Sunteți pe pagina 1din 4

cArRE oRroooqs,

L\\1
d${ ::::]',-,r
Oazl

YI$UT
&ffinul.Jr
a

,r@ dl,lrc /" l*t*"/"


to
J
ou ( lTim

@ubtyi orodinoio,si, Preot Ioan


Credin{a noastrS crestin ortodoxd se intemeiazd pe adev5ruile descopeite de Dumnezeu, adicd
pe Revelalia sau Descoperirea durnnezeiasc[. Revelalia dumnezeiascS se sSv6rqegte pe cale naturalf,
prin cunoasterea lui Dumnezeu din irdrelia naturii si pe cale supranaturalS, pe calea oredin{ei.
Dumnezeu S-a descoperit oamenilor,in multe rflnduri si in multe felurio' (Evrei 1:1), d6ndu*1e
acestora ?nv[!5tura necesard mintuirii, inv5{iturd care s-a plstrat nealterati in Sfinta Scripturd ;i in
Sfinta Traciilie. Si pentru cd in Sfinta Scripturd nu sunt scrise ,,toate c6te a flcut lisuso'
(ioan 20:30-3 l), Biserica s-a preocupat sf, pf,streze qi invdlitura nescrisf,, astfel ludnd nastere SFANTA
TRADITIE.
eum pufem delini EIanfa Tradifie?
SfAnta Traditie sau Predania, este acea ?nvd!5tur6 divin[, pdstratf, de Bisericd si transmisd
apoi prin viu grai, din genera{ie in generalie. intreaga invSliturd a Ntlintuitorului Iisus Hristos a fost o
Sfintd Tradilie, pentru cd EI nu a scris nimic. O parte din aceasti inv5i6turd. oralS s-a scris intr-un rdstimp de
aproape 1.500 de ani, adici de la lr{oise qi pind la autorul Apocalipsei, Sf2ntul Ioan Evanghelistul
(Sfinta Scripturd), iar cealaiti parte s-a scris gi ea, tot ?n timp (Sfhnta Tradilie propriu-zis[). Indiscutabil,
atSt Sfflnta Seripturfi eAt qi Sfflnta Thaelifie AVEAU SI AU aeeeaqi valoare
mflntuitoare: ,,Fratilor, vi poruncim in numele Domnului nostru lisus Hristos, si vi
feriti de orice frate care urnbli firi de rdnduiali si nu dupd PREDANIA pe care ati
primit-o de Ia noio'(2 Tesaloniceni 3:6)
Jn aIar6 de EXanfa Tradifie exislfi ;i o lals6 fradifie?
in afarS de Sfbnta Tradiqie exist6 qi falsd tradilie. De multe ori femeile credincioase se inva![
uneie pe alteie (uneori in rnod greqit), ?n loc sd meargd sE vorbeascd cu un preot dupd cum ne indeamnd
Mintuitorul: ,rEluee$-v& $ arfita$-vfr pnoo$Iorf ' (Luca 17 :14) . $i astfel datoritd invSldturilor
greqite, ia naqtere FALSA TR ADITIE Tradi{iile false pot fi de doud feluri: scrise sau nescrise.

- Talismanul
- Visul Maicii Domnului
- Epistolia Maicii Domnului
Ceflescx'ise - Epistolia MAntuitorului
- Brfiul
- Cele 12 vineri etc.

