cArRE CRESTIN'I oRktoogv

d${L\\I
srA** iEoDrTrE
Preot IOAN

Motlo:

@ubiyi crodincioyi,
Dupi cum gtim, credinla noastrd se intemeiazlpe adevdruri descoperite de Dumnezeu, adica
pe Revelalia sau Descoperirea dumnezeiascS. Revelalia dumnezeiasci se sav6rgegte pe cale
naturali prin cunoagterea lui Dumnezeu din marelia naturii gi pe cale supranatuiali, pe calea
credin!ei.
Deci, Dumnezeu S-a descoperit oarnenilor ,,in multe rdnduri Eiin multe fe!ur!" (Evrei 1:1),
dAndu-le acestora invSlitura necesari mAntuirii, ?nvalatura care s-a pdstrat nealterat5 in SfAnta
Scriptura gi in Sfanta Tradilie. $i pentru ca in SfAnta Scripturi nu sunt scrise ,,toate cdte a fdcut
lisus" (loan 20,30-31), Biserica s-a preocupat sa pistreze gi ?nvalatura nescrisd, astfel lu6nd
nagtere SFANTA TRAD!TlE.

CUM PUTEM DEFINI SFANTA TRADITIE ?

Sfdnta Tradilie sau Predania, este acea invSldturi divinS, pdstrata de Bisericd gitransmisd
apoi prin viu grai, din generalie in generalie. intreaga invalaturi a Mdntuitorului lisus Hristos a fost
o SfAnta Tradilie, pentru ci El nu a scris nimic. Din aceasta inva!5turi orali, pentru diverse nevoi,
o parte s-a scris (Sfdnta Scriptura), iar altd parte nu s-a scris imediat (Sf6nta Tradilie propriu-zisi),
ciin timp. lndiscutabil, at6t Sfdnta Scripturd cAt gi Sfinta Tradilie AVEAU glAU aceeaEivaloare
mdntuitoare (l I Tesaloniceni 3:6, 1 4).

CUM S.A NASCUT SFANTA TRADITIE ?

Dup6 cum am vdzut, predica Domnului lisus a fost inceputul Sfintei Tradilii cregtine. t\Idntuitorul
ins5, nu a scris nimic gi nici nu a poruncit sd se scrie ceva. El a poruncit sa propovdduiascd
(SfinliiApostoli) Evanghelia la toatd fiptura: ,,Drept aceea, merg6nd, ?nvi!a!i toate neamurile,
botezdndu-le in numele Tatilui, al Fiului gi al Sfintului Duh" (Matei 28:19). Agadar, Sfinlii
Apostoli, dorind a implini porunca N/dntuitorului, nu s-au gr6bit s6 scrie invalatura Sa. Ei au predicat
giastfel, predica [MAntuitoruluigia SfinlilorApostoligia altor ucenici, a dat nagtere la Sf6nta Tradi!ie.
Dovadd este gi numirul mic de scrieri (pdstrate) pe care le avem in Noul Testament. Aceste cdrli
au fost scrise din necesitate gi nu aveau scopul de a cuprinde toati invS!5tura lVdntuitorului, cici
,,suntinci simulte altele pe care le-a ficut lisus, care, daci s-arfiscris una cdte una, socotesc
ci Iumea aceasta n-ar cuprinde cirlile ce s-ar fi scris. Amin"(loan 21:25).
 cuM s-A FtxAT gr cuM S-A eAsrry4q-srAurarRADlTtE?
Dat fiind faptu'l cd, ?n perioada primarS, cregtinii nu fdceau mare diferen!5 intre cuvdntul
scris (Noul Testament), gi cuvdntul pistrat oral (Sfdnta Tradilie), este normal sd cred:em cd ei
le pistrau cu sfinlenie pe amdndoud. Sfinlii Apostoli gi apoi Sfinlii Pdrinli, au fost foarte ate,nli gi au
supravegheat sd nu fie pierdutd sau alteratd vreo invaJatura din Sfdnta Tradi!ie.
De aceea SfAntul IRINEU DE LYON spunea c5: ,,Tradilia a ajuns la noi prin supraveghere,
firi a se niscoei scrieri, cici ea este o practici foarte deplini, neprimind nici adaos, nici
micgorare'o(Contra ereziilor, 2:9),iar FERICITULAUGUSTIN spunea c5: ,,Mariiteologiai lumii
au linut ce au gdslt in BisericS. Ce au invilat de la inaintagii lor, au invdlat gi ei pe alfii. Ce
au primit de la p5rinfi aceea au dat fiilor" (Contra lui lulian). Agadar, Sfdnta Bisericd fiind
,,Stilp gi temelie a adevirului" (lTimotei 3:15), era normal si se preocupe, sd fixeze gi sd
pdstreze Sfdnta Tradilie. Astfel c5, in timp, aceasta invd!6tur6,.nescrisi a inceput sd fie trecut6 in
scris. incepAnd cu secolul ll gi termindnd cu secolul Vlll, Sf6nta Tradilie s-a fixat in scrierile
pdrinlilor apostolici giale pirinlilor bisericegti, precum giin alte feluri de scrieri, pdstrate toate de
Sf6nta Bisericd. (Exemplu: ln cdrlile de slujbd, in hotdr:Arile Sinoadelor Ecumenice, in marturiile
rnartirilor etc.).

*ARH SUNT ASPECTELE SFINTEI TRADITII CRESTINE ?

Sf6r'rta Tradilie, dupd inva!5tura, este neschimbabila. Acesta este aspectul principal, numit
&{eschirmbabil sau Statornic. Dar dupa felul cum sunt formulate de exemplu dogmele sau dupa
f*iiri ir; ilar* se organlzeaza viala Bisericii etc., Sf6nta Tradilie este Schimbabili sau Dinamicd.
Fi,:isnr vorbi de trei etape in Sfdnta Tradi!ie:

CARE ESTE ROLUL Sr TMPORTANTA

sFrNTE! TRADTTTT GRESTTNE ?
il,{areie r+l al Sfrntei Tradilii ci"estine, este acela de a pdstra invalaturi (dogme) ce nu sunt
ruprinse dire rt s*r-i explicit ?n SfAnta Scripturd. Exemplu: SfAnta Scripturd vorbegte despre ingeri,
*lar "$fanta Tradi!i* explicd de ce sunt nou6 cete, ce rol au etc. (vezi Dionisie Areopagitul -,,lerarhia
f-l*reascfr"); Sfanta Scripturi vorbegte despre slujbe, dar Sfdnta Tradilie explici felul acestora,
r*;u! ior, eum $* tiesfSscar6 ele etc.
Tr*buie preclzat ca invalatura aflatd in Sfdnta Tradilie, pentru a fi declarata dogm5, trebuie
se aiba un core$pCIr"ident 9i Tn Sfdnta Scripturi (Exemplu: Dogma Sfintei Treimi a fost formulatd la
SlnoacJele I qi il pe baza textelor din SfAnta Scripturd (vezi [Matei 28:19-20;
ll {"lorinteni 13:13; lioan 5:7). Sf6ntul lrineu de Lyon, vorbind despre rolul Sfintei Tradilii spunea:
.,Gsa{re tradi{ieiveahiApostolice ne putem feri de invenliile dugmdnoase ale ereticilor".
SfAnta Tradilie are rolul de a explica din SfAnta ScripturS: ,,unele lucruri cu anevoie de
?n{eles, pe care cei neqtiutori gi neTntdrili !e ristilmdcesc ca gi pe celelalte Scripturi - spre a
lmr pierzare" (2 Petru 1:20).
Agadar, spune Sfantul loan Gurd de Aur:

cele

vredn
 EXSTA OARE UN GRITERIU PENTRU
DOVEDTREA SF|NTE| TRADtTil ?
Desigur cd Biserica a formulat un criteriu prin care se separi adevdratele traditii de cele
false. Astfelsf6ntulVincenliu de Lerin (+450)declara: ,,in Biserici trebuie cu mare grua, ca acel
lucru si-! !inem, care a fost crezut pretutindeni, totdeauna, de toli... Lucrul a"eitj va fi aga,
dacd urmim universalitatea, vechimea gi consensul" (in Commohitorium Z) Uni"er"rtitrtu
se referd la toati Biserica; Veghimease referd la SfinliiApostoli, ceicare ru datinue@Tlrericii;
iar consensulse referd la pdrerile tuturor clericilor de peste tot.

EXSTA SI TRADITII FALSE?

