MIHAELA DUMITRIU

CALEA IMPARATULUI

1
 PARTEA I
MANA DE AUR,
LASA-MA SA SCRIU O CARTE,
SA O SADESC LA RADACINA LUMII,
DINCOLO DE MOARTE.

OCHI DE SMARALD,
ALEGE-MI CUVINTELE,SI LASA-MA SA-ADUC IN LUME VERSURI.
SA LE PUN LA RADACINA LUMILOR
DIN ALTE UNIVERSURI.

TU,FIINTA CE TE ZBATI IN VISE,

TREZESTE-TE CACI CALARETUL CE ANUNTAT ESTE CA VINE,
PLUTESTE-N MANA MEA CE SCRIE O CARTE,
CE-O VOI SADI LA RADACINA LUMII,
DINCOLO DE MOARTE.

VIS

INCALZESTE-MA PARINTE CU FORTA GRATIEI TALE,

NU MA LASA SA PLANG SI SA MA DOARA.
DA-MI SA BEAU MIERE DIN ALBE PETALE….
SUNT OM MARUNT ,A NU STIU CATA OARA.

INTIND MAINILE CATRE SPLENDOAREA CE VINE DIN CER,

NU MA LASA SA PLANG SI SA MA DOARA
DA-MI SA BEAU APA DIN RAUL EFEMER
SUNT OM MARUNT, A NU STIU CATA OARA.
MI-ASEZ FIINTA LA POALELE UNUI CAIS,
NU MA LASA SA PLANG SI SA MA DOARA…….
2
 PICURA PESTE MINE AMBROZIE DIN CUPA TA DE VIS,
SA MA NASC SI EU SFANT, INTAIA OARA.

INGERILOR

N-AM TIMP S-AJUNG SPRE RAI,PICIOARELE-MI SUNT GRELE,

SI AM CERUT TACUTA DE LA INGERI,VREO DOUA-TREI STELE.
MI-AU PUS O CUNUNITA CU FLORI DE CAMP SALBATICE-SUAVE,
DAR,N-AU STAT MULT PE FRUNTEA MEA,ERAU MULT PREA FIRAVE.

PORNIT-A SA PLANGA CERUL CU-AI SAI NORI,IN OCHII DE COPIL,

CE RAVASIT DE-A LUMII UMBRA,STATEA ASCUNS IN ROUA DE
TRANDAFIR,
IN CE ODAIE SA M-ASCUND,CA TU SA MA GASESTI
INGENUNCHIATA,
CU MAINILE PLINE DE FLORI,NEMANGAIATA SI SPERIATA.

SE DUC RAZBOAIE SI-N DURERI ATATEA FIINTE-S ADORMITE,

IARA FECIOARELE DIN CER,ALEARGA-N CAMPURI RAVASITE.
CE ROST AU VORBELE CE DOR,CE SCOASE SUNT PE GURA LUMII,
CAND,IN LOC SA MIROSIM A MIR,NE ARUNCAM IN BRATELE
FURTUNII.

SPOVEDANIA UNUI OM

IARTA-MA CA AM VENIT DIN TINE

SI DIN TARANA SFANTA M-AM NASCUT.

3
AM UITAT CA CINE PLEACA, VINE
SI PLECAND, O IA DE LA- NCEPUT.

IARTA-MA CA AM UITAT DE TINE,

SI TARANA CRUNT AM MURDARIT. 
AM UITAT CA CINE PLEACA, VINE!
ASA SI EU, MEREU, AM REVENIT.

IARTA-MA CA M-AM PROCLAMAT REGE

SI CA REGE GREU M-AM PRABUSIT.
AM UITAT CA CINE PLEACA, VINE!
SI-N VENIREA MEA M-AM AMAGIT.

IARTA-MA C-AM UMILIT SARMANII

SI IN BANI ADANC M-AM INGROPAT.
AM UITAT CA CINE PLEACA, VINE!
SI-N VENIREA MEA EU TE-AM UITAT.

IARTA-MA CA N-AM CUNOSCUT LEGEA

SI-AM CALCAT IUBIREA IN PICIOARE.
AM UITAT CA CINE PLEACA, VINE!
SI VENIND MEREU-IUBIREA MOARE.

IARTA-MA CA N-AM PRIVIT SPRE STELE

SI CU OCHII IN PAMANT AM STAT.
AM UITAT CA CINE PLEACA, VINE!
SI VENIND,DE MINE AM UITAT.

IARTA-MI MASCA CE-MI ASTUPA FATA,

NICI NU STIU CE-I DINCOLO DE EA.
AM UITAT CA CINE PLEACA, VINE!
SI VENIREA- MI ESTE TOT MAI GREA.

4
 ZIDIRE

OLARUL
CARE FACE LUTUL,
MISCAND CU MINA,USOR PAMANTUL,
A TRAIT ZI DE ZI SUB STELE
SI-A ADORMIT
SUB SAPE GRELE.

PICTORUL,
CE IUBESTE PANZA,
MISCAND CU MANA,USOR PENELUL,
A TRAIT ZI DE ZI SUB STELE,
DAR A UITAT SA ATINGA CERUL.

POETUL
CE CREEAZA VERSURI,.
MISCAND CU MANA DULCI CUVINTE,
A TRAIT ZI DE ZI SUB STELE,
DAR A UITAT DE CELE SFINTE.

CONSTRUCTORUL
CE RIDICAT-A ,
CU MAINILE, CASTELE-NTREGI,
A TRAIT ZI DE ZI SUB STELE
SI-A ADORMIT SUB LESPEZI RECI.

ZEII

,,STAPANII LUMII,,SUNT NISTE COPII !

N-AU ARME-N MAINI, CI NUMAI JUCARII.
N-AU PRAF IN OCHI,
CI PULBERE DE STELE,

5
DIN CARE-NCET SE NASC SI MOR
MICUTI ATOMI
SI SUPERNOVE GRELE.

IN DRUMUL LOR AMAR,

PRIN ASTA LUME,
TREC LIN, CA BARCA DE PE LAC,
FARA,,AVERI,, SI ,,NUME,,.

NU TIMPUL LI-E STAPAN,

CI INFINITUL,
DIN FLORI FACUT-AU HAINE,
PAMANTUL E STROPIT,
CU-ALE LOR TAINE.

PE BUZELE LOR
SOARELE FACUT-A IMPARATIE
SI ACEASTA ALBA SEVA,
IMI TRAVERSEAZA FIINTA,
SI SE ASEAZA, CALD,
IN SLOVE ALBE, PE HARTIE.

,,STAPANII LUMII ,, SUNT NISTE COPII……………

TAINA

TU,CACI VII DIN STELE,

MI-AI SOPTIT A LUMII NUME,
FAR’DE ZGOMOT
SI-N TACERE

6
SPUI CE NU SE POATE SPUNE.
ALBE LACURI PLANG NAVALNIC,
RAVASINDU-MI FIINTA TOATA,
STAU RAZAND, CA DULCE-PRUNCA,
LANGA FLOAREA SCUTURATA.

TAINA,
TU,
CE ZBORI DEASUPRA
CRESTETELOR NOASTRE RECI,
HAI,MAI STAI,
CACI DOAR O DATA
PE DEASUPRA NOASTRA
TRECI…..

SI CE !

SI CE FOLOS ADUS-AM LUMII

CA AM SCHIMBAT A MELE STRAIE,
C-AM INCETAT SA FIU COPILA
PLINA DE VIATA SI VAPAIE ?

SI CE FOLOS ADUS-AM VIETII

CA-N MINE NU SE MAI APRIND
LUCEFERII BLANZI AI DIMINETII,
IARBA IUBIRII RASCOLIND ?

OF,CE FOLOS ADUS-AM MIE,

CAND VIU CASCADELE SE-AUD,
DACA URECHEA MI-E INCHISA,

7
SI FLOAREA-I OFILITA-N CAMP ?

ILUMINARE

RIDICA-MA DIN PIETRE,

SI URCA-MA IN CERUL TAU, OPAL !
SCOATE-MA DIN RADACINI DE ROUA,
CREEAZA-MA DIN FRUCTE SI CRISTAL.

DIN PALMELE-TI ALBITE DE DULCEATA

VREAU SA-MI AFUND BUZELE-MI CE PLANG,
CERAND PAMANTULUI O ALTA VIATA
SI O SILABA DIN AL TAU CUVANT.

COBOARA-, USOR, DIN STELE,

TRIMITE-MA IN TRUPUL UNEI FRAGEDE FECIOARE,
SPALAMA-N AMBROZIE DIN STROPI DE PLOAIE,
SI PUNE-MI ,DOAMNE ,LUMEA LA PICIOARE.

DAU

SOARELE SI LUNA
SI UNIVERSURILE TOATE
LE DAU
PENTRU O CLIPA DE IUBIRE,
SA SE APLECE-N DANS STANCILE TOATE,
SA SIMTA PIATRA STROP DE FERICIRE.

8
SANGELE,CARNEA SI TOT SUFLETUL MEU
SE STING INTR-O CLIPA DE IUBIRE,.
SA SE APLECE-N DANS STANCILE TOATE,
SA SIMTA PIATRA STROP DE FERICIRE.

AM

AM STRALUCIT DOAR O SECUNDA,

SI AM CAZUT, CA STINS, IN MARE,
CACI NU-I NIMIC PE-ACEASTA LUME,
DECAT DURERE SI VISARE.

AM STRANS IN PUMNII MEI TOT RAIUL,

DAR AM UITAT SA II DESCHID.
SI PLANSA-U OCHII IN TACERE,
DE RASUL MEU, CE-A FOST PERFID.

SA NU UITATI CA IMPARATUL,
CU TRONUL LUI CEL AURIT,
NU POATE MOSTENI PAMANTUL,
DAR POATE MERGE-N INFINIT.

AM STRALUCIT DOAR O SECUNDA,

CA CIOBUL ARUNCAT IN DRUM,
CACI NU-I NIMIC PE-ACEASTA LUME,
DECAT DURERE ,PRAF SI FUM.

9
 SA LASI

SA LASI PETALELE SA CADA

SI SA LE STRANGI IN OCHI CULOAREA,
CACI ESTE ZEU ACELA CARE
LE SIMTE SUFLUL SI SPLENDOAREA.

SA LASI PETALELE SA ZBOARE

PE CERUL STAPANIT DE FLUTURI,
SA STAI CA FLOAREA IN TULPINA,
SA NU TE-APLECI ,
SA NU TE SCUTURI.

SA LASI PETALELE SA CANTE

SPRE CERUL IMPANZIT DE NORI,
CACI ESTE ZEU ACELA CARE
TE-NVATA, USUREL, SA ZBORI.

SA LASI PETALE SA SE ALINTE

IN BRATE DE VESTALE SFINTE,
CACI ESTE ZEU ACELA CARE
NU MAI REVINE LA-NTRUPARE.

IUBIRE

N-AM STIUT CA DACA STAU PE PIETRE

MA PREFAC IN STANCA SI-AM SA MOR,
N-AM STIUT CA DACA SFIDEZ RAIUL,

10
N-O SA MAI AM ARIPI CA SA ZBOR.

N-AM STIUT CA DAC –ATING LUMINA,

INTUNERICUL VA APAREA,
SI DE VOI STRIVI IN PUMNII MEI ,,MINUNEA,,
NU VA MAI AVEA NIMENI
NICI O STEA.

N-AM STIUT CA DACA FAC SA PLANGA

FLORILE DE RASUL MEU,
LE VOI STINGE VESNIC DULCEA SEVA
SI LE VOI LIPSI DE DUMNEZEU.

N-AM STIUT CA ,,SIMTE,, TOT CE ,,MISCA,

SI M-AM INFRUPTAT DIN HRANA GREA.
AM MURIT,
MOR INCA SI-ACUMA,
FAR SA STIU,
CA DIN CERURI , SFINTII,
PUN PE MINE ,,STRAI DE CATIFEA.,,

POMII ALEARGAU INFRUNZITI IN SOARE,

SI I-AM SECERAT FARA SA STIU,
CA CEL CE VARSA APA DIN PAHARE,
LASA-N URMA LUI NUMAI PUSTIU.

SAKU(DANSATOAREA DIN FLORI DE PORTOCAL)

TOATE VISELE SE IMPLINESC ,SAKU, INTR-O ZI,DAR SUNT DOAR

VISE.

11
IAR VISELE SE STING DIMINEATA , CAND SOARELE MANGAIE
IARBA.
DESCHIDE-TE SAKU SI LASA DANSUL TAU SA TREZEASCA FIINTELE
CARE DORM.

CANTECUL LUI SAKU

GEANA OCHILOR MEI SA DESCHIS,

INTR-O DIMINEATA.
PARCA AR FI FOST UN VIS CU URME DE DULCEATA.
MAINILE MELE PORNITA-U SA DESCHIDA UN CERC IN ASTA LUME.
AM PUS ,,PRAF,, PESTE NORI,
SI ,, FIINTELOR,, NUME.

CAND DANSUL MEU SALTAT-A,

A VIETII ATOM SCANTEIE,
M-AM DESCOMPUS USOR,
IN ,,TRUPURI,, DE FEMEIE.

SUNT CENTRUL UNIVERSULUI,

A LUMII-USOARA CLIPA.
TAINA VERSULUI,
SI-A PORUMBELULUI ARIPA.

SUNT SAKU-DANSATOAREA,
SI-NALT USOR IN TINE,
SI MUNTELE SI MAREA,
VREAU SA TE MISC STRAINE,
TU SA LASI,
A MELE BRATE ALBE CU IZ DE TOPORASI,
SA TE CUPRINDA IARASI,
TU-AI MAI FOST CUPRINS,
DE A TACERII NUME,
DE APA SI DE VIS.

AM TIMP,HAIDE DANSEAZA,
NU UITA CA MISCAREA,

12
E SCURTA-A VIETII POARTA,
SI-NCHIDE-N EA,UITAREA.

POTI SA M-ATINGI STRAINE,

TRUPUL IMI E FIERBINTE,
E ARS DIN PIATRA SEACA,
NASCUT E,DIN ,,CUVINTE,,

AM SA TE-ATING CU DANSUL,
TU,MISCA-TE INCET,
ESTI UN ULCIOR ACUMA,
IAR MAINE-UN PICTOR SAU POET.
MIRAJ , CACI SI SOMNUL
E UN STAPAN AL LUMII,
TE-ARUNCA GREU DIN CLIPA,
IN BRATELE FURTUNII.

DESCHIDE-TI OCHII GREI

SI-ATUNCI AI SA MA VEZI,
TI S-O TOPI TOT TRUPUL,
SI N-AI SA MAI VISEZI.

AI SA VALSEZI CU MINE,
FARA SA TE APLECI,
PRIN ASTA LUME-N ,,FORME,,
NICICAND N-AI SA MAI TRECI.
SUNT SAKU,
DANSATOAREA,
SI-NALT IN TINE,
SI MUNTELE SI MAREA.

RAZBATE

13
ADANC, DIN PIATRA,
AUZEAM CUM RAUL,
CE TRECE PESTE MINE,
SE DESCHIDE.

MA-MPARTASESTE DE NECTAR,
SI FRUCTE.
MA CURATA DE PRAF SI OSEMINTE.

ADANC, IN MINE,
AUZEAM CUM ROUA
RASARE PESTE INIMA-MI DE GHEATA
SI SALTA, LIN ,CA PRAFUL DE PE FLUTURI,
DAND TRUPULUI O ALTA VIATA.

SUFLETUL MEU

APRINDE-TE SI LASA-MA PE MINE SA TE STING.

IAR PLOAIA SA TE DESFACA PRECUM FLOAREA DE CAIS.
PASESTE-NCET SI LASA CA URMA USOARA A UNUI VIS
SA TE-NFIOARE.
DIN MINE-TI DAU SA BEI,
CACI SETEA TA
A STRIGAT CATRE LUMEA MEA,
CU MII DE DUMNEZEI.
PARFUM DE TEI SALBATIC SA-TI CUPRINDA OCHII,
SA-TI TREMURE PLEOAPA DE SARUTURI VII.
RAMAI AICI, CACI JOS ESTE DURERE !
LUMEA-I BATRANA SI NU MAI SUNT COPII.

ROADELE CAD USOR DIN POMII PLINI DE TOAMNA.

DEGEABA AI SA TRECI, RAZAND , PE-ALEI,

14
DE NU-TI DESCHIZI URECHILE SI OCHII,
S-AUZI CUM CANTA-N TINE DUMNEZEU.

SPUNE

-NU POT S-AUD SUNETUL TAU,

,,IUBESTE,-,ZICE INTELEPTUL.
,,TRAESTE,,-SPUNE-NCET POETUL,
,,ZAMBESTE ,,CU OCHII INDRAGOSTITULUI,
SA MA CAIESC ?
CE AUD ACUMA,
NU-I FIRESC.
-NU POT SA SIMT PARFUMUL TAU.
TACUTII TRANDAFIRI S-AU ADUNAT
IN DANSUL LUMII FERMECAT,
CA EU SA-TI GUST AROMA,
;;IUBESTE ;; ZICE INTELEPTUL,
;;TRAIESTE, ;; STRIGA PLANGAND POETUL.
-INALTATE SPRE ,,POARTA,,UNDE SFINTII
CLADESC DIN ,,FIRE DE CUVANT,,PALATE ALBE,
CUTREMURATE MAINILE LOR DEASUPRA-MI
ASEAZA-N PARUL MEU COMORI SI SALBE.

CANTECUL
…

SOAPTELE CE MI-AU CURS PE BUZE

AU TOPIT LESPEZILE RECI
SI-AU SECAT SARATA MARE,
CA TU SA POTI SA O TRECI.

15
LACRIMILE CE AU FOST AMARE,
FOST-AU HRANA BUNA PENTRU PESTI,
IAR LUMINA FIINTEI MELE TOATA,
AM PUS-O LA RADACINA TA-,,SA CRESTI,,.

TI-AM SARUTAT OCHII ASTA NOAPTE

M-AI DORMEAI,CRED CA,NU M-AI SIMTIT.
AM LASAT INTAIUL ATOM IN TINE
MI-L INAPO.EZI TU,LA ,,SFARSIT,,

TE- AUD ,COPILE,TOT ASA CUM IARBA

VERDE-AUDE ,,CAVALERII,,EMISARI AL PLOII.
SA NU PLANGI,DIN PALMA MEA ITI DAU STELE,
CA SA-TI FACI CUNUNA,
SA DOMNESTI,
CA UN IMPARAT PE JILTUL LUMII,
MERGI, COPILE,-SA NU TE OPRESTI.
TRONUL ACESTA ESTE FACUT DIN PIATRA
SI CA PIETRA-N VAI S-O PRABUSI.
VINO-N LUMEA MEA, UNDE –MPARATII,
DOMNESC VESNIC CA NISTE COPII.
TI-AM SARUTAT OCHII ASTA NOAPTE,
TU DORMEAI,CRED,
CACI NU MAI SIMTIT……….

CAVALERII

TI-AM ZARIT MANA GREA ,OMULE,

IN CRENGILE MELE VERZI.
LE-AI FRANT,OMULE,
ROADE,TU,NICICAND N-AI SA MAI VEZI !

MI-AI TULBURAT APELE CURATE

SI AI RAS CAND M-AI VAZUT PLANGAND.

16
M-AM INVOLBURAT SUB BICIUL PLOII
SI IN CALEA MEA AM MATURAT
TOT CE TU PE LUMEA ASTA-I RIDICAT.

MI-AI UCIS SI PESTII CE-NNOTAU,

PRECUM ARGINTUL VIU.
ITI ATRAG ATENTIA,,STRAINE,,
C-AM SA TE LAS SA STAI INTR-UN PUSTIU.

NU ,NU TE- NTINDE SPRE PETALA FLORII,

CACI NU VA MAI RAMANE NIMIC DIN AL SAU PARFUM,
CA TU MERGI CA UN NEBUN IN PRAFUL NEGRU,
SI, PE UNDE TRECI,
TRANSFORMI TOTUL IN SCRUM.

UNDE TE- ASCUNZI ,IN CARE PESTERI ?

EU TE GASESC USOR,ORIUNDE-AI FI.,
SA TE INTREB  DE CE-TI UCIZI COPII,
TRANSFORMADU-I IN ,,GOLEMURI,, PUSTII ?

LASA-MI AERUL CE NU-TI APARTINE,

SA-L RESPIRE FIINTELE CE TREC,
LUNECAND USOR PRIN ASTA VIATA……
EU TE ROG SA FII MAI INTELEPT !

DESPRE NOI

SUS,
IN IMPARATIA SOIMULUI,
GANDUL NU POATE PATRUNDE
SI NICI FIRUL INTUNECAT AL NOPTII.

CONDAMNATI LA MOARTE
SI TOTUSI NEMURITORI,
ZBURAM PRIN VIATA,

17
LOVIND CU ARIPILE EXISTENTA.
CAUTAM
LUMINA FARA DE SFARSIT A DIAMANTULUI
ASCUNS SUB STANCA !

DUREREA,
CE NE INSOTESTE PRETUTINDENI,
ESTE A LUMII POARTA,
SE DESCHIDE PENTRU CEI CE VIN SI PLEACA,
CHIPURI DRAGI, CARE N-AU TRAIT DECAT O SECUNDA,
DAR LOR LI SA PARUT VESNICIE.
NUFERI PRINSI IN NOROI,
MA-NCHIN IN FATA ACELUIA CARE
A MANGAIAT ATOMII
SI V-A FACUT PE VOI.

MAI SUNT NEBUNI IN LA MANCHA ?

MIGUEL CERVANTES NU A MURIT.TRAIESTE INCA,AICI,IN INIMA

MEA.
S-A ELIBERAT DE O LUME NEBUNA CARE NU A INTELES
,,INALTIMEA SUFLETULUI SAU,,.
EL ESTE CEL CE-I CAUTA, INCA, PE ,,VISATORI,,
.
,,CAUTA PE-ACEI FARA DE CARE VIATA
‘NU AR FI NIMICA, DECAT O PALMA DE DESERT,
NICI RESPIRATIE N-AR FI FARA ACEI ,
CE-SI SCOT CU MANA INIMA DIN PIEPT
SI-O DARUIESC INTREGII LUMI,
CE ZBOARA SPULBERATA DE FURTUNI.

TRAESTE-N TOTI,
DAR STRIGATUL SAU DE SMARALD
PUTINI L-AUD.
CLOPOTUL ZILEI ANUNTA NOAPTEA,

18
STINSA E CLIPA,
PROFUNDA-I SOAPTA.
HAIDETI CU MINE,
SA-I CAUTAM PE VISATORII
CE STAU ASCUNSI SI MISCA ROATA MORII.

TE-ASTEPT MIGUEL CERVANTES,

SINT UN NEBUN
SI-ASTEPT
SA-INCEP CALATORIA.
N-AI TEAMA,
N-AM SA PLEC.
PE DRUM MERGAND,
PLOI REPEZI VOR VREA SA MA OPREASCA,
DAR EU AM SA-I SPUN PLOII ;;N-AI FORTA CA INTR-O CLIPA
SOARELE
DACA APARE,
SI APA CE-A CAZUT PE DRUM
SE VA USCA ;
PE DRUM ,,MERGAND,
CALDURA PREA MARE VA VREA SA MA OPREASCA,
DAR EU AM SA-I SPUN SOARELUI ;N-AI FORTA, CACI INTR-O CLIPA
APARE LUNA , IAR TU VA TREBUI SA PLECI ;
PE DRUM,,MERGAND,
RACEALA NOPTII VA VREA SA MA CUPRINDA,
DAR EU AM SA-I SPUN LUNII ;N-AI FORTA, CACI INTR-O CLIPA
APARE SOARELE CU RAZA LUI ,
IAR TU VA TREBUI SA PLECI ;
NICI O INCHIZITIE DIN LUME
NU VA OPRI VULCANUL DIN MINE !LE VOI STRIGA IN FATA CA
ADEVARUL,
E O PIATRA RARA,
SI NIMENI NU-L DETINE.

SUNT AL FARISEILOR DUSMAN

AH,MA VADA-N ZEGHE,
SAU ARZAND PE-UN RUG,
DAR,,N-AM SA TAC,
CACI VOI STINGE FOCUL APRINS CU APA MEA.
MA VOI ELIBERA DE LANTUL LOR ABSURD

19
SI-AM SA PLEC,
STRAIN DE ASTA LUME,
S-ADUN NEBUNII CE-S ASEMENI MIE.

AU FOST DECLARATI ERETICI TOCMAI ACEIA CARE S-AU APROPIAT

DE ADEVAR.SI AU PLATIT CU VIATA !
OMENIREA A FOST MISCATA DIN LOC DE VISATORI ,DE FIINTELE
IRATIONALE,NEBUNI ,CUM ASTAZI LI SE SPUNE.
,,SISTEMELE ,,NU AU NEVOIE DE EI.PENTRU CA SE SIMT
AMENINTATE.

,,NEBUNII ,, TRAIESC IUBIREA

SI VIATA DESCOMPUSA-N VISE.
PENTRU EI NU EXISTA ZIDURI,
PORTILE LE SUNT LARG DESCHISE.
NIMIC NU-I POATE OPRI PE-ACESTIA.
SA-I REDUCI LA TACERE,
NU SE POATE !
,,,,EI SUNT ,,ROTILE,,
LA UN ,,CAR,,
CE FARA ,,ELE,,
SA SE MISTE
NU MAI POATE.

CALATORI SPRE PARADIS

DE UNDE AM VENIT ?
SI SPRE CE MA INDREPT ?
NUMAI ,,CALATORUL ,,STIE.
N-AM TIMP SA ASTEPT,
MA GRABESC.
SA MA STING.
SI ALERG,ALERG PE DRUM,SINGUR.
AM INFLORIT
SI-AM LASAT PLOAIA SA MA UDE.

20
PARFUMUL MEU L-AM DARUIT INDRAGOSTITILOR,
SI VISUL,CAUTATORILOR.
AM STRALUCIT CA O STEA PE CER.
M-AM APRINS CAND ,,GLASUL ,,M-A STRIGAT
SI MI-A SPUS ;ACEASTA-I CALATORIA TA.
NU L-AM INTELES
SI-AM ADORMIT INTR-O GRADINA.
AM PRINS RADACINI.
MA USCAM IN TOAMNA,.
CA SA RENASC PRIMAVARA.
SI TOT ASA PANA CAND,
INTR-O ZI,
RADACINILE MI S-AU TOPIT.
SI M-AM APRINS CAND GLASUL M-A STRIGAT SI MI-A
SPUS ;ACEASTA-I CALATORIA TA.
ATUNCI
L-AM AUZIT
SI N-AM MAI ADORMIT.

POVESTEA INVATACELULUI ORB

A fost odata un mare Sfant. Avea cu sine in chilia sa un Invatacel. Era de-o
schioapa cand s-a retras alaturi de batran. Dar ceea ce nu stiti este ca acest micut
avea pe ochi o banda neagra legata la spate. Sfantul l-a intrebat de ce are Ochii
acoperiti, iar invatacelul i-a raspuns ca a fost indrumat de cineva sa-si ascunda
ochii pentru a se feri de ispite. Bine, daca asa vrei tu, faca-se, dar tine minte:Va
veni o zi in care vei dori sa Vezi, si atunci iti va fi foarte greu.

Au trecut anii, invatacelul era tot acolo. Ochii, insa, erau tot acoperiti. Umila
chilie era mereu plina de oameni, sositi sa asculte invataturile batranului intelept.
Unii veneau cu boli ale trupului, altii cu tulburari Sufletesti, iar o mica parte
veneau de dragul Sfantului ,stiind ca intrebarile si raspunsurile care se dadeau
acolo erau spre cunoasterea profunda a Adevarului. De la o vreme insa
invatacelul, care statea ca pe ace, se baga in discutie fara sa fie intrebat.
Invatacelul: Nu exista Soare, nu exista Luna, nu exista Stele, nu exista Nori,
nu Vad petale de flori.

21
 Sfantul: Si de ce crezi ca ele nu exista?
Invatacelul: Pentru ca EU nu le vad.
Sfantul: Dar asta nu-nseamna ca ELE nu Exista, asta inseamna ca tu esti
ORB.
Invatacelul: Daca eu nu le vad ,inseamna ca nu Exista.

Atunci Batranul s-a ridicat, a luat o banderola neagra si i-a astupat gura.
BINE,DACA TOT NU LE VEZI ,MACAR SA NU MAI POTI SPUNE
CA NU EXISTA.

DACA TRAESTI INCORSETAT DE PROPRIA RATIUNE,

NU AI CUM SA-NTELEGI VALSUL EXISTENTEI.
MACAR PENTRU O CLIPA DAC-AI SIMTI PARFUMUL
SPUI:
”N-AM TRAIT DEGEABA”

,,ACELA CARE N-A TRAIT,

ACELA CARE N-A SIMTIT,
ACELA CARE N-A VAZUT,
ACELA CARE N-A CREZUT,
NU-I FIINTA OMENEASCA”

NU POT SA NU EXIST,
NU POT SA NU RESPIR,
NU POT SA NU TE STRIG,
NU POT SA NU ADMIR.
NU POT SA NU TE ATING,
NU POT SA NU IUBESC,
NU POT SA STAU FLAMAND,
NU POT SA NU GRESESC.

Stie cineva care este limita Perfectiunii?

22
 Nu exista Limite. Totul este Perfect, totul este Armonie, pana apare
Dualitatea Mintii. Bun-Rau, Urat-Frumos, Bine-Rau, Lumina-Intuneric.
Cand fiinta atinge gandirea absoluta, contrariile dispar. Mintea este un
instrument minunat, daca este folosit corect. Este un bisturiu ascutit cu care poti
ucide, dar cu care poti face o operatie ce are ca urmare salvarea unei vieti. Fiinta
umana, nemultumita, vesnic in razboi cu sine si cu ceilalti, alergand dupa praf si
palate, limitandu-se la un car plin cu aur si un sac de bani.

,,Mai este loc de Splendoare?

Aceasta a fost o intrebare”.
Daca totul in noi este Perfectiune, atunci de ce sa lasam Nesabuinta sa preia
Conducerea si sa provoace adevarate dezechilibre fizice, psihice si chimice.

M-AM NASCUT APRINS DIN STELE

SI DIN PULBEREA SAMANTII,
MI-A CURS MIERE DE PE BUZE
SI
LACRIMA DIN OCHIUL FRUNTII.

N-AM SA TAC,
TACEREA-I RECE,
AM SA PUN GURA–MI SA SOPTEASCA
CA AM FRANT IN TREI ATOMUL,
SI SUNT FIINTA OMENEASCA.

CRUCEA –SIMBOL UNIVERSAL

Crucea este simbolul Vietii. Iar viata ne include pe toti, indiferent de

Religie. Religia apartine Omului, iar Omul apartine lui Dumnezeu…

Sa apelam Vocea Stiintei.

In celula umana exista Apa Vie, generatoare a efectului de Piramida.

,,O alimentatie pur naturala si redusa, alaturi de un exercitiu al curatirii
gandurilor si sufletului, prin diverse tehnici de meditatie si rugaciune, face din

23
Om o adevarata piramida vie. Numai simpla prezenta a acestor oameni incarca
interlocutorul cu suficienta Energie Biotica.
(Valentin Moraru-Quo vadis Homo?)

”Interrelatiile sistemice intre individ si mediu, intre individ si colectivitate,

fac din om, ca generator de EP (piramida vie) un factor de influenta extrem de
important. O extindere catre Universal ar oferi omenirii posibilitatea intelegerii
mediului inconjurator, a celorlalte sisteme vii, a tuturor structurilor, dintre care
fiintele umane sunt parti componente. Individul, care prin EP face saltul catre
starile inalte de constiinta devine din individ social, un individ universal, din
potential sau partial creator, suma a capacitatilor creatoare.
,,Cum fiecare sistem este o parte a unei clase de sisteme pana la
macrosistemul Cosmos, vom ajunge, mergand din aproape in aproape, pana la
campul universal de informatii”.
(D.Constantin-Inteligenta Materiei)

,,Putem afirma ca Memoria de Piramida este una din primele si cele mai
importante informatii genetice pe care sistemele vii le poarta in ele, din timpuri
primordiale. Memoria de Piramida este in cazul organismelor vegetale, introdusa
in programul lor genetic (brad, conifere si alte specii arboricole). Decodificand
EP-informatia genetica primordiala, organismele vegetale reactiveaza memoria
genetica si declanseaza mecanismele latente, optime ale vietii.
Nu se poate izola nici o fiinta de mediul inconjurator. O multime de legaturi
patrund in atomii din Univers si invers, de la acestia catre obiect, in noi si
pretutindeni. Am putea definii acel ,,Ceva” din atomii ce comunica si
interactioneaza cu atomii aflati in celalalt capat al Universului, ca un camp
universal de informatii, existent in profunzimile materiei, a atomilor, camp care
conecteaza toate sistemele intr-unul unic - purtator al acestei informatii
primordiale.
Informatia primordiala, se afla inscrisa in toate elementele Universului, si pe
baza ei ,,VIATA” (cuprinzand atat viul, cat si neviul) devine posibila.

Materia (substanta) poarta informatii, informatia ghideaza evolutia

substantei, prin intermediul suportului energetic (modelul de exprimare). Prin
intensitatea Rugaciunii (a trairii in post si rugaciune) sunt atinse Stari Inalte de
Constiinta. Undeva la nivelul Marelui Necunoscut (creierul) se intampla
transformari fizice, psihice si chimice. Are loc o intensificare a Efectului de
Piramida a subiectului care intra in rezonanta cu un Receptor potrivit .Receptorul
raspunde intensitatii EP (efectului de Piramida) emis de OM marindu-si in acelasi

24
timp propriul sau potential (EP). Are loc o transmisie in Viu (imposibil de inteles
de catre oameni) . Legatura intre fiinta si sistemul viu fiind foarte puternica in
momentul rugaciunii. Ca si cum atat unul cat si celalalt dispar ca identitati
separate ramanand o singura Traire, o singura respiratie, ceva UNIC.

UNDE… DOAMNE

Te priveam bland din trupul firav al florii de camp,

Si tu nu m-ai vazut.
Te priveam cu drag din seva copacului,
Si tu nu m--ai vazut.
Te priveam adanc din undele curate ale raului,
Si tu nu m-ai vazut.
Te alintam din firul verde al ierbii,
Si tu nu m-ai vazut.
Am sperat ca ma vei admira in puful alb al lebedei, ce aluneca pe ape, plina
de gratie
Si tu nu m-ai vazut.
Si in aerul pe care il respiri,
Si tu nu m-ai simtit.

Te privesc cum stai cu mainile impreunate a rugaciune,

Citind dintr-o carte, si intrebandu-te
UNDE ESTI DOAMNE?

MONAHUL

,,FIINTA SE INTOARCE IN DUMNEZEU ASA CUM A PLECAT:

UNICA SI IREPETABILA”.

25
 IUBESC MONAHUL ASCUNS DIN INIMA MEA
SI VIATA LUI SOLITARA,
IUBESC SI-N INIMA MEA SE APRINDE O STEA
IN LUMEA CEA RECE SI AMARA.

IUBESC MONAHUL ASCUNS DIN SUFLETU-MI TRIST,

PLIN DE APE CE CURG PRINTRE PATIMI.
PURIFICA-MI, DOAMNE, OCHII MEI DUSI
SI LASA-I SA SE UMPLE DE LACRIMI.

ACOLO UNDE AU ZBURAT FLUTURII

,,Incet, norul lasa sa curga lacrima sa pe pamant.

….iar pamantul plin de apa germineaza si da ,,ROADE”.
Ca sa ajungi la stralucirea Diamantului, Existenta (Marele Maestru) te
adoarme, te mangaie si te slefuieste. Nu este simplu. Este nevoie de multa
Munca, Suferinta, Renuntare, Acceptare. Trebuie sa fi in acord cu Existenta iar
increderea sa fie deplina. Un adevarat Creator nu-si distruge niciodata Opera. O
indruma spre Perfectiune. Procesul este lent, dar sigur. Nu exista graba: „pana ce
ultimul Fluture nu trece hotarul, Eu nu ma intorc Acasa”.

EU NU MA PLANG,
NU POT SA JUDEC STRAMB,
AM FOST SI EU ODATA PIATRA,
AM FOST SI EU FIRAVA FLOARE,
AM FOST UN FIR DE IARBA-N TREACAT
SI-AL ZILEI DRUM PLIN DE SPLENDOARE.

