3.

011

l 7

M
ISEir

I.

clo,- -e
ii r-

SIMION FLOREA MARIAN

.PASARILE NOASTRE

LEGENDELE LOR

Mg '24
.....

VW*

B4,1114111111

_-.

a-Vim

-I

Editura SOCrEC & Co., S. A. R. Bucuresti

Pretul Lei 40
www.digibuc.ro

SIMON FLOREA MARIAN

PASARILE NOASTRE

LEGENDELE LOR
th 4

titi at inpratuirt

44*

""1411"kiraft-

- MUN1C1PIUL U -

1314k,ApTE (A PENTRU TOT1

40576

tty 2 P. M.
www.digibuc.ro

SIMION FLOREA MARIAN

Printele Simion Florea Manan, yost

membrit al Academiei Romfine,

in satul Ili$efti din Bucovina, la 1 Septemorie 1847. .5i-a lAcut studide elementare in
satul-..su natal, a urmai apoi la 00 file se-

cundare din Suceava (Bucovina), Nsud

si Beiuf din _Transilvania, iar studdle superioare

teologia

le-a fcut la Cernufl.

Dup" sfiiqirea studdlor a funcfionat ca

preot-a jutor in comuna Cndreni, de unde,

dupii ctiva ani, a lost trecut ca profesbr

de timba romfin la gimna2iul superior din
Suceaoa.

S. Fl. Marian a publicat mai mulle lucrri de o mare valoare ca: Nunta la Romttai (1890), Naterea la Rom'ini (1892),
lnmormttntarea la Romni (1892); lucrri
care, dat fiind valoarea lor follciorislic
necontestat,
lost tiprile cu chelluiala
Academiei Romne. In afar de acestea
Descniece si
Srbitiorilela Roma i (3 volume), Legendele Mai
Cc) Dormiulni si, ins/at-44 admirabila lucrare Ornitologiti poporn r om n din
www.digibuc.ro

care s'a extras si volumut de fag. Ornitologia popolanii romn este o lucrare
constimcioass,rodul unei munci de ani intregi,
in acelasi limp o liter are giinfifich de mai e

valoare. Card muncii s desgroape cineva

attea Cledinfe desvre sule de psbri, arg-

tnd, in graiul shitos al poporului, toate

credinfele, toate legendele, lode proverbele

la care au dal nastere,toale zicalele despre
ele,
si ce pliiceie sh' vezi cum ingeniozitatea poporutui romfinesc a scornit atfilea

legende, rare de care mailrumoase si mai

poetice!

Printele S. Fl. Marian s'a stins din Di*

in Suceava, la 11 Aprdie 1907.
Intr'un studia biografic din 1910, pi ofesorul publicistul Livia Marian, fiul
infaliseazZi in felul urnibtor meritele de cercelgtor ale Palintelui S. Pl. Marian si imprejurrile care au favorizat desvoltat ea operei sale folkloristice:
Fire muncitoare,
seninii de Oran s'adatos
Koala i orasul, deopotrivii
de striiinepentru.mintea i inima sa, nu i-au

instrgnat Pea. Incii in fragecta finer*,

stnd sfios pe
scoaiei, a simfit ofin .
tul invioriitor de pe plaiurile romnesti,
infeles duhtfl vrernii celei nou. .oricitt de
www.digibuc.ro

mare este meritul lvii Alecsandri ea antemerggtorul lui, trebue admirate priceperea

oi munca tiingrului sfios, sgrac .0izolat de

corifeii oi asezgmintele culturii i literaturii
romgnesti de peatunci, care a otiut nu numai sg calce pe urma antemerghtoriler, ci
sg-i lose in urmg.
Daca entuziasmul, priceperea i muneti
depusg in ogorul hteraturii romfine e meritul su exclusiv, nu Mar nufin meritg recunootinfil cei ce au otiut sii descopere, prefuiascg i sprijineascii aceste calilgfr.
cei ce i-au descoperit, prefuit oi sprijinit aceste calitgfi n'aufost Romnii de aici

din Bucovina, din nemijlocita avropiere a

sa, care, cu pufine excepfii, nu I-au cunoscut oi prefuit dupg merit, ci depgrtata
Academic din Bucureolii regalului romfin.

nici ea intreagg, ca corp, ci cifiva menittfi,

apostoli ai romgnismului de pretutindeni, care

au avut nemuritorul merit de a incerea s

trezeascg la o noug viafii nafionalg Igrimiturile rmiinismului din dreapta Dungrii oi

de dincolo de Carpafi. Academia a fost

aceea care a descoperit i chemat pe mo-

destul preot bucovinean in rfindut membritor sfii, i-a dat inctemn la scris, l-a inertrajat cu tipgrirea scrierilor sale.

;,In fari Mai civilizate, cum e de pilda

www.digibuc.ro

pairia frafilor Grimm, un 'Marian n'ar fi

fost osgndit pentru o viafg intreagg sg-si

cheltuiascg o bung parte din timp i sanglate ea inviifgmfintul in Koala. Sau eel pufin nu i s'ar fi oprit de atgtea ori, din partea puternicilor zilei, de a petrece 2-3 sgptgmgni pe an la sesiunea generala a Academiei Romighe din Bucuresti, nde, dupg
cum spunea intr'o pdifiune de -concediu spre

acest scop: convenirea ai o mulfime de

bgrbafi distinsi de ftiinfg imi procurg nu
numai deosebite indemnuri i invaraturi noug,
ci mai cu seamg promovarea
sprijinul
activitgfii mele literare".

De mult vor fi disprut in wnbra

acei stgpgni vremetnici,care l-au fcut

sg simtg puterea ion. Nu va pieri insg numele amiiritului preot care, cu loata srcia mijloacelor si neintelegerea acelora ce
i-ar fi putut indulci munca frumoasg, a
avid i curajul si timpul i seninglatea sufleteascg de a-si ridica singur monumental
traireic care va dginui inainte, i dup" ce
va flerge pion& i soarele nunzele de nur
de pe monumentele bogate ce inghifesc or'
umbra lor modesta cruce de *Inn a fiului

de fgran din Ilictii Bucoviner.

B. p. T.

www.digibuc.ro

PASARILE NOASTRE SI LEGENDELE LOR

CIOCARLIA
Pe intinderea cereasc nu se afl nici
un nouras, nici un semn de apropierea
vre tmei furtuni. Numai stelele, acesti ochi

veghetori ai nopfi, se vd strlucind in

deprtare prin nemrginitul spatiu.

Tot astfel ei pe intinderea pmnteasc.
Pretutindeni domneste ak ea cea mai
adnc linite i .lcere... Nici un semn
de vreo furtun sau alt neplacere!.., Numai unde i unde se aude nrurmurul vrpail:1de cele albe, care
unui riturel
ca piste mri intinse se ltesc pe sesurile
larinelor, i fnetele cele incrcate de tot
felul de floricele frumoase i mirosiloare

ne dau una din infatsrile cele mai plcute si cele mai atrgtoare.
Tot s stai s admiri ale naturii CmDar latal... timpul lin se strecoar... zorile se ivesc i cu dnsele dimpreunti se
desteapt i o psric din sorfinu I ei cel
dulce d.e peste noapte, care, sculndu-se
www.digibuc.ro

Risarile noastre

din roua cea racoritoare snipe igcgtoare

a diminetii, incepe a se Ing lta cercuri spre

cer i prin ctmtecul ei cel plgcut a ne
anunta apropierea zilei.
$i oare ce fel de pgsgridi sg fie aceasta

si de ce se balt ea in eer curi spre cer,

cant:And piing ce o pierdem din vederi si

asttel s.e coboarg ea in jos, iar cand e ca
de vr'o doua prajini de sus dela piimant,

ca o sageata se lasa in jos spre cuibusorul sau cel durat pe suprafata pmntului?
Aceasta p5saricil e Ciochlia, lat. Alauda

aryensis. L germang, die Feldlerche,

cauza inaltarii sale spre cer, cand cantg,

ne-o spun inai multe legende poporane,

dintre care cea mai frumoasii e fgra indoiala cea compus6 in versuri de ilustrul
'nostru poet V. Alecsandri ').
Pe cat insa de sonor si de atiaggtor e
can tecul acestei pas'grele, pe cat de plkut
e timpul cand data' ea, pe att, i poate
mult mai atraggtoare si mai frumoase,
sunt legendele ei.

Deci, lgsand la o parte legenda lui V.

Alecsandri, in bung sperani a ca cei mai
multi o cunosc, i tot Romanul adeygrat,
9 Legenda Ciocarliei, din eiclui Legende".

www.digibuc.ro

Ciocarlia

care gtie numai cig-ce-va a ceti, ar trebui s'o cunoascil, voiu reproduce aicea

ale legende ale acestei psiirele, despre

care un cntec poporan lie mai spune
urmaloarele :

Lie, Lie
Ciocrlie
Zbori in Soare
Cfinttoare

Si revina
Din luming
Pe piimnt

Cu dulce cnt').
IL

Cea dintai legend, pe care am auzit-o

dela o Romncii din Siret, e cea urniiitoare:

fost odat un imparat i o

foarte avuti, omenogi i cinstiti de
cAtre toli supugiilor i impratii de prinprejur. Acegtia, de cum se trezira i vgzurl lumina soarelui, petrecurki totdeauna
in frica lui Dumnezeu, gi de aceea aveau
toate celea ce le trebuia, mimai un
1) Din Legend4 Cioarliei 4 V. Alecsandri,

www.digibuc.ro

10

Pashrile noastre

singur lucru le lipsea... n'aveau dci un

prunc. Si... Doamne! ce n'ar fi dat sn"

aib i ei un prunc!.. Nu era zi ca

nu imprteasca milostenii i daruri pe la

srmani, nu era zi s nu se roage lui

Dumnezen, doar, doar le druieste

lor un prune.
Dar trecura multi ani la mijloc si dorinta lor incifi tot nu li s'a implinit.
En urma urmelor, tocmai and pierchisera totted nadejclea c se vor putea numi
si ei cndva prini, le-a ascultat Dumnezeu ruaiimintea si
ddruit o fiic, pe
care o numira Luminioara. 5i ei de aceea
o numira astfel: una, pentruc era foarte
frumoas si al doilea, fim.dcal era pentru
dnsii ca o lumina, ca lumina ochilor,
uncle se ducea ea, acolo se duceau i ei.

Luminioara trka, ca si prinii sk, in

lui Dumnezeu, si cu cat crestea

mai mare, cu atata se facea mai frumoasa
frica

si mai fermeckoare. Si tocmai din pricina aceasta nu iesea ea la preumblare,

temndu-se ca sii nu o deoache cineva
sau sti nu i se intmple altal nenorocire.
Insa inteo zi, n'are
ce face
si o intreaba de ce nu se duce si ea, a
www.digibuc.ro

alte fete de imprat, la preumblare, de

ce sade numai acasa ?.,.

Luminioara raspunse maicei sale si-i

zise ea ea, numai daca voiesc printii ei,
indatii se va duce la preumblare. i In-

teadevar, c, colea de catra seara, cam

pe lirnpul acela cand se scoboar soarele

spre apus i e mai frumos i mai placut
de preumblat, a iesit si ea intaiasi data
in grdina imparateasca. In grdina aceasta
a umblat ea incolo i incoace pang. ce-a

'dat de o usit mica, ce ducea spre un

ses intins i frumos si cum a dat ea de

usifa acea sta. a deschis-o si a iesit printr'insa

ses. Pe sesul acel apoi
preumblndu-se cat s'a fi pieumblati a
inceput ea a privi mai de aproape intreaga
fire, care i s a ,infatisat dinaintea ochilor

1111 se putea destul mira de frumusetea

ce o ved9a in toate prtile. Lisa ce i-a

placut 'el mai mult dintre toate cafe a

a vazut, a fost soarele, carele se cobora

incet s'pre apus.

Mult timp a stet ea si s'a uitat la soare

cum apune si mult timp dup' apusul lui,
la razele sale cele luminoase, care ca
niste fire nemarginite de aur se intindeau
pe campia cerului.
Asa de tare ii plcu ei cum apune soa-

www.digibuc.ro

12

PsriIe noastre

rele, nct in tonta seara, iesea s priatata ce a iesit

veascil apusul -lui.
atata ce a privit la &Amu!, piing ce in
urma urmelor s'a indragoslit de el.
Iara dupa ce s'a indrbgostit acum de.
soare, a Inceput din ce in ce a se supa
ra si a se usca, pana ce s'a.imboluavit
cum se cade,
Parintii sal, viizand-o astfel, se intristara i o intrebara: ce-i lipseste de se
usuch asa de tare ?... ce durere are?
Ea dintru inceput nu voi sii le spunii
uimica, iar mar pe
vazand cal parinfii tot una o intreabn", le raspunse c
trebue sa se desparfeasca de dansii si sa
mearg in lume, ca sa-si caute norocul.
Parintii sai, auzind ce si-a pus in gand
fiica br s,j avand-o numai pe dansa, incepura a plange si a se tanqui ca niste
prunci i o indemuara prin cele mai duioase cuvinte ca sa nu-i paraseasat, caci
cine stie ce poate sal i.se int5mp1e in
calea pe care vhieste ca sa se porneascit;
insa vazand dela Lrt timp ca numai de
geaba

toata vorba

sfatul, ca. Lumi.-

nioara ntnnai dealt voieste s piece in

lumea hire' ca sa-si caute, dupa cum

spunea ea, norocul, nu se mai incercata

a o opri, ci o bine-cuvantara si-i detera
toate cele trebuincioase de drum.
www.digibuc.ro

Luminioara, Inndu-si riimas bun dela

printii sai, s'a pornit cu Doamne ajut

in fume, ca s. caute palatul cel str lucitor si ni dret.in care auzise ea, acuma de
la cine va fi auzit,calocueste afesul inimei sale, adia soarele. Dar in calea cea
lunga i nectmoscuta, multe uenorociri
neajunsuri o asteptar5.
Dintru inceput i-a mers cum i-a mers,
pentru ca avea cte-i trebuia, avea ce
mnca si cu ce se imbruca, dar cu garsitu!. lucrurilor acestora s'a sfrit si tot
binele ei,
Si asa, mergnd ea zi dudi zi, noapte
dupa noapte, ct Va fi mers si pe uncle
va fi mers, destul atAta c dup o cafe
de mai multe lie a ajuns intr o pustie
rotate mare, unde nu era nici
de oin zarit i unde i se slarsise acum
Merindea ce a fost luat-o de acas.
Astlel datorind ea prin pustia aceea,

ajunse inteun trziu la un loc uncle se

afiau o multime de oameni morfi. Cunt
a vuzut ea mortii acestia asa de tare s'a
inspimntat, c a inceput s. Irernure,
cum tremur varga de fric6; insu. ducat).-

da-se mai incolo,si uitndu-se mai bine

In toate prtile,ls a incredin tat c pe loeut acela a tost o batblie Lane mare si
cruntii, de aceea sunt aatia oameni morti.
www.digibuc.ro

14

Pgsgrile noastre

Si flindc acolo erau foarle multe <vestce i-a pleat ei prin

minte ?..
ia i ea un vestmnt de
acestea ca s'al se inabrace cu dnsul; si-a
luat un straiu huzaresc, s'a imbrcat cu
dn su I s'apoi s'a pornit iarsi mai depa rte,

minte de catane,

Mergand ea acum cat va mai fi mers,

dete de un cal foarte frumos si cum dete
de da.risul a stat mult pe gnduri,
prinse, se sui pe dnsul (-Mare i pleci
mai departe toat ziva aceea, Oda ce in
urm d.te de o .multime de oameni vii,
pe care ii cunoscu indath clup
mintele lor cmi sunt ostasi
Ostasii acestia, cum o zmirirmi, dea-una

se repezir asupra ei s'o prinser, socotind c este vreun spion. Dar dupii ce
se adeveri, c ea nu este spion, ii delermi
o luar a poi in slujba lor

se duser cu. (Musa intr'o btlie.

aceea tur ostasii de ctre dusmanii
lot invinsi si care voita s scape cu via
incepur a fugi incotro Ii duceau ochii
picioarde.
Luminioara Boast! lusm, scpnd co
obrazul curat din prinsoarea

seala in care cazuse, se porni mai departe in treaba t In drurnul SU. larit

www.digibuc.ro

Ciochrlia

15

dupa ce se porni, se duse &Aare pe calul ce 1-a aflat mai inainte, plina ce alunse intiun tarziu la o tntana, unde dete
peste o bab batrana, care torcea Pinjenis.

Baba aceea se numea Intunecimea,

era foarte bucuroas arid cineva o numea astfel, pentruca era blestemat s
poarte vestrninte negre, si la fat era
foarte neagra.
Luminioara noastra, cum a vazut-o a zis:

Vai de mine si de mine, ce baba

neagra ca Intunecimea !

Babei i-a placut foarte tare cuvintele

acestea, pentruc ea totdeauna, cnd o

uumea cineva Intunecimea sau vorbea

tot una de negru, ii era foarte pl5cut. De
aceea a primit ea pe calatoarea miastr
foarte bine, iar dup aceea a intrebat-o:
unde-i merge calea prin o asa pustieiate?

Luminioara i-a spus tot adevarul: de

unde vine si incoiro se duce.
Baba i-a zis:
Dac ma vei asculta pe mine, si vei
face ce-fi voiti spune eu, apoi atunci de
buna seama iti vei ajunge scopul!
Voiu asculta i voiu face! iaspunse Luminioara bucuroasa.
Dacia e asa, apoi mergi spre rhsarit,
zise mai departe Intunecitnea pn ee

www.digibuc.ro

Pa'sgrile noastre

16

vei ajunge la un deal foarte mare si

de sticlil, i dacg te vei putea sui pe varful acelui deal, apoi poti s zici c ti-ai
ajuns scopul.
Luminioara muhumi foarte lrumos Intunec mei pentru siatuf ei cel bun ce i-a
dat,
luat rrnas bun dela dnsa

cglecnd pe calul su, a plecat mai departe spre rsrit.

Dou5sprezece zile neintrerupt a alltorit ea pn ce a ajuns la dealul cel de
stic f.

Calu-i slbise foarte tare de atata drum,

cat a trebuit s mearg, iar dealul la

care ajunsese era foarte inalt, deci cum
s se suie ea acum pe Varful lui?
lath' ins c tocmai cnd era ea in cea
mai mare nedumerire, eand nu tia singur de s4 faca si sii inceapa, vede nu

departe de dnsa un (An. Omul acela era

un crivaliu '). Deci ruglindu-I ea, cvaliul
i-a potcovit calul cu niste cure foarte
mari i tari. Astiel apoi, fiindu-i acum
caul potcovit, s a repezit spre deal i cat
ai scpra dintr'un amnar s a urcat d'asupra lui.
Ajungand Lurninioara pe varful dealuSau covaliu = fierar, potcovar.

www.digibuc.ro

Ciocrlia

17

lui, a multumit lui Dumnezeu,

*tat a se sui, apoi s'a dus s vada ce

este pe dealul celalt

De asupra dealului era un es foarte

mare si intins.
Viizand aceasta, Luminioara s'a suit fariii pe calul su i s'a pornit mai departe
1 a mers pni ce a dat de un palat foarte
mare i frumos.

In palatul acela locuiau trei fete.

Vzhnd fetele acestea, c vine cineva
la dnsele, i-au iesit intru intmpinare.
Luminioara, cum le a ziirit, aa de tare
s'a bucurat, ca i cnd ar fi fost surorile ei.

Fetele ins i-au zis:

Suflet de onn ce etil cine te aduce
pre tine in locurile acestea, cdci de cnd
suntern noi aicea, Inca nimeni pan acum

h'a putut sa vie pari la

noi...

i tu ai

Dup ce rostir ele cuvintele acestea Ii

calul, II duser
staul
deter de mncare, iar pe Luminioara o
luar i se duser cu dnsa in incperile
cele frumoase ale palatului.
Fetele socoteau in miutea lor, cl strinul ce a venit la dnsele nu este fat,
ci fecior, pentruca Luminioara, dup cum
111E1(.6

tirn, ii schimbase rnbriic rn inte a ,

www.digibuc.ro

Nsrile noastre

18

DUO ce a petrecut Luminioara mai

multe zile in palatul acela, huh' chi inteo

zice cea
zi yin cele trei fete la dnsa,
mai mare:

Noi am voi s te lum pe tine de

barbat, cci tare ne-ai plkut, dar nici

una nu te putem lun, cci daca ai voi eu

buMioara ca s te iau, apoi s ar mnia
surori le mele pe mine; iar dac ar voi
una din ele s. te ia, nu mi-ar veni .mie
la socoteal, deci fii-ne mai bine fratele
nostrui

Nu frate, ci 7iceli mai bine sorill

rspunse Luminioara,
c'ci si eu sunt
fatii ca i voi
flainele brbtes,ti, cu

care m vedeti imbrkata, le-am mat pe

mine numai de aceea, ca s fiu scutiift
de multe 'neajunsuri i neplikeri ce mi
s'ar fi putut intmpla in calea mea cea
laugh'

primeidioas!...

