) Aceast declaratie a Iost
mrturisirea pe care Filip a gsit-o suIicient pentru a-l boteza pe loc
pe Iamen. nregistrarea spune c Iamenul ,a plecat bucuros. (Fapte
8:39)
Chiar prima solie pe care a predicat-o Pavel dup convertirea sa, a
Iost adevrul c Isus era Fiul lui Dumnezeu. ,Si imediat L-a predicat
pe Hristos n sinagogi, c El este Fiul lui Dumnezeu. (Fapte 9:20)
Aceasta a continuat s Iie tema de predicare a lui Pavel: Dumnezeu
Si-a trimis Fiul s moar pentru pcatele lumii. (Vezi 1 Corinteni 2:2;
Galateni 1:4; Romani 5:6-11; etc.)
n prima sa epistol, apostolul Ioan l prezint pe Isus Hristos ca
Iiind obiectul divin al credintei n caracterul Fiului lui Dumnezeu:
,Dragostea lui Dumnezeu Iat de noi s-a artat prin Iaptul c
Dumne:eu a trimis in lume pe singurul Su Fiu nscut, ca noi s trim
prin El. Si dragostea st nu n Iaptul c noi am iubit pe Dumnezeu, ci
n Iaptul c El ne-a iubit pe noi, si a trimis pe Fiul Su ca jertI pentru
pcatele noastre. Preaiubitilor, dac astIel ne-a iubit Dumnezeu pe noi,
trebuie s ne iubim si noi unii pe altii. Nimeni n-a vzut vreodat pe
168
Dumnezeu; dac ne iubim unii pe altii, Dumnezeu locuieste n noi, si
dragostea Lui este desvrsit n noi. Cunoastem c locuim n El si El
n noi pentru c ne-a dat din Spiritul Su. Si noi am vzut si
mrturisim c Tatl a trimis pe Fiul ca s Iie Mntuitorul lumii. Cine
va mrturisi c Isus este Fiul lui Dumne:eu, Dumne:eu locuiete in el,
i el in Dumne:eu. (1 Ioan 4:9-15)
Continund acest subiect, Ioan aIirm c relatarea sa despre viata
lui Isus a Iost scris pentru ca noi s putem ,crede c Isus este
Hristosul, Fiul lui Dumnezeu; si creznd aceasta s aveti viata prin
numele Su. (Ioan 20:31)
Natura nalta a lui !sus ca Fiu al lui Dumnezeu
S studiem natura nalt a Domnului nostru, asa cum a Iost
prezentat de Tatl. Matei 3:17 aIirm: ,Si s-a auzit o voce din cer
spunnd: ,Acesta este Fiul Meu preaiubit, n care mi gsesc
plcerea.` Pe Muntele Schimbrii la Iat, Tatl Iace din nou
cunoscut natura nobil a Domnului nostru. ,n timp ce nc vorbea,
iat, un nor strlucitor L-a acoperit; si s-a auzit o voce din nor care a
spus: ,Acesta este Fiul Meu preaiubit, n care mi gsesc plcerea;
s asculta(i de El.` (Matei 17:5) Comentnd acest verset, scriitorul
din secolul nousprezece Henry Grew a aIirmat:
,Cnd cerurile s-au deschis, pentru ca natura si caracterul
Mntuitorului s Iie anuntate de Maiestatea cerului lumii pieritoare, ce
am auzit? Aceasta este a doua persoan a adorabilei Trinitti? Acesta
este Dumnezeul suprem? Nu; ci, ,Acesta este Fiul Meu preaiubit, n
care mi gsesc plcerea; ascultati de El.` (Ioan 9:35) Acest mare
adevr a Iost ntr-adevr linia de desprtire dintre apostoli si lume.
Primii au crezut, si au Iost mntuiti; cei din urm au negat acest lucru,
si au pierit. Isus nu a pretins niciodat o natur mai mare dect
aceasta; nu le-a cerut niciodat apostolilor s cread c El ar poseda o
natur mai nalt. (,O examinare a mrturiei divine despre natura si
caracterul Fiului lui Dumnezeu, pag. 30 toate sublinierile sunt n
original.)
Mrturisirea lui Petru c Isus era Fiul lui Dumnezeu a Iost cea care
a primit binecuvntarea Domnului su.
,Cnd a venit Isus pe trmul din Cezarea lui Filip, a ntrebat pe
169
ucenicii Si: ,Cine zic oamenii c sunt Eu, Fiul omului?` Ei au spus:
,Unii zic c esti Ioan Boteztorul; altii, Ilie; si altii, Ieremia, sau unul
din proIeti.` ,Dar voi`, le-a zis El, ,cine ziceti c sunt?` Si Simon Petru
a rspuns si a zis: ,Tu esti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!` Si
Isus a rspuns si i-a zis: ,Ferice de tine, Simone, Iiul lui Iona; Iiindc
nu carnea si sngele ti-a descoperit lucrul acesta, ci Tatl Meu care
este n ceruri.` (Matei 16:13-17)
S Iim noi nesatisIcuti de o mrturisire pe care Mntuitorul a
aprobat-o? Ne-a Iost acordat dreptul de a aduga ceva la mrturia
divin? Ce drept avem pentru a contrazice Cuvntul lui Dumnezeu? S
rescriem noi mrturia? Satan a rescris mrturia n mintile multor
credinciosi pentru a citi ,Oricine mrturiseste c Isus este Fiul lui
Dumnezeu, Dumnezeu nu locuieste n el si el nu este n Dumnezeu,
pn cnd nu mrturiseste c Isus nu este Fiul lui Dumnezeu.
Fundamentul credin[ei credinciosului
Scripturile nvat c Isus Hristos reprezint Iundamentul credintei
credinciosului. Scriind bisericii din EIes, Pavel aIirm:
,De aceea acum nu mai sunteti strini sau locuitori vremelnici, ci
mpreun cetteni cu sIintii, din casa lui Dumnezeu; sunteti ziditi pe
baza apostolilor si proIetilor, Isus Hristos nsusi Iiind piatra din capul
unghiului. (EIeseni 2:19,20)
Nu apostolii si proIetii sunt temelia credinciosului. Temelia
apostolilor si proIetilor este aceeasi ca si a noastr: Isus Hristos ca
piatr din capul unghiului. Att n epistola ctre EIeseni ct si n cea
ctre Romani, Pavel aplic proIetia din Isaia 28:16 la Isus, asa cum
Iace Petru n 1 Petru 2:6
,De aceea asa vorbeste Domnul, chiar Domnul: ,Iat, Eu pun ca
temelie a Sionului o piatr pretioas, aleas, o piatr pentru capul
unghiului, o piatr valoroas; si celui care crede n el nu-i va Ii
nicidecum rusine.` (Isaia 28:16 Septuaginta)
Dou aIirmatii din ,Hristos Lumina lumii arat c Ellen White a
Iost cu totul n de acord cu mrturia Scripturii. ReIeritor la mrturia lui
Petru care este nregistrat n Matei 16:16, citim: ,Petru a exprimat
adevrul care este temelia credintei bisericii. (pag. 413) Gsim, de
asemenea, o aIirmatie asemntoare la pagina 412: ,Adevrul pe care
170
Petru l-a mrturisit este temelia credintei credinciosului.
Isus a spus c viata vesnic nu este numai a-L cunoaste pe
Dumnezeu, ci si pe Cel pe care L-a trimis. ,Si aceasta este viata
vesnic, s Te cunoasc pe Tine singurul Dumnezeu adevrat, si pe
Isus Hristos pe care L-ai trimis. (Ioan 17:3) Comentnd pe marginea
acestui verset care este temelia credintei noastre, sora White a scris:
,Acum, mai mult dect nainte, avem nevoie de a ntelege
adevrata stiint a educatiei. Dac dm gres n aceasta, nu vom avea
niciodat un loc n mprtia lui Dumnezeu. ,Aceasta este viata
vesnic, s Te cunoasc pe Tine singurul Dumnezeu adevrat, si pe
Isus Hristos pe care L-ai trimis.` Dac acesta este pretul cerului, s nu
Iie educatia noastr dirijat pe aceast linie? Hristos trebuie s Iie totul
pentru noi. ,Ni s-a nscut un copil, ni s-a dat un Iiu; iar mprtia va Ii
pe umrul lui; iar numele lui va Ii Minunat, SItuitor, Dumnezeul tare,
Tatl vesnic, Printul pcii.` Ce temelie este asezat aici pentru credinta
celor care vor tri n toate veacurile. (,Educatorul crestin, 1 august
1897)
,Fiind n umbra crucii, Mntuitorul prezenta principiile care stau la
baza ntregii experiente crestine. Ridicndu-Si ochii ctre cer, a spus:
,Tat, ceasul a venit; mreste-L pe Fiul Tu, pentru ca si Fiul Tu s
Te mreasc; dup cum I-ai dat putere asupra tuturor, pentru ca s dea
viat vesnic celor pe care I-ai dat. Si aceasta este viata vesnic, s Te
cunoasc pe Tine singurul Dumnezeu adevrat, si pe Isus Hristos pe
care L-ai trimis.` (R&H, 19 iulie 1906)
Cunoasterea acestui minunat adevr nu se ntemeiaz pe slvirea
de sine. Nu putem obtine aceast cunoastere desprtiti de Dumnezeu.
,Poti tu s-L gsesti pe Dumnezeu prin studiu? Poti tu ajunge la
cunostinta desvrsit a Celui Atotputernic? Este tot att de nalt ca si
cerul; ce poti Iace? Mai adnc dect iadul; ce poti sti? (Iov 11:7,8)
Ni s-a spus c gndurile lui Dumnezeu sunt mult mai nalte dect
gndurile noastre. (Vezi Isaia 55:9.) Numai Dumnezeu poate descoperi
adevrul c Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu. Isus i-a spus lui
Petru: ,Esti binecuvntat, Simon Iiul lui Iona; cci carnea si sngele
nu ti-au descoperit aceasta, ci Tatl Meu care este n ceruri. (Matei
16:17)
,Prima noastr lucrare este de a Ii convertiti. Noi trebuie s ne
nastem din nou n mod individual. Trebuie s Iim capabili de a
171
reprezenta n caracter noua viat n Hristos. Cunoaterea lui
Dumne:eu i a lui Isus Hristos pe care L-a trimis este de prim
important, pentru c Hristos declar c ea este viat venic pentru
credincios. Cei din pozitii cu rspundere din sanatoriile noastre ar
trebui s se asigure c lmpile lor sunt curtite si aprinse. Brbatii si
Iemeile care sunt angajate n vreun punct al lucrrii lui Hristos trebuie
s acorde atentie cuvintelor lui Hristos: ,Cutati mai nti mprtia lui
Dumnezeu, si neprihnirea Sa; si toate celelalte lucruri vi se vor da pe
deasupra.` n ridicarea unui sanatoriu, aceasta este prima lucrare care
trebuie Icut. Temelia trebuie pus n Isus Hristos. (17 MR, pag.
358)
Numai n msura n care Isus Hristos este nltat la cel mai nalt
caracter al Su ca Fiu al lui Dumnezeu, poate Ii cu adevrat preamrit
n sensul deplin ca Mntuitor al omului. Pavel scrie: ,Cci nu se poate
pune nici o alt temelie n aIara acesteia, care este Isus Hristos. (1
Corinteni 3:11)
,Si aceasta este viata vesnic,
s Te cunoasc pe Tine,
singurul Dumnezeu adevrat,
si pe Isus Hristos pe care Tu L-ai trimis.
(Ioan 17:3)
172
Capitolul 14
Deosebirea dintre Tatl i Fiul
Su
u ctiva ani n urm am avut ocazia de a intra ntr-o discutie
teologic Ioarte interesant despre natura Dumnezeirii, cu doi
crestini Ioarte sinceri. Unul dintre ei era un credincios penticostal al
ideii ,numai Isus. Aceast credint este un Iel de monarhism care
sustine c Dumnezeirea este compus dintr-o singur Fiint care se
descoper pe Sine ca Tat n vremurile vechiului testament; ca Isus
Hristos n perioada descris n Evanghelii; si ca Spiritul SInt de la
nltare pn astzi. Cellalt crestin cu care discutam, era membru al
bisericii Nazarinene care este trinitarian. Penticostalul a Iost mai nti
ntrebat de nazarinean dac biserica lor crede n Trinitate. Dup ce
s-au lmurit unul pe cellalt, m-au ntrebat pe mine ce cred despre
acest subiect. Le-am spus Ioarte simplu c, potrivit Bibliei, eu nu
puteam crede doctrina nici unuia dintre ei; motivul pentru aceasta este
c ambele teologii resping nvttura biblic potrivit creia Dumnezeu
a avut cu adevrat un Fiu real pe care L-a trimis s moar pentru
pcatele omenirii.
C
Evangheliile false nva[a ca a jucat teatru
Punctul de vedere ,numai Isus prezint un Dumnezeu care nu are
n realitate un Fiu, ci mai degrab si asum rolul unui Iiu. Dup
cruciIicare, aceast Fiint nviat acum din morti, si asum rolul de
Spirit SInt. Punctul de vedere Trinitarian aIirm n realitate acelasi
lucru, dar dintr-un alt unghi. n timp ce prezint trei persoane
deosebite n cadrul Dumnezeirii, coboar sacriIiciul de la Calvar la un
simplu scenariu teatral. Trinitarianismul aIirm c termenii ,Tat si
,Fiu asa cum sunt Iolositi n Scriptur, nu de reIer de Iapt la un tat
si la un Iiu, ci mai degrab exprim rolurile pe care ei le-au acceptat
pentru a mplini planul de mntuire. Spre exemplu:
173
,n Noul Testament, Isus L-a Iolosit pe Tatl pentru a ne aduce
ntr-o legtur personal mai strns cu Dumnezeu. (,Adventistii de
Ziua a Saptea cred. pag. 20)
,Din Scripturi poate Ii dedus Iaptul c atunci cnd Dumnezeirea a
pus la punct planul de mntuire ntr-un anume punct din vesnicia
trecut, Ei si-au asumat anumite po:itii sau roluri pentru a asigura
conditiile ndeplinirii planului. (,Semnele timpului, iulie 1985)
Practic, aceste este acelasi punct de vedere pe care l-a exprimat
LeRoy Froom n cartea sa ,Miscarea destinului, ntr-un eIort de a
promova Trinitarianismul. (Vezi ,Miscarea destinului, pag. 301.) Pe
la mijlocul anilor 1950, cnd Walter Martin si pregtea prima sa carte
despre adventistii de ziua a saptea, i-a abordat pe Iratii de la ConIerinta
General cerndu-le pozitia oIicial despre Dumnezeire. O pozitie
trinitarian era esential dac adventistii doreau s Iie stersi de pe lista
sectelor. (Vezi ,Adventistii si Trinitatea, de Roy Allan Anderson,
,Adventist Review, 8 septembrie 1983, pag. 4.)
Se reIer termenii ,Tat si ,Fiu la ,roluri pe care Dumnezeu si
Hristos le joac, sau exprim literalmente legtura dintre Cei Doi?
Spune Ioan 3:16 cu adevrat c ,Att de mult a iubit Dumnezeu
lumea, nct L-a dat pe singurul Su Fiu nscut, pentru ca oricine
crede n El s nu piar, ci s aib viat vesnic.? Sau ar trebui s citim
c ,Att de mult a iubit Dumnezeu lumea, nct L-a dat pe Dumnezeul
Su prieten ...? Ridic nteleptul numai o ntrebare retoric atunci
cnd spune: ,Cine s-a suit n cer, sau cine s-a cobort? Cine a adunat
vntul n pumnii lui? Cine a strns apele n haina lui? Cine a stabilit
toate marginile pmntului? Care este Numele Lui, i care este
Numele Fiului Lui, poti spune? (Proverbe 30:4)
Scripturile aIirm n mod clar c Dumnezeu si Hristos sunt Dou
Fiinte distincte si c termenii ,Tat si ,Fiu nu sunt Iolositi pentru a
exprime roluri, ci mai degrab o legtur real si personal dintre Cei
Doi. Isus a spus: ,Eu si Tatl Meu suntem una. (Ioan 10:30) Iar El
continu pentru a explica aceast unitate.
,Nu te rog numai pentru acestia, ci si pentru cei care vor crede n
Mine prin cuvntul lor; pentru ca ei s Iie una, dup cum Tu Tat esti
n Mine, si eu n Tine, pentru ca si ei s Iie una n noi; pentru ca lumea
s cread c Tu M-ai trimis. Iar slava pe care Tu Mi-ai dat-o, Eu le-o
dau lor; pentru ca ei s Iie una, cum si noi suntem una: Eu n ei, si Tu
174
n Mine, pentru ca ei s Iie n mod desvrsit una, si pentru ca lumea
s poat cunoaste c Tu M-ai trimis, si c i-ai iubit asa cum M-ai iubit
pe Mine. (Ioan 17:20-23)
Primii adventisti au luat aceste versete ntr-un sens literal. Ei au
crezut ntr-un Dumnezeu real, si ntr-un Fiu real. Sora White a scris:
,Unitatea care exist ntre Hristos si apostolii Si nu distruge
personalitatea nici unuia dintre ei. Ei sunt una n scop, n minte, n
caracter, dar nu n persoan. n Ielul acesta Dumnezeu si Hristos sunt
una. (,Mrturii pentru comunitate, vol. 8, pag. 269) James White a
scris de asemenea:
,Isus S-a rugat ca ucenicii Si s Iie una, dup cum El si cu Tatl
Su erau una. Aceast rugciune nu urmrea un ucenic cu doisprezece
capete, ci doisprezece ucenici, Icuti una n scopul si eIortul n cauza
Maestrului lor. Nici Tatl si Fiul nu sunt componenti ai ,Dumnezeului
trei-unu.` Ei sunt dou Fiinte distincte, si totusi una n conceperea si
mplinirea mntuirii. Cei rscumprati, de la cel dinti care se
mprtseste de marea rscumprare, pn la cel din urm, toti atribuie
slav, si glorie, si mrire pentru salvarea lor, att lui Dumnezeu ct si
Mielului. (James White, 1868, ,ntmplrile vietii, pag. 343)
AstIel, rugciunea lui Isus a Iost ca apostolii s Iormeze o unitate
desvrsit, dup cum si El avea o legtur desvrsit cu Tatl.
Dumnezeu doreste ca ntregul univers s Iie n armonie cu El, dup
cum Hristos este n armonie cu El. n Filipeni 2:5 ni se spune: ,S
aveti mintea care era si n Hristos Isus. Ce minte avea Isus? El avea
mintea si gndurile Tatlui Su. Observati ct de clar exprim Isus
acest lucru asa cum este redat n cartea lui Ioan:
,Am multe lucruri s v spun si s v explic; dar Cel care M-a
trimis este adevrat; si Eu vorbesc lumii acele lucruri pe care le-am
au:it de la El. (Ioan 8:26)
,Apoi Isus le-a spus: ,Cnd Fiul omului va Ii ridicat, veti sti c Eu
sunt Acela, si c nu Iac nimic de la Mine; ci dup cum M-a invtat
Tatl, aa v spun aceste lucruri.` (Ioan 8:28)
,Eu vorbesc ceea ce am au:it de la Tatl Meu, iar voi Iaceti ceea
ce ati vzut la tatl vostru. (Ioan 8:38)
,Cci Eu nu am vorbit de la Mine Insumi, ci Tatl care M-a
trimis, El Mi-a dat o porunc, ce s spun, i ce s vorbesc. Iar Eu stiu
c porunca Lui este viat vesnic; deci tot ce vorbesc, spun exact dup
175
cum Mi-a spus Tatl. (Ioan 12:49,50)
,Nu credeti c Eu sunt n Tatl, si Tatl este n Mine? Cuvintele pe
care vi le spun, nu vi le spun de la Mine; ci Tatl care locuieste n
Mine, El Iace aceste lucrri. (Ioan 14:10)
Dac Scriptura Ioloseste limbajul muritorilor n sensul n care este
n mod general Iolosit si nteles de ctre muritori, atunci Dumnezeu
este Tatl lui Isus Hristos, iar Isus este Fiul Su. Repetarea termenilor
,Tat si ,Fiu pentru Dumnezeu si Hristos este zdrobitoare! Isus se
reIer la Dumnezeu ca Iiind ,Tatl Meu de cel putin 52 de ori n
aIirmatii de genul:
,De aceea pe oricine M va mrturisi naintea oamenilor, l voi
mrturisi si Eu naintea Tatlui Meu care este n cer. (Matei 10:32)
,Toate lucrurile mi sunt date de Tat Meu; si nici un om nu-L
cunoaste pe Fiul, dect Tatl; si nici un om nu-L cunoaste pe Tatl,
dect Fiul, si oricine cruia Fiul i-L va descoperi. (Matei 11:27)
,Tatl Meu care mi le-a dat este mai mare dect toti; si nici un om
nu este capabil de a le smulge din mna Tatlui Meu. Eu si Tatl Meu
suntem una. (Ioan 10:29,30)
,Ati auzit cnd v-am spus c plec si revin la voi. Dac M-ati Ii
iubit, v-ati Ii bucurat pentru c am spus c merg la Tatl; pentru c
Tatl Meu este mai mare dect Mine. (Ioan 14:28)
,Eu sunt adevratul vier, si Tatl Meu este vierul. (Ioan 15:1)
,Pe cel ce va birui l voi pune s stea cu Mine pe tronul Meu, dup
cum si Eu am biruit si stau mpreun cu Tatl Meu pe tronul Su.
(Apocalipsa 3:21)
Isus este n mod clar mentionat ca ,Fiul lui Dumnezeu de cel
putin 37 de ori n Noul Testament n versete ca acestea:
,Apoi cei care erau n barc au venit si I s-au nchinat spunnd:
,Cu adevrat Tu esti Fiul lui Dumne:eu.` (Matei 14:33)
,nceputul evangheliei lui Isus Hristos, Fiul lui Dumne:eu.
(Marcu 1:1)
,Si am vzut si mrturisesc c Acesta este Fiul lui Dumne:eu.
(Ioan 1:34)
,Natanael a rspuns si a zis: ,Rabi, Tu esti Fiul lui Dumne:eu; Tu
esti Regele lui Israel.` (Ioan 1:49)
,i spuneti Celui pe care Tatl L-a sIintit si L-a trimis n lume
,Hulesti!` pentru c am spus ,Eu sunt Fiul lui Dumne:eu?` (Ioan
176
10:36)
,Oricine mrturiseste c Isus este Fiul lui Dumne:eu, Dumnezeu
locuieste n el, si el n Dumnezeu. (1 Ioan 4:15)
,Cine este cel care a biruit lumea, dac nu cel care crede c Isus
este Fiul lui Dumne:eu? (1 Ioan 5:5)
Dac Dumnezeu si Hristos sunt simple roluri, de ce nu s-a spus pur
si simplu c Dumnezeul 1. L-a dat pe Dumnezeul 2. (Prietenul su,
Iratele sau amicul su) pentru pcatele lumii? Dac este numai un
teatru, atunci problema sincerittii lui Dumnezeu Iat de omenire ar
trebui pus sub semnul ntrebrii. Cum poate Dumnezeu pretinde c
este ,un Dumnezeu al Adevrului care ,nu poate minti dac nu este
sincer cu omenirea? (Deuteronomul 32:4; Tit 1:2) Cum poate pretinde
Isus c este ,martorul credincios si adevrat dac nu vrea s spun
ceea ce pronunt? (Apocalipsa 3:14)
Am auzit n mod repetat c Evangheliile trebuie s Iie suIicient de
simple pentru ca si un copilas s le poat ntelege. Ce crede un copil
cnd citeste Ioan 3:16? Credinta copilului ntelege c Dumnezeu a
avut un Fiu pentru a-L da, si El ntr-adevr L-a dat pe Fiul Su pentru
pcatele omenirii. Scriptura mrturiseste n mod clar c Isus:
1. A venit din cer. ,Cci am venit din cer nu pentru a Iace voia
Mea, ci voia Celui ce M-a trimis. (Ioan 6:38)
2. Era din Dumnezeu. ,Isus le-a spus: ,Dac Dumnezeu ar Ii
Tatl vostru, m-ati iubi; pentru c am Iost nscut si vin de la
Dumnezeu; nu vin de la Mine nsumi, ci El M-a trimis.` (Ioan
8:42)
3. A Iost trimis de Tatl si este o Persoan distinct, separat.
,Cci Tatl nsusi v iubeste pentru c M-ati iubit, si ati crezut
c am venit de la Dumnezeu. Am iesit de la Dumnezeu, si am
venit n lume; acum prsesc lumea, si merg la Tatl. Apostolii
I-au spus: ,Iat, acum vorbeti lmurit, i nu mai vorbeti in
pilde.` (Ioan 16:27-29)
Apostolii au nteles n mod clar c Dumnezeu si Hristos erau dou
Fiinte distincte, Dumnezeu Iiind Tatl lui Isus. Ct este aceasta de
diIerit de doctrina Trinittii care trebuie s numeasc relatia din
cadrul Dumnezeirii ,o tain! ,n timp ce nici un pasaj din Scriptur
nu aIirm n mod clar doctrina Trinittii, ea este dedus de scriitorii
Bibliei. . Numai prin credint putem accepta existenta Trinittii.
177
(,Adventist Review, editie special, vol. 158, nr. 31)
Nai multe marturii clare
Pavel, scriind n Evrei, arat n mod clar deosebirea dintre
Dumnezeu si Hristos: ,Cnd vine n lume spune: ,Nu ai dorit sacriIicii
si jertIe, ci Mi-ai pregtit un trup. Nu-Ti gsesti plcerea n jertIe si
sacriIicii pentru pcat.` Apoi se spune ,Iat vin (n cartea este scris
despre Mine) s Iac voia Ta, o Dumnezeule.` (Evrei 10:5-7)
Deosebirea dintre Dumnezeu si Hristos este descoperit n
saluturile si rndurile de nceput din aproape Iiecare epistol a Noului
Testament. Spre exemplu:
,Pavel, serv al lui Isus Hristos, chemat s Iie apostol, pus de o
parte pentru Evanghelia lui Dumnezeu, . care priveste pe Fiul Su
Isus Hristos, Domnul nostru. (Romani 1:1,3)
,Pavel, chemat s Iie un apostol al lui Isus Hristos prin voi lui
Dumnezeu, si Iratele nostru Sostene. (1 Corinteni 1:1)
,Pavel, un apostol al lui Isus Hristos prin voia lui Dumnezeu, si
Iratele nostru Timotei, ctre biserica lui Dumnezeu care este n Corint,
mpreun cu toti sIintii care sunt n Acaia. (2 Corinteni 1:1)
,Pavel, un apostol (nu al oamenilor, nici al vreunui om, ci al lui
Isus Hristos, si Dumnezeu Tatl, care L-a nltat din morti.) (Galat.
1:1)
,Iacov, un serv al lui Dumnezeu si al Domnului Isus Hristos, ctre
cele dousprezece semintii care sunt mprstiate, salutri! (Iacov 1:1)
,Harul si pacea s v Iie nmultite prin cunoasterea lui Dumnezeu,
si a lui Isus Domnul nostru. (2 Petru 1:2)
,Harul s Iie cu voi, mila si pacea de la Dumnezeu Tatl, si de la
Domnul Isus Hristos, Fiul Tatlui, n adevr si n dragoste. (2 Ioan 3)
Aceeasi idee este exprimat si n cadrul epistolelor:
,Dar vreau s stiti; capul Iiecrui brbat este Hristos; si capul
Iemeii este brbatul; si capul lui Hristos este Dumnezeu. (1 Corinteni
11:3)
,Acum, Dumnezeu nsusi si Tatl nostru, si Domnul nostru Isus
Hristos, s ne netezeasc drumul la voi. (1 Tesaloniceni 3:11)
,Acum, Domnul nostru Isus Hristos nsusi, si Dumnezeu, chiar
Tatl nostru, care ne-a iubit, si care ne-a dat mngierea vesnic si
buna sperant prin har, s v mngie inimile, si s v ntreasc n
178
Iiecare cuvnt bun si Iapt bun. (2 Tesaloniceni 2:16-17)
Crezurile oamenilor sau crezul lui Dumnezeu?
Data de 325 . Hr. este data hotrtoare pentru apostazie. Acesta
este anul n care a Iost conceput Crezul de la Nicene. Crezul de la
Nicene a stabilit c Hristos este co-egal si co-etern cu Tatl, negnd
astIel relatia de Tat Fiu. Acest Crez a Iost urmat de Crezul de la
Constantinopol din 381 . Hr. care a asezat Spiritul SInt la nivel egal
cu Dumnezeu si Hristos. Ulterior, a Iost scris Crezul Atanasian
aproximativ la sIrsitul secolului 4 si nceputul secolului 5. Acest Crez
nu a Iost scris de Atanasius, (un diacon din vremea Conciliului de la
Nica care a lucrat mpreun cu Alexandru pentru a i se opune lui
Arius), dar a Iost reprezentativ pentru acest crez. Crezul Atanasian
aIirm:
,1. Oricine urmeaz s Iie mntuit: nainte de toate lucrurile, este
necesar s mbrtiseze Credinta Catolic.
2. Persoana care nu pstreaz aceast credint ntreag si
nepngrit, cu sigurant va pieri pentru vesnicie.
3. Iar Credinta Catolic este aceasta: noi adorm un singur
Dumnezeu n Trinitate, iar Trinitatea n unitate;
13. AstIel c Tatl este Atotputernic; Fiul este Atotputernic; si
Duhul SInt este Atotputernic.
14. Si totusi nu sunt trei Atotputernici; ci un singur Atotputernic.
17. AstIel c Tatl este Domn; Fiul este Domn; si Duhul SInt este
Domn.
18. Si totusi nu sunt trei Domni, ci un singur Domn.
25. Iar n aceast Trinitate nimeni nu este mai nainte, sau dup
altul; nimeni nu este mai mare, sau mai mic dect altul.
26. Ci toate trei persoanele sunt co-eterne si co-egale.
44. Aceasta este Credinta Catolic: creia dac cineva nu-i este pe
deplin credincios, nu poate Ii mntuit.
(,Cartea studentului biblic AZS. Pag. 298, 299)
Aceast doctrin catolic este blasIemie si nu se ridic la nltimea
Cuvntului lui Dumnezeu. Scripturile aIirm n mod clar: ,Pentru noi
nu este dect un Dumne:eu, Tatl, de la care sunt toate lucrurile, si noi
n El; si un Domn Isus Hristos, prin care sunt toate lucrurile, si noi prin
El. (1 Corinteni 8:6) Biblia nu spune nimic despre unu n trei sau trei
179
n unu; ci mai degrab declar ,un Dumnezeu Tatl si ,un Domn Isus
Hristos Fiul ,singurului Dumnezeu adevrat. (Vezi Ioan 17:3.)
Acesta nu este un crez de tipul ,numai Isus si nici un crez Trinitarian.
S credem crezurile si conciliile oamenilor inspirati de diavol n locul
cuvintelor sacre ale adevrului care sunt inspirate de Spiritul SInt?
Dumnezeu s ne Iereasc de asa ceva! Biblia declar n mod clar c
,Dup ce a vorbit n vechime printilor nostri prin prooroci, n multe
rnduri si n multe chipuri, Dumnezeu, la sIrsitul acestor zile, ne-a
vorbit prin Fiul Su, pe care L-a pus mostenitor al tuturor lucrurilor, si
prin care a Icut si lumile. (Evrei 1:1,2) Mrturia lui Isus certiIic:
,Exist un Dumnezeu personal, Tatl; exist un Hristos personal,
Fiul. (R&H, 8 noiembrie 1898)
Scripturile dezvluie n mod clar deosebirea dintre Tatl si Hristos.
Aceast deosebire st att n numr, ct si n legtura Unuia cu
Cellalt. Biblia aIirm n continuare c Hristos este singurul Mijlocitor
ntre omul pctos si ,singurul Dumnezeu adevrat, Tatl. ,Cci este
un Dumnezeu, si un mijlocitor ntre Dumnezeu si oameni, omul Isus
Hristos. (1 Timotei 2:5) Biblia spune c trebuie s ne nchinm
,Tatlui si Fiului (care sunt) singurii ce trebuie preamriti.
(,Instructorul tineretului, 7 iulie 1898)
,Si iarsi, cnd aduce n lume pe ntiul nscut, El spune ,Toti
ngerii lui Dumnezeu s I se nchine.` (Evrei 1:6)
,Tu esti vrednic, o Doamne, s primesti slav si onoare si putere;
cci Tu ai creat toate lucrurile, si pentru bucuria Ta ele sunt si au Iost
create. (Apocalipsa 4:11)
,Spunnd cu voce tare: ,Vrednic este Mielul care a Iost ucis s
primeasc putere, si bogtie, si ntelepciune, si trie, si onoare, si
slav, si binecuvntare. Si Iiecare creatur care este n cer, si pe
pmnt, si sub pmnt, si cele care sunt n mare, si toate care exist, s
aud ce spun: Binecuvntare, si onoare, si slav, si putere Celui care
st pe tron, si Mielului pentru totdeauna.` Si cele patru Iiare au spus:
,Amin!` Si cei douzeci si patru de btrni au czut si I s-au nchinat
Celui care trieste pentru totdeauna. (Apocalipsa 5:12-14)
,Cei care cred c nu va veni niciodat timpul n care s renunte o
idee nutrit, vor Ii dezamgiti. (R&H, 26 iulie 1892)
180
Capitolul 15
Moartea de pe cruce
P rezbiterul James White scria n R&H din 7 Iebruarie 1856:
,`Taina pcatului` a nceput s lucreze n biseric n zilele lui Pavel. n
Iinal, ea a nbusit simplitatea Evangheliei si a corupt doctrina lui
Hristos, iar biserica a intrat n pustie. Martin Luther si alti reIormatori
s-au ridicat n puterea lui Dumnezeu, si, cu Spiritul si Cuvntul, au
realizat mari progrese n ReIorm. Cea mai mare greseal pe care o
gsim la ReIorm este c ReIormatorii au oprit procesul reIormei.
Dac ar Ii continuat si ar Ii naintat pn ce ar Ii lsat n spate si
ultimul vestigiu al Papalittii ca nemurirea natural, botezul prin
stropire, trinitatea si pzirea Duminicii, biserica ar Ii Iost acum liber
de erorile ei nescripturistice. (R&H 7 Iebruarie 1856)
Dup cum am observat anterior, pionierii adventisti au respins
doctrina Trinittii. n timp ce au Iost expuse cteva motive pentru
aceast respingere, punctul cel mai oIensator a Iost c doctrina este
distructiv pentru ispsire. Amintiti-v c miscarea Advent a Iost
bazat pe o descoperire desvrsit a ispsirii, punct de vedere care nu
a Iost niciodat nteles pn la acea dat. ,Versetul, care mai presus de
toate a constituit att temelia ct si stlpul central al credintei Advente,
a Iost declaratia: ,Pn vor trece dou mii trei sute de zile; apoi
sanctuarul va Ii curtit.` (,Marea lupt, pag. 409) Tot ceea ce este
distructiv pentru ispsire, este distructiv pentru Miscarea Advent!
Motivul pentru care Trinitatea a Iost considerat distructiv pentru
ispsire, a implicat Iaptul c aceast doctrin cobora mretia
sacrificiului, si astIel puterea ispsirii. n primul rnd, nu se poate
realiza o apreciere a legii lui Dumnezeu Ir o apreciere a mretiei
sacriIiciului care a Iost necesar pentru a-l ispsi pe pctos. Puterea
oricrei legi este descoperit de sacriIiciul care este necesar pentru
iertarea clctorului ei. Dac legea este de o att de joas natur nct
numai un sacriIiciu uman, sau chiar sacriIiciul vietii unui nger ar
putea Iace ispsire pentru clcarea ei, dimensiunea acelei legi este cu
mult diIerit de dimensiunea unei legi care ar necesita un sacriIiciu
181
divin. De Iapt, diIerenta ar Ii tot att de mare ca si diIerenta care exist
ntre o creatur si Creator!
Legea lui Dumnezeu este att de nalt, att de sInt si dreapt, iar
clcarea ei este att de dezgusttoare n Iata Sa, nct numai viata
Fiului Su iubit, si nimic mai putin, putea Ii acceptat ca o ispsire
pentru violarea ei. ntelegerea acestui adevr va da nastere unui respect
nemaipomenit pentru legea lui Dumnezeu n inima credinciosului.
Modul n care ntelegem legea si sacriIiciul pentru clcarea ei, sunt
strns legate. Nu putem avea o viziune corect a uneia Ir cealalt.
Pentru a cobor legea, este necesar s dezapreciem jertIa necesar
pentru iertarea clcrii ei. Pentru a cobor sacriIiciul, este necesar s
dezapreciem legea care l pretinde. Si inversul este de asemenea
adevrat. Pentru a preamri legea, este necesar s preamrim valoarea
sacriIiciului necesar pentru a ierta clcarea ei. De asemenea, o
preamrire a sacriIiciului necesit preamrirea dimensiunii legii care l
pretinde.
De vreme ce doctrina Trinitarian oIer numai un sacriIiciu
omenesc, prestigiul legii, Legiuitorul si SacriIiciul sunt njosite.
Prezbiterul J. H. Waggoner explic astIel:
,Nu este scopul nostru de a prezenta vreun argument n plus
asupra doctrinei trinittii, dect cele ce sunt necesare subiectului pe
care l analizm, si anume cel al ispsirii.
Multi teologi chiar cred c ispsirea, n ceea ce priveste mretia
si eIicacitatea ei, este legat de doctrina unei trinittii. Dar nu putem
vedea legtura dintre cele dou. Dimpotriv, aprtorii acestei doctrine
ajung chiar n situatia diIicil pe care doreau att de mult s-o evite.
DiIicultatea lor const n urmtoarele: ei consider negarea trinittii ca
Iiind negarea divinittii lui Hristos. Dac ar Ii asa, ar trebui s ne
agtm de doctrina trinittii cu toate puterile; dar nu este cazul. Cei
care au citit comentariile noastre asupra mortii Fiului lui Dumnezeu,
stiu c noi credem hotrt n divinitatea lui Hristos; dar nu putem
accepta ideea unei trinitti dup cum este sustinut de trinitarieni, Ir
a renunta la ideea noastr asupra mretiei sacrificiului Icut pentru
rscumprarea noastr.
Iar aici este demonstrat ct de admirabil se ntlnesc n cadrul
teologiei cele mai rspndite dou extreme. Cei mai eminenti
trinitarieni si cei mai slabi unitarieni se ntlnesc si sunt perIect de
182
acord n privinta mortii lui Hristos credinta ambilor se sprijin pe
socinianism. Unitarienii cred c Hristos a Iost un proIet si un nvttor
inspirat, dar numai uman; de aceea moartea Sa const numai n aceea a
unui trup omenesc. Trinitarienii insist c termenul ,Hristos` cuprinde
dou naturi distincte si separate: una care a Iost numai uman; cealalt,
a doua persoan n Trinitate, care a locuit n trup de carne pentru o
scurt perioad, dar creia i era imposibil s suIere sau s moar; c
Hristos care a murit a Iost numai natura uman n care locuia
divinitatea. Ambele prti au o jertI uman si nimic mai mult. Nu
conteaz ct de preamrit a Iost Fiul pre-existent; indiIerent ct de
glorios, ct de atotputernic si chiar vesnic; dac a murit numai partea
uman, sacriIiciul a Iost n exclusivitate omenesc. Si n ceea ce
priveste moartea intermediar a lui Hristos, aceasta este socinianism.
n Ielul acesta, remarca este ndrepttit, si anume, c doctrina unei
Trinitti depreciaz ispsirea, lsndu-i ca baz numai o jertI uman.
(,Ispsirea n lumina naturii si a descoperirii, pag. 164, 165, editia
1884)
Trebuie observat un punct Ioarte important de la Waggoner. O
ntelegere corect a doctrinei ispsirii (care implic o respingere a
nvtturii Trinitariene) nu necesit ,o negare a divinittii lui Hristos.
De Iapt, ea se bazeaz pe conceptul potrivit cruia sacriIiciul de la
Calvar a Iost un sacriIiciu divin n loc dea Ii un simplu sacriIiciu
omenesc. Adevrul c Fiul divin al lui Dumnezeu a murit pe cruce a
constituit miezul nvtturilor lui Pavel. Scriindu-le corintenilor, el a
aIirmat: ,Iar eu, Iratilor, cnd am venit la voi, nu am venit cu miestria
vorbirii si nici cu ntelepciune pentru a v aduce mrturia lui
Dumnezeu. Cci m-am hotrat s nu tiu nimic altceva intre voi decat
pe Isus Hristos, i pe El crucificat. (1 Corinteni 2:1,2)
n timp ce Pavel si alti scriitori inspirati mentioneaz ntruparea,
viata lui Hristos, nvierea, nltarea si lucrarea Sa de Mare Preot,
accentul era pus pe cruce. Asta nu nseamn c vreo parte a planului
de mntuire ar mai necesar dect altul. Pentru a exempliIica acest
lucru, s cercetm o lectie oIerit de trupul omenesc. Dumnezeu i-a dat
omului doi plmni pentru a oIeri oxigen organismului si pentru a
elimina dioxidul de carbon. Nu am putea tri Ir plmni. Dumnezeu
ne-a dat de asemenea un Iicat. Ficatul secret bila si particip la
Iormarea sngelui si n metabolismul carbohidratilor, grsimilor,
183
proteinelor, vitaminelor si mineralelor. Nu am putea tri Ir el. Pe
lng acestea, Dumnezeu ne-a dat o inim. Acest organ de
dimensiunea unui pumn si care cntreste ntre nou si unsprezece
uncii (250 i 300 grame n.t.) pompeaz sngele prin trup de cte
60 80 de ori ntr-un minut, n Iiecare minut din viata noastr. Numai
ntr-o singur zi pompeaz uimitoarea cantitate de 4.000 de galoni
(13.360 de litri n.t.) de snge. Nu am putea tri Ir ea! Dac ati Ii
ntrebati care dintre aceste organe vi se pare cel mai vital, ce ati
rspunde? Suprimati-l pe oricare dintre ele, iar persoana ca muri!
