"Din civilizatie lei cat vrei, Din cultura iei cat pott ! " C.

Noica

Revista de literatura, arta ~i cultura fondata in 2007

NR.9 Martie 2010

Apare trimestrial

Redactor sef : Mihai Chiper

in acest numar semneaza

Corneliu Vadim Tudor, Dumitru Nitoiu, Mihai Chiper, Maria Chiper, Anea Predus Ruva, ' Constantin Gruescu, Vieu Cojocaru, Gavrila Bilascu, Dorina Enuica, Daniel Hie, laneu Almaj Banafanu, Gilda Calarnariu, Laurean Lodoaba, Florin Mihai Dontu, Emilia Ghitan, Mircea Croitor, Ana Nitoiu, Vasile Barbu, Ion Rasinaru, Gore Ghitan, Tiberiu Popoviei, Daniela Bardas, Mariana Ungureanu, Gustav loan Hlinka, Floriea Stretcu, Ion Albu, Alin Munteansi Gheorghe Turcu ..

iN ZODlA LUCEAFAaULUI

MIHAl EMINES'CU 15 ian. 1850 -15 ian. 2010

La Casa de Cultura din Anina a devenit 0 traditie sarbatorirea poetului national prin activitati omagiale care emana piosenie si sensibilitate. Si in acest an participantii la serata " Erninesciana" au urmarit eu interes derularea programului de muzica si poezie, dedicat poetului nepereche.

Pe un fond muzical cuprinzand melodii pe versurile lui Eminescu, domnul Mihai Chiper, directorul Casei de Cultura a prezentat semnificatiile evenimentului in contextul social si cultural actual. La manifestare au participat membrii Cenaclului literar "Virgil Birou", al Casei de Cultura din Anina, membrii Cenaclului "Mihai Eminescu" de la Teatrul (vechi) ,,Mihai Eminescu" din Oravita, membre ale Clubului .Femina" din Anina, membrii Clubului .Mitteleuropa" Oravita, Cenaclisti de Ia Casa de Cultura Gradinari pre cum si iubitori de literatura din localitate.

Anca Predus Ruva membra Cenaclului " Virgil Birou" profesor de limba si literatura romana a prezentat un material vizand modul cum este receptat Eminescu azi in special de ·catre elevi, apoi invatatoarea Adriana Rusu a reliefat cateva aspecte mai putin cunoscute din biografia poetului . Elena Suveti a vorbit asistentei despre latura sacra a poeziei eminesciene. Dumitru Nitoiu membru in colectivul de redactie al revistei a intervenit cu un material cuprinzand trecerea poetului prin Banat impreuna cu trupa de Teatru Milo - Paskaly si impresiile poetului legate de locuitorii tinutului: Arad - Timisoara - Oravita.

In cadrul manifestarii Gilda Calamariu a scos in evidenta activitatea jurnalistica a poetului.

Puncte de vedere interesantesi aspecte inedite din viata lui Eminescu, referiri la viata ~i opera marelui poet au prezentat ~i Doru Ileana si poetul Lorin Cimponieru de la Oravita, Maria Chiper ~i Mihai Chiper au citit cateva din poeziile reprezentative ale poetului nostru national. De asemenea Nitoiu Dumitru a citit poezia .Homunculii lui Eminescu" a poetului Adrian Paunescu, publicata in numarul 6 al revistei "Arcadia", in care sunt infierati cei care si-au pennis sa-l denigreze pe Eminescu.

In partea a doua a intalnirii au citit din creatiile proprii poetii: Anca Predus Ruva, Ion Rasinaru, Lorin Cimponieru.. Maria Chiper, Mircea Croitor. Manifestarea organizata cu prilejul aniversarii a 160 de ani de la nasterea luceafarului poeziei romanesti Mihai Eminescu, s-a desfasurat intro atmosfera placuta si interesanta s-a dovedit si 0 pledoarie pentru mentinerea spiritului eminescian in inimile iocuitorilor orasului nostru Anina. Zilele Eminescu au continuat la Casa de Cultura si Teatrul Vechi din Oravita,

DUMITRU NITOIU

,

MlHAICIDPER

1

CU EMTh~ESCU PRINTRE VERSURI

A fost odata ca-n povesti A fost odat-un cantare]

A noptii gigantica umbra usoara Afara-i toamna, frunza-mprastiata Ce te legeni, codrule?

Auzi prin frunzele uscatel

Vezi, randunelele se due

Zadarnic sterge viata a gandurilor unne. Anii fug, cu ei ... viata.

xxx

Te duci ... ani de suferinta

Te rog rarnai 0 clipa, mea. Tinzandu-ti mana 0 priveai cuminte

Tu care treci prin lume strain ii, efernera Cei 0 curtenire.

Dar eu cruzime m-ai respins, cand am voit Tu esti aerul eu harp a

Tu esti 0 unda eu 0 zare

Mil privesti cu oehii mari, curninte Cu-n farmec trist §i ne-nteles Senin §i farmee port in suflet Vino scumpa de priveste

Visuri treeute, useate flori

Unda spuma, vanrul treee.

xxx

Credeam ieri ca steaua-ti E-un suflet de ingeri

Cu gandurisi ell imagini Cu mane zilele-ti adaogi Cum se turbura izvorul

Cum trece-n lume toata slava De ce asa de trist, obscur

Cu ochii-ncremeniti sub bolte De ce in al meu suflet Ma-ndrept s-acum spre tine

De cate OIl, iubito, de noi mi-aduc aminte Din cerurile albastre

Din lira sparta a mea cantare Din noaptea vesnicei uitari

'Din val~rile vremii, iubita mea rasari,

MARIA CHIPER

ANCAPREDU~RUVA

BunuI Dumnezeu ne-a dat aceasta rrunune .Eminescu'', caci inaltarea marelui poet, nu inseamna disparitia sa ,pentru ca ill valea plangerii continue, opera sa n-are frica de prezent, ci se ridica din malul mediocritatii Ia demnitatea autenticului, inlocuind firesc nepasarea cu re-ndragostirea de poporuI roman, ell eliberarea noastra din iadul uitarii, ca 0 reintrupare a frumosului in "a fi".

Vis de ... Luceafar

Vis de codru, de luna,

de lae,de floare-albastra ... pamant de prezent surd, . sub aripa sf'anta a tacerii. Fericirea ascunsa-n forme de "a fi",

intr-un "singur dor" ... de cuvinte.

Intelesul din clipa, scuturat, satul, de prea bine,

a pus virgula in azi,

si-am mostenit un vis ...

vis de Luceafar.

2

CORNELIU V ADIM TUDOR

EMINESCU! LA 33 DE ANI

Am varsta christica, sfarsit de seen 1 rna soarbe golul vremii inapoi

e viata mea cenusareasa mortii tinuta-n dreptul pesterii de voi

Invat sa gust din toate, sa rna mistui eu ode-n metro antic ma-nfasor

in parul meu a prins sa infloreasca un liliac albit de-abita dar

Port tragedia pinilor de munte

sub care doarme un convoi de orbi

tu, daimon rau, mandria mea nebuna in ce prapastii de ghetari rna sorbi?

