tClt l t l a c o P A L Z R R E I( D n L n r I l n )

-_ -!a!rO!rO!tr!---

tlIt$rulll l|ltl$N
$ililil1]$$ll
,.-.'-.'*...^.-.'._
TRADUCERE

FAeurA CU INVOIREAAUTORULUIDUPA EDITIAll GERMANI

DE

DlM. t" CORNILESCU $! VASILE S' RADU

rlevAzu"r=A

tln

l. ililHAtcESCU
PROFD$OHLfi FAEULTATEA DE TEOLOGIE

BUoURE$TI
TIPOGRAFXA,,GUTENBERG",JOSEP}{ GOBL, S'SOTi
SI'RADA P.ARIS (FOST DOAMNEI) 20.

1915. *mffi;Ei PaP-e

M,&}{ k'"f,i'l*Ll
il
BUCi-l{'ib:
*{,-A c.Fil AFEI N(
 INTRODUCERE

BAZ.E GENERIITE A DREPTUI.UI BISERICESC

s 1.
Biserica ;i menirea ei.
Crediir!adescoperitlde Dumnezeu.celor dintAi oarneni,
in decursul veacurilor, ,si-aperdut forma ei dela inceput qi s'a
prefdcut intr'o mullims de crezuri nalionaler;i politiie, fbartc
diferite.
Pe vremea ivirii Creqtinismului fiecare popor iqi ave.i zei-
t[lile lui particulare qi propriul ]ui serviciu divin, aqd incAt, in
lumea de atunci, credin{a, ln loc s[ aparl ca o putere, care uneqte
pe oameni intre ei qi cu Durnnezeu 1), dimpotriv5, i-a desp6rtit
gi a'instrlinat pe un popor de altul. Aceastb sphrturh in creilintd
a trebuit neapXratsh aib5 r[sunet gi asupra moralei poporului.
$i intr'adev5r, in locul iubirii reciproce dintre oameni, in locul
cinstirii chipului qi asemdndrii lui Dumnezeu din fiecare om, qi
prin urmare, in locul recunoaqterii egalitXlii dintre oameni, s'a
ivit morala aceea egoistX, a cSrei trist[ priveligte ne-o ofer[ o-
menirea din acel timp 2). Starea nefireascS,in care se aflA lnmea

$ 1. 1) Asupra importantei credinlei, tn acest sens, vezi Macarie, Vevdenie V

pravoslovnoe bogoslovie,.(Introducere in teologia ortodoxi) g 11, S. Petersburg,
1871, p. 24-25. Dupd doctrina pdrinlilor bisericegti din apus: Lactantius (Inslit.
div. IV, 28) gi Auguslinus(Retract. I, 13. Devera relig. c.41,55), cuvAntul lati-
nesc ,,religio" are aceiagi lnsemnare.
2) Vezi I. Celzoo, Tstorija hrist. cerkvi (Istoria Bisericii cregtine). I,1-30. S.
Petersburg. 1861. Phil. Si Ternouski, Tri pervie vjekahristianstva (CeIe Lrei vea-
curl prfmorc ale Cregtinismului), Kiev. 1878. p. 3-28. Ign. Diillinger, Pirganisme
et Judalsme, ou introduction el'histoire du Christianisme, (trad. din nemleqte).
Bruxelles 1858. 4. vol. Intreaga lucrare eimportant[, pentru chestiunea aceasta.
Cele rrrnl Inrportante deductiuni, vezi IV, 109.276,
 DREPTUI, BISERICEsC

de atunci, s'a simlit cu putere in toate sfirele vielii sociale' Pre-

tutindeni se acceniud piesimlirea c[ o asemeneastare nu mai
poate dura mult, c[ trebue o putere noud, care sI regenereze
bmenireaqi s'o abat[ din clile rlticite, pe care aplrcase..
Aceasl[ putere transformatoare s'a aretat atunci cAnd a
venit ,,pli'irei vremii", cdnd, dup5 veqnicul plan al Providenfei,
neorAnduialasocial5 din lumea de atunci aved s[ inceteze qi,
in locul moralei egoiste,aveA sd se arate iubirea, care avea s[
uneasc6toate popiarele intr'o familie, printr'o m]rnc[ solidar5,
indreotatl spre binele general, $i printr'o rrdzuinll comund spre
rcop*ile pr'escrisede Jraturl 9i-de Dumnezeu. Atunci s'a ivit
gri;ti"ntsiu/, care a condamnat dezordinea oam-enilor,.ajunsl
norini sub pecetea credinlei, a accentuat egalitatea..tuturor
lnaintea lui.Dumnezeuqi dreptdlii vecinice,qi,prin invSldtura lui
desureraportul omului 6[tre Dumnezeu, c[tre sinegi cbtre aproa-
nel6. s'a'aritat c5 e o religie a intregei lumi, care are in sine
'puterea
de a se rispdndi pretutinderri, de a cuprinde firea ome-
heaschin totalitatela ei Ei-asatisfacetoate trebuinleleadevdrate
ale spiritului ornenesc.Aceast5 credinld cregtina a descoperit-o
insuqDumnezell oamenilor9i a intlrit*o ca"tmpdrdlig-ql."i 2u^-
i.trru pt pdmdnt $i. ca Btsertcd.a |ntreget omeniri-(Matei XVI,
lB; Mircri X, 15).lBiserica, aceasta,ca atare, trebue sir fie des5-
vdrryitl, c[ci e o institulie divin5 pe pimAnt. Leg.-ea veqnicS,pre-
scrile de DumrrezerLpi:ntru oamerii, in legltulile lor reciproce
qi cu privire la scopulfinal, s'a iltunecat drn cauzavornfel ome-
iregtiii, i' clecursulveacurilor,s'a formatinL:e accastdlegc dum-
neieiasi5 qi voinla otneneasc[,o pr5pastie adA'c[, pentru astu-
parea
' $i i'ibturaiea cS.reia'u ajungei.nici o putere pdmAnteascd.
liebuid o putere divin5, dare s5 poat[ aducevoinla ome-
neasc5.pe adevhrata cale $i s"o facf si se supuli5.. de bunii voe
leqii vegnice.Aceast}.putere divinfi e tocmai lliserica creqti1fl.a
ci"rei piim[ si cea mai importanti rnenire e sX indrepte voia o-
mcneasc[ duph voia lui Dumnezeu,voie, care collste ln aceeaca
oamenii sh cinsteascdpe Crea'torullor, intre ei pe p5mAnb si
clomneascliubire reciirrocS,s[ se priveascl drept chipuri ale
lui Dumnezeu,sA lucrezeimpreun[ pentru btnele comull EI,-prlil
'iafa lor clc pe plmint, si^ se preg5L'-iasc[ perrtL'ud,obdrrdirea
rnAntuirii ,regi'i"u.Aceastae meirircl generali.9i,l'Irall a-.Bise-
rici-i cregtine.Biserica a inceput aqi-o implini indati dup.[ nag-
'Lereaei gi o implinegtein decursultuturor'\'"acurllo, atl'-man-
du-qi infiuen{a'ei binefiicitoare qi regeneratoaie asupra socie-
qi tuturor institu]itrnilor ei 3)'
t[!ii omeneq i asupra

