Antolo6ic dc basrnc,

lc6cndc qi povestiri

Chigindu .2017
S*wta,t
Bas wte ,,,,.,.,,, 4
Fralii Grimm. Frdlior .............
gi surioard ......... 5
Charles Perrault. Cenugdreasa ......... ............. 17
Hqns Ch. Andersen. Bobocelul cel ur6t .........29
Charles Perrault. Piele-de-mdgar ....... .............44
Fralii Grimm. Albd-ca-Zdpada ......... 61
Hans Ch. Andersen. Degelica ..........77
Mihai Eminescu. Fdt-Frumos din lacrimd ........91
Ion Creangd. Capracu trei iezi ......... .............113
Ion Creangd Fata babei gi fata mo$neagului .......... ..... 123
Ion Creangd. Povestea lui Harap-Alb ....... .....131
Petre Ispirescu. Aleodor impbrat ....1g4
Petre Ispirescu. Pasdrea mdiastrd ...191
Iulia HaSdeu. Prinlesa Fluture ........203
Povegti populare. ... ...21O
Poveste romdneascd. Ghrcitorul ndzdrdvan ..2I0
Poveste romdneascd. Fata isteald a mogului ............. ..2I4
Poveste greacd. Berbecul de aur ....219
Poveste romdneascd. Tana-Cdpitana .............223
Poveste bulgard. Fructul cel mai valoros .....232
Poveste cehd. Feciorul de imp[rat de prieteni ajutat ...................234
Poveste coreeand. Povestea cdinelui credincios ............. ............243
Poveste norvegiand. Zdna gi fata ceas6rac6 ............... .251
Poveste turcd. V6ndtorul cu noroclavdnat ...257
Poveste romdneascd. Clopolelul fermecat ........ ..........265
Poveste cubanezd. De ce Iepuragul are urechile rungi .26g
Poveste chinezd. Penelul fermecat al orfanului ........... ................ 273

318
 -*
ffig

L.g.^de ,,., 278

Legendd romdneascd. Sora Soarelui .............279

4 Legendd romdneascd. Bradul sau pomul darurilor ......283

5
Legendd romdneascd. Bradul ............. .......... 285

t7
Legendd romdneascd. R6ndunica .......... ......286
Iulia HaSdeu. Ghiocelul ............. .. 288
29
Legendd romdneascd. Legenda crivdlului .......... .........290
Bernard Clavel. Legendd spaniold. Perla pddurii ........291
6t
77
9l
Pov.stiri ,, 298
Ion Dru{d. Balada celor cinci motdnagi .........299
113
Ion Creangd. Ursul pdcdlit de vulpe ............. 308
123 Emil Gdrleanu. Grivei .... 311
131
Emil Gdrleanu. Fricosul .............. 313
184 Emil Gdrleanu. Frvnza ..314
191
203

210
210
2t4
218
223
232
234
243
251
257
265
 41[ tr, ,;,..,

-
Fralii Grimm

Fr^dfi or,^ Fi srlr,^io a,td,

IZ
Ifruu odatd doi copii - un b[iat qi o fatd - care trdiau cu mama
se}1 lor vitregd.
tntr-o zi frdltorul a luat-o pe surioar[ de mdnd gi i-a spus:
- Dup[ ce a murit mdicula noastr6, n-am mai avut parte de via!6 bund
in casd. Mama vitregd ne snope$te in bdtdi, qi dacd incerci sd te apropii
de ea, te imbr6nceqte! Iar de mdncat nu ne dd decdt coji de p6ine uscatd
qi ftrdmele sau resturile care rdm6n de la ceila[i. Pdnd gi c[felul de sub
masd o duce mai bine, c6ci lui ii azvdrle din c6nd in cAnd c6te o bucatd
mai bunicicb. Vai, doamne, de-ar gti mdicula noastrd cdte indurlm! Hai,
surioard dragd, sd ne cercbm norocul in lumea mare, cd nu mai avem
trai in casa asta!
Au purces ei la drum qi au mers toatd ziuLica prin lunci gi cdmpii,
pe drumuri nemaiumblate, cu bolovani inlesate. Cdnd s-a stdrnit ftrb
veste o ploaie, surioara a zis:
- Yezr, frdtioare, qi cerul pldnge de-a noastr[ jale, precum
ldcrimeazb inimile noastre.
Tot mergdnd ei aqa, au ajuns inspre seard intr-un codru des. Morli
de foame, frdnli de oboseald qi de neagrd amdr[ciune, s-au ghemuit in
scorbura unui copac qi indatd i-a furat un somn addnc.
A doua zi, cdnd s-au trezit, soarele era deja sus qi incdlzea curazele-r
fierbinli scorbura in care iqi gdsiserd addpost copiii.
Frdliorul a spus:
- Surioard drag6, mi-e sete de mi s-a uscat limba in gur6. Dacd
ar fi pe aici pe aproape vreun izvor, m-a$ duce sd beau un gdt de ap6.
Vai, imi pare c[ aud susurul apei!