AM FOST UN FIR DE PRAF,

AM FOST ATOM,
AM FOST IN TRUPUL MULTOR FIINTE
SI DE O MIE DE ORI OM.

AM FOST SI VIS,
AM FOST SI REALITATE

26
 SI URA AM FOST.
SI IATA-MA,,
DREPTATE.

AM FOST IN UMBLETUL FIN AL FURNICII,

AM FOST IN PASUL CALM AL PISICII,
PLANGEAM LIN, ODATA CU NORII,
SI-AM INSOTIT PESTE TOT
CAUTATORII.

„EREZIE NU ESTE SA AFIRMI CA DIVINITATEA ESTE IN TOT SI IN

TOATE, CI SA AFIRMI…. CA NU ESTE”.
„A-L EXCLUDE PE DUMNEZEU DIN BOBUSORUL DE GRAU ESTE
O NEBUNIE”.
„A-L EXCLUDE PE DUMNEZEU DIN SEVA POMULUI RODITOR
ESTE O NEBUNIE”.
„A-L EXCLUDE PE DUMNEZEU DIN OCHII UMEZI SI BLANZI AI
CAPRIOAREI, CE-MBATATA DE AROMA MOSCULUI COLINDA
CARARILE PADURII, IN CAUTAREA UNUI FIR DE IARBA, ESTE O
NEBUNIE”.
Asa cum El striga din intreaga mea fiinta, prin mainile care scriu aceasta
carte, prin buzele care rostesc cuvantul, Doamne, acelasi atom Sfant salasluieste
in fiecare fiinta vie, fie ea animal, planta sau om.

Divinitatea Misca atomii, celulele si sufletele noastre. Aceasta Matematica

Universala ce scapa cunoasterii noastre si care ne poarta de la zero la plus infinit,
fara ca noi sa putem Interveni.
Si daca tot nu putem sa facem aceasta, de ce atata zbatere? Ne inconjuram
de Palate si Imperii, dar toate acestea nu sunt decat drogurile existente, ,pentru a
putea uita de Sinele nostru. Se zbat si fluturii dansand cu vantul, dar faldul
aripilor lor curtand florile, coloreaza existenta noastra.
Dar noi,existenta cui o coloram?
Pentru ce traim?
N-ar trebui sa dam un sens nobil existentei noastre?
„SI-N TRECEREA NOASTRA LUNECANDA SI AMETITOARE,
PRICINUIM DURERE SAU SPLENDOARE?
ACEASTA A FOST O INTREBARE”.

„DE-AM SUPARAT PE CINEVA

CU ALE MELE SLOVE SCRISE,

27
IERTARE-MI CER,
DAR N-AM SA LAS
SA
RIDICA-TI
FABRICI DE VISE”.

Si tineti minte:
ADEVARUL NU POATE FI CAUTAT IN UMBRA RATIUNII.
ORICAT AI CREDE CA DETII ADEVARUL SUPREM,
EU ZIC SA CAUTI ADANC IN TINE, SA VEZI CE ANUME DETII.

ATAT

FARA DE ZGOMOT, MARTOR AL TACERII SI

PARINTE AL ATOMULUI.
TU, CEL CARE AI MISCAT FIINTA, DIN INFINIT CATRE POARTA
CEA STRAMTA
SI AI AVUT RABDARE CA DIN NEGURA FIINTEI
OMENESTI SA APARA FIRAVUL DIAMANT,
PRIMESTE FLUTURELE CU ARIPI ROSII
DIN PALMELE MELE TESUTE DIN VISE,
SI NU MA UITA, PARINTE, ATUNCI CAND ACOPERI
LUMEA CU
STELELE TALE.
AMIN !,

MESAJ UMANITATII
SCRISOAREA UNUI VISATOR
28
 Se spune despre visatori ca au miscat lumea din radacina ei. Au facut ca
florile sa zboare in inaltul cerului si muzica sa incalzeasca atomul. Stiti ca undeva
in structura noastra ADN iau nastere cele mai frumoase vise si cele mai dureroase
cosmaruri?
Suntem strop din marele ocean si curgerea noastra este permanenta. Nu
avem nici un drept sa lovim pe nimeni, sa discriminam, indiferent de religie, rasa
sau optiune politica?
Cum? Nu aud. A,o stiati si pe asta. Bine!
Ca intre noi este oadr o mica dimensiune diferita. Starea de Constiinta.
Stiati?
Da?
Bine.
Insa prin nastere, durere, suferinta si moarte suntem egali. Ne nastem Goi si
fara Nume. Doar intaiul strigat aminteste ca fiinta (baiat sau fata) intinde gurita
lacoma catre sanul datator de ,ata. Durerea cand toate celulele striga, cine o poate
suporta? Si pe cine ocoleste ea? De la primul planset si pana la ultima suflare,
durerea este prezenta. Suferinta. Oh! Biata fiinta, Te nasti mereu in suferinta!
De la suferinta coplesitoare a sufletului singuratic, ce-si cauta identitatea
pana la durerea fara de margini a trupului. Da, suntem intr-adevar EGALI. Iar
MOARTEA, un subiect inepuizabil! Doar marii intelepti o accepta ca pe o
Trecere, o adanca Tacere pentru o urmatoare Renastere. Dualitatea, o ce cuvant
cu 2 talere! Suntem Duali? Da,mai mult decat atat. Ea incepe in mintea noastra si
sfarseste cu toate forta in afara. Discriminam, impartim si disecam tot ce ne pica
in minte. Albul este bun, negrul este rau.Aceste contraste, insa, nicicand nu vor fi
in razboi.Insa Mintea omului, DA. Sa aruncam o privire in tabloul viziunilor
omenesti.
Viziunea Budista. Numai prin BUDDHA se poate ajunge in Nirvana.
Viziunea Iudaica - Secretele Domnului nostru Dumnezeu, ne sunt revelate
pentru totdeauna, noua si copiilor nostri…
Viziunea Islamica. Marturia credintei (shahada): Nu exista alt Dumnezeu
decat ALAH, iar MAHOMED este profetul sau.
Viziunea Crestina. Numai prin Christos se poate atinge Mantuirea.
Poti sa contrazici pe cineva?
Nu ai dreptul. Fiecare om isi cunoaste dimensiunea mintii si a sufletului.
Fiecare religie se imbina perfect cu tiparul mental al fiecaruia. Mintea mea
vibreaza perfect cu tiparul crestin, a ta cu cel iudaic, a lui cu cel budist, etc.

29
 Nu are nimeni dreptul sa judece Religia celuilalt. Iar daca cineva o face,
inseamna ca-i lipseste intelepciunea. Dar in Esenta, toti suntem la fel, fiinte
omenesti care-si cauta EUL. Dulci Calatori in timp si spatiu, sositi aici fara de
nume si pregatiti sa plece-n Infinit.
Nu, va rog sa nu ma judecati. Nu uitati. Sunt doar o visatoare Si ca sa fiu in
asentimentul tuturor, am sa va spun o Poveste. Se stie doar ca in fata povestilor si
cel mai temut Vanator abandoneaza Arma.

IMPARATUL DA-EL SI FII SAI

In centrul Globului Viu, nu departe de Apa Albastra, invecinandu-se cu cei 7

stalpi ai Lumii, isi ducea traiul Imparatul DA-EL, inconjurat de cei l2 supusi ai
sai si cele 3 Imparatese ale Focului. Vesnic zambitor, domnea cu Intelepciune
peste intreaga Creatie.
Stapan al pamantului plin de rod, al vazduhului (leagan al pasarilor,
fluturilor si petalelor calatoare) al apelor pline de pesti cantatori,al vantului
hoinar, al Soarelui si Lunii. Dar mai avea DA-EL un sfetnic batran si tacut, pe
batranul MA-NOR. Cand venea timpul odihnei, ii placea sa se intretina discutand
veacuri intregi cu sfetnicul sau. In a 7 zi a Marelui Timp, DA-El l-a chemat pe
MA-NOR, la ceas de mare taina. Am atatea bogatii, pamanturi si tainice locuri si
nu are cine sa se bucure de ele. Asa ca m-am gandit sa infiez cinci prunci
dragalasi, care sa se bucure alaturi de mine de lumea minunata in care traim, sa
stapaneasca cu intelepciune peste natura darnica si materna.
„O gradina fara flori nu are nici un farmec”.
Si inca cu un asemenea gradinar, cum era bunul DA-EL.
In a treia dimineata de la Soare, MA-NOR, s-a infatisat la poarta cetatii OP-
AL, in brate cu cinci feti – frumosi ,albi ca petalele de trandafir cand le saruta
roua.
Bucuria lui DA-El nu a avut margini. Si-a cuprins in brate copilasii ai caror
ochi ii cautau pe ai sai si ale caror manute se jucau cu lunga sa barba. Odata cu
venirea micutilor parca totul capatase sens. Florile Pamantului revarsau parfumul
lor suav in cascade si se intreceau in dansul lor fantastic cu vantul. Pamantul isi
ridica bratele sale framantate de rod si samanta si cuprinse capsoarele frumoase
ale fetilor. Iar ei, albi si curati, calcau pe bolta lumii fara sa o atinga, fara sa-i
pricinuiasca durere, asa, ca un fluture pe-o floare. Veseli si bucalati, hraniti cu

30
taine si ambrozie, bucurau lumea cu surasul lor si lumea inverzea sub atingerea
delicata a pasilor mici si tacuti.
Ei! Dar timpul trecea si-n trecerea lui schimba multe. Misca ATOMII,
CELULELE si SUFLETELE noastre, si oricat ai incerca sa te gandesti la
modificari si Ecuatii imposibile, Legea de Fier (legea Universului si a Vietii) isi
arata puterea. Cei mici cresc, fizionomia se schimba, dorintele… cresc si ele,
bucuria fiintiala dispare, nu te mai bucuri de un norisor ce trece-n zbor pe cerul
pur si nici de tainele ancestrale. Nu-ti mai ajung pamanturile, bogatiile, palatele,
imperiile, statutul social, etc.
Stapanul DA-EL isi privea Fii crescand si cu fiecare Veac care se scurgea
tristetea din ochii sai crestea. Erau atat de frumosi, inalti si aprigi, dar undeva in
structura lor ceva se schimbase. Fiecare isi avea Cetatea in cate o parte a
Pamantului, Ceva strain, de gheata, se ridicase intre ei. CRI-EL era reprezentant
al Crestinismului, BUD-El al budismului, KRI-El al Hinduismului, AL-El al
islamului, iar MOS-EL al iudaismului. Casele lor erau mari si frumoase, dar
RECI. Dealtfel, nici nu se vizitau. Fiecare avea principiile sale, dogmele,
ritualurile , impresiile sale si nu in ultimul rand, LEGEA SA.
A incercat batrinul lor TATA sa-i viziteze, dar nu mare i-a fost mirarea cand
nu a fost lasat sa INTRE in CASELE fiilor sai. Era bietul mai mult pe afara. Nu –
l avea decat pe MA-NOR, care de la inceputul lumii i- a stat alaturi, tacut si
zambitor.
- Ce spui MA-NOR, innoptam iarasi pe la usile lor? Dar cum noaptea este
atat de frumoasa, te invit sa privim cerul. E atata liniste si armonie.
- Cand am fost in vizita la KRI-EL, de la usa am auzit o mare cearta intre
caste. O prunca saraca se indragostise de fiul unui Brahman. Ce scandal ! MA-
NOR. Ce scandal ! Erau atat de furiosi, incat mi-era teama sa nu se ucida intre ei.
Fara nici un pic de dragoste.
- Casa lui BUD-EL se cutremura de vocile unora care spuneau ca au atins
Iluminarea. Iar ei, bietii ,nici nu stiau cum ii cheama. Un altul furase CHESA
unui Maestru Zen si fugise din templu.
Ceilalti amenintau in toate directiile, cu pumnii stransi.
- Oare asta sa fie Compasiunea care ar trebui sa stea la baza „FIINTEI”?
- Casa lui AL-El gemea de violenta. Nimic insa nu se poate cuceri cu sabia
razbunarii.
- In casa lui CRI-EL una spuneau si alta faceau. Nu exista un acord intre
vorba si fapta. Ridicasera saracia la rang de virtute, dar ei, de fapt ,strangeau cu
toate mainile cat puteau de mult.
MOS-EL. Toti au crezut ca-l iubeam peste masura. Era micut si mucalit. Si-
mi placea zambetul lui, dar MA-NOR, i-am iubit pe toti la fel, am intins aceasta

31
mana care inca ii mai cauta, spre ei, cu toata forta. Le-am pus in fata ochilor
Legea, UNICA, SINGURA, puternica si fara putinta de a fi schimbata.
Cu totii sunt pentru mine egali, dar , din CASELE lor razbate ura, violenta,
minciuna, frica, faradelegea, durerea si moartea.
- Dar oricat m-ar durea, eu am sa merg din casa, in casa, in poarta fiecaruia,
chiar daca frigul si foamea ma vor rapune si nu ma voi clinti pana cand nu vor
deschide poarta si nu ma vor primi. Vor trece poate veacuri, dar eu Rabdare am.
Si o usa, daca are CHEIE, chiar daca este incuiata pe dinauntru, intr-o zi, cineva,
un prunc sau un intelept, care va sti sa foloseasca CHEIA, o va deschide. Si tu
unde crezi ca voi fi, MA-NOR? Dincolo de Usa. Acela care a creat Universuri si
Lumi vazute si nevazute, Sta doar si Asteapta. Nu poate deschide Usa? NU.
El nu forteaza pe nimeni, nu intra in Casa nimanui nechemat. Daca ai Cheia,
deschizi usa si intalnirea poate avea loc. E atat de simplu. Cauta Cheia si
deschide usa. Nu poti compara cu nimic bucuria unui copil de a-si Intalni Tatal.
Dar bucuria unui Tata de a-si intalni copilul?

CALATORESTE, CACI EU TE ASTEPT AICI.

TU CREZI CA PLECI,
DAR E DOAR CALATORIA MINTII TALE.
PEISAJELE SE SCHIMBA, ANII LA FEL,
SECOLE DE-A RANDUL
TU CREZI CA PLECI,
ILUZIA-I TOTALA.
ESTI MAHARAJAH,
PREOT BUDIST,
SAU
CALUGAR PELERIN.
O DULCE FATA
SAU O PETALA DE CRIN,
O PIATRA DIN ALBIA UNUI RAU,
SAU UN PESTE CE ALUNECA PE APE.
CALATORESTE,
CACI EU TE ASTEPT AICI,
TU CREZI CA PLECI,
DAR ESTE DOAR CALATORIA MINTII TALE.
ESTI OM POLITIC SI DETII PUTEREA,
ILUZIA-I TOTALA,
SAU POATE UN PRUNC CE ZAMBESTE LA SOARE.
ESTI, NEGRU, ALB SAU DIN RASA GALBENA,

32
 CRESTIN, MUSULMAN, EVREU, BUDIST, HINDUIST, JAINIST,
CONFUCIANIST,
DAR ESTE DOAR CALATORIA MINTII TALE.
CALATORESTE, CACI EU TE ASTEPT… AICI, AICI, AICI.

SA NU UCIZI

Acest principiu Universal, dat noua de catre Creator,

A fost calcat adesea in picioare.

Cine sa ne mai inteleaga?

Oriunde am trai, din orice popor am face parte, suntem cu totii oameni,
suntem fiii, aceluiasi Creator, indiferent ce nume i-am da.

PARFUMUL TACUT AL CIRESULUI

,,NEMISCAT IN TAINA TOATA

CAUT APRINS IN SLOVA MINTII
SI PRIVESC CUM DUSI IN CERURI
SE IMBRACA-N AUR SFINTII”.

A fost odata ca niciodata… nu, nu am sa incept asa. A fost, este si va fi.

Povestea aceasta este Universala si apartine tuturor timpurilor si fiintelor.
Undeva, departe, mai din sus de Padurea de Argint, langa Cascada de
Cristal, in crangul imbracat in abur de roua isi avea palatul Imparateasa
cantecului de Aur, marita Privighetoare. Era imparateasa intregului neam
pasaresc si domnea cu intelepciune si dragoste peste toata suflarea. Era atat de
iubita de supusii sai, incat, in fiecare dimineata, acestia aduceau in cioculetele lor

33
strop de roua, pentru ca aleasa lor sa se-mbaieze in apa binecuvantata pusa de
Dumnezeu peste ierburi si flori.
Dar ceea ce nu stiti este ca Imparateasa avea o fiica, mititica si gingase ca
bobocul trandafirului mijit in tulpina. Printesa TRILL era iubita si de norul
calator, care atunci cand o vedea se oprea locului si uita sa-si reverse ploaia peste
pamant. Tanara si neastimparata, iubita de calatori si de stele cerului, zbura
adesea insotita de domnisoarele ei de companie, in locuri neumblate de aripile
pasarilor. Imparateasa nu stia nimic de calatoriile frumoasei TRILL, a carei nunta
era asteptata de intregul neam pasaresc, in primavara anului urmator.
Era promisa de sotie maritului GRAUR, reprezentat al castei Penelor Sfinte.
Era un tanar distins si rece, conducator religios de exceptie (cum era considerat
de catre semenii sai).
Atat de dulce si suava, cand se gasea in preajma viitorului mire, gasea de
cuviinta a zimbi si a se intreba: oare ce este aceea o casatorie? Nici gandul nu-i
statea acolo si pornea insotita de prietenele ei catre crestele sure ale muntilor,
unde, auzise ca locuieste un print frumos si intelept care-si ducea traiul solitar,
sus, pe cea mai inalta stanca, dar pe care nu-l intilnise niciodata. Tanarul VUL-
TUR, caci despre el este vorba, ,stapanea crestele muntilor si era paznic al
tariilor. Se spunea despre cei din neamul lui ca erau supusii bunului Dumnezeu si
nu lasau pe nimeni sa treaca catre cer daca sufletul nu le era curat precum
cristalul. Si asa se facu ca pe la jumatatea lunii lui Mai, cand pomii dansau
leganandu-si rochiile de dantela in bratele vantului, frumoasa TRIL, insotita de
cea mai buna prietena, domnita PANA-ALBA, s-a avantat catre Muntele Negru,
unde traia printul VULTUR.
Acesta era considerat persona non-grata de catre intreg neamul pasaresc.
Liber cugetator, inzestrat cu o minte ascutita si o inima mare,  se ridica deasupra
spiritului de casta si a ritualurilor religioase.
Motto-ul sau era:
,,ZBOR, DECI EXIST!
ZBORUL MEU ESTE SUPREM”.
Romantic si visator, calauzit doar de baiata inimii sale, iubea taina stancilor
inalte si nu cunoastea Inchinare decat in fata razelor soarelui. Iubea tacerea si
tacerea il iubea pe el. Il durea profund ignoranta semenilor sai, dar nu putea
schimba nimic. Privea trist spre existentele banale si pline de dorinte ale bietelor
inaripate. Praful de aur pe care-l purtau cu atata seninatate presarat peste aripile
lor frante, coronitele din platina cu care defilau in cer si pe pamant, statuile la
care se inchinau aducand ofrande, reprezentau un tablou dureros.
Gandindu-se la toate aceste aspecte ale existentei pasarilor, nu a auzit
miscarea aripilor gingase ale micutei TRILL si ale PENEI ALBE. Timide si putin
speriate s-au apropiat de tanarul print, care le privea cu ochi patrunzatori. Si-n

34
timp ce privirea lui TRILL o intalnea pe a sa, inima ii batea nebuneste, mai sa-i
sparga pieptul. Chipul lui avea ceva deosebit, ceva ce nu mai intalnise pana
atunci. Tot tremurul existentei, fiorul clipei si viata toata se oglindeau in intreaga
sa fiinta. Si tanara domnita se indragosti nebuneste de VULTUR cel solitar.

„PRINT AL STANCILOR, PRINT AL STANCILOR,SI STAPAN AL

SUFLETULUI MEU,
LASA APA SA CURGA, LASA APA SA CURGA,
CA O PLOAIE CURATA DE LA DUMNEZEU”.

Inima lui, pe care o credea aspra preum coltul stancii, se topea in fata
ochisorilor plini de ,,clipe albe’’ai tinerei domnite. Ar fi vrut sa poata opri aceasta
nebunie a sufletului sau singuratic, dar ceea ce se intimpla acum, senzatia de
cutremur pe care nu o mai simtise niciodata, il depasea. O dragoste fara egal era
pe cale sa se infiripe intre aceste doua fiinte, ca si cum cerul si pamantul s-ar fi
topit topit unul intr-altul.

„LASA FLORILE DE CIRES SA CURGA PESTE PENELE MELE

ALBASTRE,
PLEACA-TI CHIPUL SI PURIFICA-L DE PIETRELE LUMII,
SUS,
DEASUPRA NORILOR.
DANSEAZA CU MINE SI UITA CA ESTI MURITOARE
SI LASA-TI VIERSUL, IUBITA MEA DOMNITA,
SA-MI VINDECE INIMA”.

In fiecare seara, cand vantul prindea flori in parul indragostitilor, TRILL

pornea catre tacutele stanci sa-si intilneasca alesul. Si niciodata nu uita sa aduca o
crenguta de cires, incarcata de flori, ca dovada a iubirii ei.

Frumos e cerul fara nori, cand soarele este stapan si ce intuneric se lasa
atunci cand ploaia cea rece si vantul cuprind tot locul. Si cum nimic din tot ce
este minunat nu dureaza o vesnicie, asupra iubirii celor doi sortiti la pieire si
nemurire urmau sa vina vremuri grele. La urechile Imparatesei ajunsese zvonul
dragostei interisze si atat de mare a fost furia ei, incat a incuiat-o pe frumoasa ei
fiica intr-o colivie de aur, punand ca paznic la portile reci pe batrinul soim DA-
OR, care-i fusese dascal micutei TRILL.
Mare a fost durerea inteleptului, cand si-a vazut eleva captiva intr-o atat de
crunta inchisoare, dar ce putea face. Era prea batran si cunoscuse de multe ori
furia stapanei, ca sa poata face ceva. Dar fara de margini fu ura maritului

35
GRAUR, ce fusese promis de sot domnitei TRILL. A jurat sa-l aduca pe VUL-
TUR cel rebel si neinfricat in fata judecatii inaltului scaun al Castei Penelor
Sfinte. Si mai mult, ii dorea moartea. Moartea ,pentru ca i-a furat iubirea promisa
pentru ca din toata fiinta lui nobila si curata emana putere si intelepciune. Si asta
era mult peste puterea de indurare a lui GRAUR. In timp ce domnita varsa
lacrimi amare peste lacatele inchisorii de aur, buna ei prietena ,PANA ALBA, a
zburat sa duca vestea lui VULTUR in Imparatia Stancilor. Si la rugamintea
prizonierei preaiubite, a purtat in cioc o ramura a aceluiasi cires, acum incarcata
de dulci fructe.
La auzul vestii ca draga lui este intemnitata si ca falnicul GRAUR va porni
cu oaste catre dansul, sa-l aduca la judecata a parasit ,,Palatul Tacerii” si a pornit
catre Valea Plangerii, asa cum o numea el. Stia ca nu se va mai intoarce
nicioadata in templul sau si cu toate acestea, simtea o bucurie fara seaman in
adancul sufletului.
Toata viata fusese un singuratic, un paria, cum il considerau cei din Casta,
un rebel, un invingator si deloc un invins, Facuse mereu opozitie dogmaticilor sai
semeni, nu se supusese niciunei Legi, d.cat celor cunoscute de el, nu simtise
dragostea si nici ura. Iar acum, devenise tinta unei judecati nedrepte, pentru ca
indraznise sa Iubeasca si sa sfideze canoane absurde, care ingradesc sufletul si
trupul.
Si TRILL… TRILL inchisa?
Asta chiar ca nu o putea suporta. Ea care iubea atat de mult zborul, cerul si
pamantul, care-l iubea pe el si cuibusorul lor din flori de cires pe care-l inaltase
din crengutele aduse de ea cu atita drag! Impovarat de durere, ajunsese la palatul
lui GRAUR, luandu-l pe acesta prin surprindere.

VUL-TUR: Nu te deranja marite GRAUR, am sosit. Am venit sa ma supun,

nu judecatii tale, pentru ca nu ai nici o putere asupra mea, ci unui destin dureros
intr-o lume stramba si obtuza. Cheama-ti ,,Inteleptii’’, cere acordul Imparatesei si
dati verdictul.
Oricare ar fi acela, il voi primi si tineti minte, nu-mi puteti hotari soarta.
Acela care hotaraste sunt EU.
GRAUR: Pentru ca ai insolenta de-am vorbi pe un asemenea ton, tu, un
razvratit, o pasare de nimic, care nu respecta nici o autoritate pamanteana, ai sa
stai pana la inceperea judecatii alaturi de iubita ta TRILL,intr-o colivie tot atat de
aurita si tot cu atatea lacate. Singuri, doar voi si gratiile reci. Si mare va fi bucuria
mea cand, dupa moartea ta, ma voi casatori cu TRILL, asa cum de la nastere i-am
fost promis.
A fost dus sub escorta pana in ,,turnul” castelului, acolo unde domnita cu
ochi plansi, povestea iubitului ei invatator DA-OR despre dragostea ei fara

36
margini. Atat de sfasietor era cantecul ei si atat de inaltator, incat norii
incremenisera pe cer ca niste relicve sfinte.
VULTUR, urcand treptele turnului de Fildes, auzea glasul lui TRILL si
pentru o clipa timpul s-a oprit in loc, zidurile au disparut iar El plutea sus, in cer,
avand alaturi vantul si soarele.
Nu era viersul unei pasari incatusate, ci al unei fiinte libere, libere sa
iubeasca, sa spuna ceea ce simte, sa plateasca pentru libertatea ei chiar cu
moartea.
Cand usa de fier sa deschis si TRILL si-a zarit iubitul inconjurat de paznicii
inarmati, a prins a se zbate de durere intre gratii. Si-a dat seama de nebunia pe
care El o facuse , pentru a-i fi aproape.
VULTUR: Nu plange TRILL in aceasta noapte, unica din toate, desi te
privesc prin gratiile inchisorii, suntem mai liberi ca niciodata.
Sarmanii de ei. N-au inteles ca ceea ce uneste Dumnezeu nici o fiinta nu are
puterea sa desfaca. Iar daca doua inimi canta ca una singura, acel cantec poate sa
rupa lanturile, oricat de grele ar fie ele. Aceasta unica si ultima noapte ne-a fost
daruita de CEL DE SUS. Sa-I inchinam LUI ultimele clipe si niciodata sa nu
regretam traiectoria putinei noastre existente, pline de atatea daruri si iubire. Si
asa s-a scurs, incet si in tacere, in noaptea Zeilor, bucuria indragostitilor paziti cu
drag de inteleptul DA-OR.
Cand soarele a revarsat peste lume primele raze, cei doi soldati l-au luat pe
VULTUR si l-au dus in fata lui GRAUR, a Consiliului Castei si a Imparatesei
Privighetoare. Stia VULTUR, ca nu avea nici un prieten, nici un aliat si ca
nimeni nu va avea pic de mila pentru el. Se simtea mai fericit ca oricand, cu
toate ca nu peste mult timp urma sa paraseasca aceasta lume. Auzea cantecul
dulce al imparatiei lui, inconjurata de stele, de farmecul florii de piatra, pe care in
zborul sau o saluta in fiecare dimineata.

ACEIA CE PE PAMANT AU CUNOSCUT IUBIREA

SI STELELE TACUTE SE VOR INCHINA LOR.
IN PALME CEL CE ADUS-A DIN CERURI FERICIREA,
DOAR OCHIUL CEL DE TAINA,
VAZUT-A A LOR ZBOR.

Din adanca visare a fost adus pe pamant de glasul greoi al lui TUNET,
preamarele inteleptilor Castei.
TUNET: VULTUR, sti de ce ai fost adus?
VULTUR: Nu, eu nu inteleg ce caut aici, poate voi stiti.
TUNET: Insolent ca toti cei din neamul tau, ai rapit inima domnitei TRILL,
viitoare imparateasa, ai incercat sa clatini LEGI care au fost printre noi de cand e

37
lumea, sa rastorni casta care ne tine uniti ,lovind prin dragostea ta pentru TRILL
chiar centrul ei. Ca sa nu mai discutam despre vorbele tale rebele si indraznete.
VULTUR: Daca ai fi intelept, preamarite TUNET, ti-ai da seama ca
dragostea dintre mine si Ea s-a nascut nu aici pe pamant, ci in cer si Exista de
cand lumea, iar voi, prin legile pe care le dati nu faceti altceva decat sa raniti
fiinta. Am spus ca nu aveti nici o putere asupra mea. Sunteti doar ,,VALURI IN
MISCARE”.

Iar EU: Si aceste cuvinte sper sa ramana in inima voastra ca urma spadei
,,INTELEPTILOR SFINTI”.

DAU TRIBUT DEGRABA STANCII,

DECAT LUMII CARE PIERE,
SI-AM SA GUST DIN PLIN AMARUL,
DECAT PICURUL DE MIERE.

DAU TRIBUT DEGRABA PLOII,

DECAT LUMII TRECATOARE,
CE STRIVESTE-N PUMNI LUMINA,
SI A CERULUI CANTARE.

DAU TRIBUT FIRULUI DE IARBA,

DECAT FIINTEI CARE TRECE,
CE TRAIESTE CA O UMBRA
INTR-O SOCIETATE RECE.

PREFER ZGOMOTUL FURTUNII,

DECAT FIREA OMENIRII.
STRIVESC IN GHEARELE MELE LANTUL,
SI DESCHID POARTA IUBIRII.

INIMA AMAR, SARACA,

BATE-N PIEPTUL VOSTRU STRAMT.
NICI NU STITI UNDE-I E LOCUL,
NICI CA SUNTETI DIN PAMANT.

NICI CA PE CRESTETELE VOASTRE

ARD ALB AURE DE SFINTI
NU VEDETI. VEDEREA-I RECE,
DRAGII MEI IGNORANTI CUMINTI.

38
 AM SA PLEC !
CALATORIA PENTRU MINE E PLACERE.
VOI IMI DATI DIN PLIN VENINUL,
CUMPARAND A MEA TACERE.

N-AM SA TAC,
DESI A MEA MOARTE
ESTE SCRISA SUS IN STELE,
EU VA LAS PE MAI DEPARTE
SA VA ZBATETI IN DURERE.

Am spus tot ce am avut de spus. Nu regret nici iubirea pentru tanara domnita
si nici faptul ca am trait dupa propriile mele legi, mult mai apropiate de Adevar
decat ale voastre. Eu nu va apartin si nici nu doresc aceasta. Faceti cu mine ce
doriti, sunt mai liber decat am fost vreodata, atat in viata, cat si dupa moarte.
Acesta este testamentul pentru urechile celor ce doresc sa-l primeasca. Si cu
aceste cuvinte s-a incheiat existenta pe pamant a tanarului VULTUR. A fost
decapitat si aruncat intr-o prapastie.
Dupa moartea sa, deasupra pamantului parca s-a lasat pustia. Norii au curs,
tristi, sapte zile si sapte nopti. Preamaritul TUNET, desi nu vroia sa recunoasca,
avea infipte cuvintele lui VULTUR, ca un tarus in inima si nu-i dadeau pace. Si
daca ar fi incercat sa-l ajute, Imparateasa si GRAUR ar fi fost de neinduplecat.
Dupa cateva nopti de nesomn si zbatere, a parasit Consiliul Castei si s-a retras in
inima muntelui. Nu putini au fost aceia care l-au zarit, in pragul serii, la gura
prapastiei unde a fost aruncat VULTUR, cu penele frante, plangand ca un copil.
Tanara PANA-ALBA, prietena domnitei si fiica lui TUNET si-a zarit parintele pe
fundul vagaunii cautand ramasitele lui VULTUR pentru a le ingropa ,asa cum
cerea legea pamantului.
In a 7 zi a lunii AVGATA, inteleptul DA-OR, vazand chinul nedrept al
micutei, a slobozit lacatele coliviei in care dulcea TRILL agoniza de suferinta.
Dupa moartea lui VULTUR, a refuzat hrana si apa. Degeaba Imparateasa incerca
sa o induplece. Ceva din inima ei murise odata cu el si existenta i se parea pustie.
Intr-o noapte de vara, cand parca si liliacul inflorise de bucurie, iar florile
dansau cu roua-n petale, tanara domnita, imbracata modest, a zburat prin portita
din dos a Castelului. L-a imbratisat pe batrinul DA-OR care, orb de batrinete si
intristare, stia ca nu o va mai vedea. El i-a deschis portita laturalnica si nu a
plecat din prag pana cand zborul copilei indragostite nu s-a topit in zare. TRILL a
zburat cu ultimele sale puteri in tara ,,Tacerii”, unde-si cunoscuse iubitul. Dorea
sa mai simta odata fiorul iubirii, care i-a bucurat existenta.

39
 Sub stanca, TRILL si-a gasit cuibul facut de VULTUR, din crengutele de
cires pe care le adusese ca o ofranda a iubirii lor. Si-a asezat trupsorul micut si
lipsit de hrana in cuibusorul de flori, a pus capsorul pe crengutele pline de
fructele rosii, a privit cerul, fericita de albastrul ce-i incanta privirea si-a adormit
pentru totodeauna ,cu ochii atintiti spre stanca care-i era atat de draga.
A treia zi ,,spre seara, inteleptul TUNET, insotit de fiica sa PANA-ALBA,
au luat trupul firav al lui TRILL si l-au pus cu dragoste in Valea Plangerii, langa
trupul lui VULTUR.
TRILL nu mai era fiica Imparatesei Privighetoare si sotia promisa a lui
GRAUR. Era doar o fiinta, care trecuse pragul Eternitatii. Si acolo, departe, unde
ochiul nostru nu va putea patrunde niciodata, TRILL si VULTUR traiesc Clipa
Nemuritoare a iubirii lor .
AMIN.

Inchei aici avand credinta ca aceasta frumoasa, dar trista poveste ,o sa va

placa. Si daca m-am retras in lumea Pasarilor, nu inseamna ca sunt departe de
realitatea Umana.

FLOARE DE COLT, FLOARE DE COLT,

LASA SURASUL TAU PESTE OCHII MEI ALBI
SI POARTA-MA IN TARA NEMURITOARE A ZEILOR,
FLOARE DE COLT, FLOARE DE COLT.

HAINA PESCARULUI

SUNTEM
MURITORI,
FIINTE DIN APA,
CALATORI…..
CE BINE-AR FI DE-AM STI IUBI,
NU AM MAI PLANGE NICI O ZI.

Povestile mele nu au un timp sau un loc anume. Sunt reale, pentru ca nu pot
fi altfel. Te recunosti in ele mai mult sau mai putin. Dar nu poti trai in afara lor.
40
 … A fost odata un pescar pe nume IANI. Avea de sotie pe blanda CALISTA
si o dulce copila, pe RAZA. Pescarul avea o calitate pe care si-ar dori-o multi.
Puteau sa se abata peste el nori negri si vanturi stravezii, zambetul de pe chipul
sau si bunatatea din suflet nu dispareau niciodata. Traia pentru ceilalti, intindea
mainile catre semenii sai cu dragoste, chiar daca in mica lui casuta nu reusea sa
adune doua lucruri laolalta.
Era atat de sarac incat ,de multe ori, daca in plasa lui intinsa nu poposea nici
un peste, ziua trecea fara a putea imbuca macar un codru de paine. Copila, RA-
ZA, semana leit cu tatal sau. Balaie si dragalasa, impartea cu copilasii pietricelele
pe care le strangea de pe malul apei. De multe ori, in pragul serii, privea apa, care
de dragul ei se legana zambind si radea misterioasa la fiecare dans al valurilor.
Cand pornea in larg, cu barcuta lor din lemn de cires, IANI o lua deseori pe
RAZA cu el. Copila era indragostita de apa si ii placea sa mangaie cu manutele
pletele nestatornice ce-i purtau de la tarm catre larg si inapoi.
De multe ori micuta auzea venind din adancuri,acorduri fine de clopotei si
voci cristaline .
- Tata, tu auzi cantecul fiicelor marii?
- Tata, simti cum danseaza pestii? Si racii, purtand trena Imparatesei
NICMUR?
- Comoara mea, ti se pare, doar vantul se aude.
Si-asa se scurgeau zilele calde si domoale pe apa si-n casuta sarmanului
pescar.
Intr-o noapte insa… da, intr-o noapte, cand deasupra apelor se porni furtuna,
inghitind corabii intregi si aruncand in strafunduri trupurile oamenilor, in casuta
pescarului, trei suflete dormeau netulburate, calauzite de o lumanare aprinsa pe
un coltisor de masa. Cand cerul plumburiu a inceput sa arunce focuri aprinse spre
pamant, de parca in tarii se rasuceau Zeii. IANI, mangaiat parca de-o mana
nevazuta deschise ochii si se trezi zambind ca un copil.
Undeva, departe, apoi din ce in ce mai aproape, o fiinta, se tanguia usor
cerand ajutor.
- IANI, pescarule OM, ajuta-ma.!
- IANI, pescarule OM, trezeste-te din somnul tau si alearga catre MINE.
A tresarit speriat, a privit catre Calista, care dormea, cu bratul asezat
deasupra fiicei sale, RAZA. S-a indreptat usor catre use si-a parasit, ,tacut ,casuta
alergand catre tarm. Ploaia ii lovea cu forta chipul, incercand sa-l intoarca din
drum, dar ceva, ca o forta launtrica, nu lasa stihiile naturii sa-l doboare. Era
intuneric de nu se putea distinge cerul de pamant. Inainta cu greu, neintelegand
nici acum ce se intimpla cu el. Deodata, un glas cristalin si cald s-a facut auzit in
mijlocul furtunii.

