Arhimandrit IoANICHIE nAr,^q.

PUTEREA
STIXTULuIMASLU

EDITURA MITROPOLIEI MOLDOVEI $I BUCOVINEI

rA$r - 1ee3
 Arhimandrit IOAIYICHIE BALAN

I
ll
hl

# PUTEREA
SFINTULUI MASLU
(ciTEVA rrrAnrurur qrN ztLELE NoAS TRE)

Cu binecuvtntarea I.P. S,
DANIEL
Mitropolitul Moldovei gi Bucovinei

.t

EDITURA MrrROpOLrEr MOLDOVET $r BUCOVTNET

rA$r -1993
 INTRODUCERE

Sfintul Maslu, ultima din cele qapte Taine ale Bisericiio este
destinat de Duhul Sfint creqtinilor din sufcrin{i, celor ce zac in
grele boli sufleteqti qi trupegti, bfltrinilor, muribunzilor, celor
ce nu au nici un liman decit pe Dumnezeu. Pentru aceasta,
Sfintul Maslu se mai numeqte qi taina mingiierii.
Mai ales acum cind s-au inmulfit bolile, indeosebi cele psihice
qi demonizirile de tot felul, este"nevoie sI gtie credinciogii ce
trebuie sI facl in asemenea cazuri. AdicI unde s[ se duci, ce
rugiciuni sI cearl de la preot qi cum si se pregflteascfl pentru
aceastl tainl care este cea mai completl qi cea mai importantl
slujbl pentru bolnavi in Biserica Ortodoxl.
Cartea de fatI, intitulatl Puterea Sjtntului Maslu ca subtitlul
Citevu mdrturii din zilele noastre, scrisi cu binecuvintarea
I.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei qi Bucovinei, incearci sI
rlspundl parfial la ceea ce ar dori sI cunoascfl qi sI facl fiii
Bisericii Ortodoxe, pentru alinarea suferinfelor omeneEti. De
aceea am pornit de la citeva exemple vii de vindecare luate atit
din Sfinta Evanghelie li Sfinfii PIrinfii, cit gi din zilele noastre.
Cele citeva capitole care alcltuiesc aceasti carte - Slintul
Maslu - taina mingiierii, Sfintul Maslu - taina vindeclrii,
Vindeclri de boli la unii sfin{i, Sfintul Maslu in practica Bi-
sericii, Yindecarea celor demonizafi in trecut gi astizi - cauti si
arate unitatea haricl pi practicl intre modul de vindecare gi
alinare a bolnavilor din primele veacuri qi cel din zilele noas-
tre.
Cu toate ci Mintuitorul a venit in lume pentru izbivirea
oamenilor de osinda plcatului, El nu a trecut cu vederea nici
suferinfele trupeEti gi sufletepti ale fiinfei umane, vindecind tot
 PUTE REA s rixrutur MASLU
felul de boli gi bolnavi. $i aceasta deoarece Domnur, prin invierea
Sa, a inviat qi sufletul qi trupul nostru. IatI, deci, ci qi trupul
omului, ca templu ul Duhului Sfrilt, este cuprins in iconomia min-
tuirii, fapt care justificr importanta sfintului Maslu Ei a celorlalte
ruglciuni pentru sInitate.
un capitol special am adrugat in carte pentru credinciopii
bolnavi de duhuri rele, adici demonizafi. Acum cind se inmulfesc
cazurile de vrrjitorie, de invocare a diavolilor, se inmulfegte qi
numlrul celor demonizafi. Peste tot se aude despre vrlji,
vrrjitorie, spiritism gi magie, despre secte satanice ryi muzici
decadentr care alungi Duhul sfint din oameni, ca sr intre in
Ioc duhul diavolilor.
Mai ales cele citeva vindeciri miraculoase din primele luni
ale acestui an, amintite in carte, au atras atenJia multor
credinciogi. Dar asemenea cazuri se intilnesc in Biserici din-
totdeauna.
La urmi am adiugat, integral, monologul demonilor care au
chinuit timp de zece ani o cregtinr Femeia s-a ugurat de puterea
acestora in urma srvirqirii sfintului Masru ra Ministirea
Sihlstria, in luna ianuarie 1993.
sperim ca aceastr carte, precum qi mrrturiile reale din zilele
noastre adiugate aici, si intireasci credinfa in mila gi harul
lui Dumnezeu, si facr luminr in multe inimi qi sr ne uneascl
pe tofi in sinul Bisericii ortodoxe, ca si putem lupta cu toatr
thria tmp o t r iv s d o m n iil o r, tmp o tr iv a s tdptnil o r, imp ol riva
stdpinitorilor, intunericului acestui veac, impotriva duhurilor
rdutdlii, rdsptndile tn vdzduhuri. (Efesen i 6,12).
Arhimandrit foanichie Bilan
Slinta Mlnistire Sihlstria
La Praznicul Bunei Vestiri
SFINTUL MASLU. TAINA I\IINGIERII
Tofi cregtinii ortodocpi trebuie sI qtie ci mintuirea se
dobindegte numai in Biserica intemeiati de Domnul nostru
Iisus Hristos prin Cruce, prin inviere gi prin pogorirea Sfintului
Duh peste Apostoli, la Cincizecime. Iar harul Stintului Duh se
di credincioqilor spre mintuire, de citre slujitorii Bisericii -
{
episcopi qi preofi - prin cele qapte Sfinte Taine: Botezul, Mirun-
gerea, Spovedania, Sfinta Impirtlganie, Preofia, Nunta gi
Sfintul Maslu.
Taina Sfrntului Maslu se slvirqeEte, in Biserica Ortodoxl,
pentru vindecarea bolnavilor. Ea se intemeiazh pe invifitura
Sfintului Apostol Iacob care spune: Este cineva in suferinld?
Sd se roage... Este cinevo bolnav tntre voi? Sd cheme preolii
bisericii Si sd se roage pentru el, ungtndu-l cu untdelemn tn
nunrcle l)omnului, $i rugdcinnea credinlei va mintui pe cel bol-
nuv Si, de valifdcut pdcate, se vor ierta lui (Iacoh 5,13-15).
Slintul Maslu se lace de obicei, in zilele de post cu trei, cu
cinci sau cu qapte preofi. Iar credincioqii bolnavi Ei rudele lor
care participi la aceasti tainl qi doresc cu adevirat s5-qi
ugureze suferinfa trupului qi a sufletului, trebuie sI vinl Ia
Sfintul Maslu cu mare credin{i in Dumnezeu, impicafi cu to[i,
spovedifi, postifi qi intlrifi cu multl rug[ciune.
Efectele harice ale Sfintului Maslu sint mai multe, dintre
care Slintul Apostol Iacob aminteqte doul: vindecarea par{ial5
sau integral5 a suferinfelor trupegti qi iertarea picatelor. latl
ce zice el in Epistola sa: Rugdciunea credinlei va mtntui pe cel
balnav Si Domnul tl va ridicu gi, de va fi.fdcut pdcate, se vor
ierta lui (Iacob 5,15). Astfel, taina Sfintului Maslu vindeci atit
 PTLTEREA SFtNTULUI MASLU
trupul de boli, cit gi sufletul de picate, prin ungerea cu unt-
delemn sfin{it.
AIte efecte harice ale slinturui Masru sint gi acestea: intiregte
credinfa in numnezeu gi nrdejdea mintuirii; aduce pace gi
smerenie in inimr, pregiteqte sufletul pentru marea cilitorie
spre cer prin primirea sfintei impnrtrqanii,
. moarte, uneqte gi impactr pe ciedinciogi.prin alungi frica de
harut Duhului
s{int gi ne invrednicegte pe tofi de sfirgit ireqtinesc. De aceea
s{intul Maslu se srvirEegte srptiiminal pentiu cei bolnavi, in
zilele de post.
sfrntul Maslu cu mai mulfi preofi, ftrcut cu credinfr gi post
pentru cei bolnavi, qi ungerea lor cu untdelemn sfinfit, foimeazi
cea mai puternici slujbr qi rinduialr de vindecare gi alinare a
bo^lilor sufletegti gi trupeqti in Biserica Ortodoxi.
In unele cazuri se mai pot citi gi alte rugiciuni de sinrtate
pe capul bolnavilor. Iar celor posedafi de duhuri rele, adicr
celor demonizafi qi epileptici, Ii se pot citi, inainte sau dupi
sfintul Maslu, gi molitfele slinturui tasile cel Mare qi ale sfin-
tului loan Guri de Aur, pentru izgonirea diavolilor qi a farrne-
celor din oameni. Aceste rugrciuni se citesc, mai ales, de preofii
brtrini gi cu har, cu multr credinfi qi cu post De asemenea,
atit bolnavii cit gi rudele lor trebuie ie he spovedifi din copilrrie,
sr se roage cu mare evlavie gi str posteascr duptr putereo pentru
a fi miluifi gi vindecafi de Domnul nostru lisus Hristos, tttin-
tuitorul lumii.
Fiiri aceste condifii obligatorii - credinfi dreapt{ (ortodoxr),
spov_edanie generali, rugiciune multr cu lacrimi qi post,'
'' impxcare cu tofi qi plrisirea definitivi a prcatelor maii, de
m,oarte, din partea celor bolnavi pi a rudelor lor -, sfintul
Maslu qi rugiciunite de vindecare pi de izgonire a duhurilor
rele nu-gi ating pe deplin scopul, iar bolnavii se intorc acasr
doar ugurafi.
vindecirile miraculoase, mai ales ale celor demonizafi, se
strvirgesc, in special, datoriti credinfei bolnavilor, apoi a'pre-
ofilor gi a celor ce sint de fafi.'De aceea, Domnui, pe tofi cei
PUTEREA SFINTALAI MASLU
ce veneau la El pentru vindecare, ii intrebaz Credeli voi cd
pot Eu sd faq aceasta!.,, De poli crede, toate stnt cu patin(d celui
ce crede (Marcu 9123),Iar dupi ce Hristos a vindecat copilul
diabolizat pentru credinfa tatllui sfiu, ucenicii s-au apropiat
de El gi L-au intrebat: De ce noi n-um putut sd-l scoutem!,..
Pentru necredinla voastrd - Ie-a rlspuns Domnul-, cdci acest
neum de demoni cu nimic nu poate ieSi, decit numai cu
rugdciane Si cu post (Matei 17, 19-21; Marcu 9,28-29).
Iati deci condifiite obligatorii ale Sfrntului Maslu, ale oriclrei
minuni de vindecare qi alinare a suferinfelor orrenegti: credin{I
tare in l)umnezeu, rugflciune cu lacrimi, post, mirturisirea
picatelor cu mare clinfl gi innoirea viefii lui Hristos.
Puterea vindecirii bolilor gi a izgonirii diavolilor din oameni
a dat-o MintuitorulApostolilor gi, prin ei, episcopilor gi preoflor,
ca rod al credinfei, prin cuvintele: Celor ce vor crede, le vor
urtna aceste semne: tn numele Meu, demoni vor i4goni, tn
limbi noi vor grdi, Serpi vor lua in mind Si de vor bea ceva de
moaite, nu-i va vdtdma; pe bolnavi iSi vor pune mtinile Si se
vor face sdndtoSi (Marcu 16, 17-18). .
Timpul cel mai potrivit pentru sivirqirea.Sfrntului Maslu
este perioada postului, adicl atit cele patru posturi, cit qi zilele
de miercuri qi vineri. in acest e zile, creqtinii care participl la
Slintul Maslu trebuie si posteascl pinl seara, str se roage mai
mult gi si-gi mflrturiseasci mai intii picatele la duhovnic.
SIintuI Maslu se sivirgegte in biserica, de obicei vinerea, gi
cu mai mulfi preofi. in cazuri grele de boali qi primejdie de
moarte, Slintul Maslu se poate sivir;i in orice zi, ori de cite
ori este nevoie, in casele celor suferinzi, dupi ce mai intii bol-
navii sint spovedifi din copilSrie gi implcafi cu tofi, spre a lor
alinare gi iertare, ca sE nu plece la Hristos firl aceaStl Sfrnti
Taini. La urml, cei grav bolnavi trebuie implrtiqifi cu Ttupul
qi Singele Domnului, ca si fie pe deplin pregitifi pentru marea
 PT]TEREA S FINTALUI MASLU
cllitorie la cer. Aceasta este caa mai buni gi mai completi
pregrtire pentru moarte, pe care o oferi Biserica ortodoxtr
fiilor ei pe pimint. Adici, Spovedania, sfintul Maslu qi stinta
Impirtlqanie.
sfintul Maslu se mai face pi pe timp de secettr, cind se adaugr
gapte rugEciuni speciale pentru ploaie. in asemenea cazuri se
rinduiesc-zile speciale de post, se aduni cit mai mut{i credinciogi
9u preofii lor gi merg in procesiune pe cimp cu icoane gi cu
S$nla C5uc9, de muite ori, pintr dI Dumnezeu ploaie pe
piimint.-In timp de -mai
secettr mare se face sfiintul Mastu cu gapte
preofi gi se scot in procesiune tririn sate icoanele ficitoare de
minuni gi sfintele Moapte existente in farr. in aceste cazuri
numnezeu face intotdeauna minuni de vindecare a bolnavilor
gi di ploaie pe pimint.
obiqnuit, sfintul Maslu se mai oficiazi prin ministiri gi in
zilele de hram, in prezenfa numerogilor credinciogi care vin in
pelerinaj cu acest prilej. Dupi ce mai intii se face slujba de
sfin{ire a apei, mai mul{i preofi sivirgesc taina sfintului Maslu
qi miruiesc pe tofi bolnavii gi credinciogii, stropindu-i cu
aghiasmi. La urmi fiecare duce acasi untdelemn sfinfit,
aghiasmE qi fflinr de griu binecuvintati, din care se. face turiile
pe care Ie miinincr bolnavii gi cei din castr in loc de anafori,
peptru slnitate, binecuvintare qi ajutor de la Dumnezeu.
rn acelaqi fel se procedeazi in fartr atit la sfintele Moaqte,
cit qi Ia icoanele ftrctrtoare de minuni, unde vin numerogi
credincioqi.
cel mai solemn sfint Mastu ln Biserica ortodoxi, se sivirgegte
in sfrnta gi Marea Miercuri din strptimina sfinielor paiimi,
in amintirea femeii ptrctrtoase.care a uns cu mir picioarele
Domnului, inaintea mintuitoarelor sale patimi lMatei 261 7-
13; Luca 7,37- 3s). in aceastr zi se face Slintot Maslu solemn
gi in Biserica sfintului Mormint, cu gapte mitropolifi in
frunte
cu Patriarhul rerusalimului, in prezenf i azecide mii de pelerini
din toatl lumea.
PaTEREA sriNrutur MASLU I
srtxrur, MASLU - TAINA vrivnncAmr
Cele mai multe vindeciri de boti le-a ficut insuqi Fiul lui
Dumnezeu, cit a stat pe pimint, despre care se scrie pe larg
in Sfinta Evanghelie. Duplini{area Sa la cer gi dupi pogorirea
Duhului Sfrnt, a dat aceasti putere harismatici de vindecare
a bolilor gi de izgonire a diavolilor din oameni, SfinfilorApostoli
qi, prin ei, episcopilor, preo{ilor qi tuturor blrbafilor slinfi.
Iat[ cuvintele Domnului adresate ucenicilor Sii inainte de
inilfare: Mergeli tn toatd lumea Si propovdduili Evanghelia la
toutd fdptura. Cel ce va crcde gi se va botezs , se va iar cel
ce nu va crede, se va ostndi far celu ce vot crede, le vor urmd
aceste semne: in numele Meu vor izgoni demoni, in limbi noi
vor grdi, gerpi vor lua in mind Si de vor bea ceva de moarte,
nu- i va vdtdma; peste bolnavi igi vor pane miinile gi se vor face
sdndtoSi (Marcu 16,15-1 8).
Pe cine vindeca Hristos? in majoritatea cazurilor, Domnul
vindeca numai pe cei bolnavi care cereau aceasta cu credinfii
atit ei, cit qi rudele sau insofitorii lor. Cei care nu aveau
credinfi puternici, nu se ficeau sln[togi.Iati citeva exemple
de vindeciri
Cel bolnav de lepri se ruga lui Dumnezeu, zicind: Doamne,
dacdvoiestt, poli sd md curdleSti.Iar Mintuitorul i-a rflspuns:
Yoiesc, curdleste-te! $iindatd s-a curdlit de leprasa. (Matei
8, 2-3).
Doi orbi strigau qi cereau vindecare, iar Fiul lui Dumnezeu
i-a intrebatz Credeli cd pot sdfac Eu aceasta? Da, Doamne!,
au rispuns ei. Dupd credinla voastrdtie voud,Ie-a zis I)omnul
(Matei 9028-29), gi s-au vindecat ochii lor.
Thttrt unui copil demonizat cerea cu indoiali vindecare liului
slu. Iar Domnul i-a spus: De poli crede, toate stnt cu putinld celai

