GRESTINT oq

CATRE

,*$*ffi:+
t'-''
l

Dupri ctun se poufu t;edeu in intugineo de mai stt.t, p1 i;61rrett JVev, Age se prtute usentdnu rtr o c:urttc:utitti
monstrttonsd (curut:trtittt ttpo.ttttziei), r:ure ore ntt dour B brute uc:r4-rerite ctrttcigcitourele ventuze ule
t'dtticirii spirihrule, ti ntultiple ltrute (ntedicinu holislic:r1, cristuk.tlerolsi.e, tctnlru.l;ogst, nreditutii de tip

d{otto,

@ *lige o*e/inoioy,
Dumnezeu l-a creat pe om biped, dar acestd verticalitate trebuie s-o p6streze si la nivel spiritual.
Trebuie sI deosebim vrerlea . Vremea de acum este aceea a cernerii: ,,Petre, Petre, iatl satana v-a cerut
s[ v[ cearnfl ca pe gr6u"(Luca 22:31). Comunismul a lovit cu,,sabia ateismului",
New-Age-ul a lovit mai ales cu minciunile acestui veac trecltor, cdci a inceput ceasul lor qi ,,stipflnia
intunericului" (Luca 22:53).,,$i daci s-a dat ei (fiarei) stipflnire, peste toati semintia si poporul si
limba si neamul" (Apocalipsa 13'.7), cine va sta impotriva voii lui Dumnezeu? Acum va trebui sd se

1
 l-
I
I

lf,mureascd credinfa noastrd; acum se va vedea in sfirgit ce va fi fost BisericE gi ce nu. De aceea sd nu
bdgFrncapul in nisip ca struful, ci s[ ne preg6tim penku cele ceurmeazd,. pentru ,,infricosata vreme" cAnd
credinla noastr[ va fi probati foarte sever, insd fiind de Dumnezeu inglduitd, aceastd incercare inseamnd
cf, este mintuitoare. Povestea un preot cd spre sffirqitul celui de-al doilea rdzboi mondial, intr-o Biseric[
Ortodox[ au intrat doi solda{i ruqi cu pistoalele in mAn[ si au zis: ,,Cine are ctraj s[ rlmdn[ ldng6 preot,
cine nu, s5 iasd afard". Credinciogii s-au imp[r[it tn dou5, unii curajoEi au rdmas lAng[ preot, iar cei mai
mul1i, de frica mor{ii, au fugit afar6. Solda{ii au inchis ugile Bisericii pe dinduntru, au blgat pistoalele in toc
si au zis: ,,P6rinte , noi nu impusclm pe nimeni, suntem crestini ortodocsi de l6ngd Leningrad, am vrut doar
s[ vedem dacbmaiexistf, creEtini gata s[ moard pentru Hristos, asa cum a murit si el pentru noi. Cei care au
ieEit din Bisericd sunt <cozile de topor>>, adic6 falsii crestini, iar cei care at rlmas ldngd preot sunt
<topoarele>, adic[ adeviratii crestini. P6rinte, sd ne asez[m in genunchi gi sd d[m slav6 lui Dumnezeu
cdmuexistd oameni gata s5 moar[ in credinla ortodox6". Cuvintele Sfhntului Apostol Pavel: ,,$tifiin ce
timp ne gIsim, clci este chiar ceasul sI vii treziti din somn (cel spiritual); clci acum mflntuirea este I

mai aproape de noi, decflt atunci c6nd am crezut"(Romani I 3 : 1 1), iEi au ecou in intAmplarea cu cei doi +
soldafl ruEi. Dac[ in zilele Sf6ntului Ioan Botez[torul doar se apropiase imp[rdfia Cerurilor (Matei 3:2),
acum este ,,IingI usi"(Marcu 13:29) c5ci ml[difa smochinului se face fraged[ si infrunzeste, vestind vara
(cf. Marcu 13:28) . Acum a gi inceput acea weme gi ,,Cine este nedrept si nedreptlteascl inainte. Cine
e spurcat si se spurce inci. Cine este drept si faci dreptate mai departe. Cine este sfflnt sI se
sfinteascl incI"(Apocahpsa22:l 1). S-a umplut intreg globul pdmAntesc de promiscuitate si libertinaj si
ca dovadf,, cele de neginditinurm6 cuvreo 30 de ani, acum sunt ,,moned[ curent[". Este in acelasi timp
vremeacAnd,,Celceeslvinf,rvavenisinuvaintffrzia"(Evrei 10:37)giplataLuiesteinmAnaLuicasd
dea,,fiecIruia dupi cum este fapta lui" (Apocalipsa22:12).

Grun am pdea delini fkffi frge

Am putea defini New Age-ul foarte pe scurt ca fiind O APOSTAZIE, adicd,lepddarea de credinp
cea adevdratf, sau altfel spus rdtdcireavremurilor de pe urm5. in lumea crestin[, pe parcursul a numai
50-70 de ani, s-a impus secularismul, fascismul, bolsevismul qi chiar ateismul marxist-leninist. Urmarea
a fost o reac{ie generald impotriva acestora, dar remediul se vSdeste a fi REPAGANIZAREA
SOCIETATII la scar[ global[. New Age ar putea fi definit in foarte multe feluri: 1. + Fenomen nou
aducitor de innoiri; 2. euro-atlantic; 3. =+ Fenomen sincretist; 4. +O miscare
=Fenomen
postmodernist5; 5. + O incercare de neomitologie, neomagie, neopigf,nism, neoocultism; 6. +
O incercare de reinviere a cultelor pigflne europene precregtine de tip Wicca, druism; 7. + O
miscare ce r[spunde cerintelor spirituale ale generatiei hippy consumatoare de droguri si cu
mare interes pentru fenomenele paranormale, pentru naturism... 8. O miscare de mare
=
popularitate in Vest; 9. :+ Un curent modern si umanist ce sustine o viziune comunl a unei noi
ere a iluminflrii, a cunoasterii ;i a armoniei; 10. + Din punct de vedere religios New Age poate fi
definit ca fiind o atitudine, o religiozitate difuzl (neclar5), o religie mondiali, o pseudoreligie (o
falsi religie), sau cel mai bine zis,,UN GHfVECI SPIRITUAL".
Eqrt iistrorie
Data apari\iei este incert[: 1904, 1910, lgl7, 5 februarie 1962 ahxrcic6nd s-a produs o anumit[
grupare a planetelor (este asociatd trecerii de la era Pestilor, care se incheie, la era VSrsdtorului). Pihologul
C. G. Jung sus{ine cd eraV[rs[torului ?ncepe in 1997 sau2154 (!). Dupd New Age Enciclopedia, First
Edition, miqcarea incepe cu formarea societ[{ii Teosofice de la New York, de cdtre Helena Petrovna
Blavatsky, Henry Steel Scott ;i William Quan Judge. Se poate spune cd New Age apare in America in
1875, iar perioada propriu-zisd incepe in anii '60 in SUA (California) ;i in Anglia. Migcarea este legatltn
special de America de nord si apare odat[ cumiscareahippy, cu drogurile, cu amorul liber, cumuzicarcck
etc. Unul dinke leagf,nele miEcdrii este lnstitutul Esalen din Big Sur din California, infiinlat in 1962. Acest
institut s-a orientat spre experimentarea de noi terapii si spre spiritualitatea altemativ[ de origine asiatic[. ln

2
 fiecare an intre 5000 Ei 7000 de cursan{i particip[ la o gamd larg6 de oferte new-age: psihologie
transpersonald, psihologie budistS, gamanism, hipnozS, yoga, tantra, intui{ie practicd,
gestalt-terapie, metoda feldenkrais, rolfing gi cursul miracolelor. Cursul miracolelor, se line dup6 i1

carteacu acelasi titlu, carte dictatd de o entitate si scris[prin intermediul ,,canalizatorilot''.Si Eileen Caddy,
i

a auzit incep6nd cu anul 1953, in timpul meditaliilor, o voce lduntricd ce-i dldea directive de conduitd i

spiritualS Ei practi cd,.Fdrd, a ,,cerceta duhuri le" , ea aluataceastd voce drept Dumnezsu si a urmat-o intocmai. . .

iar in anul 1970 a apdrut la Findhorn Community (Sco{ia) o altl figurdreprezentativd" aNew Age-ului,
tdndrul american David Spengler care a continuat cu dubioase practici de trans[ spiritistd. intrucAt caracteristica
esenlial5 a miEc[rii este structura de relea, au existat simultan in acei ani si alte centre ca: Lama Fundation I

(New Mexico), Lebensraum-Zentrum(Zunch), Comunitatea Ananda (California)...

La noi in[ard,New Age a pltruns prin anii '70 -80 in marile orase, in medii culfurale. New Age-ul
a intAmpinat de multe ori dificult[file inerente sistemului totalitar: cefl Lra vigilent[ a sistemului
mass-mediaaflat sub controlul statului- partid. C[ile de p[trundere a noii miEcdri sunt cele cunoscute,
mijoacele modeme de comunicare. Odat[ cu ele p5trund ideile de tip New Age (medicina alternativd,
yog?, astrologia, tehnici gi filozofii orientale, arte marliale, masaje, meditafii, diete
naturiste, vindecitori...). Migcarea New Age a ,,prins" pe un teren ,,necatehizat", adicd,laoameni
fbr[ cuno;tinle religioase temeinice (spre exemplu in l982,lon Stoian, venit din Elvelia, implementeazd
Meditalia Transcedental[). Psihosectele, autointitulate,,miEc[ri pentru dezvoltareamentalului", constituie
un pericol nu atdt prin num5rul crescdnd de adepli cdtmaiales prin potenlialul de pericol social. Documentele
statistice ale unor state occidentale le considerl in stare sI opereze o ,,destructurare mentald" la adep{ii lor,
conduc6ndu-i sistematic si la ruina economicd. De aceea sunt numite uneori si ,,culte destructive". Asemenea
psihosecte activeazdsi in lara noastrd, cu un num6r limitat de adepli, spre exemplu: Live Discover
Principes ; Silva and Mind Control ; Centrul Romdn de Psihologie gi Hipnozi Aplicati ;
Valter Bredeon Seminars ; Gultural and Spiritual Association (Casa) ; Asocialia de
Ontopsihologie ; Harmony Body Mind; MISA (Migcare de integrare spirituali in absolut)
care are ca efecte depersonalizarea, ruperea de realitate, destabilizarea psihici sicare
induce obsesia sexuald (Yeziziarul Edifie Speciall de Oltenia,23.03.2004,pag.1 ;i 2).

E[iloace de ri.spandtue (surse Ilffi Ege)

Mij oacele de r[spdndire sunt: Televiziunea, internetul, presa, Iiteratura.