Toate sunt importante, iar cderea unui singur organ conduce la
cderea ntregului organism. Tot asa, diIeritele aspecte ale planului de
mntuire sunt toate necesare. Dac ndeprtm oricare parte din acest
plan, ntregul plan esueaz. Acesta Iiind adevrul, de ce accentueaz
Pavel att de mult moartea lui Hristos pe cruce? Datorit Iaptului c,
dup cum au scris ntr-un mod superb Wieland si Short, ,Prin moartea
lui Hristos, El (Dumnezeu) a putut s sIrme si s cucereasc inimile
credinciosilor, si s-i mpace astIel cu Sine. (,1888 Re-examinat,
pag. 173, editia 1950)
Crucea este calea lui Dumnezeu de a vorbi inimii omului ntr-o
manier unic. Ea nu numai c mplineste pretentiile legii, dar si
ilustreaz dragostea lui Dumnezeu si a Fiului Su pentru omul pctos.
De Iapt, oricine care si-a asumat vreodat numele de ,crestin a auzit
despre cruce. Am studiat noi cu adevrat crucea si ceea ce s-a petrecut
acolo? Ce s-a ntmplat cu adevrat la Calvar? Citm Ioan 3:16 si
vorbim degajat despre moartea lui Hristos de la cruce, ns, dup cum
prezbiterul Waggoner a artat cu mai bine de 100 de ani n urm, multi
au o ntelegere gresit despre ceea ce ne arat Golgota. Acest capitol
se va ocupa cu urmtoarele trei puncte:
1. A murit Isus cu desvrsire?
2. Cum a putut s moar Fiul lui Dumnezeu dac era divin?
3. Dac Hristos a murit cu desvrsire,
cum trieste pentru a Iace mijlocire?
184
Hristos a murit pentru pacatoi
Trim astzi ntr-o lume zbuciumat. DiIerentele radicale,
,curtirea etnic si prejudecata determin desprtiri. n timp ce trim
ntr-o lume Ioarte Iragmentat si divizat, elementul comun al ntregii
omeniri este c toti suntem pctosi. ,Toti au pctuit, si n-au ajuns la
slava lui Dumnezeu. (Romani 3:23) Ioan 3:16 spune: ,Att de mult a
iubit Dumnezeu lumea, nct L-a dat pe singurul Su Fiu nscut,
pentru ca oricine crede n El s nu piar, ci s aib viat vesnic. Aici
ni se spune c Hristos a Iost dat pentru o categorie de oameni:
pctoi'
n inima soliei ndrepttirii din Romani, Pavel mrturiseste: ,Cnd
eram neputinciosi, Hristos a murit pentru nelegiuiti. Pentru un om
neprihnit de-abia ar muri cineva; dar poate pentru un om bun, cineva
ar avea curajul s moar. Dar Dumnezeu si-a artat dragostea pentru
noi prin Iaptul c, atunci cnd eram nc pctosi, Hristos a murit
pentru noi. (Romani 5:6-8) Pavel aIirm c Hristos a murit i c El
a murit pentru cei care-L urau pe Tatl Su.
Scriindu-le corintenilor, Pavel a mai declarat: ,Cci n primul rnd
v-am dat ceea ce am primit: c Hristos a murit pentru pcatele
noastre potrivit cu scripturile. (1 Corinteni 15:3) Dou lucruri
importante din cuvintele lui Pavel trebuie observate acum. n primul
rnd, Evanghelia pe care el a nvtat-o era aceea pe care a primit-o.
Pavel a declarat c el a primit instructiuni direct de la Hristos nsusi.
Mai nainte n epistola sa, el a scris: ,Cci ceea ce am primit de la
Domnul, aceea v-am dat i vou. (1 Corinteni 11:23a) El i-a nvtat
de asemenea pe galateni: ,Cci eu nu am primit-o de la oameni, nici
nu am nvtat-o, ci prin descoperirea lui Isus Hristos. (Galateni 1:12)
Este limpede c Pavel pretinde c ceea ce nvta era pur, exact
Evanghelia lui Hristos.
n al doilea rnd, nici Pavel si nici vreun alt scriitor al Bibliei nu
Ioloseste cuvintele ntr-un mod lipsit de nteles. Cnd Pavel a scris c
,Hristos a murit, el a vrut s spun exact lucrul acesta. Termenul Isus
Hristos este mai mult dect un nume; el se compune n realitate din
numele pmntesc al Fiului lui Dumnezeu, ,Isus care nseamn
Mntuitor, si din pozitia Sa cereasc, ,Hristos (Cel Uns sau Mesia).
Dac Pavel a dorit s sublinieze c numai natura uman a Fiului a
185
murit, ar Ii putut scrie c ,Isus a murit n loc de a scrie ,Hristos (Cel
Uns sau Mesia) a murit. Pavel a crezut c Fiul lui Dumnezeu a murit
cu adevrat.
Mrturia lui Isus Hristos este tot att de clar. n Apocalipsa 1:18,
Isus spune: ,Eu sunt Cel ce trieste, si am fost mort; si iat, sunt viu
n veci, Amin; si am cheile iadului si ale mortii. Isus spune c a Iost
mort. Prietene, minte oare El? Eu nu cred c El a spus vreodat altceva
n aIar de purul adevr. Putem Ii de acord cu Petru care a spus c Isus
,nu a pctuit, si nici nu s-a gsit vin n gura Lui. (1 Petru 2:22) Nu,
Isus a spus adevrul cnd a spus c El era Fiul lui Dumnezeu si c
murit. El este ,martorul credincios si adevrat. (Apocalipsa 3:14)
Cnd Isus si apostolii Si au venit pe trmul din Cezarea lui Filip,
El le-a spus apostolilor c avea s moar. Dup ce le-a oIerit lui Petru
si celorlalti apostoli ocazia de a recunoaste c El era Fiul viului
Dumnezeu, Biblia spune: ,Din acel moment, Isus a nceput s le
descopere apostolilor cum avea s mearg la Ierusalim si s suIere
multe din partea btrnilor, a preotilor si crturarilor, cum avea s Iie
omort si nviat n a treia zi. (Matei 16:21) Petru nu a privit cu ochi
buni toate acestea. Urmtorul verset spune: ,Apoi Petru L-a luat de-o
parte si a nceput s-L mustre spunndu-I: ,Departe de Tine asa ceva;
s nu Ti se ntmple asa ceva.` (versetul 22) Petru a ncercat s nege
c Hristos trebuia s moar. Aceasta a atras mustrarea din partea lui
Hristos: ,napoia Mea Satan; tu esti o jignire pentru Mine; cci tie nu
ti plac lucrurile lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor. (versetul 23)
Satan, tatl tuturor minciunilor (vezi Ioan 8:44) era acela care l-a
inspirat pe Petru n aceast arogant, si nu Dumnezeu.
,Cnd Isus le-a descoperit ucenicilor Iaptul c trebuie s mearg la
Ierusalim pentru a suIeri si a Ii omort de preoti si crturari, Petru L-a
contrazis n mod obraznic pe Stpnul su spunnd: ,Departe de Tine
asa ceva; s nu Ti se ntmple asa ceva.` El nu putea s conceap c ar
Ii Iost posibil ca Fiul lui Dumnezeu s Iie omort. Satan a sugerat
mintii sale gandul c dac Isus era Fiul lui Dumne:eu, nu putea
muri. (,Spiritul proIetiei, vol. 3, pag. 231)
Dovada este clar c Dumnezeu doreste ca noi s ntelegem c
ispsirea este bazat pe moartea real si deplin a Fiului Marelui
Legiuitor. Satan vrea ca noi s credem ,c dac Isus era Fiul lui
Dumnezeu, nu putea muri!
186
,Conform Scripturilor"
Pavel a consemnat n 1 Corinteni 15:3 c ,Hristos a murit pentru
pcatele noastre potrivit scripturilor. Cea mai detailat si elocvent
relatare a mortii lui Hristos se gseste n Isaia capitolul 53. Acest
capitol descrie moartea total a lui Hristos. Am Iost sItuiti: ,ntregul
capitol ar trebui memorat. InIluenta lui va supune si umili suIletul
murdrit de pcat si nltat de mndrie. (,Instructorul tineretului, 20
decembrie 1900) Ultimele trei versete din capitolul 52 si primele sase
versete din capitolul 53 ncep cu suIerintele servului lui Iehova.
Oricum, trebuie retinut Iaptul c legea cerea moartea si nu tortura.
Versetele sapte pn la doisprezece vorbesc n mod explicit despre
moarte. (,Creatiile Cuvntului Tu a tiprit o minunat carte si casete
audio avnd capitolul 53 din Isaia cntat pe un Iond muzical Ioarte
potrivit. Noi am gsit aceste materiale Ioarte eIiciente pentru copiii
nostri si pentru noi nsine, ca instrument pentru memorarea acestui
capitol. Pentru inIormatii despre aceste materiale sau pentru altele care
s v ajute la memorarea Scripturilor, scrieti la ,Thy Word Creations,
Route 76 Box 28, Glenville, WV 26351 USA, sau sunati la
13044625589.)
,El a Iost asuprit, si El a Iost chinuit, si totusi nu Si-a deschis
gura; El este adus ca un miel la tiere, si ca o oaie mut
naintea celor ce o tund, asa c nu Si-a deschis gura. (versetul
7) Aici Hristos este descris ca Iiind adus ca ,un miel la tiere.
Am crescut ntr-o zon n care erau vite si diIerite animale la
Ierme, si Iiecare Iermier stie ce se ntmpl n timpul unui
sacriIiciu. Animalul este omort! Cuvntul ebraic pentru
,tiere (n:o ,tebach) mai poate Ii tradus si ca ,mcel.
,El a Iost luat prin constrngere si judecat; dar cine din
generatia Lui a crezut c a fost yters de pe pmntul celor vii;
pentru pcatele poporului meu a Iost El lovit. (versetul 8)
Expresia ,tiat este Iolosit si n Daniel 9:26 pentru a descrie
moartea lui Mesia. Mai departe, versetul aIirm c Mesia
trebuia s Iie ,sters de pe pmantul celor vii. Dac cineva nu
mai este viu, trebuie s Iie mort.
,Si si-a Icut mormntul mpreun cu cei ri si cu cei bogati la
187
moartea Sa; pentru c nu a nIptuit nici o violent, si nici nu
s-a gsit vreo nselciune n gura Lui. (versetul 9) Acest text
care descrie nmormntarea lui Hristos, aIirm n mod clar c
El trebuia pus ntr-un ,mormnt. Prieteni, nu este nici legal si
nici potrivit s nmormntezi oameni dac nu au murit! Mai
departe, acest text vorbeste despre ,moartea Sa.
,Dar DOMNULUI I-a plcut s-L zdrobeasc; L-a supus
suIerintei; dup ce yi va aduce sufletul ca jertf pentru
pcat, si va vedea smnta, si va prelungi zilele, iar plcerea
DOMNULUI va prospera n minile Sale. (versetul 10)
Aceasta este probabil una dintre cele mai puternice mrturii din
ntreaga Scriptur n ceea ce priveste ispsirea. Adventistii de
ziua a saptea ar trebui s Iie capabili de a aproIunda importanta
acestui subiect. Putini nteleg implicatiile Iolosirii cuvntului
,suIlet asa cum o Iac adventistii. Cuvntul lui Dumnezeu nu
spune c Mesia si va da trupul omenesc ca jertI, ci ,suIletul
Su. Cuvntul ebraic pentru ,suIlet este c:: ,nephes.
Acesta se reIer la ntreaga Iiint, la tot ce trieste si respir!
,El va vedea truda sufletului Su, si va Ii multumit; prin
cunostinta Lui, slujitorul Meu cel drept ca ndreptti pe multi;
cci le va purta nelegiuirile. De aceea i voi da partea cu cel
mare, si va mprti prada cu cel puternic; pentru c $i-a vrsat
sufletul mor(ii; si a Iost pus n numrul celor Irdelege; si a
purtat pcatul multora si a mijlocit pentru cei vinovati.
(versetele 11 si 12) Aici aluzia este clar la jertIa de butur
care a Iost vrsat pentru a oIeri un sacriIiciu total si complet.
Cuvntul aIirm c Isus a ,vrsat suIletul mortii. Aici ,suIlet
este din nou ebraicul ,nephes. Cuvntul pentru ,moarte (n::
,maveth) este din rdcina cuvntului care nseamn ,va
muri din Ezechiel 18:4 unde citim c ,suIletul care
pctuieste, acela va muri. Am predicat timp de ani de zile
Iaptul c Satan vrea ca noi s credem c n realitate nu mori
atunci cnd mori. Iubitilor, Satan este tot la Iel de interesat s
nu credeti c Isus a murit cu adevrat pe cruce.
Fiul divin al lui Dumnezeu a murit
188
Aceasta aduce a doua ntrebare a studiului nostru: Cum a putut
Fiul lui Dumnezeu s moar dac era divin? Pentru a rspunde la
aceasta, trebuie s ntelegem mai nti cteva dintre atributele lui
Dumnezeu care-L deosebesc de celelalte creaturi. Primul atribut al lui
Dumnezeu este omnipotenta. Acest lucru nseamn c El este
atotputernic; puterea Sa este nelimitat. Aceasta se poate observa n
mod deosebit n ceea ce priveste abilitatea Sa de a crea. De Iapt,
Dumnezeu spune c aceast abilitate l deosebeste de toti dumnezeii
Ialsi. Observati contrastul ilustrat n urmtoarele versete:
,Dar DOMNUL este adevratul Dumnezeu; El este Dumnezeul cel
viu, si un Rege vesnic; la mnia Sa pmntul se cutremur, iar
neamurile nu pot ndura indignarea Sa. Asa s le vorbiti: ,Dumnezeii
care nu au Icut cerurile si pmntul, vor pieri de pe pmnt si de sub
ceruri. El a Icut pmntul prin puterea Sa, a ntemeiat lumea prin
ntelepciunea Lui, si a ntins cerurile prin priceperea Lui.` (Ieremia
10:10-12)
,Cci toti dumnezeii neamurilor sunt idoli; dar DOMNUL a Icut
cerurile. (Psalmul 96:5)
Al doilea atribut al lui Dumnezeu este omnipre:enta. Aceasta
nseamn c Dumnezeu poate Ii oriunde si pretutindeni n orice clip.
De Iapt, El poate Ii prezent n toate locurile n toate clipele prin spiritul
Su. David a spus: ,Unde m voi duce departe de Spiritul Tu? Sau
unde voi Iugi departe de prezenta Ta? Dac m voi sui n ceruri, Tu
esti acolo; dac-mi Iac patul n iad, iat, Tu esti acolo. (Psalmul 139,
v. 7,8)
Al treilea atribut al lui Dumnezeu este omniscienta. Aceasta
nseamn c Dumnezeu este atotcunosctor. El are o cunoastere
complet despre tot ceea ce s-a ntmplat n trecut si despre ceea ce se
ntmpl n prezent. El cunoaste de asemenea si viitorul nainte de a se
petrece. ,Spunnd sIrsitul de la nceput, si din vremurile strvechi
lucrurile care nc nu au avut loc, spunnd: ,Hotrrile Mele vor
rmne, si voi mplini tot ceea ce-Mi place.` (Isaia 46:10) Nu numai
c Dumnezeu cunoaste toate evenimentele, dar El ntelege se
asemenea toate tainele stiintiIice si psihologice. (Vezi Iov capitolele
38-41.)
Al patrulea atribut al lui Dumnezeu este nemurirea natural.
Aceasta nseamn c nu este supus mortii. Aceasta apartine n mod
189
exclusiv lui Dumnezeu. (A se observa Iolosirea termenului ,nemurire
natural, pentru c atunci cnd Isus va reveni, ,trupul acesta muritor
se va mbrca n nemurire. 1 Corinteni 15:54.)
,Asadar, a vesnicului mprat, nemuritor, invizibil, singurului
Dumnezeu inteligent, s Iie cinstea si slava n veci de veci. Amin.
(1 Timotei 1:17)
,Singurul care are nemurirea, care locuieste ntr-o lumin de care
nici un om nu se poate apropia; pe care nu L-a vzut nici un om, si nici
nu-L poate vedea; a Lui s Iie cinstea si puterea vesnic. Amin. (1
Timotei 6:16)
nfa[iarea unui sclav
Apostolul Pavel, sub inspiratie, scrie reIeritor la Hristos: ,Care,
Iiind n nItisarea lui Dumnezeu, nu a cutat s Iie egal cu Dumnezeu;
ci S-a golit pe Sine nsusi, si a luat nItisarea unui serv, si a Iost Icut
n asemnarea oamenilor. (Filipeni 2:6,7) Originalul grecesc al primei
prti a versetului 7 este: w care se traduce
literal ,ci S-a golit pe Sine. Pavel spune c Cel care era divin ,n
nItisarea lui Dumnezeu, ,S-a golit de acea nItisare divin. Cu
alte cuvinte, la ntrupare Hristos S-a golit pe Sine de atributele divine,
si a acceptat atributele speciIice ale unui sclav.
Isus a renuntat la omnipotenta Sa. ,Martorul credincios si
adevrat a aIirma Ioarte limpede: ,Adevrat, adevrat v spun, Fiul
nu poate Iace nimic de la Sine, ci numai ceea ce-L vede pe Tatl
Icnd; cci orice Iace El, asa Iace si Fiul. . De la Mine insumi nu
pot face nimic; dup cum aud, asa judec; iar judecata Mea este dreapt,
pentru c nu caut s Iac voia Mea, ci voia Tatlui care M-a trimis.
(Ioan 5:19,20) Ellen White a scris: ,Toate minunile pe care le-a Icut
Hristos pentru cei chinuiti si suIerinzi, au Iost Icute, prin puterea lui
Dumnezeu, cu sprijinul ngerilor. (,Spiritul proIetiei, vol. 2, pag. 67)
Hristos nu Si-a pstrat omnipotenta la ntrupare, ci a depins n mod
desvrsit de Tatl.
Hristos a renuntat la omniprezenta Sa. Chiar si numai o citire
neglijent a Evangheliilor descoper c Isus a acceptat restrictiile
Iizice ale naturii umane. Acesta este un motiv pentru care Isus le-a
spus ucenicilor c este ,indicat s plece pentru ca Mngietorul
190
omniprezent s poat veni. (Vezi Ioan 11:1-21; 16:7; etc.)
Hristos a renuntat la omniscienta Sa la ntrupare. Luca 2:52 aIirm:
,Isus crestea n ntelepciune si statur, si n Iata lui Dumnezeu si a
oamenilor. Cineva nu poate crete n ntelepciune dac o are deja pe
toat. De Iapt, Isus le-a spus apostolilor n mod lmurit c nu stia
timpul exact al revenirii Sale. ,Dar despre ziua si despre ora aceea nu
stie nici un om; nu, nici ngerii care sunt n cer, nici Fiul, ci numai
Tatl. (Marcu 13:32) Dac Dumnezeu, Hristos si Spiritul SInt sunt
trei Iiinte co-egale, toate Iiind atotcunosctoare, atunci ar Ii trebuit ca
si Spiritul SInt s cunoasc timpul revenirii lui Hristos.
n Iine, Hristos a renuntat la imortalitatea Sa la ntrupare.
Scripturile aIirm c suIletul lui Hristos a murit, c Si-a dat ,suIlarea
vietii la Calvar.
,De aceea i voi da partea cu cel mare, si va mprti prada cu cel
puternic; pentru c Si-a vrsat sufletul mortii; si a Iost pus n numrul
celor Irdelege; si a purtat pcatul multora si a mijlocit pentru cei
vinovati. (Isaia 53:12)
,Isus, cnd a strigat din nou cu voce tare, Si-a dat duhul. (Matei
27:50) termenul grecesc pentru ,duh este ,avc u ,pneuma:
,spirit sau ,suIlare
Dac privim la toate aceste patru atribute, vedem c Hristos a
renuntat n momentul ntruprii la atributele divinittii, rmnnd cu
legtura Sa divin cu Tatl, adic, El era divin datorit faptului c era
Cel care era, i nu datorit puterilor i abilittilor pe care le avea in
Sine Insui. El era tot Fiul divin al lui Dumnezeu. Scripturile conIirm
ceea ce serva Domnului a scris cu mai bine de 100 de ani n urm:
,Cnd era cea mai mare nevoie, Isus, Fiul lui Dumnezeu,
Rscumprtorul lumii, a lsat de-o parte divinitatea Sa, si a venit pe
pmnt n straiele umanittii. (,Ecoul biblic si semnele timpului, 12
octombrie 1896)
Trebuie nteles Iaptul c Hristos a venit de la Tatl, ,nu un Iiu prin
creatie, asa cum erau ngerii, nici un Iiu prin adoptie, asa cum este
pctosul iertat, ci un Fiu nscut n imaginea Iidel a persoanei
Tatlui. (,Semnele timpului, 30 mai 1895) Hristos a primit n mod
natural toate atributele lui Dumnezeu. Datorit Iaptului c Isus era Fiul
nscut al lui Dumnezeu, a primit atributele lui Dumnezeu, inclusiv cel
al nemuririi naturale. Hristos a renuntat la aceast imortalitate, alturi
191
de omnipotent, omniprezent si omniscient la ntruparea Sa, si a
putut Iace aceasta pentru c le primise de la Dumnezeu. O simpl
creatur, cineva creat din nimic, nu poate Ii pus alturi de satura divin
necesar pentru a Ii sacriIiciu pentru pcatele lumii. Dac Hristos ar Ii
Iost co-egal si co-etern cu Dumnezeu n Iiecare aspect, atunci El nu ar
fi putut s lase de-o parte aceste atribute.
Divinitatea mbracata n umanitate
Dar ce vom spune despre paragraIele n care Ellen White scrie c
Hristos ,Si-a mbrcat divinitatea n umanitate? (R&H, 1 iunie 1905)
A Iost divinitatea Sa ,nvesmntat sau ,lsat de-o parte? Noi nu
credem c aceste aIirmatii sunt antiteze, ci mai degrab complementul
celeilalte. Gsim rspunsul la legtura dintre ele, n urmtorul pasaj al
Scripturii, si n unul din comentariile Ellenei White asupra acestui text.
,Si Diavolul, lundu-L pe un munte nalt, i-a artat toate
mprtiile lumii ntr-o clip. Si Diavolul i-a spus: ,Toat aceast
putere Ti-o voi da Tie, alturi de slava lor; cci acestea mi sunt date
mie; si le dau oricui doresc. De aceea, dac mi te vei nchina, toate vor
Ii ale Tale.` (Luca 4:5-7)
,El I-a prezentat lumea lui Hristos sub nItisarea cea mai uluitoare
si ncnttoare. Dar Hristos a vzut ceea ce Satan ncerca s ascund
de ochii Si, si cu ce se luda c Icuse. Hristos nu Si-a schimbat
divinitatea cu umanitatea; ci Si-a mbrcat divinitatea n umanitate, si
i-a dat lui Satan dovada pe care a cerut-o, - i-a artat c era Fiul lui
Dumnezeu. Divinitatea a strIulgerat prin umanitate, si cel ru nu a
putut re:ista autorittii vocii divine, cnd Isus a spus: ,napoia Mea,
Satan; cci este scris: S te nchini Domnului Dumnezeului tu, si
numai Lui s-I slujesti.` (R&H, 29 octombrie 1895)
Nu omnipotentei, omniprezentei, omniscientei sau nemuririi Sale
nu i-a putut rezista Satan. Nu, ci autorittii Sale divine! n timp ce
Hristos Si-a lsat de o parte atributele Iizice si mentale ale divinittii
Sale la ntrupare, El era tot Fiul divin al lui Dumne:eu, investit cu
autoritate datorit faptului c era Cel care era' El era tot Fiul viului
Dumnezeu. n natura Sa uman, El nu a renuntat niciodat la divina Sa
autoritate stabilit, pe care Tatl I-o dduse. Aceasta explic motivul
pentru care ispita lui Satan din pustie nu era de a transforma pietrele n
192
pini, ci mai degrab de a le ordona s se transIorme n pini. (Matei
4:3,4.) n pilda viticultorilor ri, proprietarul a spus c-L vor respecta
pe Fiul Su pentru c era Fiul Su! ,Dar n cele din urm L-a trimis la
ei pe Iiul su, spunnd: ,l vor primi pe Iiul meu.` (Matei 21:37)
Speran[a noastra sta n nvierea Sa
Dac Hristos a murit cu adevrat, atunci cum de trieste astzi?
Rspunsul este c Cel care a dat viata Fiului Su nainte de a ncepe
vesnicia, L-a nviat din morti. Noul Testament mentioneaz de aproape
treizeci de ori Iaptul c Dumnezeu L-a nviat pe Hristos din morti.
Mrturia Scripturii este clar:
,Si L-ati omort pe Printul vietii, pe care Dumne:eu L-a inviat din
morti, si cruia noi i suntem martori. . S stie cu totii, si tot poporul
lui Israel, c n numele lui Isus Hristos din Nazaret, pe care L-ati
cruciIicat, pe care Dumne:eu L-a inviat din morti, chiar prin El acest
om st ntreg naintea voastr. (Fapte 3:15; 4:10)
,Si s-L asteptati pe Fiul Su din cer, pe care El (Dumne:eu) L-a
inviat din morti, pe Isus, care ne-a scpat din mnia care va veni. (1
Tesaloniceni 1:10)
,Care prin El credeti n Dumne:eu, care L-a (pe Isus) inviat din
morti, si I-a dat slav; pentru ca credinta si ndejdea voastr s Iie n
Dumnezeu. (1 Petru 1:21)
Cuvntul lui Dumnezeu este Ioarte clar; ndejdea noastr ar pieri
Ir nvierea lui Hristos. Scriindu-le corintenilor, Pavel spune:
,Iar dac se propovduieste c Hristos a nviat din morti, cum zic
unii dintre voi c nu este o nviere a mortilor? Dac nu este o nviere a
mortilor, Hristos n-a nviat. Si dac n-a nviat Hristos, atunci
propovduirea noastr este zadarnic, si zadarnic este si credinta
voastr. Da, si noi suntem descoperiti si ca martori mincinosi ai lui
Dumnezeu; Iiindc am mrturisit despre Dumnezeu c El a nviat pe
Hristos, cnd nu L-a nviat, dac este adevrat c mortii nu nvie. Cci,
dac nu nvie mortii, nici Hristos n-a nviat. Si dac n-a nviat Hristos,
credinta voastr este zadarnic, voi sunteti n pcatele voastre. (1
Corinteni 15:12-17)
n Iiecare dintre aceste mrturii, ca si n altele din Noul Testament,
dac este examinat constructia gramatical a limbii grecesti, se vor
observa urmtoarele: n primul rnd, atunci cnd vorbeste despre Tatl
193
ca Iiind Cel care L-a nviat pe Hristos, sintaxa greceasc este
ntotdeauna la diate:a activ care l prezint pe subiect ca Iiind cel ce
svrseste sau ndeplineste actiunea. n Iiecare caz, Tatl este Cel care
svrseste actiunea. n al doilea rnd, n Iiecare caz care-L descrie pe
Hristos ca primind viata, ntlnim diate:a pasiv care prezint
subiectul ca Iiind destinatarul actiunii.
Pavel mentioneaz de asemenea c Hristos a Iost nviat de Tatl n
Romani 4:24,25: ,Dar si pentru noi, crora de asemenea ne va Ii
socotit, nou celor ce credem n Cel ce a nviat din morti pe Isus
Hristos, Domnul nostru, care a Iost dat din pricina Irdelegilor
noastre, si a Iost inviat din nou pentru ndrepttirea noastr. Ce
nseamn c Hristos a Iost ,nviat din nou? Cnd Iolosim termenul
,din nou, vrem s spunem c se repet ceva ce a Iost Icut mai
nainte. Spre exemplu, dac spun c merg n oras din nou astzi,
trebuie dedus logic c am mai Iost deja n oras. Romani capitolul patru
nu este singurul loc n care Pavel a scris acest lucru; observati:
,Si El a murit pentru toti, pentru ca cei ce triesc, s nu mai
triasc pentru ei nsisi, ci pentru Cel ce a murit si a inviat din nou
pentru ei. (2 Corinteni 5:15)
,Cci dac credem c Isus a murit si a inviat din nou, credem si c
Dumnezeu va aduce napoi mpreun cu Isus pe cei ce au adormit n
El. (1 Tesaloniceni 4:14)
Acestea reprezint paragraIe obisnuite cu care majoritatea celor ce
studiaz Biblia sunt Iamiliarizati, ns de cte ori le-am citit si am
trecut cu vederea Iaptul c l prezint Isus ca primind din nou viat?
Chiar si mai uluitor este Iaptul c nsusi Isus mentioneaz acest Iapt:
,De atunci ncolo, Isus a nceput s arate ucenicilor Si cum El
trebuie s mearg la Ierusalim, s suIere multe din partea btrnilor,
din partea preotilor celor mai de seam si din partea crturarilor; c are
s Iie omort, si c a treia zi are s invie din nou. (Matei 16:21)
,Pe cnd stteau n Galilea, Isus le-a zis: ,Fiul omului trebuie s Iie
dat n minile oamenilor. Ei l vor omor, dar a treia zi va invia din
nou.` Iar ei regretau Ioarte mult. (Matei 17:22,23)
,,Iat c ne suim la Ierusalim, si Fiul omului va Ii dat n minile
preotilor celor mai de seam si crturarilor. Ei l vor osndi la moarte,
si-L vor da n minile Neamurilor, ca s-L batjocoreasc, s-L bat si
s-L rstigneasc; dar a treia zi va invia din nou.` (Matei 20:18,19)
194
Revznd lucrurile biblice prezentate n acest studiu, putem s
reaIirmm urmtoarele puncte: n primul rnd, Hristos a renuntat la
nemurirea Sa pentru a muri. n al doilea rnd, El a murit cu
desvrsire; ,suIletul (,nephesh) Su a Iost vrsat. n al treilea rnd,
pentru a Ii nviat din morti, El trebuia s moar! Doctrina Trinitarian
aIirm c Dumnezeu si Hristos sunt co-egali si co-eterni n Iiecare
aspect; c Hristos a Iost si este existent prin Sine nsusi, Ir a depinde
de Dumnezeu pentru viata Sa. Ea nvat c Hristos a avut trei naturi:
spirit divin, trup omenesc, si suIlet omenesc. Singura capabil de a
muri era trupul omenesc. Versiunea adventist accept trupul omenesc
si spiritul divin, dar nu include suIletul omenesc. Fiecare teologie are
numai trupul omenesc, (partea considerat ce mai inIerioar dintre cele
trei sau dou naturi) ca sacriIiciu pentru pcatele lumii!
n timp ce nu ni se explic modul n care Dumnezeu I-a dat viat
lui Isus la nvierea Sa, stim c aceasta este a doua oar cnd
Dumnezeu I-a dat viat Fiului Su. nregistrarea primei dti poate Ii
gsit n Proverbe 8:22-25. (Ellen White scrie c aceste versete se
reIer la Hristos: ,Patriarhi si proIeti, pag. 34.)
,Domnul m-a Icut nceputul cilor si lucrrilor Lui. El m-a
ntemeiat nainte de nceperea timpului, nainte de a Ii Icut pmntul:
chiar nainte de a Ii Icute adncurile, nainte de a Ii Icute izvoarele
apelor; am Iost nscut nainte de asezarea muntilor, naintea tuturor
dealurilor. (Proverbe 8:22-25, LXX)
Termenul pentru ,timp din versetul 23 este (,aionos).
Rdcina cuvntului ,aionos este (,aion) de unde avem
cuvntul englezesc (i romnesc n.t.) ,eon o perioad de timp
nedeIinit de lung, sau eternitate. Dumnezeu L-a nscut pe Fiul Su
nainte de timp, nainte de eoni, si I-a dat lui Hristos Spiritul Su. La
moartea Sa, Hristos a ncredintat pstrarea spiritului Su Tatlui; de
aceea Dumnezeu a putut napoia lui Hristos acel spirit la nviere.
Petru scrie: ,El a purtat pcatele noastre n trupul Su, pe lemn,
pentru ca noi, Iiind morti Iat de pcate, s trim pentru neprihnire;
prin rnile Lui ati Iost vindecati. (1 Petru 2:24) Legea lui Dumnezeu
a Iost clcat de ctre om. Pedeapsa este moartea. Speranta noastr
pentru viata vesnic se centreaz n Isus Hristos care a pltit cu
adevrat pedeapsa pentru noi. Isus a spus:
,Adevrat, adevrat v spun, c cine ascult cuvntul Meu, si
195
crede n Cel ce M-a trimis, are viata vesnic, si nu vine la judecat, ci
este trecut din moarte la viat. Adevrat, adevrat v spun, c vine
ceasul, si acum a si venit, cnd cei morti vor auzi glasul Fiului lui
Dumnezeu, si cei ce-l vor asculta, vor tri. Cci, dup cum Tatl are
viata n Sine, tot asa a dat i Fiului s aib viata n Sine. Si I-a dat
autoritate s judece de asemenea, ntruct El este Fiul omului. Nu v
mirati de lucrul acesta; pentru c vine ceasul cnd toti cei din
morminte vor auzi glasul Lui, si vor iesi aIar din ele. Cei ce au Icut
binele, la nvierea vietii; iar cei ce au Icut rul, la nvierea osndei.
(Ioan 5:24-29)
Crucea demonstreaza dragostea lui Dumnezeu
Moartea lui Hristos demonstreaz dragostea lui Dumnezeu. ,l
iubim pentru El ne-a iubit mai nti. (1 Ioan 4:19) Acea dragoste este
cea care-l motiveaz pe crestin: ,Cci dragostea lui Dumnezeu ne
constrnge; pentru c asa credem, c dac Unul a murit pentru toti,
atunci toti erau morti. (2 Corinteni 5:14) Hristos este descoperirea
desvrsit a caracterului lui Dumnezeu. ,Cnd Pavel l privea pe Isus
pe cruce, nu-L vedea numai pe Isus, ci pe Tatl nsusi cruciIicat
mpreun cu Fiul Su. Nu c Tatl ar Ii murit Iizic, ci mai degrab
solia Sa la cruce a Iost o descoperire a principiilor cele vesnice,
altruiste ale caracterului Su. Dumnezeu a declarat prin Hristos c
El va sluji chiar creaturilor pe care le-a creat; nu conteaz
nemul(umirile personale, durerea yi suferin(a pentru El. El este
doritor de a servi si de a-l salva pe om, oricare ar Ii costurile de partea
Sa. (Fred Allaback, predica ,Crucea dubl, sublinieri n original.)
ReIerindu-se la nvinuirile pe care Satan le aduce mpotriva lui
Dumnezeu, Ellen White a scris:
,Satan L-a acuzat pe Dumnezeu c le cerea ngerilor tgduire de
sine, n timp ce El nu stia nimic despre ceea ce presupune aceasta, si n
timp ce El nu ar Ii Icut nici un sacriIiciu de sine pentru altii. Aceasta
a Iost acuzatia pe care o aducea Satan lui Dumnezeu n cer; si dup ce
a Iost alungat din cer, cel ru a continuat s-L acuze pe Domnul de
ceea ce el se Icea vinovat. Hristos a venit n lume pentru a ntmpina
aceste acuzatii Ialse si pentru a-L descoperi pe Tatl. (R&H, 18
Iebruarie 1890; SM, cartea 1, pag. 406, 407)
196
Nu numai crucea a rspuns la ntrebrile reIeritoare la caracterul
lui Dumnezeu, dar si moartea lui Hristos a descoperit adevrata natur
a lui Satan si a pcatului. Calvarul a descoperit caracterul rebeliunii; a
artat c Satan nu se va da napoi de la nimic pentru a cauza suIerint
lui Dumnezeu. Satan nu va precupeti nici un eIort pentru a-si realiza
planurile. Satan a demonstrat principiul care-l motiveaz: el asteapt
ca altii s-l slujeasc indiIerent de costuri. Spre deosebire de
Dumnezeu care este gata s ne slujeasc pe cheltuiala Sa, Satan
doreste s-l servim pe cheltuiala noastr!
Isus a spus n Matei 16:24, ,Dac doreste cineva s vin dup
Mine, s se nege pe sine, si s-si ia crucea, si s M urmeze. Ceea ce
ne spune Hristos este c pe msur ce dragostea noastr pentru El
creste, vom accepta principiul crucii; o dorint de a servi pe ceilalti, pe
cheltuiala noastr. Inima neconvertit urmeaz principiul lui Satan.
Inima convertit urmeaz principiul lui Hristos. Numai moartea lui
Hristos asa cum a Iost artat la Calvar poate motiva inima omului s
Iac o asemenea schimbare.
197
Capitolul 16
Spiritul Sfnt al lui Dumnezeu
lvin ToIIler, n cartea sa ,Socul viitorului, a scris: ,n 1965,
am Iolosit pentru prima oar, ntr-un articol publicat n revista
,Horizon,` termenul ,socul viitorului` pentru a descrie stresul zdrobitor
si dezorientarea pe care o inducem indivizilor prin a-i supune la
schimbri prea mari ntr-un timp prea scurt. (pagina 4) Poate c
materialul din aceast carte a Iost Ioarte socant. Adevrul biblic despre
Dumnezeu si Fiul Su a zdrobit conceptele Ialse pe care multi le-au
sustinut nainte. Oricum, istoria ne spune c acest concept al Trinittii
nu a Iost un program de ,soc al viitorului. Aceast minciun satanic,
asemenea sacralittii duminici, a Iost introdus n crestinism dup o
perioad de ctiva ani pentru ca oamenii s-o accepte n mod treptat.
A
Un exemplu al eIicacittii abordrii lente, se poate vedea n mod
clar n istoria duminicii ca zi de nchinare. Istoria ne spune c
duminica a Iost att de adnc nrdcinat n mintile reIormatorilor
protestanti, c aproape niciodat nu a Iost luat n seam trecerea de la
Sabat la duminic, cu toate c originea acestea era cunoscut la
Declaratia de la Augsburg ca apartinnd traditiei catolice mai degrab
dect autorittii Scripturii! La Iel a Iost si n cazul doctrinei Trinittii.
Aceast nvttur Ials a intrat n biseric dup o perioad de timp, si
nu a Iost la nceput acceptat de toti, dar a nceput s Iie acceptat n
mod treptat ca adevr.
Doctrina Trinittii nu a Iost nvtat de patriarhi si de proIeti; ea nu
a Iost cunoscut apostolilor si primilor crestini. Aceast doctrin, dup
cum am observat, reprezint de Iapt baza doctrinei papalittii! A. T.
Jones, n voluminoasa sa lucrare ,Cele dou Republici, dedic
capitolul ,Stabilirea credintei catolice, acceptrii Trinittii (pag. 329-
354) Schita doctrinei Trinittii a Iost conceput la Conciliul de la
Nica n 324 . Hr. Acest Conciliu catolic, prezidat de adoratorul
soarelui Constantin, a declarat c Dumnezeu si Hristos sunt co-egali si
co-eterni. Oricum, acest Conciliu nu s-a ocupat cu subiectul Spiritului
SInt. Modul de ntelegere catolic despre Spiritul SInt a Iost Iormulat
198
la Conciliul de la Constantinopol n 381 . Hr. Acest Conciliu a Icut
din Spiritul SInt o persoan co-egal si co-etern cu Dumnezeu si cu
Hristos. Aceast nvttur este stlpul de baz al catolicismului.
Observati ce pretind ei:
,Taina Trinittii reprezint doctrina central a credintei Catolice.
Pe ea se bazeaz toate celelalte nvtturi ale Bisericii. (,Manualul
pentru catolicul de astzi)
Care sunt unele dintre nvtturile Bisericii Catolice? Traditia n
locul Bibliei, duminica n locul Sabatului, nemurirea omului, iadul
vesnic, iar n locul cinei Domnului, masa idolatr. (transsubstantierea)
Alte Ialsuri blasIemiatoare includ inIailibilitatea papal, rugciunile
ctre sIinti, conceptia imaculat, Maria ca mam a lui Dumnezeu,
nchinarea la idoli si o multime de alte nvtturi pgne, satanice.
Toate aceste nvtturi pgne sunt bazate pe doctrina Trinittii!
O evaluare a credintei catolice descoper c aceasta nu detine nici
un pic de adevr. Din pcate, cele mai multe dintre bisericile
protestante au acceptat multe din doctrinele Ialse ale Romei, si aproape
Iiecare dintre ele a acceptat obiectul principal al ntregului sistem de
Ialsuri: Trinitatea. A. T. Jones citeaz din istoricul SchaII reIeritor la
acceptarea de ctre Biserica Protestant a credintei catolice, si apoi
Iace comentarii reIeritoare la rezultatele acestor Concilii care au
Iormat acea credint.
,Dar, dup cum credinta lui Leo a Iost stabilit la Conciliul de la
Calcedon, ,a completat n mod substantial Hristologia traditional a
vechii biserici,` si ,a trecut prin toate mrturisirile bisericilor
protestante.` (SchaII ,Istoria bisericii crestine,` vol. iii, 142, par.
1,2); si dup cum lucrarea acestor patru concilii generale Nice,
Constantinopol, primul de la EIes si Calceon a Iost de a aseza
Iormule omenesti moarte n locul oracolelor vii ale lui Dumnezeu, o
femeie in locul lui Hristos, si UN OM N LOCUL LUI DUMNEZEU,
nu este necesar de a mai urmri mai departe cursul sIortrii ambitioase
si a vicleniei crcotase. (,Cele dou Republici, pag. 482)
!nspira[ia a prezis o cadere
O cdere de la adevr a Iost prezis de apostolul Pavel. Vorbind
btrnilor din EIes, el a spus: ,Stiu c dup plecarea mea se vor
199
strecura ntre voi lupi rpitori care nu vor cruta turma. Si din mijlocul
vostru se vor ridica oameni care vor nvta lucruri stricate pentru a
atrage ucenici dup ei. (Fapte 20:29,30) El a mai scris de asemenea:
,S nu v nsele nimeni; cci acea zi nu va veni nainte de a veni o
cdere, si de a se Ii descoperit omul pcatului, Iiul pierzrii. (2
Tesaloniceni 2:3) De Iapt, el a mers si mai departe si a spus: ,Cci
taina Irdelegii lucrea: defa. (versetul 7) Acest verset ar trebui s
ne avertizeze de a nu ne ncrede n scrierile Printilor dinainte de
Nicene, ci s ne bazm cu totii numai pe nvtturile Bibliei. Nu
conteaz ct de vechi pot Ii scrierile unor lideri bisericesti, ele nu
trebuie asezate deasupra Bibliei!