La urma urmei, ee frumoasa-i lupta chiar daca-i stramba uneori, ~i grea chiar daca mori eu dreptul tau in brate chiar daca ei si-atunci te-or pro fan a

Asa preeum e scris, sa se intample! s-or implini scripturile in veac

eu stiu ca n-am gresit in rata liirii chiar daca astazi rna siliti sa tac

imi pregatiti de-acum 0 moarte lenta ati mai facut-o ~i cu altii, stiu imperiul infiltrat ca igrasia

i~i cere jertfa cate-un spirit viu

$i s-ar putea candva sa rna rapuneti desi va fi destul de greu, va jur

eu am in spate manastiri si codri

si siglele romane imprejur

Am in pamant un neam de oseminte si altul sus, Ia fel de numeros

in clestele acesta cine intra

e sfaramat naprasnic, as eu as

Nu va jucati eli pamantenii tiirii

sunt buni si blanzi, dar nu mizati prea mult destule patimi ne-au ranit mandria

si ne-au spurcat lacasele de cult

Prea multi ne spulberara in capite pamantul ca un mire fermecat

si aurull-au ruginit ell sange

~i pantecul fecund I-au ulcerat

Lasati aceasta tara sa rodeasca

sa-$i 'eoaca painea, vinul sa si-l bea sa-si creasca pruncii rara de prihana si viitorul cum si-l stie ea

Nu scuturati voi rona de sub mierle nu vestejiti fapturile Ia flori

in numele a carer drepturi sacre parlamentati si va simtiti datori?

Nu-i cal troian cabala voastra neagra e un poney de balci, tragand la dric istoria nu are mCI 0 roata

d .. '! nu mai puteti intoarce, eel, mmic:

Mai bine v-ati intoarce voi acolo de unde luati argintii putreziti

noi stam din veac la cina eea de taina voi luati cate-o gustare, si fugiti

, ~

Va zic 0 data pentru totdeauna: nu suntem coloma nimanui

de serpi si de capusi fanariote suntem de-acuma pana-n gat satui E timpul, cred, sa ispraviti odata eli lenea si santajul cunoscut

au suferit si altii chinuri grele si-an luat-o de la cap, si au tacut

Plecati-va trufia, puneti mana

pe plug si sapa chiar, ca n-o fi foe dati ascultare spiritului tarii si-acestor oameni rara de noroc

Eu va blestem prin gura celor simpli crucificati pe dealuri $i campii

sunt robii muncii si copiii tarii

pe care voi Ii vindeti, zi de zi

Ei nu stiu toti prea bine ce se-ntampla ei trag 1a jug, nadajduiesc $1 mar

in timp ce saltimbancii si irozii

tes conjuratii impotriva lor

Pe capul vostru si-al semintei voastre sa cada vesnic sangele strabun

fiti blestemati pentru aceste crime pecare-as vrea s-apuc sa le razb

3

CORUL DE LA OCNA DE FIER $1 INT ALNIREA CU VIRGIL BIROU

Cand a aparut cartea lui Virgil Birou ; Oameni $i locuri din Caras-Severin "eram adolescent dar stiam multe despre inginerul minier de la Anina fiul invatatorului Iuliu Birou din Ticvaniul Mare caci mama era eleva dirijorului de cor si compozitor, tatal lui Virgil cu care am invatat impreuna cu viitorul sculptor banatean Romulus Ladea.

La Ticvani, in timpurile aeelea erau doua coruri mixte pe patru voci conduse de batranul invalator. Corul mare de circa cincizeci de persoane si corul elevilor din care erau selectionati elevii din clasele superioare pentru corul mare, pentru colinde $i piesele eu Irozi, scrise tot de damnul invatator Iuliu Birou. Pe atunci scolile in satele de romani, erau construitesi subventionate de comunitatea locala prin biserica satului., iar invatatorul era cantor bisericesc, dirijor de cor $i fanfara iar la examenele de sfarsit de an, participa Protopopul de la Oravita, parintii copiilor, primarul si csteodata un delegat de la episcopie sau de la "Preparandie "§coala superioara unde se pregateau noile cadre din invatamant. Mama care si-a pierdut vederea cand eu abia implinisem patrusprezece ani, era in tinerete 0 pasionata cititoare . Zece ani mai tarziu, eu 11 ceteam seara din cartile imprumutare de la parintele Tudor Drugarin sau pe care Ie puteam cumpara de la libraria din Oravita, renuntand la cei cinci lei cat era 0 farfurie de gulas la birtul lui Lungu de langa prefectura, Cand i-amcetit din cartea lui Virgil Birou " Oarneni $1 Locuri din Caras " a plans mult si imi povestea alte multe intamplari din eomuna natala de pe Valea Carasului cu oameni harnici si iubitori de muzica ~i frumos, Cand m-am casatorit In Ocna de Fier, corul mixt al sindicatului era dirijat de fostul meu fuvatator de la Dognecea, A vram Oiprita care era §i directorul Clubului Minier din localitate. Intr-o seara la repetitie domnul Caprita a venit insotit de un musafir al sau care a asistat cu mult interes 1a 0 repetitie generala a repertoriului corului nostru cu care ocazie l~a rugat pe dirijor sa repet interpreta motoului corului nostru :

Munti si dealuri din fier Tare, Ziua noapte-am sfredelit, n-am vazut nici zi nici scare, la intunerec am muncit, Am observat ca. musafirul nostru, a fast profund miscat de text si muzica motoului care de fapt era cusut ell litere de aUT pe flarnura rosie de brocard a steagului corului pastrat In biserica localitatii noastre. Stiam ca muzica motoului a fost scrisa de inviitatorullutiu Biron din Ticvaniul Mare.

Dupa terminarea repetitiei corale urma un fel de relas cu doine si rnelodii vesele ell care se incheia de obicei seara de repetitie, A$a s~a incheiat §i acea seara minunata in care nici femeile nu s-au grahit sa plece acasa, participand pasionate si ele la melodiile din repertoriul coral a lui Vidu de Ia Lugoj sau doinele vechi ale satului, Cand intr-un tarziu am plecat spre case, eu l-am lusotit pe dirijor ~i pe musafirul sau pe strada de la vale unde erau casele noastre. La un moment dat, musafirul s-a impiedecat intr-o piatra caci drumul in timpul acela nu era asfaltat, L-am sprijinit si zambind i-am zis:

Un scriitor indragit a1 nostru Iuliu Birou In cartea sa, "Oameni-§i-Iocuitori din Banat", intr-un articol vorbind despre Ocna de Fier spune ca stancile versantilor sunt asa de abzupte.pe valea ingustata a satului incat oamenii sapa in stanca spre a-si face loc cotetelor pentru gaini sau alte animale. A inceput sa racia iar domnul invatator Caprita mi-a zis: Pai dumnealui este banateanul nostru Virgil Birou din Ticvaniul Mare. Lam spus cine sunt 9i l-am invitat pentru a doua zi sa ne viziteze, ceea ce a si facut. Intalnirea cu mama si arnintirile din copilaria lor, au fast 0 adevarata incantare pennu ei darsi pentru mine. Din ceea ce i-a povestit marnei am inteles ca 0 perioada de timp a trait intre rninierii de la Anina, unde a si scris 0 carte cu titlul .Lume :tara Cer " luerare care de fapt a si aparut la scurt timp In librarii. in aceasta carte descrie cu multa intelegere mentalitatea, preocuparile si viata grea acelor ce numesc lumea lor lara cer. Este un omagiu adus acestor oameni chinuiti care se saluta cu urarea de "Noroc bun" avand incredere in norocullor de a iesi din adancul subteran sanatos; ~i intregi la suprafata, Caci motoul corului nostru care imi imaginez ca l-a impresionat pe tatal lui Virgil Birou cand a asternut strofa a doua pe rnuzica: ,,$i moartea vine cat mai des, sa vaza ce are de cules. Din lumea no astra rara cer c-asa-i viata de miner". De-a lungul anilor ne-am mal illtalnit de multe ori la postul de radio din Timisoara unde colaboram ca reporteri al minerilor de la OC11a de Fier si Dognecea. Intotdeauna era obsedat de dorul drumetiilor pe meleagurile Biina1ene. Mereu ii spunea lui Ion Dumitru redactor sef al studioului ca nu-l ia si pe el cand mergeu in zona Carasului si a Bozoviciului despre care spunea cil mai are multe de povestit, Mie mi-a spus Ion Dumitru ca se teme pentru sanatatea poetului nostru cornun sa-l ia in calatorii in afara Timisorii jar despre steagui corului nostru un secretar de partid zelos, l~a luat de la biserica unde era pastrat cu multi grija si l-a adus in sala de repetitie a Clubului Minier. Cand a venit un control din capitals un alt zelos a cerut sa fie cedat Muzeului National de Istorie, unde la interventia mea, 0 doamna a cant at ~i l-a descoperit cu flarnura zdrentuita rara lancea care avea patru randuri 'de fire de argint batute pe prajina $i cele patru pagini de la sfintire si imulari. Din lipsa de dirijori intrucat Invatatorii nostri 11U mai au obligativitate pentru muzica, corul nu mai functioneaza ca In cele mai multe localitati din Banat. lstoria satelor oglindita prin relicvele traditionale, nu ajuta recuperarea acestor dovezi in arealul lor initial. Un obiect intrat in patrimoniul unui muzeu este predat definitiv pentru locul de origine iar pastrarea in bune conditii este neglijata asa cum este postat si acest obiect care in biserica noastra ar putea figura mutt mai bine ca la Bucuresti, Eu inca mai sper ca Banatui sa-si recastige muzicalitatea prin corurile si fanfarele care pe timpuri emu fala si mandria Banatului.

CONSTANTIN GRUIESCU

4

VICU COJOCARU

Sunt doar lut

En soot doar glas de lut pe cetina si-n clopot,

Sunt vaga urma-n goale cuiburi Si-n fiecare zi rna caut;

Mil. eaut in lut $1 m-amestec cu mine .... $i nu lmi pot cuprinde-n palmi geneza. Sunt lut pe lut,sub prispa casei.

Aseult cum rna ziditi

~i mil. mutati in alte zodii.

Dar eu ,tot cruce sunt, ..... din lut. Cand vantu! rna adoanne,

sunt prune ...... si lut.

Sunt umbra mea de ieri ....

De-mi veti vedea omat in maini, Sa .~titi eA nu rna doare;

Si de vei vrea si tu ,

Nu trebuie sa-mi ceri,

Ca-ti impnunuL .. _ din tine ,Iut. Ma caut

Mi-am cautat vocea departe, departe in anotimpuri.

Vara.se ascundea pe la stresini de manastiri, Din cand in cand, cobora in lunci

si radea cu iarba,

Toarnna, se ascundea printrearipi de timp

_ Si iugana vantul dinspre apus.

lama, vocea mea de zapada se furisa si se cuibarea in coapsele rnele;

In noptile de primavara, vocea incepea sa-rni curga, Incepea Sa-m! curga din coapse

pe carari de burna.

Si diminetile.striga catre nori cu glas de cue,

Amurg in 18 ianuarie 2009

Poezie dedicatli marelni Grigore Vieru

AstazL. am imbracat poezia in negru, Am turnat-o in vant

$i am trimis-o lumii;

Am rugat zapada sa planga peste degetele poetilor; Am trecut Prutul

$i am privit ciresul in ochi $i i-arn spus :

Primavara asta te-as ruga sa nu maio infloresti, Pentru c11. ...... Vieru, este in radacinile tale. Ciresule, rogu-te toata ploaia ta

Trimite-o sa-i aprinda ..... 0 candela

In casa parinteasca,

Pasare-timp

Pasare alba din vremi, Ti-am pus lacrimi de paine In fereastral

Vine!

Vine, 91 spune-mi buna-vremel Mai stai de vorba eu mine

$i spune-mi ce mai e pe acasa? Mama mal coace paine ?

Mai sunt duminici in odaiaei? Spune-mi, pasare alba din vrerni, Tot asa miros florile de mar

Din livada anilor mei?

Pasare alba din vrerni, Vorbeste-mi !

Vorbeste-mi, si rna toarna

In ancestrale flori de cais!

Ma toama-n odaia marnucai

Si-n vestedu-i vis!

Metamorfoza

Ochi de pamant salbatic De parima ~i randes-vous, Ma du departe in taceri

$i toarna-ma apatie

in zilele de ien!

Ma arde cu privirea-ti Proaspata de soc

$i spune-mi .

Cum ~i dud sa rod ? Ochi de pam ant salbatic,

Mil. canta-n clopote de omenese Si rna sloboade pe pamanL.

$i spune-mi ! spune-mi !

Cum si dud sa rna trezesc ?

Si rna pazeste de pustiul

Si spune-mi cum ......

Si cine vrei sa fiu ?

Voce a din culoarea verde

Imi curge pe obraz Miros de mirt;

$i palme nevazute

lmi toarna pe genunehi Uscate flori de cais;

$1 psalmul din tampla bunicii

imi pune tristete in muguri de mar; 1$i muIte oglinzi mi se-nchina

Prin roua nascuta din vremi. Descult anotimpuri rna dor

$i semne imi lasii-n culoare, Dealul eu ochi de sihastru,

Livada ce-i plange pe umeri..., rna doare Vestede frunze rna dOT

Si flori de cires ....

M1l doare $i visul,

Si semnul crucii .... rna dearer

M1l doare $i somnul...

M1l dor., chiarsi sfintii

Si ploaia rna doare,

Mii dor si parintii,

5

TABZIU SI ffiEMEDIABIL

ceva tal are sa se-ntarnple uirziu si iremediabil

duhul senrimentelor mele martir adapost mintii tale va cere

rna voi naste-ntr-ascuns

ill ieslea rurmelor de globule pastorite de fuga-ti de moarte rna vei simti crescand in tine un 11 U ve i sti ce drag inaccesibil si inalienabil

neliniste la inceput remuscare apoi

laerima pe care ehinui-te-vei sa 0 plangi ~ nu vei reusi

ell sangele ell mainile eu dintii i:12. voi line de I ann tru I tau CWIl alesul pierzarii de paiul din claia rava~ita a sperantei,

POEZII ANT/VESTA

umbra strigatului meu ramas-am piangeam pe umerii singuratatll ~ rna temeam ca iadul

010 rna va putea scapa de mine!

me va durea ca te-am pierdut cum doare pe-mpietriti neplansul

voi fugi de lume pana cand narrea ei din mine

cu rille cu tot se va rupe

apoi voi imparti sarmanilor

itll ce rna va impjedica sa sufar si gol rna voi infati~a

inaintea plutonului de prieteni inarmati cu saracia mea!

frigul te mangaie pe flacari

~i ca un strigat de copil rostogolindu-se peste nernarginiri suflerul tau

pestulandu-si pierzarea!