privitoaLe la
3) Aici nu puten-r s[ nu cit[rn cuvinte]e unui lnv5lat englez,
Bisericil cre$tine asupra omenirii: ,,Prin ea' groaza rdzboiului.gi tra-
influei-rla.
i"t"" "ii*i"^filor s'a imblAnzit-. Regimul "a guvernului despotic a fost mai pulin
aohsitor. E a a i n l d t u r a t p o l i g a r r r i a , o p r i f al'ngarea copiilor $i a morfilo' scln-
pagane; vIlille con-
. r i l o " , " c o n d a m n e I l u p t e l c d e g l a d i r i o r i , r t t S i n e ac e r e m o n i i ] o r
"ntu, au"a nu 1e-"a putut tntiiurA, au fost infierate de ea, lmpreuni
;;;;;;;;ril,
slptimAni' a
;i,-;;;i;; ;ti le practicau. Ea, prin stabilirea unei zile cie o<lihnlpe
 $2.
lericain
Biserica tlomeniulrDrePtului'
in domeniul

tlutemeietorul Bisericii, Iisus Hristos, a uumit-o imphr5lia

lui Dumnezeupe p[mAnt. (Mat. }VI, 1B):In timpul qederiiSale
ne phmAnt, Hriiios mai intrebuinleazA.cuvAntul ,,Biselici"
tBnr4hoia) inc[ odat5 9i anume inti:'un sens cu totul diferit
b" c.i diirtni. Vorbind de fratelele care ili greqeqte,Hristos zice
c[ trebuie sf[luit mai intdi intre tine 9i el singur qi, dacd nu as-
cultx, sx-l sfftuinr inaintea marturilor' I1s5, dacl nu-vrea. nici
nicide
atunci, ,,spune-lBisericii", zice Hristos ; .,.,f1-d-a9{1'-lscult[
de-1iii" lie ca un pigAn qi vameq".(Mat' XVIII' 16-17)'
Biserf.id',
Prin aceastaBiserica apaie ca o comunitatede credincio$] opuse
celor nect'edinciosi. AindndouS aceste noliuni despre Bise-
ric5, stabilite de iisus, se itrtregescreciproc ai aratfl caracterul
seneral al ei. Dreptul biscriccsclca'e se-!ine de acest din urm5.
ioc din Sfdnta Sciiptur5, gi care, pebaza primuluiloc citat, re-
cunoaqtec[ Bisericd,cu seinneleeidistinctive,eoinstitu{ie dum*
nezeiaicdpe p5mAnt, o venereaz5ca pe o comunitatede oameni,
cari crecl in Iisns Hristos, cari, prin unitatea m[rturisilii gene-
rale, sunt uni{i intre ei cu o leg5tlrl[ spiritual[ care-i-cuprinde
pe toti. cari piin aiutolul Sfinte-lorTaine plimesc prin darul Du-
Iutui'sfAnt, lfin!ir"ea,qi, sub conducerea nevlzuta a lu, Hlistos,
sunt adusi la mAhtuire'de aceia cari au urmat in sferade putere
a apostolilor1). In calitate de comunitatede oarneJli pe phmAnt'
c,r irn scop allumit, ca organismsocial,Riserical,rebuies[-Eiaibl
legile ei drrumite, dupl cire organizmulacestatrHe,qte.qi se des-
vo'ltd gi care legi intlresc raporTurile dintre membrii ei.
Lbgile funtamentale all fost date de insuqi Intemeetorul
BisericiT.Pe baza acestor legi fundamentale,toate celelaltelegi
viu dela Biseric5, in urma puterii date ei de Intemeietorulei'
Legile Bisericii se deosebesiatAt de cele morale cAt qi de toate
iegYlesocialep5m6ntegti, qi anutne,atAt in ceeacep.riveqteraportul
Bisericii ca oiganism, cet qi c. privire lamenirea Bisericii in lume. r
Normele,- care reguieaz5- felul de a lucrh in afar[ al
rnembrilor unui organism social gi determinfi raporturile acestor

lmbunXtilit starea muncitorimii, care formeazx marea majoritate a societeiii.