Daca esti Lid, cu att mai bine, &lei

de acum inainte vom ti patru, cu peteche.
Din vita aceasta apoi trhir fetele dimpreun cu Luminioara foarte bine, si
emu tot deauna vesele si bine dispuse, cci
nu le lipsea nimica ce ar fi putill sii le
aduc vreo suprare sau alt nepFcere..
Nu asa rs isi petrecea Lumintoara.

www.digibuc.ro

Ciocfirlia

Aceasta din zi in zi ce mergea, tot mai

tristh si mai dus pe gnduri era.
Li.nd seama fetele dela un timp, c
Lurninioara nu e asa cum trebuia s.
bucdroasi, o intrebar de
fie, voioas
ce este asa de trist si tot dus pe gAn-

duri? Ce-i lipseste?,*

Luminioara le rgspunse suspinnd:
Eu de aceea sunt asa de trist pentru

c mi-a sosit timpul ca s m desprtese de voi... s va las cu Dumnezeu

sset ma due in drurnul meu

Fiindc nu voiesti s mai iiirati

cu Doi, ziser fetele, iti vorn da un semn

de aducere aminte, c ai fost candva la

noi, o sabie care are o deosebit putere
si anume: dac se trage jumtate din
teac5., apoi atunci moare jnmtate din
oastea dusmanului cu care te ball, iar

dac se scoate toat din teac, apoi

atunci pica toti dusmanii, numai cpita-

nul lor rmne in viata. Si cum rostir

cuvintgle acestea Ii deter sabia, despre
care au vorbit.
Lurninioara, bucuroas c a cptat un

odor asa de mare si asa de pretios, le

multutneste din toat inima, i apoi se
desprti de dnsele, i lu calul, se sui
clare pe dnsul i, scoborindu-se de pe

dealul cel de sticla, se porni iaraqi spre

www.digibuc.ro

20

1'1s/trite ttoastre

rsrit si se duse, pu

ce njunse la o
fantng. Acolo, Mug fntna aceea, a

aflat ea pe un om voiMe i foarte frumcs.

Intrebnclu-1 ea cine-i i ce face acolo
lnga fntn, omul Ii rspunse, c e un
cpitan de oaste, pe care Il urmresc
dusmanii si nu stie incotro s apuce de
rul bor. Totdeodat Ii mai spuse cpita-

nul acesta, c bunul su imprat epite foarte

inconjurat de dusmani i el nu poate nimic sa-i ajute.

Eu voiu sh v ajut la toji, zise Luminioara. i dup aceasta dete ceva eapitanului de mncare, cci, saimanul era
foarte flaraind, lar dupg cc a infincat t;si
s'a sturat dipitanui, dup ce a mai prins
pujin la putere, ii zise Luminioara ca s'o
ducii la impbratul lui.
Te voiu duce, de ce nu? gtigani

cpitanni

dar e foarte gren de ajuns

pnil la imparatul meu!... Numai singur

Dumnezeu ne poate ajuta s strabatem
*IA la dnsul!...
Luminioara if incur*, spuindu-i s
n'aib nici o fric; i asrt se pornir ei
s ;re nprat, pe care il aflara foarte suprat i dus pe ginduri.

Intrebndu-1 Luminioara de ce este asa

de suprat, ii rspunse impgratul zicnd:
www.digibuc.ro

Ciochrlia

it

D'apoi cum piicatele mele nu voiu

fi eu suprt, dach megiesul meu imi cuprinde toata tara si-mi omoar o multime
de oaste!
Eu voiu
ajui a invinge pe neimpacatul Mriei tale dusman, numai daca
ma vei asculta, zise mai departe Lumi-

nioara.
Imparatul, hucuros de aceas ;-1 fagaduinta neasteptaf, i-a spus ea va asculta-o
cu mare placere, numai de 1-ar putea scoate
din nenurocirea in care se anti et i tara sa.

Luminioar i-a zis atunci s-i dea un

cal i haine ost4esti.
Impiiratul a fcut ce a facut
i-a adus un cal si hainele cerute.
Luminioara, lund hainele, s'a imbracat
de grab cu ele, apoi s'a aruncat iute pe
calul adus i far a mai vorhi ceva se
porni impotriva dusnianilor imp6riitesti si

duse On la un trg mare, unde se

aflau dusmanii.
Dusmanii, vzand ca vine un osta aa
de distrz In fuga calutui asupra trgului,

socotir c e viun spion si

in
nainte voir s'o prind pe Luminioara.

Luminioara, ins viizand si ea, la rndul

s5u, cele ce voiau dumanii s fact' cu
dnsa, scoase pe jumatate din teac" sabia,

www.digibuc.ro

22

Psri1e noastre

ce-a apdtat-o dela cele trei fete, i- cum

o scoase, toti dusmani ati se poroird

wMpra ei azord morti la Omani.

Vdzandaceast intiimplare ceilalti du-

mani, care se aflau in trg, ieird U totii,

in frunte cu irnparatul lor, ca cu atat mai
lesne sd poatd prinde pe* Luminioara
apoi sIl o facIl mii i fdrmi, nu altceva.

Insh Luminioara, cum a vdzut cIl vin

cu tutu i asupra-i, bucuria ei nu era proasfL.

scoase de grabd sabia din teacd, si cum

o scoase... minunea minunilor!... toti
cdzur morii, numai singur impdratul lor rdmase
Imparatul, vdznd i cunoscnd cd nici
pe dnsul nu poate
atepte o soartii
mai bund, pica ia genunchi la picioarele
Luminioarei i o rug
ddr aiasa. viata.
Luminioarei i se Mimi mild de dnsul,
Ii ddrui viata zicndu-i:

facd-ti cldruesc viata, dar de astdzi

inainte sd nu te mai incumeti a infra in
tam impdratului meu, cdci apoi... e vai
i amar de tine !...
du-te de unde
ai venit!. .
Impratul dusman Ii mUltumi din I oath'

inima pentru cd i-a ddruit viata i plea

inddrt pe unde o. venit, ia r Luminioara,

veseld cia a invins aa de lesne pe
man, s'a intors la impdratul ei.
www.digibuc.ro

Ciochrlia.

23

Impiiratul, care cu ajutorul acestei fete

a sdpat de dumani, i-a ieit cu cea mai

mare bucurie inainte, nmltumindu-i pentru binele cel mare ce i 1-a 1cut, i spuindu-i totd.odata c. ea poate sa. ada la
curtea lui pana la moarte i nimic nu-i
va lipsi.
Impratul, scpat de duinani, nu tia

voinicul care I-a mntuit este fat; el cuo.eta ca e fecior. Ins, mai pe urm, acum

din cine

prin cine nu se tie, destul

c a auzit c mntuitorul lii

fat,

cum a auzit, a chemat-o la sine, i-a

dat haine muiereti i apoi a luat-o de
sotie.

Impratul a-cesta, mai ilia nte de a se

estori cu Luminioara, era logodit cu
alt fata de imprat. $i fata a ceea cauta

acuma toate chipurile ca 8,6 strice Lumini oarei, s'o nenoroceasc, dar nimic nu

i-a putut face. Si nici n'ar ft putut face

cxci Luminioara nu s'a ciistorit din

bun g. voie cu impratul, ci numai r in sil,

de a,ceea cguta ea toate mijloacele cum

ar pu ea scapa de el, cum ar putea mai

de grab i mai lesne fugi, doar i va

putea ajunge odatii scopul, ce i 1-a propus Ina.' de cnd s'a pornit de acasa.
cum ei-a pus de gaud, aa a i facut.
www.digibuc.ro

24

Pgsarile noastre

Inteo zi pe cnd impratul, adicA brbatul ei, era dus nu stiu unde de acas,
a iesit pe furis la preumblare si cum a
iesit nu s'a mai intors inapoi, ci scapand
odata din prinsoarea in care fr de voia
ei a fost czut, a apucat iarsi drumul
spre rskit 1 s'a tot dus, s a tot dus,

pn ce a ajuns la un loc uncle zhicea un om

foarte btrn si neputincios, neputnd vorbi

bine, ci numai gngnea ca pruncii ceia

ce abia se invat a vorbi, iar prul de

Pe capul lui era alb ca laptele si lung panl

la glesne.

Luminioara, cum a vazut pe acest btrn, i s'a f cut mil de dnsul,

splat
trumos, i-a tuns pkul cel lung de pe cap
apoi i-a dat s mnnce.
Batrnul, dup ce a mncat bine si s'a
striurat, i dup ce si-a mai venit in

fire, a inceput a mai vorbi ca oamenii

si a intrebat pe Luminioara: de unde vine

si incotro se duce ?
Luminioara i-a spus toat istoria ei din
fir de Or, cum O. ce, cui adica scopul ei

este sui mearg pana la Soare, de care

s'a indrgit si de al crui dor nu mai
poate rbda pan ce
va vedea.

Biltrnul, dup aceasta mrturisire sinCertt, a inceput a-i descrie de aingruntul

www.digibuc.ro

Cioctirlia

25

toat calea pe unde are g raearg, zicndu-i:

De-aicea merge drumul drept la Soare;

el este foarte lung, dar nici de cum pri-

mejdios. Una big totusi trebue g-ti -spun.

In calea ia vei intalni un cine; acelui

cine g-i di buctica asta de pine, ce
fro dau eu, i el nu-ti va face nimic, dar

caut bine sa nu fie alt pine, ci numai

aceasta, cci alta nu are puterea, care o
are aceasta. Iar dup ce-i trece de cinele de care ti spun, vei ajurige la un
palat foarte frumos si strlucitor, inaintea
cruia se afl o fntn. In palatul acela
locueste Soarele. mainte Mg de a intra
intrInsul, s bei ap din fntn i apoi
sii intri inuntru.
Dup aceasta ii dete btrnul o felioar
de pme si-i dori cale bun.
Luminioara a multumit din toat inima biitrnului pentru paine pentru sfatul lui cel bun si priatesc, si-a luat rimas bun dela dnsul i apoi s'a pornit
iarsi la drum si s'a dus, s a dus, pn ce

a dat de un cine cu trei capete ca-

rele cum a vzut-o, deauna a grit la datum si a voit numai dect s'o nu nnce.

lug ea, cum a vzut cd se repede la

dnsa, i-a aruncat pinea ce a capilat-o

www.digibuc.ro

Nisgrile noastte

26

dela

bikran. Caine le

fiind pe senme

foarte flamand, s'a repezit la paine, a

mancat-o c'o lacomie nespusa
apoi s'a

-fcut nevazut, ca

i cand n ar mai fi

fost.

De aici s'a luat .Luminioara si a mai

mers o bucat buna de loc, pang ce a

ajuns la un palat foarte mare si frumos,

care stralucea asa de tare, hick nu te

puteai uita mult la el, cci indata iti lua

vederile.

Dinaintea palatului aceluia era o fan-

tana foarte frumoasa. Luminioara, urmand

sfatul baltranului, a baut apa din aceasta

fantana, si cum a but, indat a putut sa.
se uite l palat, pe cand mai inainte nu-i

era nici de fel cu puff*, cci i se in-

tu necau vederile.

Dupa aceasta a mers ea spre palat, s'a

bgat incet inauntru, si cum a intrat, ce
sa vaza ?. . vede pe mutt doritui i eautatul su iubit, pe Soare, stand la mas
stralucind asa de tare, cum adica nu- ,
.mai singur soarele i nimeni altul poate
s straluceasca asa d.e fiumos. Si cum

vazut ca era asa de tanr, de gingas

de &Limos, asa de tare s'a indrgit
de dansul, c singura nu stia ce a
stranga in brate
face mai intai...
www.digibuc.ro

CiocArlia

27

sa-1 sarute cu infocare?

descopere
tot aleanul i focul inimei sale?...- sau...
ce sa faca? ce sa dreaga?...

Dar las, sea nici Soarele nu era de

Si cum a privit la Luminioara,

indatti s a indrgit de ea, caci si ea nu
ghiata.

era o feat, iaca

Lisa,

de. rfind ca toate

ci era o fat asa de frumoasa

fermecatoare, ci s fi cautat in lumea
fetele,

intreaga, alta .ca dfinsa n'ai Ii atlat..

Mama Soarelui insa, o barna de cnd
lumea

foarte rutcioas, atlndu-se

asemenea in cas i vazfind pe Luminioara ca se apropie de feciorul ski, care

nu stia ce-i pacatul i cunoscAnd-o dupa

vorba ei di trebue s tie fata si nu lector,

dupa cum era Imbracat, i temndu-se ca
s nu-1 cludi in ratcire, s nu i-lrapeasca
prin frumusetea ei, a. inceput a o blestema i a-i zice:
Tu, f iica pacatului, care ai cutezat
s. strabati pnii in acest palat i ai voit
ademenesti prin frumusee i vorba

ta cea dulce pe fiul meu cel nevinovat,

blestemul meu piee asupra capulni tau!...

De azi inain,e sl.te pretaci in pasare

sa sbori toata zma in. sus, plngnd pe

fiul meu, pe frumosul i nepataiul Soare,

pentru indrsneala ta cea mare, ca ai

vend pfinii aicea i ai Tuba cu
www.digibuc.ro

Pgsgrile noastre

28

Si intr'adevr, c

indat dupa ce a

rostit baba cuvintele acesfea, Lurninioara

s'a prelcut intr'o ps'aricti mica, pe care
oamenii de atunci si pang in ziva de
ast5zi o numesc Ciocrlie i care mai in

loard ziva sboara foarte sus in aer can-

Valid i plngaird &ILA alesul inimei sale,

dup scumpul su Soare, pe care iocrnai

atunci, cnd l-a afiat, dup o cale asa

re lungui si nrimejdioasii, a trebuit's-1

piardg pentru ioideauna.
Ifti

sabia pe care a ctiptat-o dela

cele trei fete si celelalte lucruri ce le-a

mai avot Luminioara, au riimas in palatul Soarelui.
A doua legenclii a Ciocrliei,
sun astlel:

tot din

Bucovina

Au fost oda in priftile rsritului un

irnprat si o imprteas.. Irnpiira nl acela

se cherna Titus, iar imparateasa Chiorghina.

Acesti dui domnitori iriau in pace,

liniste, unire, dragoste, i aveau de boate
bu ngttile, numai un sing tir lucru le lipsea,

n'aveau nici un prune.

intrebat-au pe toti
Ce n'au
www.digibuc.ro

CiocArlia

29

oamenii cei mai invfati ai inapbAiei de

Nu era nn doctor pe care sa-1

li trecut cu vederea i s nul fi intrebat
cum ar putea cii Ota i ei un tiu. Ba, la

urma urmelor, and viizur eh nimeni nu

le poate ajtria, a1ergar i pe la vrijitoare
dunit sfat
Dar de geaba I
Inteo zi, dnp ce pierdurii acurn
niklejdea c vor avea i .ei ciind-va un
prune ca toatii lumea, a Mcut impratul
acesta. o -petiecere mate, la care s'au
vdunat toti sletnicii, btrnii si mai marii
impriitiei sale, impreung cu sotiile lor.
Toate inamete, ciite se adunar la petree bucurau i i legiinau
prunci i in brate, numai impsrgteasa Ghiorghina era foartetriseet, pentru cti nu avea

cerea a easta,

st ea
nici un prune pc care sil-1
in brate si
de7mierde.
intr'o noapte, dupti petrecerea avut5, i s'a ariitatimpAratutui Titus
o baL6 batinii in vis, care i-a spus
urmkoarelet
Litigate imphicate! nu te supita, ci
imptirliteasa Ghiorghina
va na5te de bun ti seama u n p tune, numai

te bucuri,.

dacii va merge la prAul care curcre prin

piidurea cea verde dela capntneirapartijieitale i va bea ap dintrlasul.

www.digibuc.ro

Psgrile noastre

30

fmpratul, trezindu7se din sonm, kti-a

iusemnat foarte bine cuvintele babel, si

cum s'a zarit de ziva, s a dus de i le-a

spus din fir in par imprtitesei.

Ghiorghina, sti-1 li prinspe Dumnezeu
de un picior nu s.'et,r fi bucurat esa de
tare ca acuma, cand- a auzit ceea ce i-a
spus itnpratul; si far a.
pierde muR
timp in zadar, s a porait si s'a du- la
paraut du p-durea cea verde si a haul
ap6." dintrlas
Nu mult dupti aceasta,iata ca imparateasa Ghio r*ghina

vazut visul eu ochii...

a niscut adicti o copil foarte frnmeesa.

Copda aceastacrestea inteo zi ca alta
irdr'un an, iaraintr'un an ca alta zece
ani... Cine ovedea, mainen'omai cunosi

tea, caci cu cat cresfea mat mare cu

atata se facea mai voinica si mai trumoasa.

Dup ce a crescut acuma copila acrasta

mare i a deve it fata in floare, a 'Mee-

put a iesi in toata dimineafa i seara la

preumblare, ca i priveasca rasaritul
ariPul Soareiui.
. 1esind ea asa in mai multe dati
i p rivind ore inlrezi cum rasare i apune
Soarele, asa de tare i-a ptacut aceasta,
csa' in urma urmelor s'a indragit de d an sul.

www.digibuc.ro

Cioctirlia

51

Dui ce s'a indrgit, nu mai era nici

o

placere pentiu ea pe acest p'mitut, i

prin urmare inteo build dimineat ii

propuse s

clk-reasc a. spreSoare, s

afle palaiul lui i apoi, cat va fi i a

al nu se mai desparfeasc de clan sul.

Ca o copila bunO a spus aceasta dorint

a sa i maicii sale. Dar maical-sa n'a

voit s o lase nicaieri. Ea a spu, apoi i
sa, dar nici el n a
imparatului
voit s'a lase nicieri sO, se ducO, pentru

c amndot o iubiau loarte tare, si nu

,stictu ce ar fi fcut de scarbO, daca unica

i s'ar fi dus
cine tie unde.

lor flied i-ar fi prsi

Copila, de suprare c printii si nu

vor s o lase, a inceput a se usca si in

veo cteva zile aa de tare a slbit, cT
de-abia se putea urni din loc.

Vaznd aceasta rnpiaa.iI, si-a clcaL

pe inim, ia dat bine-cavntarea Orin-

teascal i toate cele trebuincioase de drum,

i apoi a lasai-o s se ducal in treabii-si.

Copila, lundui acum rOmas bun de
la parinfii si, s a pornit spre rOsarit i
s'a

s'a dus timp indetungat, pti

ce a ajun s la o ap foarte mare, ce

curea foarte repede.

Ce sa s. &ea ea acuma?... cum s

www.digibuc.ro

noastre

32

treaa ea apa aceasta? cci pod peste

dansa nu era si a innota nutia,i mcar
de ar fi tiut, era peste putint s'o treac
d'a notul, cc, era foarte mare.
lal ins c pe and sta ea ava,
capul ce e de fcut? vede
eh' iese'din ap o fat foarte frumoas,
imbrcat tot in alb, care it zise:

Tu ti vei ajunge scopul, dar lung

timp acolo nu-ti este inggiduit s stai...
Mu b placere nu vei gusta!
Si cum rosti fata cea frumoas cuvintele acestea, indat se fcu Ira pod peste

apa cea mare, pe care a trecut fata de

imprat de cealalig parte.
Dap ce a trecutacuma fa ta de inip-

rat apa aceea, a altorit iaCsi mai de

parte si s'a dus, s'a tot dus, piing ce a

ajuns la o ba b btrn, care pstea un

ard de gste.
Baba curioas. ca toate babele, cum
a viizut-o indat d. a intrebat-o de unde
'vine si incotro se duce?

Fata impiiratului,

i-a

istorisit toate din fir in pr: cum i in

ce fel, de unde vine si incotro se
Eu, draga mtuei, zise mai de-

parte baba
mutt calea.

pot sti scurtez

www.digibuc.ro

foarte

CiocArlia

33

Daca mi-ai scurta-o, mtusicd, mare

bin mi-ai mai face, si Doamne 1 cum

ti-asi mai multumi pentru fapta dumitale!