Bineinleles cd au existat gifalse tradilii, ndscocite de ereticigisectanli care: ,,unula schimbat
cu mina sa textul; altul cu ristilmicirea luiinletesul" (Tertulian -,,Contra ereticilor,,, 3g:1-7).
Existau deci, fie cdrli false, unele puse chiar pe seama Sfinlilor Apostoli (2Tesaloniceni 2:2-3), fie
invSldturi false, insd ambele erau respinse ferm de Sfdnta BisericS, care declarl: ,,Daci noi sau
inger din cerv-ar propovidui altceva decdt ceea ce v-am binevestit noi, si fie anatema!Aga
cum v'am spus'o mai inainte, v-o spun din nou gi acum: Dacd cineva vi propovdduiegie
altceva decdt ceea ce ali primit, anatema si fie!" (Galateni 1 :8-9; Romani 16:17;2l,oan 10 gi 1 t
).
Tradiliile false atacau Biserica fie direct in invSlatur5, fie indirect, prin alte obiceiuri gi practici.
Fald de tradiliile false, Biserica s-a pronunlat prin Sfintele Sinoade (Exemplu: Sinoduldin lerusalim
ce a condamnat pe iudaizanli (Faptele Apostolilor 15:1-31), prin care erau excomunica{i ereticii,
demascate falsele inv6!5turi gi se fixa invdldtura ortodoxd.

ASTAZI MAI EXISTA TRADITII

3
FALSE ?
DA! Exista tradilii false fie scrise, fie nescrise

- Aga-zisele talismane
- Epistolia lVaicii Domnului
Cele scrise - Epistolia lVlantuitorului
- Brdul
- Cele 12 vineri etc.

- Scosul din fiare

- Fusul
Cele nescrise - Deschisul si interpretarea Sf. Evanghelii
- Cdzutul la iegirea cu Sfintele Daruri
- Aruncarea de lenjerie la iegirea cu Sfintele Daruri

CE ATITUDINE TREBUIE SAAIBA CRESTINII

5
FATA DE FALSA TRADITIE?
Este lesne de inteles ci falsele traditii trebuie demascate si condamnate de tofi, cler si
credinciogi.
 FALSA TRADITIE
,
(Practici inventate sau teologie bdbeascd)

,,@ u* /* fra,,**h @h *rrr,qa gi ldlegti' fua-a

do/ni;n/p-to 0u /*""/rh "rr"lrbr{d
ll
( 1 Ti m ot el 4 7)

@ubiti crortncroli,
preot
De multe ori femeile credincioase se invali una pe alta (in mod gregit), in loc sd se ducd la
si-lintrebe dupi cuvAntul tM6ntuitorului: ,,Duceli-vi giaritali-vi preolilor" (Luca 17:14)9i astfel ia nagtere
poate
FAL1ATRAtjtTtE din multd pirere personali, care de fapt este de inspiralie satanici, dupd cum se
vedea din exemplele de maijos:
l. Sf, punem ustur:ot langf, aghlami sf, nu se stnlce.
lisus intreba: ,,Daci sarea se vi strica cu ce se va maisira?" (trlatei 5:13). Nu se va strica niciodatd
pentru ci aga a fost ficuti de Dumnezeu. L_a fel gi aghiasma, fiind sflnlitd de Dumnezeu, nu se va mai strica
plante (scaeli, florietc.).
niciodata. De aceea nu e nevoie si se pund lAngi ea usturoisau busuioc, sau alte
2. Dac6 al avor:tur:l gl vr:el sA frt tertatfi, sA tc tmpf,rtf,gcasan pr:eotul peste un
mopmfint proaspe{ prrn unechlle unel foanfecl r:ugfnltc. -
preolii-nu tac-aga ieva niciodati, cici nici nu pare a fi StAntd Tain5, ci vrijitorie curatS' SfAnta
impartiganie nu se dd'prin urechi de foarfeci ruginite, sau peste morminte, ciin SfAnta BisericS, eventual la
patulbolnavulu'*.*
nol& daea nu al Gocoq nu este blne. rhebute s6-fi eumper:l eoeot
trlen{ru cE aces$e Gend c$rt6 afungfl draell dln curtc.
treaba lor. Ce poate fi mai important pentru o
Nu-i adevirat ! Cocogul este cu treaba luigidraciicu
cas6 nou6 decAt binecuvAntarea lui Dumnezeu -sfegtania (care trebuie fdcuti de
patru ori pe an, sau cel
pulin o dati).
4. SA nu ofrIefrm pnag;ul blsorleit penl,r:u ce oste aeolo o ca[del6 ear:e f,rdG.
CAnd vit ta btser:tcfr sfr nu ealcf prag;ul btser:telt ce fur prag sunt strnte moaqte.
De frici sd nu calce pragul Bisericii, unii nu vin la Biserici. La spovedanie, pre_otul de odinioard
intreba pe credinciogidacS au cdlcat pragul Bisericii, in sensul,,daci s-au dus la Bisericd" De asemenea,
pragulde sus.
bisericile vechiaveau ugile scunde gidaCi puneaipiciorul pe prag, riscaisd daicu capulde
D" ,."", se p6gea peste prag, cu capul plecat. Daci plecarea capului era 9i ,,spiritual5",.-ce] c9 pigea
peste prag seintorcea acale ca vamegul din..pilda_cu vamegul 9i fariseul, spus6 de Hristos
[v1as5, intr-un buzuniraq alSfdntului Antimis.
it-r., ia:li-l+1.Sf. tvloagte nu stau in prag, cise afl6 pe Sf.lasff intunericll.
5" 56 nu te inehini pe ne$urf,, dupfl ee se
Nu locul, timpul sau m6ieitria crJcare te inchini conteazd. CAt de frumos ii explicd lisus Hristos femeii
samarinence cd va venivremea si ne inchinim:,,in duh gi adevir" (loan 4:20-24), oriunde 9i oricdnd, sau
mai bine zis totdeauna qi oriunde.
6. S& nn te utft noaptea ln og[tnd6.
Uitatul in oglindi nu are nici in clin niciin mAnecd cu problemele gi necazurile din via!5. Nu ni se
schimb6 viala datoriti unui gest nevinovat. tMdntuirea noastrd depinde de faptele fbcute fald de Dumnezeu
gi semenii nogtri, fapte dupd care vom fijudecali.
' 7. Sfr nu tmpf,rt5qlm un om bolnave cficl va murL
nimpotriva I Ci atat m-ai mult trebuie impirt6git cel bolnav, pentru a nu_pleca nepregdtit spre scaunul
de judecaii. lisus spunea: ,,Cel ce mindnci trupul Me_u gi bea singelg lvlgy are
viali vegnici 9i Eu ll
mort pentru