9anlr,cle aparifisi Eew Tlge

Carzele apariliei sunt numeroase. 1. Noutatea de naturi socio-religioasi (fenomene sociale:
miscarea hippy, muzicarock, miscdri contestatare ale tineretului in Occident... in statul California, in
San Francisco, numit si ,,capitala contraculturii" sau ,,laboratorul noilor idei", in cartierul Height-Ashbury
'W'AR",
1
contracultura era caracterizatd, drept simbolul p[cii ,,MAKE LOVE NOT in realitate un strSvechi
simbol ocult satanist ). 2. Un val de misticism in care sunt implicali sociologi, psihologi, antropologi...
3. Spiritualtzarea societltii prin c[r[i, reviste, filme, benzi magnetice (dar in ce fel, in ce direclie , ce
mesaje cuprind toate acestea?). 4. Suprasolicitarea ateistS. 5. Hiperindustrializarea care a dus la pierderea
valorilor morale. 6. Aparifia unui mozaic de religii, fenomene noi religioase cum ar fi: biserica
motmonilor, biserica lui Hristos scientist6, martorii lui Iehova ... Ei cultele neoprotestante ,adventisti,
bapti;ti, penticostali, evangheliEti liberi...(sunt ast[zi in lume aproximativ 3000 de secte).

Oilgtnt/ Prceursotr/ Srrse de hspirafie

in ultimele decenii s-au fEcut diferite incerclri pdntru a stabili originile si istoricul miscdrii New
Age. Aceste incerclri au venit in primul rdnd din partea new age-rilor, ce au cbutat s[ dea o legitimitate
istoric[ acestei miqc[ri. Interesant este faptul c5, desi se numeste ,,nou5", isi caut[ r6d6cinile in antichitate
si subliniazd continuitatea. Pentru un inceput cAt de cAt documentat se iau ca puncte de plecare secolele
V[-Vi.d.Hr. in China au.activatLaotse si Confucius, inlndiaBuddha gi Mahavira, inPersiaZarathustra,

J
in Palestina erau proorocii Vechiului Testament iar in Grecia , filosofii. New Age-rii se vor continuatorii
spiritualitElii milenare gi se revendic6 din: AMisterele si fiIozofia greceascl ; AElenismul tffrziu-
gnosticist (sec.2-3d.Hr.); AMisticismul iudaic - Kabbala (tradi{ia ebr.); AReligiile pf,gffne: egipteand,
persand ; A Alchimia-elkimya (in care khem este numele arab al Egiptului) ; A Renasterea - cu
preocupdri ezoterrce,cabalistice ; AAu apdrut neoplatonismul, ermetismul, rozicrucianismul (asocialie
secret[), pansofismul, francmasoneria (asocialie secret6 ce controleazdtoate mi;c[rile paracrestine tn
plan politic, filosofic, culfural, social, ideologic), ocultismul, postmodernismul, satanismul, wicca. La
acestea se adaugd factorii care aufacilitat aparilia migclrii New Age, adic6: Meditatia Transcedentalfl,
Hare Krishna, Gypu (o miqcare yoga originald,cncentrul la Paris), baha'i, societ6li1e teosofice (aici
fiind cuprinse teosofia, antroposofia, scoala arcana, spiritism). Teosoful new age Foster Bailey afirmd
cdfrancmasoneria, satanismul si wicca sunt surse de inspiralie pentru New Age qi face apropierea intre
masonerie Ei New Age. Din secolul XIX se intensific6preocupdrile culturale pentru filosofiile orientale
si apare spiritismul modern ( 1848 SUA).

Einimun doctrinan
ln ceea ce priveste doctrina (inv[![tura) New Age, putem spune cd se intemeiazd,pepatru stAlpi:
1. O SUBSTRUCTURA $TIINTIFICA, adicd'succesul New Age se datoreazf, in bun[ parte
pretenliei sale de a se sprijini pebaze Etiinlifice. Omul modernviseazd demult sI impace gtiinla cu religia.
Einstein a stabilit de mult cd materia nu este alcf,tuit[ din particule ci din unde gi particule, iar ideologul
New Age-ului este considerat specialistul infizicdatomicd, Fritjof Capra. Astfel New Age-ul sus{ine cd
in Univers toate fiinlele sunt inrudite, omul ftcdnd in mod intim parte din acest lesut , ca o bucatd
dintr-un tot. Prin urmare, omul nu mai este cu adevdrat liber, nici rlspunzdtor de faptele sale. Totul este
una (monism); chiar si Dumnezeu este un element al cosmosului (panteism). Agadar, nici vorbd de
crealie. Pentru cd toate sunt una, toate distincliile se gterg:intre suflet gi trup, intre Dumnezeu
gi lume. intre inteligenld gi sentiment, Tntre interior gi exterior, intre cer -si pdmdnt.
2.RELIGIILE ORIENTALE, tocmai acestea intruchipeazd cel mai bine acest vis al unit[fii
primare Ei al contopirii. Astfel pentru vechea in{elepciune chitezd (taoism), intreagarealitate nu este
altcevadecdt un organism viu, unic, ale c[rui forfe opuse, yin si yan5, se menlin reciproc in echilibru.
New Age reproseazdcrestinismuluicddezbind,, cd aprodus numai coflicte, schisme, inchizi{ie si rlzboaie
religioase, cdddpreamult[ importan{d eului, libertdlii si responsabilit[tii. New Age susline cd omul
coincide cu Dumnezeu. in acest caz, omul nu poate nici sd picituiascd realmente. E fdra
pdcat, ba chiar incapabil de a pdcitui. Orice noliune de persoani - atdt de scumpd
cregtinismului - dispare agadar.
3. NOUA PSIHOLOGIE aduce argumente luate dintr-un registru psihologic care are succes la
o mare parte dintre contemporanii nostri. New Age ii atribuie celebrului psiholog elve{ian Paul C. Vitz
I
concep(ia dupd care strdfundul sufletului nostru este chiar Dumnezeu insugi, Deci, Dumnezeunu este
distinct de noi: noi suntem Dumnezeu. Acest lucru este inadmisibil. Noi, cregtinii, nu putem
nici gdndigicu atdt mai mult afirma aga ceva.
4. ASTROLOGIA este cel de-al patrulea stAlp al doctrinei New Age, este cel mai straniu si
tocmai de aceea cel mai atrdgdtor. Mai ales cititul in stele (astrologia Ei prezicerea horoscoapelor ce
decurg din ea), e considerat, din vremuri str[vechi o cunoaEtere tainic[. Daci citim cu atenlie
horoscopul unei zile putem constata ci este diferit de la un cotidian la altul- Suntem
ingelafi crezand in horoscop, fiindci intimpl6rile vielii noastre nu sunt scrise in stele gi
de aceea ne spune Dumnezeu: " lar voi sa nu asculta[i pe ghicitorii vogtri, pe visitorii
voqtri, pe vrdjitoriivogtrigi pe aivogtri GHICITORIiN STELE, CAACE$TIAVA PREZIC
MINCIUNA.'(leremia 27,3-10).Astrologia nu este nimic altceva decdt o credinli contrare
gtiinlei: ea pleaca de la ceva adevirat pentru a trage concluzii nejustificate. " E evident
cisoarele are o influenli asupra vielii pe pamant, insi nu neaperat asupra vielii
amoroase a fiinlelor umane; luna joaci un rolin ciclul mareelor, insi e incapabild de a

4
 da un sfat util in alegerea unei ciiin viald; planeta Marte e rogiatici
9i poartd numele
unui zeu al rdzboiului, nume care i-a fost dat de oameni, insi iceasta nu inseamni ci
planeta are virtuli rdzboinice, nici cd pricinuiegte conflicte...,, (A. R. Van de
Walle). lar
Sfdntul Maxim Grecul se adreseazd unui cunoscut astroiog din vremea sa cu
urmitoarele cuvinte: <Sfdrgitul lumiite-aigrdbit si-l prevestegti, supundndu-te steletor,
dar sfdrgitul neagteptat al vielii tale nu poli nici si-l prezici, nici si il afli dinainte. Ce
poate fi mai nebun decdt nebunia ta? De aceea, voi cu adevirat sunteti invildtorii
inlelepciunii degarte, voi care credeli ci totul este cdrmuit de stele, iar henorocirea
voastri nu puteli sd o aflali dinainte, aga cum spune Leonid: ,,Vrdjitori care urmdriti
cursul stelelor! Pierifi, invildtori ai minciunii gi aiintetepciunii degarte! pe voi v-a niscui
necuviinla giv-a educat nebunia, insi nu putelisi aflali dinainte nenorocirea voastri,l>r.

Trisifui d€futrorii ale flew frga

1. Holismul- Cel mai rdspdndit si tipic conceptNew Age. Holismul ( englez.whole sau grecescul
holos : tot) este de inspira{ie hinduistd si inseamnd o energie care uneste, o energie ce este ou...r*
r,
dumnezeu imanent deosebit de Dumnezeul crestinilor. [ohism lofuI esle r[ra.
=
2. Depersonalizarea Iui Dumnezeu. Dumnezeu nu este o persoan[ si nu este nici entitate
distinctd din lume; El se confundd cu lumea, cu tot ce exist6, este asa numitul holos, fof, in care spiriful
si materia nu sunt esen{ial deosebite. Deci,labaza ,,spiritualitafli" New Age std conceplia
monisti d.rp..
lume, contratd,crestinismului. Tot ce exist[ formeazl,acel tot (holos), in care nu este nici o opozilie
intre
subiect (persoand) si obiect (cosmos).
3. Divinizarea panfeisfi a omului. Fiind totul doar o unicd rcalitate, omul nu este altceva
decAt o mic5 pdrticicl din aceast6 unic d, realitate, iar desdvdrqirea lui constd intr-o perfecti
integrare in ea,
in acest holos, printr-o cunoastere tot mai profun dd a sa,care duce la starea de iluminare. Aceastl iluminare
se c6stigd prin diferite tehnici gi ritualuri esoterice medita{ie transcendentald, ascezd,practici yoghine,
reprezent|ndunnou gnosticism cu denumiri ca: teosofie, ankoposofie, scientologice. Prin acestea, potruit
concepliei lor, omul se desdvArsegte Ei se dezindividualizeazd.contopindu-se cu acel tot (cosmos;. Astfel
el se m6ntuieste singur, este Dumnezeul s6u.
4. eoncepful de aufomdnfuire a omului exclude constrAngerile normei morale nofiunile de
,
plcat si culp5, autoritatea divin5. Telul rniscdrii ,,New Age" este, ca al oriclrei gAndiri francmasonice,
instituireaunei aunel unice

New Age, magiei albe, se unul personal slnonlm cu

Satan. Prima bisericr satanist[ a fost intemeiatd de Anton Szandor in San Francisco si urm[reste distrugerea
crestinismului
Alte tr[sdturi care caracterizeazd, aceastd miscare sunt: S.Sincrefismul religios(sincretism
inseamnd a gusta din toate religiile gi de fapt din nici una,); o.Ecleefismul: I.@eultismul,
p6gdnismul. safanismul. 8. Tdeea liberului arbifru; g.Gandirea holislic6, ecologic6,
Ieminisf6: 10. fi'elafivismul: 11. eic[citatea:12. Translormarea personal6 gi planefar6;
13. unifafea gwernirii (poua ordine mondial6-globalism).