5
 Fr[fioruls-a ridicat, $i-a luat surioara de mand qi s-au dus s[ caute
gipotul. Dar scorpia de mamd vitregd era vrdjitoare: qtia meqtegugul
de a inchega apele curgdtoare, de a preface oamenii in alte frpturi.
c6nd avdzut cd cei doi copii au fugit de acas6, s-a luat tiptil dupd ei
qi a vrijit toate gipotele din pddure.
Tot mergand aga, cei doi copii au dat in cele din urm6 de un izxoras,
a cdrui apd limpede s6lta sclipitoare peste pietricele. Frdliorul s-a
repezit s[-gi potoleascd setea.
Surioara a desluqit insd murmurul grbbit al izvoragului: "cine va
bea din apa mea se va face tigru! cine va bea din apa mea se va face
tigru!"
Atunci surioara a strigat inspiimdntatS:
- Nu bea de aici! Rogu-te, nu bea, c[ te vei face tigru gi md vei
m6nca!
Fr6fiorul a ascultat de povala surioarei gi nu a sorbit drn cea ap6,
cu toate cd ii era grozav de sete.
- Bine, voi rdbda p6nd vom da de un altizvor, i-a zis el.
Cdnd au ajuns la al doilea qipot, surioara l-a auzit qi pe acesta
qoptind: "Cine va bea din apa mea se va face lup! Cine va bea din apa
mea se va face lup!"
Afunci surioara, cuprinsd de spaimS, i-a ingr[dit calea:
- Rogu-te, frdlioare, nu bea, cd te vei face lup qi md vei mdnca!
Fr[fiorul i-a dat ascultare gi de data asta, zicdnd
- Bine, voi rdbda pdnd vom da de un aht inor, dar sd gtii cd voi
bea din el, orice ai zice, cd mor de sete!
Cdnd au ajuns la al treilea rzvor, surioara a deslugit qi goapta
acestuia: "Cine va bea din apa mea se va face cerb!"
Surioara nu i-a ingdduit frdliorului nici de data asta sd bea gi a zis

II ingrijorat[:
-Vai, fr[lioare, rogu-te, nu bea, c[ te vei preface ?n cerb gi vei fugi
in codrul des, ldsdndu-mi singuricd!
T
T 6

!
i-au dus sd caute
"t
;tia me$tegugul
i in alte fbpturi.
rat tiptil dupd ei w
na de un izvorag,
le. Fr6lioru1 s-a

agului: "Cine va
r mea se va face

: tigru qi md vei

:bit din cea ap6",

Lzis el.
rzit ;i pe acesta
e va bea din apa

:a1ea:
la r ei mdnca!

ar sd ;tii ca voi

slu;it 5i ;oapta

*''.:..-....
:a si bea ;i a zis --.1-
.:.?-:t:€;t.;9.:,,, r
.^.i--::
:r:il.:rli::rL::: ::i.r':
1 r 1'r'::':;
---].;*..'.,.:u,':;.