voi invia in ziua cea de apoi.,(loan 6:54): Cel neimpdrt6git, chiar dacd trdiegte es-t9.deja
nrtnn"ier: ,,$tiu faptele tale, ci ai nume, ci triiegti, dar egti mort" (Apocalipsa 3:1) '
 & Unut om bolnav, s6 nu-l faeem Sf. tr[aslu ci moan:e.
Dumnezeu spunea: ,,Eu nu vreau moartea picitosului ci si se intoarci gi si fie viu,,
(Ezechiel 33:1 1). Sf. Maslu nu este o rugiciune pentru moarte, ci o SfAntd Taina: ,,Este iineva bolnav
intre voi ? Si cheme preotii Bisericiigisi se roage pentru el, ungdndu-tcu untdelernn, in numele
Domnului. $i rugiciunea credinteiva m6ntui pe cel bolnav 9i Domnulilva ridica, gi de va fificut
picate se vor ierta lui"(lacov 5:13-15).
g. perlnt,e, dfi-mt ehelle sd deschtd eu Sfdnta Blser:lef,s ea s6 se mf,r:lte qt fata
moa.
Sa nu confundim deschiderea ugilor Sfintei Biserici cu deschiderea imp6raliei cerurilor. Rugdciunea
este singura cheie care poate deschide po(ile imparaliei cerurilor gi poate aduce implinirea dorintelor.
Rugali-va la Dumnezeu cu credinld 9i duh curat gi Elvi va auzi.
lO. Pfirlntq dafi-ml ehelle btserlelt si le spfrf ca sfl se mf,r:lte fania mea.
Polisd speli nu numai cheile Bisericii, ci 9i ugile, chiar gi cununiile, gi tot nu vei face nimic pentru cd nu
ai de ce sd le speli, fiindca ele sunt curate. [n mod sigur ar trebui spSlat sufletul fetei: prin post, rugdciune,
mers la Biserica in fiecare Duminici, spovedanie, impdrtdganie, fapte bune, milostenie etc..
ll. Daefi fl-a munlt clnevar ln prlmele 3 zlle este pfieat sfr meng! Ia cftnlth.
Pe cei dragi ii vizitezi cAt mai des. [Mergdnd zilnic la morm6nt, ili vei arita iubirea fa!5 de cel plecat din
sAnulfamiliei. Cand spunea lisus sA lase mo(iisa-giingroape morlii, se referea la starea sufleteascd a
acelora.
12. Cel Gan3e moanre Dumfufca, esto ter:tat, pontru afr zlua de llumlnfue estc
sfffntf,.
Nu timpul cdnd moare omul conteazi, ci c6t de pregatit este pentru intdlnirea cu Hristos, adici, sI fie
spovedit giimpartagit. Dreptul poate muri oric6nd, cici va ajunge in rai, iar cel picatos in iad, chiar daca
moare in ziua de Pasti.
lB.I)acd gf-k nxat nunta, nu mal pmft face pomenl, trrcnfnn cE nrn sunt pnlmlte
Ia llurnnnezeu.
Nasterea, Botezul, Cununia (Nunta) gi lVoartea sunt evenimentele principale care ne nnarcheazd viala.
Ele nu se intrepdtrund, ci se succed fiecare cu rolul lor bine deflnit. Nu este picat dacd faci colaci, indiferent de
ce eveniment urmeazi, ba din contrd, sI faceli la fiecare eveniment din acestea cAte un colac gi sa-l duceli la
Sf. Biserica pentru Sf. Liturghie, giveliprirnimang6iere gibucurie de la Dumnezeu.
14. DstD pfleat manro s6 plerzl merJamlfle de Ia rnffnf;.
lVetaniile in sine nu au nici o valoare sau putere spiritualS. Ele sunt obiecte care ne amintesc de
rugdciunea:,,Doamne,lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, m6ntuiegte-rni pe mine, picdtosul(a)".
Dacd le-am pierdut, nu-i nimic si nu ne pierdem credin[a sau sufletul, pentru cd lisus spunea: ,,Ce poate da
omulin schimb pentru sufletul siu" ([Vlatei B:34-38).
15. I)aei elneva ectc rflu" are rfiutate tn ruflet, trehulo sfr fnghftfr un boh de
tEmile gl va ll bun.
lnghilind unul sau mai multe boabe de tdm0ie veiscipa de pietrele de la rinichi, darin nici un caz de
rdutate. Riutatea vine din suflet, nu din trup. Veidevenimai bun inghilind un ,,BOB DE RABDARE", unul
,,DE RUGACIUNE"...
16.Ilupfr c,e s,a n5scut copllul, ea s6 f,e ferlt de rf,u penf, Ia hotez, sfr I se puni
sub pfitu{ o mf,tur& gl un sfipun sau cfr I se legle usturol Ia gfrrL
Dacd diavolul ar fugi de matura 9i de sapun, n-ar mai fi nevoie de post gi rugiciune, de Biserici gi de
slujbe religioase. Ne-am lega fiecare cAte o miturd de gAt, un usturoi, un sipun in buzunar si gata, arfugi
toli dracii, n-am mai avea ispite. Dar nu e a9a! lisus spunea: ,,Acest neam de demoni nu iese decit
numai cu rugiciune gi cu post"(Matei 17:21).
l% Daefr-{f eade un fir: dc pf,r: dln eap nu trehule ar:uneat, deoareoe M$ntultonul
a spus ci toato fh:ele de p6r: dln cap sunt nr .'rir:atea ca anJare trebule pusc ln l,l:on
sub eap pentnu cine va lntroba de cle la fudecatfi.
lisus spunea: ,,lar daci ochiul tiu te smintegte, scoate-l gi arunci-l ci e mai de folos sd
ajungi firi un ochiin rai, decit cu amdndoi in iad" (Matei 18,8-9). La judecata de apoi, lisus nu
ne va intreba de firele de pdr, ci de faptele noastre bune sau rele. De fapt, nu ne va intreba nimic,
cdci:,,Sfinlii vor judeca lumea" (1 Corinteni6:2), ne vor alege dupi faptele noastre, cum despart
pdstorii caprele de oi. Nu pierdeli timpul adunAnd firele de pir, mai bine ,,adunafi fapte bune",
aprindeli candela, tim6iali gi amintili-vd unde ali pus cartea de rugdciuni, psaltirea sau metaniile...
I$. Coptlul eend so naqtq se naEto defa crr Eapte picate.
De ce gapte gi nu noud, de ce noui gi nu doui, ca in jocul cu portocalele? Noi gtim ci ne nagtem doar
cu pAcatul uiAOah - NEASCULTAREA - datoriti cdruia vom ,si muri trupegte. fntrebat despre copilul
f