[uertrt eplte sintrefiz€azA ideile, susfin tezelellew ?lge

Dintru inceput trebuie sd precizdm c[ aceste lucrlri, din care vom aminti doar c6teva, con{in concepte
oculte deghizate intr-o terminologie cregtin6 si ca atare ele sunt atacuri anticrestine, fiindcd inEah qi
amagesc
pe credinciosii crestini. Existd autori sau savanli care propagd idei vadit de tip New Age,
ins6 din anumite
pricini se leap[d[ dechis de apartenen\alamiscare, ba mai mult , o criticd vehement. Aici se pot incadra
nume autohtone cunoscute ca: Gregorian Bivolaru, Vasile Andru, Mario Vasilescu, ion Tugui,
Constantin Negreanu, Pavel Coru!, Marian Zidaru.Iatd doar cAteva exemple de lucrf,ri carc sintetiziaz1

5
ideile New Age: Marlyn Ferguson (teoreticianul principal), The Aquarian Conspiracy(Conspkalia
Vlrsdtorului- reuneqte ideile-fo([ ale New Age-ului) ; Mark Satin, New Age, Politics, 1919 ; James
Redfild, The Celestine Profecy, The Tenthlnsight; Alvin Toffler, $ocul viitorului; Carteamiracolelor.
Amintim cdteva nume celebre de care se leag[ apostaziaNew Age: Peter Caddy ; Eileen Caddy ; David
Spangler ; Jaqueline Demarnex ; Richard Price ; Alice Bailey ; Aldons Huxley(favoritul lui John Lenon) ;
ZstzsanaBudapest, autointitulat[ vr[jitoare, sus{indtoarea feminismului...

Edeptu Eem Tlgeprcziila intercs pentru:

1. Paranormal;2. Reincarnare; 3. Horoscop; 4. Ocultism; 5. Spiritism; 6. Astrologie; 7.
Vrljitorie; 8. Secte; 9. Yoga; 10. Radiestezie; ll. Reiki; 12. Parapsihologie; 13. Mistere neexplicate;
14. Domeniul supranatural; 15. Trecerea de Ia SF Ia cercetare gtiinfificil; 16. Misticism; 17.
Superstitii; 18. O.Z.N . Ig.Lanoi - pigflnism geto-dacic nationalist (Pavel Coru,t).
Cu toate acestea New Age se wea a fi o migcare innoitoare. Are pretenlia c5 este o miscare inedit6,
,+
antidogmatic[, fluid[Eitolerant5. Adepfli ei susfincdaduce o schimbareinproblemaredimensonlrii individuale
(care areloc ?n interiorul omului) si c[ este o alternativ[ a erei V[rsdtorului fa{[ de religiile erei Peqtilor.

Dsmeniile ilr earc tuifahim idqle de fiP new frge

Ideile de tip New Age Ie intdlnim in:* tvtedicina holisticfl; * Medicina alternativfl; fVoga;
fAstrotogie; *Tetrnici si lilosofii orientalel *Arte margiale;f Masaje; *RelaxIri si meditafii;{(
Dietenaturiste; *Bioritmuri; *Literaturi ezotericl; fEcologie; *Vreiitorie; fEvolutionismul
lui Darwin inlocuit cu varianta scientistf, a cosmologiei si antropologiei.

Simbol
Curcubeul este simbolul cheie al mi;c[riiNew Age, dar nu cu semnificalia din Biblie: <<Acesta
este semnul legflmf,ntului, pe care Eu (Dumnezeu) l-am incheiat intre Mine si tot trupul care este
pe plmflnt> (Facerea 9:17),ci cu interpretare ezotericdbazatdpe tradi{ii orientale pdgdne.

trnstnrnante sP€eifie€
lnstrumentele specifice sunt: Cristalele; LumffnIrile aromate;
Lemnul de santall Smirna; Timflia (imprumuti din cultul
cregtin smirna gitimf,ia pentru a-i atrage la riticire spiri-
tuali pe credinciogi); Tarotul; Pendulul; Gimnastical
Meditatiile; Cintirile si intonaliile; Tobele. Adeplii NewAge se
folosesc de aceste instrumente pentru a veriflca r[spunsul care vine Iatd pe maqintt din aceastd imugite
din cap pentru a-Ei intdri increderea; deci nu au incredere in ei. $i mai fupt ca.re nu este unic) reclutntt
spun cf, important este efortul depus pentru transcederea limit[rilor unei agenlii de publicitute pqltnt
ni.5careu Nev,Age.
noastre si clutarea unui bine superior.

Planrrtle it earc se manilesfa nsw Tlge

New Age se manifestd in planurile politic, sociologic, filosofic, moral, psihologic, medical, Etiinfific,
cultural, literar, educativ, ecologic, teologic.
iN pf,,t1t-rl, POLITIC, New Age gi-a g[sit expresia in programele partidelor ecologiste, partidi:
care se declard a fi nonviolente si care luptd pentru pacea mondiall, pentru un guvern mondial, un ,,creier
global".
lN 1,f..tyt-l1, SOCIOLOGIC se manifest[ prin fenomene sociale (miscarea hippy, muzica
rock, misc[ri contestatare de tineret carepromoveazdrenasterea ocultismului, astrologiei, parapsihologiei...)
si prin mf,suri sociale (evidenla popula{iei prin insemnarea cu codul numeric - 666). Aprigd luptl a dus
Biserica Ortodox[ Greac[ impotriva insemndrii cu cifra ,,fiarei"- 666 (vezi cdrlile: ,,Apocalips a 13",
,,Sfdrqitul libertd{ii umane", Mircea Vlad).

6
 tN pr,lNt-ll, FILOSOFIC fondul teoritic sebazeazdpe dou[principii filosofice: Monismul
: totul este una ; Panteismul : totul este Dumnezeu.
iN pf,,ttrtt-ll- MORAL intdlnim manifestdri New Age. Etica este de inspiralie hinduistl, asiatica,
nativ americaa[, putem vorbi de o eticd antinormativd (Bruno Wurtz).
Codul moral cuprinde:
o Un nou stil de viafd,bazatpe un mod nou de hr[nire: vegetarismul, naturalismul(Vegetarismul
este vechi si are diverse explicalii. Termenul a fost popul aizat?n 1847 de organizatjabritanic[ nonreligioasd
The Vegetarian Society). O O nouf, concep{ie despre sdn[tate, influen{at[ de hinduism, introdusl de
Ana Wigmore (1909-1994), fondatoarea institutului Hippocrates Health Institute din Boston, SUA).
Yiziurnea de sindtate holisticl New Age a fost introdusd de Marylin Ferguson. o Conceplia panteist6 -
panteism monist, in care graniqele dintre euri dispar intr-un mare eu (Brahman) care este una cu universul.
Persoana este anulat[. Aproapele tdu esti tu insu{i, ?ntr-o altd form6: ,,Totul este una(, (Tat twam
asi). o Pentru cd Totul este una, nu existd deosebire intre bine Ei r[u. Totul este relativ. A afirma ci
nu este deosebire intre bine si riu este totalmente gresit, deoarece chiar pomul din
mijlocul Edenului era ,,pomul cunostintei binelui si rEului"l Dreptul lov: ,,se ferea de
ce este riu"; ,,Se cuvine a face bine sau a face riu, a mdntui un suflet sau a-I pierde?"
(Marcu 324).; "Vai de cei ce numesc binele rdu si riul bine" (Isaia 5:2O). o Conceplia
ecologicd. Capacitatea de a in{elege nattra. O Conceptia feministl - superioitatea femeii, protestul
impotriva instituflilor sociale, impotriva ordinei, tradiliei (reprezentantd - Clarisa Pincola Estes din Suedia).
c Legea moralS a satanismului ,,Singura lege este sI faci tot ceea ce ai chef' (Aliester Crowley). De
fapt aceasta este o lege a imoralitetii, fiindci Dumnezeu, p€ muntele Sinai, prin
profetul Moise a dat intregului neam omenesc cele 10 porunci. A doua reguld: ,,Fd-le
celorlalli ceea ce-!i fac ei {ie" (Anton Szander la Vey, intemeietorul bisericii sataniste din San Francisco,
in,,The Satanic Bible", 1966). Si aceasti reguli este veniti tot din iad, fiindci Dumnezeu
ne-a Poruncit asa: ,,Nu rispl5titi nim5nui riul cu riu. Nu vi rizbunati singuri, iubitilor,
ci ldsati loc m6niei Lui (Dumnezeu), cici scris este: rtA mea este rizbunarea; Eu voi
rdspliti, zice Domnulrr. Deci, dacd vrijmasul tiu este flimind, di-i de m6ncare; daci
ii este sete di-i sd bea.(Romani l2z l7-tg-20). . Codificare indivizilor - codul bar (EAN).
o Colaborare, cooperare, ideea c[ impreun[ putem face mai mult decdt r[zboindu-ne, exploatAndu-ne,
muEcindu-ne reciproc, si de aici ideea cd prin unirea energiilor imposibilul devine un joc de copii.
iX rueXUL PSIHOLOGIC putem afirma c[ psihologia umanist6 si transpersonal[ este o parte a misc[rii
New Age. Sebazeazd"pe trliri intense, maximale in care universul este perceput ca un intreg. Este kdire intelectual[
plus experien{d.,intne,trdire directE a realitqtii, care duce la autorealizarcprin ascultarea vocii interioare.
Preocuparea debazd a acestei psihologii este cresterea spiritual[ a individului si autore alizarca.
Aceste preocupdri sunt ,,niste forme profane ale mdntuirii" (Paul C. Vitz).Psihologia contemporan[ are
tangenle cu magia si alchimia. Toate metodele de tip yoga, in care se anuleazd controlul sunt insolite de
riscuri frzice;i duhotnicegti, putind duce in cele din urmd la pierderea mAntuirii.
Iatd. cdteva exemple de nume ale unor psihologi care au influenlat ideile New Age: Abraham
Maslow (american); Paul C. Yitz; Roberto Assagioli (italian); Richard M. Bucke
( medic canadian); Jolan Jacobi; C. G. Jung (elvetian); Helen Schucman (Columbia) cea cireia i s-a
dictat prin intermediul telepatic ,,Cursul Miracolelor*, carte care se afld acum in posesia psihologei
Judith Skutch. Cursul are labazd, ideea c[ Dumnezeu este ?n noi toli gi noi toli suntem Dumnezeu
(1965). Cafieaa fost continuatdde,,lubirea este indepirtarea fricii ", 1983, Judith Skutch Gerald
Ei
Jampolsky si de ,,Triiegte gi tnvali iubirea ", 1985, Gerald Jampolsky. Cursul este un sistem de
,dezvdlare" a gAndurilor, a sistemului de credin![ pe care il sus{inem noi ortodocqii qi a unor valori
curente ce sunt socotite a fi ddun[toare, este ceea ce numim spdlarea creierului.
iX pt-nXUL MEDICAL este promovatf, MEDICINA HOLISTICA care folosegte terapii al-
ternative, complementare, naturiste. ,,Holol' (gr.) sau,,Whole" (engl.) insemnd intreg, nev[t6mat, deplin,
tot. Holismul este o concep{ie filosoflci ini{iatd de Smuts care interpreteazdidealist ireductibilitatea

