V,€rtprt44nit@

ffiffiffi

llustralii gi adaptare text: Cdtelin Nedelcu

 CU?RINS
Broasca gi boul ......5
Nevoia inval[ pe om ...........7
Calul gi mSgarul ......... .........9
Musca la arat .......11
Lupul stdpdn la oi ..............I2
Vulpea gi iepurele ..........

Rdndunica gi vrdbiile
Calul gi lupul .......20
Lupul gi barza ......2I
Olarul gi zugravul ........... ...22
Greierele gi furnica ........ ....25
Lupul gi cAineIe........... ......27
Povestea ursului cafeniu ...29
Cdrpaciul gi bogatagul .......35
Porumbelul gi furnica ........38
Corbul gi vulpea ................39
Iepurele gi broagtele ........ ................4L
Cocogul gi vulpea ..............42
Plugarul gi flii sdi ........ ......4J
CAinele lacom .....45
Vulpea gi strugurii......... ....4G
Leul gi cerbul ......48
Vulturul gi cocogii........... ...50
Ciobanul mincinos ......... ....52
Cocogul, pisica gi goricelul ........ ......54
Vulpea gi barza ....5G
Broasca lestoasd gi rafele sdlbatice ................58
Boii gi leul ...........59
f[ranul gi ursul ....61
Cdmila gi vulpea i...............63
$oarecele de la ora$ gi goarecele de la gard ....65
Leul gi elefantul ........ .........67
Mdgarul in piele de leu ......69
Vulpea, cAinele gi st[pdnul ......... .....70
Copacul gi dovleacul ........ ................7L
Vulpea cea lacoml ........ .....72
C6inele gi iepurele .,........ ...72
Mdgarul invidios pe cAine ...............74
Prostia omeneasc[ ......... ....TG
Povestea unui om leneg .....80
Liliacul gi sticletele ........ ....82
Maimufica gi veverila ........83
Negustorul gi vecinul sdu....... .........85
L[ptdreasa......... ...88
Lupul cel prost .....89
$arpele gi nevdstuica ..........91
Leul indrdgostit ......... .........93
Omul mugcat de cAine .......95
 Broasca gi boul

La marginea unei pajigti inverzite se afla un iaz plin de broagte. Ztua,

cdnd soarele dogorea, nu vedeai picior de broascd in preajma iazului. Dar in
flecare seard acestea iegeau pe mal sau pe frunzele de nufdr de la suprafafa
apei gi stdteau la povegti p6nd spre dimineal[. Ordcditul lor se auzea pAnd
departe spre casele de la marginea pajigtei.
intr-o frumoas5 searl de august, cAnd soarele nu asflnflse de tot,
broagtele au iegit ca de obicei la bdrf5. La micd distan!5, pe pajigte, un bou igi
rumega tacticos cina. Broagtele se uitau fascinate la semelul animal pe care
nici nu-l puteau cuprinde cu privirea. O broascd mai tAndrd gi mai necoaptd
la minte, vrdnd s5 fle ea centrul atenliei, zice:
 Suratelor, dac[-mi pun mintea, pot ajunge gi eu la fel de mare. Voi
-
fl cea mai mare broascd din neamul broagtelor.
$i, zicAnd acestea, trage aer in piept gi incepe sf, se umfle ca o bdgicd.
Mai am mult pdnd s-ajung ca el? intrebd ea din priviri.
-
Mai ai destul! rdspunserd broagtele in cor.
-
Broasca se opintegte incd o datd, se muncegte, inghite aer gi intreabd:
Dar acum? Tot nu-s ca el?
-
Surioarf, dragd, mai trebuie nigel, zise o broascd mioapd.
-
Nlt0nga, dAnd crezare celor auzite, se opintegte cu ultimele puteri, se

umfl5, se inrogegte gi ... pocnegte.

 Nevoia invafa pe om

A fost odatl un om sdrac, a cdrui singurd avere era un car vechi gi

prapddit. Cu el cdra lemne din pddure gi le vindea apoi oamenilor din sat.
Astfel igi ducea zilele, impreund cu flul sdu.
intr-o zi, pe inserat, omul venea ca de obicei cu carul plin cu lemne.
Bdiatul sdu se juca pe afarl gi cum il vede, aleargd sd-l ajute.
Tat5, ai intArziat, iar5gi s-a rupt carul?
-
Iardgi, dragul tatei, rdspunse omul necdjit.
-
$i cine I l-a reparat? mai intebd tAndrul.
Eu, cine s5-l repare ?
-
Dar cine te-a invf,lat ?
- .o'1&dr,':',
6\*i';
Y
,-.1