Pretutindeni, unde a prins rlddcind Biserica, s'au ivit nenumdrate, inst-itute,
pentru lngrijirea bolnavllor, a sdracilor, 9i a oopiilor fdr[ sprijin". lyill...Paleg,
A view of ihe eviclences of christianity. Edimb. 1875 ; p. 219. Cu privire la influenla
oregtinismului asupra statelor : veii Am. Thiefig, Tableau de I'empire romain.
paiis t822. p.3aa,359 et al.; - asupra dreptului: M, Troplong, De l'influence
" - ltt
du christi4nii-" ior le droit civil des Romains, Paris 1868. p. 147 qi urmXt, i
g"n"r.,'ihotraubriand, Le Gdnie du Christianisme. Faris 1864,2 vol' 9i 6 deo-
Jebi capltulul acela, care trateazh chestiunea,,Ce-ar fisocietateaomeneasc[ azi,
daci nu s'ar fi ivit Creptinismul ln lume". II,262*280. F'6r 'tffi 11t''
$. 2. 1) Arhim. 1oan. Kurs cerkovnago zakonovjedjenija. S. Petersburg,
1851, I, 3.
 DREPTUI, BISERICESC

membri intre ei qi fatl de intre4ga

gocjglatg, se numesc /egi
iuridicc, iar cAnd 6 voiba d; Fii;;;i;?,
-l-.sij;"*
juridico_bisericesti.
t" mod esenfi a1;; Acestea
;fi 1"i,"J;p;1;i ect,cerc
;: $""T;lff.l
Da.$Aobiect. juridich, care.p.rescrieordinea
,Ie.gea
necesarain societatE, neapirat
se refer' no-ai'tu u;t*rii;;;rni,
Ia acelemanifestdri atevoinlei"rtiiLii-, aoic;
-ililrr ;;il;;l-."#'i; afara,
cici numai acestea pot aved
pentru ordinea socialh.
DimpoLrivi, regea riorata r" ]"t"ri
ra Loate procesele su-
fleteqtiinterne ire omu,ruiql-L ioot"
lui' De oarece na^,;niei* ET'i*i.nfirn;r"
ins[ acesre
irit"rii""i
ii ;t;i';,#;d..r,i"ui" o-u_
Iui, oricdtde reiningitoare ar il .t*.'uu a.duco ci,carc a sferei
dreptuluialrora.'caftimp"u **'*uirit"rtd
in afarr printr,o ac_
liune legalb,elenu pot fl ";.p;..;lrJ..Xfiir"s,il,iiaiJ*1,,"
P,upb.cerc,intieaga.a"tinitaie a omului face parte "uidin do_
meniul lesii morar-r intenliunite t"i- iltJ;; ?f
^aj:-t-
gxterne; c[ci acesteaoi. ilrmr sunt expresiunea ceeace acliu_
. fl^e
il-a propusomul, realizar_ea a
intenliei omenegti.De aceeaqi ju_
_49,91 t"s".u-moratbtocmaiini;;ii;,'p; caream avur_o la sivdr_
:['i"T;;.'ll,[ii*i,{]iif j*,;t:
#?,1t"H"#ai#:i[lt
mernbruat unei aiumite,'.d;;-,Ii";;*te;g
l"blul:*rai.e'
c o n d a m l t H d e ci d u p i ;
. m n r i m . e a p u g r b " r , p r l c t n t rI t t . p r . i n a c e a s t.
raptda rui.i,r.t"il,^oi:oFt;i
cllcirii ordinii socrare
";;?;t;.i;;,';;;. 1il;r il.rrn,
rn genere.
Crit pri'egte sancliuieaz;, legca juridicl.
sd prstrezesi s[ men{ini orain"a-i""Ja,a ciacd e chematir
dirr
prlui stabilit, are atai aieptui-cd't"q"i'&toriu, a[ara, confo.nr:co_
ordinea nu numai de a ve_
9,1.^.
:3 ace,asta;:ise p'strizJqi,e iie-obsJr"iie*i.o ,-
!it!;?i.i?i:",i",iT{;{{1ru_*:;.!lli
-d-ere^pentru.ctcarea di oi-p"iri";.'rlj"u morard,a chreiurna .e
rimdnr la liberavoinf' omutui,
-a j;siiii i."-irt..u
qtiinIei ;i c] rcareaei r;;buic "i,,"i in fafa foruruicon-
Juti " i-u' rrl' b ",r*J*u,.r.
X?:iu,^.^"^l.trdngItoare, cgre formeazedeosebir.ea de clpetenie
f ;iiift&J,: LiiSl:fr
I roarte""**,u.r
l" "'ii" r-s-
illTjii:?fu
i; i;;i;;;ril'a,.g.ii i."i
acestei
& e num"ai
regi,in Bi.J;i'.X'3?:u:l#:"
secrerivd
r,,.r?iri";'i:11t";i?-l"j]:" dcra
sancrus

[+liui:";**."r*ai{iilrTrH#tt
L'*ll,:?i.+i:t,:t*ru',;i,i:i:fu:*:ffi;Ifl grl;i,try;#ffi
561- 562).Sancli
pa^s.,
rcad_e
pcdepse,
p"nrii,l".i.,"oii
fl
une,rnregiins";n; ; il;l]i!#l::i:, i::r,,-::.- T::
",r"a-ilgl":'a";;:"4.r;llil,.il*lra,ifil,o,lL,,,l,,l_
i,'.:i:li!::i.l::'u",i,ili;"ii,i'J,'".Tit,*"#ffi
o""i,"ijf li:itffi *li;iti:iim:,
i:;'i;,l,T,'"*#Tnmgi"*:#ji";i**,j|.j;;';;i?iffr?i
l;,
.1{rr'
;i, DREPTUI, E ISERICESC