Reforma n nchinare
Poporul lui Dumnezeu din ultimele zile trebuie s Iie reIormatori.
n timp ce unii iau n seam reIorma, ei se gndesc numai la hrana pe
care ar trebui s-o consumm, si la Ielul de mbrcminte care trebuie
purtat. n timp ce aceste reIorme sunt necesare poporului lui
Dumnezeu, cea mai important reIorm este cea a mintii. Adevrata
reIorm a mintii va determina reIorma n doctrin si nchinare. Solia
celor trei ingeri cheam la o reform in inchinare. ReIorma presupune
renuntarea la nchinarea si practicile Babilonului, pentru a ne nchina
Dumnezeului Creator. ,Si am vzut un alt nger zburnd prin mijlocul
cerului, avnd Evanghelia vesnic pentru a o predica celor care
locuiesc pe pmnt, Iiecrei natiuni, si semintii, si limbi, si popor,
strignd cu voce tare: ,Temeti-v de Dumnezeu, si dati-I slav Lui;
cci a venit ceasul judectii Lui; si nchinati-v Celui ce a Icut cerul,
si pmntul, si marea, si izvoarele apelor.` (Apocalipsa 14:6,7)
Pentru ca cineva s I se nchine ,adevratului Dumnezeu, (Ioan
17:3) trebuie s ias din Babilon. ,Si a urmat un alt nger care a spus:
,A czut, a czut Babilonul, cetatea cea mare, pentru c a Icut ca
toate popoarele din vinul mniei desIrnrii ei.` (Apocalipsa 14:8)
Oricum, ieirea din Babilon nu inseamn schimbarea bisericii de care
apartinem' Ci implic o ntreag schimbare a tiparului gndirii.
nseamn a avea mintea si caracterul lui Dumnezeu ,S aveti n voi
mintea aceasta care era si n Hristos Isus. (Filipeni 2:5) Aceast minte
si caracter sunt opuse mintii si caracterului Babilonului descoperit n
200
Isaia 14:12-14, n care gsim descrierea dorintei lui Satan de a se
ridica la pozitia lui Dumnezeu. De Iapt, Ialsa Trinitate este planul lui
Satan de a-si gsi un loc n consiliul lui Dumnezeu.
Modul babilonian de a gndi, mpreun cu toate doctrinele si stilul
de viat care apartin de Babilon, sunt denuntate de Dumnezeu n cei
mai puternici termeni; iar celui care-L urmeaz pe Hristos, i se
poruncete s ias aIar din el. ,Si am auzit o alt voce spunnd:
,Ieiti din ea poporul Meu, pentru a nu v face prtai de pcatele ei,
i s nu primiti plgile ei.` (Apocalipsa 18:4) Dac nu vom acorda
atentie chemrii lui Hristos, vom Ii pierduti pentru vesnicie.
Doctrina Trinittii este stlpul central al Iiarei din Apocalipsa 13,
ca si stlpul central al chipului ei. Apocalipsa 17:5 o numeste pe marea
desIrnat ,TAIN, BABILONUL CEL MARE, MAMA
DESFRNATELOR SI URCIUNILOR PMNTULUI. Aceast
religie Ials este o mam a desIrnatelor, iar n ochii lui Dumnezeu
acestea primesc acelasi nume ca si mama (Babilon) pentru c au
aceeasi minte si acelasi caracter.
Nicarea adventa a fost ridicata n vederea
reformei n nchinare
Dac noi vom Ii cei ce vor da lumii ultima solie de reIorm si le
vom spune s ias din Babilon, ar trebui s stim bine din ce le spunem
s ias aIar. ntreitul avertisment al lui Dumnezeu nu ne cere s
mutm oamenii dintr-o biseric n alta, ci dintr-o miscare n alta.
Aceasta este n mod deosebit adevrat astzi cnd toate bisericile
principale au ,att de multe n comun! Dumnezeu a ridicat miscarea
Advent pentru a da solia Sa de reIorm n nchinare. Miscarea
Advent a respins toate Ialsurile respingtoare ale nchinrii pe care
Biserica Catolic le-a lsat protestantilor. Asa cum a scris nc de
timpuriu James White:
,Cea mai mare greseal pe care o gsim n ReIorm este c
reIormatorii s-au oprit din procesul reIormei. Dac ar Ii continuat pn
cnd ar Ii lsat n spate si ultimul vestigiu al papalittii, ca nemurirea
natural, botezul prin stropire, trinitatea si serbarea duminicii, biserica
ar Ii Iost acum liber de erorile ei nescripturistice. (R&H 7 Ieb. 1856)
201
Dumnezeu a ridicat un popor care era liber de erorile
pgno-papale mentionate de prezbiterul James White. Din pcate,
astzi ne gsim n situatia apostaziei (cderii) de la acel adevr pe care
Dumnezeu l-a dat poporului Su.
Doua micari opuse
n 1973, Consiliul Mondial al Bisericilor (WCC) a publicat o carte
intitulat ,Att de multe n comun (La aceast carte au Iost coautori
dr. B. B. Beech si dr. Lukas Visher, cel din urm Iiind la vremea
respectiv n ,Secretariatul pentru credint si ordine. Beech l-a
ntlnit mai trziu pe Papa Paul IV la 18 mai 1977, si a oIerit Papei
medalia oIicial de aur a Bisericii AZS. vezi ,Review, 11 August
1977.) Aceast carte contine ,Documente de interes n convorbirile
Consiliului Mondial al Bisericilor si Biserica Adventist de Ziua a
Saptea. (pagina 1) La pagina sapte gsim urmtoarea aIirmatie:
,Acest Consiliu a venit la existent n 1948, dup secole de
ncercri nereusite de a gsi un mijloc eIicient pentru unitatea crestin.
Majoritatea principalilor teologi si reIormatori au ncercat, la nceput
Ir succes, s reIac unitatea Bisericii Crestine care a Iost pierdut n
luptele spirituale dintre conIesiuni. n secolul al 19-lea, lucrurile au
nceput s se schimbe. Miscri si societti misionare laice au trecut de
barierele denominationale. n secolul 20, lideri misionari crestini s-au
adunat pentru a gsi un rspuns crestin comun la problemele sociale
ale vremii, iar teologii au cutat unitatea doctrinal, Iormnd Consiliul
Mondial al Bisericilor.
Chiar atunci cnd Satan are pe cale de a debuta o miscare
ecumenic, Dumnezeu a ridicat miscarea Advent. Aceast miscare
era liber de erorile papale, si putea chema oamenii aIar din Babilon
numai n msura n care ea era liber de Babilon. Miscarea ecumenic
inspirat de Satan si-a gsit unitatea n doctrina Trinittii. Pentru a Ii
acceptat ca membru n WCC, era necesar acordul expres Iat de
,Temelia pe care a Iost Iondat acest Consiliu. (Vezi ,Att de multe n
comun, pag. 40.) Aceast temelie este:
,Consiliul Mondial al Bisericilor este un parteneriat de biserici
care-L mrturisesc pe Domnul Isus Hristos ca Dumnezeu si Mntuitor,
potrivit cu Scripturile, si de aceea caut s mplineasc mpreun
202
chemarea lor comun pentru slava singurului Dumnezeu, Tatl, Fiul,
Spiritul SInt. (Constitutie: Consiliul Mondial al Bisericilor, citat n
,Att de multe n comun, pag. 40.)
Baza miscrii ecumenice a devenit, n timpul secolului 20, o parte
din crezul Bisericii AZS. Crezul Iundamental nr. 2 aIirm: ,Exist un
Dumnezeu: Tatl, Fiul si Spiritul SInt, o unitate de trei persoane co-
eterne. (,Adventistii de Ziua a Saptea cred. pag. 16) Aceast
aIirmatie este o reIlectare a crezului de la Conciliul de la
Constantinopol si ntruneste toate caliIicrile necesare pentru ca
Biserica AZS s se poat altura Consiliului Mondial al Bisericilor.
,Pentru a ncepe cu aceasta, se pare c Biserica Adventist de Ziua
a Saptea nu este n contradictie cu bazele teologice ale Consiliului
Mondial al Bisericilor, asa cum a Iost votat la New Delhi n 1961:
(Fundamentul citat)
Bisericile membre ale Consiliului Mondial al Bisericilor si
Adventistii de Ziua a Saptea sunt n ntelegere asupra articolelor
Iundamentale ale credintei crestine asa cum sunt exprimate n cele trei
simboluri antice (Apostolicum, Nicaeno-Constantinopolitum,
Athanasium). Acest acord si gseste expresia n acceptarea Ir
modiIicri a doctrinei Trinittii si Celor Dou Naturi. (,Att de multe
n comun, pag. 107)
Avnd doctrina Trinittii att de bine Iixat n Biserica Adventist,
este Ioarte diIicil pentru unii s Iie obiectivi atunci cnd studiaz
aceast chestiune. Aceasta este n mod deosebit adevrat n legtur cu
modul de ntelegere a Spiritului SInt. Oricum, Dumnezeu cheam la
reIorma mintii si nchinrii n aceste ultime zile, dezastruos urmnd a
Ii rezultatul celor care neglijeaz s se supun. De cnd Dumnezeu a
ridicat Miscarea Advent pentru a contracara ultima mare redesteptare
Ials a lui Satan, ar Ii ilogic ca Dumnezeu s nu le dea acestor oameni
care trebuie s combat Iiecare Iorm Ials de nchinare, adevrul
despre Spiritul SInt. S observm pe scurt ce au crezut pionierii
adventisti, si apoi putem ncepe un studiu extensiv din Biblie pentru a
aIla cum au putut ei ajunge la aceste concluzii. Cercettorul Fred
Allaback oIer un rezumat concis:
,Primii pionieri adventisti au nteles termenul biblic ,Spiritul SInt
al lui Dumnezeu` ca reIerindu-se la viata Sa sau la natura Sa interioar
(gndurile, sentimentele, mintea, personalitatea, omniprezenta, etc.
203
Sa). Ei au nteles c Spiritul lui Dumnezeu era opusul trupului Su
exterior, Iormei sau trsturilor Iizice.
Ei au nteles c Spiritul SInt al lui Dumnezeu este o inIluent
personal sau putere de la Dumnezeu. Ei au mai nteles de asemenea
c Spiritul SInt este o ,persoan` atunci cnd se reIer la acesta n
contextul ,naturii divine,` ,personalittii` sau ,prezentei` lui Dumnezeu
Tatl si/sau Fiului Su dar niciodat ca o Iiint divin separat.
(Adic Dumnezeu Spiritul SInt.)
Modul de ntelegere al pionierilor despre Spiritul SInt conchide
cu credinta c atunci cnd Dumnezeu ne d Spiritul Su, n loc de a ne
da pe altcineva dect pe Sine, El ni se oIer chiar pe Sine nsusi,
natura Sa divin interioar. (Fred Allaback, ,Olanda 95, pag. 23,24)
n[elesul cuvantului ,Spirit"
Cuvntul ,spirit apare multora mai degrab ca un termen vag
dect ca unul clar. Problema vine de la traductorii Versiunii King
James (valabil i pentru traducerile Bibliei n limba romn n.t.)
care au Iolosit de 98 de ori cuvntul ,duh pentru acelasi cuvnt care
este tradus prin ,spirit. S examinm mai nti termenul ,spirit n
Vechiul Testament. Cuvntul ,spirit vine aproape de Iiecare dat din
ebraicul ,ruwach. ,Ruwach este deIinit de Dictionarul Strong ca
,vnt; prin similitudine respiratie, adic o exalatie sensibil (sau chiar
violent); Iigurativ, viat, mnie, eteric; prin extensie, o portiune din
cer; prin similitudine spirit, dar numai Iiinta rational (inclusiv
expresiile si Iunctiile sale). n aIar de ,spirit, alte cteva traduceri
ale lui ,ruwach sunt: aer, mnie, raIal, respiratie, rcoros curaj,
minte, sIert, parte, Iurtun, vnt, vijelie. Lexiconul ,Gesenius aloc
aproape o pagin si jumtate deIinind cuvntul ,ruwanch si oIerind
variatele nuante. (Vezi ,Gensenius Hebrew-Chaldee Lexicon to the
Old Testament pag. 760, 761.)
n majoritatea cazurilor, termenul este tradus prin ,respiratie sau
,viat. Un cuvnt apropiat de ,ruwach si care este tradus prin
,suIlare este ,neshmanah. Acesta este Iolosit n Geneza 2:7 unde
citim: ,Si DOMUL Dumnezeu a Iormat omul din trna pmntului, si
a suIlat n nrile lui suIlarea (,neshmanah) vietii; iar omul a devenit
un suIlet viu. Acest termen este de asemenea tradus de dou ori prin
204
,spirit si o dat prin ,suIlete. Termenul este Iolosit interschimbabil
cu ,ruwach. Observati paralelismul:
,Prin suIlarea (,neshmanah) lui Dumnezeu ei pier, si prin suIlarea
(,ruwach) nrilor Lui sunt nimiciti. (Iov 4:9)
,Att timp ct suIlarea (,neshmanah) mea este n mine, si spiritul
(,ruwach) lui Dumnezeu este n nrile mele. (Iov 27:3)
,Spiritul (,ruwach) lui Dumnezeu m-a Icut, si suIlarea
(,neshmanah) Celui Atotputernic mi-a dat viat. (Iov 33:4)
Alte Iolosiri paralele arat c acesti termeni sunt sinonime: suIlarea
(,neshmanah) vietii, Geneza 2:7; suIlarea (,ruwach) vietii, Geneza
6:17; Aceste versete arat c ,spiritul este viu, activ si plin de viat.
Spirit i minte
Cuvntul grecesc tradus uzual prin ,spirit este ,pneuma. El este
deIinit de Dictionarul Strong astIel: ,un curent de aer, adic suIlare
(suIlu) sau o briz; prin analogie sau n mod Iigurativ, un spirit, adic
suIletul rational (omenesc), (prin deductie) principiu vital, dispozitie
mental, etc., sau (supraomenesc) un nger, demon, sau (divin)
Dumnezeu, spiritul lui Hristos, Spiritul SInt. Acesta este Ioarte
asemntor n concept ebraicului ,ruwach.
Att ,ruwach ct si ,pneuma indic conceptul mintii sau
intelectului. Isaia 40:13 aIirm: ,Cine a ndrumat Spiritul (,ruwach)
DOMNULUI, sau a Iost sItuitorul Su care l-a nvtat pe el?
Septuaginta (LXX) spune: ,Cine a cunoscut mintea (grecescul ,nous)
Domnului? Si cine a Iost sItuitorul Su, pentru a-L instrui? Pavel
citeaz aceste versete n Romani 11:34 ,Cci cine a cunoscut mintea
(,nous) Domnului? Si cine a Iost sItuitorul Su? Aici putem vedea
c ambii traductori ai versiunii LXX si ai lui Pavel au nteles
conceptul spiritului si al mintii ca Iiind n strns legtur.
Oricum, spiritul merge mult mai departe de conceptul mintii, Iiind
chiar esenta Iiintei sau persoana interioar. S presupunem c o
persoan a paralizat si st ntr-un pat Iiind incapabil de a se misca si
chiar de a vorbi, dar mintea si gndurile sale sunt totusi clare. Trupul
su paralizat constituie adevrata esent a persoanei sale? Luca scrie
de dou ori c Isus ,se ntrea n spirit. (Luca 1:80; 2:40) Aici nu este
vorba despre un proces Iizic, ci mai degrab despre o dezvoltare a
205
acelei prti a persoanei care nu poate Ii explicat n termeni Iizici.
Pentru a ilustra aceasta, observati aceste cuvinte pe care Pavel le scrie
credinciosilor:
,Cci cu toate c sunt absent n trup, totusi sunt cu voi in spiritul,
bucurndu-m si vznd ordinea voastr, si tria credintei voastre n
Hristos. (Coloseni 2:5)
,Cci cu adevrat, Iiind absent n trup, dar pre:ent in spirit, am
judecat ca si cnd as Ii Iost prezent, reIeritor la cel ce a Icut aceast
Iapt. (1 Corinteni 5:3)
,Cuvintele . sunt Spirit"
Cuvintele exprim gndurile mintii si sunt deIinite de Isus ca Iiind
spirit. ,Spiritul este cel care nsuIleteste; carnea nu Ioloseste la nimic;
cuvintele pe care vi le spun, sunt spirit, si sunt viat. (Ioan 6:63)
Acest adevr este nvtat prin paralelism n Proverbe 1:23 ,ntoarceti-
v si ascultati mustrarea Mea: iat, voi turna spiritul Meu peste voi, v
voi Iace cunoscute cuvintele Mele. Paralela este ntre spirit si cuvinte.
De asemenea, n Ezechiel citim: ,Si El mi-a spus: ,Fiul omului, stai pe
picioarele tale, si iti voi vorbi. Si spiritul a intrat n mine cnd el mi-a
vorbit, si am stat pe picioare, si L-am auzit vorbindu-mi. (Ezechiel
2:1,2) Aici cuvintele pe care Dumnezeu le vorbeste si Spiritul Su sunt
sinonime.
Revrsarea Spiritul lui Dumnezeu este deseori asemnat cu o
ploaie. Deuteronomul 32:2 spune: ,Doctrina Mea va cdea ca ploaia,
vorbele Mele vor picura ca roua, ca ploaia usoar pe iarba Iraged, si
ca ploaia de var pe iarb. Aici doctrina lui Dumnezeu (cuvintele)
vine asemenea ploii (spiritului). Cnd Dumnezeu si revars Spiritul, o
Iace prin cuvinte si prin idei. De aceea n ,Mrturii pentru predicatori
pag. 507, Ellen White descrie ploaia trzie ca ,cea mai mare lumin.
Aceasta se altur nvtturii biblice care-L numeste pe Isus
,cuvntul lui Dumnezeu. (Vezi Apocalipsa 19:13 si Ioan 1:1-4.) Isus
a aIirmat c a venit pentru a aduce oamenilor cuvntul lui Dumnezeu.
,Nu credeti c Eu sunt n Tatl, si Tatl n Mine? Cuvintele pe care
vi le spun, nu le spun de la Mine nsmi, ci Tatl care locuieste n
Mine, El Iace aceste lucrri. (Ioan 14:10)
,Apoi le-a spus: ,Cnd l veti nlta pe Fiul omului, atunci veti
206
cunoaste c Eu sunt Acela, si c Eu nu Iac nimic de la Mine nsmi, ci
dup cum Tatl M-a nvtat, vorbesc aceste lucruri.` (Ioan 8:28)
Omul facut dupa chipul lui Dumnezeu
Omul a Iost creat dup chipul lui Dumnezeu (Geneza 1:26) ,nu
numai n ceea ce priveste caracterul, dar i in form i trsturi.
(,Marea lupt, pag. 645) Are Dumnezeu o Iorm Iizic asemntoare
omului? Att Daniel ct si Ezechiel mrturisesc c are:
,Am privit pn cnd tronurile au Iost pregtite, si Cel mbtrnit
de zile, a Crui mbrcminte era alb ca zpada, iar prul capului Su
era ca lna curat, a stat jos; tronul su era asemenea Ilcrilor, iar
rotile sale asemenea Iocului.
n timpul viziunilor de noapte m-am uitat, si iat, unul ca Fiul
omului a venit pe norii cerului, si a venit la Cel mbtrnit de zile, si
L-au adus lng El. (Daniel 7:9,13)
,Si deasupra Iirmamentului care era deasupra capetelor lor, era
ceva asemntor unui tron, ca o piatr de saIir; si deasupra acestui
lucru ce era asemntor unui tron, era Cineva care avea inftiarea
unui om si care sttea pe el. (Ezechiel 1:26)
Deci, n timp ce citim c Dumnezeu are o Iorm Iizic, mai exist
nc un alt aspect al lui Dumnezeu. Isus a spus: ,Dumnezeu este un
Spirit. (Ioan 4:24) Spiritul lui Dumnezeu este Fiinta Sa interioar,
mintea, gndurile si personalitatea care nu sunt limitate de Iorma
Iizic. Dac Dumnezeu este o Fiint n dou dimensiuni, Iorm Iizic
si spirit, atunci omul, care este Icut dup chipul Su, este o Iiint n
dou dimensiuni. Aceasta nu trebuie conIundat cu conceptul
nemuririi, a suIletului nemuritor. Trebuie observat o diIerent
important dintre Creator si creatur. Spiritul interior al lui Dumnezeu
poate Ii n mod constient separat de Iorma Sa Iizic. Dup moarte,
spiritul (suIlarea) omului se ntoarce la Dumnezeu si nu este niciodat
in mod contient separat de Iorma sa Iizic. Scriindu-le corintenilor,
Pavel compar spiritul divin cu spiritul uman:
,Nou ns Dumnezeu ni le-a descoperit prin Spiritul Su; cci
Spiritul cerceteaz toate lucrurile, da, chiar si lucrurile adnci ale lui
Dumnezeu. Cci cine dintre oameni cunoaste lucrurile omului, aIar
de spiritul omului care este n el? Tot asa: nimeni nu cunoaste lucrurile
207
lui Dumnezeu aIar de Spiritul lui Dumne:eu. Si noi n-am primit
spiritul lumii, ci spiritul care vine de la Dumnezeu, ca s putem
cunoaste lucrurile pe care ni le d gratuit Dumnezeu. Si vorbim despre
ele nu cu vorbiri nvtate de la ntelepciunea omeneasc, ci cu vorbiri
nvtate de la Duhul SInt, comparnd lucrurile spirituale cu cele
spirituale. Dar omul natural nu primeste lucrurile Spiritului lui
Dumnezeu, cci, pentru el, sunt o nebunie; si nici nu le poate cunoaste,
pentru c trebuiesc judecate spiritual. Dar cel care este spiritual poate
s judece totul, si el nsusi nu poate Ii judecat de nimeni. Cci cine a
cunoscut ,mintea Domnului, ca s-L poat instrui?` Noi ns avem
mintea lui Hristos. (1 Corinteni 2:10-16)
Dumnezeu este omniprezent prin Spiritul Sau
Chiar dac Dumnezeu are o prezent trupeasc, prin Spiritul Su
Dumnezeu poate Ii omniprezent. David a scris:
,Unde m voi duce departe de Spiritul Tu? Sau unde voi Iugi
departe de prezenta Ta? Dac m voi sui n ceruri, Tu esti acolo;
dac-mi Iac patul n iad, iat, Tu esti acolo. (Psalmul 139: 7,8)
Aici vedem paralelismul ebraic n versetul 7, termenii ,spirit si
,prezent Iiind Iolositi interschimbabil. Spiritul lui Dumnezeu nu este
un extra Dumnezeu, ci esenta persoanei Sale interioare; acel aspect al
lui Dumnezeu care nu este nicidecum Iizic. Termenul ,Dumnezeu
Spiritul SInt nu se poate gsi nicieri n scrierile inspirate. Nici
Biblia si nici sora White nu Ioloseste vreodat acest termen. Este un
termen inventat de om pentru promova ideea unei a treia persoane care
este co-egal si co-etern cu Dumnezeu si cu Hristos.
n timp ce Biblia nu vorbeste despre ,Dumnezeu Spiritul SInt,
ea vorbeste despre ,Spiritul lui Dumnezeu si despre ,Spiritul lui
Hristos.
,Pmntul era Ir Iorm si gol; peste Iata adncului era ntuneric.
Si Spiritul lui Dumne:eu se misca pe deasupra apelor. (Geneza 1:2)
,Cum a auzit Saul aceste lucruri, Spiritul lui Dumne:eu a venit
peste el, si s-a mniat Ioarte tare. (1 Samuel 11:6)
,Spiritul lui Dumne:eu m-a Icut, si suIlarea Celui Atotputernic
mi-a dat viat. (Iov 33:4)
,Nu stiti c voi sunteti templul lui Dumnezeu, si c Spiritul lui
208
Dumne:eu locuieste n voi? (1 Corinteni 3:16)
,Ei cercetau s vad ce vreme si ce mprejurri avea n vedere
Spiritul lui Hristos, care era n ei, cnd vestea mai dinainte suIerintele
lui Hristos si slava de care aveau s Iie urmate. (1 Petru 1:11)
,Voi ns nu mai sunteti n carne, ci n Spiritul, dac Spiritul lui
Dumne:eu locuieste n voi. Dac n-are cineva Spiritul lui Hristos, nu
este al Lui. Si dac Hristos este n voi, trupul vostru este mort datorit
pcatului; dar Spiritul este viat din pricina neprihnirii. Dar dac
Spiritul Celui ce a nviat pe Isus dintre cei morti locuieste n voi, Cel
ce a nviat pe Hristos din morti, va nvia si trupurile voastre muritoare
prin Spiritul Su care locuieste n voi. (Romani 8:9-11)
Aceste exprimri contin Iorma posesiv n ultimul citat (Romani
8:9), Iolosind ,Spiritul lui Dumnezeu si ,Spiritul lui Hristos
interschimbabil. Dumnezeu si Fiul Su se mprtsesc de acelasi Spirit
SInt. Isus a spus: ,Spiritul Domnului este peste Mine pentru c El
M-a uns s predic Evanghelia sracilor; El M-a trimis s-i vindec pe
cei cu inima zdrobit, s predic eliberarea captivilor, si recuperarea
vederii celor orbi, s-i eliberez pe cei ce sunt btuti. (Luca 4:18) Isus
a spus c Spiritul Domnului era peste El pentru c Iusese uns s
predice Evanghelia. Isus a Iost ,asezat (uns) din vesnicie. (Proverbe
8:23) Chiar termenul ,Hristos nseamn ,Unsul. Dumnezeu a uns
pe Hristos cu Spiritul Su. De aceea ni se spune n Filipeni 2:5 ,S
aveti n voi mintea care are si n Hristos Isus. Mintea sau spiritul care
era n Hristos, era mintea spiritul Tatlui. De Iapt, Pavel aIirm c
,Domnul este acel Spirit. (2 Corinteni 3:17)
,Duhul este acela care d viat,
carnea nu Ioloseste la nimic;
cuvintele, pe care vi le-am spus Eu,
sunt duh si viat.
(Ioan 6:63)
209
Capitolul 17
Isus - un alt Mngietor
e vreme ce ,Domnul este acel Spirit, (2 Corinteni 3:17) devine
Ioarte clar Iaptul c El trebuie s Iie Mngietorul, pentru c
Isus a spus c ,Mngietorul, . este Spiritul SInt. (Ioan 14:26)
Fundamentul ideii c Hristos este Mngietorul se gseste n ntrupare.
Spre a Ii capabil si caliIicat pentru a mngia si ajuta pe poporul Su,
El a trebuit s Iie Icut ca Iratii Si.
D
,Dar l vedem pe Isus, care a Iost Icut putin mai prejos dect
ngerii n vederea suIerintei mortii ncununat cu slav si cinste; pentru
ca, prin harul lui Dumnezeu, s guste moartea pentru toti. Cci I se
cuvenea, Aceluia pentru care sunt toate lucrurile, si prin care sunt toate
lucrurile, n aducerea multor Iii la slav, s desvrseasc prin
suIerinte pe Cpetenia mntuirii lor. Cci att Cel ce sIinteste ct si cei
ce sunt sIintiti, sunt dintr-unul; din aceast cauz, Lui nu-I este rusine
s-i numeasc Irati. (Evrei 2: 9-11)
Cuvntul grecesc pentru ,se cuvenea este apcae ,prepo. Este
deIinit ca ,potrivit, ,adecvat, ,se potriveste sau este bun. Matei
Ioloseste acest termen pentru a descrie dialogul dintre Hristos si Ioan
la botezul Su: ,ngduie s Iie asa; cci asa ni se cade (prepo) s
mplinim toat dreptate. (Matei 3:15) Pavel l Ioloseste n Evrei: ,Si
tocmai un astIel de Mare Preot ne trebuia (prepo): sInt, nevinovat,
Ir pat, desprtit de pctosi, si nltat mai presus de ceruri. (Evrei
7:26) Si atunci ce vrea Pavel s ne spun n versetul 10? Pur si simplu
c este adecvat, potrivit, nimerit, drept pentru Dumnezeu s-L Iac pe
Hristos ,desvrsit prin suIerinte. (Evrei 2:10) Pavel continu:
,AstIel, avnd n vedere c copiii sunt prtasi sngelui si crnii, tot
asa si El nsusi a luat parte la aceleasi, pentru ca, prin moarte, s
nimiceasc pe cel ce are puterea mortii, adic pe diavolul, si s
izbveasc pe toti aceia, care prin Irica mortii erau supusi robiei toat
viata lor. Cci cu adevrat El nu a luat asupra Lui natura ngerilor; ci a
luat asupra Lui smnta lui Avraam. (Evrei 2:14-16)
Hristos S-a mprtsit de smnta lui Avraam. Pavel, n Romani
210
1:3 spune c ,. Isus Hristos Domnul nostru . a Iost Icut din
smnta lui David (nu imaculat sau lipsit de pcat) potrivit trupului.
Pavel l asigur pe cititor c are un Mntuitor care vine aproape.
,Prin urmare, se cuvenea s Se asemene Iratilor Si n toate
lucrurile, ca s poat Ii, n ce priveste legturile cu Dumnezeu, un
mare preot milos si credincios, ca s Iac ispsire pentru pcatele
poporului. Si prin Iaptul c El nsusi a suIerit Iiind ispitit, poate s vin
n ajutorul celor ce sunt ispititi. (Evrei 2:17,18)
Cuvntul tradus prin ,se cuvenea n greac este ,opheilo care
nseamn ,a Ii nevoit s, ,sub obligatia, ,ndatorat, ,dator.
Comentnd asupra acestui lucru, prezbiterul M. L. Andreasen a scris:
,Dac Hristos trebuia s Iie un Mare Preot milos si credincios,
Pavel spune c este de datoria Sa s Iie ca Iratii Si ,n toate lucrurile`.
Acest lucru este obligatoriu. Este o obligatie pe care o datoreaz si pe
care nu o poate evita. Nu poate pleda pentru om dect dac se aseaz
lng el si n toate lucrurile devine asemenea lui. Nu este o chestiune
de alegere. Trebuie, este obligat, se cuvine s-o Iac, are aceast
obligatie, este dator s-o Iac. Dac nu a trebuit s se lupte cu aceleasi
ispite cu care au de luptat si oamenii, nu-i poate ntelege. Cineva
cruia nu I-a Iost niciodat Ioame, care n-a Iost niciodat slab, care nu
S-a luptat niciodat cu ispitele este complet incapabil s-i nteleag pe
cei ce sunt astIel chinuiti. (,Scrisori ctre biserici, seria A, nr. 1,
pag. 6)
Hristos nu S-a mprtsit de experienta uman pentru a trimite pe
altcineva s ne mngie! S observm cu atentie cuvintele lui Isus
adresate ucenicilor n noaptea trdrii Sale:
,Dac M iubiti, pziti poruncile Mele. Si Eu M voi ruga Tatlui,
si El v va da un alt Mngietor, pentru ca El s rmn cu voi n veac;
chiar Spiritul adevrului, pe care lumea nu-l poate primi, pentru c
nu-L vede si nu-L cunoaste; dar voi il cunoateti, cci locuieste cu voi,
si va Ii n voi. Nu v voi lsa nemangaiati, Eu voi veni la voi. (Ioan
14:15-18)
Isus a aIirmat c El va trimite ,Spiritul adevrului care locuia deja
cu ei. El a aIirmat n mod clar: ,Eu voi veni la voi. ntrebarea care
trebuie ridicat este: a vrut Hristos s spun c El nsusi va veni, sau
c El va trimite un asociat? Cuvntul ,mngietor vine din grecescul
,parakletos care nseamn ,un mediator, sau ,unul care este chemat
211
lng. ,Parakletos se gseste de asemenea si n 1 Ioan 2:1.
,Copilasii mei, v-am scris aceste lucruri pentru ca s nu pctuiti. Si
dac cineva pctuieste, avem un avocat (,parakletos`) cu Tatl, Isus
Hristos cel neprihnit. Ioan spune c avocatul sau mngietorul
nostru este Isus.
Dou cuvinte nrudite cu ,parakletos sunt ,parakaleo si
,paraklesis. ,Parakaleo este verbul ,a oIeri mngiere. ,Paraklesis
este substantivul: mngierea pe care o primim. ,Parakletos asa cum
l Ioloseste Ioan, este Unul care oIer mngiere. Pavel, scriind
bisericii din Corint, descrie lucrarea unui mngietor:
,Har si pace vou de la Dumnezeu Tatl nostru, si de la Domnul
Isus Hristos. Binecuvntat s Iie Dumnezeu, Tatl Domnului nostru
Isus Hristos, Printele ndurrilor si Dumnezeul oricrei mngieri
(,paraklesis`), care ne mngie (,parakaleo`) n toate necazurile
noastre, pentru ca prin mngierea (,paraklesis`) cu care noi nsine
suntem mngiati (,parakaleo`) de Dumnezeu, s putem mngia
(,parakaleo`) pe cei ce se aIl n vreun necaz. Cci, dup cum avem
parte din belsug de suIerintele lui Hristos, tot asa, prin Hristos avem
parte din belsug si de mngiere (,paraklesis`). Asa c, dac suntem n
necaz, suntem pentru mngierea (,paraklesis`) si mntuirea voastr,
care se arat prin Iaptul c rbdati aceleasi suIerinte ca si noi; dac
suntem mngiati (,parakaleo`), suntem pentru mngierea
(,paraklesis`) si salvarea voastr. Si ndejdea noastr pentru voi este
neclintit, pentru c stim c, dac aveti parte de suIerinte, aveti parte si
de mngiere (,paraklesis`). (2 Corinteni 1:2-7)
n timp ce Dumnezeu este nItisat ca Cel care trimite mngiere,
El o Iace prin Fiul Su, ,care ne mngie n toate necazurile noastre,
pentru ca s-i putem mngia pe cei care sunt n necaz cu mngierea
cu care noi nsine suntem mngiati de Dumnezeu. (2 Corinteni 1:4
NKJ) O persoan poate simpatiza, dar nu poate simti mpreun cu alt
persoan dac nu a trecut prin aceeasi experient. Un mngietor poate
oIeri mngiere pentru c a suIerit aceleasi ncercri si lupte ca ale
aceluia pe care ncearc s-l mngie. De aceea Pavel a aIirmat c era
imperativ pentru Hristos s accepte natura czut a omului pentru a-l
putea mngia. Acest concept Iace ca urmtoarele paragraIe ale
Spiritului ProIetic s strluceasc cu o si mai mare claritate:
,Motivul pentru care bisericile sunt slabe si bolnave si gata s
212
moar, este pentru c dusmanul a adus inIluente de o natur
descurajatoare pentru a Ii purtate de suIletele tremurnde. El s-a
gandit s-L ascund de privirile lor pe Isus ca Mangaietor, ca Unul
care mustr, care avertizeaz, care-i sItuieste spunnd: ,Aceasta este
calea; mergeti pe ea.` Hristos are toat puterea n cer si pe pmnt, iar
El l poate ntri pe cel sovitor, si poate s-l ndrepte pe cel gresit. El
poate inspira ncredere si sperant n Dumnezeu; iar ncrederea n
Dumnezeu rezult ntotdeauna n ncredere unul n cellalt. (R&H, 26
august 1890)
,Ce spune Mntuitorul nostru? ,Nu v voi lsa nemngiati; voi
veni la voi.` ,Cel care are poruncile Mele, si le pstreaz, el este cel
care M iubeste; si cel care M iubeste, va Ii iubit de Tatl Meu; si Eu
l voi iubi, si M voi arta lui.` Cnd ncercrile umbresc suIletul,
amintiti-v de cuvintele lui Hristos, amintiti-v c El este o prezent
nevzut n persoana Spiritului SInt, si El va Ii pacea si mngierea
date vou, artndu-v c El este cu voi, Soarele Neprihnirii,
alungnd ntunericul vostru. ,Dac M iubeste cineva,` a spus Hristos,
,va pzi cuvintele Mele; si Tatl Meu l va iubi, si vom veni la el, si ne
vom Iace resedinta cu el.` nveseleste-te; lumina va veni, iar suIletul
tu se va bucura mult n Domnul. (Scrisoarea 124, 1897; ,Fiice ale
lui Dumnezeu, pag. 185 vezi de asemenea ,Cminul adventist,
pag. 350; 14 MR, pag. 179; 19 MR, pag. 296; 8 MR, pag. 49.)
Dac Isus este Mngietorul, atunci de ce vorbeste despre ,un alt
Mngietor? Textul cu pricina este Ioan 14:16 unde Isus spune: ,Si
Eu M voi ruga Tatlui, si El v va da un alt Mangaietor, care va
rmne cu voi pentru totdeauna. Pentru a exprima gndul lui Hristos,
Ioan Ioloseste cuvntul grecesc - ,allos. ,Allos, un altul de
acelasi Iel, ca opus al lui - ,heteros, care nseamn un altul de
un alt Iel. Observati modul n care sunt Iolosite n urmtoarele
exemple:
,Isus le-a pus nainte o alt (allos) pild, si le-a zis: ,mprtia
cerurilor se aseamn cu un om care a semnat o smnt bun n
tarina lui. (Matei 13:24)
,mpreun cu El duceau si pe alti (heteros) doi Ictori de rele,
care trebuiau omorti. (Luca 23:32)
,M mir c treceti asa de repede de la Cel ce v-a chemat prin harul
lui Hristos la o alt (heteros) Evanghelie. Nu doar c este o alt (allos)
213
Evanghelie; dar sunt unii oameni care v tulbur, si doresc s
perverteasc Evanghelia lui Hristos. (Galateni 1:6,7)
AstIel, cnd Isus a spus c El va trimite ,un alt (allos)
Mngietor, El a spus c mngierea pe care o vor primi apostolii
urma s Iie de aceeasi natur cu mngierea pe care El le-a oIerit-o.
Primirea unui ,alt Mngietor nu implic primirea unui Mngietor
diferit. Urmtoarea ilustrare este Iolositore pentru a clariIica acest
principiu:
,Este ca si atunci cnd ceri ,un alt pahar de ap.` Nu te astepti s
primesti un pahar diferit cu ap, ci s Ioloseasc acelai pahar pentru
ati da mai mult ap. Hristos a spus: ,Eu M voi ruga Tatlui si El v
va da mai mult din acelai Mangaietor (pe care-L aveti acum), care va
rmne cu voi pentru totdeauna.` (Gary Strong ,O privire mai
atent asupra Trinittii, pag. 45)
Dac Isus vorbeste despre Sine ca Iiind Mngietorul n Ioan
14:16, El se reIer la Sine Iolosind a treia persoan. Acest lucru este
adevrat si n cazul urmtoarelor texte:
,Chiar Spiritul adevrului, pe care lumea nu-l poate primi, pentru
c nu-L vede, nici nu-L cunoaste; dar voi il cunoasteti, cci el
locuieste cu voi, si va Ii n voi. (Ioan 14:17)
,Dar Mngietorul, care este Duhul SInt, pe care-L va trimite
Tatl n Numele Meu, el v va nvta toate lucrurile, si v va aduce
aminte de tot ce v-am spus Eu. (Ioan 14:26)
,Nimeni nu s-a suit n cer, aIar de Cel ce S-a pogort din cer,
adic Fiul omului care este n cer. Si, dup cum a nltat Moise sarpele
n pustie, tot asa trebuie s Iie nltat si Fiul omului, pentru ca oricine
crede n El s nu piar, ci s aib viata vesnic. Fiindc att de mult a
iubit Dumnezeu lumea, c a dat pe singurul Lui Fiu nscut, pentru ca
oricine crede n El, s nu piar, ci s aib viata vesnic. Cci
Dumnezeu, n adevr, n-a trimis pe Fiul Su n lume ca s condamne
lumea, ci ca lumea s Iie mntuit prin El. Cel care crede n El nu este
condamnat; dar cine nu crede, a si Iost condamnat, pentru c n-a crezut
n Numele singurului Fiu nscut al lui Dumnezeu. (Ioan 3:13-18)
,Atunci Isus a rspuns si le-a zis: ,Adevrat, adevrat v spun, c,
Fiul nu poate Iace nimic de la Sine; El nu Iace dect ce vede pe Tatl
Icnd; si tot ce Iace Tatl, Iace si Fiul ntocmai. (Ioan 5:19)
,Si viata vesnic este aceasta: s Te cunoasc pe Tine, singurul
214
Dumnezeu adevrat si pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu. (Ioan
17:3)
Acelasi concept este descoperit si n scrierile Ellenei White:
,mpovrat de natura uman, Hristos nu putea s Iie n Iiecare lor n
mod personal; de aceea era n interesul lor ca El s-i prseasc, s
mearg la Tatl Su, si s trimit Spiritul pentru a succesorul Su pe
pmnt. Spiritul SInt este El Insui dezbrcat de personalitatea
umanittii, si astIel independent. El se putea prezenta pe Sine ca
prezent n toate locurile prin Spiritul Su, ca Omniprezent.
(,Manuscript Releases, vol. 14, pag. 23) Nu este de mirare c sora
White a scris c Spiritul SInt era ,suIletul vietii Sale (a lui Hristos).
(R&H, 19 mai 1904)
O legatura mai stransa cu ntruparea
Primul capitol din Luca contine anuntul pe care l-a Icut Gabriel
Mariei, c ea va Ii mama lui Hristos.
,Si ngerul a rspuns si i-a spus: ,Duhul SInt va veni asupra ta, si
puterea Celui Preanalt te va acoperi; de aceea, acel lucru sInt care se
va naste din tine, va Ii numit Fiul lui Dumnezeu.` (Luca 1:35)
Cu toate c nu este notat n versiunea King James, cuvntul
,lucru este un cuvnt nlocuit cu adjectivul ,sInt la genul neutru.
Acelasi adjectiv ,sInt este Iolosit si la nceputul versetului mpreun
cu termenul ,Duh (,Pneuma - Spirit). De aceea, cuvntul lips care
trebuie modiIicat n cel de-al doilea caz este ,spirit mai degrab dect
,lucru. Versetul ar avea atunci urmtorul nteles: Spiritul Tatlui o va
umbri pe Maria si Spiritul SInt care se va naste, va Ii numit Fiul lui
Dumnezeu. Acest mod de ntelegere este n concordant cu urmtoarea
aIirmatie a sorei White:
,Gnditi-v la umilinta lui Hristos! El a luat asupra Sa natura
uman czut, suIerind, degradat si proIanat de pcat. El a luat
durerile noastre, a purtat durerea si rusinea noastr. El a ndurat toate
ispitele cu care este asaltat omul. El a unit umanitatea cu divinitatea;
un spirit divin a locuit intr-un templu de carne. El S-a unit pe Sine cu
templul. ,Cuvntul S-a Icut trup si a locuit printre noi,` pentru c,
Icnd astIel, El S-a putut apropia de Iiii si Iiicele pctoase si
ndurerate ale lui Adam. (,Instructorul tineretului, 20 decembrie
215
1900 vezi de asemenea 4 BC, pag. 1147.)