Nevoia, copile...
-
$i unde std ea? insistd curios bdiatul.
-
 In pddure, mai zise 15ranul, apoi plec[ in treburile lui.
-
TAndrul crescu gi merse gi el in pddure dupd lemne. Umplu carul gi
porni fluierAnd spre cas5. Drumul era insd atAt de stricat, incAt la o groapd
mai ad6ncd, carul se frAnse in dou5. TAndrul se uitd lung la el, il inconjurd,
insd habar nu avea ce sd-i facd. Atunci gi-a adus aminte de vorbele tatdlui
sdu gi se lumin[ la fa1[. Drept urmare, incepu sd strige cAt il lineau puterile.
Nevoie, fd nevoie, vino gi repard carul!
-
Neprimind niciun rdspuns, incercd din nou:
Nevoie, n-auzi? Vino gi md invafd sd repar cdrufa!
-
Strig[ el aga pdnd cand r[gugi, dar fdrd foros. De reamd cd il va prinde
noaptea in pddure, se apucd sd dreag5 el carul. Cu chiu, cu vai, cu lovituri
peste degete, a reugit s5-1 cArpeascd gi sd ajungd acasd.

Tat5l sdu, zAmbind pe sub mustdli, il intreabd:

Fiule, vdd cd ai reparat carul, am avut dreptate?
-
Nu! ii rdspunse bdiatul imbufnat. Nu m-a ajutat nimeni,
- a

trebuit sd md chinui singur.

Ba chiar nevoia te-a inv[!at. Dacd nu ar fi fost nevoie,
-
niciodatd nu te-ai fl apucat sd repari cdrufa.
De aceea e bine sd inv51[m sd facem orice,
chiar dacd nu ne pricepem. La inceput
suntem mai stdngaci, dar pe mdsurd ce
exersdm vom face lucrurile din ce in
ce mai bine, $i, numa|, iir,cere,6nd
:
 Calul li magarul
intr-o zi de vard cdlduroasf,, un 15ran se indrepta spre tdrg impreun5
cu mdgarul gi calul s[u. M5garul, animal de povard, era incdrcat cu saci cu
cereale, pe care omul voia s[-i vAndd in tdrg. Calul, animal nobil, era lesdlat
gi pregdtit gi el de vdnzare. ,,cu banii obflnuli pe cal $i pe grAne, o sd-mi
cumpdr incd un hectar de p[mAnt", igi spunea incAntat ldranul.
M[garul era destul de bdtrAn gi de-abia ducea in spate povara grea.
Calul mergea {anfog pe ldngd el gi-i spunea:
Hai mai repede, n-am toatd zitta la dispozilie!
-
Mdgarul, obosit gi insetat, ii spuse goptit:
Frate, ajutS-ma gi pe mine gi hai sd impdrlim sacii, altfel nu cred c-o
-
sd ajung viu la po4ile cet5fi.
Nu pot sd te incurc, asta e treaba ta! zise ingAmfat calul. Eu trebuie
-
sd ardt cAt mai proaspf,t la tArg, pentru ca st[pdnul sd oblind un pref bun pe

mine. Doar nu vrei s6-mi indoi spinarea gi sd-mi tocesc potcoavele tocmai
acum...
In depdrtare se zdreau deja porfile cetdtii. Calul fremita de neribdare
sd ajung5, doar era cea mai mare zi din viafa lui. Mdgarul abia igi mai tdra
picioarele gi, in cele din urm5, de bdtrdnele gi epuizare, igi d5du duhul pe
marginea drumului.

Jrranul, nec5jit peste mdsurd, zise ca pentru sine: ,,o sd folosesc

calul la muncile cAmpului gi la cdrat, pdn[ o sd adun bani de pdmdnt. Bietul
mdgar m-a slujit toat5 viala cu devotament. Merit[ sd-l inmorm6ntez cum
se cuvine."

$i zicdnd acestea, omul mutf, sacii pe spinarea calului, puse gi mdgarul

deasupra gi fdcu cale-ntoarsd.
Calul a inleles, insd prea tdrziu, cd nu e bine s[ rdzi de soarta nimdnui,
ba chiar trebuie s[ ajuli pe cel aflat in nevoie, cdci nu se gtie cdnd poli ajunge
gi tu in aceeagi situalie.
 Musca la arat