DuoS orAnduireaIntemeietorului ei, Biserica nu se poate

servi de forla fizic5, ca Statul' It.l[ 9i ea poate aplicd dreptui
plnal fatb d6 un mernbru al Bisericii, care nu se supune orA.ndui-
juridic. A-
iitor ei Si calch ordinea bisericeascl cu caracter strict
ceaste intrebuinlare a forlei in Bisericd, ins[, nu e de loc in con-
ira icere cu dogina credinlei creqtine despre libertatea ^vointei.
Biserica nu silelte pe 1ime1i si intre in aqez5mAntulei ; ins5, in-
dat5 ce cinevAlace parte din BisericH,trebuie sI se supuni le-
gilol ei, care se bazeazitpe voinla divinX, dac6 vrea sHfie p5rta; ...
Sunurilor" pe care le dd Biselisq.' F.orta constrAng5toar.ea. ores-
criptiunilor juridico-bisericeqtiexist[ nu nutnai pentru Biseric5,ci
o.tt.o.n si cei cari au intrat de bunlvoie in comunitateacreqtin[,
ii cari, toi dupl voie, pot ieqi din ea,sI poatb ajungescopul ur-
milrit de ea.
Biserica, dupii caracterul ei, pentru exercitarea forlei con-
strAnqAtoare,se serveqte de rnijloace spirituale, qi toate ac{iu-
nile.,ilvArsite de Biseric[ in direcliuneaaceasta,nu potfi privite
nicicjdat[ ta mijloace constrAngltoare,de vreme ce.prin forfa
fizicd e cu neputinlh s[ se influenleze asupra inimii omului,
pentru atingcfeascopurilol creqtinesuperioareSi, afarl de asta,
bjserica eslc implra tia litrer'li[ii' O deoscbire intre legile
Bisericii qi ale tuturor belorlalte societ5{i p5mSrnteq!!qi tn_deosebi
ale stattilui e condifionati de insiig rnenirea ei. Deosebireaa-
ceasta sebazeazl.pe'natura diferitl a Bis-ericiiqi a celorlalte so-
cietili pimAnteqti-girna.iales a statului. In baza menirii date ei
de Dumnezeu, Biserica arecatacterul necesitilii qi, ca atare, a-
pare cu totul inrtrependent'i' pe cAnd,nu existl niciun slat" cat'esl
aib5 ca.acterul acesta.,inslq independenla lui fiind relativ5.
Biserica nu e mdrginit-l nici de timp. nici de loc, existenla
ei nu e condi{ioriatl de niciun raport local, ba rnai mult :
ea poate"sitrebuie sX d5inuiasc5pretutindeni qi in toate locurile;
staiele, climpotriva, in orice privinth, sunt condilionate de im*
preturlri ioiale, de care atArn[ inslq existenta lor. Biserica artr
b oieallizalie prescrisl de Dumnezeu 9i trei:ruiepistrat:'r ln chip
necoiditronat. Dimpotrivh, statele iqi acomodeaz[ orAnduiri]e
lor dup[ imprejur-.riie nai,ionale9i loc.ale,qi-gisctrrimblorganizatia,
tn coriondanll cu aceste imprejurdri. Pe cAnd Bisericae datoare
s5 facd pe oamenifericili pe pimAnt qi s[-i pregiteasc[ pentru
fericireaveqnicl, statele'semiiginesc sXasigure'celor ce firc parte
din ele, ferieirea pimAnteasc[, neingriiindu-se de starea lor dupl
moarte. AvAnd iri vedere caracterul diferit al statelor qi societ6-
lilor pdmAntesLi,si rnenjreadifelibi aBisericii, 9i iegile Bisc|icii,
fn trlsitulile ior de clpetenie, diferi'de aie statului qi ale celor*
lalte societili ; c5.ci,pe cAndceledintAinu sepot schirnbd,deoarece
se Isazeazd. fe voin{b dumnezeiasc[, .pornese din legea ve$nic5,
qi au de scops[ facl pe om fericit, atAt in viafa aceastacAt qi ln cea
viitoare, cele din ufin5 sunt schimb[toare, se l]azeaz[ pe voinla
omeneasci,pornescdin legeatemporal[ qi au de scop sl plstreze
liniqtea qi ordineatrumai in via{a aceasta.
 . Accastl particularitate a legilor Bisericii, ca organism so_
Il cu
!lpj: p_9-comparafie Jsgile.moratei ;i 4e_slatului, nJ arati po-
.-aT.o ocuph Biserica
lt_lrul in domeliul d{eptului. Bisericaigi
a.r9 organrzalia dispune de mijloacele ei deosebit'e
-ei .de_osebith,
,-$lafg scopulei deosebit. Organizalia ei e dela Dumnezeu,
!l
ca $r mrJloacele, de care are nevoie,pentru ajunqereascopuluiei.
rr.e.aceea' organizalia Bisericii e independehtS, nu atarna de
flcf un capncru al vornlei omeneqtiqi trebuie p5stratd cu cea
mar mare rrgoare,_ pentru toate timpurile, ca o institutie dumne_
zerasca.rn_sc.opu-I, acesta,trebuiesc determinatebine,' in prima
rlnre,raportunle drntremernbrii Bisericii qi ea insrgi, in totalitatea
ei,.precum qi ale membriior intre ei. De aceea existl in Biseric[
3u,t-g1it1teq respectiv5.care, potrivit cu fii'la intirnb i gii"ii.ii;
lngnJe$t;e de randutre acestor raporturi. Ierirea lor de capri_
ciul indiviz-ilorqi de menlinerea ordinei in orice airecuune.'De
oa.rece,mai departe,Bisericaare menirea de a se r!spAndi peste
gi de.a intoarce toate popoarelela Hriitos, ce"ace
lllrqapa,lyme
rsnurlt
L3 pAnA azt, deoarcemilioarrede oarneninu facparte din
Hlsenca, ea tr ebuiesi st ea in anumite relalii, cerute de chracterul.
ei.universaliqt,cu oamenii aceqtia,cari fac
irarte din "a, qi ;;L"re
diferite mhrturisiri de credirit5.
- .IrynrEqtiatSin diferite peili ate pb'rantului, Biserica tretrue
s5 .vin[ in atingere cu stalere,'in caic a p'i.s red;"cini-'adinci.
l\orle.raportur. caresenascde aci, i't|e autoritatea Bisericii gi a
statului, -?],.de asemenea,nevoe de o irun5 regulare. Ac.ai" ,a-
porturi. diferite, cari.pri'esc via{a din afarh abisericii, trenuesc
determinate
,prin rnijloace juridice precise gi .or.rpunratou."
g.uqar.q1leluljrrte'r al Bisericii. Ar:dnd in vedeic acesterela-
!'unr dllerrte, ljrserica.pe tereuul dreptuiui, apare mai i;intAi
ca un orgarism sociar.c.ucaraeterjuriciic.9i apoi ca o arcfiuire
"staie
social[, care ia o anumitr pozilie iali de ql a" Jii".itur"
societh{ireligioase.