PSALM

din burta pierzarii ca Ioana disperare inhmez I-a strigat: scoate-ma din mine Dumnezeulel

GA VRlLA BILA~CU (Petrova-Maramures)

in viere a

Sub streasina lunii Se-ntrezaresc figuri de ceara, Din cele stinse intr-o pace

A invierii de apoi.

Ca doi str.1jeri ai randuirii Zambind ell impacari de stea, Stau heruvimii eel or sfinte Cu aripi albe, mari ~i mol.

Un clopot greu in vechiul tum Vesteste taina ne'nteleasa

$i-un lema de brad intre ciocane AI vrea sa p IflIlga parca tr ist., . Bate ea inima ce bate

In citadela luminata

De lumanari ce ard tacut, a spovedanie e-n toate

Ca-n noaptea cea eu luna pi ina A inviat SHlpanul CRIST.

Suflet pe bartie

Treci nevazut ~i ratacit prin lume, Ca 0 facila, verde papadie

Ce stai in umbra unor vechi relieve, o biata coals alba de hartie,

Prizonier in propria-ti visare, in Iupta eli ideile nescrise, Fara gandire, simt si lJtra glas In spatele luminii dintre vise,

Descetuseaza-te de timpul ce te tine Intr-un razboi eo nu va fi sa fie, Arunca arrnele, tot nu ti-au folosit Si scrie-ti viata pe palida hartie,

Toamna

Mocneste straniu un gand in rnintea mea, Ca 0 durerece nu slit, nu do are, Ascunsa-n petic ros de peruzea

Farll miros §i ehiar rara culcare.

Un gust fadtmi staruie pe buza $i-n mine simi 0 astenie grea, Ma mise alene precum 0 lauza

Si-n drumul meu, a rnai cazut 0 stea.

Nu este vista, nu-i nici boala rea,

E numai toarnna-n rochie de spuma, Ce-n palma tine.Ia fereastra mea, Bilantul unor ani ce-i tot ad una.

Dorina Enuieli

6

DANIELILIE

GALSIAVA

Cana de fier

.... dupa 0 cantarie d-alia noastre ...

lantana e tot acolo eana de fier lumineaza

I esta - un can I cia pra ai ~ i a, I a b ertu di la Bania Cum ca i~ea uica Patru, vindu caii ~i cosia Pusa banii in curaua, sara n-o rnai mers acas

o durmit la un mos Gheorghe, ci 1-0 gostat la saias.

ffira lan]

nu esti roman daca n-ai lant imi spune Ilie

Ma zuitai cii uica Patru, tot la hertu din padure Sa-i ge bani lu Marioara, vindu doua iepe sure Sa nu-i fie frig la ~ale pareche da strimfi io Ioat Gingindu-sa ca aeuma eu sfada 5-0 fi gatat,

ma dezleg de copilarie ~i plec

Dar pra drum, cia gimineata, ci-o pa\i,el s-o gangi $i cand 1-0 vigia muierea, Doamne el ei-o auzi Vindu ~i doua capestre ~i cumpara Ia muierie

Doua carpe d-ali " faine " , maear ea nu i li-e siere,

in desert

M-am iDtors

Ajunsa eu bani-acasa, Maria iar tn cinda

Scobora scrijali da elisa da pra clioamba di la grind a N-apuea sa tune-n saba, pusa mana dear pra brava Cu-amaridoua mani pra chisiuri, Maria-nsipu gil~iava:

m-am inters la fanUi.na copilariei

e tot acolo

nurnai ca. aeum e colorate eu grafitti

Ungi-ai stat, bata-ci focu, ungi-s banii da pra cal, Scoaci-acuma bugilariu, pra tot mie sa mi-i dai Ai gasit vro pilarita, mai frumoasa dacat mine Cari scia cii ai banii ~[ ci-o pacalit pra cine!

~i areaco peris nou

de tabla zincata

Stai cumince, miii frurnoaso, Marie, mai Marioara, Ieca tot banii aisia, ci-am facut milionaral

Sa sci ca n-am Imblat vandra, urta-ci sa vez asi Cauta-n traistace-i acolo, poaci-acuma li ghisil

numai cana de fier cana de fier

mi-a fost furata

Tasi Marie, tucu-t buca, 0 nu sci, io mis barbat Cu rnilioanili ~cia, la cini mis mis datorat,

Ca sa vezi ca tin la cini, iaca tiie ci t-am loat! Mariaii multamesce ~i galsiava s·o gatat,

~i aeum nu mai este decat

aceasta

personals

. tragica poveste

[ANCU ALMAJ BANAT ANU

(;lI,nA C'AL4.MARnr

Soarele cu dinti de noiembrie

lmi imbrac patina cuvintelor ell albul orbitor ce rn-a trezit azi dimineataAting un fulg de zapada eu varful genei si s-a topit. A mal murit unullvreau sa cred ca-mi vad de drumul spre scoala captusit de pasii alter copii inaintea mea pe acolo, E doar 0 alta zi irnbibata de probleme.de fete triste si-abia simt ca pot sa respir, Calcand pe alte urme am ajuns Ia u~a gandurilor ;;1-0 vad proaspat zugravita de gandul ca mi-e somn, Cu varful degetului imi desenez pOI cer un zambet.un ciob de zambet.care sa. rna ajute sa merg printre ei tara frica nnei societati rnurdare.

A~ vrea din palma sufletului meu sa-mi creasca pensule de scris si vopsea de cuvinte.sa-mi brodez rasaritul.sa-mi pictez cerul $i sa-mi zugravesc idealurile pentru a nu rna. da batuta,

... Un fulg si-a Infipt unghia in fata mea ~i i-am sirntit raceala. VM un decor sarcastic.dar necesarce-rni impunge in coaste un frig aiungat de altii si dat mie l-am lasat sa-mi brcdeze obrajii en un fO$U ametitor ce s-a seurs de pe varful irnaginatiei mele, Ma las purtata de aripile unui Inger .prea trist.prea obosit care vrea sa-mi tncalzeasca varful fruntii, coltul ochiului si pantecul buzelor. Atunci am sirntit ca pamantul s-a deschis la picioarele mele de pacatos. Am simtit sarutul eerului in aripa frunti: acum mai curata.mai cuminte.rnai iertata,

Pe drumul lngust al vietii incerc sa pasesc en gust de petale.sa-mi impletesc visele pe fruntea cerului pentru ca vreau sa fiu eu , Vreau sa am dreptul de a decide.vreau sa scot la iveala extraordinarul ce-si sadeste samanta.pe drumul spre scoala.ca eu s-o culeg.sa+i sehimb pe ei prin mine si pe mine sa rna impletesc zambind de-a pururi cu "soarele cu dinti de noiembrie" ...