7
intregurilor organice la p[r{ile lor componente, atribuind caracterul de integrabilitate, de sistem, unui
factor imaterial. Terapiile medicinei holiste includ: Homeopatia; Naturopatia; Acupunctura;
Presopunctura; Hipnotism; Meditafie; MasajuUsomatoterapia; Macrobiotica; Medicina erbali,
naturistl; Terapia relaxirii;Aromoterapia; Vizualtzare; MuzicI; Dans; Incantatii. Terapiile se
bazeazdpefilosofia taoistl in care energia miqc[rii continue intre cei doi poli opuEi yin Ei yang, este for{a
universal activdsi constant6 a tuturor fenomenelor biologice. Terapiile urm[resc rcglarea armonioasd a
curgerii energiei prin organele corpului imp[(ite in yin (splin[, intestin sublire) Ei yang (inim[, ficat,
rinichi). Muzica este folosit[ ca suport penku diverse terapii, pentru meditalii, pentru ,,vis6ri cu ochii
deschisi". Ambian{a muzicald" este modern[ cultivind muzica meditativd, db atmosferd misticd,
magnetizantd, drctatilde ,,entit61i divine" din lumea spiritelor, nescrisf, de mdn[ omeneascf,. in Rai
fiind, protoparinlii nogtri Adam gi Eva au fost ingelali de diavol care luand chip de
garpe i-a indemnat se calce porunca lui Dumnezeu, spundndu-le; ,,ln ziua in care veli
manca din el (pomulvielii) vise vor deschide ochii gi veli fi ca Dumnezeu, cunoscand
binele gi riul" (Facerea 2:5).ln zilele noastre viclenia (Tngeldciunea) este aceeagi, dar
mult mai subtili, avand o altd masca gi se numegte holism, adici omuliqieste propriul
lui Dumnezeu. lar daci este bolnav are la dispozilie medicina holistd, omul fiind
Dumnezeu, se poate vindeca prin propriile lui puteri. New Age-rii sau uiti sau n'au
cunoscut cuvintele Mdntuitorului Hristos: ,,Fdrd Mine nimic nu puteliface"(loan 15:5).
Sfinte sunt aceste cuvinte fiindcd numai El este cel care a vindecat pe: slibinog (Luca
S:Zgl;femeia gdrbovd (Luca 12:12); bolnavul de idropicd (Luca 14:41; cei zece leprogi
(Luca 17:14);orbuldin lerihon (Luca 18:421;femeia bolnavi del2ani(Luca 8;48). Numai
El a vindecat demonizali: copilul demonizat (Luca 9:421; demonizatul din !inutul
Gherghesenilor (Luca 8:38). Qi doar EI este acela care a inviat morli: fiica lui lair (Luca
8:55); fiulviduvei din Nain (Luca7:15); Lazdr din Betania (loan 11:441.
D MEDICINA ANTROPOSOFICA.. Antroposofie (din franceztl anthroposophie) este
doctrina mistic6, religioasd ,accesibil[ numai ini{ia{ilor care inlocuieste pe Dumnezeu cu omul conceput
ca esen!6 divin[. Oupa cum se observ6, medicina holisticd qi cea antoposofic[ sunt de aceeaqi esen![,
inv[{[ acelagi lucru, inlocuiesc pe Dumnezeu cu fiin(a uman6.
Taapiile Eew frge
Terapiile New Age aulabazdcAteva doctrine fundamentale care sunt de provenienld hindus[.
1. AURA-cflmp electromagnetic ce inconjoar[ organismul uman. Perturbarea acesteia duce la
disfunclion alitlgiin organism Ei apoi la boal[. Deci boala este vdzutf, ca efect al perturb[rii aurei.
2. CHAKRELE - sunt pucte energetice in care se acumuleazd energia organismului 9i sunt in
directl leg[tur[ cu aura, dar si cu energiile cosmice, universale sau de altl provenien!6. O blocare a unei
chakre duce mai deweme saumaitdrziu la apariflabolii. Chakrele corespund aproximativ, ca pozifie,
cu glandele endocrine. Se gtie cd bolile nu se datoreazi unor disfuncliiTn cdmpul ener-
getic, ci viceversa: orice boalS organica sau funclionala va avea risunet 9i la nivel celular
(sau mai ales Ia acest nivel), perturbdnd reacliile biochimice celulare. Deci pentru vindecare, i
medicul se adreseaze cauzelor bolii (daci acestea se cunosc) 9i nu efectelor acesteia.
3. KUNDALINI, sau FORTA SARPE, care este for{[ sau energie l5untric[, fundamentald,
instinctual6. Este instinctul primar, animalic ce exist[ in orice om in stare latent6. RedeEteptarea acestei
for{e, readuce echilibrul energetic al organismului gi o datl cu el si vindecarea.
4. BRAHMAN-este dumnezeul hindus, fo([ impersonal[ ce se amestecd in treburile muritorilor.
Este v[rut de esen{[ rece si indep[rtat de om.
5. KARMA- este cam acelaEi lucru cu soart[, destin, adicl cursul vie{ii a fost mai dinainte stabilit,
prinurmare viitorul se poate ghici, de aici rezult0nd o multitudine de mijloace de divina{ie.
6. CRISTALOTERAPIA- metod[ de terapie neconvenlional[, folositd de adeplii curentului New
Age, dar nu numai (de exemplu, Reiki), pentru vindecarea diferitelor boli cu ajutorul cristalelor.

8
 Criistalotenapia
Mul[i oameni in aceste vremuri tulburi igi cautd vindecarea trupului in locuri in care n-o pot gdsi si
prin metode care nu sunt altceva decdt niste am[giri. intr-o zi am r[sfoit, din ?nt0mplare, o carte cu
numele ,,Cristaloterapia'', autor Dan Seracu, edifura Aldo Press, Bucure Iatd ce am putut constata:
S'C referfl la

pentru a stoca li-generfl energia necesarl viefiir:pentru,terapie qi

O astfel de lucrare cu preten{ii stiin{ifice ne aduce drept .,argumente" o suitd de locuri coillllne
ale literaturii fantastice: continentele Lemuria, Mu, Atlantida, contacte intergaiactice

Crestinii nu cunosc altd Lun-rind si altl Energie decA t Harul Domnului nostru Iisus Hristos si
Energrile necreate ale Dutnnezeirii cea in Treime.Nu ne intereseazf, asa-zisui ,,corp de huninl" sau
.,redeschiderea canalelor", ci indumnezeirea noastr6 prin impirlasirea cu Sfintul Trup si SAnge al
MAnfuitomlui. Nu suntem ^,tenieni". ci oameni creali dupE chrpul aseminarea iui Dumnezeu
Ben:tru s
Dintre instrumentele care utilizau cristalul, ne-au parvenit de la ei

Desi s-au lIcut expedilii de anvergurl mterna{ionaid pentru localizarea Atlanttdei, nu s-alr
formulat decAt ipoteze. Cu atAt mai mult nu poate fi vorba de baghete si diademe ca ceie amintite de
automl acestei cdr1i.

fireascl pe care ne-o punem este aceasta: Cum ar putea fi o aglornera{ie de cristale mai
eficient[ decAt o icoan6 s tI sau o cruce care-lard diavoi? De ce s-ar terne diavolul de cnstale?

Orice crestin familiarizat cu limbajul rugf,ciunii trebuie sd simtl falsul si primejdia: inalte puteri
ale luminii, adic6 legiuni de draci!
Folosirea cristalelorse numeste cristaloterapie. NewAge-riispun ci orice cristalare o putere
si inteligenld proprie, de aceea il mai numesc ,,piatrd inteligenta". Spun despre cristal cd are
putere prin sine, lucru neadevdrat, fiindcd numai Dumnezeu are putere prin sine. in viziunea
acestor terapeuli, cristalele sunt nigte captatoare de energie cosmice, ce ajutd la armonizarea
perturbdrilor organismului, ducdnd astfel la vindecare. Allii conside16 cristalele ca avand o putere
speciala, ba chiar si inteligenla. Unii terapeuli inainte de alegerea cristalului consultd diferite
spirite cdl6uzitoare din astral pentru a le da indrumarile necesare. Dupa mai multe sedinle,
pacientulfle crede cd s-a vindecat (probabil datorita efectului placebo), fie se lasa pagubas. Odatd
pornit pe un drum gresit e foarte greu se se maiintoarcd pe calea cea bund, pacientul pdrasind o
terapie pentru un alt gen de terapie, avand mereu speranla unei vindecdri care intdrzie sd vind.
Cristalul, oricAt de frumos si de impresionant ar fi la prima vedere, nu posede capacitati de
vindecare. El este alcdtuit din minereuri, dispuse in diferite moduri. Cristalul ar trebui sd ne facd
sd ne gdndim la Dumnezeu, dupa cum spune 9i Sfdntul Vasile cel lVare: ,,Natura (crealia) este'
gcoala ce ne invala despre Dumnezeu". Dumnezeu ne-a poruncit sd nu ne facem chip cioplit din
cele ce sunt sub pdmdnt (inclusiv cristalele), se nu ne inchindm lor (Deuteronom 5:B-9). Vindecarea,
atAt cea trupeascS, cat 9i cea sufleteasce, ne vine numai de la lisus Hristos, lVAntuitorul nostru.

9
 fi.ellexoferapia
Cartea cu de Gabriela-Bucur Floreta se vrea a fi o carte de
titlul ,,Tratamentul reflexooscris[
terapie gi dacd lucrurile stau asa ar fi trebuit sd fie scrisd de un medic, sau cel pu{in sI fi avut girul unui
medic sau al unui colectiv de medici. Nu existl nici un medic sau doctor in qtiinfe medicale trecut in
aceast[ carte. Reflexoterapia este o ,,tehnic[ de sorginte orientald" care nu are ce cdtta ?n casa, in
viala qi in sufletul unui crestin, c[ci cel ce o primeste in sufletul lui va primi qi pe cel ce a inspirat-o: pe
diavol. Reflexoterapia sau zonoterapia , dupd cum a numit-o Dr. W. Fitzgerald, este o metodd cu
r[d[cini in lumi orientale din profunzimea vremurilor. Ea arelabazd.o relalie reflexd dintre un punct
de pe talp[ Ei un anumit organ. ( in aceast[ situalie talpa devine un dispozitiv de telecomandl au
ajuiorul id*iu, ap[sdnd pe o anumitd,zond, oblinem accesul la corespondentul ei corporal ). in
introducere a cdr\liintitulatd sugestiv,,Nlluciri" afldmdespre c6teva dintre credin(ele autoarei, care
cu d[rnicie ni le 1

nu
'1,i
I
a sus{me nevll s1
S1 vl1. e

care este contrar credin{ei crestine. Aceastd idee se regdseqte in crezulbudhisrnului tibetan care afitmd ci
NIMIC NU EXISTA! Deci nici urml de tinism
1' eSte d trumo':r, in c*r,C s.C poate in timp si
a:::::=:;ill
Ia iailtoar€ (#e#.ra#
:

aflftm
Asa a pdc t $ary pe Eva, in u1, sl azl ca st atunci ne ispitegte avo sl ne
trebuie doartdria s5-l refuzdm
3. rrCred i$E aprUdFEt'e nOstru nir tot ceea
sir,b.'rn''da
:. I tiatl
));.::::::::a:.=. :.: ;dinnailt= fotoliul din camerd,
creat: at3t sistemele vii,om animal, naturl

nostru este avemporunca divind s5- pe aproap

tdu ca tine tic 19:18 Dumnezeune-a dat orunca cu referire la nula ietre
oiieste prea scump, inmf,nast6ngf,s[
tar cu loculdurerosoo
Este supraapreciati valoarea efectului Placebo si a autosugestiei. Cu cAt boala este rnai gravf,,
cu atAt efectul lor este mai scdzut.

suntem una cu Dumnezeu care ne-a creat, este s1 cu tceva este

creatura. Si continud cu mAndrie, indemnindu-ne sI primim bunurile ce ni se cuvin...Nu ni se cuvine
nil'ric dupd cum ne spune Dumnezeu prin Sf6ntul Apostol Pavel: ,,Cdci in har sunte{i mAntuili, prin
si aceasta nu este de la voi: ESTE DARUL LUI DUMNEZEU" feseni 2:8
ineare sunf x

Aceasta este cea mai uimitoare st st5 minciund ce se vrea a

nu emit nimic: nici ultrasunete, nici unde magnetice, nici laser - nimic.