Un verset paralel celui din Luca 1:35, se gseste n nregistrarea lui
Matei: ,Acum, nasterea lui Isus Hristos a Iost astIel: cnd Maria,
mama Lui, era logodit cu IosiI, nainte ca ei s Iie mpreun, ea s-a
aIlat nsrcinat de la Duhul SInt. (Matei 1:18) Lui IosiI i s-a spus
atunci: ,Nu te teme s-o iei pe Maria de sotie; cci ceea ce este
conceput n ea este de la Duhul SInt. (versetul 20) Pionierii
adventisti au realizat repede c dac Spiritul SInt era co-egal si co-
etern, o persoan n toate privintele asemntoare cu Dumnezeu si
Hristos, atunci Isus nu mai era Fiul lui Dumnezeu asa cum aIirm n
mod clar Scripturile, ci mai degrab Fiul Spiritului SInt.
Nodul n care au n[eles pionierii rolul
Spiritului Sfant n cadrul ntruparii
Hampton W. Cottrell, un btrn pionier din miscare, i scria pe
atunci tnrului LeRoy Froom, comentnd textul din Matei 1:18,20.
,Concluzia pe care am tras-o atunci (n perioada pionierilor) a Iost
c Spiritul SInt nu era o persoan n sensul n care Dumnezeu si
Hristos sunt persoane; sau dac era asa, aceeasi diIicultate aprea n
cazul Spiritului SInt ca Iiind prezent pretutindeni asa cum sustin
trinitarienii reIeritor la Dumnezeu si Hristos ca Iiind persoane
pretutindeni prezente; si dac ar Ii asa, se recunoaste c Hristos ar Ii
Iiul Spiritului SInt n loc de a Ii al lui Dumnezeu asa cum l prezint
Biblia. (Scrisoarea lui H. W. Cottrell ctre LeRoy Froom, 16
septembrie 1931)
Prezbiterul Cottrell (1852-1940) a trit ntr-o perioad n care a
avut posibilitatea de a-i cunoaste si de a lucra mpreun cu majoritatea
primilor pionieri, ca de altIel si cu proaspetii lucrtori care au venit n
noul secol. El, ca si restul primilor lucrtori, nu credea n doctrina
Trinittii. Prezbiterul Froom i-a scris prezbiterului Cottrell, cerndu-i
inIormatii reIeritoare la pozitia initial a credinciosilor Iat de
,Trinitate si Dumnezeire. Scrisoarea Iratelui Cottrell ncepe astIel:
,Din cte cunosc eu, doctrina ,Trinittii si Dumnezeirii` nu a Iost
nvtat de adventistii de ziua a saptea n prima perioad a lucrrii
lor. El continu s scrie:
216
,A Iost nvtat si crezut ca adevrat Iaptul c termenii Dumnezeu,
Hristos, Spirit SInt si Mngietor erau expresii Irecvent Iolosite n
Biblie ntr-un mod interschimbabil dup cum urmeaz:
,Acum Domnul este acel Spirit; si unde este Spiritul Domnului,
acolo este libertate.` 2 Corinteni 3:17. ,Nu voi vorbiti, ci Spiritul
Tatlui vostru vorbeste n voi.` Matei 10:20. ,Dar voi nu sunteti n
carne, ci n Spiritul, dac cu adevrat Spiritul lui Dumnezeu locuieste
n voi. Dac n-are cineva Spiritul lui Hristos, nu este al Lui. Si dac
Hristos este n voi, trupul vostru este mort datorit pcatului; dar
Spiritul este viat din pricina neprihnirii. Dar dac Spiritul Celui ce a
nviat pe Isus dintre cei morti locuieste n voi, Cel ce a nviat pe
Hristos din morti, va nvia si trupurile voastre muritoare prin Spiritul
Su care locuieste n voi.` Romani 8:9-11. ,Stiu c aceasta se va
ntoarce spre mntuirea mea prin rugciunile voastre, si ajutorul
Spiritului lui Isus Hristos.` Filipeni 1:19. ,Cci proIetia nu a venit n
vechime dup voia omului; ci oameni sIinti ai lui Dumnezeu au vorbit
dup cum au Iost miscati de Duhul SInt.` 2 Petru 1:21. (Idem)
Dup ce Iace cteva observatii n plus asupra unor citate biblice,
Cottrell ncheie scrisoarea sa spunnd:
,Prezbiter Froom, au trecut cteva sptmni de cnd am primit
scrisoarea ta reIeritoare la ,Trinitate si Dumnezeire.` La nceput m-am
gndit s nu m amestec n aceast chestiune sau n altele
asemntoare, si am decis s nu scriu; dar azi mi-a venit n minte un
Ioarte puternic gnd c m-as putea reIeri la cteva versete care erau de
obicei Iolosite n sprijinul punctului de vedere sustinut atunci, cel
putin n regiunea unde am lucrat eu. (Idem)
Este interesant Iaptul c prezbiterul Cottrell a lucrat n multe
regiuni din tar si din lume. Enciclopedia Adventist de Ziua a Saptea
nregistreaz Iaptul c prezbiterul Cottrell si-a nceput lucrarea
misionar n Cleveland, Ohio, si apoi a lucrat n Canada, New England
si n Europa. El a ajutat la traducerile de la sediul central al
denominatiunii de la Michigan la Washington D. C. Mai trziu a servit
ca presedinte al Uniunii PaciIic, al ConIerintei western Oregon, si a
Uniunii North PaciIic. De aceea, este Ioarte diIicil de stiut la care parte
din tar se reIerea n scrisoare. Oricum, istoria arat c primii Irati din
toate aceste zone, erau non-trinitarieni.
217
Paralele n !nspira[ie
Apostolul Petru aIirm c ,proIetia nu a venit n vechime dup
voia omului; ci oameni sIinti ai lui Dumnezeu au vorbit dup cum au
Iost micati de Duhul Sfant. (2 Petru 1:21) Aici Petru aIirm c
proIetii au Iost miscati de ,Duhul SInt. Oricum, n prima sa epistol,
el a aIirmat: ,Primind sIrsitul credintei voastre, chiar mntuirea
suIletelor voastre. Privitor la mntuirea aceasta, proIetii care au vorbit
despre harul rnduit vou, cercetau si cutau c srguint, ncercnd s
vad ce timp si ce mprejurri avea n vedere Spiritul lui Hristos care
era n ei, cnd vesteau mai dinainte suIerintele lui Hristos si slava care
avea s urmeze. (1 Petru 1:9-11) Aici Petru aIirm c proIetii au Iost
miscati de ,Spiritul lui Hristos. AstIel, Petru considera c Spiritul
SInt si Spiritul lui Hristos sunt una.
Cartea lui Daniel nregistreaz cuvintele lui Gabriel atunci i-a spus
lui Daniel: ,Dar ti voi arta ceea ce este notat n scriptura adevrului:
si nu a Iost nimeni care a stat cu mine n aceste lucruri, dect Mihail
(Hristos), printul vostru. (Daniel 10:21) Acest canal al inspiratiei se
potriveste cu cel exprimat n Apocalipsa 1:1 ,Descoperirea lui Isus
Hristos, pe care I-a dat-o Dumnezeu, pentru a arta servilor Si
lucrurile care au s se ntmple n curnd; si el a trimis si a autorizat pe
ngerul Su la Ioan. Linia comunicrii ncepe cu Tatl care oIer
Fiului Su. Hristos d solia ngerului Su care o aduce proIetului.
Alte paralele
Apocalipsa capitolele doi si trei prezint sapte solii adresate celor
sapte biserici. Fiecare solie ncepe cu o introducere a lui Hristos,
Iolosind terminologia care este legat de El n primul capitol care-L
descoper ca Iiind Cel care d solia. Prima solie ctre biserica din EIes
este prezentat ca venind de la Cel care ,tine cele sapte stele n mna
Sa cea dreapt. (Apocalipsa 2:1) n Apocalipsa 1:16, Isus este descris
ca avnd cele sapte stele n mna Sa cea dreapt. A doua solie este
adresat bisericii din Smirna de ,Cel dinti si Cel de pe urm, care a
Iost mort si trieste. (Apocalipsa 2:8) n Apocalipsa 1:17 si 18, Isus
este descris n aceeasi manier. Acesta este modelul Iiecruia dintre
218
cele sapte solii. Vorbitorul este introdus ntr-o manier care nu las
nici o urm de ndoial asupra Iaptului c Isus este Cel care vorbeste.
Si totusi, Iiecare solie sIrseste cu avertismentul: ,Cine are o ureche de
auzit, s asculte ce spune Spiritul bisericilor. (Apocalipsa
2:7,11,17,29; 3:6,13,22)
O alt paralel se gseste n ceea ce este scris despre Avram si
Sara. Galateni 4:29 spune c Isaac ,s-a nscut dup Spiritul. Oricum,
n relatarea din Geneza citim c ,DOMNUL l-a vizitat pe Avram si
pe Sara.
,Si el a zis: ,La anul pe vremea aceasta, M voi ntoarce negresit la
tine; si iat c Sara, nevast-ta, va avea un Iiu.` Sara asculta la usa
cortului, care era napoia lui. (Geneza 18:10)
,Este oare ceva prea greu pentru Domnul? La timpul stabilit, M
voi ntoarce la tine, si Sara va avea un Iiu. (Geneza 18:14)
Aici Cel care vorbeste (Hristos) spune Ioarte clar c El se va
ntoarce la ea.
Ieremia 31:31-34 red experienta noului legmnt si aIirm c
,DOMNUL este Cel care vorbeste. Iar n Noul Testament, se spune
c ,Spiritul SInt vorbeste.
,Lucrul acesta ni-l adevereste si Duhul Sfant. Cci, dup ce a zis:
,Iat legmntul pe care-l voi Iace cu ei dup acele zile, zice Domnul:
voi pune legile Mele n inimile lor, si le voi scrie n mintea lor; Si nu-
Mi voi mai aduce aminte de pcatele lor, nici de Irdelegile lor.`
(Evrei 10:15-17)
Isaia spune c a auzit vocea Domnului spunand: ,Mergi, si spune
acestui popor: ,Auziti cu adevrat, dar nu ntelegeti; si vedeti cu
adevrat, dar nu pricepeti. ngras inima acestui popor, si ngreuneaz-
le urechile, si nchide-le ochii; ca nu cumva s vad cu ochii lor, s
aud cu urechile lor, si s nteleag cu inima lor, s nu transIorme si s
Iie vindecati.` (Isaia 6:9,10) n Fapte 28:25, Pavel atribuie aceste
versete ,Duhului SInt si apoi citeaz Isaia 6:9,10 n urmtoarele
dou versete.
Pavel, scriindu-le romanilor, declar c spiritul mijloceste pentru
sIinti. ,Tot astIel si spiritul ne ajut n slbiciunile noastre; cci nu
stim pentru ce s ne rugm cum trebuie; dar Spiritul miflocete pentru
noi cu suspine negrite. Si Cel ce cerceteaz inimile cunoaste care este
mintea Spiritului, pentru c face ispire pentru sfinti potrivit vointei
219
lui Dumne:eu. (Romani 8:26,27) Acelasi apostol declar n Evrei c
Isus este Cel ce ,trieste pentru totdeauna pentru a Iace ispsire pentru
noi. De asemenea, Pavel, scriindu-i lui Timotei, aIirm n mod clar:
,Cci este un singur Dumnezeu, si un singur miflocitor ntre
Dumnezeu si oameni, omul Hristos Isus. ,Nici un intermediar nu vine
ntre pctos si Hristos. (,Semnele timpului, 28 iunie 1899)
Urmtoarele dou citate din Spiritul proIetiei Iac o paralel ntre
Hristos si ploaia trzie, roua de la Domnul, care mprospteaz.
,Asa cum este cu viata, tot la Iel este si cu cresterea. Dumnezeu
este Acela care preIace mugurul n Iloare si Iloarea n Iruct. Prin
puterea Sa se dezvolt smnta, ,nti un Iir verde, apoi spic, dup
aceea gru deplin n spic` (Marcu 4:28). Iar proIetul Osea spunea lui
Israel c ,va nIlori asemenea crinului.` ,Ei vor da viat grului si vor
nIlori ca via.` (Osea 14:5,7) Iar Isus ne ndeamn s ne uitm ,cu
bgare de seam cum cresc crinii.` (Luca 12:27) Plantele si Ilorile nu
cresc prin propria lor grij, prin eIorturile si preocuparea lor, ci
primind ceea ce a prevzut Dumnezeu c este spre cresterea si viata
lor. Copilul nu poate, prin propria lui putere si grij, s adauge nimic
la statura lui. Nici tu nu poti, prin grija si eIorturile tale, s obtii
cresterea spiritual. Planta i copilul cresc datorit faptului c
primesc din mediul inconfurtor cele necesare pentru viat aer,
lumina soarelui i hran. Ceea ce aceste daruri ale naturii sunt pentru
animale i plante, este Hristos pentru aceia care se incred in El. El
(Hristos) este ,lumina lor venic, ,un soare i un scut (Isaia 60.19,
Psalmul 84.11). El (Hristos) va fi ,ca roua pentru Israel. El (Hristos)
,va fi ca o ploaie repede, care ud campul. (Osea 14.5, Psalmul
72.6) El (Hristos) este apa vie, ,Painea lui Dumne:eu . care se
pogoar din cer i d lumii viata. (Ioan 6,33) (,Calea ctre Hristos,
pag. 67,68)
,Planta creste datorit Iaptului c primeste ceea ce Dumnezeu a
asigurat pentru a-i sustine viata. Ea si trimite rdcinile n pmnt. Ea
bea n lumina soarelui, roua si ploaia. Ea primeste propriettile
dttoare de viat din aer. Tot la Iel si crestinul trebuie s creasc
coopernd cu agentiile divine. Simtindu-ne neputinta, trebuie s
valoriIicm toate oportunittile care ni sunt oIerite pentru a cstiga o si
mai mare experient. Dup cum planta si aseaz rdcinile n sol, tot
asa si noi trebuie s prindem rdcini adnci n Hristos. Dup cum
220
planta primete ra:ele soarelui, roua i ploaia, noi trebuie s ne
deschidem inimile ctre Spiritul Sfant. Lucrarea trebuie fcut ,nu
prin mrire, nici prin putere, ci prin spiritul Meu, spune Domnul
otirilor. Zaharia 4.6. Dac ne mentinem mintile concentrate asupra
lui Hristos, El (Hristos) va veni la noi ,ca ploaia, ca ploaia tar:ie i
timpurie pe pmant. Osea 6.3 Ca Soare al Neprihnirii, El (Hristos)
va rsri peste noi ,cu vindecarea in aripile Sale. Maleahi 4:2 Vom
,creste asemenea crinilor.` Vom ,renviora asemenea grului, si vom
creste ca via.` Osea 14:5,7 Bizuindu-ne n mod constant pe Hristos ca
Mntuitor al nostru personal, vom creste n toate privintele n El, care
este capul nostru. (,Parabolele Domnului Hristos, pag. 66,67)
221
Capitolul 1S
Primind Spiritul lui Hristos
sus a spus n mod repetat c El va Ii cu ucenicii Lui si va locui
mpreun cu ei. I
,Nu v voi lsa nemngiati; voi veni la voi. (Ioan 14:18)
,Sunt cu voi ntotdeauna, chiar pn la sIrsitul lumii. Amin.
(Matei 28:20)
,Cci unde sunt doi sau trei adunati n Numele Meu, acolo sunt si
Eu n mijlocul lor. (Matei 18:20)
Cei mai multi interpreteaz aceste paragraIe ca nsemnnd c Isus
va Ii cu ei prin Spiritul, Mngietorul. Oricum, dup cum am observat
n capitolul anterior, Isus este Mngietorul! Aceasta ajut ca
aIirmatiile lui Hristos s capete mai mult proIunzime si mai multe
ntelesuri.
Apostolul Pavel a scris aceste paragraIe asemntoare: ,Hristos in
voi, ndejdea slavei. (Coloseni 1:27) si ,Lucrul acela bun care ti-a
Iost ncredintat, pstreaz-l prin Duhul Sfant care locuiete in noi. (2
Timotei 1:14) Aceast asemnare ridic ntrebri. Dac Hristos trebuie
s locuiasc in noi, cum si unde locuieste El in noi?
Mai nti, haideti s ridicm ntrebarea reIeritoare la locul n care
trebuie s locuiasc Hristos n noi. Cu sigurant, este numai un singur
loc n care poate locui, si acela este mintea. Aceasta poate Ii vzut din
urmtoarele texte: ,Ca, potrivit bogtiilor slavei Sale, s v ntreasc
cu putere prin Spiritul Su in omul dinuntru. (EIeseni 3:16) ,Cci
mi place legea lui Dumnezeu dup omul mintal. (Romani 7:22)
Expresiile ,omul dinuntru si ,omul mintal sunt identice n limba
greac. (tov coe uv0peaov ,ton eso anthropon: ,omul dinuntru
sau ,luntric.) n Romani 7:22, Pavel aIirm c lui i place legea lui
Dumnezeu ,dup omul mintal, si apoi, n versetul 25, spune c
serveste ,legea lui Dumnezeu cu ,mintea. De aceea, locul n care
Hristos locuieste n credincios, este mintea. Deci, cnd Pavel scrie c
trebuie s lsm ,ca aceast minte s Iie n voi, care era si n Hristos
Isus, (Filipeni 2:5), el ne spune s avem si s exercitm n mod
222
eIectiv mintea lui Hristos care era mintea Tatlui. (vointa, intelectul si
caracterul Su.)
Isus a explicat calea prin care acest lucru se mplineste: ,Spiritul
este cel care nsuIleteste; carnea nu Ioloseste la nimic; cuvintele care
vi le spun, sunt spirit, i sunt viat. (Ioan 6:63) Isus a spus c ,spiritul
este cel care nsuIleteste sau d viat. Ulterior, a declarat c El era
,nvierea si viata. (Ioan 11:25) Isus d viata prin Spiritul Su, si El d
Spiritul Su prin cuvintele Sale. Un alt loc n care Pavel vorbeste
despre primirea Spiritului lui Dumnezeu, este n epistola sa ctre
galateni:
,O, Galateni nechibzuiti! Cine v-a Iermecat pe voi, ca s nu v
supuneti adevrului, naintea ochilor crora a Iost asezat n mod clar
Isus Hristos, rstignit ntre voi? Iat numai ce voiesc s stiu de la voi:
prin faptele Legii ati primit voi Spiritul, ori prin au:irea credintei?
Sunteti asa de nechibzuiti? Dup ce ati nceput prin Duhul, sunteti
acum Icuti desvrsiti prin carne? n zadar ati suIerit voi att de mult?
Dac, n adevr, e n zadar! Cel ce v d Spiritul si Iace minuni printre
voi, le Iace oare prin Iaptele Legii sau prin au:irea credintei?
(Galateni 3:1-5)
Pavel aIirm c galatenii au primit prima dat spiritul ,prin auzirea
credintei. De vreme ce ,credinta vine prin auzire, si auzirea prin
cuvntul lui Dumnezeu, (Romani 10:17) galatenii au primit Spiritul
prin auzirea Cuvntului lui Dumnezeu. Aceasta explic ntelesul
versetului din Galateni 3:5 n care Pavel vorbeste despre mprtsirea
Spiritului. Acest text nu are nici un sens cnd este interpretat dup
teologia trinitarian. Oricum, dac Spiritul despre care vorbeste Pavel
ca Iiind mprtsit reprezint gndurile si caracterul lui Dumnezeu prin
cuvintele Sale, atunci textul are un nteles perIect. Pavel accentueaz
c de Spirit ne mprtsim prin ,auzirea credintei.
Ploaia tarzie
Inseparabil de conceptul primirii Spiritului lui Hristos, este
subiectul ploii trzii. Pentru a ntelege ploaia trzie, scopul si eIectul
ei, trebuie s ntelegem mai nti misiunea Fiului lui Dumnezeu. Isus a
aIirmat n Luca 19:10 ,Cci Fiul omului a venit s caute s
mantuiasc ceea ce era pierdut. Hristos a declarat de asemenea despre
223
Sine c este ,calea, adevrul si viata. (Ioan 14:6) Isus, ,adevrul, va
trimite ,spiritul adevrului. (Ioan 14:17; 15:26; 16:13) Aceasta se va
Iace cu scopul de a-i cluzi pe apostolii lui Hristos n tot adevrul.
(Ioan 16:13) De aceea, o parte din lucrarea Spiritului lui Dumnezeu
este de a descoperi adevrul pentru a mntui suIlete.
La ziua cincizecimii, apostolii au primit Igduinta Spiritului n
ceea ce a Iost proIetizat a Ii ,ploaia timpurie. (Vezi ,Faptele
Apostolilor, pag. 54,55.) Aceasta, alturi de ploaia trzie, este
descris de Ioel:
,Si voi, copii ai Sionului, bucurati-v si veseliti-v n DOMNUL,
Dumnezeul vostru, cci El v-a dat prima ploaie moderat, v va trimite
ploaie, ploaia timpurie, si ploaia trzie n prima lun.
Dup aceea, voi turna Spiritul Meu peste orice Iptur; si Iiii si
Iiicele voastre vor prooroci, btrnii vostri vor visa visuri, si tinerii
vostri vor avea viziuni.
Atunci oricine va chema Numele DOMNULUI va Ii eliberat. Cci
eliberarea va Ii n muntele Sionului si n Ierusalim, cum a Igduit
DOMNUL, si n rmsit, pe care o va chema DOMNUL. (Ioel
2:23,28,32)
Scopul soliei este descoperit n versetul 32: ,oricine va chema
Numele DOMNULUI va Ii eliberat (mntuit). Petru citeaz solia din
Ioel 2:28-32 la ziua cincizecimii. (Ar trebui observat Iaptul c Petru
mparte drept cuvntul adevrului prin Iaptul c nu citeaz Iragmentul
din versetul 32 care aIirm c mntuirea trebuia s Iie gsit n
Ierusalim iudaismul corporativ.) Aceasta a Iost solia mntuirii si a
rscumprrii ploaia timpurie care a Iost prezis. Apostolii au dat o
solie si au avut nevoie de mare putere pentru a da acea solie pentru
salvarea suIletelor si spre slava lui Dumnezeu.
Adventistii de ziua a saptea au asteptat ploaia trzie pentru a le
aduce putere spre a da marea strigare. Am asteptat putere spre a ne
pregti vietile pentru a-L astepta pe Isus. Si totusi, Iiecare an pare s
descopere putin progres pentru majoritatea. De ce par vremurile att de
uscate din punct de vedere spiritual? Datorit gresitei ntelegeri a ploii
trzii, a ceea ce este ea si ce trebui s mplineasc. O cercetare a zilei
cincizecimii descoper unele lucruri importante. ReIeritor la
maniIestrile Iizice din ziua cincizecimii, Scripturile nu ne vorbesc
despre nici un schiop care s Ii Iost vindecat; despre nici un orb cruia
224
s-i Ii Iost deschisi ochii; nici un mort nviat; si nici nu au Iost date
viziuni.
Au existat maniIestri Iizice de vindecare, viziuni si chiar nvieri
dup ce a Iost dat prima dat ploaia timpurie. La ziua cincizecimii,
singura maniIestare Iizic a Spiritului a Iost darul limbilor, iar acesta a
Iost dat pentru proclamarea soliei! Cincizecimea descoper planul lui
Dumnezeu pentru ploaia timpurie si cea trzie. n primul rnd, El a dat
o solie prin Spiritul adevrului, si apoi putere pentru a duce acea solie.
O solie Ioarte special a Iost dat adventistilor de ziua a saptea.
,n marea Sa mil, Domnul a trimis cea mai pretioas solie
poporului Su prin prezbiterii Waggoner si Jones. Aceast solie
trebuia s aduc mai proeminent naintea lumii pe Mntuitorul nltat,
jertIa pentru pcatele ntregii lumi. Ea a prezentat ndrepttirea prin
credint n Garantul; ea a invitat poporul s primeasc neprihnirea lui
Hristos, care se maniIest n supunere Iat de toate poruncile lui
Dumnezeu. (,Mrturii pentru predicatori pag. 91,92 Scrisoarea din
1 mai 1895 ctre O. A. Olsen, atunci presedinte al ConIerintei
Generale.)
Dumnezeu ne-a trimis o solie pentru a ne elibera att din robia
pcatului, ct si din dependenta Iat de om. Aceast solie trebuia s
aduc poporului o ,credint veritabil care s lucreze prin dragoste si
care puriIic suIletul. (,Mrturii pentru comunitate, vol. 1, pag. 704)
Aceast credint conduce pe credincios ctre supunere Iat de toate
poruncile lui Dumnezeu. Sora White continu:
,Multi L-au pierdut din vedere pe Hristos. Ei au nevoie s li se
directioneze ochii ctre persoana Sa divin, ctre meritele Sale, si ctre
iubirea Sa neschimbtoare pentru Iamilia omeneasc. Toat puterea
este dat n minile Sale, pentru a mprti daruri bogate oamenilor,
pentru a mprti inestimabilul dar al propriei Sale neprihniri agentului
omenesc neajutorat. Aceasta este solia care Dumne:eu a poruncit s
fie dat lumii. Este solia ngerului al treilea, care trebuie proclamat cu
voce tare, si nsotit de revrsarea ntr-o mare msur a Spiritului Su.
Acum, a Iost scopul premeditat al lui Satan s-L eclipseze pe Isus
si s-i conduc pe oameni s priveasc la om, si s se ncread n om,
si s Iie educati s astepte ajutor de la om. Timp de ani de zile biserica
a privit la om si a asteptat multe din partea omului, si nu a privit la
Isus, n care sunt centrate sperantele noastre pentru viata vesnic. De
225
aceea Dumne:eu a dat servilor Si o mrturie care pre:int adevrul
aa cum este in Isus, care este solia ingerului al treilea, in linii clare
i distincte. (,Mrturii pentru predicatori, pag. 92, 93)
Dup cum am observat anterior, prezbiterii Waggoner si Jones, la
care se reIer sora White, erau doi tineri lucrtori pe care Dumnezeu
i-a Iolosit ca ,soli pentru biserica Sa, n mod deosebit la ConIerinta
General de la Minneapolis din 1888.
,Dumnezeu i-a ridicat pe Iratele Jones si pe Iratele Waggoner
pentru a proclama lumii o solie spre a pregti un popor care s stea n
ziua lui Dumnezeu. Lumea suIer datorit nevoii unei lumini in plus
care s vin asupra lor din Scripturi, - o proclamare aditional a
principiilor purittii, umilintei, credintei si neprihnirii lui Hristos.
Aceasta este puterea lui Dumnezeu pentru mntuirea Iiecruia care
crede. (,Ellen White Materials 1888, pag. 1814)
Ei au prezentat ,Iarmecul de nentrecut al lui Hristos cu o
minunat claritate. (Vezi ,Manuscript Releases, vol. 1, pag. 142.)
Ellen White a acceptat din toat inima solia lor, si s-a bucurat n ea. Ea
a descris solia ca Iiind nceputul marii strigri a ngerului al treilea!
,Faceti ca toti cei care pretind a crede c Domnul revine curnd, c
cerceteze Scripturile ca niciodat; cci Satan este hotrt s ncerce
orice nselciune cu putint pentru a tine suIletele n ntuneric, si s
orbeasc mintea Iat de pericolele timpurilor n care trim. Faceti ca
Iiecare credincios s-si ia Biblia cu rugciune serioas pentru a Ii
luminat de Spiritul sInt despre ceea ce este adevr, pentru a cunoaste
mai mult despre Dumnezeu si despre Isus Hristos pe care L-a trimes.
Cutati dup adevr ca dup comori ascunse, si dezamgiti-l pe
vrjmas. Timpul probei este chiar deasupra noastr, cci marea strigare
a ngerului al treilea a nceput deja n descoperirea neprihnirii lui
Hristos, Rscumprtorul care iart pcatele. Acesta este nceputul
luminii ngerului a crui slav va umple ntreg pmntul. (R&H, 22
noiembrie, 1892)
Solia pe care Jones, Waggoner si Ellen White au dat-o din 1888
pn aproape de sIrsitul anilor 1890, a Iost nceputul marii strigri.
Ploaia trzie ncepuse s Iie revrsat. Totusi, un studiu al istoriei
noastre nu descoper miracole Iizice extraordinare n aceast perioad.
Dumnezeu a trimis o solie poporului Su pentru a Ii dat lumii.
Aceasta era o solie de mntuire, iar proclamarea ei ar Ii luminat ntreg
226
pmntul cu slava lui Dumnezeu. (Evident, aceast solie a Iost
reprimat, cci dac nu s-ar Ii ntmplat astIel, am Ii Iost de mult timp
n mprtie. 1888 a Iost nceputul Cades-Barnea pentru adventisti.
Dumnezeu a vrut s-Si ia poporul n Canaanul ceresc, dar am respins
cluzirea Sa, asa cum au Icut copiii lui Israel cu secole n urm.)
Scripturile mrturisesc n mod clar despre ploaia pe care
Dumnezeu nc doreste s o trimit astzi poporului Su. ,Ascultati, o
ceruri, si voi vorbi; si auzi, o pmntule, cuvintele gurii mele. Doctrina
Mea va cdea ca ploaia, vorbele Mele vor picura ca roua, ca ploaia
usoar pe iarba Iraged, si ca ploaia de var pe iarb. (Deuteronomul
32:1,2) n versetul 2, doctrina lui Dumnezeu (cuvintele Sale) este
egal cu ploaia, iar vorbele Sale cu roua si ploaia. Proverbe 1:23
spune: ,ntoarceti-v la mustrrile Mele; iat, voi turna spiritul Meu
peste voi, si v voi Iace cunoscute cuvintele Mele. Aici revrsarea
spiritului lui Dumnezeu este egal cu a Iace cunoscut cuvintele Sale.
Aceasta completeaz ceea ce Isus a spus n Ioan 6:63: ,Spiritul este cel
care nsuIleteste; carnea nu Ioloseste la nimic; cuvintele care vi le
spun, sunt spirit, si sunt viat. Ellen White a aIirmat n mod simplu:
,Dumnezeu pregteste ca solia rscumprrii s vin la poporul
Su ca ploaia trzie; cci ei pierd repede legtura cu Dumnezeu.
(,Semnele timpului, 18 aprilie 1900)
Ploaia trzie va Ii primit ca lumin din cer pentru o lume bolnav
de pcat, lumin special din cer reIeritoare la rscumprarea omului.
Aceasta ajut ntelegerii noastre asupra urmtoarelor aIirmatii:
,Dac nu progresm, dac nu adoptm o atitudine pentru a primi
att ploaia timpurie ct si pe cea trzie, ne vom pierde suIletele, iar
responsabilitatea va sta la propria voastr us. (R&H, 2 martie 1897:
Iragmente din acest articol pot Ii gsite si n ,Mrturii pentru
predicatori, pag. 506-512.)
,Dar pn cnd nu va cdea ploaia timpurie, nu va Ii viat; Iirul
verde nu va iesi. Pn cnd torentele timpurii nu-si vor Iace lucrarea,
ploaia trzie nu poate aduce nici o smnt la desvrsire. (Idem)
,Pn cnd nu vom avansa zilnic n exempliIicarea virtutilor
crestine active, nu vom recunoaste maniIestrile Spiritului SInt n
ploaia trzie. Ea poate cdea peste inimi pretutindeni n jurul nostru,
dar noi nici n-o vom deosebi, nici n-o vom primi. Numai cei care
triesc n lumina pe care o au, vor primi o mai mare lumin. (Idem)
227
Adevrul este progresiv. Dac nu primim n vietile noastre lumina
si adevrul ploii timpurii, nu vom Ii capabili de a primi ploaia trzie.
Adevrul poate Ii primit de inimi n jurul nostru, dar noi nu suntem
capabili de a o deosebi sau de a o primi. A. T. Jones a tinut o serie de
studii la ConIerinta General din 1893, intitulate ,Solia ngerului al
Treilea. (Aceste studii sunt disponibile la editura ,DSG Press!
n.t.) n predica a noua, prezbiterul Jones a subliniat n mod clar
legtura dintre ploaia trzie si lumina nvtturii neprihnirii:
,V amintiti c ntr-o alt sear, cnd am citit capitolul doi din
Ioel, unul dintre Irati, cnd am citit versetul 23, - Iratele Corliss - a
atras atentia asupra notei explicative (existent n traducerea
englez a Bibliei n.t.) reIeritoare la acest verset. V amintiti
aceasta? Si eu am zis c vom vorbi cu alt ocazie despre not. Acum
s ne ntoarcem si s citim aceast not. Versetul 23 spune: ,Bucurati-
v si veseliti-v copii ai Sionului, n Domnul Dumnezeul vostru, cci
El v-a dat prima ploaie moderat.` Ce spune nota? ,Un nvttor al
neprihnirii.` El v-a dat ,un nvttor al neprihnirii.` Cum? ,ConIorm
cu neprihnirea.` ,Si El va Iace pentru voi ca ploaia s cad.` Si ce va
Ii aceasta? Cnd El a dat ploaia timpurie, ce a Iost aceasta? ,Un
nvttor al neprihnirii.` Si cnd va da ploaia trzie, ce va Ii aceasta?
,Un nvttor al neprihnirii.` Cum? ,ConIorm cu neprihnirea.` Si nu
este aceasta exact ce ne-a spus mrturia care v-a Iost citit de mai
multe ori? ,Marea strigare a ngerului al treilea,` ploaia trzie a nceput
deja ,n solia neprihnirii lui Hristos.` Nu ne-a spus Ioel aceasta cu
mult timp n urm? Nu a Iost ochiul nostru mpiedicat ca s nu vedem?
Nu avem nevoie de ungere? Fratilor, de ce avem mai mult nevoie
dect de aceasta? Ct de bucurosi ar trebui s Iim pentru c Dumnezeu
trimite Spiritul Su n proIeti ca s ne arate atunci cnd noi nu vedem!
Ct de nespus de Iericiti ar trebui s Iim pentru aceasta!
Asadar, ploaia trzie marea strigare conIorm cu mrturia, si
conIorm cu Scriptura, este ,nvttura neprihnirii,` si ,conIorm cu
neprihnirea,` de asemenea. Acum Iratilor, cnd a nceput cu noi ca
popor aceast solie a neprihnirii lui Hristos? (Unul sau doi din
audient: ,Cu trei sau patru ani n urm.`) Cti au Iost, trei sau patru?
(Adunarea: ,Patru.`) Da, patru! Unde a Iost aceasta? (Adunarea:
,Minneapolis.`) Ce au respins Iratii la Minneapolis? (Unii din adunare:
,Marea strigare.`) Ce este aceast solie a neprihnirii? Mrturia ne-a
228
spus ce este: marea strigare ploaia trzie. Deci ce au respins Iratii
nostri prin pozitia ngrozitoare pe care au luat-o la Minneapolis? Ei au
respins ploaia trzie marea strigare a soliei ngerului al treilea.
Desigur, Iratii nu au stiut c Iceau aceasta, dar Spiritul Domnului
era acolo spre a le spune ce Iceau, nu-i asa? Dar cnd ei au respins
marea strigare, ,nvttura neprihnirii,` si apoi cnd Spiritul
Domnului, prin proIetul Su, a luat pozitie si le-a spus ce anume
Iceau atunci ce s-a ntmplat? Oh, ei pur si simplu au dat proIetul la
o parte mpreun cu ntreg restul. Acesta a Iost urmtorul lucru.
Fratilor, este timpul s ne gndim la aceste lucruri. Este timpul s ne
gndim cu solemnitate, s ne gndim cu atentie. (,Buletinul
ConIerintei Generale 1893, pag 183 sublinieri n original.)
Comentnd si dezvoltnd aceste concepte, Jones aIirm n cel de-al
unsprezecelea studiu:
,Care este nota explicativ? ,El v-a dat prima ploaie?` Ce este
aceasta? ,Un nvttor al neprihnirii.` ,V-a dat ploaia timpurie
moderat. Ce a Iost dat moderat? Ce a Iost ploaia timpurie la
Cincizecime? ,Un nvttor al neprihnirii.` ,V-a dat un nvttor al
neprihnirii n conIormitate cu neprihnirea.` A Iost aceasta ploaia
timpurie? Si El v va da ,ploaia, ploaia timpurie si ploaia trzie` ca
prima dat. Ce va Ii ploaia trzie? Din nou ,Un nvttor al
neprihnirii.` n conIormitate cu ce? (Adunarea: ,Cu neprihnirea.`)
Dar care este o alt expresie pentru ploaia trzie? (Adunarea:
,Revrsarea Spiritului SInt.`) Si alta? (Adunarea: ,Timpurile de
nviorare.`) Ce este ploaia trzie pentru solia ngerului al treilea?
(Adunarea: ,Marea strigare.`) Ce este ploaia trzie n legtur cu
cderea Babilonului? Este descoperirea acelei puteri si acelei slave
cu care ngerul din Apocalipsa 18 coboar si lumineaz pmntul.
Acum s citim cteva pasaje din cele pe care le-a vzut deja,
pentru a Iace legtura n mod absolut. La pagina 58 din Buletin n
cadrul lectiilor Iratelui Haskell, avem aceste cuvinte, asa cum s-a citit
din ,Review,` 22 noiembrie: ,Timpul ncercrii este chiar asupra
noastr, pentru c marea strigare a ngerului al treilea a nceput deja n
descoperirea neprihnirii lui Hristos. ... Acesta este nceputul luminii
celui de-al treilea nger, a crui slav va umple ntreg pmntul.`
Un alt pasaj aIlat la pagina 16 n Buletin, n acea mrturie care a
Iost citit:
229
,Si totusi lucrarea va Ii scurtat n neprihnire.`
Care ,lucrare va Ii scurtat n neprihnire`? (Adunarea: ,Lucrarea
lui Dumnezeu.`)
,Solia neprihnirii lui Hristos trebuie s rsune de la un capt al
pmntului la altul. Aceasta este slava lui Dumnezeu care ncheie
lucrarea celui de-al treilea nger.`
Ce este aceast solie a neprihnirii lui Hristos dup cum am citit n
aceste pasaje? ,Este nceputul luminii ngerului al treilea, a crui
slav va umple ntreg pmntul.` Acum, ,Aceasta este slava lui
Dumnezeu care ncheie lucrarea ngerului al treilea.` Atunci, cnd am
ajuns acest timp, la ce timp am ajuns? (Adunarea: ,La marea strigare a
soliei.`) Am ajuns timpul n care Dumnezeu este gata s-si ncheie
lucrarea. Aceasta este slava care ncheie lucrarea soliei.
Acum, un alt lucru: care este prima expresie pe care tocmai am
citit-o? ,El o va scurta n neprihnire.` Deci, cnd solia neprihnirii
lui Dumnezeu neprihnirea lui Dumnezeu, care este prin credinta lui
Isus Hristos, Iacerea de bine a lui Dumnezeu cnd aceasta este
primit si i se ngduie s-si Iac lucrarea ei, si este sustinut de
poporul Su, ce nseamn aceasta reIeritor la lucrarea lui Dumnezeu pe
pmnt? Va mai Ii doar un scurt timp pn cnd totul va Ii sIrsit.
Acum, solia neprihnirii lui Hristos este marea strigare. Ea este
ploaia trzie. Noi ne-am rugat deja pentru ploaia trzie, aici, la aceast
conIerint, nu? V-ati rugat? (Adunarea: ,Da domnule!`) Ce asteptati
atunci, dac rugciunea voastr a primit rspuns? Sunteti gata acum s
primiti ploaia trzie? Noi ne-am rugat aici pentru ploaia trzie. Aici
Iacem legtura. Mrturiile ne spun ce este ea si Ioel la Iel ne spune ce
este. V ntreb acum n mod simplu, sunteti gata s primiti acum
ploaia trzie? Adic, sunteti gata s primiti solia neprihnirii lui
Dumnezeu, n conIormitate cu neprihnirea? S cercetm aceasta mai
departe. Ioel spune, conIorm cu nota explicativ, c este un nvttor
al neprihnirii, care aduce nvttura neprihnirii conIorm cu
neprihnirea. ConIorm cu a cui idee despre neprihnire? (Adunarea:
,A lui Dumnezeu.`) Nu, cu a mea. (Audienta: ,Nu!`) De ce? Dac
primesc neprihnirea lui Hristos conIorm cu ideea mea, nu este
suIicient? Nu este aceasta primirea ploii trzii? Nu este aceasta
primirea neprihnirii lui Hristos? (Adunarea: ,Nu domnule, este
neprihnirea dumneavoastr proprie.`) Dar aceasta este problema unei
230
multimi de oameni buni care au auzit aceast solie a neprihnirii lui
Hristos. Ei au primit solia neprihnirii lui Hristos n conIormitate cu
propria lor prere despre ce este neprihnirea Sa, si ei nu au deloc
neprihnirea lui Hristos. (Idem, pag. 242, 243)
Nici o idee Ials despre neprihnirea lui Hristos nu este mai
groaznic dect doctrina pgno-papal a Trinittii care neag c
Dumnezeu a avut un Fiu de trimis s moar pentru pcatele omenirii.
Mai departe, majoritatea dintre acei care mbrtiseaz aceast eroare a
ntunericului, neag de asemenea c Isus a venit n aceeasi carne
pctoas cu care omenirea trebuie s se lupte mpotriva pcatului.