10 PUTEREA SFtNTULUI MASLU
ce crede, Dupi ce tatil
a strigat cu lacrimi:, Cred, Doamne!
Ajutd necredinlei mele!, atunci Hristos a izgonit demonul
din copil (Marcu 9,22-24).
Altidattr, patru oameni au adus la Hristos un sl6bInog.
Dar, vizlnd ci nu pot ajunge,la El, au desficut acoperiqul
casei gi l-au pus inaintea Lui. Domnul, vhzind credinta lor,I-
a vindecat pe cel bolnav (Marcu2, 3-12).
Deci, prima condifie obligatorie a oriciirei vindeciri mirac-
uloase in Biserica lui Hristos este credinfa tare qi statornici
in harul qi mila lui Dumnezeu. FXrI aceasta, Slintul Maslu
nu se poate slvirqi!
Observim, de asemenea, cI Mintuitorul a intrebat pe cel
ce gi-a adus copilul bolnav ca str fie vindecat: Citd vreme este
de cind i-a venit aceosta? $i tatlt a rflspuns: Din prancie
(Marcu 9,2L), Adici mai intii Domnul l-a mlrturisit pe cel
bolnav gi apoi l-a vindecat, gtiind cI o boali vecheo sufleteascE
sau trupeascii, mai greu se vindecii.
A doua condifie obligatorie pentru cel ce vine Ia SIintuI
Maslu qi doreqte sI se vindece este ca, mai intii, si-qi
mirturiseasci toate picatele gi sI Ie plrlseasc[, apoi si cear[
sinitate gi iertare.
Cum ii vindeca Hristos pe cei bolnavi? in cele mai multe
cazuri ii vindeca prin atingere cu mina de trupul qi de rinile
celor ce veneau Ia El cu credinftr. Aga a vindecat Domnul pe
soacra lui Petru. Numai s-a atins de mina ei Si au ldsat-ofri-
gurile qi s-;a sculat gi ii slujeu Lui (Matei 8, 14-15). Iar cind
veneau la EI bolnavi mulfi, Iisus Hristos, puntndu-$i mfrinile
pe ftecare dintre ei, ti fdcea sdndtoSi (I,uca 4, 40).
Prin atingere cu mina de ochii celui orb din nagtere qi prin
ungere cu tinii qi spllare, l-a vindecat de intunericul orbirii
(Ioan 9,2-7). Prin atingere cu mina de vegmintele Domnului,
s-a yindecat de curgerea singelui, femeia bolnavl de 12 ani,
PUTEREA S FINTULUI MASLU II
cici in clipa in care s-a atins, Dornnul a simlit paterea care a
iepil din EI (Luca 8,43-46).
iceeaqi putere a Duhului Sfint iese din Hristos gi o primim
tainic si iniar vizutin noi, cind ne atingem cu credinftr de El,
de Sfinta impirtiqanie, de sfintele icoane, de Sfinta Cruce,
de Sfintele froagte, de S1inta Evanghelie, de untd-elemnul
riirt* la Sfintui Niaslu, de Sfintul-Potir qi de_miinile lui qi
,.q-int.te preofitor care sivirgesc cele sfinte in Biserica
Dumnezeu.
De aceea credinciogii se ating cu evlavie de toate cele sfinte
gi le slruti, cici poarti in ele harul Duhului Sfint'
IatE pentru ce plrintrii iqi aduc copiii la sfintele slujbe, iar
cei strnitoEi iqi aduc bolnavii sau mlcar hainele lor la Slintul
Maslu,.u, pd, atingerea de Evanghelie, de Crucg: de aghiasmi
qi de miinile gi veqmintele preofilor si-qi vindece-bolile sufleteqti
de vrijitorie,
ii trupeqti, si se izbiveasci de patimi, de diavoli, la casele
de toat[ riutatea qi sI se intoaic[ sinfltopi qi nringiia{i
lor.
citind Evanghelia cu vindecarea sltrblnogului de 38 de ani,
vedem c[ el era bolnav din cauza picatelor sale din tinerefe.
De aceea, cind zilcea bolnav, Domnul l-a intrebatz VoieSti sd
te faci sdlndtos? Iar el a rispuns t Doamne, nu an' om
ca sd
,nrt ornore in scdlddtoare... (Ioan 5, 6-7). Scildltoarea bol-
navilor este slinta spovedanie, numiti 9i "aI doilea botez".
Iar omul care poate sirAU sufletulin aceast6 baie este preotul.
El este datoE ia duhovnic, sI spovedeasctr mai intii pe cei ce
aqteapti viniecare qi numai dupfl mirturisire s[ sivirqeasci
slujbi Sfintului Maslu cu multi credin{fl, cu evlavie gi cu post.
nupn vindecare, l-a intf;lnit Hristos in bisericl pe cel ce
fusese sllblnog Ei i-a spus: Iatd, te-aifdcat sdndtos. De acum
sd nu mai pdc\taiesti,-ca sd. nu-li fie ceva mai rdu! (Ioan 5,
14). prin aceste cuvlnte Mintuitorul face atenfi pe tofi credin-
cioqii care iau parte la slintul Maslu, si pirtrseascl definitiv pI-
catlle flcute piri uton.i, ca sI nu se imbolnlveascl mai greu
 I2 PUTEREA S TfiNTULUI MASLU
dupi vindecare sau sI Ie fie ,,ceva mai rdu'r, adicl si moari
in picatele lor, firi poclinfi.
VINDECARI DE BOLI LA SFTNTI
scopul principal al Bisericii lui Hristos nu este vindecarea
oamenilor de bolile trupegti, carO sint o urmare fireascr a pati-
milor noastre, ci vindecarea sufletelor de prcate. Acestea sint
adevEratele boli srifleteqti, cu mult mai greu de vindecat, care
duc pe oameni la osindi vegnicl. Aceea este menirea
fundamental[ a Bisericii gi pentru aceasta a fost intemeiati
de Hristos, ca si dezlege qi si vindece sufletele oamenilor de
robia diavolilor qi a picatelor.
Dar, intrucit qi trupul omului este creat de Dumnezeu gi este
templu ol Duhului sfintin care locuieqte sufletul (I corinteni
6,19), Biserica lui Hristos se ingiijeqte gi de siniitatea trupului,
prin rugrciuni speciale ce se fac Ia Sfinta Liturghie, Ia sfintele
Moagte gi la icoanele ficitoare de minuni; piin stropire cu
aghiasml, prin ungere cu untdelemn sfin{it gi, mai ales, prin
taina Sfintului Maslu.
Pentru aceasta, insupi FiuI Iui Dumnezeu mai intii invifa
pe oameni calea mintuirii, descoperindu-Ie tainele viefii veqnice,
gi la urmi vindeca pe cei bolnavi prin punereu miioilo, p.
capul lor. Deci, Hristos vindeca intii sufletele prin cuvinte de
invrfituri, apoi vindeca qi trupuiile bolnave prin binecuvintare
gi atingere cu'mlna, dactr ei cereau aceasta cu credinfi gi
sttrruin{I (Matei 14, 35-36)..
Chipul vindeclrii Ia Hristos il vedem, mai ales, in minunea
cu slibinogul. Dupi ce bolnavul a fost pus inainte, Domnul
i-a vindecat mai intii sufletul de picate, prin cuvin tele; Fiule,
iertate tli sunt pdcatele tale! (Marcu 2,5). Adici, r-a mtrrturisit
gi I-a dezlegat de prcate, care aduc ioate suferinfele peste
PATEREA STfiNTULUI MASLU 13
oameni. Iar dupi ce I-a eliberat din robia diavolului qi a
plcatelor, i-a vindecat qi boala trupului, prin cuvintele:
Scoald-te, ia-li patul tda Si mergi la casa ta! (Marcu 2, 11).
Acesta este pi modul de vindecare al credinciogilor in Biserici.
Mai intii li se vindeci sufletele de plcate prin mirturisire cu
ciinfi, prin rugiciuni, post, metanii, pirisire definitivi a
celor rele, prezenfp regulatl la sfintele slujbe qi unire cu
Hristos prin Sfinta Implrtiganie.Apoi, Biserica face ruglciuni
gi pentru vindecarea bolilor trupegti, mai ales Sfintul Maslu.
DupI inllfarea Domnului la cer, prima vindecare a ficut-o
Sfintut Apostol Petru, tlmiduind un olog prin cuvintelez in
numele lui lisus Hristos Nazarineanul, scoald-te Si umbldl (Fap-
te 316). La fel, Sfintul Apostol Pavel a inviat pe un tinir, Eutihie
(Fapte 20,9-12), iar in drum spre Italia a vindecat mai mul(i
bolnavi, rugindu-se gi punindu-qi miinile peste ei (Fapte 28,8-
e).
Sfinfii Ierarhi Nicolae gi Spiridorr, mari ficitori de minuni,
vindecau boli prin rugiciune, binecuvintare qi atingerea bol-
navilor de veqmintele lor. Sfinfii mucenici gi doctori fIr[ de
argint, Pantelemon, Trilbn, Cosma, Damian, Chirr loan, Ermo-
lae qi tofi sfin(ii harismatici gi taumaturgi, care aveau de la
Dumnezeu darul vindecirii bolilor, timiduiau pe cei bolnavi
prin ruglciuni qi medicamente din ierburi ficute de ei, pe
care le implrtreau celor bolnavi. in Bisericfl harul Duhuiui
Slint se transmite prin punerea miinilor.
C6luglrii din ministiri qi sihagtrii sfinfi din p[duri qi
pustieti{i alinau suferinfele oamenilor de la distanf[, rugin-
du-se in tainl pentru slnitatea Ei mintuirea lor.
In viefile sfinfilor gi in scrierile patristice citim despre multe
minuni qi vindeciri de boli. Unii vindecau bolnavii prin
rugdciune qi punerea miinilor pe capul lor, mai ales preofii.
Al{ii atingeau bolnavii cu hainele lor qi cu Sfinta Cruce pi ii
tlmflduiau. AUii ii vindecau prin atingere de sfintele icoane
gi prin stropire cu aghiasmi. Iar cei mai mulfi, qtiind ci
I
 ,
I4 PATEREA SFtNTULAI MASLU
oamenii se imbolnrvesc din cauza ptrcatelor lor gi aleprrinfitor
gi copiilor lor pInI la aI 4-lea niam, posteau gi s-e rugau
impreuni cu bolnavii gi rudele lor, un anumit timp. Apoi ii.
dezlegau de picate prin spovedanie, le frceau sfiniul Maslu
qi bolnavii se vindecau, pe misura credinfei gi a poctrinfei lor.
rar cei care nu piriseau picatele de moarte, nu se vindecau
sau se imbolnflveau mai greu.
un pirinte sfint, simfind cu duhul ctr a fost adusii o femeie
bolnavr Ia poarta ministirii, a trimis ucenicul si-i spunr:
'rtr'emeie, ptrriseqti plcatul cutare, ca sI te vindeci? Sau te
intorci acasi nevindecatE?" Dupii ce bolnava s-a cEit ie plcatul
ei ascuns gi I-a mirturisit, cuviosirr a zis ucenicului: "inirucit
femeia qi-a mtrrturisit ptrcatul qi a figrduit cr nu-I mai face,
ia haina mea gi toiagul gi Ie atinge de trupul ei gi se va vindeca!'r
Ficind ucenicul aqa, femeia s-a vindecat qi ra suflet qi Ia trup
qi s-a intors sintrtoasi la casa ei.
- sfintut
in
Grigore Decapolitul, ale crrui sfinte moaqte se afli
Ministirea Bistrifa din judefut vilcea, ficea numeroase
minuni de vindecare. odatE a venit la er un creqtin bolnav qi-
I ruga si-l vindece, Dar cuviosul nu voia. Atunci eI a intrat
pe ascuns in chilia sfintului qi s-a culcat in patul lui gi indati
s-a ficut sinltos.
Moaqtele s{ihtei Paraschiva de Ia Iaqi, de a$emenea, au frcut
" pi fac nenumirate minuni de vindecare. o femeie bolnavi a
fost consultatr de medici Ia spital gi acegtia i-au spus ci are
cancer, inainte de internare pentru operafie, s-a inchinat Ia
racla sfintei Paraschiva qi a citit cu lacrimi acatistul ei, ca sr
scape cu bine. Dupi internare, la ultima consultafie, a fost
gisiti sintrtoasi qi s-a lntors acasi, mulfumind lui Dumnezeu.
La moagtele slintului Ioan de la suceava s-au vindecat
nenumtrrafi bolnavi. Prin anul 1975 s-a vindecat aici un pro-
fesor care iqi avea miinile paralizate, in urma iradieriidin
Iaboratorul in care lucra. La moaqtere slintului calinic de la
PATEREA SFINTULAI MASLA 15
Cernica s-au vindecat mul{i cregtini bolnavi de tot felul de
boli. printre care gi o copili niscutl oarbi.
SFINTUL MASLU iN TnACTICA BISERICII
Dintotdeauna Biserica lui Hristos a alinat suferinfele
omenegti prin S{ntele Taine, mai ales prin Spovedanie, Slintut
Maslu gi Sfinta Impirtiganie, ajutate de rugiciune qi post.
In practica Bisericii Ortodoxe se sivirgegte sflptiminal Slintul
Maslu in fiecare zi de vineri atit Ia ministiri, cit qi ta biserici
de mir. Cei care participl, sflnitoqi gi bolnavi, sint datori si
fie mirturisi(i qi s[ finl post dupi putere, s[ fie in pace cu
tofi, str nu triiascl plcatele grele, si se roage cu credinfl
^in
gi si fie ortodocqi. In trecut se obignuia ca, dup[ trei Sfinte
Masluri, daci bolnavii nu se ameliorau din cauza unor grele
picate, si lie indrumafi pe Ia sfintele moagte qi la icoanele
flcltoare de minuni. Altii mergeau la preofi qi duhovnici haris-
matici, cu viafI deosebit[, gi se ugurau de suferinfele lor. Iar
cei care avOau de la Dumnezeu un canon mai greu de indeplinit,
rlbdau boala cu blrblfie pini la moarte gi ajungeau Ia o
inaltl triire duhov-niceasci. Ba, unii dintre ei, degi suferinzi,
dobindeau harul vin-dectrrii qi alinau suferin{ele altor bolnavi,
spre lauda lui Dumnezeu, iar pe ei nu se timlduiau. Aqa
ficeau tofi sfinfiio printre care era qi Sfintul Simeon Stilp-
nicul.
Astizi, in toate bisericile de orag, la ministiri qi in parohii
se face regulat Slintul Maslu pentru bolnavi, dup[ toatl rin-
duiala. La sate se grupeazl pe rind cite trei preofi din parohiile
vecine gi aga,^prin rotafie, credinciogii asist[ la aceastii taini
cu credinfi. In unele pirfi se face Sfrntul Maslu gi in casele
cregtinilor sinItogi ca gi la cei bolnavi, cu participarea rudelor
gi'vecinilor; flc€sstr fiind o bunl rinduiall, cici se sfinfesc
16 PA T E REA SFI N TU LUI MASLU
casele, se infr5{esc cregtinii qi se alinfi suferinfele trolnavilor
prin ungere cu untdelemn sfin{it gi prin stropire cu aghiasmi.
VINDECAREA CEITOR DEMONI ZATI
iN rnecur $r ASrAzr
Creqtinii poseda{i de diavol dintotdeauna au format o ca-
tegorie speciall de bolnavi, cici produc tuturor frici gi emofie.
l\imeni, afaril de Dumnezeu, nu qtie de ce intrl diavolul in
unii oameni. Aceasta rimine o tain[ divinl. Nici Mintuitorul
nu ne spune din ce cauzi a fost posedati fiica femeii
cananeience (Matei 15,22- 28). Sau de-ce a intrat o legiune de
diavoli in cei doi oameni legafi in lanfuri din finutul Gadare-
nilor (Matei 8, 28-34). Sau de ce s-a diabolizat copilul lunatic
(Matei 17,14-27). Un lucru qtim: cI diavolul intri in om numai
cu ingiduinfa lui Dumnezeu, pentru unele plcate mari, per-
sonale sau ale intregii familii Ei ci nu are voie s[ se atingl de
sufletul omuluio nici sIJ ucidl, ci numai sI-l chinuiasci in
trup cu dureri nevizute gi greu de suportat. Dar nici scoaterea
diavolilor din oameni nu se face fIrI voia gi porunca lui Dum-
nezeu. Ei asculti numai de Dumnezeu qi nu au voie sI intre
nici in porci firf, ingiduinfa Lui (Matei 8, 31-32).
Numai sfinfii pot izgoni pe diavoli din oameni cu mai multl
uqurin{I. Bi au fost dintotdeauna cei mai tari in credinf5, in
rugiciune, in smerenie qi post, cici erau plini de harul Duhului
Sfint. In lipsa unor blrbafi sfinfi, credincioqii bolnavi alergau,
ca qi astlzi,la moagtele lor,la icoanele flpitoare de minuni qi
la duhovnicii harismatici. Aici li se ficea Sfintul Mailu qi li se
citeau molitfele Sfintului Vasile cel Mare, care sint rele mai
puternice rugiciuni de izgonire a diavolilor din oameni.
Venind odatl la Slintul Antoriie cel Mare un om denionizat,
el l-a trimis si-l vindece ucenicul lui, Cuviosul Pavel cel smerit.
PUTEREA S FINTALAI MASLU 17
Fficind ascultare, ucenicul s-a urcat pe o piatri cu miinile
postit o slptlmin5, repetind -mereu aceast5
in sus, Ei a oiDoamne
lisuse Hristoase, FiuI lui Dumnezeu'
I
ruglciune:
I
ffitr" ."glciunile Sfintului Antonie, izgonepte demonul din
lidi."u Ti!" Dup[ multe zile de post qi rugiciune a ieqit
diavolul din om ia un balaur uriaq qi s-a flcut nevflzut.
I
I
Sfintul Vasile cel Mare este recunoscut ca cel mai mare
exorcist pi izgonitor de diavoti din Biserica lui Hristos. odatfl
a fost *d,r, [u el un tinlr care s-a lepidat de Hristos prin
declara(ie scrisi, pentru fiica stlpinului siu, pe care a luat-o
de sofie.
Marele ierarh l-a inchis intr-o cameri la rug[ciune 9i post
u,p.umaimultezile,tiindcumplit'chinuitdediavoli.Slintul
n.^o*u uneori la elli it i*nX.neta: "Nu te teme, fiule! Numai
s[ crezi in puterea lui Hristos!" Apoi l-a dus in biserici cu
;"ii popor, cintind cu tofii "Doarfrne miluieqte!". Satana
.a.".i cumplit impotriva Sfintutui Yasile, sfiEiindu-i veqmintele
strigind: "Mi neclreptfl{eqtilYasile! El a venit
ta frine qi s-a tep"lOat de Hrlstos!" Iar sfintul plstor zicea
""-gfrlr"le'gi
.ftr* popor: "inIitra1i miinile voastre in sus qi striga{i: "Doamne
miluieq^te!". Dupi multfl rugiciun e, a cilzut din v[zduh
I
scrisoaiea tinlrului priit care se lepldase de Hristos aqa
! qi a
+
-sc[pat de diavoli.
..
U; sfrnt pirinte a fost rugat s[ izgoneascl demo.nul dintr-
un tinlr. D^ar diavolul nu voia sI ias5' Apoi zicea: "Dac[ mi
scoli de aici, intru in tine!" Iar cuviosul i-a zis: "Ieqi din el
qi
i"ire in mine!" $i astfel s-a vindecat tin6rul, iar cuviosul s-a
ostenit mult cu ruglciunea qi cu postul pin5 a fugit demonul
din el.
-auu
s-a intffmplat qi in zilele noastre. A venit la Minlstirea
Sihlstria un om demonizat, prin anul 1932. Stare{ul de atunci,
fiind foarte nevoitor, a recut slintul N{aslu Ei s-a vindecat bol-
navul.Darduhulr6uaintratinelgiilchinuiagreu.Atunci
stareful a zis ucenicilor sli: "Pf,rin{ilor, pentru plcatele mele
, i*lii diavolul din omul bolnav qi a intrat in mine. $apte zile
voi sta inchis in chilie sI m[ rog lui Dumnezeu cu lacrimi, cu
 18 PATEREA S FiNTALAI MASLA
psalmi gi cu post, pini va fugi diavolul. Rugafi-vi gi voi
pentru mine!" Ficind aga, dupr qapte zire a fugit diavolur de
Ia eI qi s-a vindecat, dind laudI lui Dumnezeu.
I
I
lati cit de greu ies diavolii din oameni, cici qi ei se tem de
iad. Numai cu multr rugrciune gi cu post pot fi alungafi, cum
ne invafl Hristos in Sfinta Evanghelie.
La schitul rcoana lingr Ministirea Neamf se nevoia, prin
anii 1920-1940, un sihastru cu viafr aleasi, anume leromonahul
rosif crrciun. Era un mare nevoitor Ei postitor. De aceea a
dobindit de Ia Dumnezeu darul izgonirii diavolilor din oameni.
veneau la el mulfi bolnavi qi demonizafi qi iatr cum ii vinde-
ca:
Postea trei zile gitrei nopfi atit eI, cit gi bolnavii, cu toate
rudele lor, frri si guste nimic, gi citeau ziua qi noaptea la
Psaltire. Apoi se spovedeau tofi, frceau multe metanii, par-
ticipau la toate slujbele din biserici gi li se citea in fiecare
noapte molitfele sfintului vasile cel Mare. A treia zi pirintele
sivirqea sfrntul Maslu cu trei preofi qi, din tofi bolnavii, unii
se intorceau acasi sinrtoEio iar ceilalfi repetau acelagi pro-
gram de post gi rugrciune cu sfintul Maslu, pini se vinae-
cau.
reromonahul rosif crrciun a fost cel mai mare exorcist din
Moldova, in prima jumitate a acestui secol, urmat de proto-
' singhelul roanichie Moroi de ra sihrstria, conon Gavrilescu
din Schitul Cozancea qi Vichentie MiIIu de Ia Secu.
Amintim qi alfi duhovnici harismatici mai renumifi din ul-
timile decenii, trecu{i deja la cele vegnice, care au vindecat
credincioqi bolnavi qi demonizagi, precum: protosinghelii
Marchian ciubotaru (+1991) din Ministirea Bistrifa-Neamf
qi Elefterie Mihai (+1990) din Minrstirile Agapia veche qi
secu Ei leroschimonahur paisre olaru (+19g0) ain lvtinlrti.."
sihistria. in viafr se mai af7d, astilzi protosinghelul Ilarion
Argatu din Ministirea cernica, un renumit ex6rcist din
noastri, cu care se incheie o tradifie sacrr qi o generatriefara
de
PUTEREA S FINTALAI MASLA 19
mari duhovnici gi exorcigti din minlstirile romfinegti acum,
la sfirqit de mileniu
cirrvL mAnrunll DIN
ZILELE NOASTRE
Vindeclri de boli gi izgoniri de duhuri rele din oameni au
loc, mai ales, la sfintele moaqte cu tradi{ie din farl, precum:
Sfintul Ioan cel Nou de la Suceava, Cuvioasa Paraschiva de
la laqi, Sfintul Ierarh Calinic'de la Cernica gi Sfinta Filofteia
de la Curtea de Argeg.
Alte vindeciri au loc la icoanele miraculoase qi Ia duhovnicii
bltrini din minlstiri. Dintre acestea amintim icoana Sfintei
Ana de la Minlstirea Bistrifa-Neamf, icoana Maicii Domnului
din Ministirea Putna, icoana Maicii Domnului din Catedrala
Mitropolitanfi-Iaqi, "Iconifa" Maicii Domnului de la Minlstirea
Bisericani-Neamf gi altele.
Cei mai mul{i credincioEi bolnavi din toatl fara merg, in
ultimile decenii, Ia Minlstirea Cernica de lingfi Bucuregti.
Aici se face. de trei ori pe sIptlmin[ Slintul Maslu cu gapte
preo{i, lingl moagtele Sfintului Calinic qi se alinl multe
suferinfe gi lacrimi. Tot aici se citesc regulat molitfele Sfintului
Yasile cel Mare cu post gi pregltire duhovniceasci, Ei nu puJini
bolnavi qi demoniza{i se vindecl Ei se uqureazl de duhurile
rele. Au fost multe vindeclri de troli la racla Slintului Calinic
gi sub epitrahilul duhovnicilor, dar majoritatea s-au dat uitlrii
qi nimeni nu le-a consemnat spre folosul celor mulfi gi spre
lauda lui Durnnezeu.
Alte biserici unde se aduni vinerea numeroqi bolnavi Ia
Sfintul Maslu sint Catedralele mitropolitane de la Iaqi qi Sucea-
va gi Catedrala Patriarhali din Bucuregti. Sfintele moaqte ce
se pIs-treazi in aceste catedrale alini qi vindeci multe suferinfe
trupeqti gi sufleteqti. Participiri mari de credincioqi Ia Sfintul
I
 20 PUTEREA S FfiNTULUI MASLU
Maslu se intilnesc in toate catedralele eparhiale din fari qi Ia
marile minlstiri de cilugtrri ca: Bistrifa, Sihistria, Secu,
Neam{, Putna, Pingtrrafi, FrIsinei, Brincoveanu $i altele.
rati acum citeva vindeciri miraculoase qi izbxviri de demoni
din zilele noastre.
Prin anul 'l'960 zilcea greu bolnav la sanatoriul rBC Bise-
ricani un tinir Gheorghe Ciumapu, din comunaAgapia-Neamf.
Doctorii nu aveau ce-i mai face. Auzind mama luide icoana
Maicii Dorirnului din stejaruf de la Bisericani, numit[ in popor
"Iconi1a", Ia sfatul egumenului Agatanghel, a f?igiiduit cu lacrimi
de mami Preaslintei Fecioare cr, daci ii va vindeca fiul de
boali qi moarte, il va dirui Bisericii ca s[ slujeasci lui Hris-
tos.
- intr-adeyrr,
in
fiul ei s-a vindecat in chip minunat gi a intrat
ldafa monahalii cu numele de Atanasie. Apoi a rinduit Maica
Domnului sa ajungtr preot qi egumen chiar Ia Miniistirea qi
Sanatoriul Bisericani unde se afli pi astlzi
intre anii 1984-1985venea un tinir inginer din piatra Neamf
pe nume Nicolae, si-i citeasctr prrinfii Ia icoana sfintei Ana
de la Minrstirea Bistrifao fiind greu chinuit de un duh rtru
trimis de o femeie vrtrjitoare. Ani de zile a suferit, mergind
din ministire in minlstire cu speranfa vindecirii. Dar Dum-
nezeu I-a vindecat la icoana sfintei Ana unde se ruga mult gi
stitea regulat la slintut Maslu. Iar duhovnicul lui, proto-
.. singhelul Marchian ciubotaru, vestit exorcist, ii citea regulat
molitfele Sfrntului vasile cel Mare. La indemnur lui, bolnavul
a figiduit lui Dumnezeu, ci daci iI va vindeca, va intra in
viafa monahalx. Dupi pufintr vreme, tinrrul Nicolae s-a izbivit
de demoni qi s-a ficut cilugtrr, cu numele Nicodim, chiar Ia
ministirea unde a fost vindecat.
Tot la icoana sfintei Ana de Ia Bistrifa s-a vindecat o femeie
demonizatii din constanfa, in vara anului 19g9, ficindu-i-se
de trei ori SIintuI Maslu. La a pasea Evanghelie, femeia a
ll?utjos, chinuitii de diavoli. Apoi a fugit r-epeOe la icoana
Sfintei Ana gi, plingind cu lacrimi, s-a sculat sintrtoasii.
PUTEREA SFtNTULUI MASLU 21
La Ministirea Putna s-au vind.ecat recent doul cregtine
demonizate. Prima la 15 februarie 1993 qi a doua la 5 martie
acelaqi an. in primul caz s-a ficut Sfintui Maslu cu 7 preofi,
impreun[ cu Episcopul Gherasim de la Rtrdflufi, avind in fafi
icoana miraculoasl a Maicii Domnului donati Minlstirii
Putna de binecredinciosul, Voievod $tefan cel mare qi Sfint,
in anul 1488. DupI terminarea Sfiintului Maslu, boinava a
fost dusl s[ se inchine Ia icoani, in timp ce se cinta rtApiritoare
I)oamni". Deodati cregtina s-a luminatla fafil gi a cintat
aceasti cintare de laud6: f'Bucuri-te, Mireasl, pururea
Fecioari!t'. in clipa aceea a ieqit diavolul din ea!
A doua femeie s-a vindecat dup[ mai multe Sfinte Masluri,
avind inainte icoana flcitoare de minuni a Maicii Domnului
gi moagtele Sfintului lerarh Ghenadie. Slujba s-a lficut cu trei
preofi qi doi diaconi. Din timp in timp diavotii din femeie
rtrcneau qi ziceau: "Ioana (o vrijitoare) de la Capul Cimpului
ne-a trimis!" far la urm5.r' cind bolnava voia si seinchine la
moaqtele sfintului, diavolii din ea strigau" "Ghenadie, lasl-
ne! Ghenadieo nu ne omori!" Dar, pe cind pirinfii cintau de
trei ori troparul Sfintului Ghenadie, demonizata a rlcnit put-
ernic gi indatl s-a vindecat de demoni, spre lauda lui Dum-
nezeu.
Spie itirqitullunii martie, lgg3,a venit o tiniri demonizati
s[ se inchine la moagtele Sfintei Paraschiva de la Iaqi gi sl
stea la Sfintul Maslu. Demonii o chinuiau cumplit. Dupi ter-
ririnarea slujbei a fost miruiti cu untdelemn slin{it. Apoi, Ia
cererea ei, i-a citit episcopul molitfele Sfintului Vasile cel Mare
lingi slintele moagte. Tofi cei de fa{i se rugau pentru ea.Lt
sfirqitul ruglciunilor femeia s-a vindecat, cu harul Duhului
Sfint. Un caz deosebit s-a petrecut gi la Ministirea Sihistria,
din judeful Neamf, in zilele de 24-29 ianuarie 1993.
O tinlri creqtini din pirfile Dimbovifei, chinuiti de duhuri
rele datoritl unei vrljitoare din sat, a venit la ministire cu
multl credin{i pentru Sfintul Maslu, insofitl de rudele ei.
 22 PUTEREA S FtNTALUI MASLU
Dupr ce a fost mirturisitr, i s-au ficut noui sfinte Masluri
cu gapte preo{i, fiind greu munciti de demoni. pe Iingi marea
credin{r a bolnavei, int5riti de multi rugiciune qide post,
de smerenie qi ribdare uimesc; mai ales, cuvintele-rostiie de
demoni in timpul sfintelor slujbe, pe care le redrm in contin-
uare, spre folosul credincioEilor.
Acesta este un caz foarte rar, diavolii din ea fiind silifi de
Hristos si se mrrturiseascr public cum Ei de ce se luptl atit
de mult cu creqtinii ortodocgi, de ce nu vor si iasi din oameni
qi ce scop urrnlresc.
LAAL DOILEA SFiNT MASLU
iiv ssaRA zl,\:,1DE I4IANUARIE
in t]mp ce rudele aduceau bolnava Maria ra slintur Masru,
diavolul din ea spunea:
- Nu te mai lupta cu mine, cI ai sI mori! Degeaba te lup{i
cu noi, cr nu plecrm! sintem tot iadul pe tine. sintem
cipetenie. Fr voia noastri, eqti tinrrr, ai sf mori! Nu plecim
din tine decit moartr... Unde si ne ducem?... unde si ne
ducem? intrebau diavolii
Iar din mijlocul ceror qapte preofi, preotur proiestos re-a
-
zis:
- Ducefi-vi in locuri pustii gi firi de api!
Diavolii au rlspuns:
- Nu plecIm in pustie, ci acolo nu sint oameni!
- Pleacf,, duhule necurat, in iad! i-a spus aceragi preot. Iar
diavolul a rispuns din nou:
- Nu plec fIrI sufletul Ista.
- PIeacI, duhule rlu, dintr,insa, a zis iarlqi preotul
- Este al nostru sufletur ei, au rispuns aiavoiii din ea.
D-upi inceperea sfinturui Masru, cind preofii o insemnau
cu Sfinta Cruce, diavolul striga cu groazi-:
PUTEREA S FINTULUI MASLU 23
- Mi arde!.,. MI arde!....
tn momente de linigte, cind trolnava se inchina gi se insemna
cu semnul Sfintei Cruci, diavolul din ea striga, ameninfltor:
- Nu te inchina! FI crucea strimb, clci tofi care fac crucea
strimb sint ai noEtri, iar cei ce o fac drept ne biruiesc!
in timpul molitfelor de dupi Sfinta Evanghelie, diavolii din
nou strigau cu minie:
- Sintem in ochi, sintem in guri, sintem in urechi, sintem in
miini, sintem in picioare, sintem in toate mldularele tale...
Nu plecflm, eqti dati noui...
Dupi continuarea ruglciunilor de sinltate, diavolii au stri-
gat:
- Degeaba v[ lupta{i, cI nu plecim. Este dati noul!
La insemnarea cu Sfinta Cruce pe creqtetul bolnavei, aflatI
in stare de letargie, diavolul striga:
- MI arde crucea!... Mi arde crucea!...
La stropirea cu aghiasmi de citre preo{i, diavolii iarlqi
strigau:
- Me arde!... N{i arde rIu!... Nu putem sI ne intoarcem in
iad fIrI sufletul ei. Este a noastrS. Ne-a fost datl noul!...
Iar citre femeia bolnavl zicea cu minie:
- FI voia noastrl qi vei scipa!
DupI citirea Evangheliei a doua, diavolii strigau:
- Unde sI ne ducem?.. Unde si ne ducem?...
- Ducefi-vi la vrijitoarea care va trimis! le-a spus preotul
din mijloc. Iar demonii au rlspuns:
- E moart[ Gheorghifa. Gheorghifa ne-a trimis!
Iar preotul le-a spus din nou:
- Ducefi-vd la Gheorghifa!
- E in iad, qi trebuie sI te lulm qi pe tine (pe bolnavi) acolo.
E vai de noi daci pleclm flri tine in iad! au rispuns demonii.
 24 PUTEREA S FINTULUI MASLA
PUTEREA SFINTALUI MASLU 25
La alti rugrciune de Ia slintut Maslu, pe cind diavolii o Ca replicl, la ectenia preofiloi pentru lume, "S[ ne ruglm
-
chinuiau cumplit pe bolnavi, preotul proiestos (cer din mijloc) pentru pacea lumii...", diavolii strigau:
a zis:
- Lumea e a noastri! Sintem peste totl Noi vom birui!...
- Iegi, duhule rIu din ea!
Iar ei au rispuns:
- N-a sosit vremea mintuirii ei. Trebuie s-o chinuim!
LA SFiNTA LITURGHIE
- Du-te, diavole, in iad! a zis cu tlrie acelaqi preoi. DE LUNI25IANUARIE
- N-a sosit vremea noastri. De ce si precim dio
.u, daci s- .