Baba, mdgulitii prin cuvintele fetei, Ii
dtidu in mna dreaptd un pomisor, iar in
m3na stngd un inel foarte mic i ii zise
s. fac cruce cu pomisorul cd apoi indatd
vedea ce se va intmpla cu dnsa.

Fata o ascultd, face cruce cu pomisoce sd vadd?... vede cd de-o data

e ridic in aer i cineva o duce pe sus,
ar cine o duce nu stie.
Asa se duse ea prin aer, pare cd ar fi
ost de cineva vititil a cdfdri pe o prhid de alun, i cat ai clipi din ochi *Ilse
ul

inaintea palatului Soarelui.

Pe dinaintea palatului acestuia curgea
un ru limpede ca laerima.
Spre a trece peste 14111 acesta, ori
cine ar fi fost acela care ar fi voit s
treacd, trebuia s pig-teased un argint, ori
de nu, rfacea un an intreg prin lume.
Cdhitoarea noastrd, ca s nu mai umble
rdtcind prin lume, lu inelul ce 1-a fost
cdpdtat d.ela baba cea biitrnd, i ii dete
s. osneagului ca s'o treac de ceea parte.

Bdtrnul, lund inelul, a trecut;: de

fard s mai tind
ult vorM cu dnsa.

ea parte de ru,
T6-3

www.digibuc.ro

Ils5rile:ooastre

34

Acum a sosit ea la poarta palatului

Eau a curtii, prin care a intrat incetul in
ograda si de aicea s'a dus apoi la usa curtii.
Langa usa curtii se a Fla un dine foarte
mare cu dona capete. Cainele acesta, cum

a zarit-o, deauna a iuceput foarte tare a

latra si a se da la dansa, numai, numai s'o

apuce in dinti.
Mama Soarelui
cci Soarele avea o
mama foarte batranii, si palatul acesta
era palatal Soarelui,
deci mama soarelui, cum auzi cainele cel cu doua capete
latrand, a iesit afara si cum a vazut-o pe
calatoarea noastra, a intrebat-o manioasa:

ie cine cauti tu aici i ce vrei?

Calatoarea noastra, nestiind cine e b-

trna care a intrebat-o asa de rastit,

ce are s se intample daca i-a spun e
ceea ce i-a spus, poate ca i-ar fi raspuns
cum ar fi trebuit
raspunda. Asa insa,
in nevinovatia ei, ne5tiind ce e prefacatoria i minciuna i cat de bine pot sa-li
prinz i acestea cate odata,
zise btrnei:

Eu caut pe mult iubitul i doritui

meu Soare, dupa care mult ti mp am alergat si. numai acuma am putut ajunge la

palatul lui!...
Auzind mama Soarelui aceste cuvinte,
www.digibuc.ro

Ctocarlia

35

s'a fcut foc de mnie si a inceput a o

blestema zicnd:
Blestemata s" fii tu, eh' ai indrrisnit a
veni 'Ana aici s amgesti cu frumusejea
ta pe fiul meu!... ln pasiire s te prefaci,
si in iotat ziva s zbori spre cer!..."

Si intr'adevr ca, indat ce a rostit

baba cuvintele acestea, tnra
mai inainte de a da ochii cu iubitul sdu,
mai inainte de a apuca milcar a-i spune
ct de tare a iubeste, s'a preflicut intio
pas'.re mic, pe care oamenii o numesc
Ciocrlie, si care, de atunci i pnii in
ziva de asfzi, totdeauna cnd e frumos
senin afar, se inalj cntnd spre cer,
spre iubitul

Iv.

Acestea sunt legendele Ciocirliei, care

le-am putut aduna- pnii acuma.

Dar Romnd nu le au numai pe aces-

tea, ci ei mai istorisesc inert i altele despre ceastrt pgsttruic.

Ma zic ei ea atunci cnd Ciocrlia

sboai foarte de dimineaj i foarte sus

in aer, insemneazii di in ticea zi nu va
ploua de fel.
lar cnd se suie in sus si cnd se
scobotted in jos, spun c' ea ar cnta:
www.digibuc.ro

PAs1rile noastre

36

Turtit, turtit, turtit, turtit,

La Dumnezeu rdam suit,
Dumnezeu cum m'a zrit
De-un picior m'a apucat
In aer m'a scuturat
Si de phmnt m'a
Turtit, turtit, turtit, turtitl

$i cnd rostete m'a izbit", atunci

sflirsind cntecul. se lash in jos ca o shgeath 0 se ascunde pe suprafata Omantului.

Ce se atinze de reintoarcerea Ciociirliilor din Wile calde, spun Romnii

ele se intorc indecomun pe la Baba Dochia" 0 de atunci incep apoi a se inhlfa
6:lire cer 0 a cnta.

www.digibuc.ro

DOMNISORUL
J.

fericire i bucurie n'au simtit cei

mai multi dintre noi, cnd, ca prunci mici,

cu ajutorul unor laturi fcute din par

de cal, cu covAtele rezemate de un betiwr, cu diferite cuFte durate din bostani

sau din rmurele de soc, in timpul iernei
nu odat atrt putut s prindem diferite
piisrele, care aveau nefericirea

caute

nutretul in apropierea locuintelor printilor ncOri i cu care apoi sau ne jucam

piing 'cc le rpuneam viata, sau c le

inchideam intr'o csu, unde le tineam

un timp maiindelungat piing ce, din prea

putinti ingrijire sau alt cauza, trebuiau
s moar.
Ei bine, una din pAsArele, care nu odat
a trebuit s ne cad in mn. 0 nu odatA
ne-a cauzat cea mai mare bucurie este i
Domnisorul, ntimit albnintrelea de dare
Romnii din Bucovina nc i Stiglet i
www.digibuc.ro

Fa's 5ri1e noastre

38

Scgier, de catre cei din Muntenia Sticlete

si Domnisor, de cgtre cei din Banat Lo.

i Turculef si in fine de ctre cei

din Transilvania Domnisor si Stiglete,

gogel

latin. Carduelis elegans;

1.

ger. der Stieglitz.

carduelis,

A descrie pgsruica aceasta cred c e

de prisos, de oarece fiecgruia dintre noi
cred c i este prea bine cunoscutg.
Voiu vorbi asa dar, numai despre ceea
ce istorisesc i cred Romnii din Bucovina despre dnsa.
11.

Amfilohiu Turtureanu, jurist, mi-a

comunicat urmatoarea legend despre
aceast pasgre:

Dupg ce a Mcut Dumnezeu pe toate

grile, cafe se afla pe pgmnt si a

imprtit fiecgreia dintre dnsele hrana en

care are s trgiasc in lume, intr'o zi le-a
chemat iarsi pe toate la sine, anume ca
boiasc penele,
n71 fie toate
intr'o culoare, cci dintru'nceput penele
tuturor psrilor aveau numai o singur
culoare.

Toate psarile, dela cea mai mare

pang la cea mai mica, cum auzir aceast
veste imbucurtoare, se adunarg dinaintea
www.digibuc.ro

bonviiprui

19

lui Dumnezeu

i Dumnezeu pe
toate
le-a bolt.
lath instt c, inteun tarziu, duptt ce
gtit Dumnezeu acuma pe toate psrile

de boit i vola ca s

dea drtimul ca s

se ductt fiecare in treaba-si de unde a venit,

vme tot intiun suHet si Domnisorul,

n'apuc6 bine a se rsufla si se si roag
lui Dumnezeu
boiasc i pe dnsul.

Dumnezeu, cum Il vzu, Il intreb:

D'apoi bine, Dornnisorule, 'lade mi-ai
fost pan acuma? .. De ce n'ai venit i
tu cu celelalte zburtoare?...
Apoi de!. . ce era -6 fac, pcatele
mele!... Inai,ite de a fif auzit porunca la,
Doamne, m'am fost varit prin nite scai
ca s-mi caut i eu putin6 srannta de
rndul traiului i cand prinsei de veste
vcii sii m 6 pornesc i en deodat cu

celelalte psri ca s vin aicea.. nevoe

mii Impleticii printre scai i atta

ce mii sbucm inai de nu mai stiam acuma

1119 re!. .

singur ce s mai m6 fac doartt stt scap

mai degrab din incurctUra iii care intrasem. lar dupa ce scpai tot intr'un suflet alergai pfin6 aicea..

V aznd Dumnezeu c Domniorul, sau

Scierul, nu din lene sau din nebgare

de seam6 a intrziat, ci din' pricina scaiwww.digibuc.ro

40

P,Kstirile noastre

lor in care s'a fost incurcat, a luatlenita

intinglind cu dansa in toate o ele in
care fusese culorile i in care mai rtuniisesc cte patina' culoare, I-a impestrifat
pe dansul cu mai multe feluri de culori, precum: moborit, alb, negru, rosu
galben si de atunci apoi penele Domnisorului au mai multe culori. Tot de-atuncea i-a Minas i numirea de Domnisor,

pentru c asa i-a zis Dumnezeu, iar Scii-

ier pentru c mai mult cu samnfa de

scai se nutreste.

www.digibuc.ro

PRIVIGHETOAREA
I.

Soarele se scoboar incet spre apus.

Vuietul zilei incepe din ce in ce a se micsora mai tare,- cci omenirea, stulii de
munca ce a avut-o peste zi, se retrage
incetisor spre locasurile sale, ca, arun-

chndu-se pe vreo cteva ore in brafele

repauzului si a linistei, s se odihneascii

recapete iarsi puterile recerute pentru a doua zi.

0 tcere adned i o linite binefctoare se rspndeste peste toat intindeputin

rea prnnteasc.
Mil
milioane d e stele strlucitoare se

ivesc pe cmpia cerului i ne anunt cg

soarele a apus, c zina cu toate placer&
neplcerile ei a incetat i csii se ince-

pe noaptea...

In acest rstimp, cnd deja, dupii zisa

poporului, se ingn ziva cu noaptea, cnd

voepa zilei a mutit, cnd Vuietul a. ince-

www.digibuc.ro

42

Pasarile noastre

tat cu totul. cand mai fiecare vietate s'a

retras spre locul su de odihnti si recreare,

care ce fel de pastire sti fie ace ea, care

de odata intrerupe tcerea domnitoare si

prin cantecul ei Cel dulce i placut, prin

Nocea ei cea sonora, fermectitoare s i atea-

gtoare, pune lumea abia adorminda in

mirare ? Oare ce fel de pasdre a fie
aceea, caie prin cant ecul su nu odat

chiar i pe cel mai impietrit ora 1-a fcut

ca sti se in 1 uioseze i s a,dmire, pe
cel mai intristat ca s uite pe un moment
de toate nefericirile si neajunsurile ce-i
a marasc viata,
iar pe cel nenorocit
transpuie intr'o lume plin5 de visuri p15cute si fericite
A (Tash pasre este privighetoarea, numail de ctre Romilnii din Macedonia
Berbiliu, lat. Luscinia verea; 1 usciola luscinia ; I. germ. die Nachtigal.
Deci despre aceast miastr cant areata.,
care sus pe varful unui frasin sau ascunsti
intre ramurelele unui tufan verde, incepe

incet a canta, a prelude pe cand:

www.digibuc.ro

Privighetoarea

43

V ntul tace, .frunza deasri st in aer neclintit...

Sub o panzil de lumin lunca pare adonnit...

In a noptii 1initire o divin6

melodie
Ca suflarea unui geniu printre frunzi alin adie,
Si tot creste mai sonorrt, mai plricutil, mai
[trumoas it,

Pan'ee umple'ntreaga luncA de-o vibrare

[armonioasrt

Giinditoare si tkutrt luna'n cale-i se opreste

Sulletul cu voluptate in extas adnc pluteste,
$i se pare c'a" s'aude prin a raiului cntare
Pe-ale ingerilor harpe lunecnd milreritare.

despre aceasta pasre foarte placuta,

.
. .
care spune en uimire,
Tainele inimei sale, visul ei de fericire,

astfel Ca:
Lumea'utreagA strt piitrunsa de-al ei cntec

[far% nume,

numai cat o mica planta, numai:

Macul singur, ros la bpi., doarme dus pe ceia
time! 1)

despre aceasta cantareata renumith voiu

sa vorbesc eu acuma, inirand aici tot ce
ne spun si cred Romanii despre dansa.
1) Versurile citate fac parte din poezia ,,Concertul in lunca" de V. Alecsandri.

www.digibuc.ro

Pisgrilo noastre

44

SA incepem aa dar mai intiii cu legendele ei.

Prima legendA a Privighetoarei e cea

urmtoare:

A fost odt ca nici odatA, cA de n'ar

fi, nu s'ar povesti.

A fost odatA un imprat foarte vestit

i puternic, de care toli impAratii de prinprejur se temeau, caci cnd se supArd sau
se miinia din te miri ce pricinA, era varga
lui Dumnezeu, nu altceval... toatal Ora i
toate impAratiile de prin prejur tremurau
de frica lui.
ImpAratul acesta avea o copil, care
dupa ce a crescut mare, s'a fAcut aa de
frumoasa i ar Atoas aa de plAcuta, c

s fi umblat lumea de-a lungul i de-a

curmeziul, alta ca claim n'ai m& fi aflat.
S'apoi... cnd e omul frumos, mai fru-

mos de cum sunt ceilalti oameni, nu se

poate ascu (ide de ochii lumii ca s nu-1

i nimiinui nu-i poate opri sh-i placA

daca-i place.
Aceasta a fost adic aa c faima despre frumusefea i gingAia acestei copile
vazA

in scurt timp s'a atit, cum merge vorba,

peste nouii tri i nouii

www.digibuc.ro

Privighetoarea

45

Cei mai voinici, mai vestiti i mai frumosi leciori de imprati, cum prinser de
veste c iacti cum si iac cat de trumoas
si fermeciitoare este tata cutiirui impiirat,
indat alergartt din toate parfile cu let de
fel de daruri scumpe ca s'o pet eased. Si
cum ajungeau la imp5ratul, tatid copilei,
i se inchurtau, ii sttrutau mna si-i ziceau:
lnaltate imprate, avere-ai parte de
s'nitate si de o viat imbelsuA atl...
Am venit la Maria ta sift- ti cerem Domnifa

in cdskorie, c'etci frumuselca ei cea rai

ne-a fgrmecat mima, ne-a sagetat i toatil

fericir4a noastrii st intiun fir de par, dacii

nu vom putea-o cstiga! i apoi... nici nu
suntem niste oameni de respins si alungat
Suntem leciori de imparafi i puternici,.. lumea ne tie, lumea ne cunoaste!...

lmparatul, vznd e au venit niste

petitori asa de voinici, frumosi, istefi i

avuti, Ii radea inima de bucurie i fala
cea mare i rsucindu-si mustata si netezindu-si barba, in semn c sosirea oaspe-

filor ii este ioarte picuf, chem pe Luca

sa la sine si rostindu-i niste cuvinte foarte
alese, precumpnite, dulci si blnde, Ii zise:
A scult, copila mea! anii se stretu ai crescut acuma
coar pe
mare... li-a sosit timpul mritisului he'd.

www.digibuc.ro

46

Nisgrite noastre

aici un tfinar, voinic ca un Filt-frumos,

un -fecior de imprat, ca si mine, te cere
de nevastii, merge-vei dupa dnsul?...
astazi asa, mai dupii vr'o cteva zile

sau sptmni, iar asa, ii zise imptiratul

in veo ctueva rnduri.
Dar fata, cnd auzea acestea, sta mai
multe minute ca impietrit locului, apoi
incepand a plnge si a se ruga pArintetut stiu, zicea:
iarta-nia 1... dar eu nu pot s
merg dupii dnsul cci.. nu sunt hied de
mritat.. mai este incii vreme!...
Imparatul de cte ori o ntreba, creztmd

cum cti ce-i spunea fiica sa e adeviirat,

n'o

silia muh, ci-i da pace, asteptnd

ptui ce si-a mai lua pe

Dar n'a fo4 asa, cum issi inchipuia el...

Fiica sa iubea acuma de mutt pe alt

tniir si din Oricina aceluia, pe toti

feciorii de iimprati, cki sosir

s'o ia de nevasta, Ii respingea de a reindul, zicnd ca: ba unul nu-i place, ba
altul e prea urit, ba c altuia alt ceva li
lipseste... mai scurt fie-caruia Ii atla cte

o codita.
Imparatul, in urma urmelor,
cil
fiica sa pe toti pelitorii i respinge, se

mnie foc pe dnsa

intrebuinCei tuate

www.digibuc.ro

Privigetoarea

47

mijloacele ea sa afle care este gndul ei

dill ce pricin a. nu voieste sa se marite.

Tnara Domniti, se vede ca s a price-

put ce votes! e s. faca tatal sau. De aceea,

pentru ea sa nu-i descopere secretul, caut.a"
sa se intlneasea CLI iubitul sau numai
noaptea, jurndu;si unul altuia credintii,

'Ana la moarte.
Inteuna din nopti insa, petrecnd asemenea toat ndaptea in gradin a. imparateaseii, colea cnd s'a revarsat de zori,
lutindu-si feciorul ferieit ramas bun dela
iubita sa, ii zise:
Scumpa mea! acuma a sot& timpul
ea sa. ne despartim. Dar cum va trece
ziva de asOzi si va sosi noaptea, am. sa
yin si am sate fur si atunei nimeni n'are
st ne mai turbure fericirea, nimeni n'are

ne pazeasea, civom petrece fard teama

toata viatal...
Asa euviinta tan'grul si se desparti de
iubita sa, care ramase Nese1 a.
petrecu
toata ziva aceea tot eantand i asteptnd
cu dor sosirea noptii urmatoare.

Dar de geabal... Nn e asa cum vrea

ci cum da. Oomnul!... Imparatul

omul,

dete de urma I or si porunci la toti curteitii

ea in noaptea urmatoare s fie toti deetepti, doar vor putea pune mana pe fuse-

www.digibuc.ro

PAsfirile noastre

48

ltorul fiicei sale... Cine nu va asculta

ceea ce le-a poruncit, aceluia s nu- i parg
rgu, dacg va fi pedepsit cum n'a mai fost
altul in lume.
Curtenii nu asteptar g. sg le mai spuie
inc odatg. Ei stiau destul de bine cine e
impgratul

i ce e in stare s &ea, dacg

se manic... Fiecare se puse deci la locul

sgu i astepf cu nergbdare doarg va
putea pune maim pe
Fata cat colea, pe cnd incepuse a se
amurgi bine, tngrul nostru, socotindu-se
omul cel mai fericit din lume, se apropie

in varful degetelor de curtea impgrgteascg,

de locul unde stia el cg-I va asteptagiubita
sa, voind s'o fure pe aceasta i ducndu-se
apoi cu dnsa cine stie unde in altg parte
a impgrgtiei, sau chiar i in altg farg
acolo sg petreac in liniste toatg viata.

Dar s'a inselat foarte amar in asteptgrile sale, cgci abia s'a apropiat de curtea
impgrgteascg i curtenii, care stgteau de
pandg prinzndu-1, II legarg butuc i if

duser dinaintea impgratului.

Impgratul, cum il vgzu, II cuprinse o
mnie asa de mare si inversunatg, cg indatg
porunci
taie capul.
cum a poruncit, aset s'a i facui.
Tfingra Domnitg, cutn a vgzut aceast

www.digibuc.ro

Privighetoarea

49

drama si-a pierdut mintile, ca nu stia

Ora pe ce lume-i de scarba i durere
prea mare. *i in aceast stare se duse ea
la vralitoare, careia ii istorisi toatii intamplarea dela inceput pan a. la sfarsit i in
urni o rug,-zicandu-i:
Draga mea vrajitoare! dac vrei tu

ca s

taci cuiva vre un bine in lumea

aceasta, apoi acel bine mi-1 vei putea face

numai mie i daca vrei sa capeti o plat

cum nu ai mai capatat dela nimeni alful

pan acuma, apoi aceea vei capata-o numai de la Mine, daca imi vei asculta rugamintea i mii vei preface intr'o pasre.
Vrajitoarea, cum sunt toate vrtitoarele,

vzand ca i-a sosit norocul in casii, nu

se la sa mult imbiata i rugat, ci luand
niste unsori descantate si vrijite i ungand-o

pe fat& apoi mai rostind i niste cuvinte

incurcate i neintelese, tanara Domnita
indat se prefacu intr'o pasruica, care
de atunci si 'Ana in ziva szle astazi a ramas tot psaruica i canta dela inserare
si 'Ana tarziu noaptea, iar dimineata de

cum se zreste de ziva i pan ce rasare

soarele, adic cam pe timpul acela child
si-a luat iubitul srtu ramas bun dela
dansa cand a avut de gaud s'o fure.
Dumnezeu, care o vazuse cat de au ti

www.digibuc.ro

Egsarile noastre

50

prea dupl iubitul su, cat de mult il

ieleste ea, i se fcu rnil de dnsa
pentru ca s nu moar de dorul lui, a
prefilcut i pe iubitul ei asemenea inteo

psruic

i 1-a dat s-i fie pe vecie sot.