ndscut orb lisus a spus: ,,Nici el n-a picituit, nici pirinlii lui, ci s-a niscut asa ca si se vadi slava lui
Dumnezeu" (loan 9:3).
19" Nu este btne sf, let *nafur:f, aeasf,, esto mar:e p6oaG
Anafura este o paine binecuv6ntati in timpul Sfintei Liturghii, iar aghiasma este apd sfinlitd. De aceea
se mdndnci int6ianafura giapoise bea aghiasma. Dacd aghiasma o luim acasd gi nu este picat, cu at6t
mai mult putem lua anafura, dar atenlie, este pdcat dacS o luim fir6 smerenie gi daci o l6sim si se strice.
(Dacd totugi s-a sfoiegit da!i-o pdsdrilor cerului).
2O. Postul fert5 pficatele.
Postul nu iarti pdcatele, ci le iartd Hristos prin preot in Duhul Sf6nt. Postul face parte din curSlia
trupeascd, iar iertarea picatelor din curdlia sufleteascS. Cine nu line post Ia tinerele va line regim la
batrAnele !

Pl. Lumfrn6r:lle trebule t6m0tato lnalnte de a f, a1n:lnse.

LumAnarea este un simbol gi o jertfi, (simbolizeazi lumina dumnezeiascd pe care o dorim giin viala
aceasta, gi in viala viitoare .si este gi o jertfa adusi lui Dumnezeu). Se timAie icoanele, se timdie prin casd,
dar n-am mai pomenit sd tdmAiem lumAndrile.
22. Copttt perrfi la v$r:sta de dol anl p-ss vole se vadi antnalele ca si nu ee
facfr amftnale.
Ornul s-a ndscut orn si om va muri. Copiii de la [ard se nasc gi cresc intre animale gi nu pilesc nimic.
insugi lisus s-a ndscut in pegteri inconjurat de animale, a cdlStorit iana t, 2 ani cuasinul gi nu's-i intdmplat
nimic r5u. Ori credeli c5-L linea Fecioara Maria legat la ochi !?! (Luca 2:6-12; tVlatei 2:13-15).
2&. Fcmela gfavtdf, sf, nu se ulto Ia ptstofr deoaroee va naEto eopllul peroe.
Zicala romdneascS,,Cesemeniaceea risaie" este adevdratd. Dupi ce aisem6nat polida cu orice,
nu va iegidin gr6u secari sau invers. Starea sufleteasci a femeiise va intipdriin sufletul noului niscut. Fiti
b'oi't'*ti**"'p,l*'#pil.,l.
r ungFltre cand este mle pcntr:u cf, anot cend sc va face
mffre va fr !rof.
Dacd nu tiiern unghiile copilului cdnd este mic, s-ar putea sd se zgilrie pe fa!i, se poate lovi cu
unghiile in ochi, gi atunci vom regreta faptul ci plec5m urechea la invildturile greqite ale unora.
Obiceiurile nu se mogtenesc, cise ?nvali. lisus spunea ci sluga va face ce vede stdpdnulfdcdnd,
iar copilul va face ce fac pdrinlii. Sunt gi alte cauze care duc Ia indeletniciri rele, dar ferill copiii de ele.
Trupegte, spdlali-i, tdiali-le unghiile gi nu se va int6mpla nimic riu, ba din contri vor fi mai sanatogi. Cel
mai mult conteazd dacd-i cregtem in credinla ortodoxi, dacd ii.impartdgim la fiecare 40 de zile pAnAlaT
ani, iar dupi vdrsta de 7 ani, spovedanie giimpartdganie cel pulin de patru ori pe an. Duminica si meargi
la BisericS, sd posteasci mdcar Miercurea siVinerea, si se roage in fiecare diminea!6 giseari, sd-i
ferim de televizor...
25. Olne se fmpft:t5Eeqte fur JolaMar:e (sepfim6napatlmllor:) rfrm6ne mpfu:teEft
tot anul.
Nu conteazdziuain care te-aiTmpirtdgit, ci modul cum ai luat Sf. Trup gi Sf. S6nge al M6ntuitorului:
,,Oricine va minca p6inea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie, osdndd igi mininci
gi bea, nesocotind trupul Domnului" (1 Corinteni 11:27-29). Aceasti afirmalie o folosesc gregit spre
justificare cregtinii care vin la Sf6nta BisericS DIN PASTIiN PAqTl. insd porunca a patra bisericeascd
spune aga: sd ne spovedim gi s6 ne impdrtSgim cel pulin in cele patru posturi mari ale anuluigi ori de cdte
ori ne simlim congtiinla TncSrcatd. Un lucru trebuie bine gtiut, acela de a nu lua Sfdnta impirtdganie fdrd sd
ne fi spovedit pentru c5: ,,Oricine va mdnca pdinea aceasta gi va bea paharul Domnului cu nevrednicie,
va fivinovatfali de Trupul giSingele Domnului. De aceea multiintre voi sunt neputinciogi gi bolnavi
gi mulli au murit" ( l Corinteni 11:27 ,30).
Sd nu maispunem ci existd credinciogi care vin, iau Sfintele Pagti gi consideri cd au luatimpirtSganie.
Este mare diferen(i intre Sfintele Pagti (pdine givin sfinlite prin rugiciunea preotului) gisfdnta
im pi rtigan ie care Lste ins ug i Tru pu I g-i Sdn gele bom n u I u il is us H ristos.
26. in sflpt5mfrna patlmltor n-al vole si spell
Daci am putea si priveghem toati sdptamana ar fi foarte bine. Dar, pentru cd trebuie sd mdncdm,
 trebuie s6
;i muncim, ne 9i murdirim, deci trebuie sa spaldm chiar 9i in aceasti sdptdmdna.
27.1n Vlnenea lllare nrr ne mal spovedtm ei atunet s.a slrovcdlt fuda.
luda nu s-a spovedit niciodata, cu toate ca la templu el gi-a ru.rnor-"rt-vina. La spovedanie
se
mirturisesc picatele gi faptele ascunse. lar dacd vrei si te impartagegti in noaptea Sf. pagii, trebuie sd
fii
spovedit c6t mai de cur6nd, pentru a nu face alte pdcate intre spovedanie gi impdrtaganie.'
2& Daci mrraqa nu esto eurati la botez, cend moEegtq eopffuf hebute dus Ia
vn6fltoar:e.
Nu poli.gtila nagtere cum va fi moaga la botez, $iapoi, ce si cdutam la vrajitoare, c6nd in Vechiul
Testament vrajitoarele erau omorate cu pietre: ,,Pe vrilitori si nu-i l6sa{i si triiascS!,, (Exod 22:1g) gi tot
acolo Dumnezeu prin proorocul lsaia ne ceartd: ,,Ce caute poporul meu ti ghicitori, vrdjiiori, descdntatori
'
gi si vorbeasci cu morlii, nu se cade oare si alerge la preolii bisericii?,, (lsaia A:t O;.
29. Dacfr vnel sfr ff_ se _cfisf,toreascfr behtul sau lata lnebule sfl mergfl Ia un
pneot sfr spele cynu:ttle qt eoptlul r:estrreetlv s6 boa acea ap6. Ca s6 se tezlege
cununiile, trebuie sfl rneargi persoana in eauzfi la g biserici, dar nu in zig-zag, ei
numai in eerc sau in linie dreaptfr.
Dezlegarea cununiilorframAnti pe mulli tineri, in general fete. intr-adevir sunt vrajitori care leagi, dar
pentru aceasta sunt rugdciuni de dezlegare. Nu mersulin cerc sau linie cireapti spre o bisericd le deileaga
cununiile, ci mai bine mergeli la preot sd va citeasci rugdciuni din ttlolitfelnic. Daca aveli credinla, e5l1e
deajuns, dacd nu, putelicolinda toati lara gi nu veliface nimic.
3O. Daefr sc sffiGe vrreun atrrarat electronte dln casf, trebute f6cute deseanteee
cu eca1rf,.
Duhurile rele intri doarin suflete gi nu in obiecte sau in legume. Obiectele nu au suflet, iar cel ce se
ceartd cu un obiect sau cu orice lucru neinsuflelit, cu sine se cearti cici este neindemAnatic sau neatent in
folosirea lor.
Bl. Sfr spolo llrnha clopotutd qf s6 hea aGDa apf;, ea sfr se dezlege cununllle.
Nu spilatul obiectelor- ciopot, chei, cununii - va va ajuta sd se cisitoreascd coprii, ci credinla. Daci
beliapa din spalatul limbiiclopotului, s-ar putea chiarsi vi imbolnivili riu, aceasta fiind coclita gi plina de
praf gide microbigiapoisa ajungeli pe paturile spitalului...
32. Dacf, nu al halne nol, nu al vole sfr vlt Ia Btserte# de PsEtt (nu s.au flnnolt).
intr-o parabola a Mantuitorului, un oaspete este dat afara de la nrasi p*niru ie nu avea veiminte
alese. Aici Mdntuitorul voia si arate cd in imparilia cerurilor nu vom intra orieum, dar rru la imbr"Scaminte se
referea El, ci la suflet. Se spune ci un oaspete a fost dat afara de la masd gi s-a intors cu haine noi, dar in
loc si mindnce, el a inceput si pund nnAncarea pe haine, spunOnd ca a feit primit la rnasd nu pentru el, ci
qgt*lgi!_". lubili 919Ojn9logi, spilafi-vi hainele - chiar cele vechi - spilali-vi truput, DAR MATALES
SUFLETUL, gi venili si-L primili pe Hristos cu cintarea: ,,HRlsros AiNvlAT !,,.
88. I marfi dlrl paEtl (so numfirfi norrfl mar:fi de Ia pa$f gl aeeea zl esto mar..D
sfirbfitoare).
Ce felde sdrbdtoare? Nu este adevdrat! Cum este.oareposibilsi credem asa ceva?
84. Lunea elorllor; Iflarfoa vlermllorq ltllercur:ea str6mbfu Jola topctror.