$3'
Dreptul Bisericesc.
l
. DeoareceBiserica,cum am vbzut, conform scopul'i ei pres--
:ir:*^p,:T111!u: afeo orsanizaiie-Je;;;ilft i;' ;;;;;_' eiiSgir"
prrn care sc mcn{iLrc organizaIia acdasta, deoarece,
: : : : 1 t ^ " " r*^^t.l9.qp.notrit5.
.-",
llYl..,i qi ueatArnat{qi, dupl caractelulei, nu
p u a L e r c o i r o t q r o n a L lr r i c i d e i r n p r e j u l l r i l o i a l e , r r i c i
temporale,
urmeazddeta sinenecesitateaDftptitlui Btriitiiri.--'
.Caorice drept. qridreptul nirt"i..sc seimpaite in cirept o_
biectiv gi subiectiv.In sens_sttbscttu, ai"pt"f [inu1i.*i.*roii1ir.*
drepturile.cuveiritememlrrilor nlreiicii ia atari, dupl pozi{ia
Iuatb de ei in ca, ca o'ganismr".i"l. ;;;' .r.'";l;i''p";.;ir;"Jii.;"-
ridicedin Bisericir.rre aii sepoate".h.a .e ,r,i
al l)reptuiui,B serica,ca peun tot, cipe membiii Fi;il-;;-u,rni"ct
i"otatri-aieisau.
 DREPTIJL BISEtrICESL

De persoaneleiuridice din ea, recunoscutein modlegal, qi anume

hin-cauzd cH Biserica nu-i nici o persoan[ iuridicH' in sensul fi-
ozofiei dreptului, nici o corporalie , a c5.reiory$n-[ st[ in unirea
1). In sensobiectiu,
cAtorva indivizi, care urmiresc un anumit scop
prin drept bisericesc, inlelegem adunarea tuturor formelor de
ilrept, piin care se regulbazi viala extern[ a Bisericii, ca or-
paiizm social2).
Dreptul bisericesc,care se mai nume;te $ drept canonk,
poartd azi in qcoalele grecegti numirea de xsvo'r,Lxdv 6izdrov.
3),
hceast[ denumife veche vine dela cuvAntul Navdv cu care
se numid a), in timpurile primare ale existenlei Biselicii, atAi
normele singuratice- cit qf totalitatea normelor, referitoare la
credinta qi iiala clegtin[. Mai tArziu, cAnd activitatea legisla-
tivb a'Biiericii's'a intins intr'un cerc mai mare, prin canoanese
inteleseau normele date de Bisericd, care aveau ln ea valoare de
reiuli"pozitive qi universal obligatoare qi, ca atare, sede,o5slls2u
de'obiceiul tradi{ional bisericesc(Exxhlotoorixilouvri0etcr5) qi de
lesile polibice(nofu.tr.xolv<iprot)6).AcLualmente se obignueqtea
s"" n.rtiti canoane, legile bisericeqti,care, intrueAt priveEte Bi-
serica greco-orientalh-,se cuprind in colecliuneaincheeatva irr
ultimul!5trar alveac. IXlea f iar, cu privire la Biserica romano-
catolicS, in corpus juris canonici. Numirea. de drept canonit:'
se poate.dar intrebuinld cAnd expun€rease lntemeiaVhpe ca
noa'tr" adicd pe acelelegi bisericeqti, care s'au dat, in rls[rit