De atunci apoi, de cand s a intiimplat

aceasta, petrec ei impreun mai toat
noaptea, cntnd i veselindu-se.
ei toat noaptea privegheaz, de aceea s'a
numit Privighetoare, iar el Privigheturoi.
I [I.

A doua legend a Privighet oarei, istorisit de Jacob Popovici, romq din satul
Opriseni sau Pantiri, e aceasta:
Fiind odat impratul psarilor foarte
bine dispus si voind sui tie care dintre
supusa i supusele sale cfint mai frumos,
mai pliicut si mai fermector, a dat pomica in intreaga sa imprtie ca pe datii
atunci sui se adune la curtea imp-,r4teascil cei mai vestiti cntgreti, ca

cnte la mash'.

CUM au auzit psrile de aceast porunca imprteasca deauna s'au adunai

cu tOate la un loc, au finut sesiel) infra o

alt si au ales apoi in mijlocul lor pe trei
1)

edintii,

www.digibuc.ro

Privighetoarea

51

pe care le-au trimis la curtea impgrateasca.

Acestea trei au fost: Gangurul, Mier la 0

Privighetoarea. i ele cum s'au ales nu

sttur muli pe gnduri ce ar fi s inceapa,
ci se pornird 'de grabil spre curule impra

chci timpul mergerei se apropiase.

Gangurul, ca unul ce are imbracmiiitea cea mai aleash si mai frumoas, hind
acoperit cu pene aurii, care strlucesc
foarte frumos la lumina soarelui, fu lilsat
s meargii inainte. Ba! nu numai att cil-1
lasara, ci incii si el singur se puse in
fruntea celorlalte don i nici pe una nu
o I sa de fel sa meargh inaintea lui.
Mierla merse dup dnsul, zicnd c
ea, ca una ce are rost auriu, ca i penele
Gangurului i imbracilmintea neagr
stralucitoare ca intasea. trebue s meargiidupii dnsul.
Privighetoarea ins, fiind mai mic la
fapturd i avnd imbraciimintea cea mai

rmase in urm si mergea cu

capul plecat si umilitii spre curtea impratului.

Cum ajunse acuma Gangurul la curtea

imprteascii i unir inti itru, impratul,

va zndu-1 ca e asa de trumos impodobit

si are o staturii foarte atrAgiitoare, Il primi cu cea mai mare cinste, II puse apoi
pofti
in fruntea mesei
www.digibuc.ro

52

Psrile noastre

Gangurul, plin de falg, incepu a cant&

Imparatul, ascultand cu luare aminte,

fu foarte manumit cu cantecul sau

Intr apoi Mier la.

Imparatul, cum o vzu i pe aceasta

deauna Ii iatinse i ei un scaun, poltind-o
seaz lng mash' i sa cante.
Mierla, incepand a canta, cant cu mult
mai placut i mai frumos deck Gangurul.
In urma sosi Privighetoarea i intrand
in curte se pleca piing de umilint pang
la piimant dinaintea imptiratului.
ImparatUl, vzand-o ca e asa de mica,
de prizarit, umilita i nebtigata in seama,
se mird ce cauta la curtea lui si de aceea
o intreba cam rastit: ce-i trebue, lard Lash'

a o pofri sd saza, ca pe ceilani doi oas-

peti ce intrase Mainte.

Apoi de, Latinate imparate!
zise
Privighetoarea de langa use, unde rmase
de cum a intrat induntru,
sa nu v fie
cu suparare i cu &Mat, sunt aleas
trimeasd de catre neamurile mele la Mal-

timea voastrii ca i eu sa Ara cant un

cantec!
Canta-mi darti! zise impgratul zam-

bind, sd te vad i pe tine ce poti!

Privighetoarea, necutezand macar
www.digibuc.ro

1Privighetoarea

55

indrepta pri
imparat, ii dre se
mai inti glasul i apoi incepu a cnta,

dar colea cum tie e s cante, nu cum

cntara celelalte...
Imparatul, cand o auzi cntnd, rdmase
uimit de frumusetea cntecului sdu. Un
pas aa de duios, dulce, placut i fermecdtor n'a mai lost auzit de cnd s'a tre-

zit' pe lume. Privighetoarea, prin cntecul

et a bdgat sub co vabi pe ceilalti doi ntreli de mai mainte. i dupa ce a starit

ea acuma de cntat, impdratul n'o mai

lsd sa stea la ud, ci o puse pe dnsa
in locul Gangurului in truntea mesei,

dndu-i totdeodatd i prima", adicd daral

cel mai mare, mat Imams i mai pretios,

care era menit pentru cel mai bun cntdret; iar dupd ce s'a sfkit acuma masa,
dupd ce toti oaspetb cti au au lost la
acea masd pottiti s au sculat dela &Elsa,
ea a lost aceea care s'a pornit mai intai
in lruntea celorlalti doi cdntdreti, railcar
c imbrdcdmintea ei e cu mult mai simphi deck a Gangurului i a Mierlei.
Mierla care cntase ceva mai frumos
deck Gangurul, s'a dus in urma privighetoarei.

Gangurul insd, cu toatd, stamba lui cea

domneascd, cu toatd frumusetea imbrdcd-

www.digibuc.ro

Plsgrile noastrc

54

mntului sau, ramase indarat i iesind umilit si rush-rat dela imparatul, se duse

acuma cel de pe unna.

de atunci apoi, de cnd au fost aceste

trer pasari la imparatul lor ca sa-i ciinte

la masa, a ramas privighetoarea cea mai
renumita si mai miastra cntareata dintre toate neamurile pasarilor. Fiecare pasure cntatoare trebue sa-si plece capul
i sa se inchine inaintea ei.
Iv.

A treia legenda a privighetoarei, istorisita de o Romnca din Siret, suna in

urmatorul mod:

A fost odata un imparat, i imp5ratul

acela avea o fiica asa de frumoasa, ca i
s'a dus vestea peste nouti tri i noua
marl. i dup ce a crescut fiica aceasta si
i- a sosit timpul sa se desparteasca de
parinti, imparatul a maritat-o, si la nunta
a poftit o multirne de oaspeti din toate
ph r( il e.

acuma, dupti ce s'au adunat toli oaspetii la un loc, ,alese socrul cel mare,

adica tatal miresei, dintre oaspeti de nun

mare pe un imprat al unei impratii iar

de nuna mare pe o impartiteasa a altei

imparatii si se pornira apoi cu totii la

www.digibuc.ro

Privighelbarea

55

cununie. lar dup'h ce cei tineri s'au cu-

i dupt ce s'au intors dela biserich, toti oaspetii se asezar la mash si

incepur a se veseli si a glumi, spuntind

nunat

nnul una, altul alta, dup.& Sc um e datina

la nunti.

lath inshi c tocmai cnd toti mesenii

erau in culmea veseliei, cnd fiecare oaspe

era mai bine dispus, nu nul cel mare,
fie din ur fie din pizm5. c n'a fost imprhteasa sa aleas ca nunh, sau din ce pricin va fi fost nu stiu, destul c a inceput

a lua peste picior pe nuna cea mare, infruntand-o inaintea oaspetilor cu niste
cuvinte foarte proast.

Nuna cea mare, care era o impr.teas

loarte frumoas i inteleapt i care se
mimea privigbetoarea, nu zise nimic la

aceasta, macar c avea toatii dreptatea

s nu tac.

Nunul mare Inca nu se multumi numai

cu alta, ci el mai dupa vr'o cteva minute incepu iari, mai din gros a o infrunta si a o batjocori inaintea oaspetilor.
Privighetoarea i de asta data nu-i riis-

punse nimic, ci plecnd capul lu jos then.

Nunul cel mare, v znd c nuna cea

mare nu-i rhspunde nimica la infrunthrile

sale de mai inainte i voind s'o batjoco-

www.digibuc.ro

56

Pfisitrile noastre

reascg si mai tare, zise in urmg, c ea ar

fi furat o paine dup masg i ar fi ascuns-o.
Privighetoarea, auzind cuvultele aces-

tea, se supgrg asa de lare, inclit a ceput a se ruga gandu' sgu lui Dumnezeu si a zice, cg daci el va aflao cg e
ceva vinovati s'o lase asa cum este,

iar de n.7 va afla-o cu nimica vitiovat s'o

prefaeg intr'o pasgre ca sg, poat zbura

inc,itro o vor duce-o oehii, ca
nu mai
fie de batiocorg si de rasul lumii.
Dumnezeu, care stia prea blue c e
nevinovatg, ii asculti ruggrnintea i o

prefgeu intr'o pgsgruicg

Privighetoarea, cum a fost prefFicutg in
pasgre, indat s'a sculat de lng rnireasg,
unde sezuse pang at,.nrea, si a inceput

a sbura printre oaseti. $i asa shurand

ea incolo i ineoace vr'o caleva minute,

vo;nd s iasg afarg, dg de painea cea farota c e a.cunsg, dupg spate'e nunului
cel mare. $i cum dete ea de wale s sui
pe umgrul cel drept al wimului i incepu
vorbi in limba pgsgreasc, si a zice:
Acesta, acesta, a furat, a furat pinainea, cgutati cgutati, iute, jute,
prindeti, prindeti,
talharul, iute,
Oaspetii, care rgmetser4 mnlemnifi and

www.digibuc.ro

Privighetoarea

vzur

57

nun% cea mare s'a prefctit de

o d t in pa-tare si a sburat de dupa

auzind-o acum vorbind si spunand care e tattlarul care a furat painea,

mask

se scular de graba idea masd

inee-

pura a cercela pe nunul eel mare ;, cercetando-1, bflara ca painea e ascuns la

spate e
Socrut cel mare, adica tatl Miresei,

cum vazu aceaita, se 15.eu foc si par de

manie pe nun, una pentru c a infruntat

pe nuna cea mare frd ca aceasta s fi

fost cat e negru sub unghte vinovata, tar

al doilea, peatru c prin acea,ta i-a,necinstit masa si casa, i a poruncit s 1

ridice de graba din capul cinstei i s5.4

pue pe furci.
St cum a poruncit, asa s'a i intamplat.
Nunul cel mare, triticar ea era impr t,

fu luat pe sui dela maitt, sct s afarii

spanzurat in fata tuturor oaspeti tor, precum si a altor oameni, care se adunasera
sa vad cum se fac nuntile imprtitesti.

Nuna cea mare

Irish'

nu se prefacu

iarisi corn a f ost mai ilia nte, ci a rmas

si in. ziuta de astzi tot pasre, purtand
numai numele de Privighetoare, care 1.a
avut dela inceput.
Si tot de atunci incoace Privighetoare:,
www.digibuc.ro

Ps&i1e uoastre

58

macar c e acuma pastire, Ii place a trai

mai mult retras de lumea cea zg rmotoasil

si de gurrle ce re rele i nesplate. insii,

cu toate acestea, ea nici pn in ziva de

astgzi nu poate uita pe nunul cel rautacios i pismataret, care a batjocorit-o
de aceea pana in ziva de ashizi strig6,
pr inchi
pedepseasca
cnd 6120,
pe taharul, care a furat pinea si din
pricina cruia a trebuit s se prefaca iii
pasAre
V.

Acestea sunt legendele Privighetoarei,

ce le-am putut nand acuma descoperi. E
insa foarte probabil ea ea va mai fi avnd
Inca

altele.

Privighetoarea figureaz adeseori si in

cntecele noastre poporane ca simbol de
iubire, dornicie i prr vighere.
Cnd doi tineri s au indrgit, cnd iubirea lor e nemnini t, cnd si-au jurat
unul altuia credinfil prta la moarte, insti
fie cA p5rinfii sau neamurile bor. fie ea
alt imprejurare neasteptar i-a desprtit

pe un timp inai indelurigat sau chiar penirn

t otdeauna, atunci in suprarea lor cea mare
se adreseaza cdtre Privighetoare, rugnd-o
ca aceasta s nu cnte i up cum e datina
ei, seara pe rcoare, cnd omenimea oste-

.nit de lucrul de peste zi merge la culwww.digibuc.ro

59

care, ci s 6'114,1.44/m0i 6-zi, cnd

tot omul e detvtoi atunp
deplang

prin cantecul el.-01,vphtesir soaria plina

de intristare, ca (
auzind-o
tie cat sunt de suprati .. El zic:
Pasre Privighetoare,
Ce cnti seara pe racoare?

Can'n miaza-zi cu soare,

Cnta'n glasul cel mai mare

Pentru-a noastra suprare,
Canta'n glasul cel sublire
Pentru-a noastr despartire!
Fetele cele amorezate, care privegheaz
seri intregi cugetnd neintrerupt la aleli
inimii lor, care in senile cele senine

frumoase cnt doine de iubire i de dor,

sunt foarte adeseori asemnate de catre
poporul roman cu Privighetoarea
Privighetori se numesc de Romiu,1 i
acele fete tinere i frumoase, carele mai
totdeauna sunt foarte bine dispuse i voioase, ciirora nu le mai tace gura, ci add
ziva cat i noaptea, atat cnd se scoala
cat i cnd se culc, cnta necontenit.
$i precum:
Mliastra Privighetoare

Cant noaptea pe racoare,

Dimmeata'n pranzul mare,
Si de nimeni Meg. n'are...
www.digibuc.ro

60

Pgsaillenioastre

tot a*a i fetele cele pururea vesele n'au

de nimeni fric toat lumea li se pare

e a lor; i precum Priviahetoarea,

prin cfintecele ei cele plcute, pe multioameni Ii desteapt din somn,

face
vrarid nevrnd ca s o asculte i s'o admire,
tot rta i fetele cele vioaie qi cntrete
iscusite, pe multi ini, pe multi tin eri i
atrag prin cntecele lor cele frumoase.

Cum c Romnii aseamn pe fetele

cele arnorezate i cntrtrete cu Ptivighetoarea, se poate in catva cunoate din

urmtoarea doin. din Transilvania, pe
care mi-a comunicat-o d-nul Gr. Craciuna:

Cat e noptita de mare

Tot cnt'o Privigheioare,

De-abia atept noaptea s treac
Privighetoarea s tach,
Ziva dalb s'a fcut
Privighetoarea a tcut...

lar un proverb ne spune urmtoarele

despre Privighetoare:

Privighetoarea,

cu cntarea ei cea dulce, pe vniltor la

care, dup cum lesne e
ea II aduce"

de presupus, se aplieti4a fetele cele istete,

frumoase i atrgtoare, care prin frumusetea i ging'4ia lor, prin apucturile i
vorbele lor cele dulci, pe multi tineri Si
atrag la sine.
www.digibuc.ro

Privighetoarga

61

Alt proverb sun: Bufnita nu cloceste

privighetori", ceea ce insemneaz c un
orn, care din nastere e urit si rautcios,
nici cand nu caul s fac bine, ci numai

tot ru; sau o muiere ur, diform,

mutlanc, nici cand nu va naste un prune

frumos i intelept, ci numai o shrtenie ca
si clans:).

Afar de acesfea, Romanii din unele

tinuturi ale Trinsilvaniei si Banatului,

dup cum mi-au seris d-nii Gr. Crciunas si I. Stoicescu, spun si cred, c eel
ce va manca ca rne de Privighetoare, acela

i pierde somnul, hick ori .si cat mai

trilieste nu poate dormi, ci numai privigheaz cat e noaptea de mare, tocmai ea

si privighetoarea.
Am zis la inceput, c Romanii din Macedonia numesc Privighetoarea, Berbiliu.
tIn cantee poporan al acestor Romani, in

care provine numirea aceasta, sura precum urmeaz:

Si cant un berbiliu pe salce
C vede dou musate
S'amendole erau cumnate.
'Nveste,
ve sunt jonili ?
Jonili sunt tr zenetie
Ca s'aminta aslani, florie.
www.digibuc.ro

62

Prisarile noastre

Transcris:

canta o privigh etoare'n salce

Ca vede douti frumoase
Si-amndou . sunt cumnate.

Neveste, unde v sunt junii?

Junii sunt in strbingtate
Ca sd cii,%ige lei i galbeni.

In fine voiu s'ti mai insemnez i aceea

barbiltelul Privighetoarei, dupa cum
am vzut i mai sus, se numete de popor
eh'

Privigheturoi.

www.digibuc.ro

VRABI A
Din cele mai deprtate timpuri i 'Arai

nu de mult a lost Vrabia jinuta de care

omenime ca una dintre cele mai &Anti-

cioase psri. Cauza acestei fineri a fost

imprejurarea c aceastii pastire se nutreste
mai cu seam6 din pine alb, fcnd prin
aceast t mult stricciune prin semiluturile oamenilor, si mai a les toamna, cnd
toate piliele sunt coapte. Drept aceea, in
mote tal i, i s'a declarat razboi de moarte
.si totalti nimicire. Tn multe locuri s'a
prim o lege partialil ca fiecare .econom sii prindii o suma anumitii de

iar acela, care nu se va supune acestei

legi, s f e pedepsit. Si as I din toate parfile a.1 inceput oamenii, mai ales jranii,

con4rnsi fiind prin lege, a pi inde cu

miile si a le nimici,
$i

care a fost oare urmarea acestei

www.digibuc.ro

64

Pgsarile noastre

nimiciri? A fost aceea, c itnputinndu-se

incepur a se inmulti tot soiul

de insec, e, precum: carbitsi, paduchl de

poni, omizi, viermi t7i multe alte gnguii
care incepura a roade mai ales pometele,

astfel ca rar unde se putea alli un po

met nemncat de omizi i pduchi. Cei

ce facur legde, prun care s'a declarat ni-.

micirea Vrbiilor, se vede c au luat in

considerate numai stricciunea ce o fac

acestea, n'au cugetat ins, dup cum prea

lesn se poate presupune, de loc si la

foksul cel mare ce ni-1 aduc aceste pasri

mncAcioase. E drept c Vrabiile fac

mari stricnciuni in pinile cele albe, nimicind uneori holde intregi. Dar dadi vom

lua in consideratie c tot aceste psari

primavara prind ti man:Ai:Ica mii i mii de
omide, crbusi, viermi i alte insecte cu

mult mai daunaioase deck dnsele, cur&

find prin aceasta pometele si punndu-le
in stare de a putea produce fructe
tulatoare, trebue sh concedrn ca ele sunt

cu toat dauna ce ne-o fac in pini, de

mare folos pentru pomete ba chlar

pentru pini. Aceast imprejurare s'a cunoscut tuai pe urm

i Vrabiile au fost

apoi nu numai lsate in pace, ci inctt s'au

diutat diferite m jtoace pentru inmulfirea
www.digibuc.ro

Vrabia

65

i acum fiecare om inteligent tieca

dac n'ar fi Vrbii, uimeni n'ar fi in stare
lor.

s. cultive ponieten din cauza omizilor,

crbusilor, viermilor i altor insecte stri-

dicloase, cci neavnd cine le curafi

s'ar inmulji peste msurd.

roporut roman, se iotelege dela sine ea
eel necult, adied jaranii, a flout i le mai
fine filed i pend in ziva de astazi pe

Vrbii ca pe niste psri, ce le fac mulid

si mare stricciune in pine. Dar el mci
cand n'a intrebuinfat, mci nu intrebuin-teazel atari mijloace, prin care s'ar put ea
nimici Vrbiile, ci rniIoacele ce le farebuinf :az el spre aprarea pinelor sale

de cotropirea acestor psri nestioase

sunt cu totu, de altel nature. El, si in privinf i aceasta ca i multe aftele, si-a hint
si isi mai la Tuna. i acuma refugiul la
mijloace superstifioase, creznd cd prin
aceasta va depart& Vrabiile dela painile
sale, trei a-si mai da White de a le prinde
si a le curma viata.
Despre mijlo cele prin care cugetii. el
spre a deprta Vrbille de pinile sale si
despre c-re crede cd au o urmare ludestulatoare, precum i despre alte dwelt si
credinte care le mai are poporul nostru
despre Vrdbiti, voila sii voroesc eu fu !milk
urmtoare.
105f6-4

www.digibuc.ro

EMMA le noastre

66

1.1

Ca sg. nu manance Vrabiile holdele,

spune i crede poporul roman din Transil-vania, c e bi,te, in lgsatul secului de came,

a aduna toate sfrgmaturile, toate oa,ele

celelalte raingsite dela masg intr'o
fafg de mash.' si a doua zi, vrea sg, zicg
in intaia zi din posrul Ciaciunului sau
postul mare, a le duce afarg i arunctindu-le sp e rdsgrit, a vice : psiirile creului!

eu vg dau voug "liana din masa mea cu

care sg fifi indestulate si dela holdele
m ele oprite!".