;x3t:&.".-
r cerb ;i r,ei fugi
-..:.::,:+,,,.: :,,: t: a, ::.1 :..: t,.
:]:1
Nici n-a apucat bine s[ rosteascd vorbele acestea, cd frdfiorul, care
nu mai putea rdbda,n-a ascultat-o pe surioar[, ci a ingenuncheat l6ngd
izvor qi a sorbit cu nesa! apa rdcoritoare. Dar de indatd ce primii stropi
i-au atins buzele, s-a gi prefbcut in cerb.
S[rmana fatd,aizbucnit intr-un pl6ns sffiqietor de mila fr[1iorului,
iar pe bietul cerb l-au podidit lacrimile gi el s-a ghemuit l6ngd ea, cu
jale amard in privire.
intr-un sfdrqit surioara a spus:
- Fii pe pace, dragd frdfioare, c[ eu nicicdnd nu te voi pdrdsi.
zicdnd acestea, a scos legdtoarea de aur, care-i linea ciorapul,
qi a prins-o de gdtul cerbului. Apoi a impletit din frunze de papurb
o frdnghiuld m6tdsoas5, l-a legat qi s-au pornit in grabd in ad0ncul
codrului.
Au mers ei aga cale lungd, pdnd ce s-au pomenit in dreptul unei
c[su!e. Fata s-a uitat induntru gi, nezdrind lipenie de om, s-a g6ndit:
"Am putea rdmdne cu traiul aici, frrdmari griji gi necazuri".
A strdns frunze uscate qi mugchi de i-a fbcut cerbului un culcuq
moale; in fiecare dimineald se ducea s5 caute rdddcini, zmeurd,qi alune
ca sd-gi astampere foamea, iar cerbului ii aducea un bra! de iarbb
fraged6, hrdnindu-l din pa1m6. Dupd ce se sdtura, cerbul se zbenguia
voios in preajm5. cdnd se 16sa noaptea, surioara, frdntl,de oboseal[,
igi 15sa cdpgorul pe spinarea cerbului, caldd gi pufoasb ca o pernd, gi
indatd o fura somnul. De-ar fi fost cu putinld ca frdliorul s[ redevind
om precum a fost, amandoi s-ar fi simlit de minune in acel loc.
Aqa s-a scurs o bundbucatd de vreme, ei ducandu-gi traiul singuri-
singurei la mijloc de codru des. Dar iatd, cdink-o zi s-aintamplat ca
impdratul din acele meleaguri sd meargd,ravdndtoare, cu ogari gi cu
mare alai, anume inpddurea in care locuiau ei. Glasul cornului, lbtratul

t
rA
c6inilor qi strigdtele vAndtorilor au rdzbit pdnd in inima codrului.
Auzind larma aceasta, cerbul nu qi-a putut stdpdni dorinfa de a vedea
vdn6toarea.
t
T 8

h
ca fra1iorul, care
enuncheatl6ngd,
i ce primii stropi

mila frdfiorului,
ruit lAngd ea, cu

vol parasl.
linea ciorapul,
Tnze de papurd
rabd in addncul

?n drepful unei
om, s-a gdndit:
cazuri".
bului un culcug
zmeurl,qi alune
Lnbra! de iarbS
bul se zbenguia
1tA de obosean5,
;d ca o pernb, gi
rrul sd redevin6
n acel loc.
;i traiul singuri-
;-a intdmplat ca
l. cu ogari gi cu
'omului, ldtraturl
nima codrului.
nnta de a vedea
 - Surioard, las6-md la v6ndtoare, s-a rugat el, cd nu md mai rabdd
inima!
Atdta se ruga, cd in cele din urmd fetei i s-a muiat inima gi i-a
ingdduit sd plece, dar i-aporuncit:
-Yezi sd te intorci pdn[ in sear6. De teama vdndtorilor eu voi zdvori
uga, dar ca sd te recunosc, sd bali la ugd qi sd zici: "surioard dragd,
dd-mi drumul in cas[". De nu vei spune intocmai aceste cuvinte, nu-!i
voi deschide!
Nespus de bucuros, cerbul azbughit-o afard,vesel qi zburddnd de
fericire.
impdratul qi vdndtorii care-linsoleau, zdrindu-lpe cerbul minunat,
s-au luat dupd el, dar n-au izbutit s6-1 ajungd. cdnd credeau cd iaca-
iaca pun mdna pe el, cerbul se avanta ca o sdgeatr peste tufari gi se
mistuia ca prin farmec.
Cdnd se ing6na ziua cu noaptea, cerbul s-a dus intr-un suflet la
cdsula 1or, a bdtut la uqd qi s-a rugat:
- Surioard drag6, dd-mi drumul in cas6!
Uqa s-a deschis indatS, cerbul a sdrit voios in odaie qi a dormit dus
toatd, noaptea in culcugul lui moale.
Dimineala, in zorr de zi, vdndtoarea a reinceput. Auzind glasul
cornului qi strigdtele gonagilor, cerbul nu gi-a mai gdsit astdmpdr gi
s-a rugat:
- Surioard, d[-mi drumul afard", cd nu m[ mai rabdd inima sd stau
linigtit, trebuie sd vdd neapdrat vAnbtoarea.
Ce era sd facd fata? Cu inima zdrobith,i-a deschis uga, sfbtuindu-l:
- Ia aminte sd te intorci pdn6, in seard gi, ca sd te las sd intri, sd
spui precum te-am invSfat!
impdraful, c6nd avdzutiar cerbul cu leg[toarea de aur la gdt, s-a
luat iute dupd el. $i s-a pornit o goand nebun[ prin pddure. cerbul
I
d
era mai sprinten - fugea de parcd nici nu atingea pdmdntul. intreaga
ziulicdl-au tot haituit gonaqii, iar in amurg l-au inconjurat qi un vdndtor

t a reuqit s6-l rdneascd la picior.