41
 - IANI, pescarule OM, sunt regina marii, NICMUR. In apa puterea mea este
mare, dar limita se termina la poalele tarmului. Salveaza-mi copilul ce se zbate
neputincios pe tarm, departe de apa, unde l-a aruncat furtuna. A incremenit
sarmanul IANI. Regina NICMUR?
- Atunci fiica mea, RAZA, stia de existenta ei?
- Daca imi este ingaduit sa o aud, inseamna ca nu este doar in imaginatia
mea, chiar exista.
A privit adanc in apa si deodata, o raza albastra a tasnit din marginea marii
catre inaltimi. S-a asezat ,,micut’’ in fata acestei dezlatuiri de forte care, in jocul
lor, au luminat tot pamantul. Si ochii pescarului au zarit departe, pe tarm, trupul
intunecat al unui delfin, ce incerca din rasputeri sa ajunga in apa.
A alergat catre bietul naufragiat si, impins de-o putere mare, a reusit sa
aduca delfinul in bratele marii. Cand trupul masiv a atins apa, o bucurie mare a
invadat sufletul pescarului, bucurie pe care cu toata intensitatea o mai simtise la
nasterea fiicei sale.
Si pentru prima oara, si-a dat seama ca fiecare fiinta face parte integranta din
existenta si ca nimeni nu poate contesta dreptul la viata al celuilalt. S-a intors
fericit catre casuta lui, unde il asteptau comorile sale dragi. Nu-si aducea aminte
sa-si fi dorit in aceasta existenta avutii sau bogatii. Inima sa era, insa, un ,,bulgare
de aur’’. Daca detii aceasta ZESTRE, nu-ti mai trebuie nimic altceva. Ajuns
acasa, IANI a sarutat fruntea copilei sale si s-a asezat spre odihna. Deodata un
glas curat, ca de margaritar s-a auzit aproape de urechea pescarului.
- IANI pescarule Om, dragostea ta nu poate ramane nerasplatita. Te-astept
maine seara in spatele Stancii Uriasilor – langa Golful Alb.
Si glasul s-a stins ,lasandu-l pe IANI, in bratele printului Somn.
,,ZIUA CE URMEAZA NOPTII E CURATA PRECUM SUFLETUL
VESTALELOR”.
Cand soarele deschis-a Fereastra zilei, au iesit toti trei in bratele diminetii,
tremurand a roua si stropiti de vise. Marea-i astepta ca o mama primitoare,
daruindu-le hrana cea zilnica. Atata bucurie neimpartasita avea tanarul tata, ca ii
venea sa pluteasca, precum sfintii, pe oglinda fermecata a apei. Asa s-a strecurat
ziua prin palmele fiintelor si prin sufletele lor.
Se anunta sosirea noptii, ca o taina pastrata in pletele de argint ale Lunii.
Tanarul pescar si-a imbratisat sotia si fiica si a pornit catre Grota ALBA. Odata
ajuns, s-a rezemat de ,,Inalta Stanca’’ cu privirea atintita catre cerul purtator de
taine.
Candelabrele straluceau adanc in noapte, calauzind greierii si muzica lor
nocturna. Pentru o clipa, IANI si-a imaginat ca sta la carma Carului Mare si,
stapan peste propriul destin, locuieste in Ceruri. Cand orologiul se apropia de
miezul noptii, o muzica diafana s-a auzit ridicandu-se din apa si, insotita de

42
clinchetul clopoteilor de argint, s-a aratat printesa NICMUR, fiica lui
POSEIDON.
,,Fiinta creata din lumina, calauzita de ancestrale forte, se apropie tacuta si
intinzand bratele de apa, il cuprinse in dimensiunea EI, pe tanarul pescar.
- Inima ta, pescarule OM, este atat de mare, ca poate zamisli in ea o intreaga
lume. Iar nectarul ei poate vindeca orice rana. Inaltul Consiliu al delfinilor sacri,
ce a avut loc asta noapte in Castelul de Fildes, a decis ca ,,HAINA
ADUCATOARE DE COMORI ASCUNSE“ iti va fi daruita tie si celor din
neamul tau. Fie ca darul acesta sa aduca Pacea peste tine si fie ca tot ce mana ta
atinge sa capete dimensiunea diamantului. Ramas bun, pescarule OM, ma
grabesc catre Inaltul Consiliu sa duc vestea darului facut.

SE DESFACU ADANCA MARE,

CATRE LUCEAFARUL DE SEARA,
PRAF DIN ARIPI DULCI DE FLUTURI
STAU PE FLORI CA O COMOARA,

DOAR O STEA ACOLO-N CERURI,

PLANGE TOT PRIVIND SPRE MARE,
MANA LUI NICMUR ZARIT-A
ALBA-FINA CA O BOARE.

Ramas-a IANI cu sufletul alb, scuturat precum un piersic tanar de florile

sale, pregatit sa dea in fruct. Insa, nu stia sarmanul, ca DEODIL, cautatorul de
aur si fiu al guvernatorului DIMITROS-BARBARUL, sta ascuns in spatele
STANCII URIASILOR.
Vorbele printesei NICMUR se infipsesera in urechile sale, ca niste ace. Un
ghem de ura se forma in inima sa, gandindu-se ca bietul pescar va avea ,,HAINA
ADUCATOARE DE COMORI ASCUNSE”. Nu stia bietul ca haina la care visa
nu putea fi imbracata de oricine, fiind Nevazuta ochiului profan. Tesea deja in
cugetul sau murdar cum sa ucida pe IANI si sa-i ia Darul printesei NICMUR. Se
departa grabit catre casa, sa duca vestea si tatalui sau.
Cat despre tanarul-pescar, el nu stia nimic din toate acestea si-si petrecea
timpul bucurandu-se de fiecare clipa a existentei, alaturi de cei dragi lui. Curtea
sa micuta devenise peste noapte neincapatoare, primind prieteni si oameni
sarmani, veniti de departe pentru a-i cere un sfat sau o mana de ajutor. Glasul sau
plin de caldura, dezmortea inimile tuturor acelora care se abateau pe la casa sa.
Intelepciunea curgea de pe buzele sale, precum ambrozia din palmele zeilor.
Simtea cum se transforma, modelat de o mana nevazuta, din Fier, in Aurul cel

43
mai pur. Stia ca acesta este DARUL lui NICMUR. O taina pe care o stia doar
fiinta lui. Si asa, clipa cu clipa, trecura orele, zilele si noptile.
Pentru IANI timpul, acum, avea un sens ascuns.
,,DEPARTE DE MINE SI TOT MAI APROAPE”.
Respira aerul acestei lumi, dar nu facea parte din ea. Stia ca fiecare Gradina
isi are Pradatorul ei. DIMITROS-BARBARUL trimisese iscoade in preajma casei
sale. Astepta doar- doar tanarul pescar il va conduce catre Comoara Ascunsa.
IANI, zarind intr-un colt pe DEODIL, zambi cu dragoste si ii adresa aceste
cuvinte alese special pentru el.

PRIETENE DEODIL,
POATE
CALATORUL
SA GASEASCA DRUMUL
CATRE COMOARA ASCUNSA
DIN INIMA SA?

DESI
PIETRE PREA GRELE
I SE INCALCESC IN PICIOARE,
ACEASTA CALATORIE
PENTRU NIMENI
NU-I GREA.

ASTEPT ZIUA
CAND BATRINUL DIMITROS
VA VENI CATRE BRATUL CE-L ASTEAPTA INTINS
SI DE NU
VA PUTEA ,,MARTORUL”
SA-L ATRAGA ACASA,
ACEST DRUM VA FI PENTRU EL, INCHIS.

COLINA DE PE CARE PRIVESTE-MPARATUL

ESTE DOAR O VALE STRAMTA, UN VIS
DACA STIE SA CEARA-NTELEPTULUI CHEIA,
ARE DRUMUL DIN FATA, IN PERMANENTA, DESCHIS.

DEODIL privea catre IANI, neintelegand vorbele sale. Inteleptul sarac, cum
il denumeau oamenii, folosea cuvinte ce nu se puteau masura cu mintea, ci cu
inima. Dar inima lui DEODIL...!

44
 - Era de gheata, stia ce bate-n pieptul sau si totusi, ce-nsemna oare caldura
tainica care urma sa-i topeasca icebergul interior? Incerca sa-si aduca aminte
cand a mai avut acest sentiment placut.
Era prunc, purtat de doua brate albe si dezmierdat la sanul plin de lapte al
mamei sale LEILA, blanda sotie a lui DIMITROS-BARBARUL, ce parasise
aceasta lume in floarea tineretii. LEILA fusese pentru DEODIL gradina
fermecata a copilariei plina de cele mai frumoase flori. Sarutul ei pe crestetul sau
era ca o incununare a dragostei .
Brate materne, catre care ochii lui alergau zambind. Edenul si bucuria stinsa
a clipelor ce au urmat mortii acelei zeite care a fost Mama sa. Noptile de nesomn
rapite copilariei, cand sufletul a refuzat sa mai straluceasca si s-a inchis intr-o
temnita.. Glasul tatalui, rece, precum apa din pestera, tropotul calului sau cel
negru si poruncile aspre pe care trebuia sa le respecte.
Si acum - cateva vorbe talcuite de Inteleptul Sarac au rascolit in el o-ntreaga
lume, un Intreg Univers ,facut sa straluceasca pentru ochi ce stiu sa vada. Daca ar
fi putut sa striveasca-n pumni aceasta slabiciune, ar fi facut-o. Dar simtea ca nu
avea puterea necesara.
- O, ZEI, El, cel mai iscusit purtator al sabiei, temut peste tot pamantul. Cu
greu inainta catre domeniul vast al tatalui sau, parca picioarele doreau sa duca
trupul si o mana straina si nevazuta, sufletul. DIMITROS, posomorat, statea
aplecat peste o carte deschisa, cand DEODIL intra in casa. Pentru o clipa,
batranul a ridicat ochii negri si patrunzatori pentru ai intalni pe a-i fiului sau. Dar
n-a mai putut sa-i coboare in paginile cartii deschise. Ceva Misterios si Viu statea
acum in fata sa. Unde era Soimul neplecat si Stapan?
Unde-i era chipul impietrit si ironia din coltul buzelor? Nu, acesta nu este
Fiul meu. Parca ar fi scuturat de vanturi.
-Si, Doamne, parca nici nu m-ar zari! Unde -i sunt gandurile? Umbla vorba
cum ca Inteleptul Sarac ar suci mintile oamenilor. Ce taina sa fie oare? Ce vraja
foloseste un om atat de simplu, care nu s-a departat in putina sa existenta, prea
mult de casa. Incremenit in ganduri, DIMITROS nici nu observa cum timpul, ca
un hot, fura Soarele cu o mana si aduse Luna cu cealalta. Se ridica tacut si a pasit
pragul camerei lui DEODIL. Nu mai intrase atat de sfios de cand fiul sau era
micut. Nu putea sa-si dea seama ce sentimente adanci il incearca. Se apropie de
patul in care tanarul adormit isi odihnea capul pe trena de argint a noptii. Parca
era o statuie coborata dintre zeii olimpieni. Zambetul de pe buzele fiului sa aprins
ca o torta in noapte, si lumina chipul lui DIMITROS BARBARUL. Nu-l induiosa
nimic.
Insa acum, acum, acest tanar, redevenit copil, cu buzele mirosind a fructe,
zambind catre Infinit, il tulbura profund. Isi roti privirea prin incaperea intunecata

45
si gasi o bucata de hartie alba, pe care cateva cuvinte ce fusesera rostite de IANI
pescarul si scrise de DEODIL, ii sagetara drept inima.

COLINA DE PE CARE PRIVESTE-MPARATUL

ESTE DOAR O VALE STRAMTA, UN VIS,
DACA STIE SA CEARA-NTELEPTULUI CHEIA
ARE DRUMUL DIN FATA – IN PERMANENTA, DESCHIS…

DE UNDE ASEMENEA CUVINTE-NTELEPTE?

SI DE CE INIMA-MI DE PIATRA AR DORI CU ELE SA ZBOARE?
SPRE O TARA UNDE NORII STAU CU PAMANTUL LA SFADA,
SI PRUNCII MERG DREPT, PASIND CU ROUA-N PICIOARE.

Maine, in zori ,,Inteleptul sarman”va avea o mare surpriza. Am sa cer

socoteala acestui Trezit peste noapte de-o Zana zglobie, ce apare din ape. Am pus
garzi, ca iscoade, pentru a afla unde comorile-si tine. Insa el traieste in adanca
saracie, cu-n spirit prea VIU pentru aceasta lume MOARTA.
- O sa aflu taina cand voi trece a sa POARTA.
Neputand insa sa doarma, se retrase in gradina, langa pomii sai falnici. Si-a
rezemat fruntea pe trunchiul unui tei si pentru o clipa doar, stralucind in noapte ,
doi ochi imensi, albastri il priveau tacut.
A tresarit BARBARUL, parca ceva de dincolo de lume dorea sa sparga
poarta de fier a sufletului sau Inchis si sa patrunda cu toata forta in fiinta lui.
SI GLASUL… GLASUL ACESTA,
CE NU-MI DA PACE-N NOAPTE,
RAPINDU-MI A MEA MINTE,
DUCAND-O CATRE TARM
SI RASPANDIND CU FORTA,
RUPAND A MELE LANTURI,
O, DOAMNE IA-MI DUREREA
SI LASA-MA SA DORM.

VENIT-A DIMINEATA,
USOR FUGIT-A VISUL.
DIMITROS BARBARUL, CU OCHI FARA DE VIS,
SE INDREPTA SPRE CASA-INTELEPTULUI SARMAN,
CU MANA FARA SPADA,
CU OCHIUL ALB, DESCHIS.

PORNIREA RAZBOINICA RAMAS-A

46
 NOPTII PRIZONIERA,
IAR ZILEI, TINERETEA
SI DRAGOSTEA SUPREMA.

Ajunse usor in poarta casei de pe tarm. Intra umil BARBARUL,

Caci undeva-n sopron
UN GLAS FARA DE NUME
SOPTEA SUAVE VERSURI
SI
SI-AUZEA IN AER
A PASARILOR VIERSURI.

SE-APROPIE DIMITROS DE IANI-NCETISOR,

CA SA-I AUDA VORBA,
CE INTELEPT CURGEA,
PE BUZELE PREA PLINE DE DARUL LUI NICMUR.

Cand ochii lor s-au intilnit timpul s-a oprit in loc. Numai atunci cand s-au
creat universurile s-a auzit un asemenea Bing-Bang.
ZGOMOG FARA DE ZGOMOT,
TACEREA CU CEA MAI MARE INTENSITATE, TRANSFORMAREA
PANA-N TEMELII A FIINTEI CARE LASA SPADA SI CU MAINILE
GOALE CAUTA APRINS ,,ZAPADA’’.
- IANI, descoperitor de comori, daca n-ai scos aurul din pestera Intunecata,
spune-mi de unde-ti tragi darurile?
- Ce tii ascuns si nu se vede?
Unde-s mintile neinfricatului DEODIL, in fata caruia tremura o lume-
ntreaga?
- IN FATA TA,
CE NICI CAMASE N-AI,
CU MAINILE-TI SARMANE,
CE CREZI CA POTI SA-MI DAI?
Iani s-a ridicat de pe scaunelul sau de lemn, s-a apropiat de DIMITROS
privindu-l cu dragoste si a grait:
- Este onorata casuta mea pentru aceasta vizita nobila.
Ia loc si serveste din bucatele ce se afla aici, pe masa.
- Multumim ca va interesati de darurile mele, dar ele nu apartin acestei lumi.

TAINA TEMPLULUI SE AFLA LA BAZA LUI. NUMAI ARHITECTUL

CUNOASTE ACEASTA.

47
 CEL CE DARAMA CASA, TREBUIE SA STIE A O RECONSTRUI.
ALTFEL, NU ESTE DECAT UN DISTRUGATOR SI NU UN CREATOR.
DACA PRIVESTI LA OCHIUL OMULUI FARA SA VEZI FLACARA
LUI, NU ESTI DECAT O FIINTA OARBA.
IMPARATIA CARE TI-E DATA S-O CONDUCI NU-TI APARTINE SI
NU-TI VA APARTINE NICIODATA. UN MURITOR RAMANE UN
MURITOR. UN NEMURITOR INSA, CUNOASTE LEGILE EXISTENTEI SI
LE RESPECTA.
DACA TI SE DA IN DAR O GRADINA, TREBUIE SA INGRIJESTI DE
EA. TREBUIE SA O UZI LA VREME SI SA O SAPI. ALTFEL, FLORILE
PIER CA SI CUM NU AR FI FOST.

FIUL IMPARATULUI
A fost odata un imparat ce-avea un fiu iubitor si bun. Imparatia trebuia
condusa si tatal a dat ordin ca fiul sa fie supus unui tratament sever pentru a face
din el un conducator destoinic. Insa pe bietul copil nimeni nu l-a intrebat daca
doreste asta. Era doar o jucarie, o jucarie frumoasa a tatalui sau. Si sub
indrumarea unui pictor de la curte, incepuse a studia pictura. Se nascuse cu acest
dar creator si dorea sa traiasca pentru el. Insa imparatului nici nu-i pasa de asta si
daduse ordine stricte, sa fie continuata instructia. Intr-o zi, micul print s-a
indragostit de fiica maestrului sau intr-ale picturii. Tatal lui a aflat si a izgonit-o
departe pe DIMA si pe tatal ei. Printul BULGARAS (asa-l numise mama sa la
nastere), nu a suportat durerea si s-a aruncat din turn. Imparatul nu a stors nici o
lacrima, fiind convins ca BULGARAS a fost slab de inger. Trecu timpul si nu se
mai gandi la el. Dar pe locul unde trupul atinsese pamantul a crescut un tei semet.
A incercat Imparatul sa-l reteze, dar a doua zi ca prin minune crestea altul, de
doua ori mai semet.
Morala:
,,CEEA CE NU-TI APARTINE, NU CRESTE DE LA TINE
NU POTI DIRIJA NIMIC, DECAT PROPRIA-TI PROSTIE.
TOT CEEA CE EXISTA, EXISTA PRIN EL.
NU POTI AVEA NIMIC, FARA A OFERI CEVA IN SCHIMB”.

,,BARBARUL’’, NU TREBUIE SA STEA LANGA ,,DIMITROS’’.

,,DIMITROS ESTE FIINTA CARE SIMTE SI SE TRANSFORMA,
,,BARBARUL’’ ESTE O HAINA MURDARA SI RUPTA CARE
ASCUNDE ,,DIAMANTUL’’.
,,IMPARATIA NU-TI APARTINE, TU APARTII EI’’.
,,NU AI NICI UN FIU, NUMAI CREATORUL ARE FII SI FIICE’’.
,,ORICE MANA CARE SE RIDICA, INTR-O ZI O SA CADA’’.

48
,,SABIA TRASA DIN TEACA, ARATA FRICA SOLDATULUI’’.
,,UN OM FARA TEAMA ARE INTOTDEAUNA MAINILE GOALE SI
SUFLETUL PLIN’’.
,,CEA MAI MARE COMOARA ESTI TU, MARITE DIMITROS, IAR DARUL
LUI NICMUR PENTRU MINE ARE VALENTE SPIRITUALE, NU
MATERIALE.NICI O PESTERA DE PE PAMANT NU POATE CUPRINDE
ATATEA COMORI CATE ARE SUFLETUL OMULUI’’.
,,NU ESTE VINA COMORII, CA TU NU O POTI GASI’’.
,,DACA OCHII TAI SUNT ORIENTATI SPRE AFARA, NU VOR CUNOASTE
NICIODATA INTERIORUL’’.
,,INTRE MINE SI TINE, MARITE DIMITROS, NU ESTE DECAT O
SINGURA DIFERENTA: ACEEA PE CARE TU O VEZI’’.
Dimitros l-a privit lung pe IANI. Nu a scos nici un cuvant pret de cateva
minute si-a plecat capul si s-a indepartat usor, incercand parca sa nu deranjeze
nici praful de pe drum. Ce tablou straniu!
Acest OM plin de el, ce-n tropotul calului sau supunea cetati, mergea acum
incet, incercand parca sa protejeze Existenta de pasii sai.

ACEASTA A FOST POVESTEA TRANSFORMARII FIINTEI UMANE,

INCEPUTA CU BRATELE UNUI PESCAR SI TERMINAND CU MINTEA
UNUI IMPARAT.
EU AM SCRIS PENTRU MULTI, DAR NU MA VOR INTELEGE
DECAT FOARTE PUTINI.

PERLA

ARATA-MI DIAMANTUL CE-TI STRALUCESTE FIINTA

SI LASA-MA SA MA-NCALZESC LA FOCUL TAU APRINS,
CAND OCHIUL DIN PAMANTURI APRINDE-NCET DORINTA,
ACELA DIN ADANCURI ESTE MEREU DESCHIS.

Va iau cu mine in lumea povestilor si o fac pentru ca ele amintesc fiecaruia

dintre noi ,,Taine” demult uitate in ulita copilariei. Povestile sunt CHEI ce
deschid usi inchise, Transforma fara sa loveasca si patrund usor in inima
fiecaruia.

49
 Am calatorit in aer si pe pamant, am fost in lumea oamenilor si-a zeilor
tacuti. Vom cobora in ape, acolo unde aerul nu este ingaduit. Soarele priveste
apa, transformand-o in fin cristal de lumina. Isi lasa razele sa mangaie undele si
incearca sa patrunda adanc in ,,trupul’’ ei, rascolind coralii. O tacere adanca se
ridica din strafundul marii si se-mprastie catre marginile lumii. Nici o ureche nu
este atat de fina incat sa patrunda tainele ce vin si se sting in aceasta Lume Rece.
Aici iau fiinta si pier creaturi fantastice, pe care omul nu le va putea intalni
Niciodata.
Drept, in mijlocul apelor se ridica semet Castelul facut din ,,Scoici de
Argint’’, al printului NEGUR, intunecatul sot al printesei SIANA. Facea parte
din stravechea familie a ,,Imparatilor de Fildes”, primii ocupanti ai adancurilor.
Sfetnicul sau, CORCUS, un batran intelept ce nu-si cunoastea varsta, statuse
alaturi de tatal si de bunicul lui NEGUR de-a lungul multelor razboaie purtate cu
GINTA RECHINILOR GRI, care mereu au rivnit la PERLA situata in SALA
ROTUNDA a Castelului din Scoici de Argint. Tinta a urii si-a dorintei tuturor
celor ce-au rivnit la ea, PERLA stralucea ca Luna plina, netulburata in somnul ei
vesnic, de lumea cea schimbatoare. Apele isi primeneau particulele de miliarde
de ori pe zi, dansand cu Soarele creaturile adancurilor veneau si plecau spre
Lumea de Dincolo, insa PERLA doar Exista in interiorul lumii si-n afara ei.
Singurul care cunoastea puterea ei nebanuita era sfetnicul CORCUS. Era o
reflexie in afara a Perlei lui interioare, pe care nu o putea atinge nimic si care
ramanea stralucind in cerul mintii lui ca o stea antica si curata. Nu-si putea
imagina de ce doreau fiintele sa-si insuseasca un obiect material, situat in afara
lor.
„NIMIC DIN CEEA CE NU ESTE IN TINE, NU ARE VALOARE.
SE STINGE ODATA CU NISIPURILE AURITE DE PE PLAJA”.

PERLA particula cea mai fina, era fiica lui CULBUR, stapana scoicilor albe.
Se nascuse din nisipul cel mai viu al marii, purtata de trupul imaculat al mamei
sale. Nici nu-si amintea cand primul fir de praf a vibrat in fiinta ei. A trecut mult
pana cand CULBUR si-a deschis POARTA, lasand lumii si marii ESENTA cea
curata a materiei, PERLA.
A simtit pe trupul sau mainile regelui OCEAN, apoi calatorii nenumarate,
dintii Rechinilor Gri, imparatia coralilor condusa de ALBMINAR si inapoi in
Castelul Scoicilor de Argint. O doreau ca pe ceva de pret, dar ea nu intelegea
nimic. Era pusa la loc de cinste, pe un piedestral, apoi din nou razboaie si
FIINTELE-N MISCARE,
MEREU LOCU-I SCHIMBAU.

50
 Iubea cu o dragoste nelumeasca pe CORCUS, asa cum si el o iubea. Ochii
acestui OM nu o privisera niciodata cu patima, ci cu o dragoste rupta parca dintr-
o alta lume. Adeseori, cand somnul intarzia sa-l legene, CORCUS se retragea in
aceasta micuta incapere unde stralucea PERLA. O privea pierdut in stralucirea ei,
asa cum ochii pruncilor rad, dansand cu firele verzi de iarba.
Intr-o seara a lunii batranului Septembrie, cand statea cufundat in apa
stelelor tarzii, CORCUS tresari in acordul unei soapte gingase de copila:

AM LUAT TRUPUL DIN NISIPURI,

FIINTA-M LUAT DIN SPUMA MARII,
AM FURAT LUCIRI DIN CERURI
SI-AM STERS LACRIMA UITARII.

AM STRANS ROUA DIN OCEANE

SI-AM PRIMIT SARUTUL SFANT
AL ACELORA CE-N VREMURI
AU LASAT URME PE PAMANT.

IA-A-N PALMELE-TI BATRANE

SI INTOARCE-MA ACASA,
DE IMENSA-MI STRALUCIRE
CRED CA NIMANUI NU-I PASA,

SUNT SATULA DE RAZBOAIE

SI DE NEBUNIA LUMII,
DEGEABA STAU SI DAU LUMINA,
DACA DAU PUTERE… URII…

CORCUS:
DRAGA MEA MIREASA ALBA,
ESTI LUMINA MEA INTERNA,
NUMAI TIMPUL ASEZAT-A
PESTE MINTEA MEA TREZITA
DRAGOSTEA ETERNA.

TE VOI DUCE
UNDE RUGA TA INTENSA
MI-A STARNIT ROUA PE BUZE.
TE VOI LUA IN ASTA NOAPTE
SI-AM PLECA NOI IMPREUNA,

51
 CE VA FI IN URMA NOASTRA?
DOAR RAZBOAIE
SI FURTUNA.

TE-OR CAUTA EI SARMANII,

OR STRIGA,
S-OR RAZBOI
SI-N FINAL TOATA FAPTURA,
USUREL, S-O LINISTI.

POATE-AM SA PLATESC CU VIATA

CA TE IAU ACUM CU MINE,
DAR NU VREAU SA TE LAS LUMII,
CE NU STIE SA RESPIRE.

HAI, SI-OM MERGE,

CACI VIN ZORII
SI A SOARELUI LUMINA
NE VA RIDICA DIN APE,
CATRE A CERULUI GRADINA.

PERLA SI BATRINUL CORCUS

SE TOPIRA-N INFINIT,
UNDE FIINTELE INVATA
ZBORUL FARA DE SFARSIT.

Ca si cum nu ar fi existat niciodata, nici Om, nici PERLA. Si s-a pornit

dintr-odata a vui toata intinderea de ape, batand din Corali si din fructe de mare,
aruncand catre cer pestii si pravalind peste pamant spuma valurilor. Pestele
spada, paznicul PERLEI, trezindu-se din somn greu, a dat alarma de-a lungul si
de-a latul marii, cum ca PERLA a disparut, ca topita de roua. La furia printului
NEGUR nu s-a mai putut adauga altceva. A strans armata mare si a pornit razboi
cu OCEAN si cu printul ALBMINAR. Au secat in acest cumplit confict toate
resursele marii si au cazut rapuse armate intregi de pesti. Pentru ce? Pentru o
PERLA, care oricum nu apartinea nimanui.
Nici dragostea SIANEI nu a reusit sa-i stavileasca printului Ura. Degeaba l-a
rugat sa inceteze lupta. Daca ar fi putut vedea ce PERLA se ascundea in sufletul
sotiei lui! Dar orbii nu au cum sa vada.

SE LUPTA PENTRU PIETRE

52
 SI MOR STRIVITI DE ELE.

N-APUCA SA AUDA
CUM CANTA DUMNEZEU.
IN EI PUSTIUL STRIGA
SI DRAGOSTEA E MUTA.

N-A INCETAT RAZBOIUL

SI AZI SE MAI AUDE,
IAR MAREA SE RIDICA
SPRE CER,
INGENUNCHIND,
DUCAND A SALE PERLE
DIRECT LA ZEI, IN PALME,
CACI
NU-I LOC DE STRALUCIRE,
AICEA PE PAMANT.

Cand a sosit timpul ca SIANA sa paraseasca aceasta lume, cateva balene

albastre s-au jurat ca deasupra valurilor au vazut pe CORCUS, stralucind ca
Soarele, intr-o trasura purtata de Calul Pegas, venit sa ia trupul firav al SIANEI
din lumea apelor si sa-l ridice in lacasul Zeilor.

Morala:
CAUTA-TI PROPRIA LUMINA !
DACA NU POTI,
NU PUNE MANA PE CIOBURI,
CA TE TAI.
EXISTENTA TA E DOAR UN VIS,
TRAIESTE-L !
DAR, ATENTIE !
NU-L TRANSFORMA IN COSMAR.

DACA VREI S-ATINGI CERUL,

NU UITA, ESTI INCA MURITOR.
ESTE ADEVARAT CA TE-AI NASCUT DIN ROUA,
DAR NU UITA CA ESTI UN CALATOR.

Inchei aici mica poveste si va doresc sa descoperiti PERLA interioara, fara a

ravni la praful de pe drum.

53
 RAAD-MIN FIUL SOARELUI

MAESTRUL SUKATMAN POVESTESTE DISCIPOLULUI SAU DRAG,

SARI POVESTEA INTELEPTULUI RAAD-MIN,FIUL CEL IUBIT AL LUI
RA.

-SE SPUNE CA LA INCEPUTUL STRALUCIRII LUI RA PLANETELE SI

STELELE ERAU NEGRE SI SEARBEDE.ACRE SI RECI, ASTEPTAU CA
DOUA BRATE CALDE SA LE ATINGA .CAND A LUAT FIINTA MARELE
RA DIN INSUSI OCHIUL LUI DUMNEZEU,UNIVERSURILE TOATE AU
INCEPUT A CANTA SI, DE BUCURIE S-A STARNIT IN CER O NUNTA
MARE,CE A TINUT DE ATUNCI SI PANA ASTAZI SI VA MAI TINE INCA,
PANA CE CREATORUL VA DECIDE CA MARELE RA SI-A INDEPLINIT
MENIREA.
IN STRALUCIREA LUI ,TANAR SI FIERBINTE ,RA A CUPRINS-O IN
BRATE PE ,,EFEMERA,, FRUMOASA FIICA A LUI ,,MAM-ER,,,TERIBILA
NASCATOARE DE LUMI.,,EFEMERA ,,S-A INDRAGOSTIT CA UN COPIL
NESTIUTOR DE FIERBINTELE SOARE.CAND RAZELE SALE AU
PATRUNS-O ,A SIMTIT CUM BUCURII NEMARGINITE ISI DESCHID
PORTILE.OCHII SAI NEGRI AU PORNIT A LACRIMA,APELE I-AU
INUNDAT TRUPUL SI FRUCTELE VESNICE AU INCEPUT A CRESTE
DIN SAMANTA.IUBIREA LOR ERA PE ZI CE TRECE MAI INTENSA SI
DIN INIMA ,,EFEMEREI,,A LUAT NASTERE ,,RAAD-MIN,COPILUL
IUBIT AL LUI RA.
DAR CINE O POATE UITA PE ,,MAM-ER,,,CE IL URA ATAT DE TARE
PE TANARUL RA ?
CAND A AFLAT DE IUBIREA CELOR DOI ,A ARUNCAT PESTE LUME O
CEATA DEASA ,PENTRU CA ,,EFEMERA,, SA NU-I MAI POATA VEDEA
RAZELE IUBITULUI SAU.
DAR, CUM NICI O PUTERE NU ESTE MAI MARE DECAT CEA A
OCHIULUI,CEI DOI INDRAGOSTITI SE VEDEAU IN FIECARE
DIMINEATA.FLOAREA SOARELUI ,EMISARA CERULUI,O MANGAIA PE
,,EFEMERA,,SI II SOPTEA CUVINTE FRUMOASE.
,,NICI UN FIR DE PRAF NU DOARME,DACA INFINITUL NU VREA,,
,,SAU DACA INFINITUL VREA SI FIRELE DE BAMBUS VOR DORMI,,

54
DE TEAMA LUI ,,,MAM-ER,,EFEMERA LA DAT PE PRUNCUL ,,RAAD-
MIN INTELEPTULUI ,,MARA,, SA-L CREASCA.ACESTA,UN
MENESTREL AL CANTECULUI SI IUBIRII, A DARUIT O TAINA FARA
EGAL PRUNCULUI ASCUNS.
,,TE-AM INVATAT SA TE RIDICI SI SA COBORI,
SA TE TARASTI SI SA ZBORI,
SA RAZI SI SA PLANGI
SI-N PUMNI AURUL ZEILOR SA-L STRANGI,,

IN ACEST RASTIMP ,,MAM-ER,, A CHEMAT-O LA EA PE ,,EFEMERA,,SI

ASA I-A GRAIT ;
,,AI NASCUT FOCUL DIN OCHI SI L-AI ASCUNS.STII BINE CA DE MINE
NIMIC NU TRECE SI NICI PESTE MINE.
FLORII SOARELUI O SA-I IAU NEMURIREA,VA GERMINA SI SE VA
USCA PRECUM TOATE CELELALTE FLORI,PENTRU CA A AVUT
INDRAZNEALA SA INTRETINA IUBIREA FRATELUI EI IN TRUPUL
TAU.
ASCULTA ,,EFEMERA,, ;
,DE TU CHIAR CREZI CA PRUNCUL CE DIN SOARE VENIT-A,
POATE DE ,,MAM-ER,, SA FIE-ASCUNS,
TE-NSELI.
,,EL CA O POARTA DESCHISA E SPRE VEACURI,A MEA INSA-I
INCHISA.
,,DOAR OCHIUL ARE CHEIA SI DE IA DAT-O LUI,CUMPLIT RAZBOI L-
ASTEAPTA,CACI EU VOI STA DE VEGHE,
,,NU-L VOI LASA- SA-NALTE PE NIMENI PE-AL SAU JILT ,CE
STRALUCESTE VESNIC CA AMBROZIA IN POCALE.
,,SA PIEI DIN FATA MEA,COPILA CE AI RUPT CU A TA IUBIRE
INTUNERICUL CE DE-A PURURI A LUAT IN STAPANIRE
UNIVERSUL SI AI SAI FII ; SI A PLECAT , PLANGAND SI RIDICAND
BRATELE, PENTRU A FI CUPRINSA DE RA.DE SUS,DIN TARII,PRINTUL
PRIVEA CUM SOATA SA ISI PLANGEA OCHII.SI-APOI RAZELE SALE
AU TASNIT CATRE PESTERA UNDE RAAD-MIN CRESTEA ,LASAND A
EI LUMINA SA PALPAIE IN NOAPTE.
,,N-AM CUM SA MISC EU LUMEA,E TREABA LUI MAM-ER.EU POT
DOAR SA O-NCALZESC PENTRU CA EA MEREU SA RADA .DAR FIUL
MEU RAAD-MIN,NEPOT AL LUI ,,MAM-ER,, SI FIU AL ,,EFEMEREI,, ,EL
VA PUTEA S-APRINDA IN ORICE LOC SCANTEIA CE-I VA RIDICA PE

55
TOTI SPRE CERURI ,INDEPARTAND O HAINA PREA GROASA PENTRU
TRUPURI CE-AU FOST CREATE-N STELE SI PRIMENITE-N APE.

,,O TU,OCHI CE NU PIERE,

CLADITA-I INFINITUL
PE-UN COLT ASCUTIT DE STANCA,
ACOLO UNDE POARTA
DESCHISA-I CELOR CARE
AU TRECUT PRIN VEACURI
SI-S OBOSITI DE INTRUPARE.