Romanii din Bucovina spun c o tnului

aceluia care va ajuna loath' ziva in ajun
Crgciunului,.iar din ajunul Crgciunului si

pang in aunul Bobotezei nu va manca

de fel pe afarg, in anul acela Vrgbiile
nu-i vor manca nici de cum pginile cele
albe, ct le-a da bung pace.
Cand duce sacii cu grau la semgnat,

spun mai departe Romanii din ransilvania, gura sacilor sg fie intoarsg cgtre coada
carului.

I ar and iei sacii din car, sg-i

intorci cu gura in jos, i numai dupg

aceasta sg-i intorci cu gura in sus si stt-i
deslegi. Sg iei opo i o mang de grail dinteun

sac, si stand cu picioarele pe pgmanogorul tgu, iar graul

tu--ti, adicg pe
www.digibuc.ro

Vrabia

din Juana
sa-I arunci

67

afartt de pe piimantul tau

s zici: Doamnii, stanta
i

Marie, maica sfanta! ".eu graul acesta

dau mancare la pasarile cerului, iar de

Malt grau al meu sa fi e oprite, nadusite

gurile lor legat .". Dupa ce v ei face

aceasta s arunci gran pe panaantul tau,
dar cand
vei arunca s' fii cu ochii
zici: Doamn4, sfanta Marie,
mica sfanta! a sa sa tu vada pasrile
holda mra, cum nu vad eu acuma nimica 1"

dupa aceasta, cand ti-i deschide ochii,

s te uiti pe culmea unui deal sau pe o

padure din apropiere.
Cand prind pasrlie a manca holdele,

e bine Sal se clued la dansele un ora mezin, adicit

a cel om care e mai mic la

prinfii sai, in privinta etfii, i ajungand

sit lepede toate vestmintele de pe sine,
sa-si lege bine ochii cu o nAframa sau
alta invelitoare, i apoi s ia o lumina cu

care a murit un ora finand-o in mana

precum i par din capul cutarui ora mort,

cu lumina aprinsa sa inconjure holda

sa, si pe cand o inconjura pe din toate
j:artile sa zica: cum nu vad eu acuma
si cum nu vede mortul, asa sa nu vada
psrile holda aceasta, i asa sa fie luata

mintea pasarilor dela holda aceasta, cum

www.digibuc.ro

68

Psrile nottexe

e luat mintea mortului .dela lume"1 lar

cnd ajunge in cele pa tru prti ale holdei,
s lege in fiecare parte vr o cteva spice
cu prul din capul mortului, ce-1 are la

s zic: Eu nu leg

sine. si

holda aceasta, dar leg gura psrilor de

la dnsa, i Elsa s nu o poat mnca ele,
cum nu poate mnca omul mort; i asa
56, nu vad ele holda, cum nu vede mortul
lumea!".

Afar de aceste datine i credit* deverte mai intrebuinteaz Romnii

o multime de alte mifloace spre aprarea
hpldelor de c5tre Vritbii, care nici decum
nu pot fi condamn te. Asa intre altele,
fac ei un fel de mori-ti mititele de lernn,

numite moristi de vnt", pe care le pun

in locurile cele mai cercetate de Vrabii.
Cnd sufl si cel mai lin vnt moristele
acestea se invrtesc i Maud vuet mare
Vrbiile se sperie si fug, 15s5nd holda in
pace.

Unii implnt unul sau mai multi pari

in hold, dup cum adich e si holda de
mare, agafi pe dnsii piste haine zdrenteroase, iar in vrful lor pun o cciul
sau plrie veche, ca asa s aib chipul
unui orn i de care apoi psrile se spe-

rie si fug de holc1A.

www.digibuc.ro

Vrabia

69

Iarsi se zice eh' Vrbiile umblii de-avalma cu foametea, cci or incotro, se intore ele, tot stric. Cnd sunt multe
atunei e foarte putin piiine. Este
ins6 o zi anumit peste an, si &eh' omul
ce are semnturi va nemeri s posteascA
ziva aceea, atunci nici o vrabie nu se
apropie peste tot anul de piiinea sa; ele
vor mnca pttinele invecinate ale altor
oameni, dar pe ale lui nu le mnnc.
LIT.

Despre Vrabie exist la Romnii din

Bucovina si urmtoarea legend, care mi-a

istorisit-o Iacob Popovici din Opriseni:

Demult, de mutt, cine stie de &And va
mai fi fost i aceea, a rsilrit in mijlocul
unei pMuri un stejerel, carele incepu

cre,te cu ineetisorul si a privi cu dragoste

la ceilalti stejari de totat mna, care se
aflau in jurul salt.

lat ins6 c, nu mult dup ce a rsrit

stejarn1 acesta, vine o Vrabie si se pune
pe dnsul, mcar e avea unde se pune
si in alt loc, eci pdurea era destul de
mare.

Stejarul, vznd aceastil obrsnicie din

panea Vrbiei, se mtmie foc pe dnsa

i-i zise:

www.digibuc.ro

Pitsgri le noastre

70

Mili Vrabie! nu vezi tu c eu abia

acuma de vre'o cateva zile am rasarit, nu
vezi Cat sunt d tanar, de crud si de slab,
n'ai avut nicieri in alt loc unde te pane,
aumai decat pe mine?... fa du-te de aici
pune-te pe alt copac, caci doara paclurea e destul de mare si de larga, ai
unde sedea cat i va placeal...
Vrabia, simtindu-se foarte atinsa prin
cuvintele acestea ale stejarului, raispunse
zicand:
lat

ca m duc, cum zici tu, dar

voiu veni la tine cand vei fi pe patul
mortii
atancea vei trebui sa-mi dai
seama pentru toate cuvintele tale de
astazi!
Bine bine !

rspunse Stejarul, du-te

si mai de graba sa nu vii, decat numai

atunci cnd voiu fi eu pe patul mortii,

precum ai zis!
Vrabia a sburat i s'a dus... Dar muli

a trebuit ca s astepte pana la moartea

stejarului, caci fiecare stetar traieste noua

sute de ani, si anume 300 de ani ereste
neintrerupt, 300 de ani sta locului si se
odihneste, iar dela 600 de ani inainte
prin 300 incepe a da napoi, a-i putrezi
inima dela radacina, a se gauri pe din
nauntru, a se usca, asa c, and ajunge de
900 de ani, se risipeste cu total.
www.digibuc.ro

V;abia

71

Si vrabia noastra a trebuit

astepte
pad( ce stejarn1 pe care s'a pus ea, cand
acesta a lost tanar, a ajuns de 900 de
ani.

Cand a ajuns acuma stejerelul de 900

de aM, s'a dus Vrabia la dansul i i-a zis:

Iti aduci aminte cand erai tanar

m'am fost pus pe tine cum m'ai batjocorit de geaba, de gebuta?,.. tu ai eugetat
atunci
dac te vei face mare, vei trai
cat lumea i ca tine nu va mai li altul!...
Dar, iata c acuma te-ai risipit, i eu ma
scald in colbul tau... Tu din mare ce ai fost,

te-ai facut iari mic, iar eu traiesc si tot

asa sunt, cum am fost i atuncea
Asa a zis Vrabia, i dup ce s'a scaldat
in cenusa stejarului, sbura si se cam mai
duse de unde a venit.
De atunci apoi; 'de &ad s'a intamplat
daca nici oamenii,
aceasta, Vrabiile
nici mtele i nici ulii nu le prind si le
omoara, tralesc mai malt decat ori care
alt pasare... tralesc cu sutele de ani, de
unde se vede apoi ca. vine si zicala cea

foarte raspandita printre ,Romani:

Vrabia e pui,
Dar dracu stie de candu-i
care se zice Idespre'roamenii cei mici de
statura, ins mari de ani. Si V rabiile, cnd
www.digibuc.ro

72

Pasitrile)noastre

sunt foarte batrarie, capata pene albe, insa

forma lor de Vrabie ramane.
IV.

Alta legenda despre Vrabii, tot din Bucovina, care mi-a comunicat-o d-I O. I,u. an,

sund precum urmeaz:

Z Ice ca. Vrabille dintru inceput erau cu
rnult mai mari, de cum stint acuma,
Dela rastignirea Domnului nostru lisus

Hristos insa in oace trupul lor s'a facut

cu mult mai mic.
Aceasta a fost adica asa cii, pe cand
se afla Domnul nostru lisus Hrisl os rastignit pe cruce suferea cele mai maxi
si mai crancene dureri, o rnultime de Via.
bii venira la dansul i sburand impreju-

rul lui, incepurd a ciripi si a striga.

jiviu! Jiviui adica e viu, e viu"
Atunci lisus, care se lupta cu moartea,
fiindca nu-1 lasara sa moarai in liniste
pace, ci-1 necajira spunand ca e viu, a
suspinat i le-a blestemat, zicand ca sa se
autreasca numai din faramaturile si go-

zurile ce le vor afla pe drumuri, si tot

copilul sa le prinda cu latul. Iar cand

vor trece unul sau altul pe drum, pe uncle

se vor afla ele, sa, le plesneasca cu biciul
ele indata sa
Blestemul acesta al lui Iisus Hristos s'a
www.digibuc.ro

Vraima

73

implinit, caci Vrabiile pe loc se facura.

cu muit mai mici si mai nepulincioi, se,

de cum au fost mai inainte i parasind
poi pe Iisus Hristos, sb3rara pe drumuri
ca sa-$i caute nutreful. Si de atunci incoace apoi au devenit ele jucaria copiilor
caliitorilor, pri Hzandu-de cei dintaiu
cu laIurVe i jucandu-se cu bicele sau
omorindu-le cu pietricele.
V.

Densebit c Romanii din Bucovina inteleg sub cuvantul p'asare" ceea ce intelegeau Romnii sub raves", totusi apIic
ei mai dese ori cuvantul acesta 13 Vrabia
de casa sau Vrabia de camp, Vrabia de
Ora, lat. Passer domesticus: Pyrgita domestica, I. germ. der Haussperling, Spatz,

$i Vrabia de pdure sau Vrabia de munte,

lat. Passer montanus: Pyrgita montana,

I. germ. der Feldsperling, Waldsperling.
Fiecare Roman din Bucovina, calk] ii
vei spune c ai viizut o multime de psri,
se va gandi mai intai $i intai la Vrabii.
Cu toate acestea, &and di dai in mana
sau i arti vreun fel de pasare 5i-1 intrebi:

Ce-i aceasta?" .el i raspunde: Un fel

de pasare, dar cum se chiama, nu $tiu",

www.digibuc.ro

PsriTe noastre

74

far de o cunoaste

i tie cum se chiamii,

atunci indat h. o nume$te pe nume,

Sub cuvutul pasiire` inteleg asa dar

pe de o parte toate sburiitoarele frh abatere, iar pe de al.th parte numai

si spun 'in loc le Vrabie de cash" si

Vrabie de munte" inch; si: Pashre de

cash" i Pashie de munte".

Cum ch sub aceste dou numiri pashre"

Vrabie" infeleg Romnii pe una $i

aceeasi pashre, se poate deduce i din

urmhtoarele proverbe:
Pashrea e pui,
Dar dracu stie de cndu-i!
sau Vrabia totdeauna e pui", sau Vrabia
pui i ea moare de btrnsh" sau:
Vrabia e pui,
Dar dracu stie de cndu-i!
Care se aplich la oamenii cei inchirciti,
care sunt de statur micsh si arat tineri,

dar ei sunt cu mult mai batrni de cum

arata.
Romnii din Transilvania, dup cum ne

putem incredinta din cele ce s'au artat

mai sus, se vede chi inteleg sub pashre pe

Vrabi e.

Vrabia de cash' se numeste de cIre

Romnii din Bucovina indi i passrea
iar bhibtelul e
www.digibuc.ro

Vrabia

75

pasarei, pasroi. Dimitiutivele dela Vrabie stint: vrbioar i vrabiuta; dela pasiare : pasarea pl. pasarele; pasarica_ pl.
Oserici; pasarioara pl. pasarioare; pas4-

ruica pl. pasaruici; iara multimea o insemneaza prin cu vantul pasarime.

In Muntenia se nume$te Vrabia pe alocurea i Vrabete sau Bbete, fern. Brabetoaica ; in Banat 5i anume in tinutul
Obaba-Matnicului: Brabeta pl. Brebete;
tinutul Oravitei : Brabet, in alte parti
Insa: Vrabete, pl. Vrabeti; in granita dirttre
Banat $i Transilvania: Hrabete, in uncle
parti ale Moldovei: Brabete; in Epir:
Spordiite i Cincione i, in fine, in Macedonia Vrabioiul se nume5te: Cion, iar
Vrabia, Ciona.
VI.

'Sangele apa nu se face" 2ice un proverb roman. Un mare adevgr e acesta,

Romanul ori uncle se all aruncat de soart5,

i$i trimete iubirea fratdor si prin aripele

aandului; pe randunele, pe cuc, pe turturich' $i pe undele vantului. $i daca cruda
soared nu a voit ca patria lui sa fie unita,

afinitatea nationala nu o poate uita. El

continuu se intereseazil de soa ta fratilor

sai din alte parti. $i daca vede o 'Asawww.digibuc.ro

PAsarile noastre

76

ruica,

fie aceea chiar si o vrabiuta, el

adresandu-se (-Aire dansa irimite la fratit

sai cei departati cantand:

Vrabiuta de pe deal
Sboara de grabln Ardeal
Si te'ntoarce de ne spone
Or vest, rele, or veti bune,
Si ne spine de mai sant
Frati de-ai nostri pe-ast pmant;
De-er fi vii sa m repez
Ca'nteo clipa sa mi-i vaz:
De-or fi morti sa
razbun
C'o maciuca de alun,
Ce-i buna de rasbunat,
Pe cei morli de inviat.
Vrabii le sunt considerate de catre poporul roman ca piste prevestitoare de
schimbarea timpului. Asa, cand se aduna
multe vrabii la un loc i ciripesc loarte
tare, mai ales primavara, atunci e semn
c in curand are sal -Mona, iar cand se
aduna toamna, in semi timp are sa ninga.
Tot aceasti credinta se afia i la Romanii din Romania. Acestia spun:
Psarile'n Mfg-Jura

Cand vor sari O.-or um

Ca cand ne spun far'de gura,
Ca timpul se va schimba.
Vrabile cand s'aduna
www.digibuc.ro

Vrabia

TT

Pe garduri i se sfadesc,
Timpul sau viemea cea bund
Ca se va strica vestesc.

Gaud amid vrbiile de cum se crapii

de ziud, e semn cd iarna va fi timpurie.
Iardi se zice ea, cine va manca carne
de Vrabie in ziva de Crciun, .sau acela
care dupd ce a postit un post, va manca
intiiia data came de Vrabie, acela va fi
uor peste tot anul.

Acestea sunt datinele i credin-tele Romanilor despre Vrdbii sau Pgsri, eke le
am putea aduna.
Vine acuma sii mai ardtdm filed i diferite cuvinte, proverbe i zicale, care s'au
format dupd numele i dela datinele
acestei sburatoare foarte lfite i pretutindenea cunoscute.
VII.

Ariciul cu meteugul se prinde, i

Vrabia cu mei", adicd ori i pe cine poti

ademeneti cu ceeace ii place lui, cu
ce-i este drag, nici de cum insd prin alte
apucdturi.

Fliimndul codrii viseazd i Vrabia

mei", adic fiecare ceea ce-i este in gnd,
despre aceea vorbete, i ceeace n'are tot
de aceea dcirete.

www.digibuc.ro

Negri le noastre

De cat o saptamana Vrabie, mai bine

o zi oim", adica decat a fi o saptamana
intreaga un om nebagat in seama, ca fiecare sa se uite la tine cu dispret, mai
bine o zi a fi mu insenmat, orn vazut i
respectat de toti.
D.e cat o mie de Vrabii pe gard, mai
bine una in mna", sau deceit o mie

de Vrabd pe gard, mai bine una in fri-

gare", adica nici odata nu e bine ca omul

sa dea din mana lucrul su, fie acela ori
i cast de neinsemnat, pe nite promisiuni
care cu anevoie se pot plini, caci mai zice
i alt proverb:
Ce-i In mana
Nu-i minciung.

pana ce nu vei putea, cum se zice,

pipi promisiunea cu mana, pana atunci
Iucrul tau sa nu-1 dai din mana caci apoi
de.multe ori te alegi cu nimica.
Vrabiile se gfilcevesc

Pentru mieiul ornenesc.

Acesfrproverb se aplica oamenilor, care
se intereseaza mai mult de lucrurile strine, i nuli cauta de treburile i neajunsurile lor.
Dela cuvantul pasare s'au format
cuvintele i proverbele urmatoare:
www.digibuc.ro

Vrabia

79

Pgsresc, adj. d. e. mei pgsgresc.

Piisgreste, adj. se ia in inteles de foarte

iute", iute ca pasgrea", prin care se exprimg iutimea unui cal foarte sprinten
usor, care aleargg ca o pasgre de iute.

Adeseori auzim zicndu-se despre atari

cai, cg sboarg pgsgreste" ori aleargg

prisgreste".

Pgsgreste, adj. in loc de: neintelegibil.,

Vorbeste pgsgreste" adicg astfel ca
nirneni sg nu-1 poata intelege. Nu vorbi
nu vorbi ca &A nu te nfeleag himeni; vorbeste omeneste.
pgsgreste"

Un cntec poporan din satul Putna in

Bucovina, prin care ni se explic foarte
bine acest cuvnt, sung precum urmeazg:
Frunzg lberde mgr. domnesc,

Dup cine mg topesc?

Dupg fecior miguresc,

cu casa lfingil vale

cu pinteni la picioare,
( find Pfiseste
Zuruieste,

inima mi se topeste,
Ca untura cea de peste,
si-mi vorbeste

Pgsgreste
se plimblg marghioleste.,

www.digibuc.ro

Mari le noastre

Limbo. p6s5reaseii". In Bucovina adese

ori anzim vorbind, mai ales pe o seam

de bieti, un fel de limb 5. incurcath ca

nu-i poe nimeni pricepe. Aceasta vorket
aduee intru ctira cu ciripitul ps5rilor

(vrabiilor) i de aceea se numete

pas5reasc6".

Toata pasarea pe limba ei

cum Ni face omul singur, nimeni altul nu

poate s-i fa&

www.digibuc.ro

R ANDUNIC A
r.

Rndunica, care ne anutrt mult dorita

si iubita primvar, care delft sosirea

0116 la dep5rtarea ei din trile noastre este

un oaspe nedesprtit i foarte plcut oamenilor, flcndu-si cuibul silu de comun in

podurile caselor 1), se vede c din cele

mai vechi i mai deprtate timpuri a fost

totdeauna intmpinat de Romn ca exclamri de buc urie i insufletire, cum e i in

ziva de astzi.
Multe si interesante sunt datinele i credintele Romnilor despre dnsa. Si poate
c esteTunica pasre despre care poporul
romfin a pstrat mai multe legende foarte
1) Pe acele specii de Rndunele, care ti fac
cuiburile sub strasinele caselor j prin malurile
apelor, le numesc Romnii din Bucovina Ustuni"
p.,,Lostunr.

www.digibuc.ro

92

Pgsgrile uoastre

frumoase, care in fond toate trateaza despre unul i acelasi obiect, numai modul
istorisirii lor este felurit.
Cea mai frumoasg si mai incanttoare
dintre toate legendele, cate le stiu i cate
vor mai fi existand, despre care inc- n'am
cunostintg, este Virg indoial Legenda

Randunelei", compusg in versuri de regele

poetilor nostri V. Alecsandri. A( eastg legendg ar trebui sa fie cunoscutg fiecgrui roman

adevgrat. Deci nu voiu sg mai m opresc

la dansa. Voiu reproduce insal alte legende

ale Randunelei, pe care le-am auzit eu in

Buc ovina, si care, in comparare cu cea de

mai sus amintitg, cred ea ver forma un

obiect foarte interesant ,si tot odata plgcut

pentru fiecare cititor, iar mai ales pentru
literatii romani, care se oc upg cu studiul
datinelor, credintelor si al mitologiei dacoromane.
IL

Prima legenda a Randunelei, istorisitg de

Catrina Racolta, romancg din satul Calafindesti, sung precum urmeazg:

A fost odatg o faig, creia, murindu-i
printii, nu i-a rgmas altg mostenire dela

dansii decat numai o turma de oi si un

catel,

Inteo zi,.. ce-i vine fetei aestia prin

www.digibuc.ro

Randunica

83

minte?., se iinbracii in haine barbateti,

ia oile i catelul cu dnsa i. se duce intr un

munte In muntele acela, mergand ea cu

oile i cu catelul tot mai inainte, tot mai
departe; iaf c dela un timp se intalne4e
fecior de zmeu, care pastea
i. el o turma de oi.
Fiind fata imbracata in haine barbateti
purtand cavinii pe cap, feciorul nu putu
s'o cunoasca: fata ori fecior? Dar i. fata
nu i-a spus nimic niciodatti, macar ca, de
cum s'a intlnit ea cu dansul. patea oile
impreuna i in tiecare sear se clucea
ea, cu oile i cu catelul, de mas la curtile
.

zmeul ui.