s 3. 1) Curios ce$icelivacanoniStir.-c.privescBisericacauntot, casubiectal

-
A."pi'.rtui;de pildi : Dr. Jos. A. Ginzel, Hanctrbuch desneuesten in Osterreich r
ten6cn K irc161rechts, Wien 1857, care se exprime l5muri1, precum urmeazi :
ei, in.chipul cel mai
,,ci Biserica e un sulriect al dreptului se vede dln noliunea
punct
eviaurrt,,. (vol, I, p.19). O oprire mai am[nunlitfl asupra acestei chesLiulri, din
de veclere'romario-calolic, veziIa T. Pqchmann, Lehrbuch des Kirchenrechts.
Wien, 1863, vol. I, P. 52-53'
2) Arhim Ioan (1, c., I, 7) dd urmdtoarea deflnilie; ,'Vsje v sovokupnosti
pravo cerkvi,
{zakoil bogootkrovennie i cerl<ovnie kanoni) snstavljajut voobsce-
opreajeljajirsce kako podobaet v domu boziem z'iti, iaze iest cerk^ov Boga ziva"
(_:foate"tggite, descoperite cle Dumnezeu qi cano:rnele bisericegti, fotrtreaz5 drep-
i.it nir.ti""".", io g".*", care ne arati cum se cuvine si triim in casa lui Dumne-
zer1, care e Biserica lui Dumnezeu").
3) Insug cuvantul aratl o unealti, ln forrna unei linii drepte, intrebuinfal-[
ta tiierea $i netezirea lemnului gi pietrei. PXrinlii biselice$ti se folosesc de ea, dupi
indicalia lui vlastare, spre a determiuiL cu ca, in sens metaforic. prescripliunile
biscriccqliY . e z i Z u v r a l p r c r T " r r r c6t r o t x s i o v ,f T p o 0 e r o p i ui n - c d i ! i r rS, i n o d r r l u i a . s i n -
tagmei ifintelor gi dumnezeegtilor'Ev canoane (oivtn lpru 0rL<iv zn"i ieqdrv xavulcov)
'A0dvcrr.E1852-13;9' T'6po; Fxrog, oe)" 5--6'
t"iu"t^t5 cte Pail'1 xui fl6r11.
Co*p, Zoo" Carp"'Suiceri, T h e s a u r u s e i c l e s i a s L i c u s .A r n s 1 c l a e d . 1 8 6 2 . T o m , ' I I ,
"ot.
ll.a,.,rrurrtur,,canon,, insernnd ceiace nunlirn noi azi Drcpt. Itisericesc_(vczi
Can. i aL primului sinocl ecumenic). Enciclicile clate de episcopi, in care se.l[.u-
reau afaceii bisericegti mai importante, ca $i d-ocumentele, datede episcopi preo-
In dreptul bisericesc
lilor, cari plecau in atte eparhii, au fost priviLe de canonice'
iomano-caiolic, ca gi in cil greco-oriental, orice norm[ bisericeasc[ pozitivi s'a
numit ,,Canon;': ,,bcclesistiJa constitutio, can6nis nomine censetur"' Gralianus
ad D. III, in princ. $ 1.
5) Can. 18 al Primului sinod ecum.
6l Novela 137 a i.i Justinian i' introclucere : ciulles leges 9i sacrl cctnones,
 DREPTUL BISERICESC

^,^, *o.urti palLicularitate a legilot Biserjcii, ca orparrism so-

,ij9i!arali-e.:r qi ale.sraruJui,
nd arari po_
iiil pe careo ocujlaljlsel'rca
zrtra' *:qif.-qr"lei
in domeniuldreptului.Bisericiiqi
are organiza[ia dispunc clc mijloicetu "io*ou.rit"
gr igi are scopul ,ei.dcosebitr,
ei deosebit. orgarrizafia ei e cteta ilumner*',
ga gi mijloacele,de care are nevoie,pe'tr,., alu,rgeiea*"prfii "i.
De. aceea,organizatia Bisericii e iridependeirtli nu'-;;ila
nici un capriciu al voinlei omeneqtiqi t""r"i"'pe*tri#'.,J de,
rigoale,. "..
tl]^Tu.: In scopulpentni toat-e timpuiile, ca o iistitu.tie Arrnne_
zerasc.r. acesta,trebuiesi detcimirLate ll;;:-,i;;;,_u
lini e, ra"portur"ite
dintre membrii Bisericii qi "" i,;;t
ei,,pr99um qi ale mernbrilor intre ;i. D; $i; i,; iuiuf itut.*
aceeaexistr in-6."ri.ii,Biserici
autoritatea respectir'r. care,.potrivit c,- iiinla
ingrijegte de randuire acestor raporturi,. iliilt ,.
r.rii.a l"r a. ."apri-
ciril indiviz.ilor qi cle,ren!ineo." 6rairr"i i'
orice'oii*.liuu.l n"
oarece,mai departe,Risericaare merrireaae
a s" *rpihji^o"rt.
tntreagalume ii ae a intoarcet;il;;;;"ar"r"
ru Fi;i;;;;.i;u._
Ir.'aisbutit pdnd azi, deoarcemitioarri-deoarneninu fac palte din
liserich,ea-trebuiesxsi.a in anir"rii",-r"1ii,"*';-il".il "iiu*i"."1
ej.yniversaiiqt,
cu oamenii acegtia,cal.ii"*;"rt"
_. ^"'' din ea,qi urilr*"ra
difr-.r'itcmlrturisiri de credinte.'
- Jrypl'agtiatdi' cliferite.p-ri1i ate pr'rArL*],i,
sx vinh i'atinsere cu statere,'i' cai:"-ir pri"s Biserica tre'ue
lrToileraporturi,"caresenascau'aci in:lr" autoritatea i;Ecinl*a.ii'.,.i"
statui'i,.1y,.de asernenea, Bisericii qi a
nevoe-de o rrunflrcgutare.Ac"s-t*'ru-
porturi diferite, cari.privesc via{er
iiii, oiare uh.iri"i.ii, tr"rr"r*
dete.rmirateplirr rnijloace
9."qtis!i;;' r";; l.;;,""rnl."rirli.;.1;'";'?:,1l-ulli"?,0.ti'fr,
lrricfice nrec tflil:
[runi diferite, Biserica,^-!.
t"r.j,*f a'ept"iri,'';;;;.'"r*;igirtai
ca un organismsocial,c.ucaracteriurjriic,
social5,care ia o anil'ritx pozigie'?"ra"ia $l aporca
'staie -,te
o alcltuire
societ[]i religioase. ql o'iiJrlia"