7

___ --

LAUREAN LODOABA

TREI FRONTJERE

SPRE VIENA

(Continuare din Dr. Treeut)

Un scrasnet de franare brusca, in pareare, si contactul en aerul reee, ozonat, m-a trezit din reverie.

"Australianul'' a deschis un pachet eu doua paini lungi, taiate prin mijloc, umplute eu sunca, branza parmezan si, din termosul aburind, ne-a turnat eafeaua fierbinte in doua pahare de unica folosinta, Tin bataia ultimelor raze de soare, care anuntau asfintitul,

Dintr-o data emotiile au inceput sa-mi rev ina ~i simteam cum cascade de adrenalina irni inunda fiecare celula 1a gandul ca prietenul meu poate nu va sosi - la ce vor face acesti "australieni' ciudati ell noi. Yom munei pentru ei, Yom cersi pe strazile Vienei, cine stie, raspunsurile intarziau sa apara.

Se ins era ~i ne apropiam cu fieeare kilometru de eapitala Austriei. Ne simteam europeni. De fapt, noi, cei din Banat ~i Ardeal, am fost si am ramas tot timpul in Europa. Regimul de dictatura comunista uu a putut sa ne ba1canizeze, dar ne-a rapit tineretea, chiar si copilaria,

In umbra ghearei marelui vecin de la rasarit nu puteai decat sa numeri anii care ti-au mai dimas pan.a 1a pensie, sa induri ortostatismul cozilor interminabile de la came - sa te "bucuri" de rnititeii din earne alterata, supracondirnentati, de la 1 Mai ~j 23 August, alaturi de berea blends, sorbita dintr-o sticla mucegaita, cu urme de detergent ieftin ori eu jegul traditional din jurul gatului ei.

Cu putin timp lnainte de miezul noptii am intrat intr-un tunel imens de lumina, eram in Viena ! Cladiri impozante, forfota taxiurilor, viata de noapte din jurul lupanarelor .. Am inaintat ineet pe stradute ale carer nume le-arn uitat, paOll in dreptui unei cladiri veehi,in stil baroc, in dreptul careia "austraiianul" a spus:

In sfarsit am ajuns, ia sa vedem daca au venit cu malaiul prietenasii vostri!

Am coborat rupti de oboseala din autoturism, murdari si Cll hainele franjuri si eu incaltamintea decupata in dreptul degetului mare. Ne-am postat in fata unui lift care semana ell 0 imensa cusca rnetalica pentru animale din jungla, mai degraba, decat pentru oameni, La un moment dat eablurile din otel au seas 1Ul scrasnet lugubru, frecand scripetii .uzati si 0 alta cusca coboara oprindu-se in interiorul celei care stationa, Atunei s-au deschis usile si toti trei am intrat dintr-o data, pentru ea nu cumva sa ramanem pe dinafara, Odata ell escaladarea primului etaj emotiile au devenit tot mai puternice - oare a venit ami cul meu S. H.?

Ce se va intampla cu mine daca nu a sosit? Am auzit tot felul de povesti despre cei care nu au avut eu ee sa plateasca. Ca au fost torturati, pusi la tot felul de munei murdare, sa cerseasca sau chiar sa se prostitueze,

Dintr-o data hardughia metaiica s-a oprit en un zgomot infundat, iar "australianul" a impins cele doua usi metalice si soioase, lasandu-ne eale libera spre un hoI imens ~i intunecos, iar dupa cativa pasi s-a oprit in dreptul unei usi masive din lemn scorojit, lovind In aceasta cu cheia de contact sub forma unui limbaj secret de tip Morse, ca amicul sau sa fie sigur ea totul este In regula si poate deschide usa,

Aeum e aeum, atat eu eat si tovarasul mell de suferinta, padurarul sibian, ne-am incrucisat privirile speriate, pentru ultima oara poate, inaintea inevitabilei noastre despartiri. EI trebuia sa ajunga la Frankfurt, iar eu in Bavaria, la Ingolstadt.

Usa exterioara s-a deschis, dar no am zarit pe nimeni parra s-a deschis ~i a doua u~a , probabil de siguranta, ~i atunci am putut in sfarsit sa-mi zaresc ami cul, care a venit in intampinarea mea.

Ne-am imbratisat rara sa scoatem un cuvant,

- Pentru celalalt nu a venit nimeni? - se infurie soferul nostru, rastindu-se catre coJegul de camera.

- Nimeni pana aeum, dar ne seoatem noi banii, doar avem suficiente metode, colega! veni raspunsul

insotit de un rfis fortat,

Am aruncat 0 ultima privire spre padurarul cu care am trecut prin atatea incercari, apoi prietenul meu din Ingolstadt incepu sa-i numere "australianului'' cele doua mii de marci, pretul negoeiat pentru mine.

Apoi unul din eei doi "australieni'', ca sa nu le zic australopiteci, a mormait schitand un gest in directia U~l1:

- Voi doi puteti pleca, el ramane, si pentru a fi mai elocvent arata cu degetul spre singurul scaun ocupat, pe care statea prabusjt amieul meu, padurarul, Va munci pe branci pentru noi, pentru supa vesela, sau erede ea suntem prosti, ea poate orieine sa ne pacaleasca, se mai auzi aceeasi voce guturala,

8

~ici azi, dupa multi ani, nu am aflat nmuc de soarta padurarului - a scapat din mana pungasjlor de "australieni"? Se pare ca prietenii lui din Germania nu s-autinut de cuvant sau nu au putut strange suma de bani §i nu i-au intins 0 mana salvatoare.

Intr-un Audi 90 de culoare alba, care pa-rea facut pentru tarile arabe, unde aceasta culoareeste trendy, neam strecurat, mult dupa miezul noptii, pe autostrada de Linz, spre frontiera Gerrnaniei. Eram oripiiat de atata risipa de lumina pe strazile Vienei, in timp ce la noi era bezna totalaa si un singur program de televiziune, de doua ore J

Nu mai aveam tenisi in picioare, ajun-sesem in Viena cu treningul rupt .§i "adidasii' ganriti, cu talpa dezlipita, dupa periplul pe raul de munte, Bunul men amic mi-a dat 0 pereche de blugi curari, 0 jacheta de aceeasi culoare cu pantalonii si 0 pereche de pantofi sport marca "Puma".

Eram aproape fericit, nimeni nu mai putea acum sa mp dea inapoi, In tara - unde mi-am Iasat parintii, tanara sotie, prietenii de care nu mai stiam absolut nirnic. Nu stiam ce s-a intamplat cu M.P., care s-a "repatriat" din Padinska, ce chinuri, ce persecutii §i umilinte a trebuit sa suporte, cata puscarie face, intrebari care devenisera obsesii,

In mod sigur sotia a fost concediata din cauza mea de la Combinat, Desfacerea contraetului de munca cu litera "i" se apJiea imediat unui transfug, tradator de ~ara ori ruda a acestuia. Am devenit "dusman al poporului", judecat in absenta la Judecatoria Oravita,

Goneam pe autostrada, iar stergatoarele de parbriz trebuia sa-si faca nelncetat datoria .. Erau mai putin de 500 de kilometri pal1a la Ingolstadt, unde, dupa saptarnani de chin, voi avea non stop apa calda, un televizor color cu 0 multime de programe. Ma socoteam deja un veritabil nabab.