Insa feciorul, nevenindu-i la socoteali,

mai de multe ori spuse maicei sale, cd lui
nu i se prea pare pe frtatul sau de ciobjnie, el cred.e ca acesta trebue s fie fata
i nu fecior, caci aa II arata vprba ;i fata
lui cea muiereasca.
Dela o vreme, vazandu-se batrana zmeoaica cinicita i intrebat de teciorul sau,
zise:

Daca f rtatul tau de ciobnie va fi

fata, dupa cum presupui tu, eu indat II

voiu cunoate, caci desear, cand s'o duce

sa se culce, am
pun sub perna bra-

www.digibuc.ro

84

Prilc noastre

banocur ') i de a fi s fie fata, bran.-

nocul pima dimineat se va pata, iar de

'a fi sa fie fecior, atunci brabanocul va
ramnea aa cum 1-oi pune.
Cum a zis zmeoaica, aa a i fcut.
Cnd a nceput s insereze bine, colea
pe vremea culcatului, a pus brablinoc sub
perna fetei, pe care se culca.
.

Insa cafelal fetei fiind nasdravan i tiind

prea blue ca ce ganduri se poort zme-

oaica, zise Inca de cu- ziva stapiinei sale :

Scumpa mea stapan zmeoaica are

puie de seara sub perna brnbnoc,

prin mijlocul caruia voiete ea sa tie de
eti fata ori fecior? llaca acuma domniata voeti s nu ti se intample nimica
te sfatuesc ca atunci, cand vei merge sa
te cute], sa scoff brbanocul 'de sub perna

i sa-1 pui deasupra pe pernd i acorn sd-1

1ai apoi pawl a doua zi de dimineat,

cand sa-1 pui iara la locul lui i apol s

iei third din casa. De nu ma vei asculta

i. de nu vei face aa cum te invdt eu,

atunci s tii, c ai s pdteti una nemai
paptf

1) In unele prti ale Bucovinei numesc Rorniin

planta: Vines minbr, germ. lmmergriin = brabnoc
bribimoc, iar in altele brtninoc.

www.digibuc.ro

RAndunica

85

Aa a zis catelul i stdpnd-sa l-a ascultat

colea cnd a mers ca sd se culce, aflnd

urdbanocul sub pernd, 1-a pils pe pernd

apoi s'a culcat, Iar a doua zi dimineata,
l-a pus iar sub pern-t, i apoi a ie*it din
casd. i luandu-i oile i catelul se duse
in treabd-i la 'Ascot.

Dar n'a apucat bine a iei din casd, cnd

zmeoaica se duse ca sa vada ce-i?... Cum
e brdbnocul?... Bra blinocul insd era mai
verde i mai trumos de cum it pusese ea
de ea seara. iizndu-1 astfel a crezut zmeoaica eh fata, nu e fatd, ci fecior, deci
spuse feciorului situ ca trtatul lui de cioban

nu e fatd, ci lecior, cdci aa a ardtat britbiinocul, pe care i 1-a pus sub pernii.
Feoiorul zmeoaicei, auzind aceasta i
hid i el oile i se duse cu clansele la piiscut

pe urma letei, fdrii

plesneascd mdcar

prin minte c n'ar fi drept ceea ce i-a

spus maicd-sa.
Fata insd, vzndu-se scpatd din cursa
ce i se intinsese, lundu-se cu leciorul, cu

i cu egelul sau, se duse, se duse

pan ce ajunse la o mare. Aici apoi s'a
oile

oprit ea i lundu-i fmas bun dela feciorul

zmeoaicei i dnd cu un toiag asupra apei,

apa s'a despdrfit in (loud i aa a trecut

ea cu turma sa de cea parte, fdrii ca sO

www.digibuc.ro

106

Pa'sgrile noastre

i se intample vreun rau cat e negru sub

unghie.
Feciorul zmeoaicei i cu oile sale au rOmas

de asta-parte de apa.
Ajungand de cealalta parte i dupti ce
s'au impreunat acum iarai valurile apei,

luat fata cuma de pe cap i atunci

i-a ctizut parul cel de aur pawl la brau.
Feciorul zmeoaicei, vazansd-o ca

fatti.

i Inca aa de fruinoasa, nu stia pe ce

lume de scarba, a a sea pat-o din man.

fara a mai pierde"muit timp se intoarse

acasa. i spuse maicei sale cum 1-a amagit,

povestmdu-i toate din fir in par, c tartatul sau de ciobanie nu e fecior, ci fatal
i Inca cu parul de aur. Dar ce fol s c
ea. a trecut acuma peste mare impreuna
cu oile sale i el nu o mai poate urmri.
Zmeoaica, auzind aceasta, zise fecioru-

sa nu se mai supere de geaba, cad

ea va afla un mijloc prin care s'o poata
lui

urmari i prinde. i Infra adevar ca maica

sa
facu o corabie mare, pe care zmeul,

d upa sfatul ei, o incarca cu fel de fel de

marfa scumpa i astfel, incarcata cum
era, se porni cu dansa Ica s afle pe fata.
Dupa ce se porni el acuma merse cat
merse pe apa cea mare, prin care a tre cut fata, 'Ana ce afunsese la mal. Acolo
apoi se opri.

www.digibuc.ro

Randunica

87

Multime de oaineni, care dela cine

prin cine auzise c. in corabia aceasta se
afl" o multime de marfai scumpi, alergar din toate prtile s cumpere cite
una aila dela sfairanul ei.
ha c in urna6, de unde i pni unde,
vine $i fata cea cu prul de aur $i intr."
$i ea in corabie s vadA ce fel dej mar--

furl se afra' inteinsa.

Dar... atta i-a trebuit zmeului!... Mai
mult nimic!... Cum o vede inuntru deanna porne$te corabia dela mal
pe
ici incolo ti-e drumul.

Fata cunoaste $i ea acuma in ce cursi

a picat $i se prieepu ci nu-i chip de seaCearcil ea ce cearc s scape, dar
in zadar!... Corabia era cine $tie unde

de mal.

De geaba te mai trudesti, clici de

mai scapi din
acuma inainte n'ai

mn
zise zmeul, dup ce s'a vzut
la largul situ.
Fata, mai auzind inc aceasta, ce
ia inelul su de argint i aruncn-

du-1 in ap, zice:

Cnd vei afla tu inelul acesta, atunci
voiu vorbi eu cu. tine!
Dar zrneul se I:Area c nici n'o aude.

Er mergea cu corabia inainte, Ufa'

pese ceva de cuvintele ei,
www.digibuc.ro

Phetrile noastre

88

Dupa ce *use acuma la mal, lu pe

fata i ducand-o acasa se cunun cu dansa.

Fata insa isi finu cuvantul... Ea nu vorbea cu zmeul nimic, ori i cat se pecajea acesta s'o induplec ca sa vorbeasca.
Cu zmeoaica i cumnatele sale
caci
zmeul avea i surori, si ceilalti curteni
vorbea, insa cu zmeul nici odat.
Aceasta tacere a finut tot asa mai lung
timp. Iat ca intr'o zi, mergand niste peScari la apa cea mare si pescuind o multime de peste, aduse vandur zmeului
o parte din acestia.
Zmeul, adica feciorul zmeoaicei, duptt
ce cumpar pestii, se dete singur sa-i
curteasca. Dar ce s vaza?... Intr'un peste

da de

inelul nevestei

sale L.. Plin de

bucurie ia el acuma inelul i mergand cu

dansul, tot in srite la nevasta sa, zise
zambind:

Draga mea Randunica: de acum vei

vorbi ea mine, caci Lath' in sfarsit fi-am

aflat i inelul!

Si vorbind o desmearda

netezeste

barbia, asa plin de &Inge cum s'a fost

umplut pe miini, curafind pestele.

Nevasta, vazandu-si inelul i atizind pe
zmeu astfel vorbind, deauna s'a prefacut
Itandunica cu gusa rosie si a sburat pe fereastra afara,
www.digibuc.ro

Rndunica

Zmeul, vazand-o ca-i sboara de dinaintea ochilor, se repezi iute s'o prinza,

dar a prins-o numai de mijlocul cozii,

care i-a i ramas in manta, iar Riindunica
se cam mai duse, ramaindu-i de atunci
pana in ziva de astazi coada ca o fur-

cur), adica numai cu penele care nu i

le-a smuls smeul i cu gusa rosie, cum
a fost patata de sange.

III
A doua legenda a Randunelei, istorisita
de Bic a lui Onufrei Frunza, razas roman
din satul lgieti, sulfa' asa:
A fost odata o vaduva saraca si a avirt
trei fete. Si una dintre aceste trei fete

era cu parul de aur. $i cea cu parul de

aur a' zis intr'o zi maicei sale:

Mama! eu m'asi duce la zmeoaica
cutare sii ma bag cioban la oi
Bine, draga mea! raspunse maica
sa

tu vrei sa te duci, dar nu stii ca

feciorul acelei zmeoaice de mult vrea sii

te ia de nevasta i tu nu vrei sa mergi
dupa el!

Cci nici nu m'oiu duce si nici nu

cad eu m'oiu
m'a lua
zise fata
www.digibuc.ro

90

Psri1e noastre

braca brbateste i mi-oiu pune cusma

pe cap si el nu m a cunoaqte !
Daca tu socati ca va fi sa fie ava,
apoi... despre mine.., du-te, caci eu una
nu te opresc!...
Nu departe de vaduv a ceea cu trei

fete se afla o zmeoa-ica, asemenea vaduva,

care avea numai un fecior i o turma de .
oi. Feciorul zmeoaicei acestia auzind,

acuma dela cine va fi auzit, ca vaduva

aceasta are o fata cu parul de aur, mai
de multe ori s'a dus el la dnsa si a cerut-o de nevasta, dar fata n'a vrut de fel
sh meargn dupa dnsul, i nici intr'un

chip n'a putut-o indupleca nici amagi ca

s mearga.
Acum fata, imbracata in haine brbteti i cu cusma pe cap, se duse singura
la maica feciorului i imbie ca s'o bage
cioban la oi.
Zmeoaica, socotincl ea' e fecior i neavnd cioban la oi, foarte bucuroasa o
primi.

Lisa feciorul zmeoaicei, de cum a Irazut-o, macar ea era imbracata in haine

barbatesti i nici odata nu-si lua eusma
de pe cap; avea mare prepus pe dnsa.
Deci zise, el intr'o zi maicei sale, ca feciorul ce s'a bagat la el cioban, nu i se
www.digibuc.ro

Rndunica

91

pare a fi fecior, ci trebue sh fie fata cea

cu prul de aur, pe care a voit el mai
de multe 'ori s'o ia de satie.
Zmeoaica zise atund feciorului sau:
Dach tu socoti c ciobanul ce 1-am
bnigat eu la oi, e fata pe care ai voit tu
s'o iei de sofie, apoi... ce mai atta

trebue s incerci i indath vei cunnaste:

fath e, ori fecior?... Du-te cu
in
pdure,
un copac care va fi mai
frumos i mai shnItos si-1 intreabil de ce
e bun? si de ti-a spline cIl e bun de furci
de tors, sh, stii cl e fath, dar de ti-ar spune
eh e bun de earl, atunci e fecior.
Feciorul zmeoaicei facu asa duph cum
1-a invtat maich-sa. Se duse cu fata in
Odure, Ii arstri un copac i o intreb de
ce e bun?

Ea i rspunse cl e bun de earl.

Se intoarce fecioral acas6 i povesteste

maicei sale ce i-a Spus fata.
Zmeoaica II invhith acuma pe feciorul

shu s se duel cu ciobanul la scldat,

schldndu-se, trebue s-1 cunoasc : fail e,

ori fecior?
Feciorul ascultii si face ceea ce-i spuse

maica sa. Se duce adie6 la o apI mare

cu fata, ca sa se scalde. Dar fata

gndul, colea dupgce feciorul s'a desbrkat
www.digibuc.ro

92

PAshrile noastre

si s'a aruncat in apa, viindu-ii ei randul,

face pe un catel ce avea cu dansa sa sperie

turma cea de oi Feciorul o indeamna s
se scalde, catelul sperie turma; si ea apucii

atunci degraba duph oi, spuindu-i fecio-

mlui ca ea nu se poate scalda, c de i

s'or pierde oile ce se face ea atuncea, cum

si-ar da ea seama inaintea stapnei sale,
adica zmeoaicei?

Feciorul, vzand ca' nici asa nu poate

s'o cunoasca, iese de graba din apa si
ducandu-se la maica sa ii spune tot cum
st treaba: c el cand a vrut s se sealde,

ea a zis ca se duce ca sa intoarca oile

speriate de clel, si n'a voit sa se scalde.

Zmeoaica zise iarasi feciorului:

Nu te teme, cg. Mai este inca timp!...

Mai du-te odata cu dansa la scaldat

mai odat5, si tot (ia pana ce vei putea-o
indupleca s se scalde, i atunci te vei
incredinta despre adevai!
Feciorul zmeoaicei ia acuma a doua oar
pe fata la apa ca sa se scalde, dar aceasta,
vazand c alt chip nu-i de scapare, ca sa

nu fie cunoscuta, cand ajunge la apa se

aruncii imbracata cum era, cu totul inlanntrul i trece de-a notul pna .cealalt
parte de apa, lasand pe zmeu i turma de

oi de asta parte. 1ar dupa ce iesi ea de

www.digibuc.ro

Rnduni ea

93

cealalt parte de mal, i ridic cuma

ii arrtt prul su cel de aur feciorului,

de acolea se cam duse in treabli.

Feciorul, scrbit ca vai de el, se intoarse

indrt la maica sa vi-i spine toate: cum

a srit fata cu haine cu tot in ap, cum
a innotat i. cum a fugit, rar ca s o mai
poat urmri.

Maica sa, auzind aceasta, Ii d acum

alt slat i li zise:
Du-te i f o mul-time de furci de
tors, una mai frumoas . cleat alta. Apoi
ia f$i le aurete pe toate. Dup aceea blear-

c-le inlet) crut i. du-te cu ele in lume

pttn ce-i da de fata. Iar ciind vei da de
ea se va sui in cant& s5. tii
e a tal... Atunci n'are sa--ti mai scape din

Feciorul ascult pe maica sa. Face o

multime de furci, le aurete pe toate frumos, le incarc intio crut i se pornete
apoi cu ele in lume, doar va da undeva
de fata fugit.
Iat c, mergnd el ava, ctil vreme va
fi mers, se intanete cu o sor . a fetei
celei cu prul de aur.
cum

Ce-ai in crutd? II intreab6 acesta,

vede.
Purci!
riispunse el.

www.digibuc.ro

94

Ptisarile noastre

Ia s le vad! zice mai departe fata.

Suie-te in cgrat dacg. i trebue;
rgspunse feciorul.
Eil ce mai furci is si acesteal... Sora
mea cand le-ar vedea, n'ar scuipa pe ele!
zise acuma fata si se cam mai duse
in treabg-si.
Mai in colo se intlneste feciorul cu cealalt sor a fetei celei cu pgrul de aur. $i
aceasta, cum zareste pe fecior cu ciirata
incgrcat de furci, II intraebg
Ce-ai in cgru-tg?
Furci!
Ia s le Vd!
Suie-te in crutg, dacg-ti trebue!
Ei! ce mai furci is si acesteal... Sora
mea &dud le-ar vedea, nici n'ar scuipa pe

ele!
zise i aceasta fatg si se duce in
treab-si de unde a venit.
Se intalneste acum feciorul cu fata cea
cu pgrul de aur. Aceasta, necunoscnd pe
fecior, cine-i i din cotro vine, il intreab
si ea ca si surorile, sale ce are in carufg.
F'eciorul li spune si el cum si cc... Ea,

fgr a astepta mult, se sue in car* s6

vad furcile. Atunci fecioral

bucuria lui!
intoarce de grabg cgruta i o ia la fugg

cu dnsa inclft spre cas.

Fata, vaznd i cunoscnd abia acuma
www.digibuc.ro

Itiindunica

95

in ce mnh "a picat, chnd trece feciorul

peste apa cea mare, ea-si arunch inelul
sau in aph i zice:
Cnd mi-a veni inelul acesta iarhsi
pe deget, atunci voiu vorbi i eu cu tine!
Dar feciorul nici nu vrea s'o asculte, ci
se ducea tot intr'o hig cu dnsa acash.
far dupti ce sosi cu fata acasa, se insura

cu dnsa.
Fata, macar c acuma devenise nevasta
zmeului, finndu-se de cuvhnt, nu voi sa
vorbeasch nici cu dnsul, nici cu soacia-sa,
cu zmeoaica.
Dela o vreme Ins, vztind zmeoaica eh
nora-sa nu vorbeste nici cu dnsa,, nici cu
bArbatul su, zise feciorului:
tie burial aceasta, dach nu vorCe
dacii e muth!...
beste nimic cu
Apoi... ce-i plesneste zmeoaicei priu

minte? ia pe nora sa i o trimite la o sora

de ale sale dupii o spath i niste ite, gndind ch sorh-sa cum a capiltat-o la manh,
deauna are s'o omoare.
Nevasta, care de altmintrelea asculta totdeauna foarte bine f)e soadra-sa, numai
atta eh nu vorbea cu dnsa, nu se pune

de pricin, ci se porneste Indat ca sh-i

aduca spa ta i ifele.
Barbatul situ Irish., stiind prea bine cine-s
www.digibuc.ro

PgsariteTnoastre

96

ce pliitesc mntnele sale, cum vede cif

ea se pornete, deauna iese afar& dupn

dansa i Ii zice in taina ca s nu-1 auda
maica sa:
Ajungnd la matuele mele, cand 0-or

da ele de maneare, imbucatura cea dintai

s'o pui sub limba i apoi sa mAnnci. De
nu vei face aa, cum te Invf eu, sn .tii
c ai s piifeti Diu!
NeVasta I-a ascultat... i mergand ea
acum* ct va fi mers, ajunge la cea dinii
sorn a soacrei sale, o zmeoaicn i aceasta
deet care s mai caufi alta, aa de uritti
i rea, nu era... Si cuin ajunge la dansa,
deauna ii dn burin ziva.
Apoi s mai creada cineva soacrelor...

Sora mea ziee cet nora sa nu vorbeipe, c

este mutn, i ea... uit.5.-te numai la dnsa,
eta de drgla i frumos vorbete!

Apoi

dupa ce o mai intreab despre una alta,

cum se afl barbatul su, ce Mai face

soacra sa?... cum se laud& taie un coco,
il ciniituete frumos, if frige i if &A de
mancare.

Nevasta, intbucatura cea dinti o pune

sub iiraba, dup cum adie a invtat-o

bbirbatul sat', apoi maned din acest coco

'And ce se saturii..
Dupii miincare, viizand zmeoaica c n'a
www.digibuc.ro

Rndunica

97

putut-o inela, Ii spune ca itele i spata,

dupi care a trimis-o soacra sa, nu se OA
la dnsa, ci la o sofa a lor mai mica dect
dansa, care nu locuete tare departe; si

se duca 'Ana la aceasta i le-a capita.