Asistind la Sfinta Liturghie, bolnava Maria stitea jos, sub

i: lrllX'fir"iune cititr
:indemnau: pe capur nornuo.i vruri", diavorii aplsarea duhurilor rele. Iar Ia ieqirea cu Sfintele Daruri,
- Fi voia noastrr gi vei scipa de chinuri!...
diavolii au strigat cu vaiete prelungi:
Nu putem preca -Aoleuuul. Mn arde!... Mi arde!... Ne biruie!...Aoleuuu!,
in iad firi tine...
intr-un moment de liniqte, bolnava spunea: O ciqtigi Hristos! O pierdem! O pierdem! Ne-o ia Hristos!...
- Au venit din trei plrfi asupia mea... Sintem cflpetenie, unde si plecim? Unde si ne ducem? Noi
timpul pleclm, dar ea moare!
^in Cruce,stropirii
Sfinta
cu aghiasmi.gi insemnrrii bornavei cu
diavolii strigau cu jale: Cind bolnava se inchina in biserici, diavolii strigau:
- Ne topegte!... Ne arde!... Ne biruie!... - Nu te mai inchina drept! FI voia noastrl qi te sctrpIm de
Iar bolnavei ii zicea cu ameninfare: chinuri! FI voia noastri!...Nu pleclm firl tine in iad. Nu gtii
te mai lupta cu noi, cE vei muri! Egti tiniri, ai ce ocari primim! De sufletul ei nu ne putem atinge...
--'-Nu si mori! Dupi terminarea slujbei, bolnava Maria ne mirturisea cI
Noi plecirn, dar vei muri...
Preofii iarigi ziceau la ruglciune: in timp ce se trigeau clopotele pentru inceperea Sfintei
- Ieqi, demone, dintr-insa! Liturghii, ea vedea cum diavolii ies pe poarta minlstirii afaril.
- Nu plecim! Nu plecim! Nu'putem si intoarcem in iad
firi tine. Egti datr noux! Gheoighifa e lanenoi! Trebuie sr vii LAAL 3.LEA SFiNT MASLU
qi tu... Nu te mai inchina! vei DIN NOAPTEA DE 25.26 IANUARIE
Apoi mieunau ca pisica...
-uri! sirigau diavotii poiuncitor:
Dupi alti Evanghelie, strigau din nou: DupI inceperea primelor ruglciuni, demonii mirturiseau
- Fi voia noastrl gi, vei sclpa. Vino cu noi!... cu jale.
La stropirea cu aghiasmr, dupr urtima molitfi, diavotii
stri- - Arhanghelii ne topesc!... Arhanghelii!...
gau:
DupI prima Evanghelie din nou strigau:
-Aoleuuu!. Mr topeqte!... Mi arde!... De ce m-afi adus
aici? - Ce sI mi fac? Unde s[ mI duc?... Nu o mai chinui.,
Dafi-mi fuici gi carne str mrniric... Mintuirea ta nu e aici...
Dupi ruglciunea intii, ziceau:

l

26 PaTEREA s rir,tratul MASLU
- Nu avem voie si pleclm firi sufletul ei... Degeaba ne-arn
ostenit! Se duce osteneala noastrl!...
in timpul citirii Evangheliei a doua, strigau din nou:
- Ne temem! Ne temem! Nu trebuie sI plecim IIrI sufletul
ei!... in timpul ruglciunii a doua, ziceau cu minie:
- Vai de mine ce ocari am! Unde s[ mi duc? Avem invoial[
(voie) sI chinuim lumea... Cine ne face voile, nu le facem nimic.
Cine vrea sI ne ia locul nostru (in rai), ne luptim cu ei!...
tn clipa aceea, bolnava Maria zil,ceajos gi, cuprinsi de grea
durere, striga:
- Doamne, ce sigefi au infipt in mine!
Iar demonii rlspundeau:
- O sI plecim... Toate sigefile sint asupra ei!... SI facl voia
noastrl qi o lislm in pace!...
In timpul citirii altei Evanghelii, diavolul se vlita:
- Ce pi{esc eu pentru preofi!...Arhanghelii o izbivesc!...
La citirea ultimei Sfinte Evanghelii, diavolul striga cu groazi:
- Nu mai am putere! Mn arde ca focul! Nu mai am deloc
putere...Mi-a luat toatl puterea... Smerenia ne topeqte qi
milostenia!
- Doamne, ce mI sigeteazi! striga cu durere bolnava. lVli
jupoaie de vie!...
Iar la ultima rugflciune, dud s-a deschis Slinta Evanghelie
pe capul bolnavei, demonii strigau cu durere citre preotul
care citea:
- Ne topeqte! Nu mai am putere cum am avut! inainte am
avut putere mult mai mare! Nu mai citi ci o sI plec! Mai taci
din guri! Nu qtii ce batjocuri am eu in iad... Tot te chinui. Nu
te mai lupta cu mine, striga demonul citre bolnavi. Sintem
in ochi, sintem in miini, sintem in picioare, sintem in toate
mldularele ei...
PUTEREA S FtNTULUI MASLA 27
LA SFINTA LITURGHIE
DIN 26IANUARIE
I
La ieEirea cu S{inta Evanghelie, demonii au inceput a o
munci pe bolnava Maria, triritind-o la plnint Ei strigind cu
glas jalnic:
- - Ii,
ne chinui Iisuse! Nu ne chinui lisuse!... Prea ne
arde!...
Prea ne arde!... Nu ne mai chinui"' Ne arde!"'
Apoi, cind preotul citea Sfinta Evanghelie, la auzul cuvintelor
"C;;i,'cind vor invia din mor{i, nici nu se mai insoari, nici
nu se mai mIritf,, ci sint ca ingerii in ceruri, diavolul fipa
infricoqltor.
- Vail... Nu vreau s[ ne ia locul!"' Nuu"'
Iar la pomenirea numelui sfintului loan Botezfltorul,
rispundeau cu aceeaqi sPaiml:
-^Botezltorul ne topeqte!...qi apoi, din nou strigau:
Ea e de
- Nu ne chinui Iisuse!... Nu ne arde!"' Nu ne arde!"'
vini ci nu-mi face voile... De aceea o chinui... Nu pot sI-i iau
sufletul... Ei cind un cregtin i-a spus bolnavei:
- Nu te descuraja! Maica Domnului te ajutI. Diavolul i-a
rlspuns:
.Eranldemultplins!...Numaizice!...Eascoatemulfi
creqtini din miinile noastre!... Aoleuu"'
La cintarea Heruvicului, dupi un urlet groaznic, diavolul
a strigat:
-Auu!...Nunepedepsi!...Tune.aiing[duits-ochinuim.Nu
ne pedepsi!
-Aoleuu!... Ne pierde!... vai mie!... unde sI m[ duc? Degeaba
ne-am ostenit! f)egeaba ne-am ostenit! S-a dus osteneala
noastrilegeaba ne-am ostenit!."
 PUTE REA s r i N ru ta I MASLU 29
28 PLITER EA S FI N TULUI MAS LU
i-am
Cind a iegit preotul cu cldelnifa s[ tlmiieze prin biserici, - N-am qtiut unde m[ duce! Nu i-am qtiut gin-d-ul!-Nu
diavolul a inceput s-o scuture cu putere qi si mlrturiseasci qtiut gindui! ooo... ticiloaso!... Ai lucrat in tain[...
Mi distruge!..
Ne-a mai ingiduit
cu voce tare: illi-a aflat toate victequgurile"' Aaaauu!"'
- Gheorghi{a m-a trimiq!... E acolo!... E acolo in iad! E a ;it.;, zile, qi-apoi nu'ni mai lasl s-o chinuim' 0 pierdem! O
noatri! Ea mi-a dat sulletul. Mi l-a legat. M-a legat de suflet ;i;* Hrisiosi O pierdem! vai nou[! Tot iadul nu-i in stare
pe toati viafa. M-a legat de suflet... *-a.poi,suflet!
de-un
Apoi iar a continuat sI strige: la auzul cuvintelor "qi iariqi va sI vipl cu slavl' s[
judece viii 9i mor{ii..." din demonul striga cu putere:
- Nu mi lasMu mI las5!... Nu mI lasi Creatorul vostru -Crez, judecatl' c[ mI tem!
s5-l iau... Nu vreau si plec! Nu vreau sI pierd sulletul... Nu
- Nuu! Nu vrea,, judecatfi! Nu vreau
si ne-o ia! Vor si ne-o ia!
MI tem!... Vor,,Pe
plecflm! Nu pleclm! Vreau si te chinui! S[ nu-mi mai faci Tine Te liud[m, pe Tine Te.binecrrvint[nr_
La.cintarea
nimeni voile! Nu plecim!... Aoleu!... Vai nouilai nouiln strigau:^- --
iad nu-i in stare de un suflet! Vai de noi cind pierdem un. ":\;i se sfinfesc Sfintele, diavolii
cind
lili'erOrti, trar'noi it urim! voi it lluda{i, dar noi il
suflet! Vai de noi, ce jale e pentru noi! lhi de noi! urim!... E vr5imaq... E vrljmaq pentru noi! ne
La ieqirea preotului cu Sfintele Daruri cliavolul a urlat cu La rostireu ,,rii.iunii f'atef nostru, cind se zicea: "qi
marc groazrat iarie noul greqelite noastre"'",I diavolii strigau:
- Nu ne arde!... Nu ne arde!... Aaaauu!... Vaaai! MI arde Vn iartll-.. VI iartl!"'
riu! Mi arde riu! M[ arde! MI topesc ca ceara! Pier ca focul! Iarlacitirearugiciuniidemulfumireapreotului'diavolul
Mi sting ca fumul! O pierdem! Aaaauu!... Aaaauu!... se vlita cu amar:
Apoi a inceput a boci in tot felul, a mieuna ca pisica, Ei a se - Ce P6{esc eu Printre Preo{i!"'
tingui amarnic:
- Incotro s-o iau?... Incotro s-o iau?... De Ia Gheorghifa am
venit... Spun tot! Spun tot cI sint blestemat! Spun tot cI sint LA AL S-LEA STiNT MASLU
blestemat... de Creatorul vostru... Nu e a voastri! E a lui Hris- DE MARTI26IANUARIE
tos!... Aoleu!... Cit ai si mai rabzi sI te luptlm? Noi ii acaparlm
repede pe creqtini.
Ne mai putind s[ suporte slintele rugiciuni, demonii din I'iturghie
La al cincilea Sfint Maslu, flcut imediat dupl SmtP
bolnavi strigau cltre cipetenia lor: inziua26ianuarie,marlircuparticipareaacirca50deplrin{i
- Iepi clpetenie, si ieqim gi noi! Nu mai putem si stim! Ne qifraficlinobqteaminlstiriiqin.,meroqicr.edincioqi,bolnava de alte
arde riu! Nu mai putem ribda chinurile... gi batjocura... Au!... Maria a venit la Maslu insotril[ de mama ei, de rude 9i
Au!... Ce si mI fac?... Aoleu!... Ce'rlspuns sI dau? Nu qtii ce t'emei, cintind cintiri bisericeqti'
-'i;;rt5
citeva
ocarl am? Nu qtii ce ocari am? ce'a intrat in incfipere, au inceput sf, o chinuiascl
au inceput a o
Dupi o pauzl, diavolul a inceput din nou si se vaite: clemonii, ca s[ nu se apropie de preofi' Apoi'
 PUTEREA STINTULUI MASLA
srlta qi arunca la"prmint, ctr o cirmpliti minie gi o putere
suprafireasca qi dernonii au inceput din nou a vorbi prin gura
"ii N, vreau! Nu vrea.u.1i prec frri surlet! voi da riispuns
mare' inaintea intunecimii!... ce si fac?... ce si fac?... unde
si mi duc?... Nour nu ne trebuie trupul, noui ne trebuie sufle-
tul!...
La cintarea'lPrea slinti Niscitoare de Dumnezeu, miluieqte-
ne pe noi" diavolul a spus:
- SI vi miluiasci pe voi!... Si vi miluiasci pe voi!...
Apoi,la rugiciun_ea a doua d.e sfinfire a ureiuiui, cind preotul
se ruga pentru tndeprrtarea demonilor din bolnavr, duhul
necurat striga dintr-insa:
- Nuuu!. Nu mr izgoni! Nu mi izgoni! E vai de pielea mea!
E vai de pielea mea! Mr bate de mi face cobzr... N, te mai
lupta cu mine! Ai sI mori, egti proastl, fi-mi voile, ca sI
triieqti... Aoleuu!... unde si mi duc? unde si mr duc?... Cine
are canon, nu ne putem apropia de ei. cine are canon nu ne
putem apropia de ei...
La citirea Apostolului de la Evanghelia a doua, cind se
pomenea de ribdarea lui rov, diavolii indemnau pe bolnavr:
_ - cirteEte!... cirteqte!... Nu vezi cr nu te scapi nimeni?...
Iar- la Evanghelia Samarineanurui milostiv (a doua) demonii
strigau din nou:
- Noi nu ne suferim intre noi!... Noi nu ne suferim intre noi!
Dupr cea de a doua Evanghelie, cind se citea rugiciunea de
izgonire a demonilor, iarigi se auzea strigind:
- Aoleuu!... Nu ne izgoni! Nu ne izgoni-! E vai de pielea
noastrE! Unde sI ne ducem fir[ sufletut eit
- La iad! a spus unul din preofi.
- vai de mine! Nu ne primeqte! Nu ne primeqte frri su,flet.
vai ce ne face nour!... Aoleuiru!... Aoleuu!... Noi dupi cum
ducem ostenealr primim cite un grad. primim cite un grad!...
Am pierdut tot! Am pierdut tot! sint cipetenie! Mi-amlierdut
gradul! Mi-am pierdut gradul!
PUTE R E A S FnNTA LUI MASLA 3T
La altl rugiciune de izgonire a diavolilor, el a rispuns.
- Aoleuuu!... Nu mi indur! Nu mi indur sI plec! Gheor-
ghi{a!... M-a legat de sullet, pe toatE viafa!... Pe toati viafa!...
Sufletul mi l-a dlruit mie! M-a legat de suflet, pe toatfl viafa...
Spun tot! Spun tot! CX sint blestemat... Unde sI mI duc? Udde
si mi duc? Aoleu!... Aoleu!... Degeaba ne-am chinuit... Eu am
pus-o la pIcate... Aoleu! unde sI mI duc! E plcat de moarte...
Crucea Ta mtr biruie! Crucea Ta mi biruie! Spun tot! Spun
tot! Am trlgat ceartE in casa ei! SI se certe mami-sa cu tati-
sIu! S-o izgoneasci din curte. [-am fEcut-o gi pe asta! Degeaba...
Degeaba... Degeaba... Aoleu!..iUnde si plec? Iadul este asupra
ei! Cu ce sI mai incerc? Cu toate am incercat. E in zadar!...
E in zadar!... Arhanghelii o izblvesc! Arhanghelii o izblvesc
qi Botezltorul! Tofi sfinfii o izblvesc! Aoleu! Aoleu! Pe tofi ii
aduce asupra noastrl.
in momentul cidirii la Apostol, demonii iariEi strigau:
- Aoleu! Ne izgoneqte puterea Duhului S{int! Ne izgoneqte!
Ne izgonegte! Nu mai av€m ce-i face! Nu mai e a noastri! Ce
rispuns vom da? Ce rispuns \fom da? incotro si ne ducem?
De zece ani m-am ostenit intr-una! Aoleu! M-a trimis in casa
ei, dar eu n-am avut aminte ca sI mI bag... Cine n-are cretlin{i,
in l^la m[ bag!... it chinui ca si-mi facn voile!...
In timpul rugiciunii a doua, diavolul spunea despre bolnavi:
- In loc sii se rizbune, plinge qi mi ataci riu... Lacrimile
mI atacffii ataci supunerea, milostenia... Smerenia mi
atacil mult! De postit, postesc qi eu; de privegheat, priveghez
qi eu, dar astea nu le pot face!
Dupi Evanghelia a treia iar[qi se tinguia diavolul: '
- Aoleu! Aoleu! Ce s[ mi fac? Ce si mI fac? Nu-mi mai
trebuie in veci... Nu-mi trebuie tn veci si viu in ea! MI arde
ca focul! Mi arde ca focul! Mi batjocoreqte! MI batjocoreqte!...
Mi {ine cu un corn! MI fine cu mere? Si-mi dea carne gi vin
ctr o las in pace! Gheorghifa (vrijitoarea) carne imi didea,
 32 PUTEREA S FINTULUI MASLI]
cind mi finea la ea! Ce s[ fac si mlninc? Ea mi fine nemincat
qi doul zile la rind... Nu- mi dI s[ m[ninc... Cum sI n-o chinui?
Nu qtiu de unde este! E proastl, cI moare.., Ea moare, dacl
mai posteqte!
In tirnp ce preotul o insemna cu Slinta Cruce qi o stropea
cu aghiasm5, diavolul ricnea:
- MI arde Crucea! Mi arde Crucea! MI arde cu puterea ei
de nfldejde!... Ea ne-a surpat iaduMa ne-a surpat iadul! Ce
pi{esc eu printre preo{i! Ce pi{esc... Vai de mine! Sint stugile
Domnului! Apostolii Domnului ne chinuie, ne chinuie!... Sint
o cipetenie... Nu plec aEa uqor! Nu plec aqa ugor!... Nu e
boali, e fermecitorie! Aoleu! E fermecltorie cu vrajl de
mort!...
La a patra cidire cu tfimiie; iarigi striga demonul:
- Mn ineaci tlmiia! lVli ineacl!... Nu suport!... Nu mai
suport! Aoleu! Daci aqi avea putere, acum aqi trinti-o Ia plmint
qi aqi omori-o! Aoleu!... Nu ne chinui lisuse, c[ Tu ne-ai inglduit
s-o chinuim! Trebuie sI se aleagfl drepfii de p6citoEi! Ci n-ai
spus ci cel ce va ritrda pini la sfirgit, acela se va mintui? N-
ai zis s-o chinui si-i incerc ribdarea? Nu rni pedepsi! Nu mI
pedepsi! Nu qtiu cite suflete am pierdut pe lingl ea! Ciqtigam
nu gtiu cite suflete, cite am pierdut pe lingfl ea! Degeaba m-
am ostenit! Degeaba!... Aoleu! E moart5... E vrljiti cu
spil5turi din sclldltoare de mort, cu spurciciuni li bale din
., iad... E cea rnai mare fic5turl (vrajI) de pe fafa pimintului
din ea qi nu ne indurlm sI plecim... M6 trimitea, vedea cf, nu
reuqeqte, incerca cu altceva, mereu, mereu, foarte mult. A avut
necaz pe ea ci nu l-a luat pe fiu-siu! Aoleu! Spun tot! Spun
tot, cI sint blestemat s[ spun tot... Aoleu! Spun tot... Cununiile
le are ingropate la cap de mort... A zis (vrljitoarea Cheorghifa)
cum infepenegte mortul, s[ infepeneasci gi ea! A mai spus s-
o omor, dar nu mi-a ingiduit Hristosul vostru! E vrijmaq
nou6! E vrljmaE noul!... Poate reu$eam s-o omor, pe
Gheorghifa, dar n-a mai suferit-o, n-a mai suferit-o Creatorul!
A luat-o, a luat-o qi a dus-o in iad!
PUTEREA S FINTULUI MASLU 33
Cint preotul citea Evanghelia a cincea cu I'ecioarele nein-
t fblepte, care strigau: "Doamne, Doamne, deschide-ne noui!",
demonul a rispuns:
rx
- Aoleul Vi deschide! Vi deschide! VI deschide!... Aoleu!
II Unde si mi duc? Dac[ am putea sI ne smerim gi noi, ne-am
mintui! Dar nu putem! Nu putem!... Cit ne-am bitut joc de
ea! Nu i-am dat odihn[ de zece ani! Am trintit-o Ia pat de nu
qtiu cite ori. Am r.is, gata, moare! Nu qtiu cum a sclpat? Nu
qtiu cum a sclpat? Are minfile legate. AEa am flcut... I-am
Iegaf minfile...
In timp ce se citea ruglciunea a cincea despre nevrednicia
preolilor, diavolii au rEspuns:
- Nu vI mai smerifi atit! Nu v6 mai smerifi atit!... Ci ne
distrugefi!... Ne distrugefi!... SI-mi dea qi mie pentru plecare
niqte carne si mIninc... S[-i mai uqurez chinurile!... SI nu
plec fl[mind!... Spun tot! Eu fac multe in lumea asta... Duminica
\
indemn pe creEtini sI nu meargl la biserici... Le dau dureri
rl de cap, le dau amefeli, dureri in trup, somn dulce; dacl e
iarnI, le dau cilduri; dacl e varilr le dau somn dulce si nu
plece la biseric[, iar cind ies din bisericl, ii indemn s[ facl
treabl. Dimineafa le dau in gind si nu fa{5 rugficiuni, sh se
ducl intii la g[ini pi la porci... Eu fac multe in lumea asta!
Multe fac!... Aoleu! Aoleu! Ne arde Crucea!... qi noi o qtim pe
a noastrI... Dupi cum ducem suflete (in iad)... Dac[ nu ducem
nimic, ne pedepseqte!
La a qasea Evanghelie strigau demonii:
- Sint cipetcnie... Sint cflpetenie... Aoleu!... Aoleu!... Spun
tot! Spun tot! Am fost trimis! Sint legat pe toatl via{a... S-o
chinui in trup!... Am fost trimis in lume... Nu vezi ci mori?
Nu vezi c[ mori? Du-te la spital c[ mori!... Nu fie fricl cf,
mori? Nu mai sta aici, cI mori! Ai si mori!...
La rug[ciunea a ;asea demonii strigau din nou:
- Eu sint mai cumplit (decit demonul din fiica Canaaneien-
cei). Sint clpetenie! Eu nu plec aga ugor! Nu plec aqa ugor...
Sint legat pe toat[ viafa de sufletul ei! E leglturl diavoleasc[!
I
 PaTEREA sriNTULai aastu
gi via{a gi sufletul ni l-a dat nouI, Gheorghifa. M-a trimis in
ape Ei-n mincare... I-a pus in ciorb[, in oala de pe foc... l-a
b[gat in mincare, in mere, in nuci, in oui... M-a flcut de m-
am impromutat Ia ea, de nuci... Ne-a trimis in noul grame de
argint...
Sint in ochi, sint in cap, sint in dinfi, sint in misele, in urechi,
sint in git, sint in miini, sint in burti, in stomac, in fiereo in
ficat, in iniml, in toate mi'dularele... Peste tot sint!... Aoleu!...
Tare ne chinuim aiei. Nu mai e la noi!... Nu vrem sI ne ia locul
in cer! Nu vrem si ne ia locul in cer! Venim si ne luptim
mul{i!... Sint anii din urml!... Trebuie s[ Iuptim mult!"' Noi
vrem sii IuIm cit mai multe suflete! si Ie chinuim in foc, acolo
in iad! de ce sE se ducl in cer? Nu vrem!...
La Evanghelia a qaptea, demohii iarlqi ziceau:
- Aoleu!... Cununiiie (Mnriei) sint ingropate la un pom"'
MI-sa le-a dat drumul la vrIji, Ia indemnul Gheorghifei"' Noi
nu putem sI ne smerim!.., Nu putem si ne smerim!..' Ne-am
mintui qi noi! Ne-am mintui 9i noi! Dar nu putem face aqa
ceva! Din mindrie am clzut! Numai am'gindit si ne mutim
scaunul mai sus qi ne-a aruncat... 9i ne-a aruncat., ,
Cind preotul a zis: "Du-te, demone, in loc pustiu gi flri
ap[", diavolul a spus:
--Aoleu!..,
Nu-i lume acolo... N-avem pe cine ispiti (in pustie),-
Nu mi izgoni acolo! N-am pe cine sI ispitesc!... Trebuie... Am
ing5duialn... Sn se aleagi drepfii de plcltoqi!...
La cintarea: "Doamne, armi asupra diavolului Crucea ta
ai dat-o noui..." diavolii au rispuns cu jale:
- Prin ea vine mintuirea!... Ne distruge!... Ne distruge!
Aoleu!... Ne adunim s[ plecim! Ne aduntrm sI pleclm!..'
Arruele cre$tinilor impotriva noastri sint Crucea, postul Ei
ruglciunea... Ne-a aflat foate viclegugurile, ticlloasa!
TiCiloasa!... Spune mereu rugiciuni... Spune mereu... Fuge
de lume, proasta!... M-am ostenit degeaba... Mn topesc ca
ceara... Pier ca flaclra... Nu mi certa!... Nu mI certa!... cine
P U TE REA S FiN TUL UI JITAS L A 35
nu mi cearti, inseamni ci imi face voile! Cine nu mi ceartfl, in-
seamnl c[ imi face voile! Cine nu mtr ceartI, inseamni ci
mI iubeqte!...
La ruglciunea a gaptea, cu Sfinta Evanghelie deschisl pe
capul bolnavei, diavolul spunea:
- Nu mI mai lasi nici sfin{ii s-o chinuit... Paraschiva, Mina
sint lingl ea! Nicolae e ling5 ea! Ioan Botezltorul, Arhanghelii,
toate puterile ceregti sint lingi ea! Filofteia, ea ne topeqte!
Mucenicul Gheorghe o ocrotegte... Aoleu 1.., Botezdtorul... toate
puterile o ocrotesc... Mi tem!... Mi tem!... Mtr arde riu!... A
voastri e! Nu e a mea!... A voastrl e! Nu e a mea!... Aoleu!...
vin de la o vrIjitoare... Vin de la o vrIjitoare... de prin poieni...
de prin poieni e vrijitoarea... s-a dus cu o glinl neagri qi 500
de lei... glina a fost din curtea ei... Spun tot!... Spun tot cI
sint blestemat!...
Cind preotul citea ruglciuni de izgonirea demonilor, ei stri-
gau inspiimintltor:
- Nu mai zice, cil ne arde rIu! Ne arde riu! Aoleu!... Vai de
mine!... Vai de mine!...Aoleu!... Unde sI ne risipim!... incotro
s-o luIm? Nu plec f[ri suflet! Nu in(elegc{i? Are sufletul legat!
Are sufletul legat!... Nu mI lasi Creatorul vostru sI il iau!...
Lumea o chinuie!... Noi nu ne suferim intre noii! Noi nu ne
suferim!
La sfirqitul Slintului Maslu, dupi ce s-au numit tofi cregtinii,
s-a apropiat qi Maria, s-a inchinat, a slrutat Sfinta Evanghelie
pi Slinta Cruce, apoi a fost miruiti gi stropitl cu aghiasmfl,
fiind luminati la fa{I qi tinigtit5. Dar deodatl qi-a schimbat
privirea qi a exclamat: I'Diavolii!... Diavolii!" qi indati a fost
aruncatl in sus gi chinuiti cumplit. Dupi citeva clipe pi-a
revenit, s-a inchinat qi s-a inseninat la fati. Preofii au intre-
bat-o:
- SorI Mlrie, ce ai vizut? Cn tare ai fost muncitl!
- N-a flcut nimeni ce am fiicut eu! Iertafi-ml, v[ rog!
- Ai vizut diavolii?
- Au venit cu furcile la mine.