Inaintam cu peste 160 de kilometri pe ora, pe autostrada, viteza de neatins pe soselele pline de gropi de acasa, In timp ce salvatorul meu, S.H., imi explica planul de trecere a ultimei frontiere cea austro-germana.

- Cu cativa kilometri inainte de frontiera germana, apare 0 tabla pe care sta scris "zo-na de frontiera" sau "Grenzezone". Dupa Inca cinci minute pe autostrada, apare 0 lumina puternica in plina noapte, unde este varna si trecerea Tn Bundesrepublik Deutschland.

- Bine, sieu unde trebuie sa cobor sau sa sar din mers, ca la sarbi!

Ai rabdare, cand apare pe dreapta un gard inalt din sarma de vreo doi metri inaltime, voi incetini si atunci, III cea mal mare viteza, incepi escaladarea gardului. Intri In padure, mergi paralel eu frontiera, pana ajungi la sosea, de unde vezi prima pornpa de benzina care este in Deutschland. Acolo te astept si totul va fi bine. Te-as ascunde 111 portbagaj, dar uneori fae controale si atunci ell as putea avea mari probleme.

Am refuzat din start propunerea si i-am zis amicului meu:

. Nu mor daca mai trec 0 frontiera! Am sa reusesc, rna lncurajai eu cu voce tare, In timp ee la orizont se zarea un nor imens rosu, ca 0 roata de foc inconjurata de un nimb de ceata. Era ultima frontiers pe care trebuia s-o tree!

S.H. a inceput sa incetineasca ~i pe dreapta am zarit imensul gard din plasa de sarma, pe care trebuia sa-l escaladez rapid, mra sa fiu zarit de cineva.

Am sarit din masina si in cea mai mare viteza mi-am aruncat mainile pe gard, catarandu~ma ca 0 maimuta pana. sus §j, azvarlindu-mi picioarele peste cap, m-am trezit dincolo, intr-o bezna totals.

o vreme am incercat sa merg paralel Cll soseaua, dar apropiindu-ma de gard, rn-a cuprins teama de a nu fi simtit de cainii din varna, asa ea am patruns mai mult ill padure, intr-un Iuminis, unde 0 luna plina incercanata mi-a trim is raze Ie ei de argint pentru cateva secunde, dupa care la fost ascunsa de un nor si intunericul a devenit de nepatruns. Cred ca a fast momentul fatal! Dupa doar cativa pasi am cazut intr-o mlastina, din care in lac sa ies, la fiecare miscare simteam cum rna cufund mai mull. In ultima clipa m-am apueat de 0 creanga, iar ciotul acesteia rni-a perforat podul palmei drepte. Am simtit cum ceva ca U11 cutit rece imi sfredeleste carnea, iar un lichid cald imi siroia spre articulatia cotului.

Tinandu-ma cu eforturi uriase de creanga salvatoare si suportilnd 0 durere teribila, in cele din urma am reusit sa ies din acea capcana. M-am ales insa pentru totdeauna cu ocicatrice in palma.

Eram plin pana-n gat de un soi de noroi sarat, Mai tarziu am aflat caeram in zona de nisip si sare din Bad Reichenhall - Bavaria.

Picioarele irni erau ca de plumb, se lipise de mine un noroi gros, incat pantalonii luasera forma unor burlane de tabla iar jacheta de blugi, primita cu cateva ore in urma cadou, era acoperita pana-n guler de un noroi slinos si sarat, Cred ca miroseam ingrozitor, dar imi spunearn mereu ca voi iesi la liman si din acea incercare.

9

Epuizat, am iesit din padure si primul semn, ce mi-a aparut inaintea ochilor era un "D" imens, de la Deutschland.

- Am reusitl mi-am soptit, uite si "auto-bahnul'' - autostrada pe care voi ajunge in Ingolstadt. Ceva mai incolo, la niei 0 suta de metri, era statia de benzina,

Am inaintat precaut pe langa un gard viu si inainte de "pompa" de benzina - "Tanks-telle'' - ell vreo cincizeci de metri, am zarit si Audi-ul alb. Am treeut apoi de gardul viu spre sosea, si tocmai cand mi-am spus, inca 0 data, ca sunt salvat, langa mine a franat brusc un Audi 80, punandu-se de-a curmezisul si blocandu-mi inaintarea. Din e1 au sarit trei indivizi cu tot atatea revolvere atintite asupra mea si strigand la unison: Hander Hoeh! Mainile sus!

Irnpins cu fata spre Audi, am fast perchezitionat minutios si, dupa ce ambele brate mi-au fast rasucite la spate, am simtit cum metalul catuselor imi provoaca a noua durere. Erau eel de la Politia Secreta - Geheimdienst - sau, pe scurt, cum aveam sa aflu mai tarziu: "Kripo". Acestia m-au reperat ell binoclul ell infrarosii in momentu! cand am iesit de dupa gardul viu - tocmai cand rna aflam la un pas de marea reusita,

Au strambat din nasurile lor fine 1a putoarea ce colcaia pe mine, dar cand au inteles ca sunt un biet refugiat din Est, au schimbat tonul, iar dialogul in engleza a decurs aproape normal. Unul dintre ei a observat plaga sangeranda din podul palmei drepte~i m-a dus la serviciul de urgenta din frontiera, unde plaga a fast igienizata ~i suturata. Altul mi-a adus hainecurate de schimb ~i a eomandat un pui 1a gratar si 0 dow de cocacola.

Eram preocupat dad prietenul meu S.H. a vazut momentul capturarii mele.

Am fast introdus intr-o celula, care lucea decuratenie, eu grup sanitar, dar ce folos, eram tot In spatele gratiilor si nimeni nu-mi spunea nimic - daca voi fi returnat Ia austrieci sau voi merge mai departe, in lagarul de la Nurnberg, ceea ceera de preferat. Regula insa parea cu totul alta - daca erai capturat in apropierea frontierei din Germania, erai returnat in Austria.

Intr-adeviir, dupa un interogatoriu minutios, eu ajutorul unui translator svab din Steierdorf, chiar din imediata apropiere a orasului A., eei de la Kripo s-au lamurit de intentiile mele pasnice si dupa patru zile de detentie am fast imbarcat intr-un autobuz cu alti transfugi rom ani si dusi iTI eel mai apropiat oras de frontiera germans, din Austria, 1a Salzburg.

AcoIo, stupoare, 0 doamna comisar, care vorbea binisor romaneste, mi-a spus:

Nu-ti Ia. problerne, esti liber sa pleci undedorestil

Unde, insa? Spre alt lagar din Viena? La aceasta intrebare nu am prim it raspuns, Epuizat fizic, Tarii nici un ban in buzunar, eram mai rau decat un cersetor,

Am hoinarit prin Salzburg, panii la caderea serii, obsedat ca nu am unde pune capul pentru odihna.

A$ fi dormit 111 gara, dar era interzis, puteam dormi intr-un pare, dar seara era racoare, in septembrie, intro regiune de munte.