! l0
\
 m .L-

nu me mai rabdd Bietul cerb a prins a qchiopdta, qi-a incetinit mersul qi, cu chiu cu
vai, a ajuns acas6. un vOndtor s-a luat ins6 tiptil pe urmele lui qi l-a
ruiat inima qi i-a auzit spundnd:
-
Surioard dragd, d[-mi drumul in casd.
rilor eu voi zdvori vdnbtorur avdzut cum s-a deschis gi cum s-a inchis cat ai clipi
"Surioard dragd,, din ochi uqa. El a relinut totul, a mers repede la impdrat qi i-a povestit
)ste cuvinte, nu-fi toate cele vdzute qi auzite. Abia qi-a incheiat vorba, c6 impiratul a zis
cu nerdbdare:
el 9i zburddnd de * MAine vom merge iar Ia v6ndtoare!
Mare spaim[ amaitras surioara,cdndavdzutcd cerbul e rlnit. I-a
e cerbul minunat, spdlat rana de sdnge, a oblojit-o cu ierburi de leac ai l-a indemnat:
credeau cd,iaca- - Du-te gi te culc6, dragul meu, ca sd te vindeci c6t mai repede.
peste tufari gi se Rana nu era ins6 gravd qi a doua zi cerbul n-a mai simlit nici o
durere. Cdnd a auzit iar sunetul de corn qi strigbtele gonaqilor, nu qi-a
i intr-un suflet la mar aflat liniqtea gi a zis:
- Nu md mai rabdd inima, trebuie sd merg cu orice pre! la vdndtoare.
Dar nu-!i face griji, cd nu pun ei mOna pe mine.
,ie gi a dormit dus Surioara a prins a pldnge amarnic qi tot ingdima printre suspine,
cu jale in glas:
rt. Auzind glasul - Nu te las nicidecum! C5-1i gdsegti moartea qi rdmdn eu singuricd
gdsit astdmpdr gi in codrul des, pdrdsitd de to1i.
- Afld cd de nu md laqi, am sd mor de necaz gi amdrdciune! a spus
bdd inima sd stau cerbul. Ori de cdte ori aud comul sundnd, nu-mi g6sesc astdmpdr.
Dacd avdzut cd nu-i chip s[-1 facd sd se rdzgdndeasci, surioara i-a
uqa" sfituindu-l: deschis u;a, cu inima sffigiatb de durere, gi cerbul, bucuros, a rupt-o
te las sd intri, sd la fugd in p[dure.
Zdrtndu-L, impSratul a dat porunc1 vAndtorilor:
de aur la gdt, s-a - Urmdrili-lcu inverqunaretoatdziuapdndin noapte gi nu-l sl[bifi
n pldure. Cerbul din goand, dar s5 nu-i pricinuili cumva vreun rdu.
imdntul. intreaga cand soarele a asflnlit, impdratul i-a spus vdndtorului care ii vorbise
iurat fi un vdndtor in ajun:
- Hai sd-mi ardli cdsula din pddure.

w:":w
 Ajung6nd in fala c[su]ei, impdratul a bbtut la uqd qi a strigat:
- Surioard dragd,, d6-mi drumul in casl!
Uga s-a deschis qi impdratul, trecdndpragul,
avlzuto preafrumoasd
fatd,fard, seamdn pe lume. copila a inghelat de spaimd gi gi-a pierdut
cumpdtul: in locul cerbului intrase un tdndr voinic cu o coroan[ de
aur pe cap!
Dar imp6ratul i-a aruncat o privire drdgdstoasd gi, intinzdndu-i
prieteneqte mdna, a intrebat-o cu blAndefe:
- Vrei sd md urrneziin palatul meu, s[-mi fii dragd solioard?
- Vreau, a rdspuns fata, dar ingdduie-mi, M6ria ta, sd iau gi cerbul,
cd nu-l pot pdrlsi.
impdratul a liniqtit-o, zicdndu-i:
-Am sd-!i implinesc voia - cerbul te va insofi cdt vei trii gi nu va
duce lipsd de nimic.
Tocmai atunci a venit in fugi cerbul.
Surioara l-a legat cu frdnghiula cea de papurd,I-aluatin brale gi
au pirdsit cu tolii cdsula din pddure.
impdratul a incdlecat, a aburcat-o pe frumoasa copild pe cal gi a
pornit spre palat. Au mers ei cale lungd, depdrtatd, iar cdnd au sosit
la curlile impdrdteqti, aufbcut o nuntd cu mare alai gi veselie, de s-a
dus vestea in lumea tntreagS.
Fata' a ajuns acum impbrdteasa. $i au trdit ei ani mu{i in fericire,
purt6ndu-i de grijr cerbului, carc zburda cattii zitlica de lungd prin
grddina palatului.
Mama vitregd cea hain6, de rdul cdreia copiii plecaser[ de acas6,
credea cd pe fatdau sffigiat-o fiarele pbdurii gi cd pe bdiatul prefrcut in
cerb l-auucis v6n6torii. Dar cdnd aaflatcd erau fericili gi c[ le mergea
din plin, a turbat de necaz qi nu gi-a mai putut g6si tihn6. Foc qi pard
I1 de m6nie, se tot gflndea cum sd-i prdpddeascd.
Fata ei adevdratl, care eraurdtdfoc gi chioard de un ochi, le purta gi