in care calendar ali vdzut dumneavoastrd asemenea sdrbitori???
85. Dq)e snpffimfina lu: rnat5: ur:meazfr, ehtpur:tlee sfrptf,mfina neagnfr ln care
nu se fae pan:astase.
Culoarea neagrd, la noi, este asociat6 cu necazulsi patima. Saptdm6na neagrd e saptam6na patimilor.
Atunci, nu rugiciunile pentr:u cei mo(isunt intezise, cidistracliile gi petrecerile"
8& ltlortul tnebute sfr alhfr sub pernf,: ogtlnd5, pleptene.
Din religiile pdg6ne au pdtruns in cregtinism unele obiceiuri, fdrA a avea o logica sau chiar o simplS
explicalie. ln antichitate se puneau morlilortoate cele necesare vielii, iar la unele triburise omora solia gise
ingropa cu solul ei. lisus a venit s6 schimbe aceste obiceiuri. El a fost pus in groapa invelit intr-o pltnzd
mare gi una micd - giulg_iurile - fara oglindd sau piepten sau alte obiecte, si a inviat. Nu-iimpovarali pe morli
cu tot felul de obiecte ci nu au nevoie de ele. $i nici s6 nu le puneli bani in buzunare, cdci mai de folos este
a le face pgmenidin acei bani.
37. Irr sfipt5m6na lul SOn lbader: si nu muneeEtt cfi te Ia dln e6tup
Cdlugul este un obicei pigdnesc, neplacut lui Dumnezeu, este o reminescenla de la strdmogii nogtri daci.
ES.Ihebule pusi lenfl ln tmn sub eel mort ca sf, se lncru:ce sufletul tl sf, nrr se
laeistnlg3ol. Sfl se pun6 4 fuse in eele 4 col{uri ale tronului ea sfl nu se fae6 mortul
stnigoi.Ihebuie mflsurat sub formi de enuce tronul montului cu o sfoarfi ian sfoara
f;ngiropatfl sub pragul easei. Mortul trebuie pfrzit sfl nu tneaeff pisiea peste el cfl se
faee strigoi.
Am citit Sf. Scripturi de mai multe ori gi multe alte cirli gi nu am gisit nimic scris despre strigoi. Sunt
multe povegti cu astfel de personaje, dar rdmAn povegti gi nu se vor adeveri niciodatd, aga cum nici zmeii
sau felii frumogi cu stea in frunte nu au fost vizu{i de nimeni: ,,lar de basmele cele lumegti gi bibegti,
feregte-te gi deprinde-te cu dreapta credin!i" (lTimotei4:7).
39. Daei stnffngem aghtasmf, mare mat mu{t anl la r6nd aglrlarma devlne
foar:te puter:nlc6.
Sfdnta Aghiasmd este una 9i aceeagiin fiecare an gi la orice Sf. BisericS. Termenul de ,,SFANT"ca gi
termenul ,,ADEVARAT", nu trebuie s5 aibi grad de comparalie. Nu poate si fie cineva sau ceva, maimult
sau mai pu{in sfAnt. Din doui, una:orieste, ori nu este sf6nt.
40.Ilacfl al ff;cut un avont sau dcsfu6nare, numal dupfr % de anl de fa sfrv0rEh:ea
pficatulut mat at vole sfi mergf la minf,stfu:e.
Dupi sivargirea unui asemenea picat, mergi c6t mai repede la un preot duhovnic gi dup6 spovedanie
eliliva da un canon dupi gravitatea pdcatului, fiindci nu toli bolnaviise vindecd lu6nd acelagi medicament.
Este o minciuni sfruntat6 cd nu mai ai voie si mergi la mdndstire, fiindci aga cum spitalul este pentru
bolnavi, tot aga Bisericile gi Sflntele tVl6nistiri sunt pentru pociinla celor picitogi. Dacd mergeli la ministire,
Dumnezeu ,,vd va numdra pagii", adica va fi multd bucurie in cer gi in sufletul dumneavoastrS.
4I. Dqfi nugfrciunlle de searfl nu mal al vole si feql dln eamerfr ci nu mal esto
valabtlfr r:ugf,clunea.
Vecernia este rugiciunea de seari gidupA ea mergem acas6. Oare nu au valoare rugdciunile vecerniei?
Nu este adevirat. Faceli rugdciunea oricAnd - inainte sau dupi iegirea din cas6, gidaca vd veli ruga cu
credin!5 rugiciunile dumneavoastri vorfi primite de Dumnezeu.
42. Sfr nu pr:tmeEtt pomanfr de Ia femela Garle n-a nf,scut copll'
Nagterea de prunci este un dar de la Dumnezeu. Ca gi in cazul postului, cum spunea Sf. Ap. Pavel
,,cel ce mininci si nu-l os6ndeasci pe cel ce nu mdninc6, iarcel ce nu mininci sd nu-ldefiimeze
pe celce mindnc5". Primilide la oricine c6cigidarurile voastre vorfi primite!
4S. mrlstos f;Fa tnf,tfat se zlce numal ln zlua tnfrIl5rtt.
Se zice ,,Hristos S-a inilfat" si ,,Adevirat S-a iniltat", de la inillare gi p6nd la odovania (sfargitul)
praznicului, adici pdni la Rusalii.
44. l,a Busaltt dacfr sare mutul cfrIuEulul peste eopll, aoeEtla nu sc mal
lmbolnf,vosc tot anrul.
Nu este adevdrat. Nu are nicio legdturd boala cu cdlugul.
45. Sfr nu ducl gunotul dln cas6 lunea Et nlcl dupf, e.D se fasf, lntuner:leul.
Pe vremea tVAntuitoruluizilele nu aveau nume, ci se numirau (intAia, a doua, a treia, etc). intr-o
singuri zieraopritd munca, in ziua Domnului. Anumite persoane au addugat unele restriclii, pentru ci nu
aveau dumnealor chef si faci acea lucrare lunea sau mai pe inserat.
46. Ilacfi muneesti in sflrbfitori ca: Iuda, Virtolomeu, Preeupur Pirqcol,u, dfl
piatrfl
-[n
qi trfisneqte.
calendar nu existi asemenea sSrbdtori, nici cu cruce rogie, nici cu cruce neagrd, dar oamenii le lin.
Mai bine lucreazb Duminica qiin schimb lin aga zisele sirbitori (luda, Virtolomeu, Precupu, Pirgcovu).
Vorba rom6neasc6: ,,Scump la tar6le gi ieftin la fdin6", adicd d5m importanld zilelorfiri valoare, si nesocotim
Duminica. lar dacd Domnul vrea sd ne pedepseascd cu piatrd sau grindind, o poate face oricdnd vrea EL
47.I'ar cAnd lucreazfi in Sf6nta zi de l)uminicfi se selnzfr aqa: Pe lAngfl o
sErbfltorea/ Cflte o chiotorea (Adicfl ne iartfl l)umnezeu dac6 muncirn l)umlnica).
Nu este adevdrat. Forunca a patra nu poate fi cilcatA cu astfel de scuze: ,,Pentru ci cine va pizi
toati legea, dar va gregi intr-o singuri porunci, s-a ficut vinovat fali de toate poruncile" (lamv 2:10).
48. P6rinte, am venit Ia Blserlefl s6-mi faeefi qi mie ap6 de dragoste.
Pirinte, vfl rog sfr-mi dafi qi mie api de cununii.
Aga ceva nu s-a fdcut gi nu se va face niciodata in Bisericd OrtodoxS. Aceste ape le fac vrdjitoarele
cu invocarea diavolului (duhului bellii) intre orele 12 gi 2 noaptea gi apoi sd te lii, necazuri in casele unde
este dusi aceastd api.
49. SA nu atlngi mortul eu mAna stflngfl.
Darcu m6na dreaptd avem voie sd-latingem?
5O. Dupfl ce te intorei de la inmormfintane te spell pe mfilnl sl an:unefl de trei
ori eu apfl peste umffr, in spate.
 Este foarte bine sa te speli cdnd vii de la orice lucrare, chiar gi de la mort, dar nu are rost sd arunci api
inapoi peste umdr, ca in mod sigur mortul a fost acoperit cu pim6nt gi nu vine dupi tine, iar daci e sa vind
moartea n-o polialunga cu c6teva picdturide ap6.
51. Cei care s-au sinucis trebule dezgpopafi Ia 7 ani ca sff fie scoqi Ia luminfr. Se
desfaee tronul, se pune peste eI un costum de haine qi pomenile incep din nou de Ia
zero.
Mo(ii trebuie lasali sd se odihneasci indiferent cum au murit. Trupurile acestea vor putrezi, indiferent de
moartea cu care au murit. Nu se scoate mortul la lumind prin dezgropare, cici nu de lumina zilei are nevoie, ci
de,,Lumina lui Dumnezeu", pe care o primegte sufletulluiprin parastase, milosteniigisfintele Liturghii.
62.La o siptfrmflnff dupfl Sf.Ilie este sora Sf.IIie.
SfAntul llie nu a avut nicio sori. Aga ceva nu scrie nicdieri.
53. La nunt6 se agaf5 cutii goale de eonsenve dup6 maqini, ea sfl alunge duhunile
rele.
Acele cutii le agdlau copiii neast6mpdrali, pentru ca atuncicAnd trecea magina, sd atragd atenlia cd
acolo se intemeia o noui familie sau poate o fdceau doar pentru distraclie.
54. Mirele tr:ebuie sff treaefl peste pragul casei cu mlneasa in brafe, pentru efl
in pnag stau drlhurile rele. Thecflnd-o peste prag sunt alungate duhurile r:ele.
Superstilie ! ln lemnul pragului casei nu se saldgluiesc duhuri rele, aga cum nu se siligluiesc niciin
copacii pidurilor, nici in giurgiuvelele geamurilor...
55. I)aefl donmi dupfl ee te-al impflntfrqit, vine o c6puq6 sau diavolul qt-ti furfl
impflntf,gania.
Polidormi linigtit cd nu-!iva fura nimeni Sfdnta impartaganie. lmportant este sd citegti rugdciunile
