SfAntul Luca al Crimeii

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei

LUCA AL CRIMEEI sfAnt STIINTA
)), SI RELIGIA
$tiinfa gi religia / Sfantul Luca al Crimeii ; trad. din
lb. rusd de Denis Chiriac; carte tipiritX cu binecuvAn-
tarea inalpreasfinfitului Teofan ivlitropolitul Moldo-
vei gi Bucovinei. - Iagi : Doxologia,201,8
ISBN 978-6 06- 666-7 42-5 Traducere din limba rusi de
I. Chiriac, Denis (trad.) DsNrs CHnnc
2

Carte tioiriti
t cu binecuvAntarea
Inaltpreasfinlitului
TEOFAN
Mitropolitul Moldovei gi Bucovinei

o2018 DOXOLOGTA
DOXOLOGIA
ISBN: 978-6 0 6-666-7 42-5
Iagi,2018
 Cuprins

CuvAnt inainte ..................7

Crucea SfAntului Ierarh Luca al Crimeii .........-..1,6

Prefald ...........:...... ............39

Capitolul I: Ce este gtiinfa? ..............41,

Capitolul II: Ce este religia? ..............................45

Capitolul III: Sursele prejudecdlilor .......... ........49

Capitolul IV: Despre umanismul

moralei creqtine ................93
Capitolul V: Principiile de bazd
ale umanismului crestin ................101
tt

Capitolul VI: invd!5tura cregtini

despre dragostea fafi de om ............................ 109

Capitolul VII: invilitura cregtini

despre lupta cu rdul
Capitolul VIII: Idealul des5vArgirii omenegti
este Hristos ............ ........139
Capitolul IX: Umanismul evanghelic
in operele pictorilor rugi ......... .......1.47

Capitolul X: Mucenicii cregtini

gi mdrturiile existenlei istorice
a persoanei lui Iisus Hristos ............................ 151
. CuvAnt inainte

Capitolul XI: CreEtinismul

gi regimul sclavagist ......L57
Capitolul XII: GAndurile marilor scriitori
gi filosofi despre Biblie
in viala fiecdrei liri au fost perioade cAnd, din
gi despre morala cregtind ................159 anumite catJze, sufletul poporului se afunda in
intunericul necunogtinlei gi al indepirtdrii de
Capitolul XIII: Oameni mari de gtiin!5 Dumnezeu. ln Rusia secolului al XX-lea, aceastd
despre raportul dintre gtiinfd gi religie ..........1.65
perioadi au fost anii Revolufiei, L905-1907 qil917,
Concluzii cu urmitoarele Eapte decenii de ateism forlat. Ate-
ismul militant gi triumfitor a devenit ideologia
predominanti cu care au crescut cAteva generafii
de oameni oropsifi din punct de vedere duhov-
nicesc. Conduc5torii au condus poporul intr-o
direclie gregitd din pricina unei crize spirituale
personale. Acesta este diagnosticul pe care Arhie-
piscopul Luca l-a pus intelectualitilii ruse. Oare
nu in aceea consti criza omului cult, in fapful cd
,,mintea qi inima nu sunt ir acord" ? Oare nu aceastd
degtepticiune unilaterali a divizatin Rusia inte-
lectualitatea de popor?
Om de gtiinli ilustru, chirurg 9i ierarh a triit,
din pricina acestui diagnostic, suferind impreuni
 Capitolul I: Ce este gtiinfa?