In timp ce, cu pasi obositi, rna mdreptam spre gam din Salzburg, un politist comunitar rn-a intrebat, vazandu-ma imbracat de la second-hand, intr-o engleza stalcita:

- De ce TIU mergi la "Poor House", pe Mozart Strasse?

Mi-a explicat ca acest lac este pentru eei lara acoperis, cei care au fost internati la dezaleolizare ori au fost dati afara din casa, I-am multumit politaiului, care m-a cantarit din cap pana-n picioare, rostind un "gerne" usor suierat,

Irni era jena sa apelez la asemenea institutii, dar nu aveam alta solutiecasa eli am inceput sa intreb de Mozart Strasse si de "Obdachlosen Heimat",

Continuare in nr. viitor.

10

Tmbra sfinxulnl

~ zaisalitatea privirii, =1ltre~te desertul pustiit de soarele neputintei

aiaIi! uscata de lacrimi,

si pierduta in miraj

lii ere sederea,

Ia limite dintre infern ~i paradis;

~indu~mii in acea privire, i:mi port fiinta pe acele dune porn tipa neputinciosi -

dear eretici arsi,

!II tacerea caldurii dogoritoare -;

~temandnl,

:;inand in dreapta-eternitatea, i:::t stanga-mortalitatea

4i infoaie umbra,

oprindu-mi trecerea

a fi departe,

dus ...

... ratacitor;

am sarutat nisipul, ell buzele inchinarii

cob orand din cerul sufletului, stropul de eter;

faurind pocal,

ti ofer eterul

din care bea,

voluptarea rece;

cerul se asfimeste, caldura pi ere in apus iar inaltul,

coboara ale sale lacrimi hranind pusti ul, pamanturilor apuse;

drumul il cresc,

?l-l cresc in infinit

ratacind pe meJeaguri straine, fiind doar,

un ratacitor ratacit in ratacinda indurerare.

Dragostile ..•.

Dragostea te poarta-n joc, jucandu-te prin foe

loc nu-ti vei gasi de vrei,

pan nu va. veti tmpacavoi trei;

Te inaiJil. si coboara,

mal repede decat timpui zboara de te-ascunzi de dansa,

te gaseste varsta;

Dragostea ornoara ~i totea invie, furandu-ti esenta ca dintr-o palarie simbrie imbujorata,

niciodata nu-i vei scapa de datorie;

Pan nu vii veti impaca toti trei,

~i Ioc nu-ti vei gas! sa vrei

prin foe te va purta,

jocul dragostei furtuna.

FLORIN MiliAl DONTU

Raul

Bujor de dOI, Cantec domol, Albie de vise, In usoare-abise, Sus.in departare Iat-o zare mare; Vaii calatoare

I se smuceste-n cale.

Cine oare doarme tresarind fugar? Cine oare plange printre pietre-amar? Sarpele zglobiu ce in valuri geme, I~i intinde trupul obosit de vreme Rascolind prin forme,mate izolari,

Se intoarce lenes printre munti ~i vai,

Poezle tridimensionalJi

'in ceata din camera, efect de neon, Un praf asezat pe c1irti musteste a dor, 1m! doresc sa rna asez pe canapea, Levitez .

o parte din camera se descompune, Acid sulfuric cade pe podea.

Nirvana in scenariul doi,

o camera din alt spatiu,

o inima redusa la non-existenta,

Partea din mine care se divide in particule, Introducand atomi in Iampi,

Oprindu-se pe pervaz,

Durerea de a fi,

Poezia involuntara Extrage radicalul vietii,

Puful de pipJidie

Din decolteul orelor rasare - uneori 0 pereche de sori:

Unul rosu.celalalt albastru, Indrazneti.apriasi.obraznici Joaca in ochii tai adormiri

o dimineata cu pofta - privirea.

Nu rezisti ispitei

~i atunci - cuibul ceasului din varful de piarra se umple de pui

Zfunbete,puf de papildie ...

Sufli lncet, catre stele

semintele focului pleaca la plimbare.hai-hui

Ramai.privind in urma lor

obraz inrosit.ganduri indeeente - opusuri.

Om sunt,Doamne, Mil giidil usor.

EMILIA GHITAN

11

intoarccrea fiu lui riitiicitor

Ma-ntore biUran, bolnav ~i obosit.. Neasteptat de nimenea la poarta, Truditul trup abia de rna mai poarta, Sfult JnCa viu, dar pare-as fi murit!

Necunoscut, eu tree printre vecini, Ma latta cainii, se ascund cop iii. Par 0 stafie ce-spairnanta vii.; Mai bine riimanem printre straini !

Maj bine ...

Ma: bine nu rna cunosteai ! Sieu scapam si tu scapai, scapa ~i Iurnea de necaz, avea $i viata rnai mult haz, (sau po ate ca n-ar fi avut?) -de nu te-as mal fi cunoscut!

Cu buze rosii ca de fragi,

Cu gesturi ce-rni sunt dej a dragi, Cu oehii rnari, lntrebatori, Timizi, sfiosi dar ... chematori. Ce se-ntampla de nu-i stiam? -mai bine nu ti-l cunosteaml

Cind stam pe-aproape, ne-nfruntam, Cand fug de tine, De cautam,

Nici separati ~i nici in doi,

nici steag de pace, niei "razboi".

Undo-om ajunge, ma-ntrebam? -mai bine nu te cunosteami

CONTOPIRE

Fratelui men

As vrea sa plec departe de prezent Sa hoinaresc din nou pe limpezi ape Sa nu fiu obligat sa fiu atenl

Nu cumva un cuvant gresit Sa-m! seape ...

Sa scap de prieteni fal~i~i ipocriti

Ce-ti rad in nas ~i te verbose prin spate Mi-am faurit un univers sub pleoape Unde-am scapat de prosti ~i trogloditi.,

Sa pun un eort la margini de torent Sa pescuiesc, sa stan la focuri seara ... Sorbind ineet cafeaua ~i tigara,

La murmuru] de ape fiind arent.;

Sa fiu un firicel din ce-i pe-aproape ... sa fiu copac, parnant sa fiu sau api'i Ce fuge peste pietre, mai curata Salbaticiuni ~i arbori sa se-adape. __

Sa-mi arnintesc de dragul men bunic Cand se-aseza in eapul rnesei pline ~i se ruga la Dumnezeu, un pic

Sa crestem mari si sa avern ~i paine ...

A~ vrea sa plec departe de PREZENT.!

~OFERITA

La volan 0 vezi pe drum Bate toate drepturile. Lasa-n urma nori de fum Dar, nu-si Iasa " furnurile".

COLEGll.OR DE CENACLU

Mai multi colegi, din cei codasi, Ma critica in gura mare,

Pe Ia cenac1uri literare,

Si se infoaie, biiieti ... cocosi!

EPIGRAMA

Epigrama nu-i un monument, Pierduta-i printre specii literare E scurta, mica, tine un moment Dar raul lurnii poate sa-l repare!

MIE, LA APARITIA PRIMEI cARTI

Dedit succesele usoare Si laudele ce-s treciitoare

in drumul meu spre conservare prefer sa-mi spuneti: la mai mare!

FEMEIA

Creatie ce-ncununa universul, Femeia e ca vinul si ca versul, Bine -nteles, la toata treaba asta Exists si-o exceptie: nevasta!