De aicea, lundu-si, nevasta rimas bun,
se pornete i se duce la a doua zmeoaici
si cum ajunge Ii da i acestia buni ziva.
Auzind-o i aceasta zmeoaic irorbind,
se minuneazi de dnsa i Ii zice ea
sora sa:
Pas acum de mai crede soacrelor!...

Sora mea zice ca nora sa nu vorbete

nimic, ci ea este muti,
ia uiti-te la

dnsa ct de frumos i de bine vorbeste!...

Apoi, din vorbi, in vorba, din una din in

alta o intreba la ce-a venit.

Nevasta it spune cum si la ce, ca iaci
soacra-sa a trimis-o dupi spati i if e Ora
la mituRe-sa pe la care a trecut, dar fiind
cii acea:ta nu le ate, i-a spus si vie la
dansa, ca poate vor li aici.
Zmeoaica aceasta taie acuma i ea un
car!an, i dupa ce-1 frige Il di nevestei
de mancare.

Nevasta, face ca i mai inainte, adici

pune cea dintai imbucatura sub limbi
apoi minnci.
Zrneoaica, dupi ce-i dete de mancare,
www.digibuc.ro

98

Mari le noastre

se Merl c caut spata si itele, dar fndat

s'a intors inapoi si-i zise nevestei cd ea
nu le gseste nicaeri, deci trebue stt se
duch la sora cea mai mica.
De aicea se ia iar nevasta si se duce
la cea din urmil sor a soacrei sale.
Vdzdnd-o i aceast zmeoaicd eh' vorbeste, ii repeti aceltasi cuvinte ca i styrorile sale. Apoi Ii d si ea o mn de
om mort de mncare si dup aceea se
suie in pod, anurne ca s caute spata
itele, in fapth insn. ca s pndeascil pe
nevast s vadd ce-o face?... manca-va
mana or ba?
Dar ce sa Lea nevasta?... ia mna de
om mort si-o arunca sub vatrii.
Nu tiu, viizur-o-a, or 'n'a vazut-o zmeoaica, destul c'et ea intreba:
Man de orn mort, unde esti?
Sub vatr!
rg.spunse mna.
Mnnca, nevasta, mna, at de nu-i

manca, te mnnc eu pe tine!

zmeoaica.

zise

Cum
Ce s facii acurn biata
s mnnce ea mina de om, dac aceasta
e spurcatti si gretoasa'?... s'apoi,.. macar
de n'ar fi de mu mori ?... ia maim de sub
vatra si o bagii sub bru tormai la Win*
Zmeoaica intreabii a doua

www.digibuc.ro

RtInduniea

99

Mtmit de orn mort, unde esti?

Sub inirna!
raspunse
Acum, socotind zmeoaica c nevasta a .
mtmcat mama, se scoboarii cu itele si cu
spata din pod si i le dal nevestei.
Nevasta le ia si vrea
porneasc. Dar
zmeoaica o opreste si-i zice:
mina inapoi.
zise nevasta, scotnd de
grabg, mna de sub brill], fiira ca s'o zttreasc zmeoaica, si i-o da. Apoi se pornete i se cam mai duce, dici zmeoaica,
dupfi ce i-a intors mna, nimica fau nu
putu sii-i faca.

Sosind nevasta, la intoarcere, pe la a

doua zmeoaica., aceasta i cere carlanul.
Nevasta scuipa si crlanul sare din gura,
fuge sbiernd.
Zmeoaica, vzand aceasta, se mnie
zice nevestei:
Ah! mnca-mi-te-ar leapa s mi te
rnifinnce, dar cum mi-ai scpat din mnii,?

ins nevestei nici nu-i pasii. Se duce

mai departe, pn ce atunge la cea dinti
a soacrei sale. Aceast
cum o vede de afar n i cere cocosul.
Nevasta scuipii, si acuma, i cocosul
sboarz din gut a. lot cfintnd: cu-cu-ri-gu-u!

Ab ! mnca-mi-te-ar teapa s mi te
www.digibuc.ro

100

Meal le noaMre

mainance, da cum mi-ai scapat din mad.?

zise si aceast zmeoaica, vzand
nu poate face nimica nevestei.
Acuma, intr'un tarziu, iath eh ajunge nevasta siinatoash, fr sa i se fi clintit rail-

car un par din cap, la soacra sa.

Cat timp va fi umblat ea pe la cele
trei zmeoaice nu pot spune anume. Dar
tot trebue ssd fi trecut cam mult, caci

cand a. sosit ea la soacra sa, aceasta avea

a cuma alta nora in cash .. Facu ce facu
zmeoaica cea bkrana i induplecand pe
feciorul su, Il insuril cu ah fata, socofind ca norh-sa cea dintai, pe care o ere-

dea c e mut, nu se mai intoarce dela

surorile sale, uncle a fost trimis-o anume

ca s'o omoare.
Cand *rise acuma nevasta acash aflh
pe barbatul sau thind o oae in lind. iar
pe soacra-sa i pe nora-sa cea de. a doua

lucrand ate una alta in cash.

Soacra-sa, cum o vede, i zice:

A! bine c'ai venit, nor dragal...
du-te i adu i tu o cof de apa, ca akalalth nora nu mai poate de atata munch,
de &and te-ai dus de acash.
Nevasta, ascultatoare ca tot-deauna, nu
spune nimica, ci luand cofa se duce duph
aph tocmai acolo unde
svarlit inelul.
www.digibuc.ro

Rfindtmica

i01

Aici apoi oprindu-se i scatnd ap5, iat

c5.-i care inelul in cola% Ea, cum II vede,
deauna it pune in deget, i, dup cum

am spus child I-a aruncat, i propune

s" vbrbeascii. Deci intorcandu- se cu cofa

acasa si afrand pe cealalt nora a zmeoaicei ridicand oala dela foc co maneca

ciimsii, care era a ei, Ii zise:

A! plati-ti-ar Dumnezeu sa-ti pl-

teasc, ea bine mai stii a lua oalele de

la foc cu milneca altuia!

Brbatul s5u, care si acuma se gla
find oaia in tinda. cum o aude vorbind,
deauna se repede la diinsa, asa plin cum
era pe maini de sange, i cuprinzand-o
cu mainele de dupa cap i zice:
Draga meal Randunica mea!
Dar n a apucat bine a rosti aceste cuvinte si ea deauna s'a prefbicut in Ramdunic5. si el in Randunel, si amandoi au
sburat pe o fereastr i s'au cam dus in
lome. lar zmeoaica si a doua norii au r5.mas singure i nimeni nu stie ce s'a facut
cu dansele.
IV.

A treia legend a Randunelei, istorisit

de uu, roman din satul Vicovul-de-sus
www.digibuc.ro

102

Psgrile noastre

comunicat de d-1 Gavril Mlesnit, invetfritor, e urmtoarea:

A fost odat un om foarte avut. Omul

aeela, intre multe altele avea i o herghelie de cal. Ins averea lui cea mai
mare si mai pretioasii erau fetele sale,
ca trei zne, una mai frutrei fete,
moas deck cealaltil.

Intr'o primilvara, cum s'a intiimplat, cum

nu s'a intmplat, nu pot spune, dar, destul atilla c fata cea mai mare se duce

la tatl su si il roagal ca s'o lase s mear-

g ea cu caii la vrat.

Tatl ei dintru inceput nu voi nici rncar s'o aseulte, dar necum s'o lase. Mai
pe urm ins, dupl mune poftiri si rugaminte, o las s ia herghena si s se duc
la vrat.
0 lash' tattil siiu sal se duc, dar pe de

alt pirte i lua el un cojoc, II intoarse

f)e dos, il aruncal apoi intre umere si mai

nainte de ce apuc fata a scoate herghe-

lia si a se porni cu dnsa, se duse innaintea ei si se ascunse sub.,un pod, pe

unde stia el &A are s treaca fiica sa,
anume ca, pe cand 'va trece ea p'acolo,
sperie crii i asa
sai inainte,
s'o facal ea 446 se intoarcai inapoi.

Fata scoase herghelia de cal si voioas

www.digibuc.ro

fliindunica

105

se porni cu dansa la varat, fra de a-i

trete macar cat de putin prin minte, ci
poate s i se intample ceva pe drum.
Dar cnd ajunse la pod si dete s treaca
peste dnsul, iat c-i iese inainte o mguiata si Ii sperie caii, care apucaril la
fuga indarat, si lava, nevoita Lind, s'a intors si ea foarte amarit si scarbita

'1 at .1 sau, introducndu-se pe de alt

parte mai de graba decat dansa acasa,

&Ind s'a intors ea, nainte, Ii

zise:

Vezi!...nu ti-am spus eu tie, c tu nu

vei fi in stare a paste o herghelie asa de
mare de cai! Abia te-ai pornit i te-ai
inturnat napoi!...Asa patesc totii aceia
ce nu ascultd sfatul parinfilor!...
D'apoi bine, ce era ssOi lac?
raspunse fata rusinata
data la podul cu-

tare mi-a iesit o

mi-a speriax caii?... de voie, de nevoie

a trebuit sa -ma intorc i eu inapoi c

n'aveam incotro... farii de cai nu putearn

nicieri sa rn duc!...

Ei las, lasa! nu te mai desvinovati

degeaba, c daca ai fi fost tu artmintrelea nici caii nu s'ar fi speriat, nici tu nu
te-ai fi intors asa de graba indrat! zise

iari tatal. Si i cauta apoi de lucru.

www.digibuc.ro

Pasarile noastre

104

In scurt timp, dup1 aceasta, s'a cerut

fiica cea mijlocie ca sa mearga cu caii

Id vArat. _rasa i acesteia, lsand-o fatal

i se intampla asemenea ca i surorii

sale celei mai mari.
Nu mulf dupa aceasta ruga si fata cea

mai mica pe tatal sau ca s'o lase ca

pe cellalte surori, s se duca si ea cu

herghelia cea de cai la varat.

Tatal situ insa ii zise, ca dada surorile
ei cele mai mari n'au fost in stare de a
mana caii, apoi ea, ca cea mai mica

cea mai slaba, cu atat mai putin Ii va

mana.

Dar in urma urmelor, vazand btranul

cl fiica sa cea mai mica nici de cum nu

vo:e-te

sI se abata dela ceea ce

si-a

pus in gaud, Ii incuviinia i ei ca &I se

cluca cu herghelia la varat, cugei and ea
va face si cu (Musa cum a fcut i cu
cel el a.te doua.

Fata aceasta igsa avea o cli eluse nasdravana i cdfelua, inainte de pornire, Ii

spuse tot ce are s: faca taflE ei cu dansa,

cand se va apropia cu caii de pod.

Fata asculla pe c5felu5., lua herghelia

cea de 'cal si pomi cu dansa i cand ajunse
la pod
iesi tatal su inainte, voind ca

www.digibuc.ro

Rfindunica

105

sperie i pe dnsa ea si pe celelalte

surori; li zise mnioas:

Inapoi tat! cdoar g nu vrei s mg

i pe mine ca pe surorile mele!...
Inapoi ! ori de nu, e vai i atuar de tine !
sperii

Tat AI ei, auzind aceste cuvinte asp e, se

intoarse rusinat acas, iar fata s a dus cu

herghelia mai departe.
Mergnd ea asa, ct limp va fi mers,
tot plscnd herghelia sa, iat c intr'un
tfirziu zreste intr'o deprtare arid hrghelie precum s,i un tnbir foarte frumos,
care ocolea caii.
Yznd e aceasta, nclec degrab6 pe
un eal care era mai sprinten i aleargil
tot inteo fugil la orasul care era mai
aproape, uude i cumpr o pereche de
vestminte brbtesti. Iar cnd se intoat se
indrgt afrai acuma caii sai amestecati cu
eau thnirului, i allrid aceasta se suprii
f oarte tare.

Nu te supra, frtate, c caii mei

au fiecare nume, i cand ii strig pe nume,

vin la mine ca vitele la sare. Deci n'avea
despre aceasta nici o team c nu-li vei
putea alege caii tai dintre ai mei.
Auzind cuvintele acestea fata, care era
acum imbriicat in haine brbiitesti, ca
sii n'o cunoascA tankul c e fat, Ii mai
www.digibuc.ro

Pgagrile nonstre

106

veni inima la loc, si din una in alta, din

vorbti in vorba, ca tinerii, se intovrsir
amandoi
incepura a umbla impreunti
cu caii la ptiscut.
ranrul, uitandu-se dela un limp min

de aproape la tovarasul &du, dupg, vorb5

dup5 irgsmile fetei, i se Om c acesta

e fatal si nu fecior ca dnsul, mticar c

era imbliicat brbateste dar nu-i spuse,
nestiind de bunii seam de-i asa dup
cum i se pare or ha?
Nu mult ins dupa aceasta, mergand

tanarul dimpreuna cu tovartisul salt acasa

la dansul, zi'ce maicei sale, cad tanarul
avea i maic5, Ii zise adic c acest tovarris, dupa parerile sale, e fatii si nu
fecior, cum Il arat5 imbracmintea.
Uitandu-se maica tantirului Mai de
aproape la fata, i dup ce a privit-o cum
se cade, hind si ea de aceeasi piirere, i-a

dat fiului

stilt

un sfat i anume: ca sti

imbie pe tovar5sul sau sti mearga cu dansul

la sc5 ldat, i dacai n'o fi fata nu va sta la

indoial s se scalde or ba, iar de va fi

fata, im va voi sti se scalde.

Catelusa cea nsdrvanti a fetei ins,

stand indat cu ce gnduri se poartti maica

feciorului, descoperi toata taina stpanei

sale. zicandu-i cd ea nici de cum 84 nu sp
www.digibuc.ro

Itndunica

107

sliasca a merge la scaldat, ci sa primeasca

cu cea mai mare bucurie, cad ea, adical

catelusa, cnd va fi treaba la adica va
incepe a alerga printre cai si intr'o clipa
pe toti i va speria i imprastia i ei atunci

vor fi nevoiti sa lase sCaldatul i sii alerge

dupa cai ca
strang la un loc.
cum a statuit catelusa pe stapana-sa,
chiar asa s'a i intamplat. Mergnd feciorul
cu tovarasul salt ca sii se scalde, cnd
sosira la starea locului i numai voira sii
se desbrace si sii se arunce In apa, catelusa

dete de graba o raita prin cai si, ce lieu

ce drese, destul atta cii pe toti i sperie

astfel, cil att leciorul cat i fata se vazura

nevoiti a Lisa scildatul si a alerga dupa cai.
Dupa intmplarea aceasta, mergind fe-

ciorul acasi, istorisi maicei sale toate din

lir in par cum au fost.

Maica sa i-a dat alt sfat si auume i-a
zis ca in noaptea viitpare are sa pue sub
capul amndurora cafe un fel de strut de
flori, si de va fi tovarasul lui lata, se va
vesteji strutul peste noapte, iara de nu
va fi fafa, n'are sa i se vesteleasca,
Catelusa s Ii spuse si clespre aceasta

convorbire stapanei sale si Ii zise cli peste

noapte sa lase usa casei crapata, ci ea,

cum va adormi ei, va Mira in casil

www.digibuc.ro

1.08

Psirile iloastre

va lua strutul i II va purta Wang.' in zori

de zi prin roug, iar in zori de zi il va

adude inapoi.
Fata a facia asa, dup cum a invg-tat-o
cgtelusa.
A doiia zi dimineaf, dupg ce se scularg
cei tweri, mergnd mama teciorului ca

vadg ce s'a intmplat peste noapte, afl

stiutul de flori al letei mutt mai proaspgt'

i mai frumos dec.& al tiului sgu, i din

aceasta a conchis ea cg tovargsul liului

sgu trebue s lie b' rbat si nu tenteie. Nu

tia ea despre apucgturile fetei cu ctelusa

sa, cci dac ar fi stiut atunci nu tiu

zgu ce ar ti tcut.
Mai puse mama feciorului, i dupg

aceastil incercare, multe si de ioate la cale,

dar din pricin cd catelusa toate le des-

coperea stapnei sale, nu putu nimica_s6

iscodeasca de e tovargsul feciorului sau
fat ori lecior?
lat ca nu mult dupg toate incercgrile
acestea sosele toamna i lata, landu-i
rmas bun dela fecior si dela mama
acestuia, se indreapta incetior spre castt.
Tngrulai pgrnda-i rau dupg tovargsul
sgu, nu mutt dupg ce s'a pornit acesta
incalec pe un cal 1 merse in urrna lai
ca
pofteasett inapoi, insg in zadar i-a

www.digibuc.ro

Windt:mica

109

fost toat ostenela i alerghtura, cci

tovarsul su trecuse acum o apii mare,
tcnd peste dnsa de trei ori incrucis
ca o batist, a lost secat i asa, i-a fost

cu putin0 s treac foarte lesne. larti duji

ce a trecut dincolo de ap, a fficut iarsi
de trei ori incrucis cu batista asupra apei,
apa s'a ridicat i s'a impreunat cunt a
fost mai inainte de trecerea lui.

Cnd ajunse tnrut aproape de ap,

fata, care era .acuma de ceea parte, se
desbrAcil de hainele sale cele harbtesti

isi In alte' haine femeiesti.

e faffi i inc o
fat boarte frumoasii i incnffitoare, voi
s said cu cal cu tot in ap si sti se innece
de scarb cit a scapat-o din mng.

Ins fata, cum it vzu c voieste s se

arunce in apd, a strigat zicndu-i:
Sffii pe loc nu te'nneca,

nu fi-am fost partea ta!

Si cum rosti ea cuvintele acestea, se
porai si se duse mai departe.

Feciorul insd se intoarse foarte trist

dus pe gnduri acas i in aceiasi zi, in
urma sfatului maicei sale, intreprinse o
eltorie ca numai deck sa afle pe tata
ce a scapat-o in acest chip din mng.
Umblind el un timp mai indelungat In

www.digibuc.ro

110

PisArle noastre

i incoace, iata c in urma urmelor

chi de fata, care era acum la parintii sai
Si curn 61 de &lima o fura. fare( ca sa
stie ea ceva despre aceasta.
colo

Pe drum insa, viizand fata ca este (math'

si n'are nici un chip de scapare, de suparare mare, cand ajunse lang5 un pod,
ce ducea peste o apa, lug inelul sau de pe
deget i aruncandu-1 in apa zise feciorului :

Cand voiu afla eu inelul meu, atunci

sa vorbesc eu cu tine, mai degraba nu!

Multi ani, dupa aceasta, a trait fata la
un loc cu feciorul care a furat-o, fara sa
vorbeasca cu dansul macar un cuvintel.

Ltd insa ea' intr'o zi, cine mai Ole dupa

cati ani, mergand la pescuit, prinse o multime de paste i aducandu-1 acasa i spintecndu-1 rid inteinsul peste inelul sau.
Feciorul, adica barbatul ei, tocrnai atunci
taiase un ramator
pregatea in mijlocul
casei.

Muta, caci asa a fost botezat-o soacra-sa

din pricina cd nu vorbea nirnic, dupi ( e

a curdtit pestele, 1-a pus inteo oala la

foc ca sit fiarba, i fancied acuma incePuse

oala a fierbe asa de tare cui da ri foc,

zise soacrei sale care sia

vatra:
Mama trage oala ca da in foc!
Barbatul ei, care, cum am spus, pre-

www.digibuc.ro

111

Ott' a porcul ce-I tgiase cum o auzi vorbind,

de bucurie mare o prinse de barbie a*a

cum era cu minile pline de siinge, *i it
zise:
Draga mea, pg-sgiruica mea!

Dar iatii di nu apuc bine bgrbatul a

rosti cuvintele acestea *i ea deauna se
prefiicu intio pasdre i incepnd a sbura
prin cas sparse un ochiu de fereastra
ie*i prat dnsul *i se cam mai duse.
Pasiirea aceea e Rndunica, fiindcg, ea
are barbie ro*ie *i de atunci se atlii Remdunica in lume,
V.

patra legenclti a Rndunelei, ciymuni-

cat ii. de d-I Orest Lujan, sund precum

urmeaz

A fost odat6 o femeie *i lemeia aceea

avea o noril in casti, cu care nu se putea
nici de cum invoi. Nu era mai nici o zi
Iiisat de Dumnezeu, in care sg nu-i
ba c-i lener, ba
netrebnicg, ba
una, ba cg-i alta. Mai pe scurt, neincetat
Ii 61110. pricini *i cum Ii venea la gurg
a*a o batjocorea.
norg-sa, bunil de inimg. *it rgbdg.toare,

toate le suferea i talcea cugetnd in sine

soacril-sa se va cuminti dela un thnp
www.digibuc.ro

Pilshri1e noastre

112

Ii va da pace. Dar cum sg-i deal...Unde

s a mai vazut in lumea aceasta vreo soacrg.
bung? ... Pe zi ce mergea tot mai rea
gri

mai nesuferitg se facea... Iara intio zi,

voind s puie capgt la toate, ce face?,..
se apnea si Mnoara pe nora-sa, taind-o
tpata bucatele.