F
- Scosul din fiare
E
- Fusul
E
eefuneryIre - Deschisul si interpretarea Sfintelor Evanghelii
1 - Cizutul la iesirea cu Sfintele Daruri
L - Asezarea pe jos a diferitelor obiecte, Ia iesirea cu Sfintele Daruri
0e asfe -Viaul tilaieii Dsmnului?
in aceste vremrui in care pdcatul cucereste din ce in ce mai multe suflete, Dumnezeu a rinduit
creEtinilor orlodocEi s5 se fbloseasc[ de c[4i duhovniceqti. Sunt cdr{i despre lupta impotriva patimilor,
despre via{a de dupb rnoarte, dob6ndirea Rugf,ciunii lui Iisus etc. insd pe l6ngd aceste cdr{i, circuld qi
Viswl Maicii Domnului, Talismanul, Talismanele Domnului, Epistoliile, Povestire dureroasd despre
mwllireeea patimilor Domnului nostru lisus Hristos,..
Visul Maicit Domnului este o cd(ulie apocrifr pe care mul1i dintre credinciosi sunt atrasi sd o
cumpere pentru cd arc pe copertd o icoand a Maicii Domnului qi chiar o cruce. Oamenii o cumpdrf,
indeosebi pentru cd au auzitde la al1ii cd ,,asa e bine". Adam gi Eva nu au fost impinsi direct spre pdcat,
ci mai intAi amdgi{i, convinqi cd,,asae bine". AnalizAnd conlinutul c[r{uliei Visul Maicii Domnului,cu
ajutorul logicii elementare observdm mai multe aspecte.
I Aceastl ca4ulie nu are nici autor Ei niei bineeuvffntarea unui episeop
a Sfintei Biseriei Ortodoxe (lucru care ne dovedeste cd nu trebuie cumpdratd si purtatd).
* Scrie in cdrr,ulie: ,rffisu.l Maieii llomnului il g6sim tipErit in urmfl eu
sute de ani in codieele r.remii.-55. Oare asa sd fie? Cu cdte sute de ani in urmd siin care
codice este scris Vtsul Matcti Domnuluf din moment ce nu apare si nu s-a fdcut niciodatd
referire la elin cdrlile de cult bisericesc?.
I Scrie apoi'. ,rVisul lllaieii llomnului este o rugfleiune sffintfl eane n'a
prrtut fi infrfintf, nieiodartfr.*66. Oare asa sd fie? in primul rdnd,Visul Maicii Domnulut
nu este o rugdciune, ci doar o relatare, o descriere a patimilor ce le vor avea cei ce ajung in iad
;iin al doilea r6nd de-ar fi o rugdciune nu am mai auzit p6nd acum de rugdciune care poate fi
,,infrdntd".
I in continuare este scris: ,rFemeia insfireinatfl de o va citi va naste eu
uqurin{5-..55. Oare asa sd fie ? Femeia insdrcinatd va naste cu u;urintd nu purt6nd Visul
Maictt Domnului sau citindu-I, ci dacd este spoveditA siimpartSgitd.
i Apoi scrie: ,rCeI ee va cliti Visul Maieii l)omnulai, eatrei zile inainte
de sffirqitul vie{ii sale, va vedea in somnul sflu pe Prea SfAnta Feeiori
Maria-.56. Oare aga sd fie? Dintre cei care au purtat si citit Visul Maicti Domnului nici-unul
n-a visat pe Maica Domnului cu trei zile inainte de moarte.
I in continuare putem citi: ,r$i de va serie eineva l/isul l?Iaieii lDomnuluiril
va purla si in easff f,l v;r av*ae de aeq:a eas6 diavolutr nu se va apropia*..56.
Oare asa sd fie? Dacd llisul Maicit Domnuluf are o asa mare putere inseamnd cd nici nu mai
este nevoie sd far:em sfestania casei, ci doar ne ci:mpdram VrsEr{ Maic{.i DomnwLut si gata,
I
diavolii insphimantati rror fugi din casa noastrd. Diavolul nu se impiedicd nicicum de aceastd
cSrtuiie, vine si in Bisericd cu ingdduiala lui Durnnezeu chiar si la cei care au V16,ul Maicii
Domneeluf in huzunar, distrdg6l:du-le atentia de ia slujb6, fdcdndu-i s6 vorbeascd, si r6da"..
$ Mai este scris: ,rlle va ef,If;Sori cEneva si va arrea aeest vis trAngE sfrrEe
se vm 6erne de $r&rldimf;, de fuEgene qi de 6oat& moardea ga"abnief;.".65 Oare
r!ilE
asa sd fie? Pentru cei ce cdldtoresc existd in Moiitfelnic si in Aghiasmatar o rugdciune speciaid
f;
in care se sptlne printre altele: ,,Stdpdne, Doamne, Dumnezeul nostru, Care esti calea cea
adevirat5, Cei ce ai cdlStorit impreund cu l-uca si Cleopa in drum spre Ernaus, cdldtoreste I
Doarnne si cu robrli t6i acestia (Nilmele...)".
? Apoi scde: ,rCixed, va purta Visuf fiIaieii Tig,}fimul,Eri va af,Ia rmil6 Ea
$udeea{fi, iatr [4. ieqf;rea lui din viatf, i se va arf;da E{ris{,os dimpreuns euu
Ff,ariea lui eea SfflntfH iar nm irnger ii wa lura srufEetul
Ei-I va dqee inimpfir&tieu
Cermrilclr, weselimstru-se eu toli durepfii eei bineplfleuti dirc veae...o..bare isa
sa fie? in ceie scrise mai sus nu se aminteste n;-i. despre rugdciune, post, fapte bune, cdinta
sincerd, lacrirni vdrsate pentru picatele noastre cele multe si mari, spovedanie, impdrt6sanie.
participar:ea in fiecare Duminici ia Sfinta Liturghie. Se intelege asadar c6 un om care nu face
nirnic din cele an'iintite mai sus, ci doar poartb in buzunar sau in portofel Visul Matcii Domnului,
oricdt de nepocdit ar fi, in ceasul mortii i se va ardta spre cinstire insusi Iisus Hristos dimpreund
cu Maica lui si cu Sfdntulinger pdzitor...).