36 PUTEREA sriNrutar MASLU
- Erau mulfi?
- Vai, ce mulfi erau! Puhoi mare... Nici nu e lume cifi
erau ei! Aici era totul negru de ei. unii erau cu furci, alfii
aveau coarne, alfii erau ca broaqtele, alfii capre...
LAAL 6.LEA SFTNT MASLU
DIN 26.27IANUARIE
tn fimpul sfivirgirii acestui Sfint Maslu, diavolii au spus
urmitoarele cuvinte prin gura bolnavei:
Vai de mine ce si mi fac? Mi tem, mi tem 9i eu!
- Aoleu!
Maica voastri (Maica Domnului) nu mi mai las[ s-o chinui!
MI zdrobegte! Pe Eva am ingelat-o, pe Eva am ingelat-o in
Rai; dar pe Stlpina voastr[ n-am putut, Ea mtr zdrobegte! O
chinui, o chinui... Iisuse, nu m[ chinui, nu mI pedepsi! Tu
mi-ai ingiduit s-o chinui! Vai de mine, ce sI mI fac? Vai de
minelCe sI m[ fac?
- Crucea mi arde! Cine o face dreapti, mi ardel cine o face
strimbi, mi bucur de ea! Dacii gtiam c5-mi pierd vremea, n-
o mai chinuiam degeaba. Am pierdut toati osteneala. Intorceam
multe suflete, intorceam multe suflete cit timp am pierdut pe
lingi ea. vai de mine! vai de mine, s-a dus toatl osteneala
mea! in atifia ani acaparam multe suflete. Cum sI plec eu
lirl suflet? Noui nu ne trebuie trupul, ne trebuie sufletul;
dar nu ne dI voie. Nu ne di voie...
Citre femeia bolnavi spunea diavolul;
- E plcat de tine! Ai s[ mori, ticlloaso! E plcat de tine cl
egti tinIrI! Egti o proasti! F[-mi voile, ci te las in pace! Du-
te acasI, ci te strigi coPiii!
Apoi zicea diavolul:
- Vai de mine, eu nu mai am nimic scris! Nu mai am nimic
scris! Cu ce si mtr arit eu la intunecime? Vai de mine! Vai de
PUTEREA S TflNTALAI MASLA 37
mine, ce si rtrl fac? Vai de mine, ce si mI fac? Nu gtii ce ocari
iau! Nu gtii ce ocari iau! Vai de mine, vai de mine! Rar glsim
aga creqtini! Rar gisim aga cregtini... Noi ttrblrim repede pe
creqtini, mai ales pe care se duc Ia hori qi Ia dans. Acolo este
intunericul nostru! Le dim cu bice peste picioare sI sari mai
tare!
- Aoleu!.., Voi nu qtifi nimic... DacI ag avea o putere agi
omori-o! Puterea Domnului vostru a fost cu ea. De la naqtere
am vrut s-o omorim! Am vrut s-o omor... Spunefi-i qi voi
(clluglrii) s[ faci voile lumii, cI e din lume! Spunefi-i!... Sn
nu fugfl de lume! E proasti! Fuge de lume! Spune ci-i ispitl
lumea! Si facl voile lumii!... Aoleu! MI distruge!... Mi distruge!
Spune ci nu mai are pe nimeni! Spune c[ 4u mai are pe
nimeni, decit pe Domnul vostru! Mi ard cuvintele acestea!
MI topeqte! Mi topeqte!...
Cite nu i-am flcut! Cite nu i-am flcut! Am blgat vrajbl
intre colegi Ia serviciu. O urau tofi. O batjocoreau to{i. Pe Ia
spitale a.fost de batjocur[... Cite nu i-am flcut! Degeaba!
Degeaba!... Ea a plins gi a ticut qi m-a terminat, m-a terminat.
M-a distrus!... MI distruge!... Nu mI-ndur si plec...
Gheorghifa, mi-a dat sufletul mie... E legiturl diavoleasci pe
sullet! $tiu c[ stau degeaba! Dar yreau s-o chinui! S-o chinui!...
Trebuie s-o chinui! A zis si vadi lumea!... Spun tot, c[ sint
blestemat! Sint blestemat! Eu vI fac multe voui creqtinilor!
Eu multe vI fac!... Numai voi ortodocqii vi mintuifi! Ceilalfi,
nu, care face{i voile noastre! Noi nu avem treabl cu sectele!
Aia-s ai nogtri, sectanfii. Aoleu! Vai de mine! Vai de mine! Ce
si mi fac? N.- am mai putut vedea atita ribdare! Vai de mine!
Vai de mine! Tfebuie s-o chinui! $i mie mi-e teamii de Domnul
vostru! E cu voi! Nu mi lasi s-o chinui cum vreau eu! Eu
vredu s-o omor de tot! Dar nu inI tasl... Numai cind zice El,
o chinui!..
Intr-un moment de limpezire, bolnava se rugaincet, zicind:
 i8 PUT E REA S F IN TULUI fr[AS LU
- Trage satana de sufletul meu. Nu mi las[ si plec la Domnul!
Cum s[ plec? Nu m[ lasl sI plec... Vai de sufletul meu! Nu
vrea sI mi lase s[ plec! MX cheaml Domnul qi nu mI lasl 55
plec... Vai de minel Pe mine mI cheami Domnul!... Ai grijl
de ele (de fetifete ei). 56 nu le certafil sn le da{i in mina Maicii
Domnului! Acolo nu le rnai cearti nimeni!... Bu mai am de
chinuit!...
in timp ce se citea Slinta Evanghelie, diavolul se tinguia in
tot felul gi mieuna ca pisica. Iar la citirea ruglciunii cltre
sfin(i qi cltre puterile cereqti, a strigat.
- To{i sfinfii ne topesc! Toate puterile ceregti m[ topesc!...
Cei care ne fac voile noastre sint robii noqtri! Sint robii nogtri!...
Vai ce armi e Crucea!... Cea mai puternici arml e asupra
noastrfl!... Mi topesc ca ceara!... Pier ca flacIra!... Spun tot
ci sint hlestemat!... Face parte din Treime!... Ce s[ mI fac?
Ce si mI fac? Vai de mine! Noi nu ne inchinlm Lui! il urim!
E vrijmaq! E vrljmag pentru'noi, c[ ne- a aruncat din cer!...
Noi ne luptlm cu creqtinii care vor si se mintuiasc6, sE nu ne
ia locul in cer! Aoleu!... Vai de mine! Vai de mine! Da!. Noi
sintem rii! \rai ce jale! Vai ce jale pentru noi, pentru un suflet
pierdut!... Vai, ce jale pentru un suflet! Se mai pot pierde
multe... Vai de noi!
- Am avut ordin s[ o {inem legati, si nu mai amigeasci gi
pe atfii! Dar n-am putut, cI ne ia sufletul... A zis c[ pleacl la
.,
plimbare s[ se distreze, sf, ne facl voile, ticfiloasa! f)ar n-am
qtiut ci nu ne face voile! Ne amfigeqte... Yai de noi!
- Crucea e cea mai tare armi a voastr5! Armele voastre sint:
Crucea, ruglciunea qi postul... Ne doboari!... Din mindrie
am cflzut! Din mindrie am clzut! Doar cit am gindit s[ ne
mutlm scaunul mai sus qi ne-a aruncat! Vai de mine! Vai de
pielea mea!... Sint cele mai puternice vriji in ea (in Maria).
Nu plecim ugor, nu plecim u$or... sint cele mai puternice
vrlji... Ce si mI fac? Ce s[ m{ fac? E aleasi pentru lerusalim!
Ce si mI fac? Ce sI mI fac? Aoleu! Ce si mi fac? Tretruie s-
o chinui! Trebuie s-o chinui, c[ nu-mi face voile! Face parte
PUTEREA S FINTULAI MASLU 39
din Treime (adici se inchinl cu credinfl Prea Sfintei Treimi)
qi trebuie chinuitl., gi trebuie chinuitI... sI-rni faci voile! Ah,
avem necaz mare pe ea! Avem necaz mare pe ea! Cum sI ne
chinuie ea? Nu trebuie si ne llslm chinuifi de ea! Dar Dum-
nezeu ne biruie, cI nu mai avem nimic scris! Nu mai ayem
nimic scris! Vai de noi! Ce maie necaz!... Tot iatlul sintem
asupra eit Cite nu i-am flcut!... Degeaba! Degeaba!.., Ea s-a
supus qi a rlbdat! Asta ne-a atacat!... Cum si nu ne mire ci
o pierdem. Ci am indemnat-o la plcate qi ea nu ne-a flcut
voile! Cum si pleclm, cI nu ne-a licut voile?...
- Spun tot! Spun tot!... Am inceput s-o chinui de la 14 ani,
pentru ci a fost o copilS cuminte, aleasl de Domnul qi de
cregtinii din sat... Trebuie chinuit5, adusi in groap5; adusi in
groapi moarti! Atit trebuie s",o chinuim. Cum se poate s-o
chinuim mai mult?... Vai de mine! Vai de mine! Unde s-o iau?
Unde sI m[ duc? incotro s-o apuc?...
Cind preotul o ungea cu Sfiirtul Mir, diavolul a inceput s-
o chinnie din nou. Iar la porunca de a ieEi dintr-insa, demonul
a strigat:
- Cind mi-o porunci Domnul vostru plec! Nu mi-a poruncit!...
O pierdem!,.. Ce si mi fac?... O pierdem!... O ciqtigi Hristos!
0 pierdem!... Vai!... Nu te mai lupta cu mine, ci ai sI mori!
Nu {i-e frici de moarte? Mori! Mori! E plcat cI eqti tiniri!
Vrei si te duci in plmint? Distreazi-te, egti tinlri, proasto!...
Vai de noi! Vai de noi! Ne-am ostenit degeaba! Vai de noi!...
Scapi de noi! Scapf, de noi!... V[ deschide Hristos!... Scapi
de noi!... Ce pifesc eu printre preofi! Avefi putere preo{ii!
Sinte{i slugile Domnului... Apostolii Domnului... O pierdem!...
Avefi dar mai mare decit ingerii din cer!...
- In loc sI mI cinsteascl, mi osindegte!... Nu pot pierde
sufletul ei! in loc si mi cinsteascl mI osindegte... Vai de mine!
Vai de mine! incotro s-o apuc? Unde si mi duc? Ea se
mintuieqte! O pierd!... Ne bate,(satana) de ne face cotrzMe
 PUTEREA S TtNTALUI MASLU
bate de ne face cabzl acum!... Noi avem un iad mare, sI
chinuim pe cine ne face voile!
- Am spus Ia lume si se fereasci ci e nebuni! Degeba! Ea
s-a rugat pentru ei (pentru oameni) qi n-am putut si scriem
picatul lor, pentru c[ s-a rugat pentru ei! Cine se roag[ pentru
altul, noi nu putem s[ mai sbriem pentru acela nimic! Ea iqi
vede de mintuirea ei gi vrea gi pe alfii si-i mintuiasci. De aceea
o chinui eu, sI se sature sI se mai roage pentru al{ii!...Am
pus doctorii s-o chinuie in toate felurile. Am bigat-o la curent
electric, am bflgat-o in tot felut de chinuri (cind a fost internatl
Ia psihiatrie) !...Degeaba!...Degeaba!...
- Nu ne mai ingiduie flristos! Vai! Vai de noi! Nu ne mai
inglduie!...Nu vi mai smerifi atit! Nu vI mai smerifi atit cI
ne distrugefi! Pe noi ne distruge smerenia! Noi nu ne putem
smeri! Vai de noi!
- Vai! Vai! Vai! Aici nu-i nimic, si v{ duc in iad si vedefi!...
Mi topesc ca ceara! Pier ca focul!... Sint in cap, sint in ochi,
sint in urechi, sint in inimi, s?nt in ficat, sint in stomac, sint
in fiere, sint in plflmini, sint in burt[, sint in miini, sint in
picioare, in toate mldularele ei sint!...
- Sint cipetenie, ne arde ca focul in iad! Sint clpetenie, ne
arde ca foculin iad!... Nu vI mai smerifi atit, nu vi mai smeri(i
'" atit! Aoleu! Mi ataci! MI atac5!...O pierdem, o cigtigfl Hris-
tos!
intr-un moment de linipte, bolnava arostit aceastl ruglciune:
- Doamne, iart[-mi ci te-am miniat mereu 9i pe Tine 9i pe
Maica Domnului! Iarti*i pe tofi qi pe vii qi pe morfi, ci eu
Te-am ristignit pe Golgota! Ai grij[ de copilagii mei. SI nu-i
tagi in lume si-i chinuie gi pe ei! Daci o vrea Maica Domnului,
sI-i iau cu mine! Nu-i las ci qtiu, pling rlu flri mine... $i aqa
n-a fost bine cu ei niciodatl. Eu am fost tot bolnavi gi n-au
gtiut min-giierea mea, decit cearti de Ia tofi... Ai mill 9i ia-ne
la tine qi ne acoperi cu cinstitul Acoperlmint...
PUTEREA SFINTULUI MASLA 41
&
La slirqitul Sfintului Maslu, pirintele proiestos a finut un
scurt cuvint in legtrturi cu cazul bolnavei Maria, pe care iI
redim in continuare:
Iubifi credincioqi! '
Aceastl femeie, chinuiti de diavoli, a fost trimisi de Dum-
nezeu pe la ministiri si capete sinitate gi mingiiere. Rlbdarea
qi smerenia ei, formeazi o lecfie de invifituri gi de intirire
in credinfl pentru tofi.
IatI un suflet care se chinuie, Sintefi datori str vi rugafi
pentru Maria, ca Dumnezeu s-o scape de lucrarea diavolului,
care a intrat intr-insa datoriti unor vriijitoare.
Si ne rugim pentru Maria! Facefi metanii gi ruglciuni pen-
tru sufletul acesta, caazi, miine sau cind Dumnezeu va binevoi
s-o elibereze de duhul cel riu, si-i dea lin,iqte gi si ne scape pe
tofi din robia diavolului!
Deci, vede{i ce inseamnl vrijile, vedefi ce inseamni picatul,
vedefi ce inseamni si nu asculfi de Dumnezeu! Salvarea
noastri este credinfa tare in Hristos, mergerea regulati la
sfinta biserici, spovedania cit mai regulatl gi Sfinta
Impirtiqanie, cind ne d[ voie Dumnezeu qi duhovnicul.
Dumnezeu sI binecuvinteze pe roaba Sa, Maria, S-o facl
strnltoasi qi tuturor str vI dtrruiasci sinitate, har qi izbivire
de nevizufii vrijmaqi... ?
Apoi, in timp ce se inchina, preotul a zis:
- Duce{i-o la odihnl ci a fost chinuiti qi este obosit5,! Dum-
nezeu sI te binecuvinteze, sorl Mirie!
- Eu nu sint obositi, a rispuns Maria. Pe cit se lupti cu
mine, eu prind puteri mai mari! La inceput se luptau cu mine
dar acum nu mai au putere curn au avut...
42 PUTEREA SFfiNTULUI MASLU
LA SFiNTA LITURGHIE
DIN 2T IANUARIE
Imediat ce a intrat in biserici, bolnava a inceput sI fie
muncitl de diavoli O aruncau cu mare minie in toate pirfile,
vrind si o izbeasci de plmint gi de perefi, pentru a nu mai
intra in biserici. Apoi, cind era {inuti la podea de mai mulfi
creqtini, demonii au qi inceput s[ strige cu minie:
- Nu ne trebuie trupul, ne trebuie sufletul ei! Dar nu mi
lasi Creatorul vostru s[-l iau... Noi avem mare uri pe ea, ci
vrea si se mintuiasci... Credeam cI nu mai scapi, cite fi-am
ficut azi- noapte... Vai ticiloasa ce riu imi face! Mai taci din
guri! Mi ard lacrimile tale!... Nu te mai lupta cu mine! Eu
sint cumptit!... Noi slhtem tot iadul asupra ta. Nu vrem s[ te
pierdem! Sufletul era dat noutr... Legat pe toatl viafa.., Nu ne
intoarcem flri suflet... Vai de impirifia noastrilai de noi!...
Cine ne face poftele, sint ai nogtri... Femeile sulimenite qi femeile
in pantaloni sint pipugile iadului... Noi le punem sI faci asta,
dar ele nu ne vld. Noi le spunem cu ce sI se infrumusefeze, si
se facl mai frumoase...
-Nu ne chinui Iisuse!... Ttr ne.-ai inglduit s-o chinuim!... Ai
vilzut cX are rlbdare!... Eu am zis ci cirteqte, dar mi biruie...
Tir te lauzi cu drep{ii TIi!... M[ chinuie... Tu ai qtiut inima
ei... Eu n-am gtiut-o... Ca aurul in foc te-am incercat... Ribdarea
m[ biruie... Blesteami-L (pe Hristos)!... Nu vezi c[ nu te
ajutl?... Pe Domnul vostru s[-L blestemi!... Nu vezi ctr mi
chinui?... Nu cirteqte niciodati qi mI topegte!... Ticiloasa!...
M[ biruie (credinfa ei)... Cum sI n-o chinui? Are atifia bani
gi nu-i cheltuie. Cind are bani, ii dI pe icoane qi clrfi sfinte...
Spune cI nu-i trebuie bani..; E proasti ea... Si se distreze! E
tin[r[!... Cine iubegte banii qi averile sint robii nogtri. Iar
robii no;tri se duc Ia hori qi Ia nun(i qi le dim cu biciul peste
PATEREA SFtNTALAI MASLU 43
picioare ca si sarl qi mai mult... Mn ineaci tImiia... Ce sI mI
fac, ctr Judecata e aproape?...
Dupi ce s-a citit Apostolul qi preotul a spus: "SI ascultlm
Sfinta Evanghelie...", imediat demonul a strigat din bolnav[:
- Nu vreau sI asculte! Ci nu-mi place mie! Mi arde pe mine
Evanghelia! Nu vreau si ascult! Eu vreau s-o fac ca sI n-
asculte nimic! Scoate{i-o afaril ci nu vreau si asculte nimic!
Scoatefi-o afarS!... Nu gtiu gindul eu! Nu qtiu gindul eu!...
Iar la cuvintele 'rPistorul cel bun, sufletul slu lgi pune
pentru oi...", diavolul a rispuns din nou:
-At vostru e Pistorul, nu al meu! Pentru mine e vrijmag!...
M-a aruncat din cer... Da, mi tem qi eu de El! MI tem!...
Spune-i str-mi dea carne! Spune-i si miinince carne, nu vede
cI moare! Ce mlninci numai mere? Nu vezi c[ moare? Dafi-
i carne, sii se intlreasci!... Gheorghifa imi dldea carne mie!
Mie imi didea primul!... N-am qtiut ci asta nu-mi face voile!
Ctr nu veneam in veci in ea! In veci nu-mi trebuia si intru in
ea! Nu te mai lupta cu mine! O si te chinui pini o si cadi
carnea dupi tine! Eu sint intlrit! Am vrlji multe in tine! Nu
pot si plec repede! Nu te mai lupta cu mine! Noi sintem mulfi!
Tot iadul sintem asupra ta! Cind vrea un suflet si se mintuie,
tot iadul sintem asupra lui! Noi n-avem treabi cu sectanfii!
Avem treabi cu ortodocgii cregtini! Agtia se pot mintui. Ceila$i