Brbatul nevestei care se vede cg, pe

cnd i-a omorit maicg-sa sotia era undeva

dus de acasg, cum s'a intors inapoi i a
vgzut ceea ce s'a intamplat, s'a facut foc

par de mnie, a prins pe maica-sa

puind-o pe mste cgrbuni aprinsi, voi, spre

pedeapsg, s'O ard de vie.

Maica Domnului insg, cum si din ce

pricina nu pot s tiu, dar destul atta cg

tocmai cand se aprinse straiele pe soacra
cea rea, si incepuse a arde, se cobori din
cer, o prefcu intr'o Rndunica i o scoase

de graba pe horn afarg.

Rndunica, adica soacra cea rea, pre-

Mcuta in pasare, cum se vzu scapata

afarg, voi sa fugg..
Dar Maica Domnului n'o lasg ci, oprin-

d-o i zise:
Stgi pe loc, ca nu merge asa, cum

cugefi tu F... nu gdndi ca dacg te-am scos de

la moarte, indata fi-oi da drumul! ., mai

a*teapta putin pang.' fi-oi face semn dupa

www.digibuc.ro

Rndunica

115

care nu numai eu, ci i toata lumea sa

te cunoasia ori i cnd i ori i unde, ce
soacra bunal ai fost, c ai omorit pe nora-ta

Si cum rosti Maica Domnului cuvintele

acestea, Ii Men coada in forma de foarfece,

sau mai bine zis in forMa de dou cutite

ascutite i impreunate La un loc, cu care
a ucis ea pe nora-sa.

Dar ea n'a lamas numai cu semnul

acesta. Gaud o scoase Maica Domnului pe
horn, attmei se negri de fum i funingine,
pe unde s'a negrit, neagra a lamas O.

pana in ziva de astazi.

Iar partea cea roie de pe gua Randunelei e sngele ce a prins sa curga, pe
cnd a inceput a arde. Penele cele albinete sunt urmele de cmaa, cu care era
imbracatil, cand a pus-o feciorul sau pe
carbuni i care n'a apucat a se aprinde
i a arde, ci numai s'a afumat.
5i nurnai dupa ce a capatat Rndunica
toate semnele acestea, i-a dat Maica Dom-

nului drumul, ca sa sboare unde vor duce-o ochii 5i aripele.

VI.

A cincia legend4 a Rnclunelei, istorisia

de Nistor Bolohan, Romn din satul Reuwww.digibuc.ro

114

Pisdrile noastre

seni, si comuni-ath de viirui meu Stefan

Fl. Marian, sunh astfel:
Zice c Sfnta Duminich a avut 'odath

o servitoare. Si mergand ea intio zi la

biserich a lsat pe servitoarea sa aeash
ca
fach de mncare, pang cnd se
va intoarce. Si cnd s'a pornit ea ia bi-

serich, zise servitoarei sale sh potriveasch

astfel bucatele ea &Si nu fie nici prea cal-

de nici prea reci, ci numai cum is mai

bune de mncat.

Servitoarea, cum a esit sfnta Duminich

din cash., s'a i apucat de fiert bucatele.

lush ea, duph e le-a ghtit de fiert a uitat

sh le ptilie din Minh vreme ca sh se riiceasc, ci le puse in priph cu putin mai
inainte de a se intoarce Slnta Duminich
dela biserich., i asa bucatele, din pricina aceasta, n'au putut 0 fie dup cum
a spus Sfnta.
,Sosind acum Sfnta Duminich /wash
puindu-se la mash, n'a apucat a imbuca
bine din bucate, cnd s'a i fript, dar tii
colea... cum se cade. $i frigindu-se, s'a
mniat si a inceput a o blestema si a
zice:

Dach nu mi-ai fcut tu pe plac

pe chefut meu, sh te prefaci in pashre

s umbli de azi inainte arsii i fript prin
www.digibuc.ro

Itandanica

115

locurile si tarile unde va fi arsita cea mai

mare, cum rn'am fript i -m am ars eu

acuma!

cum a rostit Sfnta Duminica cuvin-

tele acestea. servitoarea deauna s'a pre-

facut
o Ilndunica si a sburat in lume.
Si fiindca Sfnta Duminic6 a blestemat-o

s. umble arsrt si friptai de aceea is face

ea cuibul sau prin podurile caselor, unde
e caldura cea mai mare, i tot de aceea
petrece ea nurnai prin tarile acelea, unde
mint caldurile i arsitele cele mai mari.
VII.

Afara de aceste cinci legende complecte

ale Rndunicei si ea publicaia. de Vasile Alecsandri, se mai afla i doua fragmente care imi sunt mie cunoscute, si
anume: unul tot in Bucovina, iar celalalt
la Romnii din Banat.
Dacd aceste doua fragmente nu s'ar
deosebi mult de cele de mai sus, le- asi
trece cu vederea, asa insa, cred ca in
interesul tiinfei, vOr fi bine prirnite

acestea, daca le voiu reproduce aici.

Fragmentul legendei din Bucovina isto-

risit de Ion Tertes, Roman din satul Ilie cel urmator:

Au fost odata Uil barbat

www.digibuc.ro

o nevastii

14

Pasgrile noastre

care au avut trei copii. lath' ca intr'o zi

tfior tus trei copiii. i cand sa-i duca la

groapd maica lor, ri loc sa-i boceasca si
sa planga dupa dansii ca alte malice, ea
mergea in urma lor tot iticand, batand in
palme si razand.
Nu mult dupa aceasta mor i socrii
Dar ce schimbare ?,., Nevasta nu era
acum cea din'nainte... Plangea si se tanguia dupa dansii, de gandeai ca cine
stie p cine a pierdut. Si tot asa planbocind, de se scutura cmasa pe
gnd
&Lisa, petrecu ea pe socrii sai la groapti.

Dupa ce se inmormantar baiinii i

dupa ce se inturnara cu totii dela finti-

rim acas, intreabd brbatul pe nevastasa.

Nevasta! de ce, cand ne-au murit

copiii nostri, tu n'ai vrsat nici o lacrima

dupa dansii. ci ai jucat i ai ras te-ai

veselit cand i-ai petrecut la groapa, iar

acumai ca iau murit socrii. adich prinfii mei, i-ai bocit i te-ai tanguit dupa
raspunse nevasta,
D'a poi bine
duptt copiii nostri n'am plans, ci am treat

si am ras, pentru ca prea bine am stiut

unde se duc ei, ca. merg In raiu ; iar dupa

socri, cum n.'oi plange, stiind bine ca pentru
faptele lor trebue sa mearga la munca

cea veipica a iadului?

www.digibuc.ro

4.nclunica

117

Auzind brbatul rspunsul nevestei sale

5e mnie foc pe dnsa i incepu a se

sfridi si a o certa. Si tot asa, din, una in
alta, din cearta in ceart, veni treaba

pant" la btaie. Ins cnd s dea brbatul

m nevast, aceasta se prefcu iute intr'o
Rndurucg.
sburd pe fereastr a far.
Atunci brbatul d s o prinda, dar rifungand-o numai de coad, .rtane cu toate
penele in mn, afar de cele dott de

pe de lturi, care au scripat nesmulse i care

si piing in ziva de astrizi se vd la Randunele.

Fragmentul legendei, care se al% la

Romnii din Banat, sung :

Dup traditiune, Rndunica a fost din-

ince put o fata, care se certa cu paiar pe altii Ii vorbea de ru.

Pentru aceasta s'a prefcut ea in forma
ei de acum, i trebue s-si ke cuibul

tm

sau in cmine, expus fumului innegritor" .1)

VIII.

Acestea sunt legendele Rndunelei, elite

le-am putut afla pn acurn.

Dintre cele trei legende dinti, precum
si din un fragment din Bucovina, rezult.
.1. Arthur undAlbert Sphott, Wal9chische Mrchen,

Stuttgart und Tubingen, 1846, p. 284.

www.digibuc.ro

is

Pasrile noastre

c Randunica, dintru inceput, a fost ne-

vastg tnrg, care, prefacandu-se in forma

ei de pasare, a ramas pan in ziva de

astazi cu gusa rosie i cu coada ca furcuta, dupg cum a uns-o bgrbatul sgu cu
sange i i-a smuls mijlocul cozii.
Dupg legenda lui Vaile Alecsandri
insg, precum i dupg spusa unor Romani
din Bucovina, Randunica a fost dintru inceput fata de imparat. Iar rochia ei, cu
care a fost imbrcatg, dupg legenda publicata de d.1 V. Alecsandri, s'a prefacut
intr'o planta ,cu floarea albastrg, care infloreste primgvara si care se numeste in
Moldova Rochita Randunelei", lilt. Convol vulus arvensis, iar in Bucovina si Transilvania, Volburg albastrg.

Dupg legenda a cincia din Bucovina si

dupg lragmentul din Banat, a fost Rndunica dintru inceput o fata neasculttoare. far dupa legends a patra din Bu-

covina a fost o soacra rea, dupa cum sunt

mai toate soacrele in ochii nvorilor.
Tot diti cauza aceasta, pentru ca Randunica a fost dintru inceput femeie, crede
poporul cg-si face ea cuibul sgu numai in
podurile caselor, fiindu-i dat sil petreacii
la un loc sub un acopergmnt cu oamenii.
Dupii fragmentul legendei din Banat

www.digibuc.ro

Riadunica

119

mai sus ardtat, precum i dupii o colindt

poporantil), isi fac Rndunelele cuiburile
lor prin podurile caselor de aceea, peniru
crt asa au fost ele blestemate.
Tinoarea legendei bntene ni-e deja

cunoscut5. A colindei ins 5. e aceasta:

Sub o tulpin6 de mar-pr se aflii uu pat

Pe la fund cu tunete,
La fustei cu fulgere,

Trembere de cearg sfntii

Tot lopitii
In patul acesta:
E culcat un Dumnezeu
Mititel si frumusel
Si la fa-ta

Fkiat de-o 'mOrateasii

In ffisioare de mtas6.
Com6nacu-i de bumbac,
Cu trei flori in comiinac,
Una-i floarea mirelui,
Alta viata vinului,
Una spicul grului.
pe cnd Dumnezeu dormea dus, un
somn greu, pe-atunci:
1. At. M. Marienescu Poesia popularti, Colinde,
Pesta, 1859. p. 24,

www.digibuc.ro

120

Paskile noastre

lae venir rndunele,

Negrisoare frumusele.

care, desi incepura a cnta

colinda,

totusi nu-1 putur destepta. Deci:

Randunelele sburara,
Ctre mare se lsar,
Ele to9te apucar
Stropuleti pe aripele,
Pietricele'n penicele,

Iar la fat c au venit,

Cu aripe l-au stropit,
Cu pietrile au svrlit...
$i fcnd ele acestea, Dumnezeu cel
frumusel desteptndu-se din somn, se
mnie pe dnsele si le blestem zicnd:
Rndunea! f-ti cuibul fu
Unde-a fi locul mai rtru,
Prin podul sracilor,
La grinda streasinelor,

S te bat fumurile

Ca pe fecior cugetele,
Cugctele de 'nsurat,
Pe fete de mAritat!
larsi se zice c Rfindunelele i fac
euiburile ler prin podurile caselor numai
pentru norocirea oarnenilor si ,pentru cuwww.digibuc.ro

Rndunica

,121

enia lor. Unde sunt case sau grajduri

vrtijite de cineva, acolo nu-si fac Rndunelele nici odat cuiburi.
Asemenea, tot din cauz c Rndunica
dintr'un inceput a fost femeie, crede po-

porul eh' nu e bun de mancat; apoi c

e foarte pa-cat a o ornori., sau a-i strica

cuibul si a- i sparge ouide. Ba! nici mama

nu e bine sa pui pe dansa. Drept aceea

fiecare Roman da de grije copfilor sai,
ca nu cumva sa se atingd de dansa, s'o

strice cuibul sau sa-i spared

caci facaad aceasta, poate s li se

omoare,

intmple vreo r enorocire.

E pacat a omor pe Rndunele, a le

strica cuiburile si a le sparge oule, inc

si de aceea, pentru c ele, dup credinta
poporului, sunt sfiute, sunt ginele lui
Dlumnezeu"
ca atari nu fac nici un
u oamenilor, ci din cornea., ele arata

norocul fiecarei case. Unde i fac ele

cuiburile, acolo se inctiibeaz i norocul,
pentrucil ele au foarte mare dar dela
Dumnezeu.

Romnul cm+ omoarii vreo Rndunic,

cuibul
sparge ou6le, nu numai eti se depiirteaza norocul dela casa
lui, ci se crede despre dnsul, &A a comis

un piicat asa de mare, ca i cnd ar fi

www.digibuc.ro

122

Pasgrile noastre

omorit pe atare nevasta, i-ar fi risipit case

i-ar fi nenorocit copiii, si cum a orno-

rit-o: indata i se usual si Ii seaca mana.

Ix.
Afara de datinile i credinfele pan'aici
insirate mai cred Romanii cum ca eel ce

vede intaiasi data primavara o Randunica

sburand; dar neciripind, acela va fi stingtos i voios peste tot anul; pe acela nimeni n'are sa-1 vorbeasca de ram. Cel ce
insa vede intaiasi data o randunic stand

ciripind, aceluia se crede ea peste an

nu-i va merge bine, eh" va fi bolnvicios
oamenii it vor vorbi de rail.

Asemenea nu e semn bun pentru cei

ce aud intaiasi data vre-o Randunica ciripind in pod, pact atunci cred ei ca peste

tot anul nu vor fi

sana.tosi

i voioi, ci

vor fi slabi si bolnaviciosi. Ca nu au vazut-o mai intai sburand, vorli vorbifi ran
de oament.

De vede o fatal sau un flacau intaiasi

data, primavara, numai o singura Randu
atunci cred acestia ca peste ot anul
vor fi singuri
nu se vor putea marita
sau insura. F3e vede un barbat o singura

Randunica, se teme sa nu i se intample

vreo nenorocire, sa mi-i moara nevasta

www.digibuc.ro

Rnduflica

el sia

125

ramaie apoi singur, vduv. Tot

aa cred i nevestele.

Numai o unica Randunica vazuta in-

tiiiai data primavara, insemneazia, dup

credinta poporului roman, totdeauna singurtate. lar mai multe Randunele, va-zute
deodata, insemneai c peste yard vor fi,
cu cei ce I-au vzut, mai multi ini la
un loc.
0 seama de Romani, cand vad pentru

prima oara primavara o randunica, totdeatma stau pe loc i bleep a sapa cu

un cirtit sau cu orke au pe langa danii
sub calcaiul piciorului stang, i intampliiodu-se sii alle carbuni in tocul acela,
atunci, cred ei, ca peste tot anul vor ti
sanatoi i voiosi i vor afla peste vara
bani, iar de nu vor afla carbuni, nu vor

fi sntoi. 0 seami insa cred ca daci

afla vor muri. Alti iari cred cil, daci
vei sta locului unde vezi infaiai data'

vreo Randunica, i vei face cruce, atunci,

daca vei vrea s sapi in acel loc, vei

afla din intamplare cel putin un ban.
Unele Romance, cand vaszl inatiai data

o Randunica, sutl asupra ei i zic:

Cum se desparte coada ta i nu se

incalceste, aa sii mi se desparta i sa

mi se descalceasca orice incuratura, cand

www.digibuc.ro

Pr1e noastre

124

voiu sufla asupra ei, descurcnd-o si desfgcnd-o.

X.

Mai departe, cred Romnii, c vitele

cornute, mai cu seamg boii si vacile pe
sub care sboarg vreo Rndunica se bolngvesc si crusesc, adicii se udg snge.
Cuibul de rndunica se intrebuinteazii
de cgtre Romni ca medicament in contra arsurilor si opgriturilor prin foc

uncrop.9 Asa, cei ce sunt arsi sau opgriti,

luand un cuib de Rndunicg pgrgsit, muindu-1 in apg caldg si legndu-se cu dnsul la rang, spun cg indatg se vindecg.
Se mai intrebuinfeaz cuibul de Windunic inert si in contra anghinei, iar cei
ce au friguri i nu pot scgpa de dnsele
se zice cg, indat ce se afumg cu ptul

din cuibul unei Rncrunele, indatg II lasg

frigurile.
Vacile,

cari sunt bolohgnite, Ind, se

vindecg cu cuib de Rndunicg, si anume:

cuibul se moaie in apil cald si se leagg
apoi cu dnsul ugerul b6lohgnit al vacti.
Vitele, pe sub care a sburat vreo Rndunicg si din cauza aceasta crusesc dupg
1. apg clocotit5,

www.digibuc.ro

Ilnclunica

1115

cum s!a argtat mai sus, se pot vindeca

numai cu cuib prsit de R andunic, adica

din care a sburat Randunica i cu puii,

i anume se pune cuib de acesta in tarte

se dau apoi vitelor bolnave ca s le

manance, care, mancandu-le, se zice c
indata se vindec i nu mai crusesc.
si

In fine, Wandunica e considerata de catre

Romani inc ca i un profet al tempesthii

al anotimpurilor. Ala se zice c
dacii vremea sta pe ploaie, Randunica

sboara tot atingand pamantul, si din cand'

in and scoate sunete line, sperioase i

plangtoare. Iar cand va sa urmeze yreme bung, ea sboar sus si se joaca cu

surorile sale. Dac ne ameninta vre6vijelie,

ea se pierde printre nori si sboara incet.

Cand incep a veni Randuneiele de prin
trile cele calde, unde petrec ele peste
iarn, e semn cum 61 i primvara ,a sosit
n'are s mai ning, iar cand se cluc
randunelle de
oi, atunci nu e
departe nici ia
muNICIP1ULU1

tICUREfV\

OVER

bifteelii gal
www.digibuc.ro

CUPRINSUL
Pag.

3
7

Prefata
Ciocarlia

37

Domni5oru1

41

Privighatoarea
Vrabia

63

St

Riindunica

www.digibuc.ro

to I i ere e Grafice SOCEC

Co., S. A. R. Bucure.ti

Of, Reg, Com. Sos. 463/931.

www.digibuc.ro

Extras din catalogul Bibliotecii pentru Toti

13.0VESTIRI, POVESTI $1 BASME

Andersen, Povesti alese. Sirena. Povestea

nei marne. Potcovarul. Cel mai

frumos trandafir, etc

Andersen, Carte de chipuri far% chipuri.
Uri volum instructiv, atagiitor si
potrivit pentru educarea sufletea-

sa a copiilor

Nr.
1

100

Alexandria, sau Istoria lui Alexandru cel

Mare

967-468

C. Colloui, PaniiIe lui Vasilache sau

istoria unei pairrfe
. 837-859
Ion Creang, Povesti. Capra cu trei iezi.

Pungufa cu doi bani, Povestea

porcului, Povestea lui Harap Alb.

Ftit frumos Hal iepei, etc.. . . . 28-29

Ion Creangii. Povestiri.

nurori, Dnil

Soacra eu trei

..... .

Prepeleac.

Ivan

30-3i
. . .
Turbinai, etc.
H. J. Fabre, Minunile inst nctului la OnLicusta verde . 1267
Fratii Grimm, Povesti pentru copii. Trad.
de L. Harsu. Cu numeroase ilus-

476-478
trafii
P. Ispirescu, Basmele Romani for Vol. I. 647-650
.
Vol. 11..
. .
1048-1051
Istoria prea frumosului Arghir st prea

frumoasei Elena eea mAiastrit cu

prul de aur .

696

S. Fl. Marian, PAsArile noastre si legendele lor. Ciocrlia, Privighetoarea,

Vrabia, Rndunica, etc. . . . .
2
Iosif Artidekte, Nazdrvgniile lui PAcalti
988
Povestiri populare
Tudor Pamfile, fefi-frumosi deodinioar
587
Povesli
Tudor Pamfde, Un tliciune si-un ciirbune.
. . .
896-897
Povesti
Altion Pan, Nastratin Hogea. Infeleptul
79
Arghir i nepotul au Anadam .
C. RaduleseuCodin, FAt-frurnos. Povesti, 861
v-

www.digibuc.ro