Sunteți pe pagina 1din 13

@

IALC
\\
-t
Jd
MINCITINA ART PICIOARE SCURTE
wLPoIUL $I cAu,m 9
cronAuagul MTNCINoS 10

vt]LPEA SJ TAPUL 72

MOTANIIL $I $ORICELUL t4
LEUL fl VT]LPEA \\ 15

cAgulul,, coco$ul g lrulrne 16


LIMBA 18

LEUL$t cApnITa 19
VIJLPEA $I LEUL 20
sucArARUL gr cAINpl,p 2t

PACALIIORI]I PACALII
BouL fl uacAnu$ur, 24
vULPEA gr eAnunanul 26
PESCARUL $I PE$TI$ORUL 27
WLPEA $r COCO$UL 28
LUPII $I MIELU$EII 30
IEPURELE $IVULPEA 32
cAPRA $rmAcanul 34
vuLPEA, CaTnlUl $I IEDUTUL 36
HO?UL $I CATELUL 37

DUPA APTA $IRASPLATA


GAINA CU OUA DE AUR 40
GREIERUL $I FURNICA 42
CERBUL $I BOUL 43
VULTURUL $I PASARII'E CERULUI 44

TAnauul $r coMoARA .q,scuNsA 45

$oAREcELp os cAMp gr g6anrcELEDE oRA$ 46


MASLINUL $I TRESTIA 48
TEPURELE Sr BROASCA, TUSTOASA 50
LINDE S MIILTI, PUIIRTA CRTSII
LEUL, URSUL $IVULPEA 54
PLUGARUL SI FIII SAI 56

$cHroPUL $iORBUL 58
ivtAcmul $r cALUL 60
LEUL $I CEI PATRU BIVOLI 62

UNSTATBNTOCOMOARA
MIELUL $I LUPUL 66
PLUGARUL $I VULTURUL 68
PAPAGALUL $I-PISICA 69
VULPEA $I STRUGURII 70

PRIVIGHETOAREA $I ULIUL 72
nn
vANrul gr SoARELE ID

TUPUL $I IEDUL 74

AVOCATUL SI PERELE 76

ASINUL SI GRADINARUL 78

PESCARUL FLUIERAR 79

HI SIAPAN PE SOARTA TAI


LEUL $I CERBUL 82

MAIMUTA $I VULPEA 84
CAINELE GRADINARULUI 86
PISICA SI ZANA 87
PORUMBITA 88
HOTrr il COCO$UL 89
cAwa $r DTAMANTUL 90
S,ARPELE $I CRABUL 92
LEUL PICTAT 94

PRITTIMI STNINEPRilUM
CEI DOI PRIETENI 98
' vULPEA gr vulrunul 100

DRUMETII 702

$ORICELUL $I LEUL 104


gAneATuL gr SARPELE 106

MAIMUTICA $I DELFINUL 108

PORUMBITA $I FURNICA 109

LUPUL $I BARZA 110

LEUL SI MISTRETUL 111


TNqAMFAREA E SCRA eU pROSllA
TAURUL, GREIERUL $I FURNICA 714
cAINu,n GRASE gr cAruu,o SLABE 116

VULPILE DE PE MALUL nAuIuI tL7


$ORICELUL VANITOS 118
gAneATuI, gI LEUL // 119

CORBUL $I VULPEA 720


REGELEuaruulA $r vULPEA 722
vAulronul cEL FRICoS sr LEUL 723

CLINCAtrII-TI MASURA!
DROMADERUL, ELEFANTUL $I MAIMUTA 726
TTGRUL $rvAueronul 728
nnAclnul sr srATUrA 130
tttAclnul sI STATUIA 131
CRABUL $I VULPEA 732
IEPURELE $I LEUL 734

TESTOASA $I ACVILA 136

HI CI]BZUI iN IOT CE IACII


nAcenul, coco$ul $r LEUL 140
CONGRESUL $ORICETLOR 742
mAclnr
cEr Dor 744
lAprAnnasa 746
uAcAnu$ul NEMULTUMTT 148
CERBUL sr vRNAroRur, 150
cELE nouA BRoASTE 752