trntr-o dupd amiazd fierbinte de var5, un bou inhdmat la plug se ?ntorcea

din cAmp spre casd. Toat[ ziua a tras la jug qi era sleit de puteri, incAt abia
igi mai t6ra picioarele.
O muscd cu ochii bulbucali, leginatl de cdldurS, ii tot dddea tdrcoale.
in cele din urm5, nemairezistAnd ispitei, se agezd ostenitd pe jug. Acum se
simtea gi ea r6sf5lat[, leglnatS ugor de mersui agale al boului. Tocmai cAnd
incepu sd moldie satisf5cut5, o suratd de-a ei o vdzu gi intrebd:
Soro, de unde vii la ora asta?
-
Ca sd nu se facd de r6s, musca ii r6spunse obraznic, fdc6nd pe sup5rata:
Dar ce, soro, nu vezi bine? Ne intoarcem de la muncile c6mpului.
-
Toatd ziua am arat impreund gi acum mergern ostenifi acasd!
Boul asculta uimit cum se impduneazd musca cu munca altuia. Sdtul gi
iritat de zurnzetul celor doud g6ngdnii bdrfitoare, boul igi trecu coada peste
spinare, alung0nd cAt colo mugtele l5uddroase.

::;::::;;r:.1,rr'jrti:lr:i::
:+*1j l.;li.iliifiri: I : .
:::r':.rii:r::.::::::-:. - i
11
l!.::i1.; r'1;.lly1
':i:t.1615J**
,#--\
 Lupul stapin Ia oi
A fost odatl un lup singuratic. In ultima vreme se chinuia destul de
mult sd vAneze, c5ci toate vietdlile deveniserd unite gi se anunfau una pe alta
cAnd era cumdtrul prin preajmd. Aga c5, de voie, de nevoie, lupul devenise
vegetarian.
intr-o zi, pe cAnd se plimba sd vadd dacd a mai crescut f,rul ierbii,
se intAlni cu vecina lui, vulpea, gi incepu sd se pldngd ce grele au devenit

vremurile.
Alerg toat5 ziua ca bezmeticul, cu limba scoas5, fdr[ sd prind nimic
. "t8;! -
'{.u," zise lupul imbufnat.
!

Eu in schimb o duc foarte bine, zise vulpea. Dacd ai fl gi tu mai

- l^^
^: descurca
pargiv, te-ai mai L:-^^
-_^:
bine.
Lupul cugetd ad6nc la ce-i
spuse vecina lui gi pe loc ii veni o
idee: ,,ArTl sd fiu gi eu giret, ca
 vulpea, gi de azi incolo o s-o duc mai bine", zise lupul incAntat.
Acestea flind zise, iqi fdcu rost de cele trebuincioase de la o stAn5
plrdsitd din apropiene. igi lud o gubd pe el, igi indesd o cugm5 pe cap gi,
sprijinit intr-o b6t5, porni spre stdna c5reia ii dddea tArcoale de mai mult
timp. Ajunse acolo pe Ia amrazd, cAnd ciobanii gi dul5ii se odihneau la umbrf,.
,.Totul merge strunS! igi zise lupul. Aga deghizat cum sunt $i pe soarele Ssta
puternic, oile vor crede cd sunt chiar stdpAnul care le duce sd le adape."
Se apropie tiptil de dobitoacele molegite de c5ldurd gi incercd sd le
cheme, a$a cum auzise el de at6tea ori la ciobani. Numai cd din g0tlej ii iegir5
nigte urlete sinistre, de ziceai cd e jupuit de viu. Pe datS ciobanii gi dulSii au
fost in picioare gi l-au inhdlat pe intrus. Cu greu a reugit cumdtrul sd scape
din bAtele ciobanilor gi f5lcile dulSilor.
Tl
Lupul s-a lepddat de gubd, de cugmd gi

de ndrav gi a luat-o la s5n5toasa, mAncAnd '

pdmdntul. $i poate cd mai fuge gi in ziua
de azi...

ffit*%

1.J]
:l

-t
t-*

:: iil:

;E;Ur'.
 Vulpea gi iepurele

Intr-o p5dure mare, trdiau linigtite in pace gi armonie, o mullime de

animale. Se cunogteau intre ele gi de multe ori se adunau seara, povestind ce
mai e nou prin lume.
intr-o zi, o gai15 le dldu de gtire cf, o vulpe gi-a fdcut vizuina la ei in
pddure. Toate animalele au devenit precaute, cdci rogcatei i se dusese vestea
pentru giretenia ei.
Vulpea trdise bine l6ngd o fermd de pdsdri, provocAnd pagube serioase.
A$a c5 l5ranii au adus doi dulti uriagi pentru pazd gi de atunci ea nu s-a
mai putut apropia cu niciun chip de zburdtoare. A fost nevoitd sd-gi caute