O,TU ,OCHI CE DESCHISA-I

AL TAU IRIS PATRUNS
DE LUMI CE DORM CALME SI ASCUNSE,
IN CAMARI CU IVARUL PUS.

-APRINDE-TE OCHI,
CACI E TIMPUL
SA CELEBREZI A TA LUMINA,
CE SE-ASCUNDE IN INTUNERIC,
DE PREA ALBA SI PREA FINA.

FA CA RAZA MEA CEA VIE

SA SFARAME A LUMII POARTA,
CE STA PRINSA CU-AL SAU LACAT
SI-I DE VISE-NCATUSATA.

ASTFEL RA GRAI UN CANTEC,

CE- CANTARA-N FALDURI NORII,
SI-L MAI DUC, INCA, PRIN VEACURI,
DRUMETII SI CALATORII.

A TRECUT A ZILEI NUME SI-ACUM NOAPTEA-I ASTEPTATA.

DAR CINE PANDESTE VESNIC CU PRIVIRE CA DE GHEATA ?
E ,,MAM-ER, CE CAUTA FIUL ,,EFEMEREI,,SA-L INCHIDA INTR-O
GROTA AURIE,
NIMENI SA NU-L MAI DESCHIDA.
DAR CE NU STIE STAPANA TRUPURILOR TRECATOARE ?

56
CA IN ,,RAI ,,E VESNIC TOTUL.
,,EL,,TRANSCEDE ORICE LEGE
SI IN ,,EL,,E LEGEA TOATA SI
NU POATE-UN TRUP CE PIERE,
CA O FLOARE SCUTURATA,
SA PASTREZE-N PUMNI SAMANTA,
SI A CERULUI ZAPADA.

,,RAAD-MIN ,,-DIAMANTUL STRALUCITOR DIN PESTERA LUI

MARA,TREZIT SI SLEFUIT DE UN MAESTRU AL FORMEI,ISI ASTEPTA
BOTEZUL SI INALTAREA,IN FIINTA CE, TREZITA DIN MII DE
ADORMIRI,CEREA CU INIMA DESCHISA UN FOC CE ARDE VESNIC SI
NU POATE FI STINS.
CANTA DIN FLAUT SI ASTEPTA SUFLETELE CHEMATE LA
STRALUCIRE.ATATIA INTELEPTI S-AU CONTOPIT CU EL SI-AU
DEVENIT UNA CU FIUL ,,EFEMEREI,,
DE CATE ORI IN LUME ERA NEVOIE DE UN MAESTRU ,RAAD-MIN ISI
INCEPEA DANSUL SPRE OCHIUL ASCUNS IN FRUNTEA CE TAINIC
ASTEPTA.
TREZITII DESCHIDEAU CERCUL SI CHEMAU MAI DEPARTE PE ALTII
SA PATRUNDAIN REGATUL TACERII ,UNITATII SI IUBIRII.
DAR UNDE ERA OARE MAMA ,,EFEMEREI,, ?
STAPANA ERA, SIGUR,PE-A APELOR AMAGITOARE FORME, CE SE
STINGEAU IN URMATORUL VAL.PUNEA MEREU CAPCANE ACELORA
CE ,,SLABI,,STRANGEAU CU MAINI DIFORME AUR ,ARGINT,FIRAVE
DIAMANTE SI ALTE BOGATII.
PE O TIPSIE –NTINSA
SERVEA ,FARA DE TEAMA,
VISE CE SCUMP ERAU PLATITE,
DORINTE,IMPERII SI TRONURI AURITE.,
DUCEA MEREU O LUPTA CU FIUL ,,EFEMEREI,,.ADESEA CASTIGA.
ERA CA O TORPILA CE ATRAGEA IN REGATUL SAU BIETI OAMENI
CE,FARA DE CONSTIINTA ,DORMEAU NETULBURATI.
,,EL,,ERA ACOLO,
DAR SOMNUL AMAGITOR
SI FORMELE PREA DULCI
STATEAU CA UN ZID
INTRE RAAD-MIN SI FIINTA.

57
,,MAM-ER,,SE BUCURA DE FIECARE DATA CAND NISIPUL DIN
CLEPSIDRA SE INCLINA IN FAVOAREA SA.TRIUMFATOARE,STRIGA-N
PUSTIE CATRE ,,EFEMERA,, BUNA COPILA ,
CE-SI CUNOASTEA NATURA SI MENIREA.
,,VESNICA NASCATOARE DE-MPARATI,VENITI SA SCHIMBE LUMEA
SI SA DISTRUGA VISUL –UCIGAS AL LUI ,,MAM-ER,,.

ACEASTA ESTE POVESTEA CE-AM SPUS-O PENTRU TINE ,,SARI,,.

PASTRAZA-N MINTE TOTUL SI CAND VA VENI TIMPUL ,
TU,ALTORA S-O SPUI.
SI ;
,,,,DACA VREI SA CULEGI UN TRANDAFIR,
NU UITA ;EL ;,SE VA SCUTURA,
PLACUTUL SAU PARFUM
DISPARE DACA-L RUPI.
MAI BINE LAS-O GRADINII PRIZONIERA,
ADMIR-O SI-NTELEGE NATURA EI SUPREMA,
PORNESTE MAI DEPARTE,
NU MAI VISA LA EA,
NICI LA FRUMOASE HAINE,FALDURI DE CATIFEA,
TOT CE ATINGI CU OCHII,.CU OCHII VEI TOPI,
CAND VEI AJUNGE,,ACASA,,.
NIMIC NU VEI MAI STI.
ASTA CALATORIE,
CE A-NCEPUT LUMESC,
S-O TRANSFORMA USOR
IN VIS IMPARATESC.
ACOLO VEI AJUNGE,
DAR NU UITA,
TE-NTOARCE.
RAAD-MIN TE VA CONDUCE
PE DRUMUL INAPOI,.
SA INALTI ALTE FIINTE,
CE STAU INCA-NOROI.

TE DU ACUM ,
CACI NOAPTEA VENIT-A PESTE ZI,
SA-TI STEA-N ODIHNA TRUPUL,
DAR TU,,NU ADORMI,, !

58
 CHESA DE MATASE
(VESMANTUL CALUGARULUI CE SIMBOLIZEAZA
UNIUNEA CU BUDA)

FARA VESMANT
SUNT EU,
SIMPLU CA SI DIMINETILE.
IMBRACAT IN HAINE SCUMPE
SUNT EU,
INTUNECAT CA NOAPTEA.
DACA DORESTI SA MA VEZI,
LASA-TI INIMA,
SA MA CAUTE,
RASUCESTE CHEIA
SI INTRA IN CASA.
EU
TE ASTEPT.

PE MUNTELE,,RUKUSAN,,TRAIA UN MAESTRU, PE NUME ,,SIANGUN,,.

AVEA SASE DISCIPOLI DRAGI SUFLETUI.ERAU MICUTI CAND
VENISERA LA EL,ACUM ERAU TINERI IN PUTEREA CUVANTULUI.
ZILELE TRECUSERA PESTE EI ,SLEFUIND SAU NU EGOURILE LOR
IMPIETRITE.
,,SIANGUN ,,STIA CA DACA PUI GARDURI CAILOR SALBATICI NU LE
MAI CUNOSTI ADEVARATA NATURA. EL
DOAR,,OBSERVA,,MISCAREA INTERIOARA A MICILOR SAI DISCIPOLI.
ZAMBETUL SAU ASCUNDEA DE MULTE ORI O MARE TRISTETE ,PE
CARE INSA NU O ARATA.
,,LUN-IAN,,DE INDATA CE SCAPA DE PRIVIREA INVATATORULUI
SAU,INCEPEA SA CAUTE AUR IN ALBIA RAULUI,,SON-SIN,,.ASTA ERA
SINGURA SA PREOCUPARE.SI TARE SE MANIA CAND NU GASEA
BULGARASII DE METAL LUCITOR,,
,,SIN-TAN,,SE GANDEA LA MESE FASTUOASE,BUCATE ALESE SI
HAINE TESUTE CU FIR DE AUR.CEEA CE VISA NOAPTEA ,DOREA

59
ZIUA.IAR ZILELE LUI ERAU PRINSE INTR-O BUCLA A DORINTELOR
CARE IL MACINAU PE DINAUNTRU.
LUI ,,ZON-SUN ,, II PLACEA SA SE LAUDE DE DIMINEATA SI PANA
SEARA CU FAPTE DE EROISM CE-I ERAU STRAINE,EL FIIND UN MARE
FRICOS.,,LAUDA ESTE HRANA MEA,
SI POT SA MA HRANESC CU EA,,PAREA A SPUNE.
OBRAZUL FRUMOS AL ALUI ,,JIAN-JEN,,ATRAGEA PRIVIRILE
FETELOR DIN SAT,UNDE TANARUL ERA MEREU
PREZENT,PLIMBANDU-SI FIINTA CA PE UN BUN PERSONAL.EL NU-SI
DADEA SEAMA, SARMANUL, CA ACEST INVELIS INTR-O ZI SE VA
STINGE CA LUMANAREA APRINSA DE-O MANA TREMURATOARE,,.
PENULTIMUL SAU INVATACEL ,,XIAN-CIN,,ERA UN FEL DE
AFACERIST AL MICUTULUI TEMPLU.DE MULTE ORI
,,SIANGUN,,CONSTATASE LIPSA SACILOR DE OREZ,A LUMANARILOR
SI A STATUETELOR DIN PESTERA.SA-I CERTE ?NIMIC NU AR FI
OBTINUT.
SE SPUNE CA. ,
,,DACA RIDICI ZIDURI ,ELE VOR FI SARITE ORICUM.MAI BINE SA
LASI APA SA CURETE PIETRELE.
INTR-O ZI ELE VOR STRALUCI ;
PE ULTIMUL SAU DISCOPOL IL CHEMA ,,SAN-DIA.BIETUL,SPALA
VESMINTELE FRATILOR SAI,INDURA UMILINTELE ACESTORA SI
GLUMELE NESARATE CE-I ERAU ADRESATE.ZAMBEA MEREU,IAR LA
SFARSITUL ZILEI TRECEA PE LA FIECARE SA LE UREZE NOAPTE
BUNA.
,,SIANGUN,, AVEA LA SUFLET PE TOTI DEOPOTRIVA,DESI VEDEA
SUFERINTA MICUTULUI.
,,DACA O MANA LOVESTE,
INVAT-O SA MANGAIE.
IAR UN CUTIT DE TAIE,
SA TAIE DOARA ,PAINE.
DAR MARTORUL CE FACE ?STA DOAR SI ASTEAPTA
SA TREACA URAGANUL,
SA MATURE DIN CALE,
CE NU-I DE FOLOSINTA.
SA-NDEPARTEZE DIN FRUCTE
SEMINTELE AMARE.,,

ZILELE TRECEAU SI ANII TOT LA FEL.SE ,,INALTAU,,COPIII DE

SUFLET AI LUI,,SIANGUN,,

60
DAR ALE LOR METEHNE STATEAU INCA IN DRUMUL CURAT AL
ADEVARULUI.
BLANDUL MAESTRU SE APROPIA DE ,,CALEA CEA FARA DE CUSUR,,
SI-A HOTARAT UN TEST PENTRU AI SAI ,,COPII,,
,,KESA ,,CU FIR DE AUR SI MATASE TRANSMISA PE LINIA
MAESTRILOR ,,ZO-JI,,,URMA SA FIE DATA IN DATINI MAI DEPARTE
ACELUIA CE MERITA S-O POARTE.
IL MACINA CA ACEST VESMANT SACRU VA FI UN SOI DE RAVNA SI
URA INTRE ,,FRATI,,.
I-A STRANS PE TOTI LAOLALTA IN PESTERA IN CARE EL A ATINS
DESAVARSIREA SI LE-A VORBIT ASA ;
,,CAND STELELE AU APARUT,
ERA DE-A PURURI SOARELE,
CAND UNIVERSURI S-AU CREAT,
ERAU DE-A PURURI VISELE
SI CREATORUL A REUSIT
SA ADUNE ATOMII PURTATI DE FIINTA SA
SI SA CREEZE FLORI.
CAND TAINELE AU INCEPUT AL LOR DRUM,
,,ATMAN,,FACUT-A ,,HAINE,,
,,TRUPURI,,DIN FIRE DE PRAF,
PESTE CARE UN ZEU A SUFLAT CU PUTERE,
A SA APRINSA SCANTEIE.
CAND STELELE S-AU STINS,
O MANA PESTE TIMPURI S-A INTINS,
SI LE-A INTORS IN CEL CE LE-A CREAT.
ACEASTA ESTE O LEGE,
CE PANA SI-UN IMPARAT O INTELEGE
SI SE SUPUNE EI ,DEINDATA.
SOSIT-A TIMPUL MEU
SA MA INTORC DE UNDE AM PLECAT.
DAR NU INAINTE DE A LASA CEVA
IN URMA MEA.
,,KESA,,ACELUIA CARE VA STI SA O POARTE CU DRAGOSTE.
SI O VA DA URMASILOR,CE VOR VENI IN ACEST TEMPLU.
INTR-O ZI.
MINUTELE SI ORELE-MI SUNT NUMARATE,
DIN ;AST MOMENT NU O VOI MAI PURTA,
O LAS AICI PE ASTA PIATRA,
CA MAINILE VOASTRE

61
SA O POATA SIMTI.

SI-ACUM MA VOI RETRAGE-N TEMPLU,SA MEDITEZ LA DRUMUL CE

M-ASTEAPTA.
O NOAPTE BUNA SA AVETI !

SI A PLECAT MAESTRULSA-SI PREGATEASCA TRUPUL DE PLECARE.

AI SAI CEI 6 PRUNCI RAMASA-U CU OCHII DUSI DE VORBELE CE LE-
AUZIRA.

,,SUN-IAN- A APUCAT CU MAINI STRAINE CHESA SI A DESPRINS DIN

EA FIRELE DE AUR.
,,SAN-TAN,,O LUA SA O POARTE LA TOATE MESELE GROZAVE UNDE
ERA INVITAT SI PRIVIT CA UN VIITOR MAESTRU.
,,ZON-SUN A LUA CA SA SE LAUDE SEMENILOR SAI.
JIAN-JEN,,STRALUCI IN OCHI FETELOR CE IL PRIVEAU CA PE UN
INVINGATOR CAND KESA MAESTRULUI ATARNA PE TRUPUL SAU
FACUT DIN BULGARI DE PAMANT.,
,,XIAN-CIN,, A DISPARUT INTR-O ZI CU TOT CU KESA ;A VANDUT-O
IN NUMELE LUI,,SIANGUN SI SI-A CUMPARAT O MASINA. CUM NU
STIA SA SE CONDUCA NICI PE SINE ,NU A STIUT A CONDUCE NICI
MASINA.A CAZUT CU ACEASTA DE PE STANCI, PLECAND CU UMBRA
SA DIN ASTA LUME.
SI CEILALTI PARASIRA TEMPLUL,PORNIND IN LUME CU-ALE LOR
METEHNE ,NICICUM DE STAPANIT.
CAND,,SIANGUN,, S-A STINS A AVUT LA CAPATAIUL SAU PE ,,SIAN-
DAN,,IN AI CARUI OCHI BATRANUL A VAZUT STRALUCIND ,,LUMINA
INTELEPCIUNII,,.
CU MANA SA IN MANA LUI ,,SIAN-DAN A SPUS ACESTE VORBE CE
VOR RAMANE VESNIC ATAT CAT VA FI LUMEA ;
,,NU KESA ERA- CEEA CE-AM VRUT CA SA RAMANA LA UNUL
DINTRE VOI.
,,ERA DOAR UN VESMANT,
CE-I TRECATOR SI EL,,
,,DOAR SUFLETUL DIN MINE ,
EU L-AM LASAT SA FIE,
O CALAUZA-N NOAPTE,
IAR EI ,S-AU RATACIT.
CAND SOARELE, BATRANUL,
SPRE MUNTI A ASFINTIT,

62
TOTI CALATORII-N BEZNA
NEBUNI AU RATACIT.

EU N-AM LASAT PALATE,

AICI.
DOAR,OCHII MEI,
CINE-A PRIVIT IN FORMA
S-A OGLINDIT IN EI.

TOTUL CA PRAFUL TRECE

SI ASTA DE NU STII,
TE-NNECI CA BARCAGIUL,
CE BEAT DE NEBUNII,
PIERDUT-A FIRUL
APELOR PUSTII.

TU SA NU UITI,
VESMANTUL ACOPERA UN TIMP TRUPUL
SI NU CONTEAZA DE ARE PETICE SAU NU.
POATE FI DIN MATASE,SATIN SAU CATIFEA,
INSA
NU POATE ACOPERI FIREA OMULUI
SI NEGURA DIN INIMA.
ELE IES AFARA, PRECUM ULEIUL DEASUPRA APEI.
DACA-I DAI UNUI NEBUN UN CUTIT,
ISI VA UCIDE APROAPELE,
UN INTELEPT INSA VA TAIA PAINEA SI II VA INVATA SI PE CEILALTI
SA O TAIE.
SI ATUNCI NIMENI NU VA MAI CUNOASTE FOAMEA.
,,DACA VREI SA TRECI O APA,INVATA SA VASLESTI. NU LASA
BARCA SA TE DUCA UNDE VREA EA,,
CACI
TE POATE LOVI DE O STANCA
SI E PACAT SA-TI PIERZI VIATA DIN VINA UNEI BARCI.

,,FOCUL POATE MISTUI ORICE APARTINE ACESTEI LUMI ,INSA

SUFLETUL NU TI-L POATE PARJOLI.
,,SIAN-DAN,, NU PROMITE NIMANUI NIMIC DIN CE ESTE
TRECATOR,PENTRU CA ACEASTA DEVINE LEGE SI NU O MAI POTI
ABROGA.

63
,,AU STAT CU TOTII LANGA MINE PENTRU O BUCATA DE PANZA SI
NU PENTRU INVATATURA PE CARE O PUTEAU PRIMII
,,FIECARE DUCE MAI DEPARTE CEEA CE PRIMESTE IN DAR,,.
,,AI GRIJA CE DAI,
DARURILE TALE SA NU FIE POVARA PENTRU DISCIPOLI.
SI-ACUM ,COPILE DU-TE SA ADUCI DIN PESTERA CELE 6 PIETRE DIN
CUTIUTA DE ARGINT DE PE ALTAR.
CAND FIECARE DIN VOI A TRECUT PRAGUL PESTERII MELE, AM
LUAT CATE O PIETRICICA SI AM PASTRAT-O.
TE ROG IA-LE SI INTOARCE-LE IN DRUMUL DE UNDE AU FOST
ADUNATE.
POATE CA INTR-O ZI , UN ALT CALATOR LE VA PUNE IN CUTIUTA
SA…

RAMAI CU BINE DRAGUL MEU,

SUNT DOAR UN VISATOR CE SE STINGE,
CU BINE..SI NU LASA LACRIMILE SA-TI PICURE DIN OCHI.
SIANGUN A PARASIT ACEASTA LUME FARA A LUA NIMIC CU EL.A
LASAT IN URMA,PE PAMANT ,UN COPIL CU O MANUTA PLINA DE
PIETRE,UN VIS SI MII DE REALITATI.
POATE…CINE STIE….INTR-O ZI…..

MAHNIREA PATRIARHULUI
CELE TREI INVATATURI

,,,NASCUT ESTI DIN LUMINA SI DIN VISE,

IAR ,,HAINA TA,,STRALUCITOR VESMANT,
CU CINE TE COMPARI MAHINITA FIINTA ?
NICI CRINII NU-S MAI FALNICI PE PAMANT.,,

64
ACESTA ESTE O POVESTE DESPRE O FIINTA CA ATATEA ALTELE,CU
BUCURIILE ,TRISTETILE SI DORINTELE SALE.
UNDEVA ,INTR-O TARA INDEPARTATA TRAIA UN ,,PASTOR,,DE
OAMENI,PESTE UN NEAM MARE,PATRIARHUL,,FILOMEN,,.
CAND TRECUSE PORTILE PALATULUI PATRIARHAL ,ERA UN TANAR
CU OCHI VISATORI.ALUNECASERA ANII PESTE PLETELE SALE,
ODINIOARA INTUNECATE SI PESTE SUFLETUL PE CARE DOREA SA-L
PRINDA CU MAINILE GOALE SI PARCA INTR-ADINS II SCAPA.
AVEA TOT CE-SI PUTEA DORI UN ,,OM,,.PALAT,TACAMURI DE
ARGINT,COVOARE FINE CE-TI MANGAIAU GLEZNELE ,HAINE
AURITE.ERA ADULAT SI SERVIT CA NIMENI ALTUL.SI TOTUSI…
CEVA LIPSEA.NICI EL NU STIA CE ANUME AR FI PUTUT SA-L BUCURE
SI SA-L FACA SA ZAMBEASCA.
LUASE OBICEIUL CA SEARA, INAINTE DE CULCARE , SA URCE
NESTIUT DE NIMENI IN PODUL PALATULUI SI ACOLO, IN LINISTE,
INCHIDEA OCHII SI PORNEA CU GANDUL SPRE LOCURI
NECUNOSCUTE,TARAMURI VRAJITE .
ADESEORI DESCHIDEA GEAMUL PODULUI ,LASANDU-SE MANGAIAT
DE RACOAREA SERILOR TARZII SI DE PARFUMUL TRANDAFIRILOR
DIN GRADINA PALATULUI SAU.
,,DOAMNE,CE-MI LIPSESTE ?
GANDEA ,,OMUL REDEVENIT COPIL,REFUGIAT IN TURNUL DE
FILDES UNDE NIMENI IN AFARA DE DUMNEZEU NU-L PUTEA GASII
CRED CA MI-AR PLACEA SA ZBOR.SA-MI CREASCA ARIPI..SA FIU
LIBER.SA CUGET ASA CUM SIMT.SA CADA LANTURILE GRELE CU
CARE MINTEA MEA-I LEGATA.
SA NU APARTIN NICI UNEI RELIGII ,CI DOAR UMANITATII.
,,MUNCESTI MULT SA RIDICI UN ZID SI GREU RENUNTI LA EL,,
TE OBISNUIESTI CU CARAMIZILE RECI SI-L LASI SA TE SEPARE DE
CEILALTI.FARA SA TE MAI OPUI.CE SENS MAI ARE.
CUM STATEA TRIST SI DUS IN ALTE LUMI,DEODATA SIMTI O
CALDURA BINEVACATOARE IN JURUL SAU.
NU-SI DADEA SEAMA DACA VISEAZA SAU NU,INSA BUCURIA PE
CARE O SIMTEA IN ACELE CLIPE ERA DE NEIMAGINAT.
INTR-UN COLT INTUNECAT AL PODULUI S-A APRINS O
LUMINA,CARE A INCEPUT SA CREASCA.CAND OCHII LUI AU PUTUT
DESLUSI FORMA ,S-A RIDICAT DE PE SCAUNUL PE CARE STATEA
,PENTRU CA NU-SI PUTEA CREDE MINTII. E O PLASMUIRE SAU….. ?

DOAMNE ;

65
,,CE INGER TRIST SE-APROPIE DE MINE ,?
CU ARIPI CA DE CEATA 
CU MERSUL FIN SI LINISTIT,
CU STROPI DE-ARGINT PE FATA ?
SUNT LACRIMI POATE,
CE SE SCURG DIN JALEA –NTREGII LUMI.
SI S-AU PORNIT INFINIT
SA CURGA PE PAMANT
SI-N OCHII MEI.
-TE-NCREDE FILOMEN,
CACI NU VISEZI,
DE MULT DOREAM CA TU SA MA-NTILNESTI,
N-AI TEAMA,
NU-TI FAC RAU,
EU SUNT DOAR EUL –TAU.
-TE-AI INTREBAT ADESEA CE-TI LIPSESTE DE SUFLETUL IL SIMTI
PUSTIU.
-TI-AI DORIT O PASARE SA FII,
SA POTI ZBURA.
NU MA PRIVI ASA.
ITI FAC CADOU ARIPA MEA,
SA MA-NSOTESTI, INSA, DORESC.
NU TE MIRA,
CUPRINDE-MA CA INTR-UN DANS,
INCHIDE OCHII SI INTR-O CLIPA,
TIMPUL NU VA MAI EXISTA.
VEI FI DOAR DUH
SI VEI VEDEA
,,OSPETELE ,,DIN LUMEA MEA,
A NOASTRE MESE-S DIN IUBIRE
SI-S INVITATI INGERII TOTI,
FRANTURA DIN A MEA VIATA,
‘SA IEI CU TINE DACA POTI ;.

ATATA SPUSE BUNUL INGER,

PE FILOMEN EL L-A CUPRINS,
AU SFIDAT IMPREUNA TIMPUL
SI AU PLECAT SPRE NECUPRINS.

66
 PRIMA INVATATURA
CASTELUL DE GHEATA

DOAR O CLIPITA A DURAT,

CAND OCHII A DESCHIS BATRANUL FILOMEN
ERA-N CASTELUL UNUI PRINT.

-SA URCAM FILOMEN ;SPUSE INGERUL.DORESC CA TU SA VEZI SI SA

INTELEGI DE CE E ,,HAINA,,LUMII ;GREA ;.
DE-ATATA AUR TOTUL STRALUCEA,
DORINTELE-APRINSE ERAU SI ELE
STAPANII-NEFERICITI MAI RAU CA SERVITORII,
SE INGROPAU IN DIAMANTE
SI ISI URAU CU PATIMA FECIORII.

-PRIVESTE , DARA, IN SUFLETUL PRINTULUI INCONJURAT DE

BOGATII.IL MACINA O BOALA GREA,E ORB SI N-ARE O MANA.
A FOST LOVIT LA O PRIGOANA DE MISTRETI.PLACERE
TRECATOARE.PRIMA SOTIE A MURIT RAPUSA DE MANIA LUI.
SOCOTEALA NIMENI NU I-A CERUT.ACUM SE TANGUIE IN
INTUNERIC. SI TE INTREBI ;,,LA CE-I FOLOSESTE CASTELUL UNUI
ORB ?
CAND NICI CU PASII NU-L MAI POATE MASURA.
LA POARTA LUI CAND AU VENIT SARMANII SA CEARA ADAPOST SI
PAINE I-A ALUNGAT ,LE-A RAS IN NAS.
A VRUT SA STEARGA ACESTE URME-NTUNECATE FACAND DONATII
LA TEMPLE SI BISERICI.
,,PRAF,DOAR PRAF IN OCHI,,
RIDICAT CATEVA ZIDURI SI ALTI BOGATI S-AU BUCURAT DE BANII
LUI.LUMEA INSA,NU S-A SCHIMBAT.
NICI POARTA SUFLETULUI SAU NU S-A DESCHIS .SI ATUNCI TE
INTREB PE TINE, FILOMEN ;-,,CE-I MAI DE PRET PE LUME.
,,O HAINA CARE STRALUCESTE PRECUM UN CIOB DE STICLA
SPARTA,SAU UN PAHAR PREA PLIN DE APA ,CE BUZA VIETII O
DESFATA ?
,,NU TE MAHNI,CACI AI ARIPA MEA,
TU AI SIMTIT CA ITI LIPSESTE CEVA
SI AI GASIT CE CAUTAI.

67
COMOARA NU ESTE ASCUNSA.
OMUL E ORB SI N-O GASESTE.

CU INTELEPCIUNE, FILOMEN,
INDRUMA-TI SEMENII PREA DRAGI
SI STERGE-LE CU MANA INTINSA
LACRIMILE, DULCI DE PE OBRAZ.

SI NU UITA
CA-TI ESTE FRATE,
SI ACELA CE NU-I DE UN CULT CU TINE.
DE VEI INGADUI RAZBOAIE,
VEI ADUNA NUMAI SUSPINE.

A DOUA INVATATURA
CINE-I CALATORUL ?

O CLIPA…O SECUNDA ..O ARIPA INTINSA SI ALTE LOCURI DE-O

FRUMUSETE DIAFANA SE-NCHINA LA PICIOARELE DRUMETILOR.
INGERUL SI BATRANUL PATRIARH PLUTESC INVALUITI DE
PARFUMUL RODODENDRONILOR PE DRUMURILE HIMALAYEI.
IN FATA,INTR-O ROBA ALBA SI STRALUCIND CA LILIACUL IN
SOARE,UN ,,CALATOR,,
AVEA UN MERS…O,DAR CE MERS.NICI FLUTURII NU ZBOARA
ASA.ATAT DE FIN SI DELICAT.CINE SA FIE OARE ?-SE INTREBA
BATRANUL.PESEMNE CA-I CRISTOS.
DE L-AM PUTEA AJUNGE,SA NE INCHINAM LUI.
DAR INGERUL ZAMBEA CA UN COPIL, PRIVIND LA GRIJILE LUI
FILOMEN.DAR NU I-A SPUS NIMIC. IN TIMP CE CALATORUL URCA
USOR PE MUNTE,NEINTORCAND PRIVIREA,BATRANUL MAI ABITIR
SE AVANTA IN A SA DRUMETIE ,DORIND SA AJUNGA FORMA CE
PARCA IL VRAJISE.
CINE SA FIE OARE ?
DE CE NU SE OPRESTE MACAR SA-I ZARESC CHIPUL..
AUD CANTECUL SUFLETULUI MEU SI NU-MI GASESC CUVINTELE.

68
O,DOAMNE ,DAR OPRESTE-L !
IN VREME CE NEGURA CUPRINDEA USOR SUFLETUL SAU,
CUPRINS DE AMETEALA,
PRIVI IN JURUL SAU, CU TEAMA.

INGERUL ZAMBI IARASI.

PARE-SE EL STIA CINE CUTREERA CARAREA PLINA DE PARFUM.
SE HOTARA SA SPARGA TACEREA CE RUPEA IN MII DE BUCATI
INIMA LUI FILOMEN.
TE-OPRESTE ,DAR,DOAR O SECUNDA,
RESPIRA SI PUNE-TI BUZELE PE-UN PIC DE APA.
GREU DRUM,
CAND NU STII CINE TE-NSOTESTE.
DECAT SA-TI SPELI PRIVIREA,
VAD
CA TU PREFERI SA DORMI.
BATRANE ,TE ROG ,DA-MI MANA TA
SA-I SIMT CALDURA.
SA STII 
,,CA ACELA CARE-I DESCHIZATOR DE DRUMURI,
NU ARE NUME SI NICI CHIP,
E DOAR O FLOARE PRINSA-N LUJER,
DE CARE TU NU STII NIMIC.
NU-L POTI AJUNGE,
,,EL,, E ,,CALEA,,
MEREU VA FI INAINTEA TA,
EL ESTE PUNCTUL SI MISCAREA,
SI NUMAI ,,TU IL POTI MISCA,.
.NU E ,,CRISTOS,, NU E NICI ,,BUDA,, NICI ,,MOHAMED, PRECIS NU E,
E DOAR ,,SUFLAREA ,,CE ANIMA
FLOAREA ALBASTRA-N PAJISTE.
E UN PRINCIPIU,NU O FIINTA
SI DE N-AR FI ASA,TU AI MURI.
ASTA NU TINE DE ,,CREDINTA,,,
CI DE O SCUMPA TAINA DE ,,A FI ,,

DE S-AR INTOARCE CU PRIVIREA IN SPATE,

TU NU AI VEDEA DECAT PRIVIREA TA.
TU ESTI ACEL CE PE CARARI TOT URCA,
SE-NALTA-N AER

69
SI COBOARA-N APA CEA MAI ADANCA.

IN TINE-S DOI,
IAR TU FA DIN DOI ,,UNUL,,.
ACEL CE FARA GRANITA IUBESTE TOT CE ,,SUFLA,,
SI NU RIDICA GARDURI INTRE FIINTE.

NU-TI FIE TEAMA DE CE ITI POATE FACE OMUL.

GANDESTE-TE CA TRECEREA TA PRIN EXISTENTA,DUREAZA O
SECUNDA.
CARE SE STINGE INCET , DAR SIGUR.
DE FAPTELE CE FAPTUIESTI ,
CAT PE PAMANT TU MAI TRAIESTI,
DE-ACELEA SA TE TEMI.
SPADA PE CARE O FOLOSESTI SA-TI ATACI SEMENUL
PE TINE TE VA SFARTECA.
RANA PE CARE SI-O FACE PROSTUL CU MANA LUI NU O POATE
VINDECA NIMENI.

AI GRIJA UNDE-TI CONDUCI ,,COPIII,.

SI CUM,
CACI VEI RASPUNDE IN FATA UNUI,,TRIBUNAL,,,
CE NU-L VAD INCA OCHII TAI.

SA NU FI TRIST
SI NU LASA LACRIMILE SA-TI CLATINE PRIVIREA.COBOARA DIN
TURNUL TAU DE FILDES
SA-TI VEZI SARMANII CUM ISI INGROAPA FII
SI CUM BUCATA LOR DE PAINE
NU AR HRANI DECAT MARTIRII.
TE-OPRESTE ACUM,
CALATORIA SA SFARSIT,
SI ALTA INVATATURA I-MI ESTE INGADUIT SA-TI SPUN

70
 A TREIA INVATATURA

TREZESTE-TE CAND EU ITI CANT

-INGERUL MEU ,SIMT IN PRIVIRE BUCATI DE GHEATA.SI MA DOR.AS

FI VRUT SA MA NASC UN OM SARMAN CE BEA IN CAUSUL
PALMELOR APA DE IZVOR. SAU UN PRIGOR CE CAUTA-N CERURI SA
AFLE TAINE DE LA ZANE.
CE VA URMA ?
INGERUL STIE
CA-I ULTIMA CALATORIE.

SI AU PLUTIT DEASUPRA PAMANTULUI PANA CE ARIPA UN SEMN

LE-A DAT.
-DAR UNDE SUNTEM OARE ?
SI CE AM DE-NVATAT ?
GANDEA BATRANUL PATRIARH.
VAD O GRADINA PREAFRUMOASA ,IARA INTRANSA MII DE FLORI.
CE-SI ODIHNESC TRUPSOARELE FRAGILE.
-SPUNE-MI CE PILDE POTI SA-MI
IN ACEST COLT DE RAI ?
-CE-AI DE INVATAT ?TE-AI INTREBAT.
AM SA TE AJUT SA POTI PRICEPE GRAIUL NEAUZIT AL FLORILOR.
APROPIE-TE SI ASCULTA.

PARFUMUL SI REGELE

----------------------------------------------------

LA INCEPUT FU DOAR UN ZUMZET,PE URMA CLAR VOCILE GINGASE

PRINSERA A SE ROSTOGOLI CATRE URECHEA LUI FILOMEN.
,,ERA O MARE ZARVA IN GRADINA,
CACI
71
FUSESE INCORONAT UN REGE NOU.
IN PURPURA INVESMANTAT.
NU ERA ALTUL DECAT TRANDAFIRUL,
CE-ALES FUSESE DIN MIILE DE FLORI,
CA ERA MANDRU,NU-NCAPEA NICI VORBA,
IAR GLASUL SAU SE RIDICA-N TARII.
SA ASCULTAM CE SPUNE –ACUM STAPANUL.