BrNrE FACr, Br]\rE GASE$I]I


MAGARUL CU BLANA DE LEU 156
LUPUL $r CaTnlUl 158
uAcAnugur, $r cAnTnp 159
PISICA $I $OARECII 160
cArNnm gr PRoPRTA TMAGINE 762
ALBINA $I PORUMBITA 163
PORCUL, BERBECUL $I CAPRA 164
BAIATUL $I HOTUL 166
sAmTIr gr BRoAgTELE 168
MIIVffiIIVA ARE PI CIOARE SCI]RTI
vurPorut $I GAINA
n vulpoi qiret, vrAnd s6-qi potoleasc[ foamea, a dat iama
intr-un cote! in c[utarea unei giini gustoase.
Pe un lemn, aproape de acoperiq, se odihnea o g[in[ frumoas[.
Vulpoiul, vlzAnd ci nu poate ajunge la ea, a hotdrAt s[-qi pund
la b[taie toati viclenia.
Cu glasul lui cel mai amabil gi mai conving[tor,
r-a spus:

- G[inuq[ drag[, frumuqico! Mi s-a spus c[ eqti


bolnav[, aqa c[ am venit s[ te vtzitez. Coboari,
si-!i iau pulsul, si vedem dacd lie mai bine.
- Sunteli foarte amabil, domnule vulpoi,
i-a r[spuns glina. Adevirul este ca nu
mi simt prea bine, dar sunt sigurA
c[ dac[ aq ajunge in preajma
coIlilor domniei voastre m-aq
imboln[vi de moarte. Aqa ci
I[sali-md in pace qi plecali de
aici!

$iretul vulpoi a
trebuit s[ plece
cu coada intre
picioare qi burta
goall. G6ina nu era
proasti qi gtia ci...
MOTANUL $ SORICELUT
I I, motan iste{, care dorea s[ m[nAnce un qoricel simpatic, s-a apropiat
U a. gaura de qoarece unde locuiau qoricelul qi mama sa qi a spus:
gustoas[. Hai,
- Vino, mititelule. i1i dau nucile astea gi brAnza asta atAt de
nu fi prostu!, ieqi si PaPi tot.

$oricelul a intrebat-o pe mama lui:


- Nici s[ nu-!i treac[ prin cap, copile! Motanul nu vrea decAt sI te
m[nAnce, a fost r[spunsul inlelept aI mamei.
Dar, cAnd mama lui n-a fost atent[, goricelul a ieqit in fugi gi a c[zut in
ghearele vicleanului motan.

- Ajutor, mam6, ajutor! Mi minAnci motanul!


Mama a dat fuga qi, mugcAndu-l
zdravin pe motan de coad[, a
reuqit s6-1 scape pe qoricel.
De data asta, qoricelul
a scapat qi a
inv[tat c[...
DUpAnplA, $r RASPIATA
GREIERUT ,$I FURNICA

n plini var5., cAnd soarele inc5.lzea cel mai tare, furnica muncea din greu,
adunAnd grAne cu care s6-qi umple c[mara.
in timpul acesta, veselul greier st[tea cAt era ziua de 1ung6la umbra unui
copac, f6r[ alt[ grij[ decAt s[ cinte intruna. CAnd furnica trecea pe lAng5. el,
greierul ii repeta mereu:

- Nu mai munci atAta, fato! Fi ca mine: distreazS.-te qi bucuri-te de soarele


[sta minunat.
Zileleau trecut qi a sosit iarna necrufitoare. Soarele a incetat sd lnc[lzeasc[
gi qi-au f6cut aparilia primii fulgi de z[pad[. Greierul rlt[cea pe cAmpuri
tremurAnd de frig, f[r[ sd aib[ nimic de pus in gur6. Atunci qia amintit ci
furnica adunase toatl vara provizii pentru iarn[.

-o m[ duc la ea s6-i cer ceva de mAncare.