I ea s6mbetele. O tot cicdlea pe maicS-sa, findnd-o morliq:

T
t t2
a gi a strigat:

nt o preafrumoas6
mb gi qi-a pierdut
cu o coroan[ de

i gi, intinzdndu-r

isofioard?
l, si iau qi cerbul,

[t vei trbi gi nu va

-a luat in brale gi

copild pe cal gi a
iar cdnd au sosit
gi veselie, de s-a

mu$i in fericire,
ica de lungd prin

ecaserd de acas[,
Siatul prefbcut in
ili gi c[ le mergea
:ihnd. Foc gi pard

in ochi, le purta gi
rliq:
:i:

- vreau sd fiu solie de impdrat qi st6p6nd peste imp[rdlie!

- Ai nilicd rdbdare, o linigtea maicd-sa, las-cd gdsesc eu vreun
prilej ca s-o duc la pierzanie.
N-a trecut mult timp gi impdrdteasa a adus pe lume un copilag
tare-tare drdgdlaq. Dar tocmai atunci s-a intdmprat caimpdratul s[ fie
dus la vdnrtoare. Scorpia de femeie atdtaa aqteptat. Aluat chipul unei
slujnice imp[rbtegti, a intratin iatacul impdrdtesei qi i-a vorbit aqa:
- vino, M5ria ta, cd !i-am gdtit scdlddtoarea, sd-!i sporeasc[
puterile. Gribegte-te, sd nu se rdceascd apa.
Afurisita de vrdjitoare cu fiicr-sa , careera gi ea pe acolo, au dus-o pe
impdrdteasd in baie, sd se imbdieze, anincuiat-o gi gi-au luat tdlpbgija.
Yezi cd ele au atd[at un foc ca in iad, pundnd la cale ca frumoasa
impdrdteasd sd-qi dea duhul in fierbin[ealaceea.
Dupd ce a frcut mdrgdvia asta, femeia cea rea i-a pus fiicei sale
o scufie pe cap qi a culcat-o in patul impdrdtesei. A fbcut vr[ji gi i-a
dat infbligarea imp[r[tesei, incdt semSna leit, de nu le deosebeai, dar
nicidecum n-a putut pune la loc ochiul. $i ca impdratul sd nu bage de
seamd, a povdfuit-o sd stea culcatr doar pe partea unde-i lipsea ochiul.
seara, impdratul s-a intors gi tare s-a mai bucurat, dacd a aflat cd
impdrSteasa a adus pe lume un drag de fecioraq. A vrut sd se ducd la
c[p[tAiul scumpei sale solii, sd vadd cum se simte.
Dar slujnica ardcnit de credeai cd e sfhrgitul lumii:
- Stai, Mdria ta, s[ nu care cumva si dai perdelele la o parte, cd,
irnpdrdreasa are nevoie de linigte gi lumina poate s[-i facd vreun rdu.
impdratul nu s-a incumetat sd calce pragul qi n-a aflat cd.in pat nu
era imp[rdteasa cea adevdratd,.
Lamiezul nopfii, c0nd toli dormeau in palat, doica care vegheara
cdpdtdiul pruncului avdnttcum s-a deschis uga gi cum in iatac arntrat
impdrdteasa cea adevdratd. A luat pruncul in brale qi l-a aldptat.Apoi a
I
d
potrivit perna, l-a culcat in leagdn qi I-a acoperit cu plapuma. N-a uitat
nici de cerbul, care dormea intr-un ungher, gi l-a mdngdiatpe spinare.

t Apoi s-a strecurat din odaie, fbr[ s6 spund vreun cuv6nt.

h
h
ffi