,,AM FOST ALES ,ACUM MI SE CUVINE,PALAT DE AUR,

NUMAI PENTRU MINE.
IAR DIMINEATA ,ROUA DIN GRADINA
SA FIE STRANSA DE MICII SERVITORI
SI LA PALAT SA-MI FIE ADUSA.
SA-MI CANTE LACRAMIOARELE,
REGINA NOPTII SA-MI PREGATEASCA PATUL,
IAR DELIA CEA ALBA AS VREA SOATA SA-MI FIE.
DRAGUTA PANSELUTA, TU AI SA-MI CURETI HAINELE,
ROCHITA RANDUNICII –SA-MI PIEPTENE ,,PETALA,,
SI VOI, MICUTELOR,DE AM EU VREO NEVOIE
PE DATA SA MI-O INDEPLINITI.
-AH,CE BINE-I SA FII DEASUPRA TUTUROR ;ISI SPUSE
TRANDAFIRUL.
DAR CHIAR ATUNCI TRECU IN ZBOR DEASUPRA SA O PASARE, CE-I
SPUSE.
,,CINE TE CREZI MARITE,
CE NU POTI NICI SA ZBORI  SI-ATUNCI CAND VINE TOAMNA,
ESTI OSANDIT SA MORI ?
ACELE VORBE INDRAZNETE IL TINTUIRA, CA UN PUMNAL, PE
DOMNUL FLORILOR.
-SUNT IMPARAT,-II STRIGA ACESTA,MAIESTREI ,CE-L PRIVEA,
ODIHNINDU-SE PE O RAMURA DE CAIS.
-DA,ESTI,CA-I FOST NUMIT DE FLORI,ACOLO,IN GRADINA.IN REST SA
STII CA NIMENI NU-I,,STAPAN,,DECAT ACELA CARE ;
,,SARUTA DIMINEATA
CU-A LUI ALBE PETALE,,
-SI CINE ESTE ACELA ?E TOT UN IMPARAT ?
LA ACEASTA INTREBARE PASAREA ISI LUA ZBORUL SI IL LASA
PE ,,DOMN,,SA ISI AGITE TEPII ,ROSU TOT DE MANIE.
-ESTE MAI PRESUS DE-A MEA IMPARATIE,O ALTA ?NU-I CU
PUTINTA.UNDE ?

72
ACRIT DE SUPARARE SE REVARSA CU URA ASUPRA BIETILOR
SUPUSI,INTEPANDU-I CU ARMELE SALE,IZGONINDU-I PRIN COLTURI
DE GRADINI.-
-AM SA PLEC IN LUME SI-AM SA-L PROVOC LA LUPTA PE-ACELA CE ;
,,SARUTA DIMINEATA,
CU-A LUI ALBE PETALE,,
-NU TREBUIE SA PLECI-SE AUZI DEODATA UN TRIL DE PASARE.
-AH,TOT TU ERAI ?CE VREI ?

ASCULTA-MA,,MARITE DOMN,,.EU SUNT O CALATOARE CE-A

SARUTAT PAMANTUL ,
IN LUNG SI-N LAT.
PUTEAM SA MA OPRESC ORIUNDE,DAR M-AM INTORS ACASA.
,,INTELEPTII STIU CA DRUMUL ARE UN SINGUR CAPAT.ACELA DE
UNDE AI PLECAT,,
,NU TREBUIE SA-TI DORESTI REGATE SA CONDUCI,CAND ESTI UN
MURITOR.
,,IN LOCSORUL IN CARE STAI AR VREA SI TIGRUL SA
DOMNEASCA,DAR NU POATE,,
DE CE SA-TI ZBATI PETALELE,CAND TOAMNA SE APROPIE SI VEI
LASA PAMANTULUI PE CARE VREI SA-L DOMINI, VESMANTUL TAU.
,,MAI BINE DANTUIE SI RAZI ,MANGAIAT DE VANT SI SARUTAT DE
BUZELE GRADINARULUI,,
-TRANDAFIRUL ;TE ROG SPUNE-MI CINE-I ACELA CARE ,SARUTA
DIMINEATA ,
CU ALE LUI PETALE ?

PASAREA ;NU-TI POT SPUNE CINE ESTE, CACI TU NU L-AI

CUNOASTE.
AR FI DOAR VORBE-N VANT.
AM SA TE AJUT UN PIC PUNANDU-TI O INTREBARE CE TE VA
FRAMANTA ,ATATA INCAT SA-L CAUTI IN TINE .
,,CEVA CE NU SE VEDE,DAR CARE ARE ATATA FORTA INCAT SA
SCHIMBE LUMEA,,
E UN MISTER FERECAT DE PROPRA-TI RATIUNE.DA DRUMUL
MIRESMELOR SI CELEBREAZA NUNTA CU DULCILE-TI SURATE.(CACI
TU NU AI SUPUSI).
E GREU SA RENUNTI LA TRON,DAR DE PRIVESTI IN JUR ,AI SA VEZI
CA PAMANTUL CE-TI DA VIATA II HRANESTE PE TOTI.NU POATE FI
AL TAU,EL APARTINE IN MOD EGAL TUTUROR SI NIMANUI.

73
TRANDAFIRUL ;’CE VORBE TOT INDRUGI ? IMI SPUI CA TU N-AI
VREA SA FII UN REGE-INNARIPAT ?-DAR SUNT ,DRAGUL MEU ,SUNT
PROPRIUL MEU REGE.
SI ASTA IMI ESTE DEAJUNS.TE LAS ,MA DUC SA ZBOR DEASUPRA
CAMPULUI PLIN DE MACI,S-A ASCULT POVESTEA ALBASTRELEI CE
S-A INTORS MAI IERI,DIN STELE. ITI VOI POVESTI SI TIE,CU
BINE,DAR. SI-A DESFACUT ARIPILE SI-A ZBURAT LASAND PE
DOMN CU TEPI-N VANT.
TRANDAFIRUL ; CE NEBUNIE .AUZI,,ALBASTREAUA CE S-A INTORS
DIN STELE. ! VISE..
REGATUL MEU EXISTA,IAR ,,EU,,SUNT REGE AICI.,
VENITI LA-INCHINACIUNE,
SUPUSI NESOCOTITI.

S-A INFURIAT MAI TARE SI A LOVIT DOUA-TREI FLORI.SI-ASA

TRECUT-A VARA, FARA DE BUCURIE PENTRU MICUTII DIN
GRADINA.
DAR,INTR-O DIMINEATA , CAND CU TOTII S-AU TREZIT CU
CAPSOARELE PLINE DE ROUA,
,,VAZUTA-U TRANDAFIRUL FARA PETALE,
SI APLECAT DIN SALE.
CAND VANTUL CEL DE TOAMNA PESTE –NOAPTE-A-NCEPUT ,LOVIT-
A PE –MPARAT ,
SI FARA SA VREA,
LA SECERAT.
MAI E ROST DE DOMNIE ?SPUSERA CATEVA CRIZANTEME ,
APARUTE MAI TARZIU IN ,,REGAT,,CE JOC MAI E SI-ACESTA.
,,ACELA CARE ,PANA MAI IERI, NE-A URGISIT,
A PLATIT CU CAPUL
SI-N TULPINA A ADORMIT.
E LINISTE-N GRADINA.
,,MANUTA MAICII DOMNULUI, CE SE-NALTA PE ZID RASPUNSE
USURATA SURORII CRIZANTEMA.
,,ASISTAM TACUTI
CUM ANOTIMPURILE TREC,
NE BUCURAM DE APA SI DE LUMINA
SI DE POMII PLINI DE ROADE.
NU PUTEM PUNE STAPANIRE PE NIMIC,
CACI NISIPUL DE SUB NOI E MISCATOR.

74
E STINS ACU –IMPARATUL,
NU A INTELES CA FRUMUSETEA LUMII TOATA
NU APARTINE NICI UNEI FIINTE,
NU POATE FI DISTRUSA,
NICI FURATA,
CA MAINE OM ADORMI SI NOI,
SI-A NOASTRE,,HAINE,,
LE-OM INTOARCE PAMANTULUI CE N-I LE-A DAT.

,,SI DACA-N SOMNUL LUI,IMPARATUL TRANDAFIR

O INTELEGE,,ADORMIREA,,
CAND S-O TREZI IN PRIMAVARA IAR
SI-O SCHIMBA HAINE SI FIREA.

CU BINE ,CACI SE AUDE-UN ZVON,

CA IARNA NE VA TROIENI,
NE VOM ASCUNDE CAPSOARELE-N ZAPADA
SI-VOM DORMI.

USOR S-AU STINS IN INTUNERIC SOAPTELE.

PARCA-UN FIOR DE FRIG S-A APUCAT SA CHINUIE PAMANTUL.
BATRANUL FILOMEN DESCHISE OCHII
ERA TARZIU SI-N SINGURATATEA PODULUI SAU
PLANGEA INCET , CA UN COPIL.
L-A CAUTAT DEGREBA PE INGER,
DAR NU L-A MAI GASIT.
POATE A FOST UN VIS,
SAU,POATE O REALITATE –A FOST
SI EA S-A STINS.
ODATA CU VENIREA ZILEI,
PE-AL NOPTII SFETNIC BUN LA-MPINS
CATRE A INIMII TAINITA,ACOLO UNDE NUMAI CEI CURATI,POT
DESCHIDE USA.

INCET CU PASI NESIGURI ,PATRIARHUL SE INDREPTA SPRE

INCAPEREA LUI ,SA SCRIE DESPRE ACEASTA NOAPTE..SA RAMANA
PENTRU CEI CE VOR VENI.
O CALDURA BINEFACATOARE I-A INCALZIT TRUPUL O SECUNDA SI
EL, ATUNCI A SIMTIT CUM DOUA MAINI BLANDE

75
PE-AL SAU CRESTET AU ODIHNIT.

,, LASA-TI IN ODIHNA TRUPUL,

DAR TU,NU ADORMI,,…………..

INTAIA POVESTE

MAESTRU SI DISCIPOL
----------------------------------------------

,,MERGI PE DRUMUL TAU,NU TE INTOARCE,NU TE OPRI SA CAUTI IN

ALBIA RAULUI AUR.DE CATE ORI TE OPRESTI DEVII CAPTIV AL
SAMSAREI,AL ROTII CARE ,,TOACA,,.
NU LASA URME DUPA TINE,E NUMAI O PIERDERE DE TIMP.NU
ZABOVI IN ASTEPTARI DESARTE,CACI NU VEI GASI CE CAUTI.

-TRAIA ODATA UN DERVIS CE DOREA SA LASE CUIVA TOT CEEA

CE INVATASE SI EL, LA RANDUL SAU, DE LA ALTII.SAU,CE CREDEA
EL CA INVATASE.
CUNOSCUSE UN TANAR CE PAREA A FI DESCHIS CATRE ,,ADEVAR,,,
DAR VAI,DERVISUL S-A ATASAT DE EL CA DE UN FIU.BAIATUL
CREZANDU-SE ATOATECUNOSCATOR,S-A APUCAT SI DE HOTII
,CREZAND CA BRATUL ,,LEGII PE EL NU-L POATE AJUNGE.
A FOST INCHIS ,IAR PE DERVIS L-AU BICIUT.SI ACUM MAI ARE
URME.

A PLECAT MAI DEPARTE.INTR-UN SAT A DAT PESTE O FEMEIE CE-N

NUMELE CREDINTEI FACEA ,,MIRACOLE,,.CE MULT S-A BUCURAT
PELERINUL NOSTRU.SI IARASI S-A OPRIT.
,,CACI S-A INDRAGOSTIT,,

76
DAR,NU ERA SINGURUL CE PE ACEA FEMEIE O IUBEA.A CAPATAT
RIVALI SI INTR-O NOAPTE A FOST BATUT . SA ALES CU MANA
RUPTA.
ATAT DE TRIST,EL A PORNIT SA-SI DUCA VIATA IN PUSTIE.
-DAR VAI, A LUAT, DE NU STIU UNDE ,UN PUI MICUT DE LUP.S-A
ATASAT DE EL SI L-A CRESCUT CA PE-O FIINTA IUBITA.
INTR-O NOAPTE,POATE MAMA PUIULUI SA FII FOST,CINE MAI STIE ?
LA SFARTECAT IN SOMN.
NIMANUI NU I-A PASAT DE EL.OASELE SALE IMPRASTIATE SE
VAD ,INCA SI ACUM.

MORALA
CUNOSCATORUL MERGE PE UN DRUM CE NU-I APARTINE.
CEL CARE LASA URME,SFARSESTE PRIN A FI MURDARIT DE ELE.
NU POTI SCHIMBA NIMIC.
DIAMANTUL STRALUCESTE IN TINE, NU IN NOROI.
DE INCERCI SA SCHIMBI PE CINEVA, SFARSESTI PRIN A SEMANA CU
EL.
SI NU VEI MAI FI ,,CUNOSCATOR,,CI APARATOR AL SUFERINTEI.

A DOUA POVESTE

-------------------------

SARI-KUN ERA UN DISCIPOL TARE BUN,DAR CU INCLINATII

VIZIBILE CARE BOGATII.MAESTRUL SAU , JIR-BALA S-A HOTARAT
SA-I DEA O LECTIE.L-A CHEMAT LA DANSUL SI I-A GRAIT.
SARU-KUN, SE AUDE CA IN ALBIA RAULUI ,,SAN,, SE AFLA O
GROAZA DE AUR.AI PUTEA SA MERGI TU SA ADUNI PENTRU
TEMPLU ?
NU MAI AVEM DE-ALE GURII SI L-OM SCHIMBA SI NOI PE CATIVA
SACI DE OREZ SI HRISCA ;
LUI SARI-KUN II STICLIRA OCHII.
SE GANDEA ;
,,DACA APUC SA STRANG O GRAMADA BUNA DE AUR,PARASESC
TEMPLUL SI PLEC IN LUME.VOI DUCE O VIATA LUXOASA, DEPARTE
DE MIZERIA ASTA.

77
INAINTE DE PLECARE, INSA.,MAESTRUL,,II INTINSE UN FLUIERAS DE
OS.
; SA-L DUCI LA GURA SI SA FLUIERI DACA VEI FI IN PRIMEJDIE,CACI
EU TE VOI AUZI.
SI-ACUM DRUM BUN. ;A MERS O POSTATA BUNA SI ,FERICIT DIN
CALE AFARA ,SARI-KUN INCEPU SA CANTE CAT IL TINEA GURA ;
,,EU AM PLECAT AUR SA CAUT,
DE VOI GASI ,MA VOI IMBOGATI,
SI VOI GASI SI VOI GASI,,
IN EUFORIA LUI ,CREDEA CA ERA SINGUR.GHINION !DIN NEGURA
PADURII SE IVIRA TREI OAMENI INARMATI CU DITAMAI CUTITELE.
IL LUARA LA PUMNI –AUR ZICI,LA AUR SA NE DUCI… ;
L-AU BATUT SI L-AU TARAT SPRE ALBIA RAULUI.
-SI ACUM SPUSERA TALHARII,TU VEI CAUTA AUR IAR NOI O SA TI-L
LUAM.
O SAPTAMANA A TOT CAUTAT,MURDARINDU-SE DE
CLISA,LOVINDU-SE DE PIETRE.ERA INFOMETAT SI IL DUREA TOT
TRUPUL.INTR-UN SFARSIT, A GASIT CATEVA BOBITE DE AUR, PE
CARE LE-A INTINS HOTILOR.
ACESTIA,IN LOC SA SE BUCURE,IL LUARA MAI TARE LA PUMNI.
,,ESTI O MINA DE AUR BAIETE SI NU VEI PLECA DE AICI DECAT
MORT,,
-LA MUNCA !STRIGARA CAPCAUNII,CACI NICI TU NU ESTI ALTFEL
DECAT NOI.DACA ERAI CINSTIT, STATEAI LA LOCUL TAU.SI PE
DEASUPRA ESTI ATAT DE PROST INCAT SA STRIGI IN GURA
MARE,CE CAUTI.
ATUNCI SARI-KUN,SE HOTARA SA MINTA, DOAR- DOAR S-AR
INDUPLECA ,,OAMENI BUNI ,EU ,SUNT AICI CU ALT SCOP.AURUL PE
CARE L-AS FI GASIT ,L-AS FI DARUIT MAESTRULUI MEU,CACI IN
MICUL NOSTRU TEMPLU NU MAI ERA BOB DE OREZ. DE ASTA AM
VENIT AICI,SA STRANG PUTINTEL AUR.
VA IMPLOR,DATI-MI DRUMUL.
-NE CREZI CUMVA NAIVI ?DACA SCOPUL TAU ERA DE NATURA
SPIRITUALA ,ASA CUM SPUI,NU TREBUIA SA DERANJEZI PIETRELE
DIN ALBIE.CI AI FI FOST LANGA BATRANUL TAU MAESTRU.
-STATI,VA VOI DEMONSTRA CA AM DREPTATE.LA PLECARE
INVATATORUL MEU MI-A DAT UN FLUIERAS DE OS,DACA CUMVA
PRIMEJDIA MA PASTE ,SA FLUIER SI EL SA APARA.
SI A PORNIT A FLUIERA.DEGEABA, INSA.A CONTINUAT SA FLUIERE
PLANGAND. NIMIC !

78
PE NIMENI NU A-NDUPLECAT.
L-AU PUS LA MUNCA MAI DEPARTE.SEARA,IL LEGAU DE-UN POM CU
MAINILE CRUCIS.DE ATATA EFORT SI CAUTARE IL DUREAU
SPATELE SI OCHII.
A DOUA ZI A SUNAT DIN NOU DIN FLUIERAS.
IN LOC SA APARA MAESTRUL ,AU APARUT CEI 3 SI I-AU DAT DIN
NOU O MAMA DE BATAIE.
-SCOPURI SPIRITUALE !HA ,HA !SPIRITUL SE HRANESTE CU AURUL
PAMANTULUI.POATE STII TU, TINERE ,O ALTA LEGE.
SI-ASA AU TRECUT TREI SAPTAMANI.TOT CE GASEA ERA LUAT DE
CEI TREI.

INTR-O DIMINEATA INSA,CAND S-A TREZIT(ERA LEGAT DE POM)NICI

URMA DE HOTI.FLAMAND SI INNEBUNIT DE DURERE,GANDEA CU
URA LA CLIPA CAND IL CUNOSCUSE PE JIR-BALA.
O UMBRA SE STRECURA PRINTRE POMI SI-L ELIBERA PE DISCIPOLUL
FARA MINTE.
JIR-BALA,CACI EL IL DEZLEGASE PE NEGHIOB,SE APLECA SPRE
EL , CU FATA STRALUCIND DE-O BUCURIE MARE,CALM SI LINISTIT.
TANARUL ERA SCHIMONOSIT ,PLANS SI NERVOS.

-MAESTRE,CE MI-AI FACUT,CE MI-AI FACUT ?

-EU,NIMIC,NU-MI AMINTESC SA-TI FI FACUT CEVA.
DE CE ?
-AM FOST TINUT OSTATIC,AM MANCAT PE SPONCI,NOAPTEA
STATEAM LEGAT ZIUA MUNCEAM.
JIR-BALA ;-EU AM DORMIT BINE.O TANARA DIN SATUL PU-KA A
TRECUT PE ACOLO SI S-A INTORS CU BUCATE ALESE,APOI AM FOST
INVITAT IN CASA UNUI OM,UNDE AM ZABOVIT LA PUTINA ODIHNA.
AM FOST TRATAT REGESTE,.
SARI-KUN ;MA MIR CA NU-TI ESTE RUSINE.TU AI DUS-O ATAT DE
BINE,IAR EU AM FOST CHINUIT SI FLAMAND.
CAND AM SUNAT DIN FLUIER,TU N-AI MAI APARUT ,ASA PRECUM AI
SPUS. PESEMNE, AI FOST PREA OCUPAT !
JIR-BALA ;-EU NU TE-AM PARASIT PE TINE,DIN CONTRA,TU AI DORIT
SA O FACI !
-SI TI-AI STRIGAT NESABUITELE DORINTE,IN GURA MARE, SA TE-
AUDA TOTI.

79
 PILDA
--------------------

UN OM S-A LAUDAT INTR-O ZI ,CU BOGATIA CASEI SALE,IAR

NOAPTEA HOTII L-AU CALCAT,I-AU LUAT AVEREA,I-AU UCIS SOTIA
IARA PE EL L-AU SCHILODIT.,,NU A FOST INTELEPT SA STRIGE-N
GURA MARE CA-I BOGAT,,

,,ACELA CARE CAUTA ,NUMAI EL TREBUIE SA STIE CE CAUTA,,

,,HOTUL NU ESTE VINOVAT ,EL VINE CAND ESTE CHEMAT,,

UN ELEV TREBUIE SA SUSTINA UN EXAMEN PENTRU A TRECE

CLASA.ASTA A FOST O LECTIE PENTRU TINE.
,,CUGETUL NU TI-A FOST CURAT,ALTFEL NICI O FIINTA NU TI-AR FI
PUTUT FACE RAU.
,,DACA AI FI CAUTAT AURUL IN TACERE,PENTRU UN SCOP
NOBIL,OAMENII ACEIA NICI MACAR NU AR FI EXISTAT.TU I-AI
CHEMAT SI LE-AI DAT PUTERE.
VEZI TU , SARI-KUN,NU-TI POT IMPRUMUTA EXPERIENTELE
MELE,PENTRU CA SUNT ALE MELE.SI NICI TU NU VEI PUTEA SA FACI
ASTA CU DISCIPOLII TAI.
,,LASA PE FIECARE SA INGHITA NEMESTECAT,DACA ASA
DORESTE.DE SE VA INNECA,E TREABA LUI.
RIDICA-TE ,HAI SA MANANCI CEVA,CACI TE ASTEAPTA ,,ACASA,,LA
TEMPLU, CEILALTI DISCIPOLI.
DE HRANA NU-TI FA GRIJI, CACI AM FACUT ROST.

,,LUNECAND PE-UN DRUM ,

DOUA,,UMBRE MERG
UNA,SIGURA PE EA,
CEALALTA CLATINANDU-SE.
MANA IN MANA,
SE INTORC DIN LOCUL DIN CARE AU PLECAT.
NU SUNT SINGURE,
MII DE SUFLETE SUNT IMPREJURUL LOR,
DE LA GAZA CE MERGE PE PIETRE,
PANA LA SOIMUL CE ZBOARA DEPARTE.

80
LUNECAND PE-UN DRUM,
DOUA UMBRE MERG,
UNA SIGURA PE EA ,
CEALALTA CLATINANDU-SE……..

HARUYA(PRIMAVARA IN LIMBA JAPONEZA)

UNDEVA , IN TARA SOARELUI RASARE TRAIA UN ISCUSIT

SAMURAI NUMIT SA-KA.
,,TREMURATOARELE FLORI ALE SALCAMULUI,
ADEMENITOARE CA O FEMEIE FRUMOASA,
M-ATI LUAT IN BRATE SI MI-ATI SARUTAT FRUNTEA,

IAR EU,DE ATUNCI,

NU MAI APARTIN ACESTUI TIMP,
CI DOAR ETERNITATII.
CEL CE INTRA IN APA
SA PLANTEZE FIRE DE OREZ,
NUMARA CLIPELE SI OPRESTE BATAIA INIMII SALE.
IAR APOI,
GUSTA PRAJITURA DULCE DIN OREZ
SI SPUNE ;NU MAI APARTIN ACESTUI TIMP ,CI DOAR
ETERNITATII.

ASPRA SI NEINDUPLECATA ,ACEASTA FIINTA IN CARE SE IMPLETEA

NOBLETEA SUFLETEASCA SI ,,FORTA LEULUI,, A SECERAT, DESEORI,
CAPETELE CELOR CE CUTEZAU SA INCALCE TERITORIILE
NOBILIARE.ERA O LEGENDA VIE,DESPRE CARE SOPTEAU BUZELE
MULTOR OAMENI CE-L CUNOSCUSERA DE-A LUNGUL EXISTENTEI.
RAREORI ZAMBETUL II INFLOREA IN COLTUL GURII.
IN SATUL SAU ,SITUAT INTRE MUNTI,TRAIA UN NEBUN PE NUME
,,EKAI,,.ACEASTA ERA SINGURA PERSOANA PE CARE ,,SA-KA ,,IL
TOLERA IN PREAJMA.IL AMUZA SI IN MOMENTELE DE
SINGURATATE SE REGASEA PE SINE VORBIND CU NEBUNUL.CEEA
CE CAUTASE O VIATA INTREAGA, GASISE IN BIETUL OM IZGONIT
DE TOTI.NEBUNIA LUI AVEA CEVA CURAT,O INTELEPCIUNE

81
VECHE ,UITATA DE LUME.ATAT DE BATRAN INCAT NU-SI MAI STIA
VIRSTA,
EKAI TRAIA IN AFARA ORICARUI SISTEM , FARA A CUNOASTE
SUPUNEREA SI SERVITUTEA.IN TINERETE TRAISE RETRAS,DEPARTE
DE OAMENI, CARE NU-TI POT ADUCE DECAT DURERE SI
NEFERICIRE.IL SUFLETUL SAU ,,SA-KA,,IL IUBEA CA PE UN TATA SI
S-AR SPUNE CA-I FUSESE UN ADEVARAT PARINTE.
TATAL SAU II PUSESE IN MANA SABIA SI LEGEA.
NEBUNUL EKAI II DARUISE ALTA ,,LEGE,,.SUBTILA SI
NEMURITOARE.IL INVATASE SA RADA SI SA ALERGE PRIN PADURI
DESCULT,SA HRANEASCA PUII DE TIGRU.FACEAU BUCHETELE DE
FLORI SI LE DARUIAU FIINTELOR DRAGI SI BINECUVANTAU APELE
SCALDANDU-SE IN ELE.IAR SEARA IN LINISTEA IMPARATIEI
TACERII DISCUTAU ORE IN SIR DESPRE CATE IN STELE SI-N
UNIVERSURI.GLASUL LUI ,,EKAI,, FUSESE PENTRU ,,SA-KA,,
CANTECUL SUFLETULUI INCA DE PE VREMEA CAND SORBEA
LAPTELE DIN SANUL FIRAVEI SALE MAME ,,BUN-IA,,.

,,IN OCHII TAI, COPILE SA INFLOREASCA BONZAII,

TRUPUL TAU SA STEA DREPT PRECUM MUNTELE FUJI,
SA FI O ,,MOARA DE OREZ,,PENTRU CEI CE AU NEVOIE DE
HRANA,
SA TII IN MANA DREAPTA LEGEA
SI IN STANGA INTELEPCIUNEA,
SA NU APLECI CHIAR DACA VANTUL VA BATE INSPRE TINE,
SA CURETI TOATE PIETRELE PESTE CARE TRECI,
CACI TU, ,ESTI APA.
CREDINTA ,INDOIALA SI DARZENIA
SA FIE LIANTUL CARE TE VA AJUTA,
SA TRECI ,,MAREA,,.
,,FOLOSESTE SABIA NU PENTRU A SECERA VIETII ,CI PENTRU A
TAIA FIRUL IGNORANTEI,,
,,IN OCHII TAI, COPILE, SA INFLOREASCA BONZAII,,

TOATA FIINTA LUI ,,SA-KA,,ERA PLINA DE SOAPTELE LUI

,,EKAI,,NEBUNUL CEL IUBIT.
DE MULTE ORI,INAINTE SA PORNEASCA LA LUPTA,TRECEA PE LA
EL.
CURAT LA CUGET,,,EKAI,,DADEA SAMURAIULUI ACEA SCANTEIE
NUMITA VIATA.

82
,,SAKA,,TRAIA CU SPERANTA CA INTR-O ZI O SA ARUNCE SABIA
LASATA DE TATAL SAU SI SE VA RETRAGE IN TEMPLUL ,,SONZI,,
SPRE A-SI PETRECE VIATA.
IN EL SE DUCEA O LUPTA ,O LUPTA FARA PUTINTA DE OPRIRE.SAU
CEL PUTIN ASA CREDEA.
CURSESE PREA MULT SANGE SI SE SIMTEA INCATUSAT DE TOATE
ACELE CRIME CE LE-NFAPTUISE.
SPOVEDANIA CATRE ,,EKAI,,ATRAGEA MEREU ZAMBETELE
ACESTUIA.NU-L CERTASE NICIODATA .
O FI OARE NEBUN ?GANDEA ,,SAKA,,.AR PUTEA SA MA INFRUNTE,
SA FIE AUTORITAR.DAR EL ZAMBESTE DOAR,PARCA SI-AR RADE DE
MINE.
,,SAKA,,-NU TE INTELEG ,DE CE ESTI FERICIT CAND EU ,APASAT DE-
O VINA MARE, UIT SA MANANC SI SA DORM.
RASPUNDE-MI TE ROG ,LOVESTE-MA DE VREI,DAR NU MA LASA
TARAT DE INDOIALA ,SA-MI AFLU SFARSITUL INTR-O MLASTINA
MURDARA.
,,EKAI,,-DA-MI MANA, RAZBOINICULE,SI SPUNE-MI DE CE N-AI
SOMN.
CAND PROPRIA TA MANA LOVESTE SI UCIDE ?
ORI ESTI TU RUPT IN PATRU,IN ZECE SAU O SUTA,
ORI MINTEA TA-I DEPARTE,TRUPUL ITI E STRAIN.

CAND CREANGA CIRESULUI E DESPARTITA DE POMUL SAU,

SE USUCA SI NU MAI FACE FLORI.
TU ESTI POMUL ,IUBITUL MEU COPIL
SI FLORILE CE DAU DIN TINE,IMBATA ORICE TRECATOR,
DAR,DIN PACATE,
MANA TA,STRAINA DE-A SA FIINTA,
SECERA CRENGI SI LASA POMII….CIUTI.

MA BUCUR CA ACEST LUCRU TE FRAMANTA.TU NU VEI AVEA PACE

PANA CAND MANA TA NU ITI VA FI PRIETENA.
SI NU UITA ;
,,CUM TU ESTI UN POM INMIRESMAT SI CELELALTE FIINTE
,
AU ACEEASI MENIRE.DE CE SA LE UCIZI ?
DU-TE IN VALEA ,,SEJCE,,SI ARUNCA SABIA.TU NU AI NEVOIE DE
TAISUL EI.SI-ADUTI AMINTE CANTECUL PE CARE EU L-AM SCRIS LA
NASTEREA TA SI PE CARE L-AM CANTAT DE MII DE ORI.ALT DAR NU

83
AM AVUT PENTRU TINE.TATAL TAU TI-A DARUIT AVERI SI
BOGATII,UN NUME PRINTRE OAMENI.
EU,DOAR CATEVA VERSURI CE STRALUCESC MAI TARE DECAT
ORICE DIAMANT.IAR DESPRE NUME,TI-L VOI LUA SI PE ACESTA.
CAND VEI ABANDONA TOT CE AI SI TE VEI RETRAGE,TE VEI NUMI
,,JI-NENG,,
,,TRUPUL TAU SA STEA DREPT PRECUM MUNTELE FUJI,,
,,NU ASCULTA DE ALTII,ASCULTA-TI INIMA,,
,,ASA CUM NU SE POTRIVESTE CREANGA DE ALUN IN COROLA
PRUNULUI,ASA NICI SFATURILE ALTORA NU TI SE POTRIVESC TIE,,

PLANGEA ,,SA-KA ,,CA UN COPIL,

CACI ACELE VORBE CE ROSTITE FUSESERA IN COPILARIE PENTRU
EL,
DADEAU IN SFARSIT ,ROADE.
ORHIDEA ISI DESFACE FLORILE,
CAND PLOAIA O SCALDA,
SI
IN LINISTEA ZILEI ARATA DRUMETILOR PETALELE EI,
IAR ACESTIA SE BUCURA
SI MERG MAI DEPARTE.
TOTUL ESTE UN ,,DRUM,,
PE CARE MERG SI REVIN
TOTI CEI CARE SE INTORC PENTRU CALATORIE.
DACA AU SANSA SA PRIMEASCA UN DAR
CATEVA VERSURI SPUSE DE UN NEBUN SINGURATIC,
TOT AURUL DE PE PAMANT VA FI DOAR O NEGHINA PE LANGA
ACESTEA.

SAMURAIUL,INALT SI SEMET SA APLECAT IN GENUNCHI IN FATA

MARUNTELULUI ,,EKAI,,SI I-A SARUTAT MANA IMBATRANITA DE
TIMP.
,,EKAI,,S-A APLECAT SI EL SI A SARUTAT FRUNTEA RAZBOINICULUI-
COPIL.-

LEGEANDA SPUNE CA IN LOCUL UNDE ,,SA-KA,,SI-A ARUNCAT

SABIA,S-A INALTAT O STANCA ASCUTITA ,CE STA SI ACUM DE
STRAJA PAMANTULUI SI CERULUI, DEOPOTRIVA.
,,JI-NENG,,S-A RETRAS LA TEMPLU,SI A AVUT NENUMARATI
DISCIPOLI ,CARORA LE-A TRANSMIS LEGEA NESCRISA A LUI ,,EKAI,,

84
,,PRIMAVARA,A VENIT PRIMAVARA,
S-AU DEZGHETAT RAURILE,
IAR PESTII AU PORNIT IN DANS PE SUB PIETRE,
SIMT MUGURII PLESNIND IN MINE,
FARA DE ZGOMOT.
SE DESFAC SI MA TRANSFORMA.
DIN CER,
A COBORAT O PASARE
SI MI-A SOPTIT ;ZBOARA,
ACUM POT ZBURA ,CACI A VENIT ,,PRIMAVARA !

CANTECUL SIRENEI

-----------------------------------------

POVESTEA ACEASTA A INCEPUT UADEVA, IN APE…SAU POATE PE

PAMANT..
UN COPILAS CE SE AVANTASE PE O PLAJA ,SA IMPRIETENIT CU O
BROASCA TESTOASA.IAR EA A AFLAT-O DE LA UN CALUT DE
MARE.

,,MAI MARE PESTE VIETUITOARELE DIN APE ,ERA

BALENA.CONSILIERUL SAU, DELFINUL , VEGHEA CA LEGEA IN
ADANCURI SA FIE RESPECTATA.
,,LUMEA DIN ADANCURI ,CE DINCOLO DE UNDE SE-INTINDEA,
ASCUNDEA CULORI SI FORME CE NICI IN VIS NU SE PUTEAU
CUPRINDE,
ATAT DE FINI CORALII
SI FRUCTELE DE MARE,
SI HAT, IN DEPARTARE, IN AL MARII ALBASTRU,
BANCURI INTREGI DE PESTI FANTASTIC COMPLETAND
ACEST SUPERB TABLOU.
CE LUME NEPATRUNSA
SI-NCHISA-N EA,
CA MISTERUL PELERINILOR STRAVECHI,

85
ASCUNSI SUB STANCA.

CE LINISTE-ABSOLUTA
E VREMEA DE PLIMBARE
PE-ALEI ALBASTRE DE NISIP.
PRUNCUL ,,SADMIR,,FIUL BALENEI,
NASCUT IN ASTA LUME-ADANCA,
E FERICIT SI-ALEARGA JUCANDU-SE
CU CAI SI STELE MICI DE MARE.
DIN CAND IN CAND
VENEA DIN A SOARELUI RAZA
CALDURA BINEFACATOARE,
CE FACE SA-NFLOREASCA IN PARCURI TRANDAFIRII
SI-A MARII LUME SA TRAIASCA.
ZBURDA,SE RIDICA DIN VALURI,
SPRE CERURI AR FI VRUT SA PLECE,
DE-AR FI VENIT LA EL VREO ZANA
SA-L IA CU EA DIN APA RECE.
-DAR ASTA CE-I ?GALBENA TOATA,TRAGAND SPRE EA
INTUNECIMEA ?
-E LUNA FIULE ;SPUSE USOR BALENA,
SA MERGEM DOAR ,E TIMPUL DE ODIHNA.
SI CAND SE VA APRINDE CERUL ,
VEI ZBURDA IARASI.
ESTI UN PRUNC
SI PRUNCII AU DREPT LA BUCURIE,
IN MARE CAT SI PE PAMANT.
SI DUSI AU FOST,
JOS IN CASELUL
CE ADORMIT II ASTEPTA,
-SA AI UN SOMN USOR, COPILE.
PE DIMINEATA.

PE DATA SE-ASTERNU TACEREA. DAR VAI !

EA NU DURA PREA MULT.
DEODATA, PARCA-N TREI SE RUPSE APA SI TOTUL SE CUTREMURA.
VUIET PRELUNG,EXPLOZIE,SUS PE-UN VAPOR CONDUS DE OAMENI.
CURATE VALURI ALE MARII PE DATA SE UMPLURA DE-UN CLEI
MAI NEGRU DECAT MOARTEA.