CAnd greierul ia bdtut Ia uqi ca s6'i cear[ de mAncare, harnica


furniculi i-a rispuns'
- Dac[ ai fi muncit qi tu ca mine ast6-
var[, acum n-ai cerqi de mAncare. Dac[
lie foame qi frig, cAntd gi danseaz6., ta
vezi, poate-li trece.
TARANUL SI COMOARA
ASCUNSA

[zAnd c5. i se apropia sfArgitul, un bitrAn ![ran igi chemi cei doi fii
IAng[ patul de suferin![.".

-Coprii mei, inainte de a muri vreau s[ vI las moqtenire ogorul meu.


Si continuali si-l cultivali, c[ci in el veli g[si o mare comoar[.
B[ie!ii, crezAnd ci era vorba de niscai bani ingropali
tat[l1or, care
de
fusese intotdeauna foarte previzltor qi cumpitat, gi-au luat repede
uneltele de lucru gi s-au dus la cAmp, neribditori si descopere comoara
ascuns[.
Dup[ ce au sipat indelung terenul palm[ cu palm[, obosind crunt, nu
au g[sit nicio comoar5., dar au lisat pimAntul plivit gi arat.
Timpul a trecut, qi p[mAntul le-a adus o
recolti bogat6. Cei doi frali au infeles
atunci ci aceasta era comoara despre
care Ie vorbise tatil lor:

,"/ \
l\ \,
\\*\,
1,tr
, l,
BII\E rAet, BIIJE qASE$III
AGARUSUL SI CA

[g6ruqului nu-i pl[cea deloc si invefe. In loc sd mearg5. Ia qcoal[, ca toli


colegii lui, el se distra plimbAndu-se pe cAmp. intr-o zi, r-avenit o idee,

- E foarte greu si inveli tot ce scrie in cirfi. Dac[ le-ag mAnca pe toate, aq
inv[la multe lucruri qi n-ar mai trebui si m5 duc ]a qcoal6.
$i, nici una, nici dou6, s-a apucat sI lnfulece toate c[r!iIe, f[r[ a ISsa nicio
+^
pagini. IncepAnd din acel moment, mdg[rugul s-a simlit inlelept qi mAndru
de qtiinfa pe care o acumulase.

- 0 s[ trec pe Ia qcoal[ qi o si le ardt colegilor mei tot ce-am inv[!at. N-o si


le vin[ s[ cread[.
La gcoal[, colegii lui ii aqteptau cu atenlie inv[!6turi1e, dar cAnd mlgiruqul
a deschis gura, n-a putut decAt s[ scoati un r[get sonor. Auzindu-I, toli au
rAs de m[giruqul cel lngAmfat qi l-au gonit din c]as6.

Dup[ ce s-a f[cut de rAs in fala tuturor colegilor s5i, m[glruqul a inleles c[
daci voia s[ qtie multe lucruri trebuia
si fac[ ce fS.ceau toti prietenii lui: si
invete bine.

$i din ziua aceea n-a mai lipsit


niciodati de Ia scoal[.

t ce aleargd
dupd
un cd;ng
u,sor
Lesne aJung
de rdsul
CAINETE SI PROPRIA
IMAGINE
T
I ntr-o zi un cAine vagabond a g[sit un os suculent. L-a luat repede intre
I amti pi s-a indreptat spre culcugul s[u, hot[rAt s[ dea un banchet.
$i cum mergea el mu[umit citre cas5., a ajuns in dreptul unui rAu pe
care trebuia s6-1 treac[ qi in apele cristaline qia v[zut reflectati propria
imagine.

,)lat'', s-a gAndit. ,,Iatd.un alt cAine cu un


os in gur5. qi al lui pare mai mare ca al t:rn:.*.",
meu. M[ duc jos s[ i'l iau!"

$i s-a aruncat in api cu gura


deschisi, incercAnd s[-i ia osul
celuilalt cAine. Dar, vai, ce
dezamlgire! S-a dus la fund, dar
nu a putut prinde nimic. Atunci
qi-a dat seama, dar prea tdrziu,
c[ din cauzal[comiei a pierdut qi
pulinul pe care-l avea.

*-\r*'*
r- au altii de
tknje;ri'
La ce
\ it'
ai sd sfkr;e$n
Fara nimic
t ii
I
l:

/
.f:;il:,-:=d'
,-
"::::8.":.

S-ar putea să vă placă și