sint deja ai nogtri!
La cintarea t'Doamne miluiegte!", de asemenea, demonii
strigau:
- Miluiasci-vi pe voi, nu pe noi! Miluiasca-vi pe voi, nu pe
noi! Du-te acasi ci moare taicfi-tu! Du-te acasi! Cind o auzi
ce e, face infarct qi moare!... El nu se duce la Domnul, ci-mi
face mie voile... Ii-ai vtrzut! il tas str meargii la bisericii Dar
dupl aceea ii dau s.i bea... tmi face voia!.- Blutura e duhul
iadului!... Cu asta acapartrm pe mulfi noi!;.. ii punem sii omoare
din asta... Cite nu-i punem si facl dupl aceea!... Aoleu!...
Cirteqte! Nu mai zi aqa! (adicl str nu se mai roage)... Cirteqte!
 44 PATEREA S FtNTULUI MASLA
Nu mai zi aqa! Dactr a$ avea o putere, acum ag zdrobi-o!...
Dar nu mai am putere!... Mi-a aflat toate viclepugurile!... Nu
vezi ci nu ies afaril?... Te omor! Te omor!... N-am mai vizut
aga! Rar intilnim cregtinii ag*! Rar!... Aoleu!... Aaauu!
Cind a inceput cintarea Heruvicului, cu glas tare qi
infricogfitor, diavolii strigau :
- Aaaoleuu!... Scoatefi-o afarf, ci mi arde r[u!...
Apoi la iegirea preotului cu Sfintele Daruri, imediat diavolii
au fipat groaznic:
- Mn arde riiu!.... Nu pot si Te suport!... Iisuse md. arzi ca
focul!... Tu ai biruit iadutl... Nu Te apropia de mine!...Iisuse
nu Te apropia de mine!... AI vostru e!... AI meu e vrijmaq!...
Ne-a aruncat din cer!... Pe mine mI ineactr timiia... Eu nu
pot si suport tlmiia!... Eu suport fumul de figari!... Aceea e
timiia iadului! Mie aceea imi place!Aceea e timiia noastr[!...
La rostirea Crezului diavolul a spus:
- Credefi voi! Vai de noi!... Vai de noi!.., N-am gtiut ci
Domnul vostru lucreaztr cu tain6.,. N-am qtiut!... N-am gtiut!...
Aoleu ce s[ m[ fac?... Eu nu mai am nimica scris!... Ce sI mi
fac?...
in momentul rostirii cuvintelor "sus s[ avem inimile",
diavolul iariqi rispunde:
- Nu tofi le-avefi!... Nu tofi le-avefi!
La incheierea S{intei Liturghii, diavolul iarlqi a contiiuat
sI vorbeascii:
" - Aproape toatl lumea'am acaparat-o noi!... Am intrat gi-n
. ministiri noi! Nu haina de monah vL mintuie!... Ci inima!...
Aoleu!... Trebuie sI alerglm acum! E sfirqitul aproape!... Nu
wem.sI pierdem suflete!... Vrem si le lulm cu noi, si le chinuim
in iad! Intrim in biserici, nu-i llsim pe ereqtini sii asculte slu-
jba, ii punem s[ vorbeascfl. Ca si avem. ce scriel'si fie ai
nogtri... Ce riispuns d5m noi acum la rlintunecime?"... Ne-am
ostenitin zadar atitra ani!... De zece ani m-a trimis Gheorghifa.
Degeaba m-am ostenit! Degeaba!... Daci mai trtria, cred ci
PUTEREA SFINTALUI MASLU 4s
era omoriti de mult de noi... Dpr n-a mai rtrbdat-o Creatorul
vostru... Aoleu!... Unde si mi duc?... Degeaba ii face pomeni!
Ci i le dlm noi in cap! I le turntrm in cap, degeaba ii face
pomeni!... A noastrl e in veci!... A murit beati; nespovedittr,
neimpErtiqitfl... A noastri e! Sufletele care au apucat sii fie
in iad, nu mai pleaci uqor din iad!... Nu mai pleacilegeaba
vi rugati pentru ele, dacfl n-au flcut fapte bune in lumea
aceasta!... Aoleu, sint blestemat, de aceea vtr spun tot!... De n-
aq fi fost blestemat, nu v-ag fi spus nimic.., Sint blestemat, de
aceea vi spun tot!... Nu!... Moare dacl plec eu! Ea moare daci
plec eu!... Aoleu!... Aoleu!... Rf,bdarea ne omoari pe noi! Noi
aducem asupra oamenilor minie, si se omoare lntre ei, si se
batjocoreasci, sii se bati... Si avem ce scrie... Mai f[ gi din
lume! CI egit din lume! Ce te uifi numai Ia cer? Ce te gtndeqti
numai la cer?... Rar lntilnim creqtini aqa!... Ne-am luptat in
zadar!... Ciie sullete puteam sii acaparim!.,. Poate sute de
suflete clgtigam in atifia ani! Sau mii de suflete!,.. Yai de mine,
ce si mi fac? Vai de mine! Imi ia graduMmi ia gradul!... Ci
sint cipetenie! Sint cipetenie!... ce si fac?...
- Smeregte-te! i-a spus un creqtin. $i te vei mintui.
Iar demonul i-a rispuns: ,
- Nu pot si mi smeresc eu! Din mindrie am cizut din
cer! Am gindit sI mut scaunul mai sus. Decit am gindit $i m-
a aruncat. $i noi avem necuz acum pe cregtini. Noi n-avem
treabi cu cine ne face voile. Noi ne luptim cu cregtinii care
nu ne fac voile. Pe noi nu ne atac[ chiar postul, cI postim gi
noi... Priveghem... Pe noi ne atacil rugiciunea, smerenia gi
milostenia. Astea ne ataci qi ne distrug... Si ciinfa qi umilin{a
ne ataci mai rtru. Aoleu!... Spun tot...Spun tot, dar s[ m[ lisati
in pace. Si mi lisa{i in pace, ci spun tot...
(bupn aceasta a urmat imediat Sfintril Maslu).
 46 P(ITE REA srinrurul MASLU
LAAL z-LEAsriNr MASLU
DIN 2T IANUARTE
DupI terminarea Sfintei Liturghii, bolnava a fost Ia slujba
de Slintul Maslu gi muncitl la fel de cumplit de demoni. Chiar
din momentul intririi in incflpere, diavolii au inceput a stri-
ga:
- Nu-i bolnavi! E fermecati!... Cit am chinuit-o toatil
noaptea... Dar degeaba... M[ gindeam cI nu se mai scoall
deloc... Nu mI izgonifi!... MI arde numele Lui! (Iisus)..,
Biruitorul iadului... E foarte milostiv cu voi... Nu pot s[ mi
smeresc! Eu din mindrie am cizut... Nu te mai lupta cu mine!
Noi avem necaz pe ea! Nu vrem sI se ducl in rai!... Nu qtifi
voi ce mi aqteaptl pe mine! Vai de pielea mea!... Mi bate de
m[ face cobzi!... Puteam sI acaparim multe suflete... Vai de
mine! Mai sint gi cipetenie!... Nu-mi place ribdarea mie!...
Cind se citea prima Evanghelie, diavolul zicea:
- Ce rilu fac?... Ce-mi facefi voi preofii!... Voi sintefi mai
sfinfi ca ingerii! Avefi dar mare!... Noi nu ne iubim intre noi!
Nu ne place pacea pi dreptatea... Din pintece am pus-o pe
maicl- sa s-o omoare! Cite nu i-am flcut!... Degeaba! N-am
qtiut ce e in mintea ei!... Maree necaz am pe voi preofii! Cn
.ruglciunile ne chinuie pe noi... Bogafii sint robii nogtri... Si
blesteme, ca si-i dIm drumuMoate slgefile sint asupra ei...
LA AL 8.LEA SF'iNT MASLU
DIN 23 IANUARIE
La inceperea Slintului Maslu, dupl un fiplt ingrozitor, cind
bolnava Maria a fost adusI in fafa preofilor pentru inceperea
slujbei, diavolul a strigat:
PUTEREA S FtNTULUI MASLU
- Cite-i fac! Cite-i fac!... qi nu se saturi! N-am mai putut
vedea atita ribdare! Cirteqte gi blesteami ticflloas-o! Nu vezi
cI nu te scapi nimeni? CirteEte Ei blesteaml ticlloas-o! Nu
vezi. cI nu te scapl nimeni? Cirtepte! Blesteami ticlloas-o!
Sint cumplit!... Sint foarte cumplit! Mai cumplit decit femeia
aceea, de pe yremea IuiAntonie cind m-a scos Pavel cel simplu
(cel prost). Ce pi{esc eu pentru preofi!... Nu tofi vi mintuifi
din preo{i!Ave{i un iad foarte mare voi, care ne facefi voile!...
Nu qtiu ce sI mI fac! Ca aurul in foc... Ca aurul in foc, am
incercat- o!... Unde sI mI duc firl
suflet? FI ca mine, cd ai sI
mori ticiloas-o!... Noi sintem tot iadul asupra ta! Eu nu te
cunosc... De aceea am venit sI te chinui! N-am Etiut ci Domnul
vostru vI cunoaqte inimile qi gindurile! Degeaba o chinui, nu
vezi cI nu blestemi! Degeaba o chinui! Degeaba!... $tiu ci n-
o sI blesteme! Aoleu!...
intr-un moment de revenire, bolnava Maria, striga dupi
ajutor la Dumnezea. La care diavolul imediat a inceput s-o
ameninte:
- Aoleu! Te jupoi! FI-mi voile! Te jupoi! Fi-mi voile!... Sint
blestemat! Sint blestemat de Cel ce-a fIcut cerul qi pimintul,
sI vI spun tot, si vi spun tot ce yi fac eu voul creqtinilor!...
Nu mai am nimic scris, cu ce si mI duc la I'intunecime"! Nu
mai pot s-o opresc nici Ia vlmi!.,. MI distruge{i! O pierdem!...
Cine n-are credin{tr, intru-n ei! Aoleu! De unde ai atita putere,
ticlloas-o, sf, te lup{i cu mine? De unde ai?... E botezati de
doul ori! MI rinegte! (Al doilea botez, este al suferinfei gi
po^cIin(ei)
In timpul citirii Evangheliei a treia,la cuvintele"... ;i umblind
si propovidui{i, zicind: cI s-a apropiat ImpIr[{ia cerului",
diavolul, a strigat:
- Aproape e!Aproape e! De aceea luptim atit! E aproape!...
Dupi ce trec vlmile, ii azvirlim de la ultima vami direct in
iad pe creqtini. Iisuse, mi-e frici gi mie de iad! MI tem'!... Ci
qtiu ce pedeapsf, mare iau!
48 PUTE REA s riyrurur MASLa
CI am chinuit-o atit timp!... O pierdem! O ciqtigl Hristosul
vostru! El i-a gtiut inima pi gindul, dar mi-a inglduit s-o
chinui!... Tot iadul nu-i in stare de-un suflet! Vai ce jale e in
iad pentru sufletul acesta pierdut! Vai ce jale e!...
La Evanghelia apatra, diavolul a mai spus:
- Eu sint mai cumplit! Sint foarte cumplit! Mai rIu cum a
fost in femeia aceea de pe timpul lui Antonie, cind m-a scos
Pavel cel simplu dupi 30 de zile de post! Nemincat, nebind
api m-a scos!... Gheorghi(a st4igI din iad s-o ierte! Chiar daci
o iartl ea (Maria) n-o mai iartl Hristos!... loana (mama
Gheorghifei) strigi!... Nu poate si moari, pini nu se duce ea
s-o ierte!...De 24 de ani sint trimis in curtea ei gi sint legat de
viafa ei!...
I,AAL g.I,EA STiNT MASLU
DIN 28.29IANUARTE
- Ai sI morirnu te mai lupta cu mine! Cine n-are credin{i,
intru in ei! Cine n-are credinfi, intru in ei! Ai si scapi de
mine, ai si scapi! Mai ai pufin qi scapi! Mi-am pierdut taatil
osteneala!... O pierdem! O ciEtigl Hristos! O pierdem gi noi,
o pierdem! O pierde lumea! O pierde lumea, o pierd Ei eu, o
pierdefi qi voi! (face parte din Treime). Este aleasl pentru
Ierusalim qi mi zdrobeqte!
- N-am qtiut ci lucreazl cu tainl Dornnul vostru! N-am
Etiut! De aceea mi-a inglduit s-o chinui. Ce s[ mi fac? Ai spus
s-o chinui, Doamne, dar de suflet si nu mi apropii! Intru in
ei ci nu vreau si mi duc in iad! CI mI tem, mI tern! E
pedeapsfl mare in iad! Nu vreau si mi duc in iad, mi tem Ei
eu!
- De ce posteqti, nu vezi cI mori? Cine imi face voile, nu le
fac nimic! Aproape toati lumea am acaparat-o! MX topesc ca
ceara, pier ca focul, ies ca flacIra! Cine n-are credinfi, intru
PUTE REA S FINTULAI MASLT] 49
in ei! Intru in voi, si-mi face{i voile! Ce credefi cI vi mintui{i
uEor? Unu la mie daci reuqegte si urce vimile! Eu vi arunc
de acolo in iad!... Ce pI{esc eu printre preofi! Aoleu!
- Scap5 de noi, scap[! Mai are pu{in gi scaqi! Dar noi n-
avem nevoie de trup. NouI ne trebuia sufletul.Il pierdem! Ce
sI mI fac? Ce si mI fac? Nu mai am nimic scris! Ce sI mI
fac? Cu ce si mi prezint eu la "intunecime"? S-a dus toati
osteneala mea! M-am ostenit degeaba, vai de mine!
- Este alegerea pe pimint! A inceput alegea!
- Nu te mai lupta cu mine! Mi sfinfesc gi eu; mI qfinfesc,
de attta aghiasmi qi anaforl, mi sfin{esc!... Mi fac, mi fac din
duh necurat, duh curat! Mi sfinfesc... Nu mi duc in iad, cI
mI tem de iad! Mi tem!... Nu qtii ce osindi am! Am osindl
mare! Mi tem de iad!....
- Nu mi chinui lisuse! Nu mI pedepsi! Nu mi trimite in
iad! Lasi-mi sI mai incerc... si se aleagl drepfii de plcitoqi!
LasI-ne sI ne rnai luptim cu drep{ii!
- Unde si mi duc? Nu qtii ce rispundere am pentru sufletul
ei, cf, m-am ostenit degeaba ati{ia ani! Degeaba! Puteam aca-
para in atifia^ani, sute de suflete, c[ pe voi, creqtinii, repede
vi amigim! Imi face{i repede voile! VI las s[ vI ducefi Ia
biserici. Acolo vi pun sI vorbifi, v[ scot afard din bisericfl, si
sta{i Ia taifas qi aga vi scriem pe voi mereu!... YI pun s[ vi
gindi{i in altl parte. Acas[, Ia copii, la vaci, la porci...
- Eu nu v-aq mai spune nimic, dar sint blestemat si vi spun
tot, cu puferea Celui ce a flcut cerul qi pimintul. PI-a blestemat
si vI spun tot!
- Credeam cI moare cite i-am ficut. Credeam ci gata, am
omorit-o! De unde o fi avind atita putere sI se lupte cu mine,
nu qtiu!... Nu te mai lupta cu mine, ticflloaso! FI-mi voile!...
Mie imi place minia, ca sI pot prinde acolo tot creqtinul...
Ribdarea, rlbdarea mi omoarn!... Mn ineacl tlmiia! Scoatefi-
o afar5, cI mI ineacl tImiial... Timiia iadului e tutunul!
50 PT]TEKEA SFINTULAI MASLU
Tlmiia iadului e tutunul!'
- Nu vreau s[ ne ia creqtinii Iocul in cer! Nu vreau!... Avem
ur[ mare pe voi, creptinii, care vI luptafi cu noi!... Din mindrie
am cizut noi qi ne-a aruncat din cer! Doar cit am gindit s[ ne
mutlm scaunul mai sus gi ne-a aruncat in groapf,... In fundul
plmintului, ne-a aruncat!...
- Creqtinii ortodocqi cei drepfi se mintuiesc!...
De la a treia Evanghelie, bolnava a stat in nesim{ire Ei n-a
mai vonbit nimic pinl dimineafa. Credeam ci ori se vindeci,
ori moare. Insi tofi se rugau pentru Marfa s-o scape Dumnezeu
de diavoli qi s-o facl s[nitoasfl.
Vineri diminea{a bolnava a inceput a vorbi. 0 durea inima...
Apoi, indati i s-a citit rinduiala cuvenitl qi a fost irnplrtigiti
cu Trupul qi Singele lui Hristos. La amiazil vorbea cu tofi qi
era bucuroasl.Fafa ei iradia bucurie Ei lumin6. Dar se simfea
foarte obosit[ dup[ atita chin. InsI mereu zice* "Pentru
plcatele mele am fost chinuiti!" Alteori zicea: "Doar nu este
mai tare el decit flristos!"
SimbitI, 30 ianuarie, la praznicul Sfin(ilor Trei Ierarhi,
Maria a luat parte la Slinta Liturghie, apoi s-a dus Ia casa ei,
tnsofiti de plrinfi pi de rude.
PUTEREA SFINTULUI MAS LU 5t
cirrvn coNCLUzil
Din tot ce ne inva{i Biserica, Sfinfii Pirinfi gi insuEi Min-
tuitorul despre diavoli gi despre oamenii demonizafi trebuie
si qtim urmitoarele:
1. Diavolii nu intri in oameni firl ingiduinfa lui Dumnezeu,
din cauza unor grele picate personale sau ale intregii familii;
2. Diavolii chinuiesc numai trupul celor posedafi, atit cit li
se ingiduie, dar nu au voie niciodati sX se atingi de sufletul
Ior;
3. Chinurile ce [e pltimesc cei posedati de duhuri rele sint
considerate de Bisericl drept canon de isplqire a plcatelor
flcute in viafl qi, in unele cazuri, o arvunl a osindei veqnice
dacl demonizafii reluzi pociinfa, cum sint ateii, sectanlii qi
cei ce mor in plcate grele. t
4. Cele mai mari plcate care duc la demonizare sint plcatele
impotriva Duhului Sfint (necredin{a, hulirea lui Dumnezev,
injuriturile, lepidarea de dreapta credinfi) qi plcatele
strigltoare Ia cer (avortul, crima, furtul celor sfinte, vrijitoria
de tot felul, sodomia, desfrinarea, adulterul, befia qi orice
picate grele care ucid sufletele oamenilor).
5. Iztllvirea de diavoli, care este o minune a lui Dumnezeu,
se poate dobindi numai prin multl rugiciune, cu post aspru,
prin cr^edin{5 tare Ei stiruitoare, prin spovedanie curati qi
Sfinta ImpIrtflqanie, prin rlbdare qi smerenie profundl qi
prin molitfe speciale, dezlegiri Ia Sfintul Maslu, repetate de
mai multe ori, Ia biserici gi milnistiri, Ia sfintele moagte qi Ia
icoanele flcltoare de minuni.
6. tn majoritatea cazurilor, diavolii izgonifi din oameni se
intorc la vrijitoarele care i-au trimis sau intrl in animale gi
52 PaTEREA s rirvrutur MASLU PATE REA S TiN TA LU I MAS LU 53