Solia pe care A. T. Jones si E. J. Waggoner au nvtat-o, nu era
Trinitarian. Ei au nvtat si au crezut c Isus a Iost Fiul literal al lui
Dumnezeu si c El a acceptat natura noastr pctoas la ntrupare. Ei
au nvtat de asemenea, si au sustinut din toat inima doctrina
sanctuarului ceresc. Acesti trei stlpi ai credintei erau clari n predicile
solilor de la 1888. Dac comparm cu ceea ce se nvat azi, devine
usor de nteles de ce a Iost reprimat solia. Am negat doctrinele de
baz ale celor trei solii ngeresti! Si totusi, am Iost condusi s credem
c avem deja toat solia si nu trebuie dect s asteptm dup agenda
lui Dumnezeu pentru a primi marea putere spre a da acea solie care a
Iost transIormat n eroare babilonian!
nainte de a putea Ii dat marea strigare, solia trebuie n primul
rnd adus la poporul lui Dumnezeu. Timpul nostru pe acest pmnt se
apropie de sIrsit. Rutatea acestei lumi si miile care pier zilnic, l
constrng pe Dumnezeu s se miste repede. Renasterea interesului n
adevrul despre Dumnezeu si Fiul Su care a avut loc n ultimii ani,
este rezultatul ncercrii lui Dumnezeu de a reda poporului Su acea
lumin de baz. Dar chiar si o revenire a luminii din 1888 este numai
nceputul. Adevrul despre Dumnezeu si despre Hristos aseaz
Scripturile ntr-o lumin Ir precedent. Vechi adevruri devin mai
clare si mai strlucitoare. Se ivesc noi adevruri; nu nvtturi care
anuleaz vechile adevruri, ci nvtturi care ridic si lumineaz
vechile adevruri. n cutarea noastr dup acest adevr, avem marele
si inIailibilul standard al cuvntului lui Dumnezeu: ,La lege si la
mrturie; cci dac nu vorbesc conIorm cu acest cuvnt, este pentru c
nu exist nici o lumin n ei. (Isaia 8:20)
,Dar Dumnezeu ca avea pe pmnt un popor care va rmne la
231
Biblie si numai la Biblie, ca standard al tuturor doctrinelor si baz a
tuturor reIormelor. Opiniile oamenilor nvtati, concluziile stiintei,
crezurile sau deciziile conciliilor eclesiastice, tot att de numeroase si
de discordante ca si bisericile pe care le reprezint, vocea majorittii, -
nici una si nici toate acestea nu va Ii privit ca dovad n sprijinul sau
mpotriva oricrui punct al credintei religioase. nainte de a accepta
orice doctrin sau precept, ar trebui s cerem un lmurit ,Asa spune
Domnul` n sprijinul ei. (,Marea lupt, pag. 595)
!nfluen[a nesfin[ita a lui Satan
Cuvntul lui Dumnezeu, nu minunile sau excitarea srbtorilor
slbatice, trebuie s constituie paza suIletelor noastre. Putem intra n
biserici si s vedem minuni, vindecri si srbtori, dar aceasta nu
nseamn c a venit ploaia trzie. Exist un spirit, dar este spiritul lui
Satan. Ni s-a spus c el poate s suIle inIluenta sa nesIintit peste
popor, umplndu-i cu gndurile, mintea, cuvintele si caracterul su.
,Eu am vzut pe Tatl ridicndu-Se de pe tron si intrnd ntr-un car
de Ioc n SInta SIintelor si asezndu-Se n Iata catapetesmei. Apoi
Isus S-a ridicat de pe tron si cea mai mare parte dintre cei care erau
ngenuncheati n Iata tronului s-au ridicat mpreun cu El. Eu nu am
vzut nici o raz de lumin de la Isus revrsndu-se peste multimea
nepstoare dup ce El S-a ridicat, si ei au rmas ntr-un ntuneric
complet. Acei care s-au ridicat mpreun cu Isus pstrau privirea lor
ndreptat ctre El cnd a prsit tronul si I-a condus la o oarecare
deprtare. Apoi Si-a ridicat bratul drept, si I-am auzit vocea plcut
spunnd: ,Asteptati aici; Eu merg la Tatl Meu spre a primi mprtia;
pstrati-v vesmintele neptate, iar Eu voi veni curnd de la nunt si
v voi primi la Mine.` Apoi a venit un car de nori cu roti asemenea
Iocului, nconjurat de ngeri pe msur ce venea unde se aIla Isus. El
S-a urcat n car si a Iost dus la SInta SIintelor unde sttea Tatl.
Acolo L-am vzut pe Isus, un Mare Preot, stnd naintea Tatlui. Pe
marginea vesmntului Su era un clopotel si o rodie, un clopotel si o
rodie. Acei care s-au ridicat mpreun cu Isus si ndreptau credinta
ctre El n SInta SIintelor, si se rugau: ,Tat, d-ne Spiritul Tu.`
Atunci Isus a suIlat Duhul SInt peste ei. n aceast suIlare era lumin,
putere, si mult iubire, bucurie si pace.
232
Eu m-am ntors la acei care stteau nc ngenuncheati n Iata
tronului; ei nu stiau c Isus i prsise. Satan prea a Ii lng tron,
ncercnd s duc mai departe lucrarea lui Dumnezeu. I-am vzut
privind ctre tron, si rugndu-se: ,Tat, d-ne spiritul Tu.` Satan a
suIlat atunci asupra lor o inIluent nesIintit; n ea era lumin si mult
putere, dar nici o iubire dulce, bucurie, si pace. Scopul lui Satan era de
a-i tine amgiti si de a duce n rtcire pe copiii lui Dumnezeu.
(,Experiente si viziuni, pag. 55,56)
Ninunile nu constituie testul
Apelul anumitor Irati este de a ,sta cu corabia; ea merge nainte iar
minunile si miile care sunt botezati n Iiecare zi constituie dovada.
Aceasta trebuie ntmpinat cu un ,asa zice Domnul. Minunile nu
constituie o dovad, mai ales n ultimele zile. Apocalipsa ne spune clar
c multe minuni Ialse vor Ii Icute n ultimele zile de ctre Satan si
agentii si:
,Si am vzut iesind din gura balaurului, si din gura Iiarei, si din
gura proorocului mincinos trei spirite necurate, asemenea unor broaste.
Cci sunt spirite de draci, care fac minuni, si care se duc la mpratii
pmntului si la lumea ntreag ca s-i strng pentru rzboiul zilei
celei mari a Dumnezeului Celui Atotputernic. (Apocalipsa 16:13,14)
,Si el Icea minuni mari, pn acolo c Icea chiar s se pogoare
Ioc din cer pe pmnt, n Iata oamenilor. Si amgea pe locuitorii
pmntului prin mijloacele acestor minuni pe care avea puterea de a
le face n Iata Iiarei; spunnd celor care locuiau pe pmnt s Iac o
imagine Iiarei, care avea rana de sabie si tria. (Apocalipsa 13:13,14)
Crestinii din toate timpurile, si mai ales crestinii ultimelor zile,
trebuie s urmeze sIatului din 2 Corinteni 5:7 ,Noi mergem prin
credint (ascultnd cuvntul), si nu prin vedere.
Spiritul proIetiei ne-a dat discernmnt n ceea ce priveste reactia
oamenilor neconsacrati la mesajul care va Ii dat n marea strigare:
,Cnd lumina nainteaz pentru a lumina pmntul, n loc de a
veni spre a sprijini pe Domnul, ei vor dori s limiteze lucrarea Sa
pentru a se potrivi ideilor lor. Dati-mi voie s v spun c Domnul va
lucra n aceast ultim lucrare ntr-o manier Ioarte diIerit ordinii
obisnuite a lucrurilor, si pe o cale care va Ii contrar oricrui plan
233
omenesc. (,Mrturii pentru predicatori, pag. 300)
,Solia ngerului al treilea nu va Ii nteleas, lumina care va lumina
pmntul cu slava sa va Ii numit o lumin Ials, de acei care reIuz s
mearg n slava sa crescnd. (R&H, 27 mai 1890)
,n biserici va Ii o minunat maniIestarea puterii lui Dumnezeu,
dar nu va Ii asupra acelora care nu s-au umilit naintea Domnului, care
nu au deschis usa inimii prin mrturisire si pocint. n maniIestarea
acelei puteri care lumineaz pmntul cu slava lui Dumnezeu, ei vor
vedea ceva care n orbirea lor li se va prea periculos, ceva care va
trezi temerile lor, si se vor ntri pentru a-i rezista. Pentru c Domnul
nu lucreaz potrivit ideilor si asteptrilor lor, ei se vor opune lucrrii.
(R&H, 23 decembrie 1890)
Sincronizarea ultimelor dou aIirmatii descoper Iaptul c
Dumnezeu stia c solia Iiind dat prin ,solii Si va Ii respins. Istoria
mrturiseste c poporul nostru cu adevrat a privit solia ca pe ceva
periculos si probabil cea mai trist parte a istoriei noastre este c noi
repetm aceeasi respingere astzi. Majoritatea adventismului de astzi
a respins lumina care a Iost nteleas si nvtat de Jones si Waggoner.
Natura lui Dumnezeu, Hristos n ntrupare, si lucrarea Sa de Mare
Preot, sunt toate sub atacul noii teologii. Trist este c multi dintre cei
care mrturisesc c se opun noii teologii sub titlul ,Adventism
Istoric, resping adevrul despre Dumnezeu si Fiul Su, si Icnd
astIel, resping cluzirea timpurie a lui Dumnezeu din Miscarea
Advent.
Fratilor, este timpul s abandonm propriile noastre idei, si s
acceptm neprihnirea lui Hristos care este ,adevrul pur, neviolat.
(TM, pag. 65) Numai pe msur ce acceptm ploaia timpurie putem Ii
pregtiti de a primi ploaia trzie. Cnd negm doctrinele Iundamentale
ale solei celor trei ngeri, nu putem astepta s Iim cluziti mai departe
n adevr si neprihnire. ,Dac temeliile sunt distruse, ce poate Iace
cel neprihnit? (Psalm 11:3)
234
Capitolul 19
Dup calea pe care ei
o numesc erezie"
a cinci zile dup ce Pavel a Iost trimis la Felix din Cezarea, a
Iost acuzat de oratorul evreu Tertul c este ,un instigator la
rzvrtire printre toti evreii din toat lumea, si un conductor de seam
al sectei Nazarinenilor. (Fapte 24:5) Cuvntul grecesc pentru ,sect
este uipcoi (,hairesis) si este tradus n versetul 14 ca ,erezie. Tertul
l-a acuzat pe Pavel c era membru al uni ,secte sau cult. nvttura
apostolului era considerat a Ii erezie! Si totusi, n rspunsul lui Pavel
ctre Tertul, el a aIirmat: ,Dar ti mrturisesc c dup calea pe care ei
o numesc ere:ie, eu m inchin Dumne:eului printilor mei, creznd
toate lucrurile care sunt scrise n lege si n proIeti. (Fapte 24:14)
Pavel a declarat c indiIerent de numele pe care oamenii l ataseaz
credintei sale, el se nchin Dumnezeului printilor si potrivit legii si
proIetilor. Care era nvttura lui Pavel care era numit ,erezie? Luca
nregistreaz primul lucru pe care Pavel l-a predicat dup convertirea
sa: ,Si n mod direct el a predicat pe Hristos n sinagogi, c El este
Fiul lui Dumnezeu. (Fapte 9:20) Aceasta e devenit subiectul soliei lui
Pavel: ,Cci am dorit s nu stiu nimic printre voi, dect pe Isus
Hristos, i pe El crucificat. (1 Corinteni 2:2)
L
,n ceea ce-L priveste pe Fiul Su Isus Hristos Domnul nostru,
care a Iost Icut din smnta lui David dup trup; si a Iost declarat cu
putere a Ii Fiul lui Dumnezeu, potrivit spiritului sIinteniei, prin
nvierea din morti. (Romani 1: 3,4)
,Dar Dumnezeu Si-a artat dragostea Iat de noi n Iaptul c, pe
cnd eram noi pctosi, Hristos a murit pentru noi. Mai mult atunci,
Iiind acum ndrepttiti prin sngele Su, vom Ii salvati prin El de
mnie. Cci dac, atunci cnd eram vrjmasi, am fost impcati cu
Dumne:eu prin moartea Fiului Su, cu att mai mult, Iiind mpcati,
vom Ii salvati prin viata Lui. (Romani 5:8-10)
,Cci v-am ncredintat mai nti ceea ce am primit si eu, cum a
235
murit Hristos pentru pcatele noastre potrivit Scripturilor. (1
Corinteni 15:3)
,Sunt cruciIicat cu Hristos: si totusi triesc; dar nu eu, ci Hristos
trieste n mine; si viata pe care o triesc acum n trup, o triesc prin
credinta in Fiul lui Dumne:eu, care m-a iubit, i S-a dat pe Sine
pentru mine. (Galateni 2:20)
Pavel a recunoscut c proIetiile Vechiului Testament arat ctre
Isus ca Iiind Fiul Viului Dumnezeu, care S-a golit pe Sine si a venit pe
aceast planet rebel pentru a muri pentru pcatele celor pe care i-a
creat si care au clcat legea divin. Iudaismul a ratat n zilele lui Pavel
pentru c a reIuzat s se nchine lui Dumnezeu ,potrivit legii si
proIetilor. Descoperirile reIeritoare la Mesia erau Iie ignorate, Iie
gresit aplicate de majoritatea evreilor. Pavel a nteles c mentinerea
sau cderea iudaismului depindea de conceptul su reIeritor la
Dumnezeu si Hristosul Su. Noua ,sect a Nazarinenilor a realizat c
Isus era Hristosul, Fiul literal al Viului Dumnezeu, care a venit pentru
a muri pentru pcatele omului. A respinge acea mare lumin era
echivalent cu o respingere a lui Dumnezeu si a mntuirii Sale. Cu toate
c era considerat a Ii ,erezie s crezi adevrata evanghelie, si cu toate
c erau etichetati ca Iiind sect, primii crestini au proclamat credinta si
crezul lor n Dumnezeu si n Isus Hristos ca Fiul lui Dumnezeu.
Succesul Iundamental al crestinismului si cderea iudaismului s-au
bazat pe conceptele lor despre Dumnezeu.
Primii crestini stiau c Dumnezeu conducea miscarea lor, si n ceea
ce priveste Ielul n care iudeii sau neamurile i numeau, dragostea lor
pentru Hristos i-a constrns s mrturiseasc adevrul chiar dac erau
persecutati, si de multe ori omorti!
Miscarea advent timpurie de aseamn n multe aspecte cu prima
biseric crestin. Recuperarea adevrurilor biblice despre Dumnezeu,
natura omului, legea lui Dumnezeu etc., a atras cu sine dusmnia lumii
si cderea bisericilor. Opozitia lor Iat de poporul advent a Iost
maniIestat n denumiri si persecutie. Istoria detaileaz ncercrile prin
care a trecut poporul advent. Dar credinta lor nu a putut Ii zdruncinat
pentru c au crezut cu putere c Dumnezeu a adus miscarea la
existent ca mplinire a proIetiei, si c El i conducea pas cu pas.
Aceast ncredere a Iost sustinut de asezarea spiritului proIetiei n
popor.
236
Ellen White a aIirmat n repetate rnduri c Dumnezeu a adus
miscarea advent la existent si c El i-a condus n mod providential n
dezvoltarea doctrinelor pe care le nvtau pionierii miscrii.
Urmtoarele aIirmatii oIer o dovad clar a pozitiei ei.
,Adevrurile care ne-au fost date dup trecerea timpului in 1844
sunt tot atat de sigure i neschimbtoare ca i atunci cand Domnul ni
le-a dat ca rspuns la rugciunile noastre imperioase. Viziunile pe
care Domnul mi le-a dat sunt att de iesite din comun, nct stim c
ceea ce am acceptat este adevrul. Acest lucru a Iost demonstrat de
Spiritul SInt. Lumin, lumin pretioas de la Dumnezeu a stabilit
principalele puncte ale credintei noastre asa cum o avem astzi. (1
MR, pag. 53; Scrisoarea 50, 1906; sublinieri adugate.)
,Putem spune cu ncredere: Adevrul care a venit la noi prin
lucrarea Spiritului SInt nu este o minciun. Dovezile date n ultima
fumtate de secol poart dovada puterii Spiritului. (,Colectia Paulson
a scrisorilor Ellenei G. White, pag. 257, 23 iunie 1905, scrisoare ctre
G. I. Butler)
,Trebuie s tinem credinta care a Iost ntrit de Spiritul SInt al
lui Dumnezeu o dat cu primele evenimente ale experientei noastre
pn n timpul de Iat. (,The Upward Look, 4 decembrie 1905)
Dovada este clar c sora White a nvtat c Dumnezeu a Iost
direct implicat n a-i ajuta pe primii pionieri s aib o ntelegere
corect a principalelor puncte ale credintei noastre. ,Principalele
puncte ale credintei noastre asa cum le avem astzi, au Iost cu putere
stabilite. Punct dup punct a Iost clar deIinit, si toti Iratii au ajuns n
armonie. (3 MR, pag. 413 MS 135, 1903).
Ea mrturiseste mai departe: ,Eu stiu si nteleg c trebuie s Iim
stabili n credint, n lumina adevrului care ne-a Iost dat n experienta
noastr timpurie. La acel timp (dup dezamgirea de la 1844) o eroare
dup alta a trecut pe la noi; predicatori si medici au adus doctrine noi.
Am cercetat Scripturile cu mult rugciune, iar Spiritul SInt a adus
adevrul mintilor noastre. Uneori nopti ntregi au Iost devotate
cercetrii Scripturilor si cererii serioase ctre Dumnezeu pentru
cluzire. Brbati si Iemei devotate s-au adunat cu acest scop. Puterea
lui Dumnezeu a venit asupra mea, si am Iost mputernicit s deIinesc
ceea ce este adevr si ceea ce este eroare. (8 MR, pag. 319, Scrisoarea
50, 1906)
237
!mplica[ii importante
Dac nvttura pionierilor era erezie dup cum pretind unii astzi,
atunci Ellen White Iie a mintit, Iie a Iost amgit, pentru c ea a
subliniat Iaptul c atunci cnd erau prezentate doctrine Ialse, ei le
respingeau. Dup cum am observat mai devreme n scrisoarea ctre
prezbiterul Butler, ea a declarat n 1905 c adevrurile pe care le
sustineau n ,ultima jumtate de secol poart dovada puterii
Spiritului. ReIeritor la doctrina despre Dumnezeu, dovezile arat n
mod clar c toti pionierii adventisti erau anti-trinitarieni.
Dac cineva crede c doctrina Trinittii este adevrat, atunci
trebuie s cread n mod logic nu numai c Ellen White a Iost Iie o
IalsiIicatoare, Iie amgit, dar si Iaptul c Dumnezeu nu era n
miscarea advent, pentru c dac Trinitatea este adevrat, atunci
miscarea advent timpurie l-a ajutat pe Satan s-si promoveze
minciunile hidoase despre Dumnezeire!
Este extrem de important s ntelegem c pionierii adventisti erau
corecti n nvttura c doctrina Trinittii nu era biblic. Dac erau
corecti n ceea ce priveste Trinitatea, atunci erau corecti de asemenea
si n predicarea soliei ngerului al doilea reIeritor la cderea
Babilonului care a acceptat Trinitatea. De vreme ce Trinitatea este
stlpul central al Babilonului pe care sunt cldite toate celelalte
nvtturi ale sale, (Vezi ,Manualul pentru catolicul de astzi, pag.
11.) miscarea advent va predica inevitabil mpotriva acestui vin sau
nvttur Ials. Faptul c adventismul contemporan a adoptat stlpul
central al Iiarei, arat c si-a abandonat att misiunea ct si solia sa!
!mplica[ii legate de soliile celor trei ngeri
Solia primului nger poart ,evanghelia vesnic. Conceptele
Ialse despre Dumnezeu si Hristos nu constituie ,evanghelia vesnic.
Dac Trinitatea este adevrat, atunci pionierii adventisti au prezentat
ceea ce Pavel a numit ,o alt evanghelie (Galateni 1:6) si n mod
sigur era descaliIicati ca rmsit. Rmsita trebuie s predice
,evanghelia vesnic, nu ,o alt evanghelie.
Solia primului nger ne nvat s ne temem ,de Dumnezeu si dati-I
238
slav Lui. Cum putem s ne temem de Dumnezeu si s-I dm slav
dac nu-L cunoastem cu adevrat?
Solia primului nger ne nvat s ne nchinm ,Celui ce a creat.
Cum putem Iace asta dac ne nchinm la un dumnezeu sau la
dumnezei care nu exist?
Solia ngerului al doilea aIirm c ,Babilonul este czut. Asa
cum am observat mai devreme, dac pionierii nostri L-au nteles pe
Dumnezeu n mod corect, atunci aveau dreptate cnd declarau
protestantismul si catolicismul ca si czute. Dac nu, atunci ei lucrau
mpotriva lui Dumnezeu. Adventismul de Ziua a Saptea Iie a ntrit,
Iie a respins adevrul despre Dumnezeu.
Solia ngerului al treilea ncepe cu avertismentul mpotriva
nchinrii la ,Iiar si imaginii ei. Aceast nchinare este inevitabil
dac aducem omagiu principalei nvtturi a catolicismului si
protestantismului apostat.
Solia ngerului al treilea spune c sIintii ,pstreaz poruncile lui
Dumnezeu si credinta lui Isus. nchinndu-ne unui dumnezeu Ials
clcm nu numai prima porunc, dar potrivit cu Iacov 2:10, ntregul
decalog. Mai departe, cum poate rmsita s aib credinta lui Isus dac
are o ntelegere nepotrivit despre El? Din nou, Adventismul este Iie
ndrepttit, Iie respins pe temelia adevrului despre Dumnezeu.
Pentru a cstiga simpatia lumii si pentru a nu mai Ii numiti ,sect,
pe parcursul ultimului secol, conductorii adventisti au compromis n
mod serios ,credinta care a Iost oIerit o dat sIintilor. (Iuda 3) n
ceea ce priveste ntruparea si ispsirea din cer, compromisurile Icute
n anii 1950 cu evanghelicii, prin contactele avute cu Barnhouse si
Martin, nu ar Ii Iost Icute niciodat dac Iratii nu ar Ii adoptat anterior
acelei date doctrina Trinittii. ReIeritor la ntrebrile despre Trinitate
adresate Iratilor nostri de ctre evanghelici, Roy Allan Anderson, unul
dintre adventistii implicati n contactele cu evanghelicii, a scris:
,Rspunsul nostru reIeritor la Dumnezeire si Trinitate a Iost crucial,
cci n unele crti ei au citit c adventistii erau categorisiti ca arieni.
(,Adventist Review, 8 septembrie 1983)
Pe parcursul ConIerintelor Evanghelist Adventiste din 1955
1956, Walter Martin ,a prezentat cel putin doisprezece picioare de
publicatii adventiste stivuite si nsemnate pentru a Ii studiate de
(LeRoy) Froom, publicatii care demonstrau c pionierii adventisti,
239
inclusiv Ellen White, nu au crezut n Trinitate. (Interviu nregistrat cu
Walter Martin la Loma Linda, 26 ianuarie 1989.) Dup ce a rsIoit
materialele, Martin a spus c Froom a pretins c ,nu reIlect teologia
adventist traditional, si noi le respingem. (Idem) ,Teologia
adventist traditional de astzi a suIerit o asemenea schimbare
radical de la crezul pionierilor adventisti, nct George Knight, un
proIesor de istorie de la Universitatea ,Andrews a putut scrie:
,Multi dintre Iondatorii Adventismului de Ziua a Saptea nu ar
putea s se alture azi bisericii dac ar trebui s subscrie la Crezurile
Fundamentale ale denominatiunii. Mai exact, multi nu ar putea Ii de
acord cu punctul de credint numrul 2, punct care trateaz doctrina
trinittii. Pentru Joseph Bates, Trinitatea era o doctrin nescriptural;
pentru James White era acea ,veche absurditate trinitarian,` iar pentru
M. E. Cornell era rodul marii apostazii, alturi de unele doctrine Ialse
ca serbarea duminicii si nemurirea suIletului. (,Ministry, octombrie
1993, pag. 10)
Primii pionieri, ca James White, Joseph Bates si altii, erau
deIimati ca apartinnd unei ,secte sau unui cult. Uriah Smith a notat
urmtoarele, ntr-o replic la atacurile Icute de D. M. Canright:
,Alte publicatii ale altor denominatiuni sunt toate avide de a arta
o aversiune Iat de adventisti prin a servi ocazional o brI picant,
numai dac i loveste suIicient de tare. Articole sunt copiate din alte
publicatii si trimise n Europa, si sunt traduse n diverse limbi, si sunt
publicate acolo. Si aprtori respectabili ai divinittii se Ielicit ntre ei
cu mare bucurie pentru c au gsit acum ceva cu care s veriIice
progresul acestei secte nseltoare. (,Rspunsuri pentru atacurile
prezbiterului Canright asupra Adventistilor de Ziua a Saptea, pag. 10)
Dovada pare s spun c ei nc ar Ii numiti si astzi membrii ai
unei ,secte nseltoare. Totusi, acesti pionieri au dat dovad de curaj
pentru a tine piept dispretului lumii pentru c ei au primit o
ndrzneal sInt de a mrturisi pentru Hristos si adevr. Ei credeau
asa cum a nvtat Pavel:
,Fiindc propovduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe
calea pierzrii: dar pentru noi care suntem mntuiti este puterea lui
Dumnezeu. Cci este scris: ,Voi distruge ntelepciunea celor ntelepti,
si voi Iace de nimic priceperea celor priceputi.` Unde este nteleptul?
Unde este scribul? Unde este vorbretul lumii acesteia? N-a prostit
240
Dumnezeu ntelepciunea lumii acesteia? Cci ntruct lumea, cu
ntelepciunea ei, n-a cunoscut pe Dumnezeu n ntelepciunea lui
Dumnezeu, Dumnezeu a gsit cu cale s mntuiasc pe cei care cred
prin nebunia propovduirii. Iudeii, cer un semn, si grecii caut
ntelepciune; dar noi propovduim pe Hristos cel rstignit, care pentru
Iudei este o pricin de poticnire, si pentru greci o nebunie; dar pentru
cei chemati, Iie Iudei, Iie greci, Hristos puterea lui Dumnezeu, si
ntelepciunea lui Dumnezeu. Cci nebunia lui Dumnezeu este mai
nteleapt dect oamenii; si slbiciunea lui Dumnezeu, este mai tare
dect oamenii. De pild, Iratilor, uitati-v la voi care ati Iost chemati:
printre voi nu sunt multi ntelepti n Ielul lumii, nici multi puternici,
nici multi nobili. Iar Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca s
Iac de rusine pe cele puternice. Si lucrurile Iundamentale ale lumii, si
lucrurile dispretuite, da, ba nc lucrurile care nu sunt, ca s
nimiceasc pe cele ce sunt; pentru ca nimeni s nu se laude n prezenta
Sa. Si voi, prin El, sunteti n Hristos Isus, care a Iost Icut de
Dumnezeu pentru noi ntelepciune, si neprihnire, si sIintire si
rscumprare, pentru ca, dup cum este scris: ,Cine se laud, s se
laude n Domnul.` (1 Corinteni 1:18-31)
Pavel i-a spus lui Felix c ,dup calea pe care ei o numesc erezie,
eu m nchin Dumnezeului printilor mei. (Fapte 24:14) Calea
pionierilor adventisti a Iost numit de Babilon ,erezie. Mergnd pe
aceeasi cale de decdere moral din 1844, nu am Ii surprinsi s auzim
c Babilonul nc numeste si astzi adevrul ,erezie.
Succesiunea credin[ei
La 2 iunie 1947, A. W. Spalding a scris o scrisoare de dou pagini
lui H. Camden Lacey. Scrisoarea ncepe astIel:
,M mai ajuti nc o dat? Sunt n Washington, Icnd ultima
revizuire a manuscrisului meu pentru primul volum al ,O istorie
episodic a Adventistilor de Ziua a Saptea.` M conIrunt cu dou sau
trei ntrebri principale.
Una dintre ele este istoria doctrinelor trinitariene si anti-trinitariene
printre noi. Am nteles c unii dintre conductorii vostri s-au opus la
nceput doctrinei trinittii, sau cel putin asa spun anumiti trinitarieni.
(Scrisoarea lui A. W. Spalding ctre H. Camden Lacey, 2 iunie 1947)
241
Dup ce Iace cteva observatii n legtur cu acest subiect,
Spalding a scris:
,Acum as Ii recunosctor pentru orice raz de lumin pe care ai
putea-o oIeri asupra acestui subiect. D. E. Robinson a spus c tu esti
primul pe care el l cunoaste care a nvtat n mod direct doctrina
trinittii n Australia. Probabil tu esti Iasobeam Hacmonitul, dar eu
cred c mai erau si alti douzeci si nou de rzboinici. Pentru mine
aceast istorie este asemenea zonei crepusculare, si vreau s Iie
luminat. Au pctuit toti printii? Si dac asa este, s-au pocit? Cum
dovedim unitatea credintei n succesiunea noastr dac pionierii nostri
erau arieni iar noi suntem atanasieni? (Idem)
Lacey a rspuns ntr-o scrisoare de trei pagini, datat 5 iunie 1947.
Iat prti ale rspunsului:
,Voi ncerca acum s rspund la unele dintre ntrebrile pe care
le-ai expus n scrisoarea ta din 2.
Fr ndoial c majoritatea din poporul nostru erau anti-
trinitarieni, cnd noi (Iamilia Lacey) am acceptat ,Adevrul` n 1888.
Cel putin, asa am vzut noi la acea vreme.
Acum, ntrebarea ta: ,Au pctuit toti printii?` Ei bine, ,pcat`
este probabil un cuvnt prea puternic. Dar este sigur c ei ,toti` au avut
vederi inadecvate att n ceea ce priveste ,Vesnicia Fiului` (si de
aceea, n ceea ce priveste Divinitatea Sa esential) si n ceea ce
priveste ,personalitatea Duhului SInt.` (Si de ce nu vorbim despre El
n general n acest Iel, asa cum o Iace traducerea noastr autorizat, si
Primele Scrieri ale sorei White, pn cnd a venit sub inIluenta sotului
ei si a altor pionieri?)
,Si dac asa este, s-au pocit?` mi este team c nu, dup cum ai
observat. Atitudinea unora dintre pionieri Iat de predicarea
,Neprihnirii prin Credint` n 1888, ilustreaz Ioarte bine reactiile lor
Iat de vreo ,lumin nou` care ar putea veni la ei. Oricum, ei au Iost
n mod minunat Iolositi de Dumnezeu n asezarea temeliilor soliei
noastre.
,Cum dovedim unitatea credintei n succesiunea noastr dac
pionierii nostri erau arieni iar noi suntem atanasieni?` Ei bine, acum,
rspunsul este evident pentru tine, ca si pentru ceilalti dintre noi,
astIel: haide s-o lsm asa! (Scrisoarea lui Camden H. Lacey ctre A.
W. Spalding, 5 iunie 1947)
242
Ultima aIirmatie a lui Lacey trebuie studiat cu grij. Temelia
pentru succesiunea credintei este unitatea n adevr. Putini din ambele
prti ale disputei (Trinitarieni sau non-trinitarieni) ridic problema
importantei unei adevrate ntelegeri a doctrinei despre Dumnezeu.
Lacey spune Ioarte clar c, ca si Trinitarian, nu poate pretinde unitatea
credintei cu pionierii. Si totusi, adevrul este baza pentru succesiunea
credintei. Implicatiile ar trebui s Iie tot att de clare pentru noi, pe ct
de clare erau pentru Lacey. Dac nu exist nici o succesiune de
credint ntre pionierii lucrrii si ceea ce se crede azi, atunci trebuie s
admitem c ori noi, ori pionierii erau gresiti. Dac ei erau gresiti n
acest subiect vital, atunci cum putem noi pretinde c Dumnezeu a
ridicat aceast miscare? Nu este de mirare c Laceya spus: ,.haide
s-o lsm asa! Oricum, nu trebuie s Iie asa! Nu trebuie s respingem
nvtturile care au Iost stabilite n adevr! Ceea ce trebuie s facem
este s renuntm a mai dori favoarea lumii inaintea favorii lui
Dumne:eu.
Cnd Walter Martin si dr. Donald Barnhouse s-au ntlnit cu R. A.
Anderson si LeRoy Froom, primul lucru care a trebuit lmurit a Iost
dac adventistii credeau sau nu doctrina Trinittii. (Vezi ,Adventist
Review, 8 septembrie 1983, pag. 4, si interviul nregistrat cu Walter
Martin la Loma Linda, 26 ianuarie 1989.) n timp ce acesti evanghelici
urau Sabatul, nu erau de acord cu nemurirea suIletului, si se distrau pe
seama doctrinei sanctuarului, i puteau accepta pe adventisti att timp
ct ei acceptau doctrina Trinittii. (Barnhouse a aIirmat: ,Ursc
Smbta ca zi religioas de Sabat. O ursc pentru c Hristos o urste.
conversatie teleIonic nregistrat ntre Barnhouse si A. L. Hudson,
16 mai 1958 tiprit n ,ConIerintele Evanghelice Adventiste de
Ziua a Saptea din 1955-1956. Martin a scris reIeritor la starea
mortilor: ,n ceea ce l priveste pe autorul acestor rnduri, cu toate c
este n opozitie Iat de doctrin ,SuIletul Doarme` , aceasta nu
constituie o critic n ntovrsirea noastr cu ei, . ,Eternity,
ianuarie 1957 Barnhouse a scris n ceea priveste judecata de
cercetare: ,De aceea, pentru mine nu este mai mult dect o idee
omeneasc de salvare a reputatiei! . Noi personal nu credem c ar
exista cea mai mic umbr de ndoial asupra vreunui verset din
Scriptur cum c ar sustine o astIel de pozitie deosebit, si noi credem
mai departe c orice eIort de a o stabili este rsuflat, redus si
243
neprofitabil' ,Eternity, septembrie 1956 sublinieri n original.)
n timp ce au trebuit Icute compromisuri n ceea ce priveste
ntruparea si ispsirea, aceste concesii nu ar Ii Iost Icute dac doctrina
Trinittii nu ar Ii Iost recunoscut anterior.
,Sunt cruciIicat cu Hristos: si totusi triesc;
dar nu eu, ci Hristos trieste n mine;
si viata pe care o triesc acum n trup,
o triesc prin credinta n Fiul lui Dumnezeu,
care m-a iubit,
si S-a dat pe Sine pentru mine.
(Galateni 2:20)
244
Capitolul 20
Ce nseamn s fii tradiional"
stzi se pune un mare accent pe nevoia de a Ii traditional (n
limba englez apare peste tot ca ,orthodox). ,Traditional
este deIinit ca: ,1. Aderarea la credinta acceptat sau traditional si
stabilit. 2. Aderarea la credinta crestin asa cum a Iost exprimat n
primele crezuri crestine ecumenice. 3. Aderarea la credinta sau
practica general acceptat, obisnuit sau traditional. (,American
Heritage Dictionary) S cercetm deIinitia termenului ,traditional si
s vedem dac rezist testului adevrului biblic.
A
n primul rnd, ,ortodox este ceea ce e ,traditional. Cnd a Iost
ntrebat de ce apostolii Si au clcat ,traditia btrnilor, Isus ,le-a
rspuns si a spus: ,De ce clcati voi porunca lui Dumnezeu prin
traditia voastr?` (Matei 15:2,3) Hristos a adugat mai departe: ,Dar
degeaba Mi se nchin ei, nvtnd doctrinele poruncilor oamenilor.
(Matei 15:9) Fiul lui Dumnezeu a aIirmat n mod clar c traditia nu
constituia o metod demn de ncredere n aIlarea adevrului.
Apostolul Pavel a scris: ,Luati seama ca nimeni s nu v captiveze
prin IilozoIie si amgire desart, dup traditia oamenilor, dup
primele notiuni ale lumii, si nu dup Hristos. (Coloseni 2:8) Petru a
continuat pe aceeasi tem, scriind: ,Cci stiti c nu ati Iost
rscumprati cu lucruri pieritoare, ca argintul si aurul, din conversatia
voastr inutil primit prin traditie de la printii vostri. (1 Petru
1:18)
n al doilea rnd, ,ortodox este considerat a Ii ceea ce a Iost
stabilit de ,crezurile crestine ecumenice timpurii. Un crez este deIinit
ca: ,O declaratie scurt, autoritar si oIicial a crezurilor religioase.
Cuvntul crez vine din cuvntul latin ,credo` (,eu cred`), primul
cuvnt att din Crezul de la Nicene ct si din Crezul Apostolilor.
(,Dictionarul biblic ilustrat al lui Nelson) Termenul ,crez nu exist
n Biblie, dar Dumnezeu, prin servul Su, ne-a dat un sIat:
,Roma a luat Biblia de la popor si le-a cerut tuturor oamenilor c
accepte nvtturile ei n locul acesteia. A Iost lucrarea reIormei aceea
245
de a reda oamenilor cuvntul lui Dumnezeu; dar nu este adevrat c n
bisericile timpului nostru oamenii sunt nvtati s-si ntemeieze
credinta pe crezurile si nvtturile bisericilor lor, mai degrab dect
pe Scripturi? (,Marea lupt, pag. 388)
,n pretinsa lume crestin, multi se deprteaz de nvtturile clare
ale Bibliei si construiesc un crez Iormat din speculatii omenesti si
mituri plcute, si arat spre turnul lor ca Iiind un mijloc de a urca la
cer. Oamenii se agat cu admiratie de vorbirile elocvente, care-i nvat
c cel care pctuieste nu va muri, c mntuirea poate Ii obtinut Ir
s existe supunere Iat de Legea lui Dumnezeu. Dac pretinsii urmasi
ai lui Hristos ar accepta standardul lui Dumnezeu, acest lucru i-ar duce
la unitate; dar atta vreme ct ntelepciunea omeneasc este nltat
mai presus de Cuvntul Su cel SInt, va Ii ceart si dezbinri.
ConIuzia existent n crezurile si sectele ce sunt n conIlict unele cu
altele, este Ioarte bine reprezentat prin expresia ,Babilon`, pe care
proIetia (Apocalipsa 14:8; 18:2) o aplic la bisericile iubitoare de lume
din zilele sIrsitului. (,Patriarhi si proIeti, pag. 124)
,Biblia i numai Biblia trebuie s fie cre:ul nostru, singura
legtur de unire; toti cei care se supun acestui Cuvnt SInt vor Ii n
ntelegere. Propriile noastre puncte de vedere si idei nu trebuie s
controleze eIorturile noastre. Omul este Iailibil, dar Cuvntul lui
Dumnezeu este inIailibil. n loc de a se certa unii cu altii, Iaceti ca
oamenii s-L preamreasc pe Domnul. S prentmpinm toate
opozitiile asa cum a Icut Maestrul nostru, spunnd ,St scris.` S
ridicm steagul pe care este scris ,Biblia este regula noastr de
credint si disciplin.` (R&H, 15 decembrie 1885; SM, cartea 1, pag.
416)
Primii adventisti erau Ioarte atenti de a conduce departe de crezuri.
n timpul unei ntlniri cu caracter organizatoric din 5 octombrie 1861,
J. N. Loughborough a trasat cinci pasi ctre apostazie, din care
observm c Iormarea unui crez este primul sau baza. (Pentru tot
articolul, vezi ,Cinci pasi ctre apostazie din Anexa de la pag. 294)
,Primul pas ctre apostazie este de a concepe un crez, de a spune
tuturor ce s cread. Al doilea este de a Iace din acel crez testul pentru
a Ii acceptat ca membru. Al treilea este de a ncerca membrii prin acel
crez. Al patrulea este de a denunta ca eretici pe cei care nu cred acel
crez. Si al cincilea, de a ncepe persecutia mpotriva lor. (R&H, 8
246
octombrie 1861)
n al treilea rnd, ,ortodox este ceea ce este ,acceptat de comun
acord. Cu alte cuvinte, vocea majorittii. Oricum, nregistrarea este
clar c n ceea ce priveste chestiunile legate de credint si practic,
majoritatea a gresit mereu. Biblia descrie pe sIintii lui Dumnezeu din
ultimele zile ca Iiind o ,turm mic comparativ cu bisericile apostate.
(Luca 12:32) Scriptura declar c ,toat lumea se minuna de Iiar.
(Apocalipsa 13:3) Isus a spus: ,Multi mi vor spune n ziua aceea:
,Doamne, Doamne, nu am Icut noi proIetii n numele Tu? Si n
numele Tu nu am scos diavoli? Si n numele Tu nu am Icut attea
lucrri minunate?` Si le voi spune: ,Nu v-am cunoscut niciodat;
deprtati-v de la Mine, voi care lucrati nelegiuirea.` (Matei 7:22,23)
Experienta celor doisprezece brbati trimisi s spioneze tara
Canaanului ilustreaz Ioarte bine principiul potrivit cruia majoritatea
adopt de obicei o pozitie gresit. Majoritatea, optzeci si trei la sut, au
adus un raport ru. Majoritatea a Iost aceea care L-au rstignit pe Isus.
Oricum, curajul nostru este ntrit atunci cnd realizm c n timp ce
majoritatea este de partea erorii, toate ostile cerului sunt n desvrsit
unitate cu Dumnezeu. Ar trebui s ne rugm ca Dumnezeu s ne
deschid ochii, asa cum i-a deschis pe cei ai servului lui Elisei cnd
sirienii nconjuraser Dotanul. (Vezi 2 Regi 6.)
Biblia este abandonata
Revznd deIinitia termenului ,ortodox, ar trebui observat c nu
este mentionat nimic despre Biblie. nvtturile Scripturii nu sunt
considerate ca Iiind criteriul pentru ,ortodox. n loc de aceasta,
crezurile ,traditionale, bazate pe ,crezurile ecumenice si practicile
,general acceptate, obisnuite sau traditionale, constituie tiparul pentru
,ortodox. Ellen G. White cu sigurant c nu a acceptat o asemenea
axiom. Acest standard poate Ii cu greu acceptat de crestinii care
rmn numai la Biblie. Ea a scris:
,Dar Dumnezeu ca avea pe pmnt un popor care va rmne la
Biblie i numai la Biblie, ca standard al tuturor doctrinelor i ba: a
tuturor reformelor. Opiniile oamenilor nvtati, concluziile stiintei,
cre:urile sau deci:iile conciliilor eclesiastice, tot atat de numeroase i
de discordante ca i bisericile pe care le repre:int, vocea maforittii,
247
- nici una si nici toate acestea nu va Ii privit ca dovad n sprijinul sau
mpotriva oricrui punct al credintei religioase. nainte de a accepta
orice doctrin sau precept, ar trebui s cerem un lmurit ,Asa spune
Domnul` n sprijinul ei. (,Marea lupt, pag. 595)
Un studiu al scrierilor Ellenei G. White descoper c ea nu a
Iolosit conceptul de ,ortodox ntr-o lumin Iavorabil. De Iapt,
predicatorii ,ortodocsi din bisericile ,ortodoxe au Iost cei care i-au
atacat pe adventistii de ziua a saptea si solia lor.
,Bisericile ortodoxe (tradi[ionale) au Iolosit Iiecare mijloc pentru
a mpiedica rspndirea credintei n revenirea n curnd a lui Hristos.