10
 Pespeefiva crcpfint ailrpra ac€slop tcrapii
I Prioritatea rugiciunii si a credintei.
in capitolul despre vindecarea bolilor din tiiblie, ne spune Dumnezeu: ,,Cinsteste pe doctor cu
cinstea ce i se cuvine, c[ gi pe el l-a frcut Domnul" (inlelepciunea lui Sirah 38:1). Ai;i este vorba
despre doctorul de trup, dar si nu uit[m cdmai existd un ,rdoctor de suflet,,, care este preotul gi
intotdeaunalael trebuie sd alerg[m mai intdi dac[ suntem bolnavi gi apoi vom merge la celdlalt.
Asadar in orice imprejurare a vielii cheamd-L pe Dumnezeul tdu prin rugdciune dup6 indemul pe care
l-am citit cdndva intr-o Bisericula dintr-un sat de munte: ,,Frate, de-ti este sufletul zdrobit de
cumplitele sarcini ale vietii si nimeni nu se apropie de tine, ca sX ti Ie ridice, intr6 in
Biserica Domnului si cere de Ia Dumnezeu izbivire prin rugiciune! De-ti simti inima
pustie de orice adevirati bucurie, in mijlocul inseliciunilor lurnii acesteia, vino
I inaintea Sf6ntului Altar , cazi in genunchi si te roag5! Esti apucat ndpraznic de
I valul deznidejdii din pricina riutitii oamenilor, care din toate pirtile te inconjoari?
Tu nu sta nici o clipi cu sufletul nelucritor, ci te roagi! Rugiciunea este pentru
sufletul tiu, ceea ce este respiratia pentru trup, aripile pentru pisiri, apa pentru
pesti. Atdt triim cdt ne rugim! Asadar frate, nu uita ci toati intelepciunea acestei
vieti este cuprinsi intr-un singur cuvdnt: ROAGA-TE ! " in rugaciunl, mai exact in practica
rug6ciuni, devine evident[ esen{a faptului de a fi crestin, modul in care credinciosul se raporte azd,la
Dumnezeu si la semenii s[i. Ucenicii MAntuitorului au infeles prioritatea rug[ciunii si de aceea L-au
rugat : ,Doamne, invatfl-ne si ne rugf,m!" (Luca 1 1:1). Iar Iisus le-a predat rug[ciunea
,rTatill
nost.,r'i. in epistola cltre Romani (12:12), suntem indemnali si stdruim in rugdciune si tot Sfintul
Apostol Pavel ne ?ndeamn[: ,,Rugati-vd neincetat" (lTesaloniceni 5:17).,,Si vd indeletniciti cu
postul si cu rugiciunea" (lCorinteniT:5)... CAt despre credinJd sd ne amintim cd atunci cdnd s-a
apropiat Iisus de Ierihon, un orb care cersea a strigat, zicdnd:,,fisuse Fiul lui David, fie-ti mili de
mine!" Iar Iisus l-a ?ntrebat : ,,Ce voiesti si-ti fac? Iar el a zis: Doamne, sI vid! $i lisus i-a zis:
Yezi! Credinta tate-amintuit( (Luca 18:38,41-42). Altlt datd,,pe cdnd intra Iisus'in Capernaum,
s-a apropiat de El un sutas carel-arugat: ,,Doamne, sluga mea zace in cas5, sllbInog, chinuindu-se
cumplit. $i a zis Iisus sutasului: Du-te, fie tie dupl cum ai crezut, Si s-a insinitosit sluga lui in
ceasul acelaoo (Matei8 :6, 1 3)...
. ) Taina Sfintului Maslu.
in epistola Sfhntului Apostol lacov este instituitd,TainaSfhntului Maslu: ,,Este vreunul dintre
voi in suferintfl? Si se roage. Este cineva bolnav intre voi? SI cheme preotii Bisericii si sI se roage
pentru eI, ungflndu-I cu untdelemn, in numele Domnului. Si ruglciunea credintei va mintui pe
cel bolnav si Domnul il va ridica: gi de va fi flcut plcate se vor ierta lui" (Iacov 5:13-14-15). Boala
tuturor bolilor si rid5cina lor este una singur5: picatul.
I Punerea mdinilor.
t Cei 12 Sfinli Apostoli chemdnd multimea ucenicilor i-au indemnat s[ caute 7 bdrba\i dintre ei
pentru a-i rAndui in slujba diaconiei. Si dupd ce au fost aleEi: Stefan, Filip, Prohor, Nicanor, Timon,
t Parmena si Nicolae, ,,i-au pus inaintea apostolilor,
9i ei, rugAndu-se si-au pus miinile peste ei,,
(Faptele Apostolilor 6 6).
:

I Sfintete moaste.
Noi, crestinii ortodocsi, cinstim si ne inchinlm sfintelor moaste ale sfinlilor pe temeiul urm[toarelor
mdrturii ale Sfintei Scripturi: 1. Si in Vechiul Testament trupurilor celor drepfi li se dddea deosebitd
cinste (Facerea 50:1-14; Iesire'13:19; IV Regi 23:18 g.a.). 2. Trupurile sfinlilor sunt biserici si ldcasuri
ale Duhului SfAnt (I Corinteni3:16-17).3. Dumnezeu se prosldvegte in trupul si in sufletul celor sfin{i,
;i
care sunt ale lui Dumnezeu (I Corinteni 6: 1 6- 1 9). 4. Trupurile unor sfin{i, dupd moarte, sunt inzestrate
de Dumnezeu cu puteri minunate, precum: fac minuni, vindecE boli, nu putrezesc, rdspAndesc bun[
mireasmf, g.a. (Matei 27:52-53). 5. $i ingerii cinstesc trupurile oamenilor sfin{i (Iuda 5:9).6. Trupul
Sfhntului Prooroc Elisei, la un an dupd moartea sa, a inviat un mort (IV Regi 13 :20-21 ; Sirah 48 : 14- | 5).

11
 I Sfintete icoane . Ceea ce spun rdt[cilii sectan{i cd inchinarea la sflntele icoane ar fi idolatrie
si cE este oprit[ de Dumnezeu prin poruncile I Ei a II-a din lege nu este nicidecum adevdrat. invd![tura
Bisericii dreptmdritoare a lui Hristos a avut de la inceputul ei Ei pAnd azi ailtul sfinteler icoane, bazdndu-se
pe urm[toarele temeiuri ale Sfintei Scripturi Ei ale Sfintei Tradilii: ! Adam a fost fbcut dup[ chipul Ei
asemdnarea lui Dumnezeu (Facerea l:26-27). I Iisus Hristos, ca om, este chipul lui Dumnezeu
(2 Corinteni 4:4 ;Coloseni l;15). ! Iisus Hristos este ,,chipul fiin{ei lui Dumnezeu" (Evrei 1:3); I in
Iisus Hristos Dumnezeu s-aardtatintrup (1 Timotei 3:16) Ei cu chip de om (Filipeni 2:7-8). ! Sfhntul Duh
s-a ardtatla Iordan in chip de porumbel (Matei 2:7-8);I Sfhntul Duh la Sfrnta Cincizecime S-a ardtat in
chip de limbi de foc (Faptele Apostolil or2:3). $i toate acestea sunt chipuri frr[ idolatrie. ! In Vechiul
Testament icoanele au fost ftcute chiar cu pomnca lui Dumnezeu. (vezi leEire 25:18-22,26-31).
I Dumnezeu insu;i - care a poruncit categoric prin porunca I a Decalogului s[ nu ne inchindm la idoli
- aporuncit aface chipurile de heruvimi, ceea ce inseamni cd acesti heruvimi lucrali de m0nd de om sunt
tot icoane Ei nu idoli. ! Aceste icoane ale Vechiului Testament se chemau,"heruvimii slavei" (Ewei 9:5).
Perdelele, covoarele gi alte obiecte din biserica veche au fost fbcute cu chipuri de heruvimi, la porunca
luiDumnezeu(Iesire36:8qi37:7-9). f inainteaicoanelordinVechiulTestamentseaduceaujertfe(III
Regi 3:15). f inaintea acestor icoane ale heruvimilor se cintau lui Dumnezeu cdntdri de laud6 ;i de
preamlrire (Psalm 137:l). ! inaintea icoanelor din Vechiul Testament se aprindeau candele, preolii le
tdmdiau cu mare cinste, dup[ porunca lui Dumnezeu Ei iudeii le venerau si se inchinau la ele (IeEire
30:1;6-8; 20:21; Iosua 7:6). lCinstirea acestor chipuri de heruvimi - ce erau in templu - niciodat[ nu a
fost dezaprobatd, deHristos sau de Sfin{ii Apostoli.! in Noul Testament inchinarea la idoli este opritl cu
a1aten1a, iar inchinarea la sfintele icoane nicidecum, nefiind totuna icoana cu idolul; idolii se socoteau a
fi zei sau dumnezei, pe cdnd icoana este numai o inchipuire, a cdrei cinste trece la chipul celui dintii,
adicl la cel ntgrdvit pe ea: fie a lui Dumnezeu, fie a Maicii Domnului sau al vreunui sfint.
in pf,aNf-ll, CULTURAL New Age este o miqcare cu caracter postmodernist, preocup atd, de
mituri, magie, religiozitate. New Age-rii dau un con{inut nou tradiliilor, miturilor.
N pf,ANUI, LITERAR se remarcd: {3 Lucr[ri de ficfiune, oculte; {T Literaturd ezoteicd;{* Ca$ ae
iniflere, de meditafle; {FFolosirea unor concepte oculte deghizate intr-o terminologie cregtin[, adic[ ?nEelStorie.
iNpf,ANUL EDUCATfV, miscareaNewAge arepreocupdrilegate de om gi demediu. Scoala
Waldorf (pentru toate virstele) a ap[rut in 1919. Metoda folosit[ este cea imaginativd, ea fiind combitut[
de Sffintul Nicodim Aghioritul care spune: ,,...dupi conceptia marelui teolog Sff;ntul Maxim, Adam
a fost creat flri imaginatie. De aceea nu-siinchipuia nimic, nu se robea simturilor, nici formelor
si lucrurilor ce cad sub simturi. . ." IJn alt principiu debazd ?n teoria lor educa{ional[ este cifra mistic6 7.
Astfel intdlnim impdrtireain perioadele de vdrst[ 0-7;7 -14;I4-ZI. AceEti ani ar corespunde dezvoltdrii
respective a corpurilor frzic, eteric si astral. Nu mai pulin grav[ este invocarea Evangheliei Sfdntului
Ioan cu prologul: ,,La inceput a fost Cuvdntul (Logosul)". Pentru Paul Steiner Ei cei din cercul s[u,
Logosul inseamnd cu totul altcevadecitpentru crestini, gi anume unprincipiu solar. Trebuie amintit c[
labaza sistemului de inv[{6mAnt Waldorf se afl[ sistemul antroposofic despre care un cercetitor al
religiilor spune: ,,O influenllputemicl exercit[ gcolile Waldorf ,programul lornefiindunprogram obiEnuit,
ci introducerea glndurilor ankoposofice, care produc schimb[ri inpersonalitate de o naturd nemaiintilnit["
tn Ecolile din I os Angeles s-au introdus exercilii de tip New Age cum ar fi acela prin care profesorul le
spune elevilor: ,,Imagina{i-vd cd face}i ceva perfect". Copiilor li se inocule az\ ideea cf, sunt desdvdrqi{i gi
atdt de inteligenfi incAt conlin intr-iqii toat[ infelepciunea universului.
iN pLaNUL ECOLOGIC. Termenul de,,ecologie" vine din grecescul,,oikos" casa, ceea ce
inseamn[ cdnaturaeste casa omului, adicd existd pentru om si nu invers. in noua abordare holisticd a
qtiin{ei propus[ la ora actual6 de cf,tre savan]i, omul Ei wea\ia depind unul de celllalt. Ecologiqtii il
situeaz[ pe om fie in rind cu crealia, fie chiar mai prejos decit ea. Dar punctul de vedere al teologiei
ortodoxe rdmhnefermuntropocentric.Unii savan{i contemporani auaderatlaacestpunct de vedere accept6nd
Principiul Antrapic, potrivit cdruia universul are sens numai cu oameni in el. Dar se afirm[ cd: ,,New Age
si toate felurile de misclri sernireligioase promoveazilo gffndire ecologicl ce exclude rationalismul