Socrateinvifa ci, pentru a ajunge la concluzii

corecte, trebuie si fim capabili si definim concep-
tele. De aceea, ne vom strddui si dim definilii pre-
cise pentru ambele concepte pe care le analizdm,
gi doar atunci le vom compara.
$tiinfa reprezintd un sistem de cunogtinle acu-
mulate despre fenomenele pe care le urmdrim in
realitate. Si pdtrundem in sensul fieciruia dintre
aceste cuvinte. $tiinfa este un sistem, adici nu
este un setintAmplitor de cunogtinfe, ci o combi
nafie organizatd a lor.
$tiinfa se realizea zd pnn intermediul clasifi-
cirii, prin distribuirea de date omogene pe grupuri
gi pe bazd de conexiuni - adici ne prezintd deter-
minarea formulelor gi a legilor generale care acfio-
neazd, in naturd. $tiinfa include nigte cunogtinfe
dobAndite, adici nu toate cunoqtinfele, ci doar
cele pe care abia le-a dobAndit. Activitatea gtiin-
lifici este in migcare, ea presupune un proces ,,de
edificare a adevirului pe calea experimentelor Ei
 SfAntul Luca al Crimeii
a concluziilor" .Acest proces, in gtiinli, reprezinti
ceva dinamic gi in devenire: procesul presupune
intrebdri, cdutiri, indoieli, presupuneri, care ulte-
rior se pot dovedi a fi gi false. $i numai cunostin-
!ele, adici cele reflectate cu adevirat in realitate,
constituie continutul definit 9i static al qtiinfei.
Adica, cunoqtinfele reprezintd nigte silogisme ge-
neral acceptate, general recunoscute, obiective,
justificate, atAt din punct de vedere logic, cAt gi din
punct de vedere empiric, gi prin intermediul spe-
culafiei, gi prin experiment. Aceste cunoqtinfe re-
feritoare la fenomene, adicd la manifestiri ale vielii
Ei ale naturii, nu se referi insi gi la esenta lumii aga
cum o vedem gi o infelegem (a fenomenelor, nu a
noumenelor), iar nu aqa cum este gi in realitate,
dupd fiinfa sa. Fenomenele reprezintd elementele
evidente pentru cele cinci simfuri (aga cum se obig-
nuiegte si se considere, degi ele sunt mai multe la
numir), pentru logicanoastrS, bazatdpe cele cinci
simfuri, fiind inarmali de mijloacele tehnice ale
aparatelor de cercetare sub formd de microscop,
telescop si alte instrumente qtiinfifice. Astfel, do-
meniul qtiinfei exacte este la fel de limitat, pe cAt
de limitate sunt gi simfurile noastre (instrumen-
tele de cunoastere gtiinfifici) in capacitatea lor de
a cunoasJe. irsd omul wea gi hebuie si gtie gi ceea ce se
afld dincolo de limitele gtiinfei, ceea ce eainci nu a
cunoscut, dar care prininsdgi nafura sa se afld dincolo
$tiinfa qi religia
de limitele cunoaqterii umane. Asffef de exemplu, psi-
hologia este qtiinfa despre fenomenele sufletegti. Or,
noi vrem si gtim mai multe, vrem si cunoaqtem su-
fletul, fiindcd viafa intreagd consti din intAlniri gi
din interacfiuni ale sufletelor omenegti, iar sufle-
tul este omul insuqi. Ar fi straniu sd afirmdm ci
gtiinla cunoagte sau cd poate sd cunoascd intreaga
existenfi. ,,Multe sunt pe lume, prietene Horafiu,
dintre cele pe care nici nu le-au visat infelepfii
nogtri" - spunea Hamletul lui Shakespeare. To-
fugi vrem si pdtrundem gi transcendentul, vrem sd
rdspundem la intrebXrile care-i umpleau sufletul
t6n5ru1ui Heine: ,,Care este taina cea din veac? $i in
ce consti fiinla omului? De unde vine gi incotro se
indreaptd? $i cine este acolo, sus, dincolo de stele?".
Cunoagterea este mai mare decAt gtiinla. Ea
se dobAndegte 9i prin intermediul capacitifilor su-
perioare ale duhului, mijloc de care nu dispune
gtiinfa. MaiintAi de toate, este vorba despre intui-
!ie, adici despre presimtirea direct6 a adevdrului
care intrevede sau prevede in mod profetic ade-
virul acolo unde metoda de cunoagtere gtiinfificd
nu are acces. in ultimul timp, tot mai mult, aceastd
intuilie reprezinti centrul de preocupare al filo-
sofiei. Noi triim pebazaeiintr-o mdsuri mai mare
decAt presupunem. Ea este cea care ne conduce
inn-o altd sferd, superioard, sfera duhului - adicdin
religie.
 Capitolul II: Ce este religia?