(,Schite din viat, pag. 59, editia 1915; ,Mrturii pentru comunitate,
vol. 1, pag. 54)
,De la nceputul lucrrii mele, am Iost urmrit de ur, repros si
minciun. Majoritatea acuzatiilor si rapoartelor calomniatoare au Iost
cu lcomie adunate si rspndite de rebeli, Iormalisti si Ianatici.
Acestia sunt predicatorii asa numitelor biserici ortodoxe care
cltoresc din loc n loc pentru a se lupta mpotriva adventistilor de
ziua a saptea, si ei Iac din doamna White manualul lor. Batjocoritorii
din ultimele zile sunt cluziti de acesti predicatori, mrturisind c
sunt santinelele lui Dumnezeu. (SM, cartea 1, pag. 69)
Atacul predicatorilor si bisericilor ,ortodoxe asupra poporului lui
Dumnezeu nu este un plan nou, ci unul care este n progres din
vremurile strvechi. Este bazat pe teama si slbiciunea omeneasc.
Mintea carnal este nesigur si nu doreste s Iie nvtat de ceea ce
este din exterior. Satan Ioloseste acest plan Ioarte bine pentru a
mpiedica ca oamenii s aud-L pe Isus, si el continu s aplice acest
plan si n zilele noastre.
,Cnd Hristos era pe pmnt, preoti posaci si conductori violenti
amenintau poporul cu excluderea din sinagog, si astIel i mpiedicau
pe multi s-L aud pe marele nvttor. Astzi, asa numitii predicatori
,ortodocsi` prin metode similare i mpiedic pe cei care-i urmeaz s
asculte cuvintele ambasadorilor lui Hristos. Multi se tem chiar s
studieze cuvntul lui Dumnezeu pentru ei nsisi, pn cnd nu sunt
convinsi. Persoane tinere care nu gsesc nici o atractie n Biblie si care
nu au studiat niciodat paginile ei, vor repeta asemenea papagalului
cuvintele mpotrivitorilor adevrului. Ei si imagineaz c sun a
independent brbteasc a vorbi despre a avea o gndire a lor proprie,
248
cnd de Iapt ei repet opiniile si prerile altora. Ceea ce spune
predicatorul la amvon mpotriva adevrului, este cu bucurie mbrtisat
de cei care doresc s aud astIel de lucruri, iar ipotezele lui, cu toate c
desIiinteaz dovada Scripturii, sunt repetate ca dovezi concludente.
(,Semnele timpului, 16 martie 1882)
Contrastul dintre predicatorii ,ortodocsi si cuttorul sincer dup
adevr, este minunat prezentat n paragraIul anterior. Predicatorul
,ortodox st pe nisipul misctor al ,opiniilor si prerilor, n timp ce
,ambasadorii lui Hristos stau pe platIorma tare a adevrului
Scripturii. Dup cum a Iost observat n paragraIul anterior, vremurile
n care Hristos era pe pmnt, sunt Ioarte asemntoare cu cele de
astzi.
,Din primii ani ai vietii lui, copilul iudeu era nconjurat de
cerintele rabinilor. Pentru Iiecare Iapt, pn la cele mai nensemnate
amnunte ale vietii, se prescriau reguli rigide. Sub conducerea
invttorilor din sinagog, tinerii erau instruiti in cunoatere
nenumratelor reguli pe care, ca israelitii ortodoci, trebuiau s le
p:easc. Isus ins nu s-a interesat de aceste chestiuni. Din copilrie
El s-a comportat independent Iat de legile rabinilor. Scripturile
Jechiului Testament constituiau studiul Su constant, si cuvintele
,Asa zice Domnul,` erau totdeauna pe buzele Sale. (,Hristos Lumina
lumii, pag. 84)
Isus, ,calea, adevrul si viata, (Ioan 14:6) nu era interesat de ceea
ce era ,traditional, ci mai degrab de ceea ce spuneau Scripturile.
Dac El este exemplul nostru n toate lucrurile, atunci de ce att de
multi dintre pretinsii Si urmasi sunt att de interesati n a Ii
,traditionali? Dumnezeu nu a cerut niciodat poporului Su s
accepte traditiile oamenilor pentru a primi aprobarea Sa. De Iapt,
idealul lui Dumnezeu a Iost ca ei s Iie un popor separat. ,Cci din
vrIul stncilor l vd, si l privesc de pe nltimea dealurilor; iat,
poporul va locui singur, si nu va Ii numrat printre natiuni. (Numeri
23:9) ,Si voi mi veti Ii sIinti; cci Eu DOMNUL sunt sInt, si v-am
separat dintre alte popoare, pentru ca s Iiti ai Mei. (Leviticul 20:26)
249
Trinitatea este ,tradi[ionala"
Nici o doctrin a credintei crestine nu se presupune a Ii mai
,ortodox ca Trinitatea. S o cercetm si s vedem dac este
ntr-adevr ,ortodox dup cum pretind aprtorii ei.
n primul rnd, este Trinitatea traditional? Da, doctrina Trinittii
este o traditie care nu este bazat pe Scriptur. S observm n primul
rnd o aIirmatie catolic care a Iost tiprit n unul dintre primele
numere din ,Review:
,ntrebare: Mai aveti si alt cale pentru a demonstra c Biserica a
avut puterea de a institui ca principii, srbtori?
Rspuns: Dac nu ar Ii avut o astIel de putere, nu ar Ii Icut
lucrurile n privinta crora religionistii moderni au czut de acord cu
ea; - nu ar Ii nlocuit serbarea Duminicii, prima zi a sptmnii, pentru
serbarea Smbetei, cea de-a saptea zi, o schimbare pentru care nu
exist nici o autoritate scripturistic.
ntrebare: Mai remarcati si alte adevruri pe care Biserica le nvat
ca Iiind necesare, dar care nu sunt clar scrise n Scriptur?
Rspuns: Doctrina Trinittii, o doctrin a crei cunoatere este
necesar pentru mantuire, nu este intr-un mod explicit i evident
scris in Scriptur, in acceptiunea protestant a interpretrii
personale. (R&H, 22 august 1854 citat din ,Catehism doctrinal.)
O editie special a ,Adventist Review dedicat celor ,27 de
Puncte, oIer urmtoarea declaratie reIeritoare la doctrina Trinittii:
,n timp ce nici un singur pasaf scriptural nu sustine oficial
doctrina Trinittii, este asumat ca adevr de scriitorii Bibliei si
mentionat n cteva rnduri.
Numai prin credint putem accepta existenta Trinittii.
(,Adventist Review, vol. 158, nr. 31, pag. 4)
De aceea, att prin recunoasterea catolic ct si prin cea
protestant, Trinitatea este o doctrin traditional care nu este bazat
pe Scripturi.
n al doilea rnd, a Iost Trinitatea stabilit printr-un ,crez
ecumenic? Da, doctrina Trinittii a Iost stabilit n cadrul Conciliilor
Catolice de la Nica (325 d. Hr.) Constantinopol (381 d. Hr.). A. T.
Jones, n monumentala sa lucrare ,Cele Dou Republici, arat cum
250
Conciliul de la Nica reprezint ,Stabilirea credintei catolice. (Vezi
capitolul paisprezece.) Crezul de la Nica reprezint baza doctrinei
Trinittii. La acest conciliu, prezidat de Constantin, a Iost cuvntul
omului si nu al lui Dumnezeu care a asezat standardul. ,n 325,
Constantin a detinut locul de conducere n Conciliul de la Nica, . el
a deIinit ortodoxia. (,Enc. Amer. Vol. 7, pag. 649) Biserica Catolic
pretinde n mod deschis c aceast doctrin, stabilit la un conciliu
condus de un tiran, este stlpul central al credintei sale.
,Doctrina Trinittii este doctrina central a credintei Catolice. Pe
ea se bazeaz toate celelalte nvtturi ale Bisericii. (,Manualul
pentru catolicul de astzi, pag. 11)
n al treilea rnd, este Trinitatea o ,credint sau practic general
acceptat, obisnuit sau traditional? Da, Trinitatea este un crez
acceptat astzi si este esential pentru a Ii considerat un ,crestin
evanghelic. ,Fundamentul Consiliului Mondial al Bisericilor aIirm
credinta ,ntr-un Dumnezeu, Tatl, Fiul si Spiritul SInt. (Constitutia
Consiliului Mondial al Bisericilor) n timp ce lista doctrinelor
acceptabile variaz printre evanghelici, doctrina care trebuie acceptat
si crezut pentru a Ii considerat ca Icnd parte din trupul lui Hristos,
este doctrina Trinittii. Compromisurile Icute n urm cu patruzeci de
ani ntre adventistii de ziua a saptea si evanghelici, nu ar Ii avut loc
dac doctrina Trinittii nu ar Ii Iost mai nti acceptat.
Biserica Adventist de Ziua a Saptea a Iost considerat sect mai
bine de 100 de ani, pentru c restul lumii crestine nu ne-a considerat ca
Iiind ,ortodocsi. O dat cu acceptarea doctrinei Trinittii dup
moartea Ellenei G. White, biserica s-a asezat n pozitia de a da mna
cu evanghelicii. Dac vom Ii acceptati de restul lumii crestine, va
trebui s Iim binevoitori de a-i accepta. n 1926, Comitetul Executiv al
ConIerintei Generale a votat o declaratie: ,Relatia cu alte societti.
Una dintre declaratii spune:
,Recunoastem Iiecare agentie care-L preamreste pe Hristos
naintea oamenilor ca parte a divinului plan pentru evanghelizarea
lumii, si avem o mare apreciere pentru brbatii si Iemeile crestine din
alte adunri care s-au angajat n lucrarea de cstigare de suIlete la
Hristos. (Citat din ,Att de multe n comun, pag. 73)
Am trimis un mesaj bisericilor oIiciale: dac ncetati s ne mai
numiti ,sect, vom nceta s v numim ,Babilon. Rezultatele se pot
251
vedea cu claritate astzi. Biserica Adventist de Ziua a Saptea este
acceptat de majoritatea evanghelicilor ca Iiind parte a trupului lui
Hristos; iar noi, din pcate, am renuntat la solia celor trei ngeri.
Israel nu era considerat ,ortodox de vechiul Babilon. Nici Isus si
nici apostolii nu au Iost considerati ,ortodocsi de conductorii
religiosi ai zilelor lor. Pionierii adventisti nu au Iost considerati
,ortodocsi de bisericile oIiciale. Dac a bea din vinul Babilonului
mistic este necesar pentru a Ii ,ortodox, atunci mai bine m altur
neortodocsilor!
,Dar degeaba Mi se nchin,
nvtnd doctrinele poruncilor oamenilor.
(Matei 15:9)
252
Capitolul 21
Omega apostaziei
ectiile istoriei sacre sunt multe si diverse, dar probabil una dintre
cele mai importante lectii care trebuie nvtat o reprezint
tendinta poporului lui Dumnezeu de a se deprta de adevr dup
moartea conductorilor si servilor Si credinciosi. Observati cu atentie
urmtoarele versete din Deuteronomul:
L
,Si DOMNUL a zis lui Moise: ,Iat, tu vei adormi mpreun cu
printii ti. Si poporul acesta se va scula si va curvi dup dumnezeii
strini ai trii n care intr. Si pe Mine M va prsi, si va clca
legmntul Meu, pe care l-am Icut cu ei. n ziua aceea, M voi
aprinde de mnie mpotriva lor si i voi uita, si-Mi voi ascunde Fata de
ei si vor Ii devorati, si-i vor ajunge o multime de rele si necazuri; si n
ziua aceea vor zice: ,Oare nu au venit aceste rele asupra noastr din
pricin c Dumnezeul nostru nu este n mijlocul nostru?` Si Eu cu
sigurant mi voi ascunde Fata n ziua aceea din pricina a tot rul pe
care-l vor Iace, ntorcndu-se spre alti dumnezei. (Deuteronomul
31:16-18)
ProIetia a Iost n mod direct dat lui Moise de DOMNUL nsusi.
Istoria lui Israel demonstreaz adevrul previziunii Sale. Dumnezeu a
dat lui Israel un conductor puternic n persoana lui Iosua dup
moartea lui Moise. InIluenta sa a durat nc o generatie. ,Iar Israel a
slujit DOMNULUI n toate zilele lui Iosua si n toate zilele btrnilor
care au trit dup Iosua, si care au cunoscut toate lucrrile
DOMNULUI pe care le-a Icut pentru Israel. (Iosua 24:31) Istoria
sacr continu n cartea Judectorilor:
,Si poporul a slujit DOMNULUI n toate zilele lui Iosua, si n
toate zilele btrnilor care au trit dup Iosua si care vzuser toate
lucrurile mari, pe care le Icuse DOMNUL pentru Israel. Si Iosua Iiul
lui Nun, servul DOMNULUI, a murit, n vrst de o sut zece ani. Si
l-au ngropat n tinutul pe care-l avea de mostenire, la Timnat-Heres,
n muntele lui EIraim, la nord de dealul Gaas. Si astfel toat generatia
aceea a fost adugat la printii lui, i s-a ridicat o alt generatie
253
dup ei, care nu cunotea pe DOMNUL, nici ce fcuse pentru Israel.
Si copiii lui Israel au fcut ru inaintea DOMNULUI, si au slujit
Baalilor. Si au uitat pe DOMNUL, Dumnezeul printilor lor, care-i
scosese din tara Egiptului, si au mers dup alti dumnezei, dintre
dumnezeii popoarelor care-i nconjurau; s-au nchinat naintea lor, si
L-au provocat pe DOMNUL la mnie. Si au uitat pe DOMNUL, si au
slujit lui Baal si Astarteelor. (Judectori 2:7-13)
Apostolul Pavel a prevzut o ,cdere de la adevr. ,Nimeni s nu
v amgeasc n vreun Iel; cci acea zi nu va veni nainte de a Ii venit
o cdere mai nti, si nainte de a Ii descoperit omul pcatului, Iiul
pierzrii; care se opune si se nalt pe sine mai presus de tot ceea ce se
numeste Dumnezeu, sau care trebuie adorat; deci, el, asemenea lui
Dumnezeu, st n templul lui Dumnezeu, prezentndu-se c este
Dumnezeu. Nu v amintiti c v-am spus aceste lucruri cnd eram nc
cu voi? (2 Tesaloniceni 2:3-5) Scriind lui Timotei, Pavel a aIirmat:
,Acum Spiritul vorbeste limpede, c n vremurile din urm unii se vor
deprta de la credint, acordnd atentie spiritelor seductoare si
doctrinelor diavolilor. (1 Timotei 4:1)
Apostazia prezisa printre Adventitii
de Ziua a aptea
Ellen White a scris de asemenea despre apostazie printre poporul
lui Dumnezeu. O anumit categorie de declaratii vorbesc despre o
,alIa si despre o ,omega a apostaziei. Ellen White a declarat c
lucrarea ,Templul viu, scris pe tem de sntate, de John Harvey
Kellogg, continea teoriile care cuprindeau ,alIa apostaziei. ProIiturile
care se obtineau din vnzarea acestei crti, urmau s Iie Iolosite pentru
reconstruirea Sanatoriului Battle Creek care arsese. n timp ce toti sunt
de acord c Iragmentele din carte care vorbeau strict despre sntate
erau bune si puteau Ii recomandate, dr. Kellogg a ntretesut concepte
Ialse despre Dumnezeu. Aceste concepte erau un Iel de panteism care
se ocupa de natura prezentei si personalitatea lui Dumnezeu. (Aceste
concepte erau att de Iin introduse n carte, nct W. W. Prescott a
scris c ,este aproape imposibil de a scoate aceste idei si de a lsa ceva
n carte, cu exceptia simplelor declaratii a adevrului Iiziologic.
254
Scrisoare ctre dr. J. H. Kellogg, datat 25 octombrie 1903; vezi de
asemenea retrospectiva Icut asupra crtii de ctre M. C. Wilcox n
,Semnele timpului, 30 decembrie 1903, pag. 11.) Ellen White a notat:
,Cei care si-au hrnit mintile cu teoriile presupuse a Ii excelente,
dar care sunt spiritiste, din ,Templul viu,` sunt ntr-o zon Ioarte
periculoas. n ultimii cincizeci de ani am primit ntelepciune n ceea
ce priveste lucrurile ceresti. Dar instructiunile care mi-au Iost date, au
Iost acum Iolosite de altii pentru a ndreptti si sprijini teoriile din
,Templul viu` care sunt de un caracter nseltor. (,Manuscris
Releases, vol. 4, pag. 248)
Ellen White a Iolosit termenul ,omega n legtur cu marea
apostazie care va urma dup ,alIa. Observati urmtoarele aIirmatii:
,S nu Iiti amgiti; multi se vor deprta de la credint, dnd atentie
spiritelor seductoare si doctrinelor diavolilor. Avem acum naintea
noastr alIa acestui pericol. Omega va fi de o natur mult mai
surprin:toare. (,Mrturii Speciale, seria B, nr. 2, pag. 16)
,Sunt instruit s vorbesc lmurit. ,ntlneste-o,` este cuvntul care
mi s-a spus. ,ntlneste-o cu trie, si Ir ntrziere.` Dar nu trebuie
ntlnit prin a retrage Iortele din teren spre a cerceta doctrinele si
punctele de diIerent. Nu trebuie s Iacem o asemenea cercetare. n
cartea ,Templul viu` este prezentat alIa ereziilor mortale. Omega va
urma, i va fi primit de acei care nu doresc s acorde atentie
avertismentului pe care l-a dat Dumne:eu. (Idem, pag. 50)
,Stiam c omega va veni dup putin timp, i am tremurat pentru
poporul nostru. Stiam c trebuie s-i avertizez pe Iratii si surorile
noastre s nu intre n nici o controvers reIeritoare la prezenta si
personalitatea lui Dumnezeu. Declaratiile Icute n ,Templul viu` n
ceea ce priveste acest subiect sunt incorecte. Versetele Iolosite pentru
a conIirma doctrina expus acolo, sunt versete gresit aplicate. (Idem,
pag. 53)
Afirma[ii suplimentare despre apostazie
n legtur cu aceste aIirmatii, sunt cele gsite n ,Mrturii
Speciale care nu mentioneaz termenul ,omega, dar vorbesc despre
aceeasi apostazie.
,Un lucru va fi cu sigurant inteles curand, - marea aposta:ie,
255
care se de:volt i crete i in putere, i va continua astfel pan cand
Domnul va veni din cer cu un strigt. Ni s-a spus s (inem tare de
primele principii ale credin(ei noastre denumite, yi s naintm din
putere ctre credin( crescnd. Trebuie s tinem pentru totdeauna
credinta care a Iost conIirmat de Spiritul SInt al lui Dumnezeu din
timpul primelor evenimente ale experientei noastre pn n timpul
prezent. Avem acum nevoie de perspectiv mai mare, si de o credint
mai adnc, mai serioas si statornic n cluzirea Spiritului SInt.
Dac am avut nevoie de maniIestarea puterii Spiritului SInt pentru a
conIirma adevrul la nceput, dup trecerea timpului, astzi avem
nevoie de toate dovezile n conIirmarea adevrului, cnd suIletele se
deprteaz de la credint si dau atentie spiritelor seductoare si
doctrinelor diavolilor. Nu trebuie s existe nici o slbiciune a
suIletului acum. (Idem, nr. 7, pag. 57)
,Dusmanul suIletelor s-a gndit s sugereze c o mare reIorm
trebuie s aib loc printre adventistii de ziua a saptea, si c aceast
reIorm va consta n a renunta la doctrinele care au stat ca stlpi ai
credintei noastre, si s ne angajm ntr-un proces de reorganizare.
Dac aceast reIorm ar avea loc, care ar Ii rezultatul? Principiile
adevrului pe care Dumne:eu, in intelepciunea Sa, le-a dat rmitei
bisericii, vor fi lepdate. Religia noastr va fi schimbat. Principiile
fundamentale care au sustinut lucrarea in ultimii cinci:eci de ani, vor
fi privite ca erori. O nou organi:atie ar fi stabilit. Jor fi scrise crti
ai unei noi ordini. Ja fi introdus un sistem al filo:ofiei intelectuale.
Fondatorii acestui sistem vor merge n orase si vor Iace o lucrare
minunat. Sabatul, binenteles, va Ii privit n mod usuratic, si tot astIel
si Dumnezeul care l-a creat. Nimic nu va fi ingduit s stea in fata noii
micri. Conductorii vor nvta c virtutea este mai bun dect viciul,
dar Dumne:eu fiind dat la o parte, ei vor instaura dependenta de
puterea omeneasc, care, Ir Dumnezeu, este cea mai rea. Temelia lor
va Ii cldit pe nisip, iar Iurtuna si vijelia vor spulbera cldirea.
Cine are autoritatea de a ncepe o astIel de miscare? Noi avem
Bibliile noastre. Noi avem experienta noastr, atestat de lucrarea
minunat a Spiritului SInt. Noi avem un adevr care nu suport nici
un compromis. S nu respingem noi tot ceea ce nu este n armonie cu
acest adevr? (Idem, nr. 2, pag. 55,56)
Crti ntregi au Iost consacrate ntelegerii acestei apostazii, dar
256
multi dintre autori au Iost implicati n chiar aceast apostazie Ir a-si
da seama de asta! De acum ar trebui s Iie clar Iaptul c toate
declaratiile sorei White pot Iace reIerint la o singur chestiune, natura
prezentei si personalittii lui Dumnezeu asa cum sunt descoperite n
Ialsa doctrin pgno papal a Trinittii. Unii scriitori au ncercat s
Iac o legtur ntre omega si colapsul lucrrii medicale asa cum a Iost
organizat initial. n timp ce este adevrat c alIa a nceput n cadrul
lucrrii medicale, nvtturile medicale ale dr. Kellogg nu au Iost
niciodat puse sub semnul ntrebrii de ctre Irati. Altii, care se
consider ,adventisti istorici, s-au gndit s lege omega cu
conIerintele Evanghelist Adventiste de Ziua a Saptea din 1955,
1956. n timp ce aceste conIerinte erau un rod dat de omega, ele nu au
constituit nceputul pentru omega. Acceptarea doctrinei Trinittii a Iost
ceea ce a Icut posibil ca aceste conIerinte s aib loc. (Vezi pag. 272)
Alfa apostaziei
Pentru a ntelege ntreaga chestiune, trebuie s ne ntoarcem la dr.
Kellogg si s cercetm modul su de ntelegere reIeritor la Spiritul
SInt. Dup cum am observat anterior, problema cu ,Templul viu nu
era Iiziologia, ci mai degrab teologia. Scriindu-i lui George I. Butler,
Kellogg a notat:
,Dup ct nteleg eu, diIicultatea care este gsit n ,Templul viu,`
ntreaga chestiune poate Ii redus la ntrebarea: Este Duhul SInt o
persoan? Dumneavoastr spuneti c nu. Eu am presupus c Biblia
aIirm aceasta datorit Iaptului c pronumele personal ,el` este Iolosit
atunci cnd se vorbeste despre Duhul SInt. Sora White Ioloseste
pronumele ,el` si a spus n att de multe cuvinte c Duhul SInt este a
treia persoan a Dumnezeirii. Cum poate Ii Duhul SInt a treia
persoan si s nu Iie o persoan de loc, este Ioarte diIicil pentru mine
s nteleg. (Scrisoare de la J. H. Kellogg ctre G. I. Butler, 28
octombrie 1903)
,Eu cred c Spiritul lui Dumnezeu este o personalitate, iar
dumneavoastr nu. Dar aceasta este numai o chestiune de deIinire. Eu
cred c Spiritul lui Dumnezeu este o personalitate; dumneavoastr
spuneti, Nu, nu este o personalitate. Acum, singurul motiv pentru care
diIerim, este pentru c suntem diIeriti n ideile noastre reIeritoare la
257
ceea ce este o personalitate. Ideea dumneavoastr despre personalitate
este probabil aceea a nItisrii exterioare a unei persoane sau Iiinte
omenesti. (Scrisoare de la J. H. Kellogg ctre G. I. Butler, 21
Iebruarie 1904)
Kellogg a apelat la scrierile sorei White pentru a-l sustine n teoria
sa. Ellen White a spus c ideile lui Kellogg nu au o baz n scrierile ei.
,Sunt silit s vorbesc pentru a nega pretentia c nvtturile din
,Templul viu` pot Ii sustinute de aIirmatii din scrierile mele. Poate c
sunt n aceast carte expresii si sentimente care se gsesc n armonie
cu scrierile mele. Si poate c exist n scrierile mele multe declaratii
care, rupte din context si interpretate potrivit mintii autorului lucrrii
,Templul viu,` ar putea prea n armonie cu nvtturile din aceast
carte. Aceasta poate oIeri un sprijin aparent aIirmatiei c sentimentele
din ,Templul viu` sunt n armonie cu scrierile mele. Dar Dumnezeu s
Iereasc ca aceast prere s triumIe. (Seria B, nr. 2, pag. 53,54)
Kellogg, scriindu-i lui W. W. Prescott, a aIirmat: ,Tu, prezbiterul
Daniells, si altii, ati vorbit despre o linie Iin de deosebire, dar eu nu
pot s vd ce era aceasta, dar aceast declaratie a sorei White mi-o
Iace clar. DiIerenta este aceasta: cnd spunem c Dumnezeu este n
trei, cuvntul ,Dumnezeu` este nteles c Dumnezeirea este n trei,
Dumnezeu Tatl, Dumnezeu Fiul, si Dumnezeu, Spiritul SInt, n timp
ce ntelegerea corect pentru ca conceptiile sntoase s Iie pstrate n
mintile noastre, este c Dumnezeu Tatl st pe tronul Su n cer unde
Dumnezeu Fiul este de asemenea; n timp de viata lui Dumnezeu, sau
Spiritul sau prezenta, este puterea atotprezent care aduce la
ndeplinire vointa lui Dumnezeu n tot universul. (Scrisoare datat 25
octombrie 1903)
Nici prezbiterul Butler nu a Iost de acord cu ideea c Kellogg a
exprimat n mod adecvat gndurile sorei White n ,Templul viu.
Rspunzndu-i lui Kellogg, el a scris:
,Dumnezeu locuieste n noi prin Spiritul Su cel SInt, ca
Mngietor, ca un Dojenitor, dar mai ales ca Mngietor. Cnd venim
la El, ne Iacem prtasi cu El n sensul acesta, pentru c Spiritul vine de
la El; el (it) vine de la Tatl si de la Fiul. El (it) nu este o persoan care
merge pe picioare, sau care zboar, asemenea unei Iiinte literale, n
sensul n care Hristos si Tatl sunt sau cel putin, dac el (it) este, este
absolut dincolo de ntelegerea mea n ceea ce priveste limbajul sau
258
cuvintele. (Scrisoare de la G. I. Butler ctre J. H. Kellogg, 5 aprilie
1904)
n timp ce se pare c Kellogg ar Ii acceptat o pozitie complet
trinitarian la vremea scrierii lucrrii ,Templul viu, conceptele din
aceast lucrare au pavat calea pentru el, n vederea unei acceptri
ulterioare a doctrinei.
Omega apostaziei
Concepte Ialse despre Dumnezeu au constituit ,alIa apostaziei, si
Ialse concepte despre Dumnezeu constituie ,omega apostaziei.
Cercetnd cu atentie declaratiile sorei White reIeritoare la ,omega,
vom vedea c doctrina Trinittii si acceptarea ei n marea miscare
advent, mplineste n mod desvrsit prezicerile ei.
n primul rnd, ea a spus c ,Omega va Ii de o natur mult mai
surprinztoare. (Seria B, nr. 2, pag. 16) S examinm aceast
aIirmatie n lumina urmtoarei mrturisiri sincere a prezbiterului
William Johnsson, editor la ,Adventist Review:
,Unii adventisti de astzi cred c punctele credintei noastre au
rmas neschimbate de-a lungul anilor, sau caut s ntoarc ceasul la
un anumit punct cnd totul era drept. Dar toate ncercrile de a
recupera un asemenea ,adventism istoric` esueaz n Iata dovezilor
mostenirii noastre.
Adventistii s-au schimbat de-a lungul anilor sub impactul
,adevrului prezent.` Mai surprin:toare este nvttura reIeritoare la
Isus Hristos, Mntuitorul si Domnul nostru. Multi dintre pionieri,
inclusiv James White, J. N. Andrews, Uriah Smith si J. N. Waggoner,
au avut un punct de vedere arian sau semi arian care spune c Fiul, la
un anumit timp nainte de creatie lumii a Iost nscut de Tatl.
n acelasi Iel, modul de ntelegere trinitarian al lui Dumnezeu,
acum parte din crezul nostru Iundamental, nu a fost n mod general
sustinut de primii adventisti. Chiar si astzi, ctiva nu subscriu la el.
(,Adventist Review, 6 ianuarie 1994, pag. 10,11)
Johnsson scrie despre ,adevrul prezent, ns ,adevrul prezent
veritabil nu va contrazice niciodat adevrul stabilit! Johnsson
recunoaste n mod direct c nimic nu ar Ii mai ,surprinztor pentru
259
pionierii acestei miscri dect s vad conceptele despre Dumnezeu si
despre Hristos care sunt astzi n biseric! Johnsson admite cu
sinceritate mai departe c nvtturile noastre s-au schimbat, si c
,modul de ntelegere trinitarian al lui Dumnezeu este ,acum parte din
crezul nostru Iundamental.
Omega va veni si va Ii de o asemenea natur nct sora White a
tremurat ,pentru poporul nostru artnd c va ataca ntreaga
denominatiune. ,Omega va urma, si va Ii primit de acei care nu
doresc s acorde atentie avertismentului pe care l-a dat Dumnezeu.
,Stiam c omega va veni dup putin timp; si am tremurat pentru
poporul nostru. (Seria B, nr. 2, pag. 50,53) Astzi, acceptarea celor
27 de puncte, care includ doctrina Trinittii, este necesar pentru a Ii
parte din Biserica AZS.
Ellen White a prezis de asemenea perioada n care Omega va
exista. Ea a scris n 1904 ,c omega va urma n scurt timp. E a indicat
de asemenea c omega va rsri la nceput dup moartea ei. ,Mari
lucruri se vor petrece dup moartea mea; Satan va lucra ca niciodat
nainte. Tot ceea e poate Ii scuturat, va Ii scuturat aIar. Trebuie s
venim lng Dumnezeu, cci nu ne putem sprijini pe om sau pe
multimi. Trebuie s-L cunoastem pe Domnul mai adnc, ca niciodat
nainte. (,Asiatic Division News, 1-15 mai 1915, pag. 43, citat din
,AlIa si omega apostaziei de Julius Gilbert White.) Ea a mai aIirmat
de asemenea: ,Un lucru va Ii cu sigurant nteles curnd, - marea
apostazie, care se dezvolt si creste si n putere, si va continua astIel
pn cnd Domnul va veni din cer cu un strigt. (Seria B, nr. 7, pag.
57) Omega apostaziei avea s rup rndurile bisericii curand dup
moartea Ellenei White si va continua pn cnd Isus va veni pe norii
cerului.
Conferin[a Biblica din 1919
Istoria descoper c imediat dup moartea Ellenei G. White,
Biserica AZS a mbrtisat rapid doctrina Trinittii. n cadrul
ConIerintei biblice din 1919, W. W. Prescott a tinut o serie de studii
intitulate ,Persoana lui Hristos. Aceste studii, promovnd
Trinitarianismul, nu au Iost acceptate de toti delegatii. Discutiile care
au urmat prezentrii sale, s-au intensiIicat. Presedintele ConIerintei
260
Generale, A. G. Daniells, a ncercat s calmeze discutiile aIirmnd:
,Nu vom vota asupra chestiunii trinitarianismului sau arianismului,
dar ne putem gndi. (transcript de la ConIerinta Biblic din 1919)
Aceast dovad arat n mod clar netemeinicia Ialsei idei potrivit crei
Ellen White (prin lucrarea ,Hristos Lumina lumii) a corectat pozitia
anti-Trinitarian predominant a pionierilor adventisti.
,venirea Nangaietorului"
Miscarea de a adopta Trinitarianismul si de a deveni ca restul lumii
era n toi. Ellen White a prezis: ,crti ai unei noi ordini vor Ii scrise.
n 1928, a Iost publicat cartea lui LeRoy Froom, ,Venirea
Mngietorului. n aceast carte Froom nvat doctrina Ials a
Trinittii si, asa cum a Icut Kellogg naintea lui, a Iolosit citate din
Ellen White pentru a sprijini pozitia sa. Aceast carte a Iost rezultatul
studiilor pe care Froom le-a tinut n seminarele predicatorilor din
Uniunea Americii de Nord n 1928. La momentul publicrii, Froom nu
a mentionat c a primit ajutor din partea Babilonului pentru a concepe
aceast carte. Dup patruzeci de ani, el a Icut aceast mrturisire:
,Pot Iace aici o mrturisire personal deschis? Atunci cnd, ntre
1926 si 1928, am Iost rugat de conductorii nostri s tin o serie de
studii despre Spiritul SInt n Uniunea Predicatorilor din America de
Nord, am descoperit c, pe lng ndrumrile nepretuite gsite n
Spiritul ProIetic, nu exista practic nimic n literatura noastr care s
expun pozitia biblic n ceea ce priveste acest uluitor cmp de studiu.
Nu existau n literatura noastr crti care s vorbeasc despre acest
subiect.
Am Iost silit s caut o urm de crti valoroase scrise de brbati din
afara credintei noastre asa cum am spus mai devreme n vederea
reperelor initiale si a sugestiilor, si pentru a deschide perspective n
vederea studiului personal intensiv. Obtinnd acestea, am pornit de
acolo. Dar ei erau hotrti mai dinainte s ajute. Si zeci, dac nu sute
pot conIirma aceeasi convingere sntoas c unii dintre aceti
brbati aveau o ptrundere mai adanc in lucrurile lui Dumne:eu
decat aveau multi din oamenii notri referitor la Spiritul Sfant i viata
triumftoare. Aceasta constituia o tem Ioarte obscur. (,Miscarea
destinului, pag. 322) Brbatii ,din aIara credintei despre care
261
Froom a pomenit erau ,Murry, Simpson, Gordon, Holden, Meyer,
McNeil, Moody, Waugh, McConkey, Scroggie, Smith, McKensie,
McIntosh, Brooks, Dixon, Kyle, Morgan, Needham, Pierson, Seiss,
Thomas, West, si alte zeci de persoane. (Idem, pag. 320)
V rog s notati ce a observat un cercettor la ceea ce a aIirmat
prezbiterul Froom: ,1.) Nu exista nimic n literatura noastr de ce?
pentru noi nu eram trinitarieni. 2.) Ceea ce trebuia prezentat n 1928,
trebuia s-si aib rdcinile n ceea ce credea poporul sIintit (referin[
la gruparea penticostal) mai ales n ceea ce priveste acest
subiect. 3.) El i acuz pe brbatii nostri de neglijare n cercetarea
adnc a lucrurilor spirituale ale lui Dumnezeu. (Robert Diener ,O
istorie a Dumnezeirii n Biserica Adventist de Ziua a Saptea, pag. 6)
De asemenea, prezbiterul Froom oIer credit poporului sIintit
(referin[ la gruparea penticostal) pentru o mai bun ntelegere a
adevrurilor vesnice. El mentioneaz mai ales ,Iaimoasele ConIerinte
Keswick din Anglia . ntemeiate pentru ,a promova sIintirea
practic.` (,Miscarea destinului, pag. 320) ConIerintele Keswick
erau initiate de grupe de penticostali! Acest Trinitarianism
penticostal nu a Iost acceptat de toti Iratii n 1928. Froom descrie
ntr-o scrisoare ctre dr. O. H. Christenson, rezistenta Iat de doctrina
Trinittii asa cum a Iost nvtat n ,Venirea Mngietorului.
,Pot aIirma c lucrarea mea, ,Venirea Mngietorului` a constituit
rezultatul unei serii de studii pe care le-am tinut n 1927 1928 la
seminarele predicatorilor de-a lungul Americii de Nord. Nu v puteti
imagina cat de admonestat am fost de unii din vremurile trecute
pentru c am pre:entat personalitatea Spiritului Sfant ca a Treia
Persoan a Dumne:eirii. Unii neag aceasta nc neag. Dar cartea a
venit pentru a Ii acceptat n mod general ca standard. (Scrisoarea lui
LeRoy Froom ctre dr. O. H. Christenson, 27 octombrie 1960)
O declaratie din ,Venirea Mngietorului prezint un interes
deosebit, si este gsit la pagina 40. ,Dac El (Spiritul SInt) este o
persoan divin, si ne gndim la El ca la o inIluent impersonal,
jeIuim o persoan divin de consideratia, onoarea si dragostea care I se
datoreaz. Din nou, dac Spiritul SInt este numai o simpl inIluent
sau putere, vom ncerca s-l (it) apucm si s-l (it) Iolosim. Dar dac l
recunoastem ca Iiind o persoan, vom studia cum s ne supunem Lui
pentru ca El s ne Ioloseasc. Froom a mprumutat aceast idee
262
aproape cuvnt cu cuvnt dintr-o carte a unui evanghelist protestant,
R. A. Torry, intitulat ,Fundamentalele. Un scriitor s-a uitat la
aceast declaratie si a ridicat o ntrebare test: ,Dac Spiritul SInt nu
este o Iiint separat si distinct de Tatl si de Fiul, si dac i acordm
,consideratie, onoare si dragoste` acestei persoane divine, si dac ne
predm pe noi nsine acestui alt Dumnezeu care nu este Tatl si / sau
Fiul Su, atunci cui ne nchinm si cui ne predm vietile? Este
adevrat. Lui Satan nsusi. (,Holland 95, pag. 82) Acest lucru poate
prea pentru unii Ioarte greu de acceptat, dar Ellen White descrie chiar
un astIel de lucru:
,n Iebruarie 1845 am avut o viziune a evenimentelor care ncep cu
Strigarea de la Miezul Noptii. Am v:ut un tron pe care sttea Tatl i
Fiul. Eu priveam nItisarea lui Isus si admiram persoana Sa minunat.
Nu puteam privi persoana Tatlui, cci un nor de lumin strlucitoare
l acoperea. Eu am ntrebat pe Isus dac Tatl Su are o Iorm ca a
Lui. El mi-a spus c are, dar c eu nu-o puteam privi, cci, a spus El,
dac ai privi o singur dat slava persoanei Sale, ai nceta s mai
existi. n Iata tronului am vzut pe poporul advent, biserica, si lumea.
Am vzut o grup, plecat n genunchi naintea tronului, cu un interes
adnc, n timp ce multi dintre ei s-au ridicat dezinteresati si nepstori.
Acei care erau ngenuncheati naintea tronului, aduceau rugciunile lor
si priveau la Isus; apoi El a privit spre Tatl Su si prea a Se ruga Lui.
O lumin a venit de la Tatl ctre Fiul, i de la Fiul asupra cetei care
se ruga. Apoi am vzut o lumin deosebit de strlucitoare venind de la
Tatl ctre Fiul, si de la Fiul s-a revrsat asupra poporului dinaintea
tronului. Dar numai putini au primit aceast mare lumin; multi au
iesit de sub inIluenta ei si au respins-o imediat, altii erau nepstori si
nu o apreciau, si lumina s-a deprtat de la ei; unii o pretuiau si au mers
si au ngenuncheat mpreun cu ceata care se ruga. Toat aceast ceat
a primit lumina si s-a bucurat n ea, iar Ietele lor strluceau de slava ei.
Si eu am vzut pe Tatl ridicndu-Se de pe tron, si intrnd ntr-un car
de Ioc n SInta SIintelor si asezndu-Se n Iata catapetesmei. Acolo
am vzut tronuri pe care nu le mai vzusem nainte. Apoi Isus S-a
ridicat de pe tron si cea mai mare parte dintre cei care erau
ngenuncheati s-au ridicat mpreun cu El; si nu am vzut nici o raz
de lumin de la Isus revrsndu-se peste multimea nepstoare dup ce
El s-a ridicat, si ei au rmas ntr-un ntuneric complet. Acei care s-au
263
ridicat mpreun cu Isus pstrau privirea lor ndreptat ctre El cnd a
prsit tronul si I-a condus la o oarecare ndeprtare. Apoi Si-a ridicat
bratul drept, si I-am auzit vocea plcut spunnd: ,Asteptati aici; Eu
merg la Tatl Meu spre a primi mprtia; pstrati-v vesmintele
neptate, iar Eu voi veni curnd de la nunt si v voi primi la Mine.` Si
am vzut un car de nori cu roti asemenea Iocului, nconjurat de ngeri
pe msur ce venea unde se aIla Isus. El S-a urcat n car si a Iost dus la
SInta SIintelor unde sttea Tatl. Acolo L-am vzut pe Isus, stnd
naintea Tatlui, un Mare Preot. Pe marginea vesmntului Su era un
clopotel si o rodie, un clopotel si o rodie. Atunci Isus mi-a artat
diIerenta dintre credint si sentiment. Si i-am vzut pe acei care s-au
ridicat mpreun cu Isus c si ndreptau credinta ctre El n SInta
SIintelor, si se rugau: ,Tatl meu, d-ne Spiritul Tu.` Atunci Isus a
suflat Duhul Sfant peste ei. In aceast suflare era lumin, putere, i
mult iubire, bucurie i pace. Atunci m-am ntors s privesc la ceata
care sttea nc ngenuncheat naintea tronului; ei nu stiau c Isus l
prsise. Satan prea a fi lang tron, incercand s duc mai departe
lucrarea lui Dumne:eu, i-am v:ut privind ctre tron, i rugandu-se.