t2
si implicit stiinta66. Se afirm[ c[ stiin{a sireligia sunt responsabile de criza ecologicd p e care trebuie s-o
rezolve. Episcopul Londrei, Richard J. C. Chartres, spune cd inainte de secolul XVII se credea cf,
natna era sacr[ gi purta semn[tura divinitdfii. Reprezentanfii hinduismului, autorul Arabinda Basu, susline
c[ omul este de aceeasi esenld cu Dumnezeu. Un alt autor al g6ndirii ecologice hinduiste atrage aten\ia
asupra marii diferen{e dintre tradi{iile biblice Ei cele hinduiste: in Biblie cavzardului (plcatului) este
liberul arbitru al omului opus voii lui Dumnezeu, revelat[ in cele 10 porunci. in hinduism, rdul ( dar nu
Ei p[catul) este catzatde ignoran![, ce duce la suferin![ si la iluzie. Hinduismul ar pune accent pe unitate,
in vreme ce Biblia ar accentua unicitatea, Aceste observalii trddeazdo necunoastere afaptului cI pentru
teologia crestin[ omenirea este o fiinl[ in ,,n" persoane, cuprinz6nd in acest fel deopotrivd unitatea omenirii
(fiin!a), cAt Ei unicitatea si irepetabilitateafrecdrei persoane.
N pl-Aml, TEOLOGIC. Pentru a vedea cum se manifest5 in plan teologic trebuie s5 stim mai int6i
cd pentru a acoperi integral aceastdno{iune, o religie trebuie s[ conlin6 urmdtoarele elemente: 0 relalia
omului cu o fii4A divin[ infinit superi oard., adorarea ei si c[utarea mdntuirii; 0 credinqa in divinitate gi in viala
vesnic6; O un cult btne organizatce cuprinde rug[ciuni, jertfe, clas[ sacerdotal[ (preo{i) care sd slujeascf, la
Sfhntul Altar; Q existenfa unui loca; sacru (Biserica);$ revelalii naturale sau supranaturale fbcute de prooroci,
o doctrin[ a acelei religii, o carte sfhnt[ (?ncantlcregtinilor Evanghelia) qi o SfintI Tradilie.
ln raport cu criteriile mai sus menlionate, New Age nu poate fi conside ratd, o religie fiindc[ nu si-a
rezolvat elementele esenliale: jertfa (sacrificiul), preolia, rugeciunea, cultul. Sfintele Taine din
crestinism sunt inlocuite in cadrul acestei miEc[ri cu imaginafia, inspira(ia, intuifia. Harul Sfdntului Duh
este si el inlocuit cuun,,impuls cristic" iarin ceea ce privegte aspectul comunitar (institufia), au o asa zisd
biseric6 altemativd antroposoficdinfiinlatfl de Fr. Rittetmayer gi E. Blocksub numele Christen Gemeinshaft
unde se practic[un soi de,,sacramente",dar sunt departe de Sfhntele Taine ale Sfintei Biserici Ortodoxe.
Deci, NEW AGE, DESI SE VREA A FI RELIGIA SECOLULUI XXI, NU ESTE O
RELIGIE, CI O PSEUDORELIGIE (O FALSA RELIGIE). Este doar un interes spiritual in care
intuilia constituie modul de iluminare. New Age este legat de conceptelemetafrzicii:
- energia descltusatd (free energy);
- resirea din corp;
- fenomenul psihic OZN;
{ - tlmaduirea prin magie.
Doctrina teologicl este eclecticd (tr[sdturd tipicd pentru doctrinele de tip New Age). Promoveazf,
sincretismul religios, adic[ combind elemente doctrinare din Biblie cu Cartea Mormonilor, Cartea morlilor
tibetand, cup[gdnism Ei ocultism.

EfiNTIIINEE
in cadrul miscdrii New Age
mdntuirea capdtd o conotalie gnosticist[.
.Pentru adeplii acestei miEc[ri mAntuirea se
poate obline prin ecologie, terapie si
alimentalie naturist[. Se poate in(elege cd
pentru dumnealor cuvintele spuse de ,rrffi
Dumnzeul nostru Iisus Hristos (in casa lui
Zahett Vamequl): ,,Km venif sE cauf ;i fIt
rll
sd manfuiesc pe cel pierduf" (Luca
19:10), nu au nici o importan{[ fiindcd ei
se automintuiesc (probabil se Ei
autoboteaz[, automirung, autocunund
religios, autospovedesc, autoimpdrt[gesc,
autoinmorm dnteazd,...) in timp ce pentru tot
Iluti, euodntrtl Slfrntului Serutfi m de Stlr.<n,
scopul uiefii llmrlrsfie ctegttnegti este milntaireu.
sufletul crestin viala se aseamdn6 cu o sosea

13
ce are de la inceputul ei instalat semnul de circula{ie ,,SENS LINIC" iar la cap[tu] acestui drum este
scris foarle clar: ,,MANTUIRE". Adep{ii New Age suslin c[ oblin automdntuirea prin trezirea unor
puteri supraomenesti ce se g[sesc latent in om, trezire ce se realizeazd.printehnici de meditalie de tip
oriental, terapii alternative de sorginte psihologic[, transpersonald ce modificd funcliile creierului (lucru
ce se obline uneori qi prin folosirea drogurilor de tip LSD sau ecstasy). Potrivit adepfilor'New Age,
m6ntuirea cregtin[ din era Pegtilor si-aratatrenJltatele si menirea, drept care este de asteptat o mult
mai mare eficien![ de la zodiaV[rs[torului, aceasta fiind varianta astrologic6 a utopiilor mileniste. De
la sine inleles este cE in acest sistem optimist, Judecata de apoi, raiul Ei iadul nu au nici-un loc
(deoarece nu este acceptatdnici doctrina plcatului originar). S-au dezvoltat o serie de religii neoplgdne:
cultele neoceltice, druizii qi Wicca ( termen paleoenglez ce inseamnd vr[jitor), in care putem intdlni
zertd\r ale naturii, politeism chiar; se ador[ zei\e ca Gaia, Demeter, Shing-Moo, Cybele, Astarte,Isis,
Dtana,Frigga etc. Observdm prin uflnare legdturile neop[gdnismului cu magia ritual[ si cu vr[jitoria
modernd.

Drunnezeu
in neclara doctrini New Age, nu existd o distinc{ie intre om si Dumnezeu, crea{ie si creator,
imanent Ei transcedent. Pentru ei Dumnezeu este identic at crea\ia, este fie impersonal, fie o fo([ (o
energie). Crezulnostru, al creqtinilor il Etim bine cu tolii:
Cred intru Unul Dumnezeu, Tatil, Atotliitorul, Ficitorul cerului gial pimintului, al
tuturor celor vizute gi nevizute. $i intru Unul Domn lisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu,
Unul-Niscut, Care din Tatdl S-a niscut mai inainte de toli vecii; Lumini din Lumini,
Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevirat, niscut, nu fdcut; Cel de o fiinld cu Tatil
prin Care toate s-au fdcut. Gare pentru noa oamenii gi pentru a noastri mdntuire, S-a
pogordt din ceruri gi S-a intrupat de Ia Duhul Sfdnt gi din Maria Fecioara gi S-a ficut om.
gi S-a rdstignit pentru noiin zilele lui Ponliu Pilat gi a pitimit gi S-a ingropat. $i a inviat
a treia zi dupi Scripturi; QiS-a suit la ceruriEigade de-a dreapta Tatilui; $i iardgiva si
vini cu slavd, sd judece vii gi morlii, a Ciruiimpdrilie nu va avea sfdrgit. $iintru Duhul
Sfdnt, Domnul de viali Ficitorul, Care din Tatil purcede, Cel ce, impreuni cu Tatilgi
cu Fiul este inchinat qi sldvit , Care a griit prin prooroci. intru una, sfanti, soborniceasca
9i apostoleasce Biserici. Mdrturisesc un botez intru iertarea pdcatelor. Agtept invierea
morlilor. $iviala veacului ce va si fie. Amin.
Spre comparalie, reproducem ,,mdrfurisirea de credin16" panteistl (crezul panteist sau cu alte cuvinte
;tiinlifici): 1. Adorim gi ne inchinim (Iniversului ca totalitate in vesnici
ce cred panteigtii
schimbare. Puterea sa covdrsitoare si taina sa fundamentali iI arati a fi singura
divinitate reali. Z.Toald materia, energia si viata sunt intr-o unitate interconectati
din care noi suntem o parte inseparabile. 3. Noi suntem o parte inseparabili a Naturii,
pe care o slivim, o ingrijim si o pistrim in toati mireata ei frumusefe gi diversificare..
4. Credem in libertate, democratie, justitie, echitate si nondiscriminare. 5. Credem
ci existi un singur fel de substanti, materie / energie. 6. Vedem moartea ca pe o
intoarcere a elementelor noastre Ia naturS. 7. Credem ci fiecare individ poate avea
acces direct prin percepfie si emotie la realitatea ultimX care este Universul si Natura.
8. Respectim libertatea generali a religiei si libertatea tuturor panteistilor de a
exprima si celebra credintele lor.
Purt[torul de cuvAnt al panteiEtilor qtiinlifici, astronomul american Carl Sagan, afirm6 in numele
,, UNIVIQSUL ESTE SINGUAA DIVINITATI. NATUQA fSTf SINGUQUL pAI
lor:
ADfVi,pAI"" Aceqti savanli fac mari eforturi pentru a transforma panteismul in religie, lucru sortit
esecului din start deoarece panteimul a fost, este si rdmAne o simpl6 conceplie filosofic[. De mirare este
faptul ci niEte oameni de inalt[ instruire nu observd nonsensul termenului. Cuv6ntul religie vine de la
religo-religare care inseamn[ areface legdtura dintre Dumnezeu si om si dacd ,,totul este dumnezeu "