86
BALENA SI CONSILIERUL SAU ,STRANSE PE DATA TOT
NORODUL,JOS,LA SFAT.
-SIMT O PRIMEJDIE DE MOARTE .PESTELE SPADA UNDE E ?
-AICI SUNT,AM SOSIT CU VESTEA CA UN PETROLIER S-A
SCUFUNDAT.PETROLUL ,ACEASTA CIUMA PENTRU NOI ESTE
FATALA.VA TREBUI SA PARASIM REGATUL.SPRE TARM AI NOSTRI
FRATI SUNT MORTI.
CATIVA DELFINI TRAIESC ACUM ULTIMELE LOR CLIPE PE NISIPUL
UD,UITATI SI SINGURI.PENELE PASARILOR, CE ALTADATA
SARUTATU APA PENTRU A-SI PROCURA HRANA,SUNT GRI-
INTUNECATE.SI ZBOARA IN DERIVA .E JALE MARE.
SI BUNA MAMA SE-NDREPTA SPRE CAMERA MICUTULUI ;
-SADMIR ?UNDE ESTI COPILE ?
AH DOAMNE,PATU-I GOL.
ZBURDALNIC CUM IL STIU ,PRIMEDJDIA-I APROAPE.NU VREAU SA
MA GANDESC CA A PORNIT SPRE TARMUL CE PLIN ESTE DE
MOARTE.SI A PLECAT NAVALNICA PENTRU A-L CAUTA.
-NU MI-ATI VAZUL COPILUL ?PE TANARUL SADMIR ?
DAR CINE SA-L MAI VADA.CORALII SE-NTUNECASERA SI-N JUR TOT
CE ALTADATA ERA SPLENDOARE PENTRU OCHI,- ACUM ERA UN
TERN SICRIU.

,,L-A GASIT PANA LA URMA,

ASCUNS DUPA O STANCA,
PLANS SI TREMURAND.
EA L-A CUPRINS PE DATA,
SI-AR FI VRUT SA-L CERTE
DAR CE ROST MAI AVEA ?
-URMEAZA-MA COPILE ,ACEASTA,,MARE,,NU MAI E CASA NOASTRA.
PLECAM IN BEJENIE,ATAT CATI AM MAI RAMAS.
INCHIDE OCHISORII,NU-I BINE CA SUFLETUL SA-TI FIE
INTINAT DE-ACEASTA PRIVELISTE PUSTIE.
-MAMA ,CINE A FACUT ASTA ?
CINE A DORIT CA VIATA DE AICI ,DIN APE,SA PIARA ?
-E MULT DE POVESTIT ,SADMIR.
NU STII CINE E OMUL,CACI SLAVA DOMNULUI, NU L-AI CUNOSCUT.
ESTI INCA MIC.
IMI PARE RAU CA NU A DEPINS DE MINE,
SA I-TI OFER O LUME MAI FRUMOASA.

87
PE CAND ERAM MITITICA SI EU AM TRAIT UN ASTFEL DE COSMAR,
CE VAD CA NU S-A STINS.OCEANUL IN CARE AM VAZUT LUMINA
ZILEI ,TOT OMUL IN IGNORANTA SA L-A POLUAT.AU PIERIT MULTI
ATUNCI. SI CANTECUL COPILARIEI MELE S-A STINS.
EU N-AS FI VRUT CA TU SA SIMTI DUREREA PIERDERII ATATOR
PESTI SI PRIETENI.
-MAMA,PUTEM VORBI CU OAMENII ?
POATE NE-OR INTELEGE.
SI NU VOR MAI RANI A NOASTRA LUME.
CACI SI EI AU COPII.
DACA AI PUS ACEASTA INTREBARE, AM SA-TI SPUN MAI MULTE CA
TU SA TE FERESTI.
,,OMUL NU-SI POATE INTELEGE SEMENII ,CUM CREZI CA NE POT
AUZI PE NOI ?,,
,,E INZESTRAT CU RATIUNE,DAR INTR-ANSUL ESTE UN
DEZECHILIBRU,,
,,IUBIREA ,LIANTUL CARE-AR FI TREBUIT SA CURGA PRIN VENELE
SALE,LIPSESTE,,
,,EI NU-SI IUBESC COPIII ,II BAT SAU II RASFATA,EXTREME CE DUC
IN TIMP LA URA.IAR PRUNCII LOR ACEASTA LEGE-NVATA.,,
,,SE CRED STAPANII LUMII,DAR NU-SI POT STAPANI A LOR DORINTE
SI EMOTII,,
SI-N SUFLET SUNT PUSTII.
,,EI AU ATINS DESAVARSIREA,
AU ARME SI-S CRIMINALI PERFECTI,
UCID SPERANTA-N ORICE FIINTA,
CAND TRAG CU ARMA
EI STAU DREPTI.
DACA AS PUTEA , TI-AS ARATA CREATIILE LOR,,ARME CARE-N TIMP
SAU INTORS SPRE PIEPTURILE LIPSITE DE INIMA SI I-AU NIMICIT,,
,,AS VREA SA-TI PROMIT CA PAMANTUL ACESTA ,
UNDE ESTI SI TU UN TRECATOR,
MAI ALB VA FI CA NORUL DINAINTEA PLOII
SI MAI SUAV CA PORUMBELUL IN ZBOR.
DAR NU-MI GASESC CUVINTE,
SUNTEM LA MANA UNOR IGNORANTI,
CE-AU INVENTAT SI MOARTEA SI FURTUNA
SI SUNT STRAINI UNUL DE ALTUL,
DESI SUNT FRATI.

88
CUMPLITA INMORMANTARE,
LA CARE SUNT PARTASI ACUM,
A UMPLUT DE LACRIMI SUTE DE PAHARE,
AU DISTRUS MINUNEA,
AU FACUT-O SCRUM.

DAR,CUM ORICE CLIPA VINE DUPA ALTA,

VOR PLATI AMARNIC,
DE-OR AVEA CU CE,
A LOR LUME NEAGRA E SORTITA MORTII
SI E CONDAMNATA PLANSULUI SI NOPTII.

FARA-NTINSA MARE
SE VOR STINGE-NCET,
FARA ALBASTRU –AER,
CE LE INTRA-N PIEPT.
SUNT DOAR PAPUSI DE PAIE,
DE CE,
DAT-A CREATORUL,
PE MANA OMULUI,LUMEA ?
STIUT-A CE MONSTRI MINTEA O SA NASCA ?
SAU E DOAR O JOACA,
O SCANTEIE-N NOAPTE,
CE SE APRINDE O CLIPA
SI APOI CA STINSA,
PLEACA MAI DEPARTE.

SA PORNIM, FIULE, CATRE O APA MAI CURATA.

NU PRIVI IN SPATE,
CACI VEI LACRIMA.
NUMAI INAINTE TRUPUL TAU SA INOATE,
SI ASTA LUME AMARA,
TU O VEI UITA.

89
 ALAVALON-SINGURATICUL CARE A ATINS
LUCEAFARUL CU MANA
--------------------------------------------------------------------------

UNDEVA,IN APROPIERE DE BENARES,TRAIA UN MAESTRU PE

NUME ,,ALAVALON,,.DESCINDEA DINTR-O FAMILIE DESTUL DE
BOGATA.
CU TOATE ACESTEA, LA VIRSTA DE 11 ANI A CERUT
BINECUVANTAREA PARINTILOR PENTRU A SE DEDICA MEDITATIEI.
TATAL SAU,SAWGAN, NEGUSTOR BOGAT SI RESPECTAT IN ORASUL
LOR,S-A INTUNECAT LA CHIP CAND A AUZIT DORINTA FIULUI SAU.
SAWGAN- NU SE POATE SA-MI FACI UNA CA ASTA,NE-AI RANIT PE
MINE SI PE BUNA TA MAMA. CU CE OARE AM GRESIT NOI ?TI-AM
OFERIT TOTUL,ASTEPTAM CA TU SA DUCI AFACEREA MEA MAI
DEPARTE.ESTI SINGURUL MEU BAIAT.SURORILE TALE SE VOR
CASATORII SI VOR PLECA.CUI NE LASI, FIULE ?
ALAVALON-TATA ,NU ESTE MOTIV DE INTRISTARE, CI DE
BUCURIE.AM AVUT UN VIS ACUM DOUA NOPTI ;UN OM IMBRACAT
IN PURPURA MI-A SPUS ;,,TU ESTI ACELA CARE VA ATINGE
LUCEAFARUL CU MANA,,.LASA TOTUL IN URMA SI PORNESTE PE
CALEA CE TI-AI ALES-O TU INAINTE SA IEI ,,ACEST TRUP,,.CEI CE
ATING LUCEAFARUL CU MINA,SUNT LUMINI PENTRU CEILALTI.NU
LASA STANCA SA CADA PESTE TINE, CACI NU TE VEI MAI PUTEA
RIDICA.
,,LASA-I PE OAMENI SA TE ,,STRIGE,,,TU MERGI MAI DEPARTE.
,,DESAVARSIREA,,O ATING NUMAI ACEI CE STIU SA CAUTE.
ACESTE VORBE S-AU INFIPT ADANC IN INIMA MEA, TATA.CE-MI
OFERI TU ESTE TRECATOR,CACI NIMIC DIN TOATE ACESTEA NU VEI
LUA CU TINE SI NICI EU.DAR CEL CE MI-A VORBIT IN VIS IMI OFERA
PARFUMUL NEMURITOR AL ILUMINARII.ASTA VOI LUA CU MINE SI
NIMIC ALTCEVA.
TATAL SAU L-A CUPRINS IN BRATE PE ALAVALON,I-A SARUTAT
CRESTETUL CAPULUI SI CU OCHII IN LACRIMI I-A SPUS ;
,,VORBELE TALE M-AU BUCURAT.EGOISMUL MEU E STANCA CE-AR
PUTEA SA CADA PESTE TINE.NU-MI DORESC CA TU SA PLECI,, DAR
AI BINECUVANTAREA MEA.CINE STIE POATE INTR-O ZI TE VOI
URMA SI EU.
,,LASA VALUL SA CADA,
DORESC SA-TI PRIVESC OCHII

90
SI PRIN LICARUL LOR,
SA AJUNG LA ,,TINE,,
ARUNCA PIATRA DIN MANA,
TU CREZI CA-I AUR ,DAR ESTE O ILUZIE.
LASA VALUL SA CADA,
DORESC SA-MI PRIVESTI OCHII
SI PRIN LICARUL LOR SA AJUNGI LA MINE.

CALATORIILE LUI NIAMDUN

PE ACEST MARE INTELEPT IL CHEAMA NIAMDUN. IL PUTEA

CHEMA ORICUM, DAR AM ALES ACEST NUME, PENTRU CA ASA AM
SIMTIT. EL ESTE ,,INDRUMATORUL’’, ,,MAESTRUL’’, ,,VISATORUL’’.
ESTE ACEL ,,CEVA’’ CE SE AFLA IN FIECARE DINTRE NOI. EU L-AM
SCOS PUTIN IN AFARA, PENTRU A NE FI MAI USOR SA INTELEGEM
,,CALATORIILE’’ SALE SI SCOPUL LOR.

Intr-o zi, NIAMDUN s-a vazut fata in fata cu Staretul DIAMBEN. Acesta
tinea o predica despre pacatele oamenilor. NIAMDUN s-a apropiat de acesta si i-
a spus:
DACA AI PUTEA SA-MI ARATI CU DEGETUL CINE ESTE PACATOS
SI CINE NU, AS RAMANE PERMANENT LANGA TINE. DAR GANDESTE-
TE BINE CAND RIDICI DEGETUL, SA NU TE INSELI.
DIAMBEN a zambit si nu a putut sa separe Sfantul, de Pacatos. NIAMDUN
a pornit mai departe in drumul sau.

A doua calatorie
Ostenit de drum, NIAMDUN a tras la o casuta dintr-un catun izolat. In timp ce se
apropia de usa, un mare conflict s-a auzit din interior. Gazda, ALI, era
MUSULMAN. SARA, sotia sa era BUDISTA iar RULA, femeia ce-l ajuta la
treburile gospodariei, era CRESTINA.
Fiecare traia conform traditiei lor religioase si nici macar din compasiune nu
renuntau la conceptele lor. Ca se incurcau unii pe altii, era clar. Cu totii strigau in
cor, furiosi la culme, ca religia din care faceau parte era cea mai buna.
ALI: Nici nu stiu de ce te-am luat de soata. Doresti a te situa pe acelasi
calapod cu mine. Si nu respecti legile religiei mele.

91
 SARA: Nu trebuia sa-mi daruiesc inima tie. Eu am compasiune pentru toate
fiintele, pe cand tu esti un Dictator.
RULA: Doamne, acestia doi sunt niste pacatosi, care nu se vor mantui
niciodata.
NIAMDUN a ascultat putin la usa si-n cea mai mare liniste si-a vazut de
drum.

A treia calatorie
NIAMDUN a cerut gazduire pentru o noapte in casa unui carturar. Acesta l-a
primit cam rece, ce-i drept. Peretii camerelor erau ticsiti de carti, pe care el le
cunostea pe dinafara. Si totusi, NIAMDUN simtea in aer ceva strain si rece. Se
intreba daca carturarul avea macar o singura idee care sa-i apartina. Se intreba
daca acesta traise vreodata cu adevarat, in realitatea respirabila sau statea lipit de
eroii paginilor trecute de vreme?
La masa a stat continuu cu o carte in fata, ignorand musafirul, care ar fi dorit
sa poarte o discutie calda cu el.
Carturarul: N-am calatorit niciunde si nici nu mi-as dori. Cu gandul, insa,
am vazut toata lumea, alaturi de eroii mei. N-am fost niciodata indragostit, dar
am trait drama Anei Karenina. N-am trait niciodata in saracie, dar am indurat
frigul si foamea, alaturi de ,,Umiliti si Obiditi’’, ai lui Dostoievski. Am trait
hranindu-ma cu farame de cartofi, precum Van Gogh, am cunoscut decaderea
alaturi de Gervaise, a lui Zola, am cunostut patima alturi de Julian Sorel, a lui
Stendhal, am murit odata cu Winnetou, am vizitat Tibetul alaturi de Hook si
Al.David Neel ,am studiat baza tuturor religiilor lumii si ma declar multumit.
Sunt un om implinit, le-am trait pe toate.
NIAMDUN: Te inseli si o sa-ti demonstrez ca n-ai calatorit nicaieri, nu stii
nimic despre tine, nici despre ceilalti, n-ai simtit cu adevarat dragostea, patima, n-
ai cunoscut foamea si umilinta, dar iti pot spune cu certitudine ca ai cunoscut
Singuratatea si Egoismul. Vino cu mine in Calatorie si vei cunoaste toate acestea.
Iesi din cercul tau stramt si largeste-ti universul. Daca nu vei cunoaste toate
laturile existentei personal, punand mana si luand pulsul vietii, poti considera ca
nici nu ai trait vreodata. Vrei sa crezi despre tine ca traiesti. Te pacalesti singur.
Esti ca o papusa de paie bagata intr-o sticla. Doresti sa ma urmezi? O sa te duc in
fiecare tara, o sa patrundem in fiecare casa, in sufletele oamenilor si-n vietile lor.
O sa simti sub talpi racoarea si rodul pamantului, o sa te indragostesti si o sa
simti cum ratiunea ti se va supune inimii. O sa ploua peste tine, o sa simti
racoarea zapezii, nu din filele cartilor tale, ci direct cu toata fiinta ta.
CARTURARUL: Sa fiu sincer NIAMDUN, ma-ncearca teama gandindu-ma
ca trebuie sa calatoresc Personal. Dar ai dreptate. Sunt o papusa de paie bagata
intr-o sticla. Si am decis sa o sparg si sa ma regasesc pe mine, asa cum sunt, cu

92
defectele si calitatile mele. Maine in zori pornim la drum. Iti promit, Sacul acestei
Calatorii va fi gol, dar am sa-l umplu cu Trairea mea, am sa-mi scriu propria-mi
Carte si am sa refuz sa ma substitui personajelor din carti.
DRUM BUN, CALATORILOR!

A treia calatorie
Niamdun a ajuns intr-un mare oras si a trecut pe strada unui om foarte bogat. Un
vecin, pe care il rodea invidia, l-a chemat la el pe Niamdun.
- Omule, indeparteaza-te de casa aceea. Grea povara apasa pe ea. Omul
bogat este, de fapt, un hot vestit de diamante, iar averea sa se datoreaza acestui
fapt.
- Niamdun ; Multumim pentru aceasta informatie, dar tocmai asta este casa
pe care o cautam. Cat despre Diamant si Avere… sunt multe de spus.
Niamdun a intors spatele vecinului barfitor si a pornit catre Hotul de
Diamante.
Stapanul casei i-a deschis lui Niamdun si l-a intrebat ce doreste.
- Nimic mai mult decat sa stau la masa ta, sa-mi alung osteneala intr-un pat
moale si, daca se poate, o mica discutie cu un Semen al meu.
Hotul: Si de ce crezi ca te-as invita?
Poate n-ai auzit: Sunt Bogat si Zgarcit. Asa ca, mai bine ai trage la usa
altuia... Inteleptule.
Cand dadea sa inchida usa in fata lui Niamdun, acesta l-a prins de mana si cu
cea mai mare caldura in glas ia spus:
- Te rog, nu pleca, lasa-ma sa te intreb un singur lucru. Sigur esti Bogat?
Pentru ca eu vad in fata mea un Om Sarac, singur si deloc Zgarcit in a imparti
Vorbe Grele. Lasa-ma sa stau doar o singura noapte, in care o sa-mi vorbesti
despre Tine si Bogatia ta.
A incercat sa-si retraga mana sa rece din palmele calde ale lui Niamdun, dar
caldura era mai puternica decat gheata din Viata si Fiinta lui. Ochii lui Niamdun,
ochi calzi si patrunzatori, Cautatori ai sufletului omenesc! N-a putut Bogatul sa-i
infrunte privirea. S-a dat la o parte din usa, deschizand-o larg si invitand pe
Niamdun sa intre.
- Pofteste omule, o noapte, doar atat.
Sunt curios sa aflu cum ai ajuns la concluzia ca sunt sarac.
Hotul: Afla Niamdun inteleptule, ca sunt cel mai bogat Om.
Niamdun ;Pentru o clipa ai fost intr-adevar cel mai Bogat Om din lume.
Cand ai deschis larg usa pentru ca eu sa pasesc pragul. Si nimic nu se poate
compara cu aceasta tainica miscare interioara, ce-a durat, pacat, doar o secunda.
Hotule, priveste-ti tablourile ce incarca inutil peretii. Sunt de Valoare, dar nu sunt

93
pictate de tine. Ele se gasesc aici pentru a-ti maguli orgoliul. Le posezi pentru a-ti
arata cat esti de capabil sa Aduni.
Dar stii de ce sunt ele Valoroase?
PENTRU CA O MANA PLINA DE SUBLIM LE-A INCREMENIT PE
PANZA. Este meritul cui le-a facut, nu al tau.

Iata, de exemplu pe acest perete atarna niste colti de fildes… bietul elefant.
A fost ucis pentru ca tu, acum, sa te mandresti cu aceasta bucata de os.
Nu simti nimic?
ACESTI COLTI ALBI NU AU NICI O VALOARE FARA POSESOR…
BIETUL ELEFANT. Ce mandrete de fiinta colindand savanele, seara, la apus,
cand freamata pamantul aprins de caldura!
In timp ce-i vorbea gazdei, Niamdun ii privea ochii. Deveneau din ce in ce
mai tristi, iar pe deasupra fruntii treceau negre furtuni.
Niamdun: Si aceasta statuie din aur masiv? Ii cunosti Taina? Nu, nu ai cum.
Asculta, dragul meu. Printr-o transformare inceata dar sigura, sa ajungi din fierul
brut sa stralucesti, fara ca ceva sau cineva sa-ti poata astupa stralucirea!
ADEVARAT MIRACOL! Nici tie nu-ti lipseste aceasta Calitate. Dar, poate nu ai
stiut unde sa o cauti. Dar acolo, ce straluceste oare? Vestita ta colectie de
Diamante. Mi-as fi dorit sa le vad in ochii si in sufletul tau, decat sub geamul
acesta de sticla. Aceste cuvinte pe care le rostesc Acum, sunt pentru tine:

NIMENI NU MA POATE FURA DIN TEMPLUL MEU,

UNDE
NICI CU GANDUL NU POTI PATRUNDE.
MANA NU MA POATE CUPRINDE.
NICI
OCHIUL NU-MI CUNOASTE STRALUCIREA.
MENIREA MEA
ESTE SA TE LUMINEZ
SI
SA TE CONDUC
ACASA.
NU MA CAUTA AFARA.
CE ESTE IN AFARA ISI POATE DORI ORICINE
SI
CHIAR POATE AVEA.
DIAMANTUL ADEVARAT
ESTE IN CENTRUL FIINTEI TALE
SI

94
CE ESTE IN INTERIOR,
ESTE FERIT DE DORINTELE CELORLALTI
SI NIMENI NU-L POATE AVEA
CA PE UN BUN PERSONAL.
ESTE MAI FERICIT SARACUL
DE PE MARGINEA DRUMULUI,
CARE CERE EXISTENTEI
O BUCATA DE PAINE
DECAT TU, OMULE BOGAT,
CARE AI REUSIT,
IN PUTINA TA EXISTENTA,
SA STRANGI ATATEA GUNOAIE.
TOT CE ESTE IN AFARA TA
NU ARE VALOARE NICI CAT O CEAPA DEGERATA.
AM VENIT AICI,
SPERAND SA GASESC DIAMANTUL.
EU SUNT UN CAUTATOR
SI CHIAR DE-AR FI SA ASTEPT O ETERNITATE,
TOT VOI DESCOPERI
PERLELE ACOPERITE DE PIETRE.
EU VAD LUMINA TA, DAR TU NU O POTI VEDEA,
PENTRU CA STAI IN INTUNERIC.
LASA USA DESCHISA
MAI MULT DECAT O CLIPA
SI SOARELE
VA INTRA CU PUTERE IN VIATA TA.
SI VA OPRI
FURTUNA.
DACA TE-AI FI MULTUMIT
CU UN ,,SINGUR” DIAMANT MACAR,
N-AI MAI FI STRANS
UN MUNTE DE AUR.
GANDESTE-TE LA ACESTE CUVINTE
SI DACA ELE VOR REZONA IN FIINTA TA,
VOI GASI LA INTOARCEREA MEA
O FIINTA INTREAGA,
ADEVARATA
SI NU UN TABLOU FACUT DIN CIOBURI
SI PLACAT CU AUR.

95
 DRUM BUN CALATORILOR!

Pe unde l-au mai purtat pasii pe Niamdun? Haideti sa vedem.

La poarta unei Manastiri. Unde altundeva? Era istovit si-ar fi dorit o
conversatie de suflet cu cineva. Staretul l--a primit cu dragoste, dar se vedea cat
de colo, ca era tare mahnit. Si venirea lui Niamdun la facut pe acesta sa-si
deschida sufletul.
Staretul: Am in subordinea mea saizeci de suflete. Copii minunati dar care,
din pacate, duc cu ei ,,saci grei” plini de dorinte, patimi, invidie, rautate, nebunie.
Doamne, nu stiu ce sa ma fac.
Niamdun: Iti pun o singura intrebare. Ce te macina, de fapt? Ca ei sunt asa
cum sunt sau ca tu esti Atasat de ei? Daca n-ai avea acest Defect, ai vedea
lucrurile foarte clar.
O PIATRA RAMANE PIATRA PANA-I VINE TIMPUL SA DEVINA
ALTCEVA. TE POTI SUPARA PE EA?
UN LEOPARD RAMANE LEOPARD, ORICE AI FACE.
NISIPUL RAMANE NISIP. NESTATORNIC SI ALUNECOS.
FIECARE CREATURA IN PARTE DANSEAZA ATAT CAT STIE CU
EXISTENTA. TU FI DOAR APA CARE SPALA SI MANGAIE PIETRELE,
APA BINECUVANTATA LA CARE LEOPARDUL ISI ADUCE PUII SA-I
ADAPE, APA FARA DE CARE AR MURI TOATE FIINTELE.SI ATUNCI NU
AI MAI VEDEA ACESTE DEFECTE CARE TE INSPAIMANTA.

Asculta o scurta poveste:

VIACESLAV avea o mare ferma in care cresteau o sumedenie de animale.

Fiul sau, BORISLAV, de numai cinci anisori, era toata ziulica printe ele. Deseori
tatal sau il surprindea pe BORIS vorbind cu animalele. Nu s-a aratat niciodata
surprins pentru ca de ciudatenia fiului sau luase la cunostiinta de cand acesta avea
un anisor.
Copilul iubea tot ce insemna fiinta, comunica cu ele si ele ii raspundeau.
Intr-o noapte, tatal sau a tras o speritura grozava. S-a dus sa-i spuna noapte buna,
dar el nu era in pat. Pornise sa doarma in grajd cu vacuta lor,
MELNICIKA.Ghemuit in ugerul blandului animal, adormise zambind. Altadata,
l-a gasit alaturi de armasarul sau cel mai drag. Dormea cu capul pe gatul sau, si-o
avea alaturi pe GLISCA,gasca cea jumulita.
Ei, au trecut anii! Copilul a crescut. Nu mai comunica cu vietatile din ferma,
ba trecea de multe ori nepasator pe langa grajdurile, altadata atat de dragi. Parea
absent, parca o pasare straina se cuibarise in inima sa. A pornit strain in lume,

96
departe de casa si de campiile verzi pe care le colinda cu pas de copil. A cunoscut
Durerea, Suferinta, Povara Existentei toata.
Cand ceasul timpului a ajuns departe, a pornit si el inapoi catre Casa, batran
si neputincios. Sora sa l-a primit cu dragoste. La fel si nepotii. Grajdurile, pline si
ele cu fiinte rumegatoare, cu respiratie calda si botic umed..
VIACESLAV, beteag de-un picior, se sprijinea intra-un bat noduros, despre
care obisnuia sa spuna, razand, ca-i este cel mai bun prieten. S-a apropiat
incetisor de grajdurile cailor si ca o parere venita din timp, auzea nechezatul
armasarului iubit.
Sigur, era doar o PARERE, asta s-a intamplat de mult, parca nici nu s-ar fi
intamplat vreodata. Unde era fiorul copilariei si rasul vesel de prunc sanatos,
intinzand mainile pline de iarba catre prietenii sai necuvantatori? S-a asezat pe-o
mana de fan si asa, intins in linistea serii, departe de vartejul vietii, asculta
concertul catorva pasarele, ce-si cantau bucuria in bratele naturii cea datatoare de
liniste si stapana a trupurilor noastre. Si asa, tacut, intre timpul care a fost si cel
care va veni, statea respirand aerul Universului si, parca fiorul vietii pulsa cu o
forta nemaiintilnita ACUM, mai mult ca niciodata, stergand toate suferintele
indurate.
,,ODATA DEMULT, LUMINAT DE STEAUA BETHLEEMULUI, S-A
NASCUT UN PRUNC, CARE A MISCAT DIN LOC OMENIREA”.
„CACI AM VENIT DIN STELE
SI-AM ADORMIT IN IESLE”.
Cu ochii deschisi si mainile intinse, VIACESLAV urmarea cativa fluturi
care, rataciti si trubaduri, curtau florile. Era ACASA, in EL, in interior si-n afara.
In gand, incetisor, cerea iertare lui Dumnezeu si omenilor pe care, poate fara sa
vrea, ii lovise sau le produsese suferinte grele. Era impacat cu Sine, ACUM, in
prezentul care-l primea cu DRAGOSTE.

S-a lasat o tacere fara margini dupa ce Niamdun si-a sfarsit povestea.
Staretul privea departe, in viitor si pentru prima oara de cand intrase in randul
monahilor a simtit ca menirea lui nu este numai SA UDE FLORILE, CI SA LE
SCHIMBE SI PAMANTUL.
DRUM BUN CALATORILOR!

Mai departe pe urmele lui Niamdun? Unde sa fie oare ? Iata-l, bate la poarta
unui Vanator iscusit, numit ,,GLONTUL IUTE”. Aprig si solitar, iute si cu sange
rece, urmarea si ucidea prada cu o singura impuscatura.
,,Meserie de placere”, cum spunea el.
Din prag si pana in ultima incapere l-au intimpinat pe Niamdun blanuri mari
de urs, capete de caprioare, colti de mistreti, lisite impaiate, cate si mai cate.

97
Vanatorul, un om vesel de altfel, l-a primit cu dragoste in casa lui. Nu avea habar
insa cine se ascundea sub straiele cele simple. Dupa ce a facut un tur al casei,
strangandu-se de durere in fata suferintei creaturilor agatate pe pereti, vanatorul
la invitat l-a masa. A acceptat, insa, doar un codru de paine si un cosulet cu mere.
GLONT IUTE a ramas uimit de modestia lui Niamdun si a spus:
- Oare bucatele mele nu-ti sunt pe plac? Eu nu sunt numai un vanator iscusit
sunt si un bucatar excelent. Nu lipseste nimic acestei case.
NIAMDUN: Ba da prietene, ii lipseste Compasiunea ta, Cel mai de pret
DAR, pe care Dumnezeu il face Omului. El sta ascuns in camara inimii si numai
cel ce cunoaste taina PORTII, reuseste sa treaca de ea.
GLONT IUTE: Ce vrei sa spui? Vorbesti, dar eu nu te inteleg. N-am facut
rau nimanui, traiesc singur si ceea ce fac, fac din placere.
NIAMDUN: Spune-mi te rog, te-ai pus vreodata in postura unei fiinte
vanate? Ai simtit macar o singura data glontul ucigas sfaramandu-ti oasele si
carnea? Suferinta, draga prietene, este COMUNA tuturor fiintelor. Daca lovesti
un caine cu piciorul, acesta plange. In felul sau, binenteles. Si daca o simpla
lovitura provoaca durere, dar un glont sau mai multe?
GLONT IUTE: Eu sunt un om simplu, dar inteleg ce vrei sa-mi spui.
Anume, ca ceea ce fac eu nu este deloc Bine.
NIAMDUN: OBISNUINTA ESTE MULT MAI PUTERNICA DECAT
DRAGOSTEA. MAI DEGRABA PLEACA UN MUNTE DIN LOCUL SAU,
DECAT SA SCHIMBE OMUL CEVA IN EXISTENTA LUI. ASCULTA
CATEVA VORBE INTELEPTE, PE CARE LE LAS INIMII TALE. ESTE
CADOUL MEU PENTRU ACEASTA NOAPTE DE GAZDUIRE.

,,DACA MISTI UN PILON, IN CURAND O SA CADA TOATA CASA.

DACA NU FACI BINE FUNDATIA, O SA CADA ACOPERISUL.
DACA IMPARTI URA, NU POTI PRIMI FERICIRE.
PENTRU TINE VANATORULE, TOATE ACESTEA TREBUIESC
SPUSE.
DACA AI RIDICAT O MANA, PESTE TINE VOR VENI CU PUTERE
ALTE TREI.
PESTE FLORILE DIN GRADINA, DACA PUI OTRAVA, NU VOR
DEVENI DECAT NISTE FLORI USCATE.
SI OCHIUL TAU NU VA MAI CUNOASTE BUCURIA.
DACA CREEZI O BOMBA, IN FINAL VEI MURI UCIS DE EA.
PENTRU TINE VANATORULE, TOATE ACESTEA TREBUIESC
SPUSE.
DACA NU LASI FLACARA INTELEPCIUNII SA SE APRINDA, VEI FI
VESNIC EXILAT IN INTUNERICUL IGNORANTEI.

98
 ORICE VANATOR, DACA NU RENUNTA LA GLONT, DEVINE
VANAT.
DACA UCIZI, NU UITA, INCARCI NU NUMAI SUFLETUL TAU, CI SI
PE AL COPIILOR SI COPIILOR LOR.
DACA POCNESTI DIN BICI, UITE-TE BINE UNDE DAI. VARFUL
SAU SE VA INTOARCE SI-TI VA CRESTA FATA.
DACA INTALNESTI UN INVATATOR PE DRUMUL VIETII TALE,
ESTI UN OM BINECUVANTAT.
DAR IL POTI INTALNI SI SA TE FACI CA NU-L VEZI

TU HOTARASTI”.

,,OMUL A LUAT FIINTA DIN DUMNEZEU, DAR A PREFERAT

PACATUL.
LUMINA CONSTIINTEI DIN FIINTA LUI INSA, NU SE STINGE
NICIODATA.
NU-TI FIE TEAMA, RENUNTA LA OBISNUINTE SI LANTUL SE VA
RUPE DE LA SINE.
DECAT SA VANEZI CAPRIOARE, MAI BINE AI UCIDE EGO-UL
OMENESC. ESTE SINGURA VANATOARE INGADUITA. SI
INTOTDEAUNA RASPLATITA DE DUMNEZEU.
CAUTATORII NU OBOSESC NICIODATA, IAR CALATORILOR NU LI
SE RUP INCALTARILE’’
PENTRU TINE VANATORULE, TOATE ACESTEA LE-AM ROSTIT”.

DRUM BUN!

Alta calatorie a lui Niamdun:

Un presedinte de stat a aflat despre Intelepciunea lui Niamdun si l-a invitat
in casa lui pentru a-i pune cateva intrebari. De la intrare, insa, Niamdun s- vazut
inconjurat de garzile de corp ale acestuia. Era plin de ei peste tot.
Presedintele: Pofteste, Niamdun, ia loc, doresti un ceai, sau, ma rog, iti este
foame?
Niamdun: Nu multumesc, am venit sa Caut si am Gasit.
Presedintele: Sa cauti? Pe cine?
Niamdun: Pe TINE. Conducatorule, de cine-ti este teama? Te pazesc atatia
oameni. Ce-ar putea lua cineva de la tine?
Presedintele: Esti absurd Niamdun. Reprezint o tara si interesele ei. Ca sa o
pot conduce, trebuie sa fiu in viata. Multi imi doresc raul.

99
 Niamdun: Nu te mania, prietene. M-ai facut sa zambesc si crede-ma, n-am
mai facut-o de mult. Daca esti ales de popor, nu trebuie sa-ti fie teama de acesta.
Daca nu doresti nimic pentru tine, ci numai pentru cei ce te-au ales, esti un
norocos. Vei trai o suta de ani.
Dar, nu uita: teama apare atunci cand ai ceva pe constiinta. Cine a ALES?
Poporul pe tine, tu pe el sau esti in fruntea acestui stat prin voia lui Dumnezeu?
Pentru ca nu poti misca nici doua paie, crede-ma, daca aceasta mutare n-ar
ingadui-o Divinitatea. Daca cuiva ii va trece prin cap sa te omoare, o va face, cu
siguranta. Numai daca si lui ii este ingaduit aceasta. Va trece prin cel mai greu
metal si va ajunge la tine. Am spus ceva gresit?
Presedintele: Nu, dar sincer vocea ta cutremura totul in mine. Nu te pot iubi
pentru sinceritatea ta. Nimeni nu mi-a mai vorbit asa pana acum.
Niamdun: Si nici nu o va face, Dragul meu. Un intelept a spus ,,NU
EXISTA PRIETENII VESNICE, CI INTERESE VESNICE”. Tatal mai da cate o
palma fiului, pentru ca acesta sa se intoarca pe drumul cel bun. Nu inseamna ca
este RAU .Daca l-ar rasplati cu o prajitura, atunci intr-adevar ar strica bunatate de
OM.
,,NU TU ALEGI NATIUNILE CI NATIUNILE PE TINE. DUMNEZEU
ALEGE NATIUNILE SI CONDUCATORII”.

,,PE-ACELA CE-ALES E DE SUS

IL MISCA NUMAI CERUL.
EL PE PAMANT E CALATOR
SI NU-L POATE OPRI… NORUL.

Si tine minte:
,,IMPARATUL S-A NASCUT IN GLORIE SI CAND A MURIT, A FOST
INGROPAT IN ACELASI PAMANT DIN CARE S-A NASCUT SI
CERSETORUL”.
Conducatorul ar trebui sa fie un Pastor bland si intelept. Trebuie sa-si dea
silinta sa aibe aceste calitati. Daca nu, va suferi si el si cei pe care ii conduce. Si
te rog sa nu uiti.
,,CA TRAIESTI DOAR O SECUNDA SI-TI PARE VESNICIE,
CA NU OMULUI TREBUIE SA-I DAI SOCOTEALA, CI LUI
DUMNEZEU.
SI VAI DE ACEA SOCOTEALA, DACA LA APUSUL EXISTENTEI
CARTEA SUFLETULUI TAU NU VA FI PLINA DE IUBIRE.
TRUPUL TI-L POATE SPALA APA, BAZEAZA-TE PE EA, INSA
PIATRA DE PE SUFLET NU TI-O POATE LUA NIMENI.