- diavolii sint qi ei neputinciogi gi se tem de cei ce se pociiesc,

in alfi oameni cu picate grele, care nu vor sI se pociiascl. in
de Sfinta Cruce, de Slinta Liturghie, de sfinfi, de cei ce poarti
unele cazuri ei pot intra gi in preofi, daci aceqtia nu postesc
in inimi pe Hristos gi duc viafl curatil.
pi nu se roagi cu mere credinffl.
- diavolii se cutremuri mult de Slinta Liturghie Ei de Tainele
7. In cazul de fafi, se constatl un fapt foarte rar gi important
Bisericii;
pentru noi gi anume: - diavolii urmiresc un singur lucru: pierderea sufletelor
- in aceasti femeie, Maria, au fost mai mul{i diavoli, "o noastre qi folosesc toate armele lor - ateism, lepidare de or-
cipetenie", curn singuri au recunoscutl todoxie, desfriu, be{ie, ucidere, distracfii inqelStoare, uri intre
- in urmi cu zece ani, diavolii au fost trimiEi de o vecin[ oameni, vrijitorie etc., pentru a ripi cit mai multe suflete in
vrijitoare, Gheorghifa impreunl cu manla ei, Ioana, pentru iad.
cI tinira a refuzat sI se cisltoreaci cu fiul ei Nicolae, cum
reiese din "mirturisirea" demonilorl *
- diavolii igi rnirturisesc, sili{i de Dumnezeu, scopul principal
pentru care intr[ in om, gi anume chinuirea trupului gi DacI trlim cu Hristos in iubire, in smerenie, in pocnintrI qi
pierderea sufletului in iad; t fapte bune qi nu plrisim Biserica, diavolii nu au nici o putere
- ei mirturisesc, de asemenea, neputinfa lor, locul de unde asupra noastr[, cici ingerii lui Dumnezeu gi harul Duhului
vin, rolul satanic al vrljitoarelor, metodele ce le lblosesc pentru Sfint, ne ajutl pe calea mintuirii.
amigirea creptinilor qi armele prin care pot fi izgonifi din
oameni: rugiciunea, postul, smerenia inimii, rlbdarea chin-
urilor, milostenia, Sfiinta Cruce, slujbele Bisericii, poclin{a gi
Slintul Maslu;
- diavolii recunosc ci au cilzut din mindrie gi nu mai au
mintuire, pentru ci nu se pot smeri. Ba, se silesc sI nu le ia
locul in cer cregtinii iubitori de Hristos;
- diavolii se tem'qi ei de iad, de cumplitele chinuri care ii
aEteaptl dupl Judecata de Apoi, in timp ce mulfi creEtini nu
se cutremuri de iad gi zac in grele picate, fIrI poclinfl pini
Ia moarte;
- diavolii mirturisesc ce mare valoare are sufletul omului
qi timpul dat pentru pociinf6;
- scopul diavolilor este pierderea sufletelor qi osindirea in
iad, impreunl cu diavolii;
- diavolii recunosc cI sectan(ii "nu se mintuiesc", fiind lipsifi
de Bisericl gi de Sfintele Taing;
 TAINA srixratur MASLU
CANONUL SFINTULUI MASLU
Cintarea 1
Stih: Stipine, Hristoase milostive, miluieqte pe robii Tilil (Acest
stih se repetd la toate troparele)
Cu untdelemnul induririi Tale, Stlpine, mingiind pururea
sufletele qi trupurile oamcnilor Ei plzind prin untdelemn pe
credincioqi, Insufi qi acum, prin untdelemn, miluiegte pe cei ce
caut[ sciparea la Tine.
De mila ta, Stf,pine, este plin tot pimintul; pentru aceasta, cu
untdelemnul TIU cel dumnezeiesc fiind unqi asttrzi, cerem cu
credinfi str ni se dea noui mila Ta cea mai presus de minte.
SIavi...
Iubitorule de oameni, Care ai poruncit cu milostivire apostolilor
Tli s[ plineascl ungerea Ta cea sfinti peste robii TIi cei
neputincioqi, pentru rugiciunile lor, rniluieqte-ne pe to{i cu ungerea
Ta.
gi acum...
Una curatl, ceea ce ai imbog5{it adincul picii cu rugiciunile
tale cele de-a pururea citre Dumnezeu, izbivegte pe robul tlu
de toate neputinfele gi necazurile, ca neincetat sI te mireascl pe
tine.
Cintarea a 3-a
.. Tu insufi cel ce egti minunat qi milostiv pentru oamenii cei
credincioqi, dI, Hristoase, acestuia ce boleqte cumplit harul tiu
de sus.
Stilparea cea de m[slin ai ardtat-o odinioarl spre incetarea
potopului, prin milostivirea Ta cea dumnezeiascl; mintuiegte,
Doamne, prin untdelernnul Tiu cel sfint gi pe acesta ce pitimegte.
Slavi...
Cu luminarea luminii celei dumnezeieqti, lumineazi cu mila
Ta, Hristoase, pe acesta ce prin. ungere vine acum, cu credin{I,
spre mila Ta.
TAINA SFINTULUI MASLT] J)
$i acum
Cauti de sus buntrvoinfl Maica Ftrcltorului a toate qi cu
ruglciunile tale dezleagl suferin(a cea amari a acestuia ce boleqte.
Ca cel ce eqti izvor dumnezeiesc al milei qi adinc al marii milos-
tiviri, indurate, aratd riurile milei Tale celei dumnezeieqti gi
tirniduiegte pe tofi; revarsl iivoarele cele bogate ale minunilor
gi spali pe tofi; ci la Tine pururea alergind, cu cildurl cerem
har.
Doctorul qi ajutltorul celor ce sint in dureri. Izblvitorul qi
Mintuitorul celor neputinciogi, insufi, Stipine al tuturor gi Doamne,
dlruiegte timlduire neputincioiului robului Ttru; indurS-Te qi
miluieqte pe acesta care mult a greqit qi-I izbivegte de picate,
Hristoase, ca sI sllveasci puterea Ta cea dumnezeiasci.
Cintarea a 4-n
Mintuitorule, Cel ce egti mirul cel nestric5cios qi virsat prin
har, care curl{eqte lumea, indurl-Te qi rniluiegte pe acesta ce-gi
unge cu credinfi in Dumnezeirea Ta, rinile cele trupeqti.
insemnind acum pe robii Tii cu bucuria pecefii Tale, fi Stlpine
sim{urile lor intrare de netrecut gi de necuprins pentru toate put-
erile cele potrivnice
SlavI...
Cel ce ai poruncit ca cei bolnavi s[ cheme pe sfinfii TIi slujitori
gi sI se tlmlduiascl prin ruglciunile lor qi prin ungerea cu unt-
delemnul TIu, Iubitorule de oameni, mintuieqte cu mila Ta pe
acesta ce pitimeqte.
$i acum...
Niscitoare de Dumnezeu, pururea Fecioarl preaslint5, ceea
ce eqtiacoperimint tare qi pf,zitoare, liman qi zid, scari gi turn,
miluiegte qi tim[duieqte pe acest bolnav, cI la tine a alergat.
s6 TAINA SFINTULUI MASLA
Cintarea a 5-a
Cel ce egti adincul milei, Bunule, milueqte, Milostive, cu mila
Ta cea dumnezeiasci, ca un indurat, pe acesta ce pltimegte.
Cel ce sfinfeqti de sus in chip tainic sufletele pi trupurile noastre,
prin semnul dumnezeiesc al pecefii Tale, Hristoase, cu mila Ta
tflmflduieqte pe tofi.
Slav[...
Preabunule Doamne, CeI ce cu dragostea Ta cea negrfliti ai
primit ungere cu mir de la desfrinata, indur[-Te de robul TIu.
$i acum...
Ceea ce eqti intru totul liudat[, curatf,, preabunfl stipinl,
indurl-te de cel ce se unge cu untdelemnul cel dumnezeiesc qi
miluieqte pe robul tiu.
Cintarea a 6-a
Iubitorule de oameni, Cel ce ai zrhtat prin cuvintele Tale
ungerea impira(ilor prin untdelemn gi ai desll'irgit aceasta gi
prin semnut pecefii Tale pentru irhierei, mintuiegte, ca un indurat
gi pe acesta care pltimeqte.
atingi de acesta ce-qi in-semneazil
Demonii cei cumpli{i sI nu se
sim(urile cu ungere dumnezeiasci, Mintuitorule, ci il ap5rl pe
dinsul cu acoperimintul slavei Tale.
Slav6...
Tinde mina Ta din inltfime, Iubitorule de oameni, pi, sfinfind
untdelemnul TIu acesta, Mintuitorule dI-l robului Tiu spre
sinltate qi izblvire de toate bolile.
$i acum...
Maica Ficltorului, te-ai arltatin casa Dumnezeului T[u mlslin
roditor, prin care lumea s-a umplut de mil[. Pentru aceasta
mintuiegte cu mingiierea rugf,ciunilor Tale pe acesta ce pltimegte.
TAINA STINTALUI MASLU 57
CONDAC,
glasul alZ-lea
Cel ce eqti izvorul milei, Preabunule, izblvegte de toati sul'erinfa
pe aceEtia ce cad cu credin{i fierbinte la mila Ta cea negriiti,
lndurate, qi uqurindu-le neputinfele, dl-le clumnezeiescul har de
sus'
cintarea a 7-a
Tu, Mintuitorule, CeI ce eEti singurul Dumnezeu, Care cu mila
qi cu indurlrile Tale t^Imlduiegti tuturor patimile sufletelor qi
zdrobirile trupurilor, Insu{i vindecl gi pe acesta ce pltimegte in
neputin{e, tlmtrduindu-I.
Cind se vor mirui capetele tuturor cu ungerea untdelemnului,
Hristoase l)oamne, acestuia care cere mili de la Tine diruiegte-i,
cu mila Ta cea bogati, roada bucuriei qi a izbivirii.
Slav5...
Sabie impotriva diavolilor este pecetea Ta, Mintuitorulel iar
prin rugiciunile preo(ilor, foc care mistuieqte patimile sufleteqti;
pentru aceasta, cu credinfl, Te liudlm pe Tine noi cei ce am
primit vindecare.
$i acum...
Tu cea care ai purtat in pintece pe Cel ce fine toate in palml
qiL-aiintrupatin chip minunat, dupl cum a bineplicut lui Dum-
nezeu, te rugIm, Maica lui Dumnezeu, f6-L milostiv pe Acela
spre acesta care pitimeqte.
Cintarea a 8-a
Miluieqte-ne pe tofi, Mintuitorule, dupl mare qi dumne-zeiasci
mila Ta, ci pentru aceasta ne-am adunat noi tofi, ca, inchipuind
cu tainl coborirea indurlrilor Tale, sI aducem cu credin(I ungere
cu untdelemn robului Tiu, pe care tlmlduiegte-l cu puterea Ta.
Cu curgerile milei Tale, Hristoase, qi cu ungerile preofilor Tii,
spall, Doamne, ca un indurat, durerile qi rinile qi apisirile chin-
urilor acestuia ce este chinuit de suferinfele patimilor, ca, fiind
mintuit, str Te sliveasci pe Tine cu mulfumire.
)