14
 atunci de cine vor s[ se relege panteistii? Tofi cei ce se lasl amdgili prin acestcrezpanteist, sf, ia aminte
vA a,uAGrfr:DUMNEzEU NU sE LASA
la cuvintele Sfdntului Apostol pavel: ,, Nr,,
BATJOCORIT; CACI CEEA CE VA SEMANA OMUL, ACEEA VA SI
SECERA((GALATENI 6:Z). '

nifualud
Miscarea New Age nu are cult specific. Ritualurile variaz1.destul de mult de la un grup la altul, dar
urmdtoarele caracteristici apar ca fiind tipice. Se merge la locul cu pricina in paEi de dans, cu ramuri in
mAini Ei cu fEclii aprinse, iarMareapreoteasd poartdo coadi de m[turf, in mln6. Dansatorii formeazd
cercul magic. Marele preot vine purtdnd in mAna dreapt[ sabia magicf,. Preotul si preoteasa isi dau
sf,rutul pentagramei, dup[ care preoteasa invoc[ zeul din preot cu cuvintele: ,,infricosatule domn al
mor{ii si al renasterii, domnul vielii, d5t6torule de via!5, tu al c6rui nume este taina tainelor, dd-ne nouf,
curaj in inimile noastre! Fie ca lumina ta sf, se cristalizezein sAngele nostru si sd ne ducd la inviere. eiei
nu esfe nici-o parfe din noi care sa nu lie de la zei". Apoiurmeazl, ceremonialulpainii
Ei
vinului care incepe cu un act sexual intre preot si preoteas6. AtAt vinul c6t si piinea se binecuv dnteazd, de
cdtre Marea preoteasd. Pdinea este fhcutd in formd de semilun[ in cinstea zeilei lunii. Aceastd p6ine se
foloseste de asemenea intr-o ceremonie magic[ ce imbind fel de fel de blasfemii legate de zeilalunii cu
o orgie sexual5 in cinstea ei. Acest ceremonial al pAinii si al vinului are o ,,asemdnare " (parodie si
batjocur[) cu SfAnta euharistie crestin6.

trugiciurca
in timp ce in crestinism, dupd cum spun Sfinlii Pdrinli ,,pe aripile rug[ciunii Dumnezeu coboar[ la
om si omul urcd la Dumnezeu", miscarea New Age are in locul rugdciunii, medit alia detip oriental sub
diferite forme: meditatie transcedentall, meditatii de tip yoga, zen, rozicruciene, antroposofice
s.a.m.d. Meditalia se deosebeste de rugdciune prin faptul c5 in vreme ce aceasta din urm6 est dialogul
omului cu Fiinla suprem6, meditalia r[m6ne in ultimd instanld un dialog al omului cu sinele s6u. in nici-un
loc din Sfinta Scripturd nu existd indemn la meditalie, ci la rug[ciune: ,,la rugiciune stiruili"(Romani
12:12); ,,si vd indeletnicili cu postul gi cu rugaciunea'n(1 Corinteni 7:5); ,,ruga!i-vi
neincetat"(lTesaloniceni 5: l7); ,,ajutdndu-ne sivoi cu rugiciunea pentru noi'o (2Corinteni
1:1 1); ,,au adus cu strigit gi cu lacrimi, cereri gi rugiciuni" (Ewei 5:7).
,,vd rugaliindelung,,
(Matei 23:14).

Eiseriea
in timp ce in crestinism SfAnta Biserica a fost c6stig atd"
deMdntuitorul nostru Iisus Hristos prin
jertfa de pe cruce ( Faptele Apostolilor 2:41 ;4:4) institulie divino-uman5, ,,New Age Comunity
Ei este o
Church" se considerl a fi prima biseric[ New Age. Unul din scopurile acestei asa-zise biserici a fost
acela de a promova armonie religioasd si toleran{[ in noua erd. in 1987 biserica New Age gi-a inceput
programul sdu de pregltire a preolilor new age, ce vor propovldui toleranld si inlelegere pentru toate
credin{ele si filosofiile. CAt de frumos si de clar ne spune Sf6ntul Fotie cel Mare, patriarhul
Constantinopolului (sec.XX): ,,Exist5 doar o singurl Bisericl a lui Hristos, apostoleascl si
soborniceascf,. Nu mai multe, nici mlcar douI.Iar celelalte sunt sinagogi ale celor ce viclenesc si
sinod alrdzvriltitilor".SE nu uit[m cd Dumnezeu ne-a spus prin SfantufApostol pavel: ,,ESTE UN
DOIVN, O CREDINTA 9l UN BOTEZ" (Efeseni 4:5) de aceea: ,,Nu vi injugali la jug striin
Ei
cu cei necredinciogi, cici ce insolire are dreptatea cu firidelegea? SAU CE
irvlpAnrAslRE ARE LUMINA CU irurUruenlcuL?" (2 corinteni 6:14). Sfantul Grigorie
Palama (1340) spune asa: ,,Cei ce sunt in Biserica lui Hristos aparlin adevirului, iar cdfi nu
aparlin adevirului, nu sunt niciin Biserica lui Hristos,,.

15
 -Eailri timaduiioate., JehnieA radianfi- sau -neihf
Iati ce spun adeplii Reiki suslinflnd ,,Tehnica celor 7 pasi pentru directionarea energiei
universale" si ce spune autorul, un preot crestin ortodox, despre aceast[ ,,tehnic5 radiant[":
realizeaiil 00nexrunea energeticI cu Sursa Interioarfl.
=
Trebuie s[ fim foarte aten{i cAnd este vorba de simboluri si sE cercetdm duhurile dup[ cuvdntul
Sfintei Scripturi: ,,fubitilor, nu dati crezare oricirui duh, ci cercetati duhurile daci sunt de la
Dumnezeu, fiindci multi prooroci mincinosi au iesit in lume" (1 Ioan 4:1). Simbolurile reprezintd
leg[tura dintre noi gi o lume exterioar[ nouf,. Existd simboluri sfinte (crucea...) dar ;i simboluri
diavoleEti(capul de tap, cruceacu bra{ele frAnte si intoarse injos, av6nd de jur imprejur un cerc...)
Ce arputeafi,,Sursalnterioard"? Dinpu:rct de vedere religios, pentru c[ suntem chipul si asem[narea
lui Dumnezeu, dorim sd intr6m in legdturd cu El, prin rug[ciune, prin Sfintele Taine..dar in nici tn caz
cu o ipoteticd ,,Surs5 Interioard". Nici mdcar din punct de vedere medical nu se cunoaste existenla nici
unei ,,Surse Interioare", fie energetice ( gen motorase, baterii electrice etc), fie biologice. Inirna este un
organ si nimic mai mult - nici vorb[ de ,,Surs[ InterioarS".
, miinilor conexiunea energeticI atffta timp citmii-inile eu.ti:
Practic este irnposibii sd menlii o conexiune energeticS cu ceva prin folosirea mdinilor. Cu
mAinile lucrlm, mAnc5m, ne facem semnul Sfintei Cruci, deschidem ceaslo'uul sd ne spunem rugf,ciunile,
dal nu putem face conexiune cu nici-o energie ( cu o singurl exceplie, dac6 atingem un cablu electric
aflat sub tensiune).
.::: r:

str-i,directionezl
:'
Cum adicS imagine vibratorie ? Ideea de imagine presupune ceva static. Ce vibreazd atgnci?
Aceastd tehnich este foafte asemdudtoare cu cele practicate de vrdjitoare. Stiinlific (inclusiv medical) nu I

a fcrst demonstratf, existen{a energiei universale si cu atAt mai pulin direclionat6. f

I

formula: ,,$p;fo
F onnula ..Spre bineie ei superior..." este ilogic6. Exist5 oare un bine infenor pe care sd-l dorim?
in grldina Raiului exista pomul cunostin{ei binelui si rdului dar nu scrie nicdren in Biblie despre existenta
unui.,bine superior".
simbolul cu 22 de modele
clreia ii faci
Tehnica executdrii cu22 de modele ne dovedeste cd cei care practicd sau accept[ aqa ceva sunt
in inselare. Despre ce coroani este vorba? Noi nu am vdzut-o niciodat6. Iar dacd unii asa zisi ,,crestini"
aduc argumentul ci sfin[ii picta{i in SfAnta Biseric[ Oftodox6 au auri in jurul capului aceasta-i cu totul
altceva : este nimbui sfur{eniei sau altfel spus este reprezentarea simbolici a slavei cu care Dumnezeri
i-a rlspl6tit pentru nevorn{e1e lor duhovnicesti.

Ce folos sI ne pierdem timpr-rl si sf, ne chinuirn cu sirnboluri si pozilii care nu ne ajutd pe noi si
nrci pe cei dinjurul nostru.
1 energia
Timpul - demonstrat fizic - are o curgere linear[, dinspre trecut spre viitor. Nu te poli intoarce in
trecut pentru a indrepta ceea ce ai gresit. ins[ adep{ii New Age revin la o conceplie pA1gALnFLsi anurne:
Timpul circular, care ar permite intoarcerea in trecut.

1 6
 Clubul -filElrfX@n ntr
ExploatAnd interesul contemporanilor pentru tot ce este tainic (misterios, inaccesibil), diavolii ne
ispitesc in multe feluri. Cei slabi in credinlI ( din nestiin{I, uitare sau ignoranf[), sunt victime usoare. O
astfel de capcand,a iadului este si clubul,,MelfiorRa". Numele acestui club aratd"apartenenlamembrilor
sdi la un cult pdgdn, chiar dac[ ei se considerd sau le spun adeplilor c5 este vorba de o gtiinfd spirituala.
Ra este numele zeului soare, zeitate anticd egipteand, iar Melfior probabil numele unui diavol .intr-o zi
o crestin[ ortodox6 m-a intrebat ce pdrere am despre fan clubul ,,Melfior Ra" si mi-a adus spre citire o
cerere in care am glsit urm[toarele condiliile de inscriere:

$Si adI laftr' Iumi.qi .de

Aceqti oameni, contrar invd![furilor crestinesti qi dovezilor qtiinfifice, sus{in existen}a vielii
exkaterestre. Ce formd arputea sd aib6? De duhuri necurate? De ce este atdt de important sd credem in
fiinfe extraterestre? Nu inseamnd aceasta,implicit, o lepddare de credin{a crestinl?
scrlerl cu ixistenlCCltoq{nni:
Cele mai multe dintre aceste ,,scrieri" constituie o maculatur[ pseudostiin{ifica, tocmai bun[
pentru intoxicarea min{ilor. Porunca a7 -abisericeascd,interuice de{inerea si citirea clrfilor cu inv[![turi
heterodoxe: ,,SI nu citim si si nu finem in casl cirti neortodoxe (pentru a nu cldea din nestiinti in
necredinti)6'.