nnullumitoare din canonul care trebuie citit dupa ce te-aiimpartagit.
56. Cflnd eopilul este mie qi este bolnav, pentru a se vindeca trebule vAndut pe
geam gi sfl-i punfl alt nume pentm a nu-l recunoaqte bolile; dacfr nu este
riscumpfinat, pe lumea eealaltE nu mai cste al pflr.intilor"
Acest obicei nu numaici nu are nici un fel de legdturd cu SfAnta Tradi{ie Ortocjoxb, dar ne gi intrigi
prin aceste,,povegti la un pahar".
57" N-ai voie s6-l ziei unui animal ,rsfinacul de el6 c6 a6xli pe lumea eealaltfl iI
m6nAnci.
cI acolo sufletul nu rna! rnin6nci gi nu maibea.
tt/ai bine l-am mAnca pe lumea aceasta, pentru
58.I)aefl tai unghiile unui h6tr.An qi Ie taqi in casfi, inseamnfr efl laqi sflrfleie.
O, nu, nu-iadevdrat, nu lagiin casd sirdcie, ci mizerie.
59. I)aeff vrci sfl blestemi pe cineva eare ti-a ffleut rffu tr:ehule sfl mergi
la rrBisenica Neagrfi5s din Craiova gi s6-{i facfr pneotul n ,rsluih6 intoans655.
in Craiova gichiarin toatd lara, nu existi Biserica Neagr5, afard numai de cea din Bragov. $i apoi
preolii nu fac,,slujbe intoarse", nu blestemd, ci se roaga sa vini binecuvintarea lui Dumnezeu peste
toatd lumea. (Am aflat, spre surprinderea rnea, ci ,,Slujba intoarsi" ar insemna ca preotul si se
roage imbricat cu vegmintele pe dos, la miezul noptii, cu luminirile intoarse cu capulin jos gi si
blesteme pe cel care a ficut riul).
6O.I)ac6 bate grindina trebuie s6 bfigflm talismamnl sub streaqinfl si acesta va
sparge gpindina.I)acfl vine un eutremur trebuie sfl bflgfirr-. talismanul sub streagln6.
I
Talisman, prin definilie, inseamnd un obiect sau o carte considerat de cdtre superstiliogi ca fiind
inzestrat cu o fo(i magica, supranaturalS gi avAnd puterea de a da ajutor celor care il poartd. Oare poate
avea o cafte puterea lui Dumnezeu? Oare ne-a botezattalismanul, ne-a cununattalismanul, ne iartd pacatele
talismanul, ne impirtagegte talismanul? Nu, ci doar Hristos, prin preot in Duhul Sf6nt. Talismanul este o
carte ca oricare alta, fdrd nici o putere. [VIai sfAnta este Biblia, gi tot se cutremuri casele in care ea se afli.
Se da prea multi importan!6 uneic6(ilipsita de orice adevdr,
6l.I)aefl fii lumflnarea euiva care moare, ead pfreatele lui asupra ta.
Lumdnareaeste semnuljertfei. O lumAnare bine lucratd nu scoate fum, nu picuri ceari, ci se
transformi toatd in luminS. Lumina este forma superioari de existenli a materiei. De aceea Dumnezeu a
ficut intdi lumina. Jinand lumdnarea cuiva este ca gi cum l-ai cilSuzi. Aqa il ciliuzegti la Sf. Botez spre
viala in Hristos, la cununie spre o viald de familie binecuvdntatd de Dumnezeu gi la inmormAntare spre
imfaralia Cerurilor. Pe vremea SfAntul Apostol Pavel uniise botezau pentru cei mo(i. Asta nu inseamn6
ci le luau eipicatele.
62. in eandelfl se pune ulei numai dintr-o sticlS neinceputfl.
 in Biblie scrie: ,,$i Petru gi'a adus aminte de cuvintele lui lisus care zisese: Maiinainte
de a
c6nta cocogul, de trei ori te vei lepida de Mine. 9i iegind afari a pl6ns cu amar ,,
(tMatei 26:75).Daci am cdzutdin credinla p6cdtuind, artrebuisi ne plangem picatelefara sa maiaqteptam
si c6nte cocogul. in ceea ce privegte bitutul cocosului pdnd va can6, sd n-o fu""r,'nrJ.i utoro, in
Sf6nta Biserica, in acea pace dumnezeiasci unde ingeriitac, noisd facem at6ta tulburare gidezordine?
7l.La masfl (in timp ee min6nci), nu ai voie sfr citeqti efi ili mfin6nei mintile"
Nu este adevdrat, insi putem spune c5: fiecare lucru trebuie sdl faci la"timpul tui. Cel inlelept
va citi atunci
c6nd este vremea cititului, iar meseiii va acorda atenlia cuvenitd pentru o dieti sdn6toasi. Cetfara
de minte va
face mai multe lucrurideodatd: citeste, mdnAncd, se leagdnd pe scaun, privegte la televizorul instalat
la bucitdrie,
este atent 9i la disculiile altora... gide fapt nu face nimic, adici ,,si-a mAncat mintile".
72.llac,d' te impirtffqeqti este pfleat sfl calei pe ianbff verdet
ScornealS!A cilca pe iarbi verde nu este pdcat. Cel ce s-a impirtlsit nu trebuie s5 faci riu niminui.
Daci privim in urma noastrd la iarba pe care am cSlcat-o vom observa ce ea se ridici la loc. Ar trebui sd
inlelegem aceste cuvinte cu cilcatul ierbiiin sensul cd nimdnui nu e bine s}-i faci rdu. S-a comparat cu firul
de iarba pentru c-5 el este cel mai mic (comparativ cu copacii, copdceii, arbugtii etc). lati ce le va spune
Hristos unora la infricogata Judecat6; ,,Adev6ratzicvouS: intruc6t nu alifdcut unuia dintre aceqtia prea
mici, nici fvlie nu tMi-alifdcut " (Matei 25:45).
73. Niciodatfi seara si in ziua de luni si nu dai nlmie din easa ei nu mai ai spor
toatfl s6ptfimAna. Sfl nu dai bani sau si nu impnumufi pe eileva cu bani in ziua de
luni.
., Oare, aga sd fie? Unde scrie c5 nu trebuie s6 facem fapte bune lunea? Zgdrcenia este un pdcat care
ii stdpanegte pe mulli gi atunci au gdsit diverse justificdri: si nu dai niciodata din casi seara, nici in zi de
sirbdtoare, nicilunea c5-!imerge rau toata saptamdna, nicimarlea cd sunttreiceasurirele etc. Oriporunca
lui Dumnezeu este aceasta: ,,Celui ce cere de la tine, d5-i; gide la cel ce voieste si se imprumute de
la tine,
nu intoarce fata ta" (tMatei 5:24);,,imparte p6inea ta cu cel flimAnd, adipostegte in casa ta pe cel sarnnan,
pe celgolimbraca-lgi nu te ascunde de celde un neam cu tine, Daci dai pAinea ta ceiuiflsmAnd gitu
saturi
sufletul amir6t, lumina ta va rEsiri in intuneric 9i bezna ta va fi ca miezul zilei" (lsaia SB: 7-10). Se nu uitim
C6: MAI MARE FERICIRE ESTE A DA DECAT A LUA.
74- Sfl se pun6 o eruce acolo unde a munit un rrm in afara locuintei (in e6mp,
pe marginea soselei, pe marginea apei).
ln toate timpurile giin toate credinlele a existat convingerea cd este via!} dupi moarte (nemurirea
sufletului). De aceea locurile unde erau depuse trupurile moarte se marcau printr-un semn. Faraoniigi-au
inal(at incd din viala piramide, necregtinii puneau la cipdtSi cite o piatri mai mare, iar cregtinii au pus
"Semnul Fiului Omului", adic6 crucea. Acest semn Sf6nt se pune la mormdnt pentru a atiage atenlia
oamenilor sd nu profaneze acel loc, sa nu impragtie osemintele care se vor ridica din morminte li porunca
lui Dumnezeu: ,,Domnul insd mi-a zis: proorocegte asupra oaselor acestora gi le zi: oase uscate
ascultalicuvintul Domnului!Voi pune pe voivine gicarne va creste pe voi;vi voiacopericu piele,
voi face si intre in voi duh si veti invia si veti sti ci Eu sunt Domnul" (lezechel 3T:4-6).
insd crucea pusi acoto ,nd" u iegiisunltir n, are ,',i.i ,n rost pentru ci acolo nu a rdmas nimic:
trupul a fost dus la cimitir 9i pus intr-un mormAnt, iar sufletul a fost luat de ingeri gi dus la cer in fala Dreptului
Judecitor. Crucea este un semn cregtinesc. Ea nu-l mAntuiegte pe cel care o ire gi nici
nu-l os6ndegte pe cel ce nu o are.
75.Ilac,fr unul dintre soti a murit qi s-au blestemat infi:e el trebuie dezlegati
pnin nu$f,ciuni Ei in aeelaqi timp trebuie tnecut un eal alb peste monmAntul celui
decedat.
in ca(ile de slujbd (Molitfelnic si Aghiasmatar) exista rugSciuni de dezlegare de blesteme, dar ele nu
sunt condilionate de prezenla vreunui animal. gi apoi ce s-ar face laponii gi eschimogii care nu au cai?
76.I)aa6 moare un copil, cAnd il scot din cas6, pfirtn{ii trebuie sfl tnagi inapoi
de sicriu si s5 zic,fr: rrNoi nu te lflsflm pe tine s6 pleci, tu lasfi-ne pe noi sfi nu ne lei cu
tine".
Cei indurerali de pierderea celor dragi, trag de cogciug nu pentru ci le este frici sd nu moard si ei, ci
din parere de rau ci pierd o fiinla mult iubitS. Chiar daclzicceva sau nu zic, cel mort nu poate hotdri nimic,
fiindci stdp6nul mo(ii gi al vielii este Dumn ezeu.
I