@abiyi oredinoioli,
Existd oameni care cred in Dumnezeu, dar care nu se induhovnicesc (nu ?nainteazd,in credin{d)
fiindcd si-au cumpdtat Visul Maicii Domnului sau un Talisrnan si se mdrginesc la acestea spunind:
,,EU a111 credinta mea, o am in suflet, nu stiu de ce trebuie sd merg la Biseric6". Dacf, cred in Dumnezeu,
Ei bine fac, de ce mai merg la Biseric5 sd-si boteze copiii, cd doar... au credinla in suflet. De ce mai
merg in fala Sfdntului Altar pentru cununia religioasi, cd doar... au credinta in suflet. Este ca si cum
am spune: Am credinla in suflet, c6 existd scoall de
qoferi. Dar asta nu inseamnd cd am si absolvit scoala si
cd vom primi vreodat6 carnetul... Dacd vorn fi prinsi la
volan fErI carnet vom merge la inchisoare. Asa va fi cu
cei care ,rau credinla in suflet,,, dar au uitat poruncile lui
Dumnezeu si indeosebi pe cea de-a patra: ,,Adu-ti aminte
de ziua odihnei (Duminica) sI o sfintesti. Lucreazl
sase zile si-ti fi in acelea toate treburile tale, iar in
ziuaa saptea este odihna Domnului Dumnezeului t5u:
si nu faci in aceazi nici un lucru, nici tu, nici fiul tiu,
nici sluga ta, nici slujnica ta, nici boul tiu, nici asinul
tiu, nici orice dobitoc al tIu, nici strlinul care rim0ne
la tine, ci in sase zile a ficut Dumnezeu cerul si
pIm0ntul, marea si toate cele ce sunt intr-insele, iar
in ziua a saptea S-a odihnit. De aceea a binecuvflntat
Domnul ziua a saptea si a sfi'ntit-o!,,
Un bun crestin nu trebuie sd se lase amdgit doar
de titlul Visul Maicii Domnului qi de faptul ci pe coperta
ei scrie cd,face parte din TezaunJ Ortodoxiei. Acestea
ascund doar dulceala otrdvitoare a falsei tradiqii. Oamenii
cred cA prezenta in buzunar a c5(ii Visul Maicii Domnului se substituie harului divin: nu mai este
nevoie de post, rug[ciune, mers la Biseric[, spovedanie, impdrtlsanie etc. Visul apdrd, Visul sfin{eEte,
Visulilscapd pe purt[tor de inec, boal5, moarte
ndpraznicd... Vrei s5 nas,ti fhr[ dureri? Nirnic mai
Efectc
simplu: citeEte Vtstil.Yre\i s[ gtiqi cAnd veli muri? i:rgcl6rt+ar.e;
Citili Visul. Sirul asigurdrilor poate continua, dar
noi intreblm: Care Sfdnt Apostol a indemnat * Talismarrrl, Illtrd'
Dplrrolla gi alt+le
astfel? Care Sfhnt Pdrinte l-a purtat in buzunar
ErLil'.o * r?,t
sau in portofel? Nici unul! De aceea, iubili ,tr:rr:ti&i
credincioqi nu vd lSsa{i amlgiqi de asemenea
,,re(ete duhovnicesti'.. Nu vd l5sali amdgiqi sa Arhiepircopia fornisclui
Itli.ni.stirta Dtftnt
credeqi cd aceast[ c[{ulie este sfinlitd. Nu existd Jud. Constmga
rugdciuni de sfinlire a c64ilor, nici m6carpentru [. {i:r tr in; rrl iitu:t rr: : 2000
't'riir*rln*1. \ristrl,
Sfinta Evanghelie sau pentru Biblie (deoarece L. gri.i:!oli rt .ri gll r:k'