58 TAINA STINTULAI MASLI]
SIavi...
S[ nu indeplrtezi, St[pine, mila Ta de la noi cei ce insemnflm
chipul pleciciunii celei de sus qi al bucuriei gi si nu treci cu
vederea pe cel ce cu credinfl strigfi pururea: binecuvinta{i toate
Iucrurile Domnului pe Domnul.
$i acum...
Preacurati, firea a primit ca pe o preamlritl cununi naqterea
ta cea dumnezeiasci, care opreqte qi biruieqte cu puterea ei taberele
vrijmagilor. Pentru aceasta, fiind incununafi cu podoabele cele
luminoase ale darurilor tale, pe tine te lIudim intru tot cintatl,
stipini.
Cintarea a 9-a
Cauti din cer, indurate, gi aratl mila Ta tuturor, trimite acum
prin ungerea cea dumnezeiasctr a preofilor ajutorul Ttru qi tlria
Ta celui ce aleargi Ia Tine, Iubitorule de oameni.
Am vizut cu bucurie, Mintuitorule, Preabunule, untdelemnul
cel sfint, pe care l-ai primit prin dumnezeiasca Ta pogorire mai
mult decit cei ce se implrtigesc de el qi il dai in chip vlzut celor
ce se implrtlqesc de baia cea dumnezeiascfl.
SlavI...
Mintuitorule, induri-Te, miluieqte, izbivegte de chinuri qi de
dureri, qi apilrl de slgefile celui viclean pe robii Tii' tlmlduindu-
le, ca un stlpin milostiv, sufletele gi trupurile cu harul cel dum-
nezeiesc.
$i acum...
Fecioari, primind cintiri gi rugiciuni de la robii tili, izbil-
vegte, preacurattr, de patimi cumplite Ei de dureri, cu ruglciunile
tale, pe cel ce prin noi aleargfl la acoperimintul tiu cel dum-
nezeiesc.
$i indat[ se zice:
Cuvine-se cu adevlrat str te fericim, Nlscltoare de Dumnezeu,
cea pururea fericitl gi prea nevinovati qi Maica Dumnezeului
nostiu. Ceea ce eqti mai cinstiti decit heruvimii gi mai mflriti,
fir6 de asemfinare, decit serafimii; care firl.stric[ciune pe Dum-
nezeu Cuvintul ai nlscut, pe tine cea cu adevirat Nlscitoare de
Dumnezeu te mIrim.
TAINA SFINTUI,UI MASLA 59
LUMININDA
Cu mil[ cauti cu ochiul Tlu, Bunule, spre rugiciunea noas-
trl,a celor ce ne-am adunat astizi in biserica Ta cea sfiintI, ca
sI ungem cu untdelemnul cel dumnezeiesc pe neputincioqii robii
I At.
LA LAUDE
Ai dat harul T[u prin apostolii TIi; lesne Iertitorule gi
Iubitorule de oameni, ca si timflduiascl cu untdelemnul TIu cel
slint rlnile gi bolite tuturor. Pentru aceasta qi acum, ca un indurat,
pe'cel ce vine cu credin{5 sfinfegte-I, miluiegte-l, timiduieqte-l
prin untdelemnul TIU de toatl neputinda gi-l invredniceqte,
Doamne, de desfltarea Ta cea nestricicioastr.
Cel ce ca un indurat insemnezi, cu mina Ta cea nevizutfl,
simfurile noastre prin untdelemnul Tiu cel dumnezeiesc, cautl
din cer, Cel ce egti necuprins cu mintea, spre cel ce aleargl la
Tine cu credinfi qi cere iertare greEelilor qi diruieqte-i tlmiduire
sufletului gi trupului, ca si Te preasltrveasci pe Tine cu dragoste,
sllvind puterea Ta.
Prin ungerea untdelemnului TIU qi prin atingerea preo{ilor,
Iubitorule de oameni, sfin{eqte de sus pe robii TIi; izblvegte-i de
boli gi de intin[ciunea sufletului curtr{eqte-i, spalfi-i, Mintuitorule,
gi fereqte-i de tot felul de sminteli; ugureazi-Ie durerile, izgoneqte-
le nevoile qi Ie risipegte necazurile, ca un milostiv gi indurat.
Slavi... $i acum...
Pe tine te rog, preacuratul palat al tmplratului ceresc, ceea ce
eqti mult liudati, curifeEte mintea mea cea intinatl cu tot felul
de picate qi ftr Iocap infrumusefat Treimii celei dumnezeieqti, ca,
mintuit fiind eu netrebnicul robul TIu, sI mlresc puterea qi mila
ta cea nemlsuratl.
Dup[ aceea: Slinte Dumnezeule... Preasfintf, Treime... Tat5l
nostru.... CI a Ta este imp5r5fia...
Apoi troparul
Unule, Cel ce egti grabnic spre ajutor, Hristoase, aratl de sus,
grabnici cercetare robilor TIi celor ce pitimesc; izbivegte-i de
boli qi de durerile cele amare; ridici-i ca str Te laude qi sI Te

60 TArNA srinrratar MASLU
sl5veasci neincetat, pentru rugiciunile Nlscitoarei de Dumnezeu,
unule lubitorule de oameni.
Rugiciunea sim{irii untdelemnului
(se citegte de qapte ori decltre preofi)
Doamne, Care cu mila qi cu indurilrile^'lhle t[mfiduieqti zdro-
birile sufletelor gi ale trupurilor noastre,Insudi, StIpine, sfin{eqte
untdelemnul acesta, ca sI fie celor ce se vor unge din el spre
timiduire qi spre izbivirea de toatfl patima qi intiniciunea sufle-
tului qi de toatX rlutatea. Ca qi intru aceasta sI se prea-sllveascfi
prea sfiint numele TIu, al Tatllui qi al Fiului qi al Sfintului Duh,
acum gi pururea gi in vecii vecilor Amin.
Unule, Cel ce eqti grabnic spre ajutor, Hristoase aratil de sus
grabnic[ cercetare rotrilor T[i care pitimesc; izhiveqte-i de bo]i
qi de durerile cele amare; ridici-i ca sI Te laude qi sI Te slflveascl
neincetat, pentru ruglciunile Nlscltoarei de Dumnezeu, unule
lubitorule de oameni.
Fiind orbit la ochii sufletului, vin la Tine, Hristoase, ca qi orbul
cel din naqtere, strigind cltre Tine cu poclinfi: Tu egti lumina
cea strllucitoare a celor dintru intuneric"
Doamne, sufletul meu cel slivit cu multe feluri de plcate gi cu
f[pte netrebnice, ridicl-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiasci,
precum ai ridicat de demult pe slfiblnogul; ca liind mintuit sl
strig fie: indurl-te, Hristoase, gi d5-mi tlmlduire.
Cei ce ca ucenic al Domnulul ai primit, o, drepte, Evanghelia,
cel ce ca mucenic ai cununa cea veqnicfl, qi ca rudE a Domnului
ai indr[znirea, iar ca ierarh ai rnijlocirea, roagi pe Hristos Dum-
nezeu sI mintuiascl sufletele noastre.
Dumnezeu, Cuvintul cel Unul-Nlscut al Tatfilui, Care a venit
la noi in zilele mai de pe urmI, te-a aritat pe tine, minunate
Iacoq intii pistor qi dascil al Ierusalimului qi iconom credincios
al tainelor celor duhovnicegti. Pentru aceasta tofi te cinstim apos-
tole.
in Mira, sfinte, sfinfitor te-ai arltat; ci Evanghelia lui Hristos
plinind-o, cuvioase, fi-ai pus sufletul pentru poporul tf,u; mintu-
it-ai pe cei nevinovafi din moarte. Pentru aceasta te-ai sfin{it ca
un mare tEinuitor al harului lui Dumnezeu.
TAINA SFINTULILI MASLU 61
Mare aplrtrtor te-a aflat intru primejdii lumea, purtltorule
biruit pe pigini. Deci, precum mindria
de chinuri, pe tine cel ce ai
lui Lie ai surpat qi la lupti indrf,znef ai ficut pe Nestor, aga,
sfinte Dimitrie, pe Hristos Dumnezeul roag5-L sI ne dlruiasci
noui mare mill.
Purtltorule de chinuri, sfinte qi tlmlduitorule Pantelimon,
roagl pe milostivul Dumnezeu ca si diruiascfl iertare de plcate
sufletelor noastre.
Sfinfilor cei fIrI de argin{i pi ficitorilor de minuni, cerceta{i
neputinfele noastrel in dar afi luat, in dar dafi-ne noui.
Mlririle tale, iubitorule de fpciorie, cine le va spune? CI
izvoilqti minuni pi vergi t[mlduiri si te rogi pentru sufletele
noastre, ca cel ce eqti cuvintitor de Dumnezeu gi de Hristos
preaiubit.
Ceea ce egti rugltoare caldl qi zid nesurpat, izvor de mill qi
lumii scdpare, cu ogirdie striglm cltre tine: Nlscltoare de Dum-
nezeu stlpini, vino degrab qi ne izblvegte pe noi din nevoi, ceea
ce singurl egti grabnic ajutitoare.
Ruglciunea intiia
citre preofi)
(se citeqte de
Cel ce egti firi de inceput qi fflri de sfirpit, Sfinte al sfinfilor,
care ai trimis pe Unul-Niscut Fiul Tiu sI tlmiduiasci toatl
boala, qi neputin{a sufletelor qi trupurilor noastre, trimite Duhul
Tiu cel Stint gi sfinfegte untdelemnul acesta qi-l fI robului Tiu
acesta , care se va unge, spre izblvire desivirgitl de picatele lui
;i spre moqtenirea impIr5{iei cerurilor. Ci Tu eqti Dumnezeu
mare qi minunat, Care plzegti legimintul Tlu Ei dai mila Ta celor
ce Te iubesc pe Tine; Cel ce dai izblvire de plcate prin Sfiint
Pruncul Tiu,Iisus llristos; Care ne-ai renlscut pe noi din picat;
Cel ce luminezi orbii qi ridici pg cei ctrzufi; Care iubeqti pe cei
drep{i qi pe cei plcltoqi miluiegli; Cel ce ne-ai scos din fntuneric
qi din umbra morfii, zicind celor din leglturile iadului: ieqi{i, qi
celor din intuneric: descoperi(i-vi. Ci a strllucit in inimile noastre
lumina cunogtinfei Unuia-Niscut Fiului TIu, de cind S-a aritat
62 TAINA SFINTULUI MASLU
TAINA SFTNTALT]I MASLU 63
pentru voi pe plmint qi cu oamenii impreunl a petrecut. $i celor
ce L-au primit,le-ai dat putere s[ se facfi fiii lui Dumnezeu prin preacuratei stlpinei noastre, Niscltoare de Dumnezeu qi pururea
baia negterii din nou d[ruindu-ne infierea qi fiicindu-ne plrtaqi Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei gi de viafl flcltoarei Cruci;
cu folosirile cinstitelor cereqtilor celor firl de trup puteri; pentru
biruinfei asupra diavolului. Pentru ci n-ai binevoit a ne curlfi ruglciunile cinstitului, mfiritului, proorocului, inaintemergitorului
prin singe, ci ai dat in untdelemnul sfin{it chipul Crucii, ca sI ne qi Botezitorului Ioan; ale sfinfilor, mlri{ilor gi hunilor biruitori
facem noi tilrmtr lui llristos, preofie implriteasctr, neam sfint, mucenici; ale sfinfilor qi de Dumnezeu purtltorilor noqtri pirinfi;
curtrfindu-ne cu api qi sfinfindu-ne cu Duhul cel Sfint. insufi ale sfin{ilor qi tEmlduitorilor ltrrtr de arginfi Cosma gi Damian,
Stlpine Doamne, dI-ne har spre slujba Ta aceasta, precum ai dat Chir gi loan, Panteiimon $i Ermolae, Samson qi Diomid, Mochie
lui Moise slugii TaIe qi lui Samuel iubitului TIU qi lui loan alesului qi Anichit, Talaleu gi Trifon; ale sfinfilor, drep{ilor gi
TIU qi tuturor celor ce au bineplicut fie in fiecare neam qi neam. dumnezeiegtilor pirinfi Ioachim qi Ana qi cu ale tuturor s{in{ilor.
Aqa fI-ne pi pe noi s[ fim slujitori ai legii Tale celei noi a Fiului Tiu Ci Tu egti izvorul tlmflduirilor, Dumnezeule, Dumnezeul nostru
prin untdelemnul acesta, pe care sfinfeqte-l cu scump Singele Tiu, qi fie slavl inil{Im impreuni pi Unuia-Niscut Fiului Tiu qi
ca dezbricindu-ne de poftele cele lumeqti, sI murim plcatului gi si Preasfintului Duh, acum qi pururea qi in vecii vecilor. Amin.
viem dreptflfii, imbricindu-ne in Domnul nostru fisus Hristos,
prin ungerea cu sfin{enia ceva fi adusl untdelemnului acesta.
Faci-se Doamne, untdelemnul acesta, untdelemn de bucurie,
untdelemn de sfin(enie, imbrlclminte impirflteascl, pav5zl
puternictr izblvitoare de toattr lucrarea diavoleascfl, pecete
nestricatl, bucurie a inimii, ve'selie veqnicl. Ca gi cei. ce se vor
unge cu untdelemnul acesta al innoirii si fie de temut pentru cei
potrivnici gi si strlluceasci in strllucirile sfin{ilor TIi, neavind
intiniciune ori prihan[; si fie primifiin odihna Ta cea vegnici gi sl
ia plata chemirii celei de sus. Ci fie se cuvine sI ne miluieqti qi si
ne mintuieqti, Dumnezeule, Dumnezeul nostru, qi tie slavl
inilfim, impreuntr qi Unuia-Niscut Fiului Tiu gi Preasfintului
Duh, acum qi pururea qi-n veci vecilor.Amin.
., Doamne, armi asupra diavolului, Crucea Ta o ai dat noul; cI
se ingrozepte qi se cutremurl, nesuferind a ciuta spre puterea ei;
clci morfii i-ai sculat gi moartea o ai surpat, pentru aceasta ne
inchinimingropirii Tale invierii.
gi

Ruglciunea a doua
Plrinte sfinte, doctorul sufletelor qi al trupurilor, Care ai trimis
pe Unul-Niscut Fiul Tiu, Domnul nostru lisus Hristos, si vindece
toati boala qi sI rlscumpere din moarte, timlduieqte pe robul
Tiu acesta de neputinfa trupeasci gi sufleteasci ce l-a cuprins
qi-l fI sI vieze prin harul Hristosului T[u; pentru rug[ciunile
 CUPRIN S

Introdacefe,d,eArhim, IoanichieB6lan. ...... .. . . .,.,.,, . .,. 3

SfiutulMaslu-tainamlngiierii :...... ...... 5
SfintulMaslu-tainavindec[rii ....... ...... 9

SfintulMasluinpraoticaBisericii ... .....15

Vindecareaceloidemoniza-{i in trecut qi ast dzi . .. . r . .. .,, .... . 16
Citevam6rturiidinzilelenoastre ... .,..,. 19
Citevaconcluzii ..... 5l

Tiparulexecutatla
IMPRIMERIA"BACOVIA' BACAU