Vorbind la modul general, religia reprezintd re-

lalionarea cuAbsolutul, cu Cel pe Care il numim
Dumnezeu. intrucAt aceasti relalionare existi la
fiecare, driar qi la un ateu, se obiqnuiegte sd se spr.rni
ci fiecare are o religie proprie. ins5, perceputd in
acest fel, in sens mai larg, religia poate fi corectd,
adevdrati gi falsd, morali si imorali, in funclie de
ceea ce intelegem prin valoarea ultimd, superioard
gi absoluti a lumii gi de modul in care ne rapor-
tdm la ea:in ce credem gi cum credem, ce acceptim
gi ce respingem.
Vorbind constructiv gi la subiect, religia repre-
zintd comunicarea cu Dumnezeu. Anume despre
aceastd religie trebuie si fie vorba. Din punctul de
vedere al experierii ei, religia este foarte comple-
xi. Aceasti experiere gi triire specificd, cane ne oferl
comunicarea cu Dumnezeu, este rugiciunea.
Firegte, cazbor al duhului, caextaz duhovni-
cesc, ca credinfi qi simfire, rugiciunea nu poate fi
46 SfAntul Luca al Crimeii $tiinfa qi religia 47

pusd aldturi de qtiin!5 pentru vreo comparatie. Iar acum, spunefi-ne, in care dintre gtiinfele noas-
Din acest punct de vedere, intre religie gi gtiinld pot tre: matematica, hzica, biologia, istoria, existd
exista tot atAtea contradictii cAte existd intre ma- afirmafii care contrazic ideile expuse mai sus, afir-
tematicd gi muzici sau intre matematicd gi dra- matii cu caracter general, obiective, demonstrative,
goste. insd putem compara fenomenele gi concep- adicd gtiinfifice? Ele nu existi gi nici nu pot exista
tele numai analizAndu-le intr-un plan comun, in prin definitie, pentru cd toate aceste concepfii se
lumina unui criteriu. De aceea, vom delimita din referd la esenfe care se afld in afara competenlei
gtiinfei, nu la fenomenele care-i sunt accesibile.
religie doar elementele ei intelecfuale, care pot fi
concepute, care pot fi accesibile min,f (ale realitd,Li),
partea aceea a ei care este general valabili atAt pen-
tru religie, cAt gi pentru gtiinfd. Sd vedem dacd se
contrazic aceste cunogtinle qi afirmalii referitoare
la realitate sau dacd sunt contradictorii, in sensul
cA vorbesc despre acelagi lucru in termeni diferifi,
nu lucruri diferite despre aceleagi realitdfi, exclu-
zAndu-se una pe cealaltd.
Iatd unele afirmalii fundamentale referitoare
la realitate, pe care le mirturisim noi, cregtinii.
Dumnezeu existd, chiar mai mult de atAt, doar El
singur existd in adevdratul sens al cuvAntutui. $i
tot ceea ce este in El este legat de EI. ln El igi au
existenla toate, iar in afara Sa existi doar subzis-
tenfd Ei tAnjire a duhului. Hristos este in realitate
Dumnezeu gi Om, Care a fost r5stignit, ainviat gi
va veni iardgi pe acest pdmAnt. Sufletul omului be-
neficiazd de nemurire personalX.
 Capitolul III: Sursele prejudecifilor