con{inutul lor este sffint). $i dacb nici citirea


Sfintei Evanghelii sau a Biblie nu-i sfinleste in mod automat pe cititorii lor, cu atetmatpu{in poate sfin{i
aceastd cAtulie apocrild, neverificatf, de nimeni Ei pe care Sfhnta Tradilie n-a inclus-o niciodatdin r6ndul
clrtilor canonice. Astlzi nivelul cultural al omenirii a crescut foarte rnult Ei odatd cu el Ei metodele de
amSgire sunt cu mult mai viclene qi mai subtile. Ca o dovadd in plus a celor scrise mai sus in partea
dreaptd sus, pute(i vedea copefta unei cf,rticele editate de Sfinta Mdnlstire I)ervent (aflata in
jude(ulConstan(a), semnat6 de Pdrintele Arsenie
Papacioc ce are un titlu sugestiv: Eteete
f;nqel f,toare:'Ialisrnanule llsul, frpistolia
gi altele.
Visul fufaicii Domnnlti are o rudd apropiati
care se numegte Talismanul. $i in aceastd cdr{ulie
am[girile curg: dacS atingi cuTalismc*zalurn5rul drept
al bohiavului omul acela se vindec5 cu desf,v0rsire ( oare
se face perfect sdndtos?); dacd-l citesti !i se iartd pdcate
cltl {iunzd ?n codru si cAt nisip pe fundul mf,rii (oare se
iartdp[catele fbrd Taina Sfintei Spovedanii?); daca-l porfi
la piept nici glonlul nu trece prin tine (.deci Talisrnanul
este un fel de vest[ antiglon!)...
Astdzi, din picate nu numai E ditura inst itutului
Biblic Ei de Misiune Orlodox5 tipireste c54i1e bisericeqti.
Sunt foarte multe edituri particuiare, conduse de citre
laici (oameni fErI preg[tire teoiogici corespunzdtoare).
Cu toate acestea un ajutor pre{ios in selectarea c64ilor
ziditoare de sufletil afldmpe foaia de frontiscipiu, unde
putem g[si girul Ortodoxiei pentru acea cafie. Lrrin
brnecuvintarea scrisE a unui episcop.
Iar daca vrem s5 avem un adevirat folos spre mAntuirea sufletor noastre in locul Visului qi al
Tali.srnanulai s[ cumpf,r6rn si sd citirn zilnic, daci se poate: Acatistul L{aicii Domnului, Paraclisele
M*icii Domru,tlui, Acatistul Domnuiui nostru lisus llristos, Acatistele diJbri{ilor Sfinli, Psaltirea, Ceaslovul
etc. si sd ne rug6m fotrosindu-ne de ele cit rnai des cu putinl[. De mare folos sufletesc ne este s[ citim
L/iefile Sfinlilor, Filocalia (cele 12 volume), gi cdte mai rnulte cdrli din cciec{ia Pdrin{i gi Scriitori Eiset'iceEti.

BIBLIOGRAFIE: Biblis, E. I.B. M., Buc:ure;ti, I 99 4 "' Arhimandrit Filotei Zervakrrs, Lupta tmpotrivu halei, Editura
Eunavestire, Gala{i, 2A03; Povestire dureroasd desltre mulyinrcu patintilor Dontnului nostru lisus Hristos, E<litura Agapis,
BucureEti, 2A02; Tatisntanele Domnulrr, Edilie ingrijita de Florian Dudag, Editura Lumina, Oradea; Molitfelnic, E.I.8.N4.,
Bucuresti, 2002; Preot prof. dr. Nicolae Ciudin, Studiul Vechiului Testament. E.I'B.M., Bucureqti, 2002

S-ar putea să vă placă și