100
 DACA-TI DORESTI GLORIA, NU UITA: E TRECATOARE SI NU ESTE
DECAT UN CIOB DE STICLA DINTR-UN GEAM.
NU FACE PROMISIUNI PE CARE NU LE POTI TINE.
ESTE O NEBUNIE SA CREZI CA POTI REZOLVA PROBLEMELE
UNEI TARI, CAND NICI MACAR PE ALE TALE NU LE POTI REZOLVA”.
Atitudinea omului mi-a dat intotdeauna de gandit si nu o pot intelege.
Oamenii mint, de la cei simpli, pana la Conducatori. Tot sistemul se bazeaza pe
minciuna. Minciunile sunt frumoase. Adevarul insa, este Urat. Urat de toata
lumea. Toti striga ca iubesc Adevarul. Dar nu este asa. Daca iti iau Masca de pe
chip si-ti arat cum esti de fapt, ai pune sa fiu ucis. N-ai suporta sa te vezi asa cum
esti. Sinceritatea aici, pe pamant, nu este la ea acasa. In virful Piramidei ar trebui
sa urce doar Valorile, asa cum in Cer in virful Piramidei se afla Dumnezeu. Aici
urca doar cei cu bani, chiar daca nu au nici o farama de Constiinta. Liderii ar
trebui sa straluceasca ca stelele-n noapte, sa calauzeasca pe cel pornit la drum si
sa intinda mainile catre toate fiintele. Ce sa-i faci ,sunt un idealist. Sunt convins
ca intr-o zi, peste timp, departe, asa ceva va putea fi cu putinta.
Te-am mahnit? Tu ai dorit sa ma vezi. Chiar daca te dor vorbele mele,
incearca sa le urmezi sensul. Ti-o spun pentru ca te iubesc. Si nu numai pe tine.
Pe fiecare in parte. Fiecare particica din Creatie este Insufletita si Sfanta. Daca
undeva, cineva sau ceva tulbura Armonia, toata Creatia intra in suferinta. Daca ai
putea sa vezi aceasta Durere macar o clipa, viata ta ar intra pe alt fagas. Si pentru
ca deocamdata nu poti, te rog,crede-ma pe mine. Te las bunule Presedinte,
Somnului si Viselor, caci eu am cale lunga de mers.
Iata darul meu:
POSIBILELE CUVINTE ALE UNUI IMPARAT

AM URCAT IN VIRFUL MUNTELUI,

AVAND INDRAZNEALA SA ATING CERUL.
AM FOST AJUTAT DE OAMENI,
SAU DE ZEI?
CINE MAI STIE?

AM ADUNAT IMPERII SI CETATI,

AM ORDONAT,
AVAND INDRAZNEALA SA CRED CA SUNT STAPAN.
SI CU TOATE ACESTEA, ERAM ATAT DE SINGUR.

VUIETUL ARMELOR MELE INSPAIMANTA OMENIREA,

ERAM ADEPTUL CELOR MAI MARI PLACERI
SI PROMOTOR AL DURERII SI MORTII

101
 SI CU TOATE ACESTEA, ERAM ATAT DE SINGUR.

PRIVEAM DIN TARII,

CATRE UMILA VALE
SI N-AM CREZUT, CALATORILOR,
CE-AMARNICE OBSTACOLE AVEAU IN CALE.
SI CU TOATE ASTEA, ERAM ATAT DE SINGUR.

N-AM RIDICAT NICIODATA OCHII

SPRE CER.
AM DISPRETUIT GLASUL VESTALELOR
SI PLANSUL PROFETILOR.
SI DOAMNE, CAT DE SINGUR ERAM!

IN URMA PICIOARELOR MELE

NU ZBURA NICI UN FLUTURE.
DEGEABA STRIGATUL LACRIMILOR TARZII
SE RIDICA CATRE STELE.

NICI UN FIR DE IARBA,

NICI UN NOR,
NICI MACAR VANTUL, IN SPLENDIDUL SAU VALS,
NU M-ASCULTA.
SI NICI UN CHIP DRAG
IN PREAJMA MEA NU EXISTA.
OF DOAMNE! ERAM ATAT DE SINGUR.

AM COMANDAT ARMATE-NTREGI,
CE-AU PUSTIIT PAMANTUL,
DAR NICIODATA, NICIODATA,
NU AM PUTUT SA ATING
INFINITUL,
MACAR SA FI ATINS UN STROP DE SOARE,
SAU POATE TRENA LUNII,
IN A EI SPLENDOARE,
ERAM ATAT DE SINGUR, DOAMNE…

Alta Calatorie a lui Niamdun

102
 Niamdun a fost invitat de catre Rectorul unei facultati, cu ocazia incheierii
anului Universitar. In marea Aula a Universitatii, trupul micut al lui Niamdun
aproape se pierdea.
Un student: Ala e? Phuu! Nu-i nimic de capul lui. Se spune ca are o groaza
de Discipoli (elevi). Stati sa vedeti ce intrebari ii pun. Praf il fac.
Rectorul: Spre marea mea bucurie, il avem printre noi, pe inteleptul
Niamdun. Nu stiam daca va putea onora invitatia, dar pentru ca a facut-o, ii
multumim. Se spune ca este un Maestru al Provocarilor si al Transformarii. Poate
ca astazi ,AICI, ceva minunat se va intimpla. Il stiu de mult si pot afirma ca de
cand l-am cunoscut, Inima pe care mana mea sta acum fara sa se miste, a invatat
sa bata cu Putere.
Acelasi student: Domn’Rector, daca mosul ala poate sa faca ce ati spus
dumneavoastra, stau trei zile fara sa mananc nimic, alaturi de el si-l voi asculta
intru totul.
Niamdun: Pot sti cum il cheama pe acela ce mi-a aruncat manusa?
Studentul: Vladimir Ostrovski, mosule.
`Niamdun: Crezi ca este atat de usor sa stai alaturi de mine? Numai in ziua
in care: ,,VEI STA FARA SA MERGI, FARA SA AUZI SI FARA SA VEZI,
VEI PUTEA PRIMI INVATATURA MEA.
Studentul: Ce vrei sa spui, ma rog?
Niamdun: ,,IN NEMISCARE SE AUDE SEVA PRUNULUI
FOSNITOR, FARA SA AUDA NIMIC DIN AFARA,
DOAR PARFUMUL CARE SE RIDICA DIN INTERIOR,
FARA SA VADA CU OCHII TANDEMUL VANTULUI,
INTORS IN INTERIOR SPRE CENTRUL CUVANTULUI”.
Studentul: Hm! Ma provoci. Toti colegii mei stiu ca am cea mai ascutita
minte si nimeni nu se pune cu mine.
Niamdun: Tinere, MINTEA este un instrument. Ea este precum cutitul. In
spate insa, este Martorul (Sufletul). Martorul nu poate sa atace. Cu pumnalul tau
ma poti ataca, dar eu nu-ti voi raspunde. Pentru ca atunci cand doua persoane scot
sabiile, cineva este ranit sau moare. In fata Martorului (Sufletul) toate
instrumentele tac. Ele nu au nici o putere asupra SA.
Studentul: Ha,Sufletul! Imi vorbeste mosul de ceva ce nu se vede. Ce
putere are Sufletul?
Niamdun: Am sa-ti raspund printr-o ocolire usoara a intrebarii tale.

,,NU CONTEAZA CATE CARTI AI CITIT SI CATE AVERI AI

STRANS, DACA TU ESTI STRAIN DE TINE”.
,,NU RAMANE NIMIC DIN NOI, DECAT AMINTIREA FAPTELOR
NOASTRE.

103
 POTI FI CERUL CU STELE LUI, DAR DACA NU ESTI SOARELE,NU
POTI INCALZI PE NIMENI.
DACA PORTI MASCA TINERE AI GRIJA SA NU TI SE VADA FATA.
S-AR PUTEA SA NU MAI STI, LA UN MOMENT DAT, CINE ESTI CU
ADEVARAT.
SPIRITUL ESTE UN SANCTUAR,
MINTEA ESTE CEEA CE GANDESTI,
IAR
TRUPUL ESTE CEEA CE MANANCI SI BEI.
AI GRIJA CE MANANCI SI BEI, SA NU PROFANEZI
SANCTUARUL”.
Studentul: Prostii. Locul tau nu-i aici. Ce Cauti, ma rog?
Niamdun: Adesea mi se pune aceasta intrebare. Ce caut? Pe TINE. Esti
AICI, dar nu te-ai regasit inca. Eu am timp si te ASTEPT. Viaceslav s-a ridicat
deosebit de nervos si se pregatea sa paraseasca aula Universitatii.
Niamdun: Ma vei urma si inca foarte curand. Chiar aceasta atitudine de
respingere, contine in ea o apropiere profunda. Potentialul tau este mare, dar tu
nu ai habar. Tocmai acest conflict va declansa Cautarea.Unii cauta calmi prin
gunoaie, altii apatici, scormonesc in colbul lumii. Pe tine nu te multumesc toate
acestea, de aceea nu-ti gasesti pacea si starnesti PRAF. Gata,acum poti iesi daca
doresti, Viaceslav-Vasiliev. Ai nevoie de AER.

Viaceslav s-a intors usor catre Niamdun. Era furios, inima batea sa-i sparga
pieptul, dar ochii, ochii lui erau plini de lacrimi. Auzea inca, usor, ca o parere
cuvintele rectorului.
… se spune ca este un Maestru al Provocarilor si al Transformarii.
… si pot afirma ca de cand l-am cunoscut Inima pe care mana mea sta
acum, fara sa se miste, a invatat sa bata cu putere.

Niamdun: Pentru tine Viaceslav si pentru voi toti.

LUMINATORUL
IUBESTE TOATE STELELE,
DAR CU PUTERE,
UNA, CEL MAI MULT
DINTRE TOATE.
ACEEA CARE SE APRINDE
SI ARDE
DE IUBIRE
PENTRU TOATE FIINTELE.
104
 SI APOI,
ACCEPTA
SACRIFICIUL,
CA SUPREMA STINGERE.
DE ACEEA,
LUMINATORUL
A APRINS-O
DIN ,,EL INSUSI”
SI
A DAT-O
CELORLALTE
STELE,
CA DIN FORTA LUI
SA LE APRINDA
PE TOATE.

CARTEA LUI NIAMDUN

INDEMNURI LA INTELEPCIUNE

ELIBERAREA E CA BATAIA INIMII. NU ARE INCEPUT SI NICI SFARSIT.

INIMA:TRIMBITA SI TOBA A UNIVERSULUI, DE LA CEA MAI MICA
BATAIE PANA LA CEA MAI MARE.

PENTRU CEL CE VREA SA SE REGASEASCA TOATE ACESTEA

TREBUIESC SPUSE, NU PENTRU A LE URMA SAU MEMORA MECANIC,
CI PENTRU A STII CA SUNT ATITIA OAMENI ,,TREZI”, PENTRU A AFLA
CATE CAI DUC LA ELIBERARE (MANTUIRE), FARA OPRIRE SI FARA
SUPUNERE.

DACA STII SA RESPIRI CORECT, ESTI IN LINIA DE MIJLOC A ORDINII

UNIVERSALE. RESPIRATIA CORECTA ALUNGA GANDUL BUN SI
GANDUL RAU DIN MINTE, CERUL E VESNIC ALBASTRU, NU TUNA SI
NU PLOUA.

105
ELIBERAREA, STAREA IN CARE FARA MISCAREA IDEILOR
(GANDURILOR) DEVI, NEDEVENIRE. CAND NU AI CULOARE, NU TE
POTI IDENTIFICA CU VREAUNA DINTRE CULORI.

DUMNEZEU E MISCARE, E DANS FARA OPRIRE. IDEILE (GANDURILE)

VIN DOAR SA ACOPERE ,,REALITATEA ULTIMA”. CEL CE E PREGATIT
INTINDE DOAR MANA, PE DEPLIN RELAXAT SI CONSTIENT SI, CU O
MISCARE FIREASCA, DA PERDEAUA LA O PARTE SI LASA SA
INTRE ,,LUMINA”.

DACA DESFACI O RODIE IN BUCATI, TE BUCURI DE FIECARE

SAMBURE IN PARTE. TE OPRESTI SI TE INTREBI. ASTA CAUT? NU.
SIMTI GUSTUL SI PARFUMUL EI SI-TI SPUI. ASTA CAUT? NU. PUI
SIMBURELE IN PAMANT SI MULTI POMI DE RODIE RASAR. SI SPUI.
ASTA CAUT? NU. NICI FORMA, NICI SIMBURELE SI NICI POMII DE
RODIE RASARITI DIN PAMANT. CAUT UN SUFLU DE DINCOLO DE
MANIFESTARE, NU MA MULTUMESC SENZATIILE.

NICI UN ,,CAR” NU SE MISCA FARA PUNCTUL LUI CENTRAL. DAR

CAND IL DEZMEMBREZI, NU MAI EXISTA ,,CAR’’, NICI PUNCT
CENTRAL, NICI GAND (IDEE).
DOAR VIDUL.

CINE SPUNE SUS SI JOS E CAPTIVUL PLANULUI VERTICAL. CINE

SPUNE STANGA SI DREAPTA ESTE CAPTIVUL PLANULUI ORIZONTAL.
ELIBERATUL (MANTUITUL) SPUNE: CE BINE ESTE AICI, CE SOARE
ESTE AICI, CE TUNET ESTE AICI, DISPARE POLARITATEA,, TOTUL
,,EXISTA”.

NOTIUNEA DE BINE SI DE RAU TINE DE GANDURILE CE PLUTESC PE

CERUL MINTII.

CELE VECHI SI CELE NOI SUNT TOTUNA, DOAR GURA CARE LE

ROSTESTE ESTE ALTA.

ADEVARUL ESTE CAUTAT IN PERMANENTA, CHIAR DACA

IGNORANTA BATE LA POARTA RATIUNII OMENESTI.

106
ADEVARUL ESTE O PIATRA RARA SI NU POATE FI ATINS DECAT DE
CEI CE TRAIESC IN CENTRUL LUI.

ELIBERATUL (MANTUITUL) ACCEPTA PE UNA CA ARGUMENT AL

CELEILALTE.

CAND NU TE MAI TRAVERSEAZA NICI UNUL DIN CELE DOUA

SENTIMENTE, ESTI ,,ELIBERAT” (MANTUIT).

TE FOLOSESTI DE CONTRARII (DUALITATE) IN LUMEA MANIFESTA,

CA DE UN COLAC DE SALVARE.CAND AI INVATAT SA INOTI, IL
ARUNCI SI PE ACESTA.

USOR, LA INCEPUT PLUTESC PRIN LUMEA ILUZIEI. CORABIERUL

INSA IMI INDICA NESTATORNICIA EI .TOTUL TRECE SI EU RAMAN SA
PRIVESC, DOAR SA PRIVESC DACA MA IDENTIFIC CU ,,EA’’ APARE
SUFERINTA.

POTI ASTEPTA. NU EXISTA TIMP. NUMAI DECORUL SE MISCA.

NU ESTI SUPUSUL TIMPULUI. EL NU EXISTA ESTE O INVENTIE
UMANA.
E O NOTIUNE ABSTRACTA DE CARE TE LEGI, PENTRU A MAI DORMI
PUTIN.
POTI SA DORMI,- SOMNU-I NECESAR, PANA APARE ,,CONSTIINTA”.

CE INSEAMNA PURIFICARE? PURIFICAREA ESTE O STARE CE NU

POATE FI DICTATA DIN AFARA. E UN ,,PLUS AL SUFLETULUI” TAU.
CAND S-A INCHEIAT CICLUL TAU DE VIETI APARE ,,PLUSUL” …
SIMBOL AL LECTIEI INVATATE PRIN ACCEPTARE (TRANSFORMARE).

NIMIC SI NIMENI DIN AFARA TA NU POATE COMPLETA PLUSUL,

DECAT PRIN EXPERIENTA PERSONALA.
VINE CINEVA SI-TI SPUNE: „TREZESTE-TE” SI TU NU O FACI. ITI ESTE
SOMN.
SI SPUI: MAI STAU… NU TI S-A TERMINAT ODIHNA, E NORMAL SA
MAI STAI.

107
MAESTRUL CARE-TI INTRERUPE SOMNUL E ,,CONSTIINTA”.

EA ESTE UNDEVA, ACOLO IN TINE SI NICIODATA IN AFARA. SA NU

UITATI ACEASTA. DACA CINEVA SE ARATA BINEVOITOR SA VA
INDRUME SAU SA VA CALAUZEASCA, UITATI-VA ATENT LA ACEA
PERSOANA. CACI ,,CLOPOTUL” SUNA IN CLOPOTNITA, NU PE
MARGINEA DRUMULUI.

DRUM BUN, CALATORILOR!

AICI SE INCHEIE CALATORIILE LUI NIAMDUN, CU A CAROR PARFUM

NE-AM DELECTAT PRET DE CATEVA PAGINI. EL SIMBOLIZEAZA
,,EUL” FIECARUIA DINTRE NOI.
L-AM CUNOSCUT
FIECARE IN PARTE,
PRET DE O SECUNTA, POATE.
IAR A SA ,,CALATORIE”
NU E NUMAI PE HARTIE,
ESTE MAREA AGITATA,
CE DIN TARM, IN TARM NE POARTA.
ESTE CERUL CU-AI SAI NORI,
PELERINII CALATORI,
DACA V-A PLACUT,
POT SA O IAU DE LA INCEPUT.

DRUM BUN, VISATORILOR!

ACORDURI

IN PARFUMUL LILIACULUI TREZIT IN NOAPTE EU AUD, DOAMNE,

SOAPTA TA.

IN JOCUL CURAT AL PRUNCILOR CE-SI MANGAIE OBRAJII CURATI,

EU TE SIMT PE TINE, DOAMNE.

108
IN MAGIA CERDACULUI IMPODOBIT VARA CU FLORILE IUBIRII, EU
TE DESCOPAR, DOAMNE, DE FIECARE DATA.

PE DRUMUL VERDE, INCARCAT DE TRUPURI MARI DE SFINTI

COPACI, EU FAC PASUL LANGA TINE, DOAMNE.

CAND MAMA IMI CUPRINDE CAPUL CU MAINILE PLINE DE

CRESTEREA MEA SI-MI SARUTA FRUNTEA INFIERBANTATA DE VISE,
PE TINE TE SIMT, DOAMNE.

CAND SIROPUL IUBIRII DIN CUPA FLORII CE DORESTE SA SE

DARUIASCA SOARELUI UDA SUFLETUL MEU CRISTALIN, ATUNCI TU
ESTI SIROPUL MEU,, DOAMNE.

ADRESEZ UN APEL UMANITATII, CARE IN GOANA EI

DUPA AUR,
CALCA TOT CE ESTE VIU IN PICIOARE, DISTRUGAND
VIATA INSASI.

,,UN VANATOR LEGENDA, A VRUT SA VANEZE O CAPRIOARA.

IN OCHIUL EI, SARMANUL, EL N-A VAZUT ,,ETERNITATEA”,
CA PROSTII CEI DIN GROTA,
ZARIT-A DOAR GATUL SI COPANUL.

MORALA:
CU-N GLONT SI DE ARGINT DE-AR FI
UCIZI DIVINITATEA…

APEL ACELORA CARE,

ALERGAND DUPA CIOBURI LUCITOARE,
109
 STRIVESC
MANTAUA LUMII IN PICIOARE

VISEZ CA INSPRE MINE VIN, PLANGAND, GAROAFE ALBE.

NU LE-NTELEG DECLINUL.
CE-I? CE V-A APUCAT?
PAI, CE SA FIE, IATA:
,,IN PUMNUL GREU AL LUMII NU MAI E PIC DE APA,
SI IATA-NE, APLECATE-AM PLANS SI NE-AM USCAT”.

110
 PARTEA A DOUA
DEDIC CU DRAGOSTE ACESTE POEZII
FIINTELOR CARE
NU AU UITAT CA AERUL PE CARE IL RESPIRA ESTE SACRU SI
CA ,,VIATA” ESTE UN DAR DIVIN, DE CARE NIMENI NU ARE
DREPTUL SA-SI BATA JOC

ATAT

FARA DE ZGOMOT, MARTOR AL TACERII SI PARINTE AL

ATOMULUI,
TU, CEL CARE AI MISCAT FIINTA DIN INFINIT, CATRE POARTA
CEA STRAMTA
SI AI AVUT RABDARE CA DIN NEGURA FIINTEI OMENESTI SA
APARA FIRAVUL DIAMANT,
PRIMESTE FLUTURELE CU ARIPI ROSII DIN PALMELE MELE
TESUTE DIN VISE
SI NU MA UITA, PARINTE, ATUNCI CAND ACOPERI LUMEA CU
STELELE TALE.
AMIN!

SUNET

UNDEVA, IN DEPARTARE, SE AUDE DEASUPRA CERULUI SI-A

LUMII
SANTURI-UL LUI ZORBA SI DANSUL LUI CE CUTREMURA
PAMANTUL, UNIND RADACINA POMULUI CU FRUCTELE
CERULUI.
UN OM SIMPLU, CARE A CUTEZAT SA SPUNA:
,,STII CE-TI LIPSESTE TIE?
111
PUTINA NEBUNIE”
INDIFERENT DACA SE DARAMA PALATE, BORDEIE SAU
IMPERII,
INDIFERENT DACA TOT CE AI DISPARE INTR-O CLIPA,
RENUNTA LA TOT CE-I TRECATOR,
PUTIN SI CALATOR,
SI
DANSEAZA-N ZBOR ,CA VULTURUL CE SADE LANGA NOR.

CER

ASTEPT CU BRATELE RIDICATE SPRE CER

SA PICURI STROPI DE AUR PESTE MINE, DOAMNE.
ASTEPT CU OCHII PLANSI DE PARFUMURI ASCUNSE
SA REVERSI CASCADE PESTE MINE, DOAMNE.
ASTEPT IN GENUNCHI PESTE CAMPUL ALB
SA PICURI SUBSTANTA TA
PESTE CRESTETUL MEU…
ASTEPT.

SA PLANG SI LACRIMILE MELE SA CADA IN PALMA TA INTINSA

CATRE LUME,
SA RAD SI ZAMBETUL MEU SA-L TRIMIT, PRINTR-UN FLUTURE,
IN REGATUL TAU,
SA MA INALT SI-N SALTUL MEU SA-NTREC COCORII.
SA MA ASEZ CA UN COPIL LINISTIT,
PE O PETALA DE CRIN
SI-N LINISTEA ACEEA
SA AUD CANTECUL STELELOR.

112
 PESTE

PESTE DEALURI CU TAMAIE,

PESTE CER CU STROPI DE PRINTI
PLANGE FOCUL DIN FACLIE,
ARD ALB HAINELE DE SFINTI.

PESTE MUNTII CU DULCEATA

SE-NCHINA DOUA STANCI ALBASTRE,
APE REPEZI SI ASCUNSE DE VERDEATA
TIN IN UNDE GRUPURI DE DOMNITE,
PREUMBLANDU-SE SIHASTRE.

PESTE STROPUL MEU DE PATIMI

CURG CASCADE DE PETALE,
SUNT DOAR UN OM LEGAT DE-O STANCA,
STRIGAND: OH! ELIBERARE!

CAUTARE

MA-NCHIN IN FATA UNUI BLAND CAIS.

E REALITATE? SAU E TOT UN VIS?
MA ROG LA VANTUL CARE POARTA VIETI,
LA ZIUA ACEASTA SFANTA
SI ALTOR DIMINETI.

MA ROG LA APA CARE CURGE-N MINE

SI IN ORICE VALE,
IN TOATE PAHARELE PLINE
SI APELOR ALBE DIN POCALE.

MA-NCHIN PRECUM UN CAVALER IN TEMPLU,

IN FATA VIETII SI A MORTII
SI-AS VREA SA-NDUPLEC CU-AL MEU HAR

113
PE-ACEI BATRANI PAZNICI AI PORTII.

MA-NCHIN IN FATA UNUI BLAND CAIS,

E REALITATE? SAU E TOT UN VIS?

TATAL

NU VOI NIMIC DE-AICEA,

CACI TOTUL AM DE SUS,
DAR PENTRU VOI, IUBITILOR,
PULBERI DE STELE AM ADUS.
AM COMANDAT SI NORII
SA PLOUA-N FALDURI MOI,
SA INFLOREASCA CRINII,
DIN APA SI NOROI.

NU CER NIMIC SA-MI DATI,

CACI TOTUL ESTE-N MINE,
DAR DACA VRETI SA-MI OFERITI,
PRIMESCA VOASTRE DORURI, AMARURI SI SUSPINE.
CU MANA MEA VA IAU DUREREA CE-A CARNII PLATA ESTE,
CACI AM VENIT DIN STELE, SI-AM ADORMIT IN IESLE.

SA NU VA FIE TEAMA, PARINTII SUNT AICI.

O MAMA V-A DAT TRUPUL,
IAR TATAL, AURE DE SFINTI.

DORINTA

IMI PIERD DUREREA INTR-UN OCHI DE APA

SI-ASTEPT IN LIMPEZIMEA EI PROFUNDA
SA-MI DEA DIN TRENA SA MACAR O UNDA,

114
SA-MI REGASESC CUVANTUL CARE-MI SCAPA.

MIJESC IN DIMINETI MULTICOLORE

MULTIPLE RUGI DIN CREIERE ALBASTRE
SI DE N-AS STI CA-S CREIERELE NOASTRE,
AS ZICE CA-I ESENTA LUI TAGORE.

HRISTOASE, TU, INTOARCE-MA ACASA,

CA SA-MI GASESC ETERNA EXISTENTA,
SA TRAIESC OPAC RITMUL DE CADENTA,
SA-MI STERGI CU MANA PATA CE M-APASA.

STRIG! IMPARATE… VINO SI TU, REGE,

LA TRONUL TAU SA-MI SPOVEDESC DUREREA
CE-APASA IN BALANTA CU PLACEREA,
TOT ASTEPT MANA TA, SA MA DEZLEGE.

SUFERINTA

SUNT BATRAN SI BOLNAV,

NIMENI NU-MI INTINDE O MANA,
BUBELE IMI SUNT PIEDICI, NICI O PRIVIRE
NU-MI ALINA ASPECTUL,
SUNT UN CATELUS ABIA NASCUT
CINEVA A TRECUT SI M-A STRIVIT CU PICIORUL.
SUNT UN POM PE CARE-O MANA MEREU IL DEPOSEDEAZA DE
FRUNZE.
SUNT AER, AER PUR, INTINAT MEREU DE GANDURI MURDARE
SI POLUARI AMARE.
SUNT UN SUNET DE FLAUT, PESTE CARE SE-AUDE ZBATEREA
MUZICII ROCK.
SUNT O PASARE SI M-A ATINS GLONTUL UNUI VANATOR.
SUNT UN CERB, IMI SIMT MOSCUL, DAR OMUL IMI VREA
COARNELE…
CRED CA VOI MURI.
SUNT O FURNICA, DORESC SA-MI CAR BUCATICA DE ZAHAR,

115
UNDEVA, IN CAMARILE MELE ASCUNSE,
DAR UN PICIOR IMI VA OPRI DRUMUL.
SUNT O PALMA INTINSA CATRE SEMENI, NU PENTRU A CERSI,
CI PENTRU A SE UNI CU ALTE MAINI, DAR EA A RAMAS
SUSPENDATA IN AER! NIMENI NU MI-O VREA.
SUNT APA SI CINEVA A DEVERSAT IN MINE DESEURILE
TOXICE,
PESTII PLANG, RACII DAU INAPOI.CE SA FAC?
MA SUPUN RATIUNII UMANE, DEOCAMDATA.

SI DACA TE STRIG SI-TI SPUN CA EU SUNT DUMNEZEU, ESTI

SIGUR CA-MI POTI RASPUNDE?
NU CRED…
PANA CE NU SE RIDICA CEATA.
TOTUL

UNDEVA IN INIMA MEA, CURGE UN IZVOR ALBASTRU.,

CATEVA CUVINTE RAZBAT, DAR EU N-AM TIMP SA ASCULT
CUM RAZBAT CUVINTELE.
SUNT SECI, FARA MIEZ.
UN SUNET, UN MISTER FARA CAPAT A RAMAS STAPAN PESTE
OCHII MEI DESCHISI.
NU MA PLANGETI. NU SUNT SINGURA.ARTHUR SI CAVALERII
MESEI ROTUNDE IMI STAU DE VEGHE.
TARCOVSKY! RASPUNDE-MI PRIN CALAUZA TA.
CE TAINA CUNOSTI? SI CE CALE ASCUNSA STRABATUTA-I
PANA LA SCENA FINALA,
CAND FIRAVA COPILA, ENERGIE SI VIATA, STAPANIND SI
NATURA, FIRAVUL PAHAR, CU-N OCHI CE LAUNTRIC IL MISCA
DISCRET.
SI PLECAND MAI DEPARTE, UN SUFLET PE UMERI O DUCE!
TOLSTOI! FARA SUFLETUL ANEI, N-AR FI STRIGAT
TRANDAFIRII, OFERIND OMENIRII SPINII LOR.
AI INGADUIT CA UN CHIP DE ICOANA SA CADA SUB FIERUL
CUMPLITELOR ROTI?

HERMES - TRISMEGISTUL ,- CE ADUCI OMENIRII?

CE ESTE SUS ESTE SI JOS, CE ESTE JOS ESTE SI SUS.

116
GATA! LINISTE. LASA SA CANTE CASTANUL, SA RECITE DIN
BIBLIE MIERLA, ATAT DORESC SA ASCULT.
DECAT VORBE GOALE, MAI BINE SA PLOUA CU FLORI, CU
IARBA SI NUFERI.
RAIUL? ESTE AICI. LASATI-MA SA-L RESPIR.
CE SPUNETI? VORBESTE PROFETUL? EI, SI!?
GOALE SUNT CUVINTELE , CA SI PAHARUL DUPA CE A
GAZDUIT APA.

117
 RUGACIUNE CATRE TOTI

STAU SINGURA IN ODAIA SUFLETULUI MEU SI MURMUR

RUGACIUNEA PRIMITA IN DAR DE LA DUMNEZEU - TATAL
MEU.
E O RUGACIUNE TAINICA PE CARE COPIII O PRIMESC IN
SOMNUL LOR DE LA CEL CE NU ARE NUME.
E CA O PARERE, FARA DE INCEPUT SI FARA DE SFARSIT.
SI-N RUGACIUNEA MEA, TREMUR OMENIREA DE CELE RELE SI
FARA DE FOLOS.
IAR EA RAMANE ALBA, CA PUFUL UNEI LEBEDE SUBTIRI CE
SPINTECA APA CU ARIPA EI.
CE VIS! SUNT IN PALATUL DE CLESTAR CU ZANA ZANELOR SI
CEI 3 CAVALERI CARE PAZESC IZVORUL CU APA VIE.
IN URECHEA MEA SE AUDE CLINCHETUL CLOPOTEILOR SI
ZBORUL PORUMBEILOR.

ACEASTA ESTE TAINA IZVORULUI ASCUNS.

L-AM GASIT !
STAI SI TU SINGUR IN ODAIA SUFLETULUI TAU SI MURMURA-
TI RUGACIUNEA PRIMITA IN DAR DE LA DUMNEZEU - TATAL
NOSTRU.

ARMONII

IUBESC CU PATIMA DIMINETILE MULTICOLORE ALE

ANOTIMPULUI IUBIRII,
PRIMAVARA DIN TOAMNA SI TOAMNA DIN GAND,
CRIZANTEMELE RASFIRATE IN BRATELE FLORARESELOR
IMBIINDU-TE LA CATEVA ACORDURI DE PIAN, MERSUL PISICII
SUPREM SI FARA ZGOMOT, ALBEATA LAPTELUI, NECTARUL
PRUNCILOR.

118
 IN GENUNCHI, IN FATA ALTARULUI MEU DIN INIMA SI-N FATA
ICOANEI BUNICII, TRECUTA DE VREME, DAR VIE, STAU SI VORBESC
DUMNEZEULUI DIN MINE SI DIN TOTI. SI ASA-I DE APRINSA
RUGACIUNEA REDEVENITA COPIL CU ARIPI ALBE, CA CERURILE
SUFLETULUI MEU SE DESCHID SI ZBOARA INCET- INCET CATRE
ALTE LUMI.
ICOANA TREMURA SI EU, REDEVENITA COPILA CU CODITE
LILIACHII, PRIMESC MANA DUMNEZEULUI IN MANA MEA SI ASA,
VESNIC COPIL SI EL SI EU, TRECEM PRAGUL ETERNITATII
ABSOLUTE.
SOMN, BLAND SOMN.

CALATORIA

TEII CEI CU DULCI AROME

AU PLECAT SINGURI IN LUME,

NU MAI SPUNE?!
UNDE-N LUME?

AU PORNIT SI TRANDAFIRII,
CE AVEAU CA SCUTURI SPINII,
AU PLECAT SI EI IN LUME.

NU MAI SPUNE!?
UNDE-N LUME?

IATA! SE GRABESC SI TOPORASII,

TARE-S MICI EI, DRAGALASII,
UNDE?
TOT IN LUME!!?
NU MAI SPUNE?
E CUMVA VREO ADUNARE,
SFAT DE TAINA SAU CHEMARE?
E VREUN LIDER NOU IN LUME?
NU MAI SPUNE!!!

119
CUM, NU STII?
STIE SI VANTUL.
A AFLAT IERI SI PAMANTUL,
PARE-SE CA STIU SI NORII,
CA-I UN NOU LIDER IN LUME.
- NU MAI SPUNE?!

APELE AU AFLAT SI ELE,

PESTII NU MAI VOR SA-NOATE,
S-AU RUGAT LA DULCI CRAIESE,
ALE APELOR,
SA-I LASE
SA PORNEASCA TOTI IN LUME.
E POVESTE?
CINE SPUNE?

A AFLAT CUMVA SI OMUL?

- NU, NU, NU !
PANA LA URECHEA LUI
N-A AJUNS NICI PAN- ACUMA,
DANSUL SACRU AL VANTULUI.

DECI, EL N- O SA PLECE-N LUME?

NU MAI SPUNE!!

CASTELUL

SE MISCA-N CERC CONDORUL,

DEPARTE DE LUME,
SUB STELE.
UN ABUR USOR ,CA DE BASM,
TRECATOR,
SE RIDICA DE JOS,
INSPRE ELE.
SE APROPIE

120
TACUTELE IERBURI,
IESIND DIN PAMANT.
ESTE TOTUL AIEVEA?
SAU, SUNT DULCI PETALE,
SPULBERATE DE VANT?

FARA TEAMA, PASESTE

IN POARTA, LA CASTEL,
NIMENI NU-I.
UN DRAM DE POVESTE,
CU BUNICI CE PREA ALBI SUNT DE VREMURI,
INTINZAND MANA LOR
SPRE AL MEU CAPATAI.

USUREL,
PARCA VAD CA PRIN CEATA
CUM SE-MBATA PAMANTUL
DE-A LUMII DULCEATA.

CUM SE-NALTA ARMATA DE FLUTURI,

ARUNCAND PESTE FLORI
A LOR AUR DIN ARIPI,
PREFACUT IN SPLENDORI.

FARA TEAMA, PASESTE

IN POARTA LA CASTEL,
NIMENI NU-I.

ALCHIMISTUL
TRANSFORMA PRAFUL DE PIATRA
IN SUAVA POVESTE
CU DALBE DOMNITE,
CE PASESC LUNECAND
PESTE APA LUNII,
CANTAND
SI CU PRINTI
CE POARTA RAZBOAIE,
MURDARIND CU AL LOR TROPOT
A PAMANTULUI STRAIE.

121
FARA TEAMA, PASESTE.
IN POARTA, LA CASTEL,
NIMENI NU-I!

NUMAI TIMPUL RAMAS-A

SOLITAR,
SA IMPARTA FIINTELOR
POTIRUL DULCE-AMAR.

FARA TEAMA PASESTE

IN POARTA,… LA CASTEL,
NIMENI NU-I.