De unde provine pirerea rdspAnditdin rAndul

studenfilor gi, in general, in rAndul oamenilor cul1i
cd gtiinla contrazice religia?
Motivul acestei prejudecdf consti intr-o cunoas-
tere superficialX atAt al domeniului qtiinfific, cAt
gi al celui religios. Prin aceasta se gi confirmd ideea:
,,Cunoagterea aduce la Dumnezeu, pe cAnd cu-
noagterea parliali indepdrteaz6, de El". Semicu-
noasterea este un flagel al vremii noastre: este cea
care genereazdprejudecata despre care am vorbit.
in primul rAnd, gtim pufini filosofie, mai ales par-
tea aceea a ei care este legatd in mod special de
acbasti problematicX, adici teoria cunoagterii,
gnoseologia.
Primind cu ugurinldin calitate de argumente
gtiinfifice probe aduse in folosul afirmafiei cd Dtrm-
nezeu nu existi, uitdm de ipoteza exprimatd de
Kant, potrivit cdreia ratiunea teoretici este nepu-
tincioasi in egald mdsurd sd demonstreze sau sd
 50 SfAntul Luca al Crimeii
nege existenla lui Dumnezeu, nemurirea suflefului
gi libertatea vointei. Aceste obiecte Ei probleme de
aceea se gi numesc transcendentale (care depdsesc
domeniul gtiinfific).
Prin intermediul raliunii putem cunoagte doar
un fapt exterior, nu esenfa lucrului in sine. lntrucAt
este legati de spafiu gi de timp,lumea nu poate fi
cunoscutd din punct de vedere obiectiv, deoarece
timpul gi spafiul reprezintd forme subiective ale
percepfiei congtiinfei noastre pe care noi i le atri-
buim lumii. De aici provine Ei afirmaf,a:,,Lumea sunt
eu". Psihologia cunoaqterii definegte gi mai precis
caracterul subiectiv al senzaliilor, al percepfiilor Ei
al concepfiilor noastre. Culoare4 temperafur4 gus-
ful, pe care noi le percepem, nu existdir afara con-
gtiinfei noastre in mod de sine stdtitor (afirmafia
contradictorie in psihologie poartd numele de rea-
lism naiv). Nu putem cunoaste nici mdcar materia
asa cum este ea, din pricina faptului cX proprie-
tdlile ei specifice, precum mas4 densitatea gi greu-
tatea, sunt subiective.
ln generaf nu vedem lucrurile asa cum sunt
ele, ci le percepem in conformitate cu propriul
punct de vedere din care \e anaLizlm. Dacd nu
putem sd inlelegem prin intermediul mijloacelor
gtiinlifice de cunoagtere ceea ce se afli in spatele
lucrurilor, adicd esenfa lor, cu atAt mai mult nu
$tiinfa qi religia 51
putem cunoagte Esenfa Primari, adicd pe Dum-
nezeu. Iatd motivul pentru care gtiinla nu poate sd
nege existenfa lui Dumnezeu, fiindci sfera aceasta
se afldin afaracompetenlei sale, precum gi intrea-
ga sferd a esenlei lucrurilor. Filosofii contempo-
rani, precum Bergsory Losski, merg gi mai departe
de Kant, descoperind posibilitatea demonstrdrii
ralionale a existenfei lui Dumnezeu. Totodati,
pagi geniali in acest sens au fost fdcuti qi de V.S.
Soloviov.
A douairqelare a noastri constiinfapful ci con-
fundem gtiinfa cu p6rerea oamenilor de gtiinfi. Prin-
tre altelg tocmai aceste pireri, uneori, suntirtr-ade-
vdr in contradiclie cu religia, ins5, cu timpuf se
dovedegte cd ele sunt in contradiclie gi cu natura
ins5gi, cu gtiinla gi cu fenomenele naturii incon-
jurltoare. Aparilia acestor contradiclii este legati
gi de faptul ci aceste pdreri, reflectAnd nu atAt na-
tura obiectiv{ cAtpreferinfele oamenilor de gtiinfd,
se extind si in aceastd dimensiune, care depdgegte
sfera gtiinfei, acolo unde apare loc atAt pentru cre-
dinfd, cAt qi pentru superstifie.
Aga-numitul ateism ,,gtiinfific" este, in reali-
tate, in contradicfie cu religi4 dar el nu reprezintd
decAt o presupunere nedemonstrati gi imposibil
de demonstrat a unor oameni culfi. Tentativa atei-
lor de a demonstra cele de nedemonstraf in mod