,Tatl meu, d-ne spiritul Tu. Satan a suflat atunci asupra lor o
influent nesfintit, in ea era lumin i mult putere, dar nici o iubire
dulce, bucurie, i pace. Scopul lui Satan era de a-i tine amgiti i de a
duce in rtcire pe copiii lui Dumne:eu. Am v:ut cum unul dup altul
prseau ceata care se ruga lui Isus in Sfanta Sfintelor, i se alturau
celor dinaintea tronului, i primeau deodat influenta nesfintit a lui
Satan (,Micii rmsite mprstiate n strintate, 6 apr. 1846, pag. 7)
n aceast viziune observm dou persoane diIerite care suIl dou
spirite diIerite peste popor. Isus a suIlat ,Duhul SInt care este
descris ca avnd ,lumin, putere si mult dragoste. ,InIluenta
nesIintit (spiritul) a lui Satan purta ,nici o dragoste dulce, bucurie
sau pace. Tragedia acceptrii Trinittii nu const numai n Iaptul c
negm nchinarea la ,Tatl si Fiul (care) sunt singurii ce trebuie
adorati, dar devenim prinsi de spiritismul lui Satan. (,Instructorul
tineretului, 7 iulie 1898, ,Fii si Iiice ale lui Dumnezeu, pag. 58)
264
Declara[ia de Credin[a din 1931
Apostazia despre care a avertizat sora White a schimbat de Iapt
ntreaga noastr structur religioas. ,Principiile adevrului pe care
Dumnezeu, n ntelepciunea Sa, le-a dat bisericii rmsitei, vor Ii
lepdate. Religia noastr va fi schimbat. Principiile Iundamentale
care au sustinut lucrarea n ultimii cincizeci de ani vor Ii socotite ca
erori. O nou organizatie va Ii stabilit. Crti ai unei noi ordini vor Ii
scrise. Va Ii introdus un sistem de IilozoIie intelectual. (Seria B, nr.
2, pag. 55) Atunci cnd teologia oricrei organizatii religioase este
schimbat, acel sistem este schimbat chiar de la temelia sa. Timp de
aproape un secol, biserica avusese o pozitie anti-trinitarian. n 1931, a
Iost introdus o nou Declaratie de Credint, care, pentru prima dat,
promova Trinitatea. A doua aIirmatie spune:
,2. C Dumnezeirea sau Trinitatea, const din Vesnicul Tat, o
Fiint personal, spiritual, omnipotent, omniprezent, omniscient,
inIinit n ntelepciune si dragoste; Domnul Isus Hristos, Fiul
Vesnicului Tat, prin care au Iost create toate lucrurile si prin care
mntuirea multimilor rscumprate va Ii mplinit; Spiritul SInt, a
treia persoan a Dumnezeirii, marea putere regeneratoare n lucrarea
rscumprrii. (,Manualul bisericii, editia 1963, pag. 29)
La recomandarea secretarului statistic al ConIerintei Generale,
Edson Rogers, mpreun cu anumite cereri din cmp pentru o
declaratie clariIicatoare, a Iost numit un comitet de patru pentru a
supraveghea pregtirea unei noi Declaratii de credint. Cei patru alesi
au Iost Milton E. Kern, Francis M. Wilcox, Edwin R. Palmer si
Charles H. Watson. Wilcox a Iost ales de ceilalti trei pentru a pregti
schita principal. Cu deplina cunostint si aprobare a celorlalti, Wilcox
a dat declaratia sa lui Rogers care a plasat-o n Anuarul 1931. A aprut
n ,Manualul bisericii n 1933. Aceast declaratie nu a Iost votat de
ConIerinta General.
,La 14 ianuarie 1942, Comitetul ConIerintei Generale a votat ca
declaratia (a lui Wilcox) ,Crezurilor Fundamentale` s Iie disponibil
n Iorm de Ioaie volant. A aprut n ,Manualul bisericii` oIicial n
1933 n mod asemntor Ir o adoptare oIicial si a Iost n Iiecare
editie care a urmat. De aceea, prin consimtmantul comun i nu prin
acceptarea votului oficial ,Crezul Fundamental` a lui Wilcox . a
265
devenit Declaratia noastr de Credint acceptat. (,Miscarea
destinului, pag. 419 sublinieri n original)
Juramantul botezului i noua carte
de imnuri din 19+1
Un nou legmnt al botezului a Iost introdus n 1941, care includea
o declaratie aIirmativ a candidatilor a crezului n Trinitate. (,V scriu
Iratilor ca grup, cci voi sunteti singurii membrii al comitetului
original al celor treisprezece, numit n 1941 pentru a elabora un
Legmnt, un Jurmnt, un CertiIicat al Botezului uniIorm. Prezbiterul
Branson era conductorul iar eu eram secretarul, prezbiterul
McElhaney, (J. F.) Wright, Ruhling si (A. B.) Russell sunt cu totii
decedati. . Sarcina acestui comitet a Iost aceea de a Iormula un
Legmnt al Botezului, un jurmnt uniIorm, bazat pe declaratia
,Crezului Fundamental` din 1931 din Anuar si Manual. Sarcina a mai
Iost de asemenea de a relieIa mai bine Prima, a Doua si a Treia
Persoan a Dumnezeirii. Scrisoare a lui L. E. Froom ctre R. A.
Anderson, J. Shuler, D. E. Rebok, A. W. Peterson, W. G. Turner, J. E.
Weaver, 22 noiembrie 1966.) Acesta a Iost de asemenea si anul n care
au aprut ,Imnurile bisericii. Imnurile n primele noastre crti de
cntri au Iost schimbate pentru a promova adevrul despre Dumnezeu
si Hristos. ,Imnurile bisericii au constituit un nceput spre imnurile
Trinitariene. (Pentru mai multe detalii, vezi ,O istorie a Dumnezeirii
n Biserica Adventist de Ziua a Saptea, pag. 7,8.)
Trecutul nostru a Iost socotit ca eroare si ,doctrin Ials. (Vezi
Johnsson n lucrarea citat; de asemenea, Froom aIirm: ,AstIel, nota
inexact a Iost stears, si nu a mai Iost adugat n editiile ulterioare.
Astfel, o alt eroare a fost eliminat prin aceste revi:uiri din anii
1940, din crtile noastre oIiciale si de altIel Iolositoare. ,Miscarea
destinului, pag. 428) Crti ale unei ,noi ordini au Iost scrise.
(,Venirea Mntuitorului, ,ntrebri despre doctrin, ,Numai prin
Credint, ,Miscarea destinului, ,Adventistii de Ziua a Saptea
cred., etc.) ,Nu va Ii ngduit nimic care s stea n calea noii
miscri. (Seria B, nr. 2, pag. 55) Prezbiterul Froom a aIirmat c
,Denominatiunea (a Iost) n mod irevocabil ncredintat adevrurilor
266
Iundamentale crestine. (,Miscarea destinului, pag. 75) prin
,adevrurile Iundamentale crestine, Froom vorbea despre noua
teologie care nvat Trinitatea, ntruparea cu natura uman dinainte de
cdere, si ispsirea complet si Iinal la cruce.
Rezisten[e - Washburn i Longacre
Pe la nceputul anilor 1940, erau unii care au rezistat noii teologii.
Unul dintre ei era un predicator pe nume J. S. Washburn, care n 1940
a scris un atac usturtor la adresa prezbiterului W. W. Prescott reIeritor
la o predic pe care acesta a tinut-o n Biserica din Takoma Park, pe 14
octombrie 1939. Titlul predicii lui Prescott era ,Cel ce vine, care se
ocupa si de Trinitate, printre alte subiecte. Washburn a scris n
scrisoarea sa:
,Doctrina Trinittii este o crud monstruozitate pgn,
nlturndu-L pe Isus din adevrata Sa pozitie de Mntuitor Divin si
Mijlocitor.
Satana a luat unele conceptii pgne despre o monstruozitate cu
trei capete, si, cu intentia deliberat de a arunca dispret asupra
divinittii, le-a adugat n romanism ca Iiind gloriosul nostru
Dumnezeu, o inventie imposibil, absurd. Aceast monstruoas
doctrin adus din pgnism n Biserica Roman Papal, caut s-si
amestece prezenta ei maleIic n nvtturile Soliei ngerului al
Treilea. (Scrisoarea lui Washburn ctre W. W. Prescott, 24 aprilie
1940)
Importanta chestiunii const n Iaptul c n 1940 doctrina Trinittii
nu avea o sustinere desvrsit n biseric. (Pentru o aprare a
caracterului lui Prescott, vezi scrisoarea prezbiterului D. E. Robinson
din 25 aprilie 1940, ctre Washburn.) De Iapt, scrisoarea lui
Washburn, cu toate c era personal, a Iost att de agreat de un
presedinte de conIerint, nct a cerut treizeci si dou de copii pentru a
le oIeri tuturor predicatorilor din conIerinta sa. Washburn a mai scris
de asemenea:
,Adventistii de Ziua a Saptea pretind c iau cuvntul lui
Dumnezeu ca autoritate suprem, si c ,au iesit din Babilon`, c au
renuntat pentru totdeauna la traditiile inutile ale Romei. Dac ne
ntoarcem la nemurirea suIletului, purgatoriu, chinul vesnic si Sabatul
267
Duminical, nu ar Ii aceasta altceva dect apostazie? Dar, oricum, dac
srim peste aceste doctrine minore, secundare, si acceptm si nvtm
chiar rdcina central, doctrina Romanismului, Trinitatea, si nvtm
c Fiul lui Dumnezeu nu a murit, chiar dac cuvintele noastre par a Ii
rostite ntr-un sens spiritual, nu este aceasta nici mai mult nici mai
putin decat aposta:ie, i chiar Omega aposta:iei? (Idem, sublinieri
adugate.)
Termenii puternici ai lui Washburn pot Ii ntelesi cnd ne amintim
Iaptul c el stia ceea ce credeau primii adventisti, iar el a vzut
doctrina Trinittii intrnd ca o grav apostazie!
Un altul care a rezistat a Iost prezbiterul Charles S. Longacre.
Asemenea lui Washburn, Longacre era un btrn predicator care a
cunoscut-o personal si a vorbit cu Ellen White. El nu era o mldit
separat. Lista pozitiilor de responsabilitate pe care le-a avut n cadrul
bisericii era lung si cu posturi importante. (Vezi ,Enciclopedia
Adventistilor de Ziua a Saptea, pag. 810, 811.) Prezbiterul Longacre
era nc n viat cnd a Iost pregtit lucrarea ,ntrebri despre
doctrin. Schita original continea urmtoarea ntrebare si urmtorul
rspuns:
,Este posibil pentru un individ s rmn ntr-o pozitie bun,
obisnuit, n Biserica Adventist de Ziua a Saptea dac reIuz n mod
constant s se supun autorittii bisericii reIeritor la doctrina istoric a
divinittii lui Hristos?
Rspunsul la aceast ntrebare este un rspicat Nu. (ntrebarea nr.
34, ,ntrebri despre doctrin)
Dintre copiile trimise n cmp pentru cercetare, o copie a Iost
returnat cu urmtoarea ntrebare scris de mn sub rspunsul
mentionat mai sus: ,S-l excludem pe prezbiterul Longacre? Aici, cu
cteva luni nainte de moartea sa n 1958, prezbiterul Longacre era
nc cunoscut ca un anti-trinitarian. Dumnezeu a avut mereu ,ctiva
credinciosi care au continuat s poarte torta adevrului n timp ce altii
au acceptat ,torta inIernal a lui Satan. (Vezi ,Mrturii pentru
predicatori, pag. 409.)
268
Revizuirea car[ii ,Daniel i Apocalips"
n 1944, cele mai multe obstacole Iuseser spulberate, astIel nct
noua teologie putea s nghit pe de-a-ntregul miscarea. Un ghimpe n
carne l constituia cartea lui Uriah Smith ,Daniel si Apocalips.
Aceast carte, publicat n original n dou prti, ,Gnduri, critice si
practice asupra crtii Apocalips (1867) si ,Gnduri, critice si practice
asupra crtii Daniel (1873) au purtat aprobarea Ellenei G. White.
(Vezi ,Lucrarea colportorului, pag. 123, 124). A Iost cea mai
publicat carte adventist, exceptnd crtile Spiritului ProIetic.
Oricum, ea continea o prezentare anti-trinitarian a lui Hristos.
Necesitatea scoaterii ei din circulatie din acest motiv a Iost sugerat de
W. W. Prescott la ConIerinta Biblic din 1919. (,Ar trebui s
continum a prezenta ntr-o carte oIicial o declaratie a Iaptului c Fiul
nu este co-etern, c Fiul nu este co-egal sau co-etern cu Tatl? W.
W. Prescott: materialele ConIerintei Biblice din 1919 pentru sesiunea
de dup amiaz din 2 iunie 1919.) Dect s Iie nlturat o lucrare pe
care multi o considerau de altIel ca Iiind bun, s-a decis ca aceast
carte s Iie ,revizuit pentru a Ii adus n pas cu evenimentele istorice
care au avut loc din timpul cnd a Iost ultima dat revizuit de
prezbiterul Smith. Oricum, principalul ghimpe din revizuire, era de a
nltura aIirmatiile anti-trinitariene. (Vezi ,Miscarea destinului, pag.
160.) De asemenea, n 1949, proIesorul D. E. Rebok a Iost rugat de
ctre R&H s revizuiasc lucrarea ,Lecturi biblice pentru cercul
Iamiliei. El a eliminat nvttura potrivit creia Isus a acceptat natura
pctoas a omului, asa cum era prezentat n editia anterioar la
pagina 174. Froom aIirm: ,AstIel, nota inexact a Iost stears, si nu a
mai Iost adugat n editiile ulterioare. Astfel, o alt eroare a fost
eliminat prin aceste revi:uiri din anii 1940, din crtile noastre
oIiciale si de altIel Iolositoare. ,Miscarea destinului, pag. 428)
Publicarea car[ii ,Evanghelizare"
Cartea ,Evanghelizare a Iost publicat n 1946 pentru a continua
progresul trinitarianismului n adventism prin atasarea autorittii
inspiratiei la ,noua teologie. n timp ce lucrarea contine un belsug de
269
declaratii ale Spiritului ProIetic, i-a oIerit lui Froom, care Icea parte
din comitetul editorial, ocazia de a compila declaratii ale Ellenei White
ntr-o asemenea manier nct s deIormeze adevrata ei pozitie. Acest
lucru a Iost realizat prin urmtoarele tactici: 1. Erau Iolosite declaratii
scoase din context, inclusiv Iolosirea numeroaselor elipse. 2. Au Iost
aplicate subtitluri pentru a introduce n mintea cititorului idei care nu
se regseau n citate. 3. A Iost Iolosit un numr neechilibrat de
declaratii, Ir aIirmatiile complementare pentru a oIeri tabloul
complet. ntr-o scrisoare adresat aliatului su, R. A. Anderson, Froom
a aIirmat:
,Sunt sigur c, n evaluarea crtii, suntem de acord c
,Evanghelizare` este una dintre cele mai mari contributii n care
Asociatia predicatorilor a avut o parte secret n aceste zile. Stii cum
i-a inIluentat pe oamenii din Uniunea Columbia care au venit n
contact direct cu declaratiile clare, rspicate ale Spiritului ProIetic
despre Divinitatea lui Hristos, personalitatea Spiritului SInt,
Trinitatea si altele asemntoare. Ei Iie trebuiau s-si lase n jos bratele
si s accepte aceste declaratii, Iie trebuiau s resping Spiritul ProIetic.
Stiu c tu si doamna Kleuser mpreun cu mine am avut mult de-a
Iace cu selectarea acestor lucruri sub ncurajarea brbatilor ca
prezbiterul Branson care a simtit c prerea anterioar a Iratilor de la
Trustul White Iat de cartea ,Evanghelizare` nu era adecvat.
(Scrisoarea lui LeRoy Froom ctre Roy A. Anderson, 18 ianuarie
1966)
Froom a aIirmat c n 1946 exista nc o rezistent mpotriva
trinitarianismului n Uniunea Columbia. Aici vedem c Spiritul
ProIetic a Iost Iolosit pe post de ciomag pentru a-i Iorta pe Irati s intre
n linie, n loc ca ,Biblia si numai Biblia s Iie singura regul de
credint si practic printre Irati. Mai departe, conducerea bisericii nu
credea c Iratii de la Trustul White aveau o prere ,adecvat despre
cartea ,Evanghelizare.
O chemare la pocain[a
n 1950, doi misionari tineri din AIrica au mers la Sesiunea
ConIerintei Generale din Clevelad, Ohio. Prezbiterii Robert Wieland si
Donald K. Short au exprimat Iratilor ngrijorarea c biserica a deviat
270
de la calea Domnului n 1888. Ei au Iost rugati s-si scrie gndurile,
rezultatul Iiind manuscrisul ,1888 Re-Examinat. Cu toate c nu au
abordat chestiunea trinittii, ai au Icut o lucrare minunat ntr-o
perioad scurt de timp, punnd n discutie situatia bisericii la acea
dat. Ei credeau c biserica a Iost ,pregtit pentru deceptie.
,Acum este clar c ,noi` am cltorit pe calea deziluziei de la
ntlnirea de la Minneapolis din 1888. Orbirea cu nvtturile Ialse a
luat locul adevrului clar, convingtor, inspirat de sus n ceea ce
priveste ,neprihnirea prin credint.` Pe calea grea, umilitoare a
experientei prezente a contraIacerilor, Israel s-a adus pe sine n timpul
n care este pregtit pentru deceptie. (,1888 Re-Examinat, editia
1950, pag. 202)
Wieland si Short ncercau s arate cum poate apare printre noi un
,Hristos Ials. Ei credeau cu exactitate c denaturarea preced
personiIicarea. Un studiu atent al lucrrii ,1888 Re-Examinat
descoper Iaptul c n timp ce Wieland si Short discutau cel mai mult
importanta ntruprii si lucrarea de Mare Preot a lui Hristos, lucrarea
era o prezentare a Hristologiei care Iunctiona mpotriva unei gndiri
trinitariene. Spre exemplu, ei au aIirmat n mod clar c Hristos a
acceptat ,asemnarea crnii pctoase care ,nu era numai o aparent,
ci realitate. (Idem, pag. 156 sublinieri n original.) Aceasta i-a
condus s cread c Isus ,S-a golit pe Sine de toat puterea divin de a
Iace minuni, exceptnd cazurile n care le Icea prin credinta n Tatl.
(Idem, pag. 156, 157) Mai departe, ei au nvtat n mod clar c Hristos
a murit n realitate la Calvar:
,Moartea unui asemenea Hristos Ials nu ar avea nici o putere de a
atrage toti oamenii, spre deosebire de o ntelegere clar a mortii
adevratului Hristos. Ar Ii mai degrab o tranzactie inexplicabil care
s-ar Iace ntre Tatl si Fiul, care cumva ar Ii suIicient s linisteasc
mnia Tatlui mpotriva omenirii n general. ConIuzia apare datorit
Iaptului c punctul de vedere Ials pretinde credinta c Fiul lui
Dumnezeu nu a murit, ci numai Fiul Omului, adic, trupul Su.
Aceasta arunc un nor impenetrabil de mister chiar asupra Iazei
lucrrii lui Hristos care se intentiona s apeleze la inima si inteligenta
oamenilor, si i atrage ntr-o reconciliere sincer, lipsit de aIectare cu
Dumnezeu. (Idem, pag. 158)
Este credinta sincer a autorului c Dumnezeu i-a Iolosit pe
271
Wieland si Short pentru a ncerca s-Si salveze poporul. n timp ce ei
nu au nteles toate chestiunile care erau implicate n acea perioad, a
Iost mai mult dect un nceput modest. Oricum, ConIerinta General a
respins n mod oIicial solia si a nceput ndat s contracareze lucrarea
pe care o ncepuser Wieland si Short. (Vezi ,Un avertisment si
acceptarea sa.)
Conferin[a Biblica din 1952
Dintr-un anumit punct de vedere, ca rspuns la apelul lui Wieland
si Short, n 1950, prezbiterul William H. Branson a convocat
ConIerinta Biblic din 1952. Era prima ConIerint biblic a bisericii
din 1919, si numai a doua din 1888. n timp ce tema urma s Iie
neprihnirea lui Hristos, soliile nu au ajuns la rdcina problemei;
punctul de vedere trinitarian nu a Iost pus n discutie. Aproape de
sIrsitul conIerintei, Branson a ridicat urmtoarea provocare:
,n mare parte, biserica nu a reusit s cldeasc pe Iundamentul
asezat la ConIerinta General din 1888. . Dar solia neprihnirii prin
credint dat la ConIerinta din 1888 a Iost repetat aici .
Acest mare adevr a Iost dat n cadrul acestei ConIerinte Biblice
din 1952 cu o mult mai mare putere dect a Iost dat la ConIerinta din
1888. . Nu va mai exista ntrebarea ,Care a Iost atitudinea
lucrtorilor nostri si a poporului Iat de solia neprihnirii prin credint
care a Iost dat n 1888? Ce au Icut cu ea?` De acum nainte,
ntrebarea trebuie s Iie ,Ce Iacem noi cu lumina neprihnirii prin
credint care a Iost proclamat la ConIerinta Biblic din 1952?`
(,Baza noastr puternic, vol. II, pag. 161, 617 citat din
,Watchman, What oI the Night, noiembrie 1996, pag. 3)
Branson a Icut o aluzie clar la ,1888 Re-Examinat si apoi a
ncercat s ndrepte atentia de la 1888 la 1952. Rspunsul la ntrebarea
lui Branson reIeritoare la asa numita ,lumin a neprihnirii prin
credint care a Iost proclamat la ConIerinta Biblic din 1952 nu avea
s astepte mult timp pentru Ii oIerit.
272
Conferin[ele Evanghelice ale Bisericii AZ
din 1955 i 1956
Dac adevrata solie a neprihnirii prin credint a Iost dat si
primit de biseric n anul 1952, atunci ConIerintele Evanghelice
Adventiste de Ziua a Saptea nu ar Ii avut loc niciodat. Asa cum am
notat mai devreme, aceste conIerinte au avut loc ntre Evanghelici
proeminenti (Walter Martin, George E. Cannon, Donald Barnhouse) si
conductori ai Bisericii Adventiste (LeRoy Froom, Roy A. Anderson,
Walter E. Read, si T. E. Unruh). Froom era autorul lucrrii ,Venirea
Mngietorului, Anderson a Iost n comitetul Legmntului Botezului
din 1941, iar Read a Iost membru n comitetul care a corectat ,Daniel
si Apocalips. Principalul subiect al acestor conIerinte a Iost doctrina
Trinittii. Roy A. Anderson a scris ulterior despre experienta primului
su contact cu evanghelicii:
,,Ce credeti voi prieteni despre Trinitate?` a Iost o ntrebare care
mi-a Iost adresat cu ctiva ani n urm de ctre doi domni crestini
care au venit neanuntati la centrul ConIerintei Generale din
Washington D. C. .
Ambii erau colegi crestini, proIesori, care au citit mult despre
adventisti, dar numai din articole calomniatoare, iar unul dintre ei a
Iost nsrcinat s scrie o nou carte despre crezurile adventistilor.
Oricum, ei au crezut c este bine ca, dect s tot citeze din scrierile
altora, s ia legtura cu conductorii pentru a descoperi ce credem de
fapt n ceea ce priveste punctele de interes vital.
Rspunsurile ntrebrilor lor sincere au dus la zile de discutii cu
rugciune. Rspunsul nostru reIeritor la Dumnezeire si Trinitate a Iost
crucial, cci n unele din crti ei au citit c adventistii erau categorisiti
ca arieni; . (,Adventist Review, 8 septembrie 1983, pag. 4
sublinieri n original.)
Dup cum Martin i-a spus lui Anderson, unele crti i-au categorisit
pe adventisti ca arieni datorit crezului lor anti-trinitarian. De Iapt,
Martin nu a reusit s-i clasiIice pe adventisti ca si ,crestini n prima
editie a crtii sale ,Aparitia sectelor. La nceputul conIerintelor,
accentul a Iost pus pe declaratiile anti-trinitariene Icute de pionierii
adventismului, inclusiv Ellen White! n 1989, Martin a oIerit o scurt
relatare a modului n care s-a ntlnit cu un grup de predicatori.
273
,Climatul la vremea aceea (1955, 1956), adventismul era
considerat asemenea Martorilor lui Iehova, asemenea mormonismului,
asemenea celor mai multe structuri sectare ale timpului. .
Cnd l-am ntlnit pentru prima dat pe L. E. Froom, el m-a
abordat pentru a m ntreba timp de patruzeci de minute, despre modul
n care a Iost cu putint s cred c adventismul era o sect.
,Adventismul sun la Iel de curat ca si otelul.` am spus, ,Crezi c
Arius a Iost crestin?` Iar el era un Ioarte bun istoric bisericesc si a
spus: ,Binenteles c nu era crestin; el a negat divinitatea lui Isus
Hristos.` Eu am spus: ,La Iel a Icut si Ellen White.` Dr. Froom a
replicat: ,Ce?` Am spus: ,Da,` si am deschis o valiz si i-am artat cel
putin doisprezece picioare de publicatii adventiste stivuite si nsemnate
pentru a Ii studiate de dr. Froom. Si pentru studiul comitetului spre a
veriIica sursele. Si as putea aduga c au Iost de-a dreptul socati de
moarte cnd se gndeau c erau att de rspndite. Doamna White si-a
schimbat opinia Ioarte repede ulterior, si a sustinut Ioarte puternic
doctrina Trinittii si a nvtat-o. Dar ea a Iost inIluentat de Uriah
Smith. Ea a negat divinitatea vesnic a lui Hristos ntr-o perioad si
L-a asezat pe locul celei unei a doua divinitti. De aceea ati Iost clasati
alturi de Martorii lui Iehova initial, datorit accentelor ariene din
cadrul adventismului. Si datorit Iaptului c ati aIirmat c Mihail
Arhanghelul este Hristos.
Dr. Froom si comitetul au decis c vor cerceta acest material
imediat. AstIel c noi am amnat ntlnirea iar ei au luat materialele si
le-au parcurs mpreun si cu altii cred. Au revenit i au spus. ,Ei bine,
o mare parte din lucrurile asupra crora ne-ati atras atentia se
regsesc acolo, iar noi nu suntem de acord cu aceste declaratii. Ele
nu reflect teologia adventist traditional, i le respingem. Am spus:
,Bine, m bucur s aud asta; acum v rugm s ne iertati pentru c
citim acest material, si nu vorbim despre chestiuni de putin
nsemntate.` .
Am parcurs tot Ielul de materiale si apoi a venit ideea unei crti n
care noi s ntrebm, iar denominatiunea adventist s rspund. .
Din aceste dialoguri, a aprut cartea ,ntrebri despre doctrin.` n
ciuda unor mituri si Ianatisme pe care le aud astzi din partea
adventistilor care cred c stiu mai bine, cartea detine aprobarea
ConIerintei Generale. (Walter Martin ConIerint nregistrat la
274
Campus Hill Church in Loma Linda, CA, ianuarie 1989.)
Prezbiterul Froom si cei care s-au ntlnit cu Martin au ,socotit ca
eroare Iundamentul care a sustinut lucrarea din primele timpuri. Dr.
Barnhouse, scriind n revista ,Eternity, a notat:
,Imediat a Iost recunoscut Iaptul c adventistii neag cu
nversunare pozitiile doctrinale care le-au Iost atribuite n trecut.
Adventistii leapd n mod deosebit orice nvttur dat de
predicatorii sau membrii lor de credint care au crezut, proclamat sau
scris orice lucru care i-ar putea clasiIica printre arieni. (,Eternity,
septembrie 1956)
Prezbiterul Froom, att n ,ntrebri despre doctrin, ct si mai
trziu n ,Miscarea destinului, a mintit n mod strigtor la cer n ceea
ce priveste istoria noastr. El a ncercat s demonstreze c anti-
trinitarianismul era ,un cancer ncapsulat, ordinar dar limitat.
(,Sanctuarul si ispsirea, pag. 530) n ,ntrebri despre doctrin
citim: ,Printii Iondatori ai Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea au
provenit din diIerite denominatiuni cu mai mult de un secol n urm.
n timp ce toti erau premilenisti, unii erau trinitarieni, altii arieni.
(pag. 29) Acesta nu este dect jumtate de adevr. Adevrul este c, n
timp ce pionierii proveneau ,din diIerite denominatiuni, odat ce
deveneau adventisti de ziua a saptea, ei renuntau la Ialsele lor crezuri
trinitariene. n ,Miscarea destinului, Froom i-a etichetat pe anti-
trinitarieni ca reprezentnd ,minoritatea. (pag. 149) Apoi a continuat
explicnd de ce au Iost Icute anumite declaratii n ,ntrebri despre
doctrin. Froom a observat c unele dintre rspunsurile oIerite
evanghelicilor au constituit o negare public a declaratiilor Icute de
primii pionieri, ,primele concepte eronate ale (asa numitei) minorittii
au necesitat n mod clar s Iie lepdate. AstIel c respectivele schite
ale rspunsurilor pentru ntrebrile lor, au pregtit o simpl declaratie
de negare a acestor pozitii personale, individuale, (asa zise) minoritare,
pentru a Ii cuprinse n cartea ce avea s apar si care avea s Iie numit
,Adventistii de Ziua a Saptea rspund ntrebrilor despre doctrin.`
(,Miscarea destinului, pag. 483, 484) Aceste declaratii erau necesare
pentru a anula ntelegerile gresite din declaratiile anterioare. Aceasta
este tgduirea:
,Crezul adventistilor de ziua a saptea reIeritor la aceste adevruri,
este clar si categoric. Si credem c nu ar trebui s Iim identiIicati cu,
275
sau stigmatizati pentru anumite concepte limitate si gresite sustinute de
unii, mai ales n anii nostri de Iormare.
Aceast declaratie ar trebui de aceea s anuleze cantitatea de
,declaratii` care au circulat mpotriva noastr. Noi suntem una cu
prietenii nostri crestini din grupele denominationale, n principalele
puncte de credint care au Iost date o dat sIintilor. (,ntrebri despre
doctrin, pag. 31,32)
Ce rusine s spui c ,suntem una cu prietenii nostri crestini din
grupele denominationale. Froom si ceilalti le pot numi crestine pn
cnd vor care plgile; Dumnezeu le numeste ,BABILON si ce
autoritatea avem noi s numim ,Crestin ceea ce Dumnezeu numeste
,Babilon?
1971 - ,Nicarea destinului"
Cu toate c am analizat si am citat deja din cartea lui Froom,
,Miscarea destinului, ar trebui s observm urmtoarele. ,Miscarea
destinului a constituit o ncercare clar de a rescrie istoria noastr si
de a prezenta dezvoltarea miscrii Advente ca Iiind de un caracter
evanghelic de la rdcinile ei. Aceast lucrare a sprijinit n mod
desvrsit Trinitatea si a continuat compromisul Icut n anii 1950.
Froom si-a luat de asemenea libertatea de a-i ataca pe Wieland si Short
pentru remarcile Icute asupra modului n care biserica s-a debarasat
de urma adevrului din 1888. Cartea are o preIat scris de prezbiterul
Neal Wilson, pe vremea aceea vice presedintele ConIerintei Generale
si presedinte al comitetului pentru ,Miscarea destinului. Partea
,Cuvnt nainte a crtii a Iost scris initial de prezbiterul Robert
Pierson, pe atunci presedintele ConIerintei Generale. Oricum, datorit
criticilor camuIlate la adresa prezbiterului Robert Wieland, Pierson
si-a retras declaratia. n locul su, prezbiterul H. M. S. Richards Sr., de
la Vocea ProIetiei, a scris aceast parte pentru o editie ulterioar!
Important este elanul crtii si timpul care a durat pentru aparitia sa.
Froom recunoaste c:
,n primvara lui 1930, Arthur G. Daniells, pentru mai bine de
douzeci de ani presedinte al ConIerintei Generale, mi-a spus c a
crezut c, mai tar:iu, ar trebui s initiez o minutioas trecere n revist
a ntregului plan de mntuire.
276
. eu eram o legtur ntre conductorii din trecut, si prezent.
,Dar`, a spus el, ,trebuie Icut mai trziu nu nc, nu nc.`
Prezbiterul Daniells a recunoscut problemele serioase care erau
implicate, si a anticipat aproape proIetic anumite diIicultti care
trebuiau conIruntate. El stia c era nevoie de timp pentru a se vindeca
anumite rni teologice, si pentru ca atitudinile unora s se schimbe.
Probabil c va Ii nevoie s asteptm pn cnd anumite persoane s nu
ia parte n actiune (s moar!), nainte ca descrierea s Iie adus la
cunostint n mod ntelept. (,Miscarea destinului, pag. 17)
Declara[ia de Credin[a din 1981, i dupa aceea
ConIerinta General de la Dallas din 1980 a oIerit laicilor ultima
ocazie pentru a ,ntmpina omega apostaziei. Principalul subiect al
sesiunii a Iost alctuirea unei noi Declaratii de Credint pentru a o
nlocui pe cea din 1931 care a suportat mici modiIicri. Forma Iinal a
Iost o declaratie oIicial votat care sustinea nvttura trinitarian.
Aceast declaratie a luat de atunci Iorma ghearelor de leu a unui crez.
Cei care nu se aliniau, erau exclusi!
n 1984, a Iost Iormulat un nou jurmnt pro-trinitarian pentru
botez. 1985 a adus o nou carte de imnuri cu o puternic pozitie
trinitarian, alturi de multe traduceri moderne. n 1988 a Iost
publicat cartea care a nlocuit ,ntrebri despre doctrin
,Adventistii de Ziua a Saptea cred. Aceasta a continuat omega
apostaziei, avnd pozitii similare celor din ,ntrebri despre doctrin.
1993 a adus publicarea crtii ,Controverse, avertizndu-i n mod
public pe predicatorii independenti care pretind a Ii ,adventisti
istorici s revin la o pozitie anti-trinitarian. (Vezi ,Controverse,
pag. 39.) Putini au Icut-o. Anul urmtor descoperim recunoasterea
bisericii c primii pionieri nu ar Ii lsati s se alture bisericii de
astzi, datorit pozitiei lor anti-trinitariene. (Vezi ,Ministry,
octombrie 1993, pag. 4 citat la pag. 239)
277
Legatura actuala a predicatorilor
independen[i
n timp ce multi predicatori independenti din aIara sau din
interiorul Bisericii Adventiste de azi recunosc apostazia din ,ntrebri
despre doctrin si din alte ,crti ai unei noi ordini reIeritoare la
ntrupare si ispsirea din cer, multi nu reusesc s descopere scopul
mult mai mare al chestiunii. De Iapt, unii dintre cei mai glgiosi
suporteri ai trinitarianismului sunt predicatori adventisti independenti!
Cteva grupri au continuat ideea negrii cluzirii lui Dumnezeu
n primele zile ale miscrii Advente, si au sprijinit n mod puternic
Trinitatea pgno-papal. John Osborne era un predicator independent
la data la care s-a petrecut urmtorul incident: el s-a grbit s-l
eticheteze pe un predicator al unei conIerinte ca ,Cutia de gunoi S
pentru c se presupune c acesta si-a aruncat crtile Spiritului ProIetic
la o cutie de gunoi. John Osborne atunci a aruncat la cutia de gunoi
materiale retiprite pe care pionierii le scriseser despre Dumnezeire,
si a pornit s strng materialele de la membrii bisericii sale pentru a le
arunca la cutia de gunoi! Cnd scriu aceste rnduri, John Osborne
lucreaz Ioarte strns cu conIerinta.
Ca rspuns la materialele trimise, materiale care prezint n mod
clar pozitia biblic si istoric a pionierilor, un predicator a scris o
ametitore scrisoare, plin de asa-zise fapte:
,ti multumesc c mi-ai scris. Doug conduce o cruciad de
proportii n Michigan, asa c eu m ocup de corespondenta lui. Nu
doresc s te oIensez, dar as vrea s-ti atrag atentia asupra unor lucruri
importante:
1. Multi dintre pionieri erau gresiti n ceea ce priveste cteva
nvtturi biblice. Noi nu ne Iondm doctrinele pe ceea ce
diIeriti pionieri au crezut, ci mai degrab pe ceea ce a decis
biserica.
2. Spiritul ProIetic spune clar:
a. Lumina nu este descoperit la putini. (CW 45)
b. Lumina nu este dat contrar credintei stabilite a trupului
colectiv. (EW 45)
c. Noua lumin ar trebui supus spre examinare Iratilor, si ar
278
trebui abandonat dac ei nu gsesc nici o lumin n ea. (CW
47)
Asemenea lui Froom si a multor altor persoane, acest predicator a
socotit primii cincizeci de ani ca Iiind ,eroare. n timp ce suntem de
acord c nu trebuie s acceptm orice doctrin numai datorit Iaptului
c au crezut-o pionierii, credem de asemenea c numai datorit
Iaptului c ,biserica numeste anumite doctrine ,adevr, nu le
transIorm n adevr! Trimiterile la Spiritul ProIetic sunt excelente!
Ce rusine c biserica nu a luat seam la sIatul acesta atunci cnd a Iost
adoptat doctrina Trinittii!
a.) Minunatul adevr despre Dumnezeu si Fiul Su nu a Iost
descoperit numai la ctiva! Toti pionierii l-au nteles si l-au crezut.
Trinitatea a ptruns n biseric prin eIortul ctorva oameni cheie. b.)
Trinitatea era contrar ,credintei stabilite a trupului colectiv. c.) Noua
lumin nu trebuie supus numai Iratilor, ci ,Iratilor cu experient.
(,SIaturi pentru scriitori si editori, pag. 47) ,Fratii cu experient,
mai ales cei la care s-a reIerit Ellen White, erau cei care au trecut prin
experienta 1844. Ei au respins cu totii Trinitatea, pentru c nu au vzut
nici o lumin n ea.
Pentru a evita legtura pe care Trinitatea o are cu papalitatea, unii
predicatori independenti au mers n alt extrem si au acceptat
triteismul, credinta n trei dumnezei. Asemenea lui Kellogg si Froom,
ei se grbesc s citeze ,Mrturiile pentru a-si ,dovedi pozitia.
La data scrierilor acestor rnduri, nici unul dintre conductorii si
marii predicatori nu au identiIicat si nteles n mod corect omega.
Oricum, aceasta este un motiv potrivit pentru ca noi s acceptm
binecuvntrile adevrului, singurul care ne poate Iace liberi. Ni s-a
spus n mod clar:
,n ultima lucrare solemn, putini oameni mari vor fi angafati.
Dumnezeu va Iace o lucrare n ziua noastr pe care putini o
anticipeaz. El ii va ridica i-i va inlta printre noi pe cei care sunt
invtati mai degrab prin ungerea Spiritului Su decat prin
pregtirea institutiilor de tiint. Aceste avantaje nu trebuie
dispretuite sau condamnate; ele sunt asezate de Dumnezeu, dar ele nu
pot oIeri dect calitti exterioare. Dumne:eu va arta c nu este
dependent de muritorii invtati, egoiti.
A sta n aprarea adevrului si a neprihnirii atunci cnd
279
majoritatea ne abandoneaz, a lupta luptele Domnului atunci cnd sunt
putini viteji aceasta va Ii proba noastr. (,Mrturii pentru
comunitate, vol. 5, pag. 80, 82, 137)
Dumnezeu va lucra ntr-o asemenea manier nct nici un om nu
va Ii slvit! Solia din Apocalipsa 14:7 de a da slav lui Dumnezeu va
Ii adus la ndeplinire ,nu prin trie, nici prin putere, ci prin Spiritul
lui Dumnezeu, iar toat slava va Ii a Sa. Ce legtura va exista ntre noi
si apostazie? ,Trebuie s tinem tare de primele principii ale credintei
noastre denumite, i s inaintm din putere ctre credint crescnd.
Trebuie s tinem pentru totdeauna credinta care a Iost conIirmat de
Spiritul SInt al lui Dumnezeu din timpul primelor evenimente ale
experientei noastre pn n timpul prezent. (Seria B, nr. 7, pag. 52)
,Cu putin nainte de a trimite mrturiile reIeritoare la eIorturile
dusmanului de a submina baza credintei noastre prin semnarea
teoriilor ademenitoare, am citit un incident despre o nav care a
ntlnit un aisberg prin ceat. Timp de cteva nopti am dormit Ioarte
putin. Mi se prea c sunt aplecat asemenea unui car sub povar.
ntr-o noapte mi-a Iost prezentat n mod clar o scen. O ambarcatiune
era pe ape ntr-o ceat deas. Deodat, observatorul a strigat: ,Aisberg
n Iat!` Acolo, nltndu-se chiar n Iata navei, era un aisberg
gigantic. O voce plin de autoritate a strigat: ,ntmpin-o!` Nu a
existat nici o ezitare. Era un timp pentru actiune imediat. Inginerul a
accelerat la maxim, iar cel de la crm a ndreptat nava chiar spre
aisberg. Cu o lovitur, a spart gheata. A Iost un soc nspimnttor, iar
aisbergul a Iost spart n multe bucti, cznd cu zgomotul unui tunet
pe punte. Pasagerii au Iost zguduiti n mod violent de Iorta coleziunii,
dar nu s-a pierdut nici o viat. Vasul a Iost aIectat, dar nu Ir a mai
putea Ii reparat. A ricosat din cauza contactului, zgltindu-se de la
prora pn la pupa, asemenea unei creaturi vii. Apoi si-a continuat
drumul.
Ei bine, am stiut nsemntatea acestei prezentri. Mi-am primit
ordinele. Am auzit cuvintele, asemenea unei voci din partea
Cpitanului nostru: ,ntmpin-l!` Am stiut care era datoria mea, si nu
era nici o clip de pierdut. Timpul pentru actiunea hotrt venise.
Trebuie s m supun Ir ntrziere ordinului ,ntmpin-l!` (Seria B,
nr. 2, pag. 55,56)
Iubitilor, aisbergul a aprut curnd dup ,alIa apostaziei. A
280
nIrunta omega nseamn a atrage un ,soc nspimnttor; vom Ii
,zguduiti n mod violent de Iorta coleziunii. Adevratul vas este
,aIectat, dar nu Ir a mai putea Ii reparat. S ne supunem
Cpitanului credintei noastre si s-o ,ntmpinm!
Dup cum am vzut n studiul nostru, a-l cunoaste pe Dumnezeu
este de o important vesnic. ProIetul Daniel ne spune c ,poporul
care-si cunoaste Dumnezeul va Ii puternic si va Iace Iapte vitejesti.
(Daniel 11:31) Acum este timpul de a-L cunoaste pe Dumnezeul
nostru si de a Ii mai puternici ca niciodat. ,Nu te teme, turm mic;
cci este buna plcere a Tatlui tu aceea de a-ti da mprtia. (Luca
12:32)
281
Anex
O
DECLARATIE
A
PRINCIPIILOR FUNDAMENTALE
NVTATE $I PRACTICATE
DE
ADVENTI$TII DE ZIUA A $APTEA.