SUBLIM - MEDITATIE

PARFUMUL GAROAFEI PLUTESTE PE MASA CU VECHI

AMINTIRI,
VANTUL CALD BATE BLAND IN ACORDURI ALBASTRE SI NOTE
SUBTIRI,
TRANDAFIRII-N GRADINI SUNT REGI PESTE TOATA SUFLAREA
FLORALA,
E O DULCEATA PESTE TOT CA NU POTI SA NU STAI AFARA,
MULTE VISE ISI DAU INTILNIRE IN GRADINI BOGATE SI PLINE,
RESPIR, AUD VALUL DIN MINE CUM TRESARE, CUM VINE
PESTE POIENILE ALBE SI FINE.
DESTIN, POARTA-MI PASII CAT MAI BINE… RESPIR.

OCHIUL MEU POARTA-N EL CUVIOSUL CANT AL MERELOR

COAPTE,
IN POMII CE FALNIC TIN RODUL CU MAINI INGRIJITE SI CANTA
PROHODUL,
PIANUL SUFLETULUI SI AMINTIRILOR MELE CANTA IN
ARMONIE CU NATURA, CU PAJISTEA ASCUNSA DIN INIMA
MEA.
DOUA MAINI ISCUSITE SI ALBE MANGAIE VIOARA DIN MINE,
IN ACORDURI SUBLIME.

122
PARFUMUL BUSUIOCULUI IMPRASTIE PE MASA AMINTIRILOR
PULBERE ROSIE MAINILOR MELE.S
SUNT ASA DE MULTE STELE…
PULBERE ROSIE… .MAINILOR MELE…..
AMIN!

DESTAINUIRI

FRUNZE TOMNATICE DE VITA ACOPERA OCHII MEI PE RAND,

DIN CARE CURG USOR, CU SUSUR BLAND.,BOBITE AURII DE
CEARA,

CHIORCHINE DULCI ASEZAT-AU PE BUZELE MELE ARSE

PATIMA AMARA A IUBIRII, VENITA DE NU SE STIE UNDE
SI GURA SOPTESTE TAINA VIETII IN TRIDENTUL STRUGURELUI
BRUMARIU,
E TOAMNA, E TIRZIU
SI PLOUA, PLOUA AFARA, PLOUA-N MINE.
FECIOARE ALBE TREC FACANDU-MI SEMN,
PE DEALUL ANOTIMPULUI ETERN.

PAMANTUL PLIN DE ROD ACOPERA MAINILE MELE

SI TOT TRUPUL MEU PRIMESTE BINECUVANTAREA SFINTILOR.
IUBESC? SAU NU-I DECAT IZVORUL VIU CE IESE DIN ADANCUL
FIINTEI MELE SPRE A SERVI PACE INSETATILOR?
FREAMAT? SAU ILUZIE?
SUNT INDRAGOSTITA?
UN COR SUPREM DE FRUNZE AURII,CA BUZELE COPIILOR
CAND ROSTESC CUVANTUL ,,MAMA”, IMI STAU IN PAR, PE
UMERII TREMURATI DE SUBLIM, PE OCHII SPALATI DE
DUMNEZEU SI SARUTATI DE INGERI, PE TOT TRUPUL CE-SI
SCHIMBA HAINA.

123
,

REGATUL

IN REGATUL ASCUNS COBORATA-M USOR

SA AFLU TAINA CARE A FACUT ATATIA INTELEPTI
SA SE INALTE-N FIINTA LOR.

SENTIMENTUL SINGURATATII MA URMAREA,

IN VREME CE ATINGEAM CU PICIORUL PIATRA GREA.
ARMONICE TREPTE: SINGUR LE STRABATI IN TUNELUL CEL
NEGRU.
IN REGATUL ASCUNS, MINTEA NU EXISTA, ZBORUL NU
EXISTA,
SPECTACOLUL LUMII DISPARE… FARA CHEMARE.
ESTI TU, FARA TRUP SI SENZATII, FARA IDEI SI ALTERCATII.
IN FATA, O OGLINDA FARA GEAM,
NICI O REFLEXIE IN VAN,
ESTI DOAR TU, DOAR TU.
PE ULTIMA TREAPTA !

CRISTAL

VISEZ SI-N VISUL MEU, SUNT O FLOARE CE SE DESPRINDE DIN

BRATELE
ADORMITE ALE POMULUI SI ALEARGA INDRAGOSTITE SPRE
PAMANT.

124
SPER SI SPERANTELE MELE SE TRANSFORMA-N PASARI
ALBASTRE CE-SI ALFA CUIBUL DEPARTE DE LUME.

SIMT SI-N TRAIREA MEA DE PRUNC, TREMUR DE EMOTIE

MANGAIND LANUL GALBEN DE GRIU.

VISEZ, SPER, SIMT.

ZEII

O! E ATATA FRAMANTARE,
LA CARE MII DE ZEI AU PLANS.
M-AM RIDICAT SA MERG PE APE
SI-N PALMA MII DE STELE-AM STRANS.

IN VIS ATATEA PASARI ALBE,

DANSAND CU FLORILE-N VAZDUH,
AU TREZIT ZANELE DIN FIINTA-MI,
CE SE-MBATAU CU SFANTUL DUH.
O!CLIPA, TU, MAI STAI IN OCHII-MI,
CE TREMURA DE-O APA CARE
S-A INALTAT DIN ROATA SFANTA,
SI A PORNIT SPRE NEMISCARE.

O! E ATITA FRAMANTARE
LA CARE MII DE ZEI AU RAS,
IAR RASUL LOR, CA O CHEMARE,
DEASUPRA-MI MII DE STELE-AU STRANS.
NUNTA

PRIN FATA MEA A TRECUT UN PIERSIC INFLROIT.

ERA VIU SI CANTA LA VIOARA.
FLORILE TREMURAU INTRE ELE SI ERA O VESELIE NEBUNA.
TE-MBATAI DE IUBIRE.
SA TE MAI INTREB DACA EXISTA MISTERE?

125
ELE EXISTA, EU SI CU TINE LE DAM VIATA.
CAND VOM INCHIDE OCHII SI INIMILE NOASTRE VOR FI TACUT
DEMULT,
ALTE INTREBARI SE VOR NASTE...

JOC

E NOAPTE.
E NOAPTE SI AUD SOAPTE.
GREIERUL MINTII MELE ISI DESAVARSESTE CANTECUL.
PULBEREA ALBA A SIMFONIEI INTELEPCIUNII.
TU CREZI IN MISTERE?
DAR VOI?
RATIUNEA MEA ARE NEVOIE DE ARGUMENTE,
SUFLETUL, NU.
EL STIE TOATE TAINELE.
MAESTRII ASCUNSI IN ROTOCOALELE AURII ALE FRUNTII SI
OCHILOR ALBI, INCERCANATI DE SUBLIM.
TU CREZI IN MISTERE? DAR VOI?
PLANGEA O FURNICA PE-O BUCATA DE PIATRA.
S-A TOPIT, IN FINAL, DE PLANSUL CEL UMED…
CINE? PIATRA !

SIMBIOZA

NINGE CU SUSPINE DE PETALE ROZE SI PLINE,

BUZE VESNICE CANTA LITURGHIA VIETII,
NICI FOCUL NU ARDE, NICI APA NU CURGE.
CA TIMPUL! E HOT! SE ASCUNDE! SE STRANGE.

126
TRUPUL VESNIC RAMANE SA INCHEIE MENIREA,
SPIRITULUI ALBASTRU CE-SI ASTEAPTA VENIREA

OCHII VII TREMURAND DE PETALE AMARE,

SIMFONIA! ASCULT-O!TRIL DE ZGOMOT SI ZALE.

,,NU-AUD”
DATI URECHII O PUTEREABSOLUTA,
INTR-O LUME DE FREAMAT,
CINE S-AUDA?
HAI, SA CANTE ORCHESTRA,
PRAVALIRI DE CASCADE,
RABUFNIRI DE ADANCURI,
PRABUSIRI SI ROCADE.

DE CINE

DE CINE-TI ESTE FRICA, OMULE,

CE FARA ARIPI VREI SA TE-NALTI LA NORI?
AI VREA SA ATINGI SI CERUL SI PAMANTUL,
DAR AI UITAT CA TU NU POTI SA ZBORI.

IN TINE SUNT SI NEGRUL SI ALBUL, DEOPOTRIVA,

DEPINDE DOAR CUM MINTEA TA LE-MPARTE,
DACA-I PUTEA BALASTUL SA-L DAI PUTIN DEOPARTE.
N-AI MAI FI O FIINTA ATAT DE DISTRUCTIVA.

TI-E FRICA, DAR, DE DEMONI, DE RAUL CE DOMNESTE

IN MINTEA TA,
ACOLO FACUT-A IMPARATIE.
CA MUNTELE SE-NALTA SI CA O APA CRESTE
SI NU-TI MAI LASA, OMULE, PRILEJ DE BUCURIE.

GAND
127
SE-AUDE CEVA DIN ORIENTUL GANDULUI MEU,
CIRESUL ESTE MEREU INFLORIT.
MAINI FERMECATE PREGATESC RITUALUL STRAVECHI AL
CEAIULUI.
ASCULTA! LEMNUL DE SANTAL, MANGAIAT DE ARIPILE UNEI
PASARI FANTASTICE, INGANA O SUAVA MELODIE.
FII COPIL AL CASTANILOR, LASA BLANDUL COPAC SA-TI
PIEPTENE FIREA.
SA PLOUA DIN TINE CU PETALE DE NUFERI.
PRINDE-N PALME EVANTAIUL ZORILOR SI DIMINETILOR,
SI STRIGA! STRIGA-TI BUCURIA SI VIATA.
DEZBRACA-TE DE HAINA GREA SI ARUNCA-TE IN BRATELE
RAULUI VIU,
MANGAIETOR SI GALBEN CA SOARELE.
LASA ZAPADA ALBASTRA SA CADA PESTE PARUL
TAU.PRIMESTE-O!
UN CANTEC SE AUDE DIN GROTA BATRANULUI CU FLAUTUL
DE AUR.
E VREMEA INITIERILOR SI A MARILOR TAINE.
ASCETI FARA NUME ALUNECA BLAND PE PAMANT.
SE SIMT AROMELE DE PORTOCALI. LAMAI SI FRUCTE ALBE
SI A DULCETII LOR.
SUNT DOAR UN VISATOR.

UN COR DE CRINI CANTA-N HARFA UNUI FILOSOF.

CINE STIE? O FI SOCRATE, CE CU LAMPA APRINSA UMBLA-
NCET, CA SA CAUTE UN… OM?

MOZAIC

DAR INTR-O LUME PLINA DE ATATA ZGOMOT

CINE SA AUDA-N EL CAND TAINA STRIGA?
DACA AI SA LASI GANDUL USOR, DEOPARTE,
AI SA AUZI MATERIA CAND NASTE,
AFLATA INTR-O PERMANENTA NUNTA.

128
CAND AI PE TINE SUTE DE COJOACE,
DIVINITATEA, PENTRU TINE… TACE.

ESTI BOGAT INTR-O CLEPSIDRA,

CARE-NCET, INCET SE SCURGE,
ARE LIMITE SI MARGINI,
ABSOLUTUL NU-L ATINGE.

SI DACA OCHII N-OR SA VADA,

SI NICI URECHEA O CLIPA, N-O S-AUDA,
DIN LAUNTRUL FIINTEI MELE,UN SUNET VA DA ROADA,
VA CRESTE CAT UN MUNTE,
CA PE URMA – NCET SA SCADA,
SI ATUNCI VOI STI PARINTE, CA TU ESTI VIATA TOATA.

INCANDESCENTA

ZBOR DE CUCI SI FREAMAT GALBEN,

RANA GREA A UNEI FRUNZE,
CHIPURI ROZ PLANGAND PE PANZE,
PE UN TRUNCHI SOLID DE CARPEN.

RASAR EU, RASARE FLOAREA!

CAMPUL STRIGA! URA, VIATA!
DAR VENIT-A DIMINEATA
SI NE-A ADORMIT CU BOAREA.

UMBLA-N CER UN ZVON CA STEAUA,

CARE-A RASARIT ASEARA,
LOGODITU-S-A CU MAREA,
LUNA, S-A FACUT AMARA.

COLO, JOS, IN CAMP PE PAJISTI,

TREC ALAIURI RAZLETITE
DE MIRESE PARASITE,

129
 CINE-O STI PE UNDE-S MIRII?

NUNTA DE MAI

NICI PE PRUNCI NU I-AM UITAT,

IATA O POVESTIOARA,
EU AM SCRIS-O INTR-O SEARA
SI-NSPRE CER M-AM RIDICAT !

SE SPUNE CA IN ACEASTA LUNA NUNTILE NU-SI AU LOCUL.

LA OAMENI, POATE.
NATURA, IN SCHIMB, TAINICA SPLENDOARE, NUNTESTE CONTINUU.
VIBREAZA DE CULORI SI ARIPI DE FLUTURI, SPULBERA IN AER
PETALE DE PIERSICI INFLORITI, CAISI, VISINI SI ROUA DIN CER.
USOR SI LIN ALEARGA PE DEASUPRA LUMII SI PRIN SUFLETE
INDRAGOSTITE, VANTUL, PRIETEN AL NOPTII SI ZILEI, FIN
DANSATOR SI ATOTCUNOSCATOR. EL ITI POATE SPUNE CUM, IN
CEAS DE NOAPTE, PE FURIS, S-A CASATORIT TRANDAFIRUL CU
FIRAVA LACRAMIOARA SI LILIACUL CU REGINA NOPTII. SSST! SA
NU NE AUDA MAICA FLORILOR, REGINA MAYA! NU ESTE
INGADUITA NICI O NUNTA INTRE FLORI.
DAR CUM REGINA NOAPTEA DOARME, ATUNCI… POVESTESTE
VANTULE- CAVALER.
PAI, ASCULTATI:
DEPARTE, IN MIJLOCUL PADURII SANZIENELOR S-A NASCUT
ASTA NOAPTE UN CERB GALBEN CU PODOABA IN FRUNTE, SEMN DE
AN BUN SI RODITOR.
TOATA PADUREA A CELEBRAT. DANSAU IN CERCURI
FERMECATE URSII, TINAND IN BRATE MIEII CEI BLANZI, LUPII
ALINTANDU-SE CU OITELE, ALBE, MISTRETII PURTAND PE SPATELE
LOR IEPURASII ADUCATORI DE NOROC.
COPACII FREDONAU VASUL SECRET AL TRUNCHIURILOR SI
INVITAU IN HORA PASARILE DE NOAPTE.IN ADANCUL APELOR, IN
PALATUL CELOR 12 PIETRE AL REGINEI ADANCURILOR, E MARE
BUCURIE. S-A NASCUT INTAIA SA FIICA, FRUMOASA ANEMONA.
DELFINII PLUTEAU IN VAZDUH, COMUNICAND CU SOIMII,

130
STELUTELE DE MARE AU FORMAT UN COR VESEL, CANTAND
MELODIA VALURILOR, IAR RECHINII NU S-AU LASAT NICI EI MAI
PREJOS. VOR FI NANASI !

SUS, IN VAZDUH, ZARVA MARE. REGINA ,,PORUMBITA” ISI

CASATORESTE FIICA. MICUTA ,,ALBA” VA FI MIREASA. SE
CASATORESTE CU SOARELE. NUMAI CE-A VAZUT-O SI I-A PICAT
ATAT DE DRAGA INCAT A JURAT CA DE NU-I VA FI SOTIE, NU VA
MAI INCALZI LUMEA. SI MICUTEI ,,ALBA” I-A PLACUT FRUMOSUL
PRINT. INALT CU PLETE BLONDE SI OCHI SCAPARATORI.
- ,,EA VA FI MIREASA MEA,,, A SPUS SOARELE”.
CAND RAZELE MELE VOR STRABATE LUMEA SI VIERSUL EI SE
VA RIDICA DEASUPRA NORILOR, ATUNCI PESTE LUME SE VA
ASTERNE PACEA ABSOLUTA. FARA CALDURA MEA SI GLASUL EI,
LUMEA NU VA PUTEA EXISTA.
NATURA, IN SCHIMB, TAINICA SPLENDOARE, NUNTESTE
CONTINUU.

ASTA A FOST O DULCE POVESTE DE MAI.

NOAPTEA LUI CRACIUN

TOTUL ESTE ATAT DE ALB, ALB CA LAPTELE DIN SANUL

MATERN.
ASTA NOAPTE O ZANA LILIACHIE A COBORAT USOR LA
FEREASTRA SI CU MANUTA-I MITITICA DE COPIL ZGLOBIU A PICTAT
PE GEAM FLORILE MIRESII, ALBE SI PLINE DE PARFUMUL GHETII.
AM COBORAT DIN PAT CU PICIORUL GOL IN APA DE CRISTAL A
NOPTII, CE SE REVARSA CALDA PRIN GEAM SI M-AM APROPIAT
TIMIDA SA LE ATING. UN VAL DE BUCURIE AU SIMTIT MAINILE
MELE, ATINGAND MARGINEA DANTELATA A PETALELOR CE
STRALUCEAU IN CRISTALE DE STELE. ZANA, USOARA CA UN PUF DE
LEBADA, MA CHEMA CU OCHI STRALUCITORI CATRE EA SI DIN
PALMELE-I DE ARGINT SE AUZEAU CLOPOTEII INCEPUTULUI DE
LUME.

131
 MULTUMESC CRAIESEI CA A LASAT SA CADA PESTE LUME
HAINA EI INVALUITOARE SI PURA. HAR CELUI CE STIE SA VISEZE SI
BUCURIE CELUI CE NU-SI UITA COPILARIA.
,,ZANA BUNA, ZANA BUNA,
DA-MI BUCATA MEA DE LUNA,
DA-MI BUCHETUL DE MATASE
SA-L ARUNC EU PESTE CASE
SI PE HORNURI SA PATRUNDA
BUNATATEA, O SECUNDA.

ZANA BUNA, ZANA BUNA,

DA-MI BOBOCI DIN FLOAREA TA,
CA-I DE GHEATA, ASTA STIU!
DAR, CAND VINE DIMINEATA,
SE TOPESTE TOATA GHEATA.

PESTE OCHII MEI INCHISI

A TRECUT, CA O PARERE,
BLANDUL, MARELE MOS ENE
SI MA SCOL DIN ASTERNUT,
AM VISAT?
SAU AM STIUT?
CA N-A FOST NICI VIS, NICI SOMN,
CI A FOST AL NOPTII DOMN,
TATAL CELOR 3 CRAIESE,
A LUMII ALBE MIRESE!!

OCHII-MI RAD, PRIVIND SPRE GEAM,

APA LUNII NU MAI ESTE,
SOARELE-I STAPAN ACUM.
CACI TRECUT-A TAINA NOPTII
SI-A SOSIT AL ZILEI DRUM,

NOAPTE BUNA, COPIII MEI!

CAUTARE

132
HEI! NU M-AUDE NIMENI?
SUNT UN FIR DE BAMBUS,
CE VIBREAZA-N ZORII ZILEI.
CER PLOII STROPII EI,
CER VANTULUI DANSUL SAU,
CER COPIILOR SURASUL SFANT.

HEI! SUNT ROUA PE IARBA, BINECUVANTARE A CERULUI,

SPAL PICIOARELE IUBITELOR, CE-ALEARGA IN TAINA PESTE
MINE,
SUNT OCHI DE APA, CE FREAMATA DE ,,UNDE”.
SUNT PUFUL PAPADIEI LUAT DE VANT SI DUS DEPARTE,
ACOLO UNDE ALEARGA LIBER CAII SALBATICI, FARA DE BICI
SI FARA DE CAPASTRU.
SUNT PUIUL GALBIOR IESIT DIN OU SI MA-NCALZESC LA
SANUL MAMEI MELE, VIATA…
SUNT SEVA CONSTIINTEI, STROP AL CLIPELOR DE DURERE SI
DE ILUMINARE.
SUNT AICI SI ACUM, SUS SI JOS, NICAIERI SI PRETUTINDENI !

TURNIRUL MEU

CA PLOUA-N MINE? NIMICA-I… SA SI NINGA!

SA STINGA, DACA POATE, APA, FOCUL MEU.
DAR NU ! E UN IZVOR CE CURGE VESNIC
SI NU POATE
SA SE OPUNA, NICICAND, LUI DUMNEZEU.

LA URMA- URMEI TOATE-S O SEAMA DE CUVINTE,

CE-NSIRUITE NE PRIND IN ROSTUL LOR.
CE BINE-I DE ACELA CE NU MAI ARE MINTE
SI STA!UN FIR DE BAMBUS,
IN ACEST VAST DÉCOR.

CUI O SA-I PESE CA-NSIR AICI CUVINTE?

133
POATE DOAR CAIETUL SA SIMTA ACEST ZBOR,
SAU POATE DON QUIJOTE, NEBUNUL DE LA MANCHA,
OPRINDU-SE LA ELE, LE DA UN SENS SI LOR.

VITEAZULE! LA MASA SA-MI FACI SI MIE LOC,

ARTHUR! CU GLAS DE TUNET VERDE,
IATA-MA-S: TURNIR,
NU-MI TREMURA NICI MANA,
NICI LACRIMA PE FATA.

INTERIOR

CUNOSC IUBIREA PURA DIN LEMNUL DE SANTAL,

SCULPTEZ VIOARE ALBASTRE DIN FIERUL CEL MAI TARE,
RASARE-N MINE CRISTUL DINTR-UN CUMPLIT CALVAR,
NU SUNT ACUM NIMICA, DECAT UN DROB DE SARE.

RASARE FARA VOIE O LACRIMA DIN PLEOAPA

SI NU-I CUNOSC ESENTA, E PURA SAU NU E?
DIVIN ESTE ECOUL CE VINE APRINS DIN APA,
RASARE SI APUNE-N TANDEM CU SOARELE.

INCEPUT

ACELA CE NU STIE CE TAINA ASCUND CUVINTELE,

SA CALATOREASCA IN TARA PLOPILOR TREMURATORI,
ACOLO UNDE IARBA VORBESTE CU VANTUL
SI SOARELE CU ZEUL PAMANTULUI.

ESTE ASA DE MARE TENTATIA DE A FI ZEU?

SUNTEM ZEI?

134
SI DACA DA, PRIN CE DEMONSTRAM CA SUNTEM ZEI?

AUD O SOAPTA A CUIVA.

SUNT O ERETICA?
PAREREA TA !
NUMAI TU MA POTI CONDAMNA.
NU TU?
PARDON !
ATUNCI RATIUNEA TA.
N-AM TEAMA DE APA, PAMANT SI FOC,
CACI TOATE ACESTEA LA UN LOC,
NU-NLOCUIE GLONTUL CE-TI PLEACA DIN MAINI.
PRIETENE DRAG,
NOI, AICI, NU SUNTEM STAPANI,
SUNTEM DOAR CALATORI, EFEMERI, VISATORI.
SUNTEM NAVE ALBASTRE,
PE O DULCE APA,
CE-N VISARE NE POARTA,
CATRE ULTIMUL TARM.

ZBOR

IUBESC PASARILE PENTRU CA… ZBORUL LOR

IMI AMINTESTE LIBERTATEA PIERDUTA.
PE VREMEA CAND ZBURAM
SI AVEAM ARIPI.

IUBESC MACII CIMPULUI,

PENTRU DANSUL LOR SACRU,
CE-MI AMINTESTE
SANGELE PAMANTULUI VIU.

IUBESC STELELE,
PRINTESE ALE CERULUI,
PENTRU MELODIA LOR SUBLIMA SI FARA SFARSIT.

135
 CLIPE

CURG ALBE DIMINETILE PE TRUPU-MI UD DE VERSURI,

CLIPELE STAU, SE-APLEACA SI ADORM
IN ACORDUL UNUI FLAUT.
DOUA, TREI STELE S-AU STRECURAT IN PALMA MEA
SI-MI STRALUCESC FIINTA.

DACA O SA NINGA-N PRIMAVARA,

FLORILE CE-ASCUND POMII OR SA-SI IA ZBORUL.
UNDE?
NU STIU, CHIAR NU STIU.
- AM SA LE-NTREB.
- HEI, CRAIASA A CRENGUTELOR, UNDE DORITI SA VA
ASCUNDE-TI DE OCHII NOSTRI?
- DEPARTE, FIINTA OMENEASCA, IN TARA UNDE
FRIGUL NU TE MAI PATRUNDE,
OCHII STAU MEREU DE STRAJA,
UNDE CLIPA ESTE VRAJA,
UNDE MANA NU NE FRANGE,
UNDE CERUL ESTE PUR
SI-N VAZDUH, NUMAI PARFUM.
- IA-MA, IA-MA SI PE MINE.
- NU SE POATE, DRAGA FIINTA.
NU ESTI FLOARE CALATOARE,
NU STII CE-I AIA SPLENDOARE.
DEPARTE, IN LUMEA NOASTRA,
UNDE PETALA-I CRAIASA,
NICI UN ZGOMOT NU PATRUNDE,
NICI APA NU FACE UNDE,
STRIGATUL NU-I CUNOSCUT,
OALA N-APARE DIN LUT,

ESTE O LUME ASCUNSA INTRE PETALE,

DEPARTE DE SUFERINTELE AMARE.
AI S-AJUNGI SI TU INTR-O ZI,

136
DUPA CE VEI CALATORI,
STRAIN DRUM PRIN LUMEA TA.
CAND POARTA SE VA DESCHIDE,
NU-I NEVOIE DE CUVINTE,
NICI DE-AMARA RUGAMINTE.
DOAR ASTEAPTA
SI-AI SA FII
SI TU FLOARE,
INTR-O ZI.

ADAM SI EVA

PLOUA CU PRAF DE ROUA FIERBINTE

IN PADUREA TROPICALA
SI DEPARTE, DEPARTE,
SE AUDE GLASUL PAPAGALULUI ARA.

PADUREA SE-NCHINA
DEASUPRA EI PLUTESTE O LUMINA,
IAR FRUNZELE COCOTIERILOR
STRALUCESC IN NOAPTE.
SI DEPARTE, DEPARTE,
SE AUDE GLASUL PAPAGALULUI ARA.

E CEAS DE TAINA.
FIINTELE TOATE SE-ADUNA IN MIJLOCUL PADURI,
SI IATA POVESTEA, FARA DE INCEPUT SI FARA DE SFARSIT !

ADAM

137
O FORMA FIRAVA SE-ARATA DIN APE.E BUNUL ADAM, VENIT
SA CULEAGA
DULCI FRUCTE.
DESPRE EL SE SPUN MULTE.
PACALIT DE O FIINTA CU TRUP DE CLESTAR,
A GUSTAT DIN POTIRUL DULCE - AMAR.
PACALIT DE DOI OCHI CU OTRAVA IN PLEOAPE,
A FOT IZGONIT DIN RAI,
CAT MAI DEPARTE.

SA CUNOASCA DUREREA
SI-A TRUPULUI TAINA.

FRUNZELE COCOTIERILOR
STRALUCESC IN NOAPTE
SI DEPARTE, DEPARTE,
SE-AUDE GLASUL PAPAGALULUI ARA.

FIINTELE
SE-APRIND CA O TORTA DIN DULCE LUMINA,
SE-NALTA O CLIPA,
CA O FLOARE-N GRADINA
SI SE SCUTURA-N NOAPTE,
SPRE O ALTA LUMINA.

MANA,
ZAMISLITOARE DE FORME CU DESTINE APRINSE,
MISCA ROATA,
CE SE-NVARTE CU ZGOMOT.

FIINTELE
SE-APRIND CA O TORTA DIN DULCE LUMINA,
SE-NALTA SI MOR,
CE SOARTA HAINA!

O ALTA FORMA FIRAVA

SE-NALTA DIN APE.
ESTE EVA, VENITA SA-MPARTA
DULCI FRUCTE.

138
SIGUR SI DESPRE EA SE SPUN MULTE.
CICA AR FI PRIETENA CU TARATORUL SARPE,
CE I-AR FI SOPTIT LA URECHE VORBE DESARTE.

CUM AR FI,
SA GUSTE MARUL,
CU ADAM, CALATORUL.
GUST BUN, AROMA, CULOARE
SI FORMA.
SUNT GUSTOASE SEMINTELE AMARE,
CE TE-AFUNDA IN TIMP SI VISARE.

PLOUA CU PRAF DE ROUA FIERBINTE

IN PADUREA TROPICALA
SI DEPARTE, DEPARTE,
SE AUDE GLASUL PAPAGALULUI ARA.

PORUNCA

LA INTAIA MEA PORUNCA

SE APRINDE-NCET IN ZARE,
DALBA STEA CE STA DE-A PURURI,
STRALUCIND CA O CHEMARE.

BRAU DE FOC SI FALDURI ALBE

PESTE LUME STAU DE STRAJE.
SUNT UN NUFAR DE ZAPADA,
STAU IN APE, PRINS IN VRAJE.

SOCOTESC PULBEREA LUMII

UN BALSAM PENTRU DURERE,
OCHI DE CER CE SE REVARSA
PESTE MINE, CU PLACERE.

PLANG, IN PUMNI, MARGARITARE,

OCHILOR CE NU MAI SIMT,

139
TOATA BOAREA SI DUREREA,
CE SE SCURGE PE PAMANT.

PASAREA ALBASTRA

SUNT PASAREA DIN VISUL TAU,

ITI AMINTESTI DE ZBORUL MEU,
CAND EU DANSAM IN FIINTA TA?
EU ODIHNESC PE ALBE FLORI,
TU, LUMEA MEA VREI S-O OMORI.
CE-I OMULE CU TINE?

SUNT PASAREA DIN LUMEA TA,

ITI DAU UN STROP DIN VRAJA MEA,
DAR VREAU SA TE MAI ROG CEVA ;
-IA-TI PUMNUL GREU DIN PANA MEA.

SUNT PASAREA DIN ALTE LUMI,

EU NU MAI SUNT DIN LUMEA TA,
AM SA MA-NTORC, POATE- INTR-O ZI,
SA-TI INVAT FIINTA ,,A ZBURA”.

DAR CE TARZIU VA FI ATUNCI,

CAND FLORI VOR DISPAREA DIN LUNCI,
CAND LUNA NU VA MAI VEDEA
PAMANTUL,
DE MANTIA CE VA FI PREA GREA.

OMULE, DE CE IN MANA TA
PUS-A IMPARATUL TARINA?

DOAMNE

140
DE TE-AS SIMTI CU ADEVARAT IN INIMA MEA,
N-AR TREBUI SA-MI PESE, DOAMNE,
DE CE A FOST ODATA,
SAU DE CE VA FI CANDVA.

INDIFERENT CE NUME PORTI,

DE FLOARE, VANT, PAMANT SAU APA,
DE OCHIUL TAU CEL SCRUTATOR,
NICI IN ATOM NIMENI NU SCAPA.

CADERE

NU A CAZUT ORICE STEA,

CI PRIMA SI ULTIMA.
MI-AM INTORS, UIMITA, CHIPUL SPRE PAMANT,
SI-AM VAZUT IN LUMINI SI FORME,
MATERIA NASCAND,
SALTAND IN CASCADE SI CULORI,
CIMPURI VERZI DE IARBA,
PLINE OCHI DE FLORI,.
POMI DANSAND CU VANTUL
SI-N TANDEMUL ALB,
DARUIND LIVEZILOR
FRUCTE DE SMARALD.

SI DEASUPRA LUMII
A CAZUT O STEA.
NU A CAZUT ORICE STEA,
CI PRIMA SI ULTIMA.
SE SPUNE CA UN SUFLET SE DUCE LA CER.
CE TAINA STRAINA,
CE DULCE MISTER!
IN SPATELE STELEI ,CONVOI LUNG DE PRINTI.
PLUTEAU DEASUPRA LUMII,
DISTINSI SI CUMINTI.

141
LA URMA,
PRINTESE CU OCHI DE ARGINT,
LASAND DIN MAINILE LOR SA CADA
MINUNI PE PAMANT.
DEPARTE, DOI LUCEFERI,
ADANC STRALUCIND,
LUMINAU DRUMUL ALBASTRU,
AL CALATORULUI SIHASTRU,
CE SE-NCUMETA SA PLECE,
AVAND DE-A DREAPTA SOARELE
SI DE-A STANGA LUNA.
SFIDAND SI LEGEA FIRII
SI TEAMA
SI FURTUNA.
SUS, DEASUPRA LUMII,
A CAZUT – DANSAND- O STEA,
PLEACA SUFLET-CALATORULE,
DU-TE – DANSEAZA CU EA.
NU ESTE PRIMA SI NICI ULTIMA.

TONURI

FIINTA SE INTOARCE IN DUMNEZEU

ASA CUM A PLECAT: UNICA SI IREPETABILA.

EU SUNT CENTRUL LUMII.

LUMEA ESTE CENTRUL MEU.

LA UN SEMN DIVIN SE-AUDE

MELODIA ANCESTRALA,
DULCE CA O STEA ALBITA,
PURA, CA SI O PETALA,
ZGOMOT BLAND DE MAINI ALBASTRE,
DIRIJAND O SIMFONIE,
VINDECAND AMARE SUFLURI,

142
 CE RESPIRA-N AGONIE.

INTOARCEREA

AM COLINDAT IN TOATE CELE PATRU ZARI, V-AM ADUS SUB OCHI

UN PIC DIN EXISTENTA ALTORA, DIN DUREREA SI IUBIREA CE
CALAUZESTE ORICE FIINTA DE-A LUNGUL VIETII, FIE CA ESTE
CUVANTATOARE SAU NU. AM DORIT SA VA APROPII DE ,,SEMENII’’
VOSTRI CARE NU CUNOSC INCA GRAIUL OMENESC, DAR CARE AU SI
EI DREPTUL LA DRAGOSTE SI MOARTE, CA FIECARE DINTRE NOI.
POVESTILE SUNT PLINE DE INTELEPCIUNE SI TALC. UNDEVA,
ACOLO IN PIEPTUL FIINTELOR CE LE-AM FACUT CUNOSCUTE IN
ACEASTA CARTICICA, SE NASTE, CRESTE SI DAINUIE UN…
MIRACOL.
MIRACOLUL SE NUMESTE,,A FI”.

AM COLINDAT,
DAR MA INTORC.
CARAREA PE CARE AM PORNIT,
DUCE
INAPOI, ACASA.

AM DESCHIS OCHII ,IAR AFARA, CATIVA STROPI DIN

FALDURILE DE DANTELA ALE NORILOR ALUNECAU FRENETIC,
SARUTAND PAMANTUL SI IMBRATISAND SPRE PURIFICARE COPACII
ARUNCATI PE DEALURILE INALTE DE-O MANA NEVAZUTA. POATE
AM DORMIT SI-AM VISAT?! A FOST AICI REGINA APELOR, NICMUR?
SAU PESCARUL – OM, IANI? SAU POATE VITEAZUL PRINT VULTUL,
CE LOCUIA IN CERURI? ZARIT-AM POATE, OCHII CEI TRISTI AI LUI
TUN-ET, CE COLINDA, SARMANUL, STRIVIT DE-ACEASTA LUME? IN
PALME AM SIMTIT OARE ,,PERLA’’ STRALUCIND?

DAR CINE BATE-N POARTA?

143
SIGUR, ESTE NIAMDUN.
SI-I OSTENIT DE DRUM,
NU?
NU-I CHIAR NIMENI AFARA?
ATUNCI,
DE AM VISAT,
DA-MI IUTE O HARTIE,
SA SCRIU ACEST VIS LUNG,
CA TOATA LUMEA SA STIE,
CA ATUNCI
CAND ,,OCHIUL” E DESCHIS,
TOTUL E ,,REALITATE”
NIMIC NU ESTE ,,VIS”.

TOTUL

PRIVITI ACEST MIRACOL.

UNUL,
PRINTRE ATATEA ALTELE,
CE NU ESTE DEPARTE,
CI FOARTE APROAPE DE NOI.
IL RENEGAM SPUNAND: E O MARE EREZIE.
IN LOC SA-L CUPRINDEM CU MAINILE, CU OCHII SI CU
SUFLETUL.
OMUL,
CARE-SI PIZMUIESTE APROAPELE,
ESTE VREDNIC DE MILA
SI NU ARE PIC DE INTELEPCIUNE.

PENTRU CA TOTI SUNTEM CA ,,UNUL”,

UN MIRACOL PRINTRE ATATEA ALTELE,
PUSE DE-UN VISATOR,
IN TAINA NOPTII LUI,
PE DRUMUL FLUTURILOR CU ARIPI ROSII.

PENTRU CA TOTI SUNTEM UN PLAMAN URIAS,

CE IMPODOBIM EXISTENTA,
MIRACOLE,

144
PRINTRE ATATEA ALTELE………….

SFARSIT!

145