77. SA porri mereu ceva pe dos (maioul, qosetele, cfirnaqa...) ea s6

nu se lltrleascfl
farmeeele de tine.
Caftea lui lov,
Farmecele sunt lucrarea vrejitoarelor. Ele existi, dar citind din VechiulTestament
putem inlelege ci satan poate face rdu, insd numai cu ingAduiald gi numai
cat ii ingiduie Dumnezeu:

,,Atunci Domnul a zis cStre Satan: ,,lati,

tot ce are el (lov) este in puterea ta; numai asupra lui s5 nu
Deci farmecele sunt lucruri ale lui
intinzi mana ta. $i satan a pierit din fala lui Dumnezeu" (lov 1:12).
iar de cel ce face riu se vor lipi chiar
Satan. $i ele nu se vor apropia nicioati de omul cel bun corect,
gi
de ar avea toate hainele tmbricate pe dos, aga cum rezulti
gidin cuvintele SfantuluiApostol Pavelin
epistola c6tre Romani: ,,Filiinlelepli spre bine (faceli numai
bine) gi nevinova(i la riu (si nu faceli
pe Satana"
niminui nici un rau). larbul11n"r"uipiciiva zdrobi repede sub picioarele voastre
1uOi"a, nu-i va ingaorl diavolului s5
vi faci rau, chiar daci cineva v5 face farmece)
(Romani16:19).
78. Nu este bine sfl-i eumperi copllului haine inainte de
fi copilul:
Este o superstilie gi se spunea aga fiindca nu se putea gti ce va
femei ASCA.
79. F[u trehurie sfl te intorei din drum e6 nu'ti merge bine'
care ilavem de la Dumnezeu.
Prima calitate a mernorieieste uitarea, gi de fapt este un dar deosebit Pe
multe ori uitarea este o
Daci n-am uita, n-am putea sa primi noi informali i in creierul nostru. De foarte
plecdnd la piala aiuitat portofelulcu bani,
binecuvfrntare, ca'in cazulin care ne moare cineva drag. Daca
irehuie sA te ?nt*rci sA-l iei, altfel nu vei putea cumpdra nimic. Numai ci intorcAndute
si-l iei, si umbli cu
griji , cdciciaci r*scoleqti toate plin de nervisigu r vei pili multe necazuri.
am uitatceva. M-am intors si
intr-o zide Duminicd anr plecat spre Biserici . Pe drum mi-am amintit cd
ceva. N/-am intors iariEidin drum.
anr luat. APoi din nou, in acelaqi lcc mi-am dat seam a cd maiuitasem
aminte cd uitasem inci ceva. M-am
CrezAnd acu m ca am luat iotui, culmea, in acelagi loc mi-am adus
uitasem fierulde cilcatin prizA.
intors din nou gi ce credeli? in casd mirosea a ars. Cind mI uit mai bine,
care mi-a ajutat sd nu gisesc la
Deci, uttarea nu a fost un ghinion, ci binecuvAntare, lucrarea lui Dumnezeu
intcarcere casa t?cuta scrum.
lB$- C&Erd se uraqte un c*pil s5 i se pun6 ursitorile.
crealie,
iiin negtiinla oamei":ii au pus evenimentele din viala lor pe seama,,so(ii", a ,,scrisei". inca de la
[Jitnrnezeu l-a inzestrat pe om cu DEMNITATE giLIBERTATE.
Deci omul fiind o fiinld liberS (liber de a face ce vrea: binele sau rSul) inseamnS
ci nu exista
unii'
,,seris8", ,,soa!'t&" sau ,,predestinare" cum ii maispun
Spr; exemplu daca Dtrmnezeu i-ar fi hotar0t prin ursitori unei femei si fac6 15 avorturi in
viala
i-ar spune: ,,Doamne, de
se, nu arr n":ar avea de ce sa o juciece gi sa o osAndeasci, deoarece femeia
ce sh rn* judeci, c* doar Tul mi-ai troiarat si fac cele 15 avorturi!". Sau
daci un om cdzut in patima
beliei lunii iizic in mod gregit darui beliei) ar omori pe cineva, la fel 9i acesta.i-ar_._p:l:.,,Doamne,
inc& de !a nagtere ru mi-ai hotirit prin ursitori belia gi crima. A9ADAR
NU Me PoTI oSANDI!"
aga nu pot hotiri nici ursitorile
Aga cum oar:-ienii nu pot hotdri daca sd risard sauhu mdine soarele, tot
minge gi ajunge mare fotbalist, ii
di-i-imul pe care va rnerge in viala noul ndscut. Altfelii punem la ursitorio
punem Codui pena!gi ajunge procuror, ii punem un bisturiu giajunge medic, ii
punem un pistolcu api 9i
ajunge general, ii pur,em un engolpion 9io cruce, giajunge mitropolit.
puneli-le in suflet,
Atenlie" in l\lolova giin Aideal nu se pun ursitori. Deci nu puneli ursitori la copii, ci
din frageda pruncie, mirgiritarul cel mai de pre!: CREDINTA CREqTN'ORTODOXa'
Sl- f,trnen este postul Maicii l)omnului'
a doua a Sfintei
Nu existi niciieriscris ca Lunea este postul Nlaicii Domnului. Conform cu porunca
Bi*qerici Ortodoxe zilele cle post rAnduite sunt: Miercurea gi Vinerea,
pentru cd [Vliercuri a fost vAndut 9i
gideciva fi
Vineri a fost rastignit Domnul nostru lisus Hristos. Postul de Luni este,,elastic" sau facultativ
anumite necazuri, pentru implinirea unordorinle sau alungarea ispitelor'
!inut numaide acJicregtinicare au
Cei mai bine ar fi dacal-ar line dumnealor cu binecuvAntarea preotului duhovnic,
cici altfel pot c6dea in
pacatul mindriei gi gi-au pierdut astfel toata plata'
$2. La primul n6scgt din familie, chian daci este botezate sfl nu i se tragfl
clopotul Aaee moareq cflci mor to{i ceila-l{i care se vor naqte dupfl eI'
Ce moartd se simte lumea de astizi pentru ci hu mai inviazS cu fiecare Liturghie. Clopotul este un
 obiect bisericesc nevinovat care anunli evenimentele deosebit de importante din viala noastri. El ne anunld
orele de rugiciune, clipa cea mare a invierii Domnului, sau in fiecare Duminici ne chelmd la Sfgnta Liturghie:

;it Ii -,,:::.ii-l.,jiirji!i,lt ii I 1 it:::!:rililrii,ll

Deci, clopotul nu prevestegte moartea tuturor celorlalli care se vor mai nagte in neamul celui ce a
murit, citotdeauna cheami cregtiniila rugiciune pentru mdntuirea sirfletuluiceluice a murit.
83.I)acfl mrrare un copil pAni Ia vfirsta de 7 ani s6 nu.i dai lum0nflr:i sfl le dure&
mortilor tfli pentnu e6 eI nu qtie eum sf, le dea.
ln primulrAnd oameniiartrebuisa gtie ci mortulnu duce lumdnirile noastre mo(ilornogtripe numele
cirora le-am aprins, ci acegtia primesc de la Dumnezeu mdngAiere.
B4.La noufl ioi dupi Paqti s6 nu se mean gd la munefl.
Nici Biserica, nici Sfdnta Tradilie nu indreptalesc gi nici nu amintesc acest lucru. Acest lucru
nu s-a pomenit nici in credinla iudaic6, niciin cea cregtind. $i atunci se nagte clar o intrebare la care
sd rispundeli dumneavoastrd: cei care au inventat aceastd sirbitoare sunt cei lenesi sau cei
gospodari?
85. Vinerea sfl nu tai via.
Se spune ca lisus este ,,strugurele celcopt din care curge vinul care mintuieqte lumea,,. Vinerea
a fost ziua in care Dumnezeu lisus Hristos s-a adus pe sine jertfa in fala lui Dumnezeu Tatal gi-a vdrsat
9i
scumpul siu sdnge prin jertfa de pe cruce, spdlAnd pdcatele neamului omenesc. Dar sd nuLmestecim
cele Iumegti cu cele sfinte. Vinerea (daci nu este cruce rogie in calenadar) este o zi obignuiti de lucru
gi nu-i nici un picat si tai via.
86. Daefl a murit f6rfl lumffnare sf, nu-i faci pomanfi deeflt sArnhfita.
Unde scrie aga ceva? Acesta este tot o ,,teologie bibeascd" fdrl nici un temei in Biblie sau in
SfAnta Tradi!ie. in general pomenile se fac s6mblta peniru cd atunci Domnul lisus Hristos a fostin mormant
cu trupul, De multe ori auzim spunAndu-se despre cineva care a murit: ,,[/aic5, a murit cu Ium6narea ap6nsd,
a plecat cu lumind, s-a mdntuit.",,Dar cum a murit maici: spovedit, impirtagit?",,O, nu maicd! CAt m-am
rugat eu de elgi n-a vrut in ruptul capuluisd se spovedeasca gisa se TmpSrtSgeascS, cd nu-isuferea pe
popi". ,,Dar la Biserica a fost Duminica? N-a cdlcat dsta pragul Bisericii decAt la Botez, la Cununie gi acum
la moarte pentru ultima datd". ,,Dar picate a ficut in via!E?". ,,Maicd gapte hotare umbla; i-au plaiut mult
belia gifemeile".
lati, oamenii trebuie sa gtie ci este bineplScut si aprindem lumAnarea. Dar lumdnarea este doar UN
slMBoL (al luminii dumnezeiegti) gi o JERTFa (fiindca dai nigte binuli pe ea).
Daci are lum6nare cind moare nu neapirat se m6ntuiegte, iar daci moare lum6nare nu firi
neapirat se osdndegte (mai ales daci a avut o viali aleasi, cregtineasci).
Ziuain care se face pomani nu are nici cea mai mic6 imporlala. Pomana trebuie ficuta dupd puterea
materiali gi din tot sufletul.
87. PAni la l)umnezeu te omoarfl sfinfii.
Aceasta este o vorbd nu numai gregit6, dar chiar diuneazi Sfintei noastre credin!e. Se bazeazb
aceastd zicald pe versetul: ,,Au nu gtili ci Sfinlii vor judeca lumea?" (l Corinteni 6,2). DLr dupi cum se
observi sfinlii vor judeca lumea, insi n-au omor6t gi nici nu vor omori pe nimeni, ba dimpotriv6 se roagi,
mijlocesc la Dumnezeu neincetat pentru mdntuirea noastrS, fiind ,,Casniciai lui Dumnezeu',.
BB. IDacfi ai un singur brad in eurte, sfl-l tai ca sff nu nffmffi singur (easele eu
bnazi rflmffn pustii).
Alta pacdleala, intr-o zivei rdmAne singur sau va rdmdne singuri, cum o vrea Dumnezeu. Bradul din
 Y^7.La mort sfi te duei neapfirat eu doufl lumflnfiri, una pentnu rnort si urn;p
pentru inger.
Lumdnarea simbolizeaz6 lumina adeviruluigi a sfinleniei, care este Dumnezeu, si ne arati curn
trebuie sd fie viala oricirui cregtin.LumAnarea poate avea alte semnificalii. Atunci canO se aprinde ia
9i
citirea Sfintei Evanghelii simbolizeazd lumina adevdrului care a strdbdtut intunericul necredinlei, La Botez
se aprinde pentru luminarea sufletului celui botezat care vine de la intuneric la lumind, facAndu-se fiu al
luminii lui Hristos. La cununie cele doud lumAndri pe care le
lin nagii simbolozea zA pecei doi Sfinli Arhanghe!i,
tMihail gi Gavriil. La moarte, lumdnarea simbolizeazl lumina pe care dorim s5 o aibi pe calea vegniciei.
lMortului sd-i ducem o lum6nare dar ingerului nu, fiindca el nu are nici un picat (daci ar avea picat ar fi
diavol).
9& Penlru a se cisfrtor:l o fatfr tnebule si mear:gi Ia un pneot se-l ttrlrroca aFB
prln cununlL
Cununiile cuiva nu se pot lega sau dezlega prin lucrdripimdntegti, Apa trecutd prin cununiinu are nici
o putere. Sfatul pentru cele care vor sd se cisdtoreascd este sd o facd din iubire curatd, repectAnd porunciie
luiDumnezeu.
99. S'au qmeehenit qi pneo{ti 6qtia qi ne dau precestanie(SfAnta impfirtfiqanie}
praf.
Pentru a nu exista aceste vorbe spuse din negtiin!6, preotul trebuie sd le explice enoriagilor sai
ce este cu Sfdnta impartaganie folosita in cazurile de uigenla. Ea se sfinlegte in Joia cea lirlare (Cina
cea de Taini a lui lisus Hristos cu SfinliiApostoli) 9i se pdstreazd tot anul pentru cazuride urgenla (de
grijanie)sau pentru bolnavi netransportabili. Se gtie cd Sfanta Liturghie nu se poate face oricAnd, dar
nici omul nu trebuie si moard neimpirtdgit 9i atunci aceastd impartdganie de rezervi nu este o
gmecherie a preolilor, ci o practici a Sfintei Biserici dintotdeauna. Dumnezeu sa-i ierte pe cei care
vorbesc aga ceva!
lOO" tr a sf&qitul Sfintei Litnrghii, cflnd preotul ziele ,rClu_ fnie6 de Ilumnezeu sfi
eu dra$oste sfl v6 apropiati6'e trehuie s6 faei trei paEi efltre preot ca sfl te rn6ltuiegCi-
Aceste cuvinte sfintele gdsim giin Biblie referindu-se la cei pregdtili pentru a primisf6nta irnpartSgahie
(post, spovedanie gi sd aiba binecuv6ntarea preotului duhovnic de a se impdftagi). Ceilalli nu se pot apiopia
de SfAntul Potir (adicd nu se pot impartaqi). Deci, nu prin cei trei pagi ne mAntuim , ci prin Sfintele Taine
(Spovedania, imparlagania gi celeialte).
lol. sfl nu speli lenieria copilului dupfr asfinfit ef, este pf,eat.
intr-adevir existd un verset in Biblie care spun" aga: ,,Tre-buie si fae, fiana ce este ziui, lucririle
celuice M-a trimis pe Mine;cicivine noaptea , cind nimeni nu poate si lucreze,,(loan g:4), insS
aceste cuvinte se referd la viala 9i moarte, la lucrarea spre m6ntuirea sufletului pe care trebuie si o fac6
fiecare credincios c6t timp este viu. Copilul trebuie linut curat, deci nu conteazd la ce ord din ziii spal&
miicula lui lenjeria (doar si nu fie cruce rogie in calendar). Conteazi doar, daci incep6nd cu v6rsta de
7 ani, mama luiilduce la spovedanie giimpartdganie cel pulin in cele 4 posturi mari ale anului pentru a-i
spdla astfel,,cimaga sufl etului".
lO2.I)e inflIfarea Sfintei Cruei nu trebuie sfi mflnffnei ceva in fonmfl de cr:uce
(colae, preseure), niei nuei (pentnu eff au form6 de cr:uce in miez) Ei nici usturrui
pentru ei are inima in el.
Nu ceea ce minAnci de ziua Sfintei Cruci conteazl, cicu ce credinld intAmpini aceasti sirbatoare gi
ce fapte bune faci in ziua aceea. De fapt aceastd scorneali cu ce nu trebuie mdncat vine sigur de la
persoane care nici nu merg la Biserici in acea zide sdrbdtoare.
lO3. I)ae6 tneei de trei ori prin SfAntut Altar effnd se face sflntirea sau
resflntirea unei Biserici este ea qi cind te-ai boteza.
Cu alte cuvinte daci trecide treioriprin gcoala de goferieste ca gicAnd aiavea carnet, daci trecide
treioripe silile uneifacultdli, este ca gicand aiavea diploma de licen!5. Botezuleste o Sfdnti Tain5 care
nu se poate inlocuicu o altd lucrare a Sfintei Biserici.
Trecerea prin SfdntulAltareste un prilej (pentru unii poate unic) de a vedea locul unde preotul slujegte
Sfanta Liturghie, adicd Sfanta Mas6, pegtera Betleemului(proscomidiarul)giCrucea rdstigniriidaracest
lucru nu mAntuiegte pe nimeni. Se umple de bucurie duhovniceasci gi va fi rdspldtit de Dumnezeu pentru
credinla cu care a trecut prin fala Sfintei [r/ese.
 @rrhfr- orcdtncioy)
#rg***;pfi;h/a ("*
w.o,e /rd @rr-rr"*"*)k-o,*
"/rrhr"r/ "/rr^"f
{s* *w*a*ffi (d-bd *rudtdh,,a, /p ordk{d -,ailrd) /4r*
tffi*{* #io&;g,*, {.&nt aa, nryte oiq/re*ar; aMntdtw,te aa,rqo bnceoted,

sr| *sew*d74n @yr,rr/ a7fr"M *drr"e @"alr* * t* @*.

W@d h,*r;** ,ruc6 a,rco /*d*ffi$e uo bnhtnecriocr/, M ag, y
{,{s.Fpt.

?&rw*"* @*6do*, beo (w,o /drr.ffig,r;e u* tnunans,no (*""r --1")

t .
L
Wa fnoo{ on*Ju* ,/wqo#ci bwentateu, th,td ock?t, @.ra Mruil d, ee
tu*@ &*a*&be&; *r-dV* dfu/, age cu/??r, {@,4p Aru ad*,$% /* ilry/*;
W'W***X {* W)*"* il /drte*n, t/"trrp @/rrh/rrf 7to *unw, /pnfur d
u**,fr$ou{o.{ de raa{er.e e efu &/r"**t au nrr.onnk @, h,r, /a
@ *;{" @d eee*o@., {o *rer?to * */rt/ h aYfr"rh %J,W.r;A qnle
r, *a @a
*6
y$Eder*,a h, 0rrwr*rr*rr*,
/r-*rr*rlrrr (*, o%*h Wrrrr,*)
&€d,?&,redffi -r,**e. # firrrrnfrh "

* A$*r &md*"er.fifure" 40 & ot, * al*"u7,rarrau/e*W)rrurrm,

*:s.*& ae M, "*rtbd
dfud 2n4*ilw,bdni a*98},UnW.
W{ *t* "d.re & *eattu m, fr*d w&{tfr,, F frrht & rt# gi na{il @/
* d-* {,a***t.
* tr* .pt o;/" drrfuA cil/?umi,a, tc"*ft;Meil, mitti htah d cxhd, /o
'ffir;t*rr;* ars &m#,oodarct &h na*rffi, d /o yurenAt rd k
"/rr'r)-{d F
e*t*ae*t& **lrft* @rrp am,aah. t *rh^d*r{* & /* au,nu,rub d,rr?in
;*wutwa * & fihd#" A* aTfr,"t* 9Br;**r;A.
#i# *xe;rr,piletre ar putea eontinaa I ...
v$ 'paranti n
,ambfidf'&id

AMIN!
BIBLIOGRAFIE: Biblia E.I.B.M. 1988; Bibtia E.I.B.M. 1992; Biblia E.LB.M., Bucuresti, 1994; Invdldturd de credintd ueEtin
orlotla.rd - f,r'aiova 19il; inruiltitura de credinld creqtin ortodoxri, Cluj,l993; Noul Testament versiunea Anania - 1993;