,Ziditi pe temelia apostolilor si proIetilor, Isus Hristos nsusi Iiind
piatra din capul unghiului. EFESENI 2:20
TIPOGRAFIA ASOCIATIEI EDITORIALE
A ADVENTISTILOR DE ZIUA A SAPTEA
BATTLE CREEK, MICH.:
1872
n prezentarea naintea publicului a acestui rezumat al credintei
noastre, dorim s Iie clar nteles Iaptul c noi nu avem articole de
credint, crez sau disciplin aIar de Biblie. Nu naintm acest rezumat
ca avnd vreo autoritate n poporul nostru, nici nu este conceput pentru
a asigura uniIormitatea printre credinciosi, ca un sistem de credint, ci
este o scurt declaratie a ceea ce este si a Iost n mare unanimitate
pstrat de ei. Deseori am gsit necesar s ntmpinm ntrebri
reIeritoare la acest subiect, si uneori pentru a corecta declaratii Ialse
care circulau mpotriva noastr, si pentru a ndeprta impresiile
eronate ale celor care nu au avut ocazia de a deveni Iamiliarizati cu
credinta si practica noastr. Singurul nostru scop este de a ntmpina
282
aceast necesitate.
Ca Adventisti de Ziua a Saptea, noi dorim pur si simplu ca pozitia
noastr s Iie nteleas; si suntem preocupati de aceasta pentru c
exist multi care se numesc Adventisti si care detin idei pe care noi nu
le agrem, unele dintre ele, credem noi, sunt distructive pentru
principiile cele mai importante si lmurite din cuvntul lui Dumnezeu.
n comparatie cu alti Adventisti, Adventistii de Ziua a Saptea
diIer de o categorie prin credinta n starea de inconstient a mortilor
si distrugerea Iinal a pctosilor nepociti; de alt categorie prin
credinta n perpetuarea legii lui Dumnezeu asa cum este continut de
cele zece porunci, n lucrarea Spiritului SInt n biseric, si n
nestabilirea vreunei date pentru revenire; de toate categoriile, n
pzirea celei de-a saptea zi a sptmnii ca Sabatul Domnului, si n
multe aplicatii ale scripturilor proIetice.
Cu aceste remarci, vom cere atentia cititorului asupra urmtoarelor
propozitii, care intentioneaz s se constituie ntr-o declaratie concis
a celor mai proeminente trsturi ale credintei noastre.
I. C exist un singur Dumnezeu, o Iiint personal, spiritual,
creatorul tuturor lucrurilor, omnipotent, omniscient, si vesnic, inIinit n
ntelepciune, sIintenie, dreptate, buntate, adevr, si mil;
neschimbtor, si prezent pretutindeni prin reprezentantul Su, Spiritul
SInt. Psalmul 139:7.
II. Exist un singur Domn Isus Hristos, Fiul vesnicului Dumnezeu,
Cel prin care Dumnezeu a creat toate lucrurile, si prin care ele sunt
sustinute; c a luat asupra Sa natura semintei lui Avraam pentru
rscumprarea rasei noastre czute; c a locuit printre oameni, plin de
har si adevr, a trit exemplul nostru, a adus sacriIiciul nostru, a Iost
nviat pentru ndrepttirea noastr, S-a nltat pentru a Ii singurul
nostru Mijlocitor n sanctuarul din Cer, unde, cu nsusi sngelui Su
Iace ispsire pentru pcatele noastre; care ispsire, departe de a Ii
ncheiat la cruce, care a constituit numai jertIa de sacriIiciu, este chiar
ultima parte din lucrarea Sa ca preot potrivit exemplului preotiei
Levitice, care a prevestit si a preIigurat lucrarea Domnului nostru n
cer. Vezi Leviticul 16; Evrei 8:4,5; 9:6,7; etc.
III. C SIintele Scripturi ale Vechiului si noului Testament au Iost
date prin inspiratie de Dumnezeu, contin o descoperire complet a
vointei Sale cu omul, si reprezint singura regul inIailibil de credint
283
si practic.
IV. C botezul este un ritual n biserica crestin, care urmeaz
credintei si pocintei, un ritual prin care comemorm nvierea lui
Hristos, ca prin acest act s artm credinta noastr n ngroparea si
nvierea Sa, si prin aceasta, n nvierea tuturor sIintilor n ultima zi; si
c nici un alt mod nu pre nchipuie acestea dect cel pe care l prescrie
Scriptura, si anume prin scuIundare. Romani 6:3-5; Coloseni 2:12.
V. C nasterea din nou include ntreaga schimbare necesar pentru
a Ii potriviti pentru mprtia lui Dumnezeu, si const n dou etape:
prima, o schimbare moral, mplinit prin convertire si o viat
crestin; a doua, o schimbare Iizic la a doua venire a lui Hristos, prin
care, dac vom Ii morti, suntem nviati nemuritori, iar dac suntem vii,
suntem schimbati n nemuritori ntr-o clip, ntr-o clipeal de ochi.
Ioan 3:3,5; Luca 20:36.
VI. Credem c proIetia este o parte a descoperirii lui Dumnezeu
pentru om; c ea este inclus n acea scriptur care este Iolositoare
pentru sIat, 2 Timotei 3:16; c este conceput pentru noi si pentru
copiii nostri, Deuteronomul 29:29; c, departe de a Ii nvluit n
mister, este ceea ce n mod deosebit constituie cuvntul lui Dumnezeu,
o lamp pentru picioarele noastre si o lumin pe calea noastr, Psalm
119:105; 2 Petru 2:19; c o binecuvntare este pronuntat asupra
acelora care o studiaz, Apocalipsa 1:1-3; si c, n consecint, trebuie
s Iie nteleas de poporul lui Dumnezeu n mod suIicient pentru a le
arta pozitia lor n istoria lumii, si n special datoriile care li sunt
cerute.
VII. C istoria lumii din datele speciIicate n trecut, nltarea si
cderea imperiilor, si succesiunea cronologic a evenimentelor pn la
stabilirea vesnicei mprtii a lui Dumnezeu, este prezentat n linii
generale n numeroasele legturi ale proIetiei; iar aceste proIetii sunt
acum n ntregime mplinite, cu exceptia evenimentelor Iinale.
VIII. C doctrina convertirii lumii si a mileniului secular este o
Iictiune a acestor zile din urm, gndit pentru a adormi oamenii ntr-o
stare de sigurant carnal, si de a-i determina s Iie surprinsi de marea
zi a Domnului asemenea unui hot noaptea; c a doua venire a lui
Hristos va preceda, nu va urma mileniului; cci pn la aparitia
Domnului, puterea papal, cu toate ticlosiile ei, va continua, grul si
pleava vor creste mpreun, iar oamenii ri si ademenitori vor nainta
284
din ru n mai ru, asa cum spune cuvntul Domnului.
IX. C greseala Adventistilor care s-a strecurat n 1844, tine de
natura evenimentului, nu de timp; c nici o perioad proIetic nu este
oIerit pentru a determina a doua venire, dar c cea mai lung dintre
ele, cele dou mii si trei sute de zile din Daniel 8:14, s-au terminat n
acel an, si ne-a adus n Iata unui eveniment numit curtirea
sanctuarului.
X. C sanctuarul noului legmnt este tabernacolul lui Dumnezeu
din Cer, despre care Pavel vorbeste n Evrei 8, si nainte, n care
Domnul nostru, ca Mare Preot, slujeste; c acest sanctuar este antitipul
tabernacolului mozaic, si c lucrarea preoteasc a Domnului nostru,
Icnd legtura cu tabernacolul, este atitipul lucrrii preotilor evrei din
prima dispensatiune. Evrei 8:1-5, etc.; c acesta este sanctuarul care
trebuie curtit la sIrsitul celor 2300 de zile, ceea ce se numeste
curtirea sa Iiind n acest caz, ca n tip, pur si simplu intrarea marelui
preot n sInta sIintelor, pentru a ncheia serviciul, prin stergerea si
mutarea din sanctuar a pcatelor care Iuseser transIerate pe acesta
prin lucrarea din prima ncpere, Evrei 9:22,23; si c aceast lucrare,
n antitip, ncepnd n 1844, dureaz o scurt dar nedeIinit perioad,
la ncheierea creia, lucrarea milei pentru aceast lume este terminat.
XI. C cerintele morale ale lui Dumnezeu sunt aceleasi pentru toti
oamenii din toate dispensatiunile; c acestea sunt pe scurt continute n
poruncile rostite de Iehova de pe Sinai, spate pe tablele de piatr, si
depozitate n chivot, care a Iost n consecint numit ,chivotul
legmntului, sau testament. Numeri 10:33; Evrei 9:4; etc.; c aceast
lege este neschimbtoare si vesnic, Iiind o transcriere a tablelor
depozitate n chivotul adevratului sanctuar de sus, care este de
asemenea, din acelasi motiv, numit chivotul testamentului lui
Dumnezeu; cci sub sunetul celei de-a saptea trmbite ni se spune c
,templul lui Dumnezeu a Iost deschis n Cer, si acolo a Iost vzut
chivotul testamentului Su. Apocalipsa 11:19
XII. C porunca a patra a acestei legi cere s dedicm a saptea zi
din Iiecare sptmn, n general numit Smbt, pentru a ne abtine
de lucrul nostru obisnuit, si pentru a ndeplini datoriile sacre si
religioase; c acesta este singurul Sabat cunoscut Bibliei, Iiind ziua
care a Iost pus deoparte nainte de a Ii pierdut Paradisul, Geneza
2:2,3, si care va Ii pzit n paradisul restaurat, Isaia 66:22,23; c
285
lucrurile pe care se bazeaz institutia Sabatului o restrng la a saptea
zi, lucruri care nu se pot aplica nici unei alte zile; si c termenii
Sabatul iudaic si Sabatul crestin, aplicati zilei de odihn sptmnale,
sunt nume inventate de oameni, nescripturale de Iapt, si Ialse n
nteles.
XIII. C omul pcatului, papalitatea, s-a gndit s schimbe
vremurile si legea (legea lui Dumnezeu), Daniel 7:25, si a nselat
aproape majoritatea crestinilor n ceea ce priveste porunca a patra,
gsim o proIetie a unei reIorme n acest aspect care trebuie mplinit
printre credinciosi chiar nainte de venirea lui Hristos. Isaia 56:1,2; 1
Petru 1:5; Apocalipsa 14:12; etc.
XIV. C datorit Iaptului c inima natural sau carnal este
vrjmsie cu Dumnezeu si legea Sa, aceast vrjmsie poate Ii supus
numai printr-o radical transIormare a sentimentelor, schimbarea
principiilor nesIintite cu cele sIinte; c aceast transIormare care
urmeaz pocintei si credintei, este lucrarea special a Spiritului SInt,
si constituie regenerarea sau transIormarea.
XV. C datorit Iaptului c toti au clcat legea lui Dumnezeu, si nu
pot prin ei nsisi s se supun cerintelor ei drepte, suntem dependenti
de Hristos, n primul rnd pentru ndrepttire de pcatele din trecut, si,
n al doilea rnd, pentru har cu ajutorul cruia s oIerim o supunere
acceptabil legii sale sIinte n viitor.
XVI. C Spiritul lui Dumnezeu a Iost promis c se va maniIesta pe
sine (,itself n.t.) n biseric prin anumite daruri, enumerate n
special n 1 Corinteni 12 si EIeseni 4; c aceste daruri nu sunt menite
s elimine, sau s nlocuiasc Biblia, care este suIicient pentru a ne
oIeri ntelepciune pentru mntuire, la Iel cum Biblia nu poate lua locul
Spiritului SInt; c, n speciIicarea Ieluritelor sale (,its n.t.) moduri
de actionare, c Spiritul s-a ngrijit de propria sa (,its n.t.) existent
si prezent cu poporul lui Dumnezeu la timpul sIrsitului, pentru a
cluzi ctre o ntelegere a acelui cuvnt pe care el (,it n.t.) l-a
inspirat, pentru a convinge de pcat, si a Iace lucrarea de transIormare
n inim si viat; si c cei care neag Spiritul, locul si activitatea sa
(,its n.t.), neag pe Iat acea parte a Bibliei care i (,it n.t.)
atribuie aceast lucrare si pozitie.
XVII. C Dumnezeu, n conIormitate cu modul Su armonios de a
trata nu rasa, a trimis o proclamatie a apropiatei reveniri a lui Hristos;
286
si c aceast lucrare este simbolizat prin cele trei solii din Apocalipsa
14, ultima aducnd n discutie lucrarea de restaurare a legii lui
Dumnezeu, pentru ca poporul Su s poat obtine o pregtire deplin
pentru acel eveniment.
XVIII. C timpul curtirii sanctuarului (vezi propozitia X),
sincronizndu-se cu perioada proclamrii soliei a treia, este un timp al
judectii de cercetare, n primul rnd, n ceea ce priveste mortii, iar la
sIrsitului timpului de prob, n ceea ce priveste pe cei vii, pentru a
determina cine dintre miriadele care dorm acum n trna pmntului
sunt vrednici de a lua parte de ntia nviere, si cine dintre multimile
de vii, sunt vrednici de nltare puncte care trebuie determinate
nainte de aparitia Domnului.
XIX. C mormntul, spre care cu totii ne ndreptm, exprimat prin
ebraicul ,sheol si grecescul ,hades este un loc al ntunericului n
care nu este nici o lucrare, dorint, ntelepciune sau cunostint.
Eclesiastul 9:10.
XX. C starea la care suntem redusi prin moarte este una de tcere,
inactivitate si deplin lips a cunostintei. Psalm 146:4; Eclesiastul
9:5,6; Daniel 12:2; etc.
XXI. C din de aceast temnit a mormntului, omenirea va Ii
scoas printr-o nviere trupeasc; neprihnitii avnd parte de prima
nviere, care are loc la a doua venire a lui Hristos, cei ri n a doua
nviere, care are loc la o mie de ani mai trziu. Apocalipsa 20:4-6.
XXII. C la ultima trmbit, neprihnitii cei vii vor Ii schimbati
ntr-un moment, ntr-o clipeal de ochi, si mpreun cu neprihnitii
nviati vor Ii nltati pentru a-L ntmpina pe Domnul n aer, pentru a
Ii mpreun cu Domnul pentru totdeauna.
XXIII. C acesti nemuritori sunt atunci luati la Cer, la Noul
Ierusalim, casa Tatlui, n care sunt multe ncperi, Ioan 14:1-3, unde
mprtesc cu Hristos o mie de ani, judecnd lumea si pe ngerii
czuti, ceea ce reprezint, repartizarea pedepsei care trebuie executat
de ei la sIrsitul celor o mie de ani; Apocalipsa 20:4; 1 Corinteni 6:2,3;
c pe parcursul acestui timp, pmntul zace ntr-o conditie
dezastruoas si haotic, Ieremia 4:23-27, descris ca la nceput prin
cuvntul ,Abussos () abis Ir margine (Septuaginta Geneza
1:2); si c aici Satan este limitat pe parcursul celor o mie de ani,
Apocalipsa 20:1,2, si aici n Iinal distrus, Apocalipsa 20:10; Maleahi
287
4:1; teatrul ruinei pe care l-a adus n univers, Iiind Icut special pentru
un timp nchisoarea sa ntunecat, si apoi locul executiei sale Iinale.
XXIV. C la sIrsitul celor o mie de ani, Domnul se coboar cu
poporul Su si Noul Ierusalim, Apocalipsa 21:2, cei ri care erau morti
sunt nviati si vin pe supraIata unui pmnt nerennoit, si se adun la
cetate, locuinta sIintilor, Apocalipsa 20:9, si Ioc se coboar de la
Dumnezeu din cer si i mistuie. Ei sunt atunci mistuiti rdcin si
ramur, Maleahi 4:1, devenind ca si cnd n-ar Ii Iost niciodat. Obadia
15,16. n aceast distrugere Iinal de la prezenta Domnului, 2
Tesaloniceni 1:9, cei ri primesc pedeapsa vesnic pentru ei, Matei
25:46. Aceasta este pieirea oamenilor ri, Iocul care-i mistuie Iiind
Iocul pentru care ,cerurile si pmntul care sunt acum tinute n
rezerv, care vor topi chiar elementele cu intensitatea sa, si va curta
pmntul de cele mai adnci mizerii si blestem al pcatului. 2 Patru
3:7-12
XXV. C cerurile si pmntul cel nou vor rsri prin puterea lui
Dumnezeu din cenusa celor vechi, pentru a Ii, mpreun cu Noul
Ierusalim ca metropol si capital a sa, locuinta vesnic a sIintilor,
locul n care neprihnitii vor locui pentru totdeauna. 2 Petru 3:13;
Psalm 37:11,29; Matei 5:5.
,ntrebri pentru fratele Loughborough
R&H, 5 noiembrie 1861
(toate sublinierile sunt ale lui Loughborough)
FRATELE WHITE: As dori s v adresez sau s v trimit, Irate
Loughborough, urmtoarele ntrebri pentru a primi explicatii.
W.W.GILES. Toledo, Ohio.
NTREBAREA 1: Ce obiectii serioase se ridic Iat de doctrina
Trinittii?
RSPUNS: Exist multe obiectii pe care le putem impune, ns
datorit spatiului nostru limitat, le vom mrgini la urmtoarele trei: 1.
Este contrar ratiunii. 2. Este contrar Scripturii. 3. Originea sa este
Pgn si mistic.
Ne vom reIeri pe scurt la aceste aIirmatii. Si 1. Nu este n acord cu
ratiunea s vorbim despre trei Iiinte ca Iiind unul, si despre unu ca
288
Iiind trei. Sau cum s-au exprimat unii, s-L numim pe Dumnezeu
,Dumnezeul Triunic, sau ,Dumnezeul trei-unu. Dac Tatl, Fiul si
Duhul SInt sunt Iiecare Dumnezeu, ar Ii trei Dumnezei; cci de trei
ori unu nu este unu, ci trei. Exist un sens n care sunt una, dar nu o
singur persoan, asa cum pretind Trinitarienii.
2. Este contrar Scripturii. Aproape n Iiecare portiune a Noului
Testament care vorbeste ocazional despre Tatl si despre Fiul, ni sunt
prezentati ca Iiind dou persoane distincte. Numai capitolul
saptesprezece din Ioan este suIicient pentru a combate doctrina
Trinittii. De peste patruzeci de ori n acest singur capitol Hristos se
adreseaz Tatlui Su ca unei persoane distincte de El nsusi. Tatl
Su era n cer, iar El pe pmnt. Tatl L-a trimis. I-a dat pe cei ce cred.
El trebuia s mearg atunci la Tatl. Si n chiar mrturisirea Sa, El ne
descoper n ce const unitatea Tatlui si a Fiului. Este aceeasi unitate
care exist si ntre membrii bisericii lui Hristos. ,Ca ei s Iie una; dup
cum Tu, Tat, esti n Mine, si Eu n Tine, ca ei s Iie una n noi; ca
lumea s cread c Tu M-ai trimis. Iar slava pe care Tu Mi-ai dat-o, Eu
le-am dat-o lor; ca ei s Iie una, asa cum noi suntem una. O inim si o
minte. De un singur scop n planul conceput pentru salvarea omului.
Cititi capitolul saptesprezece din Ioan, si observati dac nu rstoarn
cu desvrsire doctrina Trinittii.
A crede n acea doctrin atunci cnd citim Scriptura, trebuie s
credem c Dumnezeu S-a trimis pe Sine n lume, a murit pentru a
mpca lumea cu Sine, S-a nviat pe Sine din morti, S-a nltat pe sine
n cer, pledeaz naintea Sa nsusi n cer pentru a mpca lumea cu
Sine, si este singurul mijlocitor ntre om si sine. Iar natura uman a lui
Hristos (n vederea Trinitarienilor) nu o va Iolosi ca Mijlocitor; cci
Clarke spune: ,Sngele uman nu poate s-L linisteasc pe Dumnezeu
mai mult dect sngele unui porc. Comentariu la 2 Samuel 21:10.
Trebuie s credem de asemenea c n grdin Dumnezeu S-a rugat
Siesi, c dac era cu putint, s lase s treac cupa de la Sine, si nc o
mie de astIel de absurditti.
Cititi cu atentie urmtoarele texte, comparndu-le cu ideea c
Hristos este Omnipotent, Omniprezent, Suprem, si singurul Dumnezeu
existent prin Sine: Ioan 14:28; 17:3; 3:16; 5:19,26; 11:15; 20:19; 8:50;
6:38; Marcu 8:32; Luca 6:12; 22:69; 24:29; Matei 3:17; 27:46;
Galateni 3:20; 1 Ioan 3:1; Apocalipsa 5:7; Fapte 17:31. De asemenea
289
mai vezi si Matei 11:25,27; Luca 1:32; 22:42; Ioan 3:35,36; 5;19,21-
23,25,26; 6:40; 8:35,36; 14:13; 1 Corinteni 15:28, etc.
Cuvntul Trinitate nu apare nicieri n Scripturi. Principalul text
care se presupune c o sustine este 1 Ioan 5:7, care este o adugare.
Clarke spune: ,Din o sut treisprezece manuscrise, textul lipseste din o
sut doisprezece. Nu apare n nici un manuscris dinainte de secolul
zece. Iar primul loc n care textul apare n greceste, este n traducerea
greceasc a conciliului de la Lateran, tinut n 1215 d. Hr.
Comentarii la 1 Ioan 5, si remarcile de la Iinele capitolului.
3. Originea sa este pgn si mistic. n loc de a Ii ndreptati spre
Scriptur pentru demonstrarea trinittii, suntem ndreptati ctre
tridentul persanilor, cu sustinerea c ,pornind de la aceasta au plnuit
s nvete ideea trinittii, si dac au avut doctrina trinittii, trebuie s-o Ii
primit-o prin traditie de la poporul lui Dumnezeu. Dar aceasta este n
ntregime primit, cci cu sigurant c biserica Iudaic nu a avut o
astIel de doctrin. Domnul Summerbell spune: ,Un prieten de-al meu
care era prezent ntr-o sinagog din New York, l-a rugat pe un Rabbi
s-i explice termenul ,Elohim`. Un preot trinitarian care era alturi, a
replicat: ,De ce, cci aceasta Iace reIerint la cele trei persoane din
Trinitate,`, cnd, un evreu a psit nainte si i-a spus c nu trebuie s
mai mentioneze acel cuvnt din nou, sau vor Ii nevoiti s-l Iorteze s
prseasc cldirea; cci nu era permis a se mentiona numele nici unui
dumnezeu strin n sinagog. (Discutie dintre Summerbell si Flood
asupra Trinittii, pag. 38) Milman spune c ideea Tridentului este
mistic. (Istoria crestinismului, pag. 34)
Aceast doctrin trinittii a Iost introdus n biseric n aceeasi
perioad cu nchinarea la imagini, si serbarea zilei soarelui, si nu este
altceva dect doctrina persan remodelat. A durat aproape trei sute de
ani de la introducerea ei pn la o aduce la ceea ce este acum. Procesul
a nceput aproximativ n 325 d. Hr., si nu a Iost terminat pn n 681.
Vezi lucrarea lui Milman si Gibbon despre Roma, vol.4, pag.422. A
Iost adoptat n Spania n 589, n Anglia n 596, n AIrica n 534.
Gib. Vol.4, pag.114,345; Milner, vol.1, pag.519.
290
Copia paginii 671 din ,Hristos Lumina lumii,
edi(ia 1898
291
Mngietorul este numit ,Spiritul adevrului. Lucrarea Lui este s
deIineasc si s mentin adevrul. La nceput, El locuieste n inim ca
Spiritul adevrului si astIel El devine Mngietorul. Exist mngiere
si pace n adevr, dar n minciun nu poate Ii gsit pace si mngiere
real. Prin teorii si traditii Satan si cstig puterea asupra mintii.
ndrumnd oamenii ctre standarde Ialse, el le denatureaz caracterul.
Spiritul SInt vorbeste mintii prin Scripturi, si ntipreste adevrul n
inim. AstIel El demasc eroarea si o alung din suIlet. Prin Spiritul
adevrului care lucreaz prin cuvntul lui Dumnezeu, Hristos si
supune poporul Su ales.
Descriind ucenicilor lucrarea Spiritului SInt, Isus a cutat s le
insuIle bucuria si speranta care a inspirat inima Sa. El se bucur pentru
Ajutorul mbelsugat pe care l-a asigurat bisericii Sale. Spiritul SInt
era cel mai nalt dar dintre toate darurile pe care El l putea solicita de
la Tatl Su pentru nltarea poporului Su. Spiritul trebuia s Iie dat
ca un agent regenerator, cci Ir acesta, sacriIiciul lui Hristos n-ar Ii
Iolosit la nimic. n decursul veacurilor, puterea rului se ntrise, iar
supunerea oamenilor Iat de acesta putere satanic era uluitoare.
Pcatului nu i se putea rezista si nu putea Ii nIrnt dect prin inIluenta
puternic a celei de a treia persoane a Dumnezeirii, care urma s vin
nu cu energia schimbat, ci n plintatea puterii divine. Spiritul Iace s
aib eIect cele svrsite de Mntuitorul lumii. Prin Spiritul inima este
curtit. Prin Spiritul credinciosul devine prtas de natura divin.
Hristos a dat Spiritul Su ca o putere divin pentru a birui toate
tendintele spre ru ereditare si cultivate, si pentru a ntipri propriul
Su caracter n biserica Sa.
Despre Spiritul Isus a spus: ,El M va proslvi. Mntuitorul a
venit pentru a proslvi pe Tatl prin maniIestarea dragostei Sale; tot
astIel Spiritul trebuia s proslveasc pe Hristos prin descoperirea
harului Su pentru lume. Chiar chipul lui Dumnezeu trebuie s Iie
reprodus n omenire. Onoarea lui Dumnezeu, onoarea lui Hristos, este
implicat n perIectionarea caracterului poporului Su.
,Cnd El (Spiritul adevrului) vine, El va condamna lumea pentru
pcatul, si neprihnire, si judecat. Predicarea cuvntului nu va Ii de
nici un Iolos Ir continua prezent si ajutor a Spiritului SInt. Acesta
este singurul nvttor capabil al adevrului divin. Numai cnd
adevrul este nsotit n inim de Spiritul, va trezi constiinta sau va
292
schimba viata. Unul poate este capabil s prezint litera cuvntului lui
Dumnezeu, poate este Iamiliar cu toate poruncile si promisiunile lui,
dar pn cnd Spiritul SInt nu aseaz adevrul la locul lui,
Manuscrisul 21, 1906
293
The Father is not to be described by the earthly
The Father is all the Iullness oI the God head
invisible to mortal earthly sight.
The Son is all the Iullness oI the God head
revealed maniIested, He is the express image oI his
Fathers person
For God so loved the world that he gave
his only begotten Son that whosoever
believeth in him Should not perish but have
everlasting liIe. Here is the personality oI the Father.
The Spirit the ComIorter whom Christ
promised to send aIter he assended to heaven
is Christ is the Spirit in all the Iullness
oI the God head making maniIest to the
All who receive him and believe in Him
There are
the
living three persons
alities
oI the heavenly
trio in which every Soul repenting oI their
sins believing receiving Christ by a living
Iaith to them who are baptized In the name
oI Jesus Christ to them In the name oI the
Father and oI the Son and oI the Holy
Ghost these high digiIied personalities
Give power

because they are Gods property
to be called the Sons oI God, What is the sinner
to do, believe in Jesus Christ because they
are his property which he hath purchased
with his own blood through the test and trial
to which he was subjected to redeem Irom the slavery
Dup cum se poate vedea, scrisul de mn al Ellenei White este
diIicil de citit. Transcrierea interliniar de mai sus a Iost Icut initial
de pe manuscrisul original. Cuvintele care la nceput nu erau clare, au
Iost comparate cu manuscrisul scris de mn de pe copia
manuscrisului Ellenei White din 1906.
,Tatl nu trebuie s Iie descris prin pmntescul
Tatl este ntreaga plintate a Dumnezeirii invizibil pentru
muritorii pmntesti.
294
Fiul este ntreaga plintate a Dumnezeirii descoperit maniIestat,
El este imaginea Iidel a Sale persoanei Tatlui Cci Dumnezeu att
de mult a iubit lumea c a dat pe singurul su Fiu nscut pentru ca
oricine crede n El s nu piar ci s aib viat vesnic. Aici este
personalitatea Tatlui.
Spiritul este Mngietorul pe care Hristos a promis c-l va trimite
dup ce s-a nltat la cer este Hristos este Spiritul n toat plintatea
Dumnezeirii maniIestndu-se Tuturor celor care l primesc si cred n
El. Sunt trei personalitti vii n trioul ceresc n care Iiecare SuIlet
pocit de pcatele lor creznd primind pe Hristos printr-o credint vie
celor care sunt botezati n numele lui Isus Hristos pe ei n numele
Tatlui si al Fiului si al Duhului SInt aceste nalte personalitti OIer
putere pentru c sunt proprietatea lui Dumnezeu s Iie numiti Fiii lui
Dumnezeu, Ce trebuie s Iac pctosul, s cread n Isus Hristos
pentru c ei sunt proprietatea sa pe care el a dobndit-o prin propriul
su snge prin testul si ncercarea crora s-a supus pentru a rscumpra
din sclavie
Cei cinci payi ctre apostazie
De 1. N. Loughborough
n organizarea acelei ,urciuni care pustieste (Daniel 12:11),
descoperim c sunt parcursi cinci pasi distincti:
1. Conceperea unui crez, care s exprime credinta lor n Iraze
concepute de om, n loc de a alege cuvntul Domnului.
2. De a Iace din acest crez conceput de om un test pentru a Ii
acceptat ca membru, si de-i a denunta ca eretici pe cei care nu consimt
la chiar cuvintele crezului lor.
3. De a Iace din crez o regul prin care trebuie probati toti ereticii.
Multi au Iost astIel declarati pctosi, a cror credint era mai mult n
armonie cu declaratiile directe ale Bibliei dect cu cei care s-au
pronuntat mpotriva lor.
4. S se constituie ntr-un tribunal pentru judecarea ereticilor, si de
a-i exclude pe toti cei care nu accept crezurile lor. Fr a Ii multumiti
numai cu a-i exclude pe acestia de la privilegiile bisericii n aceast
lume, ei i-au declarat ca apartinnd iazului de Ioc.
295
5. Strnind astIel o ur n propriile lor inimi mpotriva tuturor celor
ce nu se conIormeaz crezurilor lor, ei invoc si obtin mai apoi
ajutorul puterii civile pentru a-i tortura, a-i ucide cu sabia, cu Ioamea,
cu Ilacra si cu Iiarele pmntului pe cei pe care i-au declarat
nepotriviti de a mai rmne n lume.
Atunci apar pe scen o categorie de pretinsi crestini cu un cap
deasupra lor, declarnd de Iapt c acesta este ,Dumnezeu pe pmnt,
persecutnd o alt categorie de crestini care L-au urmat n mod
constiincios pe Domnul si Cuvntul Su, - o categorie creia i se poate
spune, n lumina n care-i vede Dumnezeu (asa cum s-a aIirmat despre
cei pretuiti), ,de care lumea nu era vrednic. Evrei 11:38 (J. N.
Loughborough ,Biserica, organizarea, ordinea si disciplina ei, pag.
76,77).
296
Index Biblic
Geneza
Geneza 1:2
Geneza 1:3
Geneza 1:26
Geneza 2:7
Geneza 2:16,17
Geneza 2:24
Geneza 3:15
Geneza 6:3
Geneza 6:17
Geneza 18:10
Geneza 18:14
Geneza 22:18
Geneza 26:4
Geneza 28:14
Geneza 32:10-16
Geneza 42:11
Geneza 49:10
Exodul
Exodul 3:8
Exodul 3:14
Exodul 27:20
Exodul 31:16
Leviticul
Leviticul 4:1-21
Leviticul 4:3,5,16
Leviticul 4:3,14
Leviticul 4:22
Leviticul 4:22-35
Leviticul 4:26
Leviticul 4:31
Leviticul 4:35
Leviticul 6:26
Leviticul 16:30
Leviticul 19:18
Leviticul 20:26
Leviticul 16:30
Leviticul 19:18
Leviticul 20:26
Leviticul 23:26-28
Numeri
Numeri 2:3-29
Numeri 3:32
Deuteronomul
Deuteronomul 6:4
Deuteronomul 18:18
Deuteronomul
31:16-18
Deuteronomul
32:1,2
Deuteronomul 32:2
Deuteronomul 32:4
Deuteronomul 32:43
Iosua
Iosua 24:31
1udectori
Judectori 2:7-13
1 Samuel
1 Samuel 1:22
1 Samuel 11:6
2 Samuel
2 Samuel 7:12-16
2 Regi
2 Regi 6
Iov
Iov 4:9
Iov 11:7,8
Iov 27:3
Iov 33:4
Iov 38-41
Psalmi
Psalmul 11:3
Psalmul 32:2
Psalmul 40:7
Psalmul 45:6,7
Psalmul 72:6
Psalmul 77:13
Psalmul 84:11
Psalmul 85:10
Psalmul 96:5
Psalmul 139:7,8
Proverbe
297
Proverbe 1:23
Proverbe 4:18
Proverbe 8:22-25
Proverbe 8:22-30
Proverbe 8:23
Proverbe 9:10
Proverbe 18:13
Proverbe 30:4
Isaia
Isaia 1:21
Isaia 6:9,10
Isaia 7:14
Isaia 8:20
Isaia 9:6
Isaia 11:1,2
Isaia 13:12
Isaia 14:12-14
Isaia 24:5
Isaia 25:9
Isaia 26:16
Isaia 40:13
Isaia 50:5,6
Isaia 53:6
Isaia 53:7-10
Isaia 53:10-12
Isaia 53:12
Isaia 55:9
Isaia 57:15
Isaia 60:19
Ieremia
Ieremia 10:10-12
Ieremia 23:5,6
Ieremia 31:31-34
Ezechiel
Ezechiel 2:1,2
Ezechiel 7:5-7
Ezechiel 18:4
Daniel
Daniel 7:3
Daniel 7:9,13
Daniel 7:17,23
Daniel 8:14
Daniel 9:25,26
Daniel 9:26
Daniel 10:21
Daniel 11:31
Osea
Osea 6:3
Osea 14:5,7
Ioel
Ioel 2:23
Ioel 2:23,28,32
Mica
Mica 5:2
Zaharia
Zaharia 4:6
Zaharia 6:12,13
Zaharia 6:13
Maleahi
Maleahi 4:2
Matei
Matei 1:18
Matei 1:20
Matei 1:23
Matei 3:15
Matei 3:17
Matei 4:3,4
Matei 4:8-10
Matei 7:22,23
Matei 8:17
Matei 10:20
Matei 10:32
Matei 11:27
Matei 13:24
Matei 14:22-33
Matei 14:33
Matei 15:2,3
Matei 15:9
Matei 16:13-17
Matei 16:15,16
Matei 16:17
Matei 16:21
Matei 16:21-23
Matei 16:24
Matei 17:5
Matei 17:22,23
Matei 18:1-5
Matei 18:20
Matei 20:18,19
Matei 21:37
Matei 26:63
Matei 27:46
Matei 27:50
Matei 28:20
Marcu
298
Marcu 1:1
Marcu 4:28
Marcu 12:28-34
Marcu 13:32
Marcu 14:60-61
Marcu 14:62
Luca
Luca 1:32
Luca 1:35
Luca 1:80
Luca 2:5
Luca 2:40
Luca 2:52
Luca 4:5-7
Luca 4:16-19
Luca 4:18
Luca 12:27
Luca 12:32
Luca 19:10
Luca 23:32
Luca 23:39-43
Ioan
Ioan 1:1
Ioan 1:1,2
Ioan 1:1,2,14
Ioan 1:1-3
Ioan 1:1-4
Ioan 1:3
Ioan 1:4
Ioan 1:14
Ioan 1:14-16
Ioan 1:34
Ioan 1:40,41
Ioan 1:49
Ioan 3:13-18
Ioan 1:16
Ioan 3:16-18
Ioan 3:18
Ioan 3:34-36
Ioan 3:36
Ioan 4:24
Ioan 5:19
Ioan 5:19,30
Ioan 5:23
Ioan 5:24-29
Ioan 5:26
Ioan 5:30
Ioan 5:36
Ioan 6:33
Ioan 6:35
Ioan 6:38
Ioan 6:57
Ioan 6:63
Ioan 7:17
Ioan 8:12
Ioan 8:26
Ioan 8:28
Ioan 8:42
Ioan 8:44
Ioan 8:58
Ioan 9:35
Ioan 9:35-38
Ioan 10:7
Ioan 10:17
Ioan 10:18
Ioan 10:29,30
Ioan 10:30
Ioan 10:36
Ioan 11:25
Ioan 12:49,50
Ioan 14:6
Ioan 14:10
Ioan 14:15-18
Ioan 14:16
Ioan 14:17
Ioan 14:18
Ioan 14:21
Ioan 14:26
Ioan 14:28
Ioan 15:1
Ioan 15:1
Ioan 15:26
Ioan 16:13
Ioan 16:27-29
Ioan 17:2
Ioan 17:3
Ioan 17:5
Ioan 17:20-23
Ioan 19:30
Ioan 20:17
Ioan 20:31
Fapte
Fapte 2:22
Fapte 2:22-24
Fapte 2:29,30
Fapte 2:36
Fapte 3:15
Fapte 4:10
Fapte 4:12
Fapte 8:26
Fapte 8:36
Fapte 8:37
Fapte 8:39,40
Fapte 9:19,20
Fapte 20:28
Fapte 20:29,30
299
Fapte 21:21
Fapte 24:5
Fapte 24:25
Fapte 28:25
Romani
Romani 1:1,3
Romani 1:3
Romani 1:3,4
Romani 1:18
Romani 1:23
Romani 3:19
Romani 3:23
Romani 4:24,25
Romani 5:6-8
Romani 5:6-11
Romani 5:8-10
Romani 6:6
Romani 6:23
Romani 7:14
Romani 7:22
Romani 7:25
Romani 8:3
Romani 8:9-11
Romani 8:9-12
Romani 8:26,27
Romani 10:17
Romani 11:34
1 Corinteni
1 Corinteni 1:1
1 Corinteni 1:18-31
1 Corinteni 2:1,2
1 Corinteni 2:2
1 Corinteni 2:10-16
1 Corinteni 3:11
1 Corinteni 3:16
1 Corinteni 5:3
1 Corinteni 8:5-7
1 Corinteni 8:6
1 Corinteni 11:3
1 Corinteni 11:23
1 Corinteni 15:3
1 Corinteni 15:12-17
1 Corinteni 15:24-28
2 Corinteni
2 Corinteni 1:1
2 Corinteni 1:2-7
2 Corinteni 1:4
2 Corinteni 3:17
2 Corinteni 5:7
2 Corinteni 5:14
2 Corinteni 5:15
2 Corinteni 5:21
2 Corinteni 8:9
Galateni
Galateni 1:1
Galateni 1:3
Galateni 1:4
Galateni 1:6
Galateni 1:6,7
Galateni 1:12
Galateni 2:20
Galateni 3:1-5
Galateni 3:5
Galateni 3:10
Galateni 3:13
Galateni 4:4
Galateni 4:29
Efeseni
EIeseni 1:2
EIeseni 1:17
EIeseni 2:2
EIeseni 2:15
EIeseni 2:19-20
EIeseni 2:20
EIeseni 3:16
EIeseni 4:5,6
EIeseni 4:11,12
EIeseni 5:6
Filipeni
Filipeni 1:19
Filipeni 2:5
Filipeni 2:5-11
Filipeni 2:6,7
Filipeni 2:7
Filipeni 2:11
Coloseni
Coloseni 1:1,2
Coloseni 1:15
Coloseni 1:27
Coloseni 2:5
Coloseni 2:14-17
1 Tesaloniceni
1 Tesaloniceni 1:1
1 Tesaloniceni 1:10
1 Tesaloniceni 3:11
1 Tesaloniceni 4:14
2 Tesaloniceni
300
2 Tesaloniceni 2:3
2 Tesaloniceni 2:3-5
2 Tesaloniceni 2:7
2 Tesaloniceni
2:16,17
1 Timotei
1 Timotei 1:2
1 Timotei 1:17
1 Timotei 2:4
1 Timotei 2:5
1 Timotei 2:6
1 Timotei 3:16
1 Timotei 4:1
1 Timotei 6:16
1 Timotei 6:20
2 Timotei
2 Timotei 1:14
2 Timotei 2:15
2 Timotei 3:14
Tit
Tit 1:2
Evrei
Evrei 1:1,2
Evrei 1:1-5
Evrei 1:2
Evrei 1:3
Evrei 1:4
Evrei 1:6
Evrei 1:8
Evrei 1:8,9
Evrei 1:9
Evrei 2:9-11
Evrei 2:10
Evrei 2:13
Evrei 2:14-16
Evrei 2:17
Evrei 2:17,18
Evrei 4:15
Evrei 5:2
Evrei 7:24-27
Evrei 7:26
Evrei 9:1-9
Evrei 9:11-14
Evrei 9:14
Evrei 9:28
Evrei 10:5-7
Evrei 10:15-17
Iacov
Iacov 1:1
Iacov 2:8-12
Iacov 2:10
Iacov 2:19
1 Petru
1 Petru 1:3
1 Petru 1:7
1 Petru 1:11
1 Petru 1:18
1 Petru 1:21
1 Petru 2:6
1 Petru 2:22
1 Petru 2:24
1 Petru 5:8,9
2 Petru
2 Petru 1:2
2 Petru 1:5
2 Petru 1:19-21
2 Petru 1:21
1 Ioan
1 Ioan 2:22,23
1 Ioan 3:1
1 Ioan 4:9-15
1 Ioan 4:15
1 Ioan 4:19
1 Ioan 5:5
1 Ioan 5:7,8
1 Ioan 5:10-13
1 Ioan 5:12
2 Ioan
2 Ioan 1:3
2 Ioan 3
2 Ioan
3 Ioan 4
Iuda
Iuda 1
Iuda 3
Iuda 4
Apocalipsa
301
Apocalipsa 1:1
Apocalipsa 1:16
Apocalipsa 1:18
Apocalipsa 2:1
Apocalipsa 2:8
Apocalipsa 3:12
Apocalipsa 3:14
Apocalipsa 3:21
Apocalipsa 4:11
Apocalipsa 5:11
Apocalipsa 5:12-14
Apocalipsa 13:3
Apocalipsa 13:8
Apocalipsa 13:13,14
Apocalipsa 14:4,5
Apocalipsa 14:6,7
Apocalipsa 14:8
Apocalipsa 14:11
Apocalipsa 14:12
Apocalipsa 16:13,14
Apocalipsa 17:5
Apocalipsa 18:1
Apocalipsa 18:2
Apocalipsa 18:4
Apocalipsa 20:10
302