$3.
Dreptul Biserieesc.
lDeoarece
Biseric4cum am vdzut,conformscopuluieipres-
crisdeDumnezeu. grs1,]iruii; j";;;;,#;'iliil,
11._:
ei deosebite,plin i-are.
se me-n1inebrgaoiralra
qil5g,r"
apor,ea e indepcndenti. rreitdrn"t?.^ji, aceasta, deoarece,
ri
poatefi condi{.ionat[nicj de irnprejur'Iri a,,pl ta.ari.riri"ii, ,ro
ulmeazl dela sine nec.esitatea ]oca.le,nici tempoiale,
biipi\i)i' eisericesc.
Ca orice clrent. gi_clrepiuru$|T;Jsc
biectiv Ei subiecfiv. tn sens.subectir, seinrparLein dlept o-
drepturile cuvenite 'remnritor* E;;;;.ii dreptul blse,iccicloiliin*
luard de ci in ea. .r ca atari, clupd pozilia
,;;;j;';*
ridice din Biseric:i.r)ej:qglii;
aci sepoate vedea
dleptur pcrsoanetolju_
al Dreptului, B serica,ca pe un tot, pe cn irri i;trffi;'iu"l,i*.,
ci membrii izola{i ai ei sau,
 DREPTIJL BISERICESC a

pe persoanelejuridice din ea, recunoscutein modlegal, gi anume

-din-cauzh
c[ Biselica nu-i nici o persoani juridicl, in sensul fi-
ozofiei dreptuiui, nici o corporalie , a clrei origin[ st[ in unirea
cAtorva indivizi, care urmiresc un anumit scopt). In sensobiectiu,
prin drept bisericesc,inlelegem adunarea tuturor formelor de
drept, prin.care se reguleaz[ viala extern[ a Bisericii, ca or-
-ganrum socral').
Dreptul bisericcsc,care se mai numegte $ drepl tanonit',
poart[ azi in gcoalelegreceqti numirea de xovovrxdv6ixcrr,ov.
Aceasti denumireveche vine dela cuvAntul Nqvr6v 3), cu care
se numiA a), in timpurile primare ale existenlei Biselicii, atAi
normeie singuratice cAt gi LoLalitateanormeJor, referitoare la
credinla qi viala cregtinX. Mai tdr:ziu, cAnd activitatea legisla-
tiv6 a Bisericii s'a intins intr'un cerc mai mare, prin canoanese
inlelegeaunormeledate de Biseric[, care aveau in ea valoare de
reguli pozitive qi universalobligatoarepi, ca atare, sedeosebeau
de obiceiul tradilicnal bisericesc(Exx.)'yamorm'l ot'v'{Oercn5)gi de
legile poiitice (nolulrr,xoi 6). Actualmente se obiqnuegtea
vdpror)
se numi canoane,legile bisericeqti,care, intrucAt priveqte Ili-
serica greco-oriental5,se cuprind in colecliuneaincheeat[ in
ultimul pHLraral veac.IX-lea ; iar, cu privire la Bisericaromano-
,catolicS,in corpus juris canoui.ci.I.{umirea de drept canonic'
se poate dar intrebuintd cAnd expunerease intemeiazitpe ca'
loane adicd pe acelelegi bisericeqti, care s'au dat, in rls[rit
g 3 , 1 ) C u r i o s c { 9 i c A l i v A c a n o n i g t i r . - c . p r i v e s c B i s e r i c a c a r l n t o t ,c a s u b j e c t a l
clreptului ; de pildd ; Dr. Jos. A. Ginzel, Flanclbuch des neuesten in Osterreich r -
tenden Kirchenrechts, Wien 1857, care se expriml lHmurit, pl'ecum urmeaze :
,,c5. Bisericzt e un subiect al dreptulni se vede dln noliunea ei, fn chipul cel mai
evident". (VoI. I, p.19). O oprire mai aminunlitd asupra acestei chestiuni, din punct
.de vedere romano-catolic, vezi la T. PcLchmcLnn;Lehrbuch des Kirchenrechts.
Wicn. 1863,vol. I, P. 52-53.
2) Arhim loan (1, c., I, 7) di urmitoarea definilie; ,,Vsje v sovokupnosti
{zakoni bogootkrovennie i cerkovuie kanoni) sosLavljajui: voobsce.- pravo cerkvi,
opredjeljajusce kako podobaet v domu boziem ziti, jaze jest cerkov Boga ziva"
(,,Toate lggiie, descoperite de Dumnezeu qi canoanele bisericegti, formeazh drep-
tul bisericesc, tn genere, care ne aratd cutn se cuvine si trtrim ln casa lui Dumne-
zeu, care e Biserica lui Dumnezeu"),
3) Insug cuvAntul aratd o uncalti, ln forma unei linii drepte, lntrebuinlati
la tiierea 5i netezirea lemnului 9i pietrei. PArinlii biserice$ti se foiosesc de ea, dup:i
indicalia lui Vlastare, spre a deterlDind cu ea, ln sens metaforic, prescripliunile
bisericegti. Yezi Zlvrayyla xcrrr:rorolleior', Ilgo0ecoqric 1n edilia Sinodului a sin-
tagmei sfintelor gi dumnezeeglilor canoane (o6\,ruypcr Oer,drvzo"i [eg6v xcrv6vov)
',Ev 'A0\vrrrE
redactat[ de Pcil),r1 xcrl 116r].11. 1852-'18r9. T6ptoE Extog, oe)". 5-6.
Comp. loan Carp. Suiceri, Thesaurus ecclesiasticus. AmsLelaecl. 1862. Tom., II,
col. 37.
4) CuvAntul ,,Canon" tnsemnd ceiace numim noi azi Drept bisericesc (vczt
Can. 2 aI primului sinod ecumenic). Enciclicile date de episcopi, ln care se ltrmu-
reau afaceri bisericegti mai importante, ca 9i documentele, date de episcopi preo-
litor, cari plecau ln alte eparhii, au fost privite de canonice. In dreptul bisericesc
romano-catolic, ca 5i ln cel greco-oriental, orice. norm5. bisericeascd pozitivd s'a
numit ,,Canon": ,,Ecclesistica constitutio, canonis nomine ccnsetur". Gratianus
ad D. III, in princ. $ 1.
5) Can, 18 al primului sinod ecum.
6) Novela 137 a lui Jus1inian in introclucere : ciuiles legesgi sccrl canones.
 DREPTUI, BISERICESC