Obligalia fiec5rui crestin este sI [in6 legdtura cu Dumnezeu, s6-L cinsteascd qi s[-L slujeascl
l
pe singurul Dumnezeu adevdrat. Adevdratul crestin nu va {ine leg[tura cu diavolul indiferent ce nume ar
avea acesta, pentru cI asa promitem noi la Botez: ,,Mi lepld de satana si de toti slujitorii Iui si mI
unesc cu Hristos.
$i cred lui ca unui impirat si Dumnezeu,,.
. 4. Sf,-doreascl prietenia extrateregirilor...
nu exist[ extrateregtri si in al doilea rAnd la ce ne-ar folosi prietenia 1or. Sfin{ii
rfdntd sd aud[ pe'Dumnezeul nostru Iisus Hristos spundndu-le: ,,voi sunteti
ceea ce vI poruncescoo (Ioan 15:14). Iar despre Lazdr a spus Hristos: ,rl.;azilr
prietenul nostru, a adormit; Mi duc si-I trezescoo (Ioan 1 1:1 1). Aceastl prietenie sflnta si-o doresc
to{i cregtinii Ei nicidecum pe aceea cu extraterestri a cdror existen{[ nici nu este doveditd.

srncerl SI
CAnd s[ fre curajosi, cAnd pdrisesc SfAnta Bisericd si fac cerere de inscriere in acest,,club"?
Credinciosi cui s[ fie? Sinceri cu cine ? Cu cei ce ne amigesc? Toleran{i cu cine? Oare noi trebuie sd
tolerdm plcatul si lep5darea de Iisus Hristos? Categoric nul

Numele Mdntuitorului este scris nu cu,,H'o ci cu ,,CH". Aici a fost strecuratl cea mai mult6
otravd, amintind de Iisus Hristos, de poruncile si inv6![turile Lui pentru a adormi vigilenla crestinilor
fbc0ndu-i sd creadd c[ acest,,club" este crestin in toatl regula.

st
,
armoma

Un crestin igi doreste mai presus de toate mintuirea. Ideea de ,,evolulie spiritual[" este o
minciund cate apdtruns la noi din religia hindus[. Pacea si armonia dintre toate fiin{ele din Univers?
Adic5 chiar intre noi si diavoli? Si despre ce pace mai poate fi vorba in acest ,,club", c6nd implratul pdcii
Iisus Hristos este dat Ia o parte?
3nc6 o da16 se eonlirrni ci Slew Kge esle neopaganism eu masca cre;finil
1 7
 Paraleli tnfi€ er,le I ponmei bisericepfi $ coneepfiile Ilew Tlge
L. Si participlm cu evlavie Ia SfAnta
Liturghie, in duminici giin sirbltori.

2. SI finem posturile rflnduite de

Sfflnta Biserici (Postul Pastelui, al Sfintilor
Apostoli Petru si Pavel, al Sfintei Maria, al
Criciunului, Miercurile si Vinerile de peste
an).

3. SI respectim fetele bisericesti

(episcopi, preoti si diaconi).

4. Si ne spovedim si sI ne implrtlsim
cel putin in cele patru posturi mari ale anului
si ori de cAte ori ne simtim constiintainclrcatl.

5. SI tinem posturile'pe care le-ar

rindui mitropolitul in vremuri grele.

I
I

6. SI ne rugim pentru conducltorii

tirii, pentru cei ai oragelor si ai satelor, pentru
tot poporul nostru.

:,::.:l:::

7. S[ nu citim ;i sI nu tinem in casl clrti Nici

neortodoxe (pentru a nu cldea din nestiinti
in necredintl).

8. Si nu folosim prost sau in scopuri

strline averea bisericilor.

9. SI nu participlm la nunti sau la alte

petreceri organizate in post. a

1 8
 Paraleli fttfi€ er;le 10 porT ^urei drunnezeiepti ;i concepfiile Il€w Tlge
1.Eu sunt Domnul Dumnezeul tiu, care
te-a scos din plmintul Egiptului si din casa
robiei. SI nu ai alti dumnezei afar[ de Mine!

2. SI nu-{i faci chip cioplit;i nici un fel

de asemlnare a nici unui lucru din cite sunt
in cer, sus, si din cflte sunt pe pimflnt, jos, si
din cite sunt in apele de sub pimflnt! Si nu
te inchini lor, nici si Ie slujesti!

3. Sn nu iei numele Domnului

Dumnezeului tIu in desert, ci nu va lisa
Domnul nepedepsit pe cel ce ia in desert
numele Lui!

4. Adu-ti aminte de ziua odihnei

(Duminica) sI o sfinte;ti!. (Crestinii sfintesc
aceastl ziin primul rflnd prin participarea la
celebrarea Sfintei Liturghii).

tatll tIu si pe mama ta,

5. Cinsteste-I pe
ca sI-ti fie bine si sI triiesti ani mulfi pe
pImflnt!

6. Si nu ucizi!

7. SI nu fi desfrinat!

8. Si nu furi!

9. Si nu mirturiseqti str6mb impotriva

aproapelui tlu.

10. SI nu doresti casa aproapelui tiu; sI

nu doresti femeia aproapelui t5u, nici ogorul
lui, nici sluga lui, nici slujnica lui, nici boul lui,
nici asinul lui si niciunul dintre dobitoacele lui
si nimic din cAte are aproapele t5u.

19
 @rr/rr;p erct;na;g;,
eifind aceasfi eatehezi am cunoEeuf cifeva dafe despre originile, docfrina
(invafafura) Fi consecinfele mi;e6rii Ilew Kge din perspecfiva orfodoxi. K iosf dovedif
iapful ci mulfe sunl cursele vr{ima;ului diavol (curse eare mai poarf6 ;i numele de
,.capeane ale iadulut-). flew Ytge este un,,Supermarhef al fufuror religiilor' (adic6 Tieeare
i;i ia cif vrea, ee vyea din liecare rcligie;i de lapf nu ia nimic). Xisus [risfos esfe
accepfaf nu ca un Dumnezeu Klotpufernic, ci ca un om bun care a iieuf mulfe lucruri
minunafe, as€menea cu ffIoise, ffiahomed, Buda. eonlucius, Tao.... deei dupa pi,rerea
lor gre;if6, ereaforul (Dumnezeu Xisus firisfos)este egal cu creafura (prolefi, oameni...).
FLew Kge-rii spun ci exisf6 un
Dumnezeu , un Iel de Erahma;i ,,$i impletind cununfl de spini
mai mulfe cEi de manfuire, I-au pus-o pe cap si in mAna Lui
cre;finismul liind doar una dinfre cea dreapti trestie. Si scuipAnd
Lui, au luat trestia si-L
ele;i de aeeea nu conleazil ee, asupra b[teau peste cap" (Matei 27:29-
credinfi are Tieeare (orfodox, 30). Aqa i-au fost
!:

eafolic. greco-cafolie, advenfisf. Imtiocorite iubir.ea ena

bapfisf, penficosfal, iehovisf, mane qi iertfa cea sfAnti
budisf, brahmanisf, conlucianisf, atunei, si tot aqa ii sunt
faoisf, mormonisf...), confeaztr batiocorite si in zilele
doar si erezi. Rew Kge nu are o noastreprintoatc
doefrini elar6. ideea de bazi ritieirile spirituale ce
liind cE toate religiile sunf aleituiese
bune.@ri aiei este o mare Nerv Age.
amSgire din parfea diavolului,
iiindc6 Xisus flrisfos ne-a ripus: ,Eu sunl €alea, Kdevirul gi Viafa. Rimeni nu vine la
TafSl lileu decif prin liline" (Xoan 14:6) iar prin Slantul Kposlol Pavel ne-a averfizaf: ,,tln
Domn (Xisus flrisfos), o credinf6 (@rfodoxfl) ;i un tsotez "(Eleseni 4:5). K;adar frebuia
sE devenim con;fienfi de primejdiile ;i cursele spirifuale ale acestei luuni c6zufe, ;i sE
avem eredinfS. dragosfe ;i nadqide in qjulorul lui Dumnezeu a;a cum se poafe desprinde
din urm6foarea isforioar6 : ,fericiful Xsidor luandu-l pe cuviosul liloise Krapul. l-a suif
in varlul chiliei sale ;i i-a spus: cauf6 spre Kpus. pi ciufdnd ffioise a vizuf o mulfime de
diavoli gdlcevind ;i pregifindu-se spre rizboi (spirifual). Kpoi. iar6;i a griit Kwa
Xsidor: eaufi spre fi.isirif ;i prive;te. pi cdufind a vdzuf o mulfime de siinli ingeri
purfEfori de lumin6. a;[iderea ;i ei gifindu-se de rdzboi. Kfunci Kwa Xsidor a zis eE.tre
lfloise: eei dinspre apus ridici rizboi impofriva slin]ilor lui Dumnezeu, iar cei dinspre
r6s6rif se fpimil de la Domnul spre qiuforul nwoiforilor celor buni.3ns6 vezi el sunf mai
mulfi eei c.e ne qiuf6 noui decaf eei ee se ridic6 asupra noasfrS. eu o vedenie ca aceasfa
;i cu acesfe cuvinfele ale sfarefului inl6rindu-se, ffIoise Krapul s-a inlors in pace ;i cu I
i

la ehilia sa". 56 av€m pururea in minla indemnul sl6nl: I

BIBLIOGRAFIE: Biblis E.LB.M., Bucuresti, 1994;PJ. Davtd,hwaz.iq sectelor, Edinrra Crist-1, Bucuresti, 1997;
Preot Dan Bdcil-rlescLr, hnptirii1iu rdului: Net,Age, Originile, istoricul, doctrina si consecinlele sale din perspectiva
ortodoxd, EditLrra Christiana, Bucuresti,2001; SfAntul Maxirn Grecul, Adevdr;i ninciund, Editura Bunavestire,
Gala(i, 2003; Arhimandrit Ilie Cleopa, Cdlduzdfn credinla ortodoxit, Tipografia centralS, Chisinau; lfrWlY.hru.ro-
Viula Cre;tinri, septembrie 2001;Preot dr. Sinica Palade, file://WINDOWS/Desktop,New Age/Origini.htm; file:/
/WINDOWS/Desktop/Neu, Age/Origini.htm;fi1e://WINDOWS/Desktop/New Age/V_ NOUA CONSTIINTA
RELIGIOAS.AJhITI;Dan Seracu, Cristuloteropia, Editura Aldo Press, Bucuresti; Gabnela-Floreta Bucur, Tratsmentul
reflex. Editura Sarya Sai, Bucuresti,200l.

20