pdnl in.veacul 9-lea,iar in apus p{hd l*incheerea aqdnumitului

g,grpus.juricicanonici.Insh, deoArecedreptul, care ie aflb azi in
Biserich, ^eformat qi din diferite norme date-mai tdrziu, fie de
Srsence,Ite de stat, pentru ea, darcare n'au fost primite in co_
lecliunile de canoanq norme, care, deqi au puteie obligatoare
in,BisericS,.nu.poartlnumele de canoanb,pentru numirea' drep_
tului de azi din Biseric5,
.se intrebuirye-aviexpresiunea de itript
bisertcesc.In aceastSprivin{H, dr-eptui bisericesc.dupr extind"e-
rea lui, apare mai _va.stca dreptuJ
ca element esential ri ca baza celui !u!.otriq, care poate fi privit qi
dintar.
. -nlpX isvoai'ele dreptului, dupl domeniul in care se aplici,
duph timp, etc. drep.tul bisericesi se imparte in :
1.' nfgpl scris 13yypago.,,, scriptum),-carea fost dlt de pu-
-terea leglsiatrv[,
in scris, Ei stabilit ca normh, gi drent nesiri.s
(ctyqo,cpov,
non scriptum), cale s'a pdstrat in Biseric5, llrin tra_
difie^gi obicei. Cel dintAi se numegtedrept plopriu zii (rd rns
dxpLBeiag, 'ius strictum),
iar, cel din urmE,'Areptrituzului Ga ,r,
ouvr'10e1o6, per consuetudinem).
.2. Dreplul dfuin (Oeiov,divinum), sau drcptul natural (mt_
orxdv, naturaie), care gi-a Iuat na;tere odatd *" gir;iitu)'$i
se bazeazdpe voia .
lui Dumnezeu exprimate llmurit" si d.reptul
poziliu. (0erLx6v,positivurn) sau drept bisertcesc(Exx),{otaork6v,
ecclesrasrlcum), care se bazeazl'rpe normelebisericeqtibine de-
terminate.
3. Dreptul contun (xor,vdv,yevtxdv, commune), care se bazeazd,
pe. normele fundamen-talegenerale, date perltru intreaga Bi-
'?6Lxdr,,
seric[ gleqtini, ;i drcplttl -rounele
paiticular (rornxdv, prep,,,6.,i
'unor par.-
t culare), care cup'iirclc r:brcspunzbtoare im'ore-
.iurdri particulare, date perrt.n o biseric,iparticularir sau alth ?).
4"_Dreplttl interrt (6oaireglxdr,, internrlrn); acesta cuplincle
ruormeleeare rcgule-azAchest-iurrile rle drept intern ale'Bise-
ricii gi dreplcnlcrn 1i[orregr'<5r', externum),ca]rercgureazl-l ranortu-
r11cBisericii ca irrtreg fal.r de staL gi faf,r rre ace'iacar.ifaiparte
oilr ea. ureptut. bisetr(:('sc. afar;i dc asta, se rnai inrpartc irr
drept penal adininistrativ, judeciitorescetc,
. . q D.reptdluechi (dp1c ior,,rrctus),din care fac partonotrmele,
date in linrpul cirrtl Biser.icanu crur clesparIith,ii dreptutnou
(xcLvov,
.rro'nm).t'arecoprirdc rrornre ie r]ate c.reRisericrrtrupl
separa{iune.

- --7) Privitegiill cleosebit, care se poate acordri unei persoanefizice sau juridice
in J3iserici, se numegte, :rpor,6;lror,, privilegiu'r. Biisrmo' n oi *."1iorr"n"e
canoanele p.rrsonale (;tpooo,.:rtxd; zo.r,cil,, Comentar la can. gB al Sinodului
ctin
Lartagrna' In sirtagnra Atenianr, III, 518), Dupi observarea lui Balsamon
ln comentarul la enciclica sir-rod. III ecu'renic (Si'tagma Atenia'i, rr, 2r4),
canoane nu pot aved u]r caractet'gener.al gi, de aceia, nu pot fi privile
lselrer3ca
ca bazd a drepluiui.