RAGAZ

Cand fata juna 0 privesc Si-n revista 0 citesc

Nu stiu, spun drept, nu ce prefer De-aceea un ragaz va cer!

UNEI JUNE COLEGE DE CENACLU

A;; vrea s-o vad de multe ori, Caci nu rna satur niciodata, Ii sunt statornic cititor.

Ah! De-as mai fi tanar odata ... !

METEOROLOGICA.

Tennometrul 'nebuneste, Cand e jos sicand e sus Desi gerurile s-au dus Criza Inca ne Iovestel

MIRCEA CROITOR - CROMY

12

" Yorba dulce, mult aduce"

Se stie di traditia si nevoia 11 fac pe fiecare sa. invete limba tarii sale, vorbirea fiind cea dintai institutie. Depinde de noi ca din " comoara cu piatra rara pe mosie revarsata" sa " strangem piatra lucitoare" pentru a ne imbogati vocabularul,

Sigur ca scoala are rol deosebit in acest sens, dar mai sunt atatia factori care ne urea sau ne coboara in ierarhia valorilor. Eu voi incerca sa ating parte a dureroasa a intoxicarii limbii ~i a schimonosiriiei in zilele noastre.

Imbucurator este faptul ca vocabularul se imbunatateste de-a lungul vremii, dar suparator este cand acest fenomencade in derizoriu. Am scapat de cei care aveau " priceprili" in toate " domeniile". Astazi vedem la TV doar politicieni care " isi fac treaba", barbati macho, fete misto, cate a " beizadea" care incearca sa aduca prigoana asupra noastra sau vreunul care ne face 0 (e) venghelizare. Insa de ce sa fim carcotasi sa-l huiduim noi? 8a-1 lasam pe altii s-o faca, Ma gandesc doar ea ar putea tine cont de cuvintele lui Vlahuta: " Vorbind, gandeste-te putin ~i la eel care te asculta, In umbra tacerii lui sunt doi ochi mari care te privese ~i urechi atente".

Vulgaritatea se imbina cu grotescul oriunde: pe strada, in magazine, pe terenurile de sport si chiar la tinerii din curtea scolilor, Spunea un cronicar despre cuvinte ca sunt ca banii; eu cat circula mai mult le creste valoarea. Nu banuia, desigur, ee se va intampla azi, Verbul eel mai folosit de acestia este " a baga", Dar nu pentru a baga de seama $1 a-si baga mintile in cap, ci hili baga nasul, mainile, picioarele sau aIte parti ale corpului in tot si in toate. ~i atunci ne intrebam unde este rusinea si pudoarea. N-ar fi mai bine pentru toti ca in schimbul de cuvinte sa folosim monezi de aursi de argint?

~i ce limba frumoasa avem! De ce nu adunam si noi " pietrele" din calea noastra pentru a Ie slefui sau a le preface in pietre scumpe cum a facut Eminescu? Vitam ca ~i vorba este 0 arta, Nu fiti dintre aeeia care vorbesc ca nu pot gandi si Ie e urat altfel. E necesar sa rnvatarn ea limba poate semana ~i cu celalalt leu: ii dai drumul aiurea, te sfasie,

Si pe deasupra, acesti siluitori ai limbii mai au si gesturi dezgustatoare. Eu nu inte1eg ce educatie au unii care pot face ca totul in jurul lor sa fie " naspa", Va suna bine?

Imprejurarile din ultimii ani au facut ca romanii sa plece in strainatate si sa ia contact cu lumea civilizata. Sigur ca acest lucru a influentatsi pozitiv viata no astra: suntem mai preocupati de casele noastre, unii fac baie in jacuzzi, avem supermarketuri, navigam pe internet, etc. Desi arta culinara traditionala incepe sa-si rev ina, pentru cei grabiti exista hamburger, hotdog si pizza. Cei pasionati au i'nvafat eil pot avea un hobby. lata doar cateva dintre cuvintele intrate in vocabular, Toate acestea dovedesc ca romanii sunt receptivi Ia nou. Dar stricatorii de limba? De ce observa ca altii vorbese calm si frumos, ca numai europenii gesticuleaza, ca japonezii nu stiu Sa injure. Ei n-au nicicuvinte pentru asemenea indeletniciri, Oare nu ne cunoastem proverbul " Verba dulce mult aduee"? ~i proverbele lui Solomon ne indeamna tot la autocontrol: " Ce fericire cand omul e cumpatat si cat e de buna yorba spusa la locul ei!"

Dar cum sa-i convingi pe copiii de azi de asemenea lucruri daca la TV se dau filme horror, porno, scene de scandal, se fac " seriale" cu persoane dubioase incomportare si exprimare. Oare n-ar fi bine sa procedam ca in peninsula Macao unde chinezii au fost supusi la contributii publice pentru viciile lor, iar acestea au fost folosite la mari lucrari in ajutorul omului, Poate asa iesim din dow crize, dad ne gandim si la eea economica, De, fac si eu caz de necaz!

Scoala nici ea nu mai face fata singura, mai ales din postura de cenusareasa a societatii. Cate unul dintre elevii de bani gata i~i permite orice, chiar daca in realitate nu este decat un Gulita sau un Goe. Noroc eu cei care ne fac cinste si ne due numele mai departe. Acestia ar trebui sa. ne fie exemple. Dar celelalte tentatii sunt mai mario E suficient sa te uiti la emisiunea " Fata lui tata" si te crucesti de ce poate sa le treaca prin cap unora. De unde Ie yin atatea idei? Nu cumva si noi toti suntem responsabili de degradarea lot? Dar societatea?

Cat priveste Iimba no astra romaneasca, haideti s-o vorbim frumos, s-o pastram nealterata asa cum ne-au lasat-o stramosii nostri, pentru ca " Noi ne ducem fiecare! Unde-i datul, rand pe rand, ! Ea, cat lumea va ramane/ Veacurile luminand"

ANANIToIU

13

VASILE BARBU TffiISCUS

in data de 24 iunie 1990 un grup de entuziasti din Uzdin au reinfiintat filiala Uzdin a Societatii de limba romana din V oivodina. La functia de presedinte a fost ales distinsul om de cultura, regretatul profesor Gheorghe Lifa ( 1929 - 2006 ), personalitate marcanta a romanilor din V oivodina, Secretarul filialei a fost ales Vasile Barbu. rn cadrul acestei filialei a fost infiintat si Cenaclul literar " Tibiscus " avand casi fondator pe inv, Petru Mezin, Pentru Sosdeanu, Iota Vinca, dr. Todor Puia, Danut Draghici, pr. Todor MicJea, Gheorghe Lifa, Vasile Barbu ... La functia de presedinte a fost ales Vasile Barbu.

In vara aceluiasi an 1a Uzdin avea sa aibe loc editia a 30. a Festivalului de folclor si muzica populara romaneasca. A fost aceasta un prilej deosebit pentru aparitia unei noi publicatii. $i asa sasi intamplat: in zilele festivalului, in luna lui cuptor la Uzdin a vazut lumina tiparnitelor primul numar al unei noi publicatii numita"Tibiscus". Tirajul pentru inceput a fost unul destuI de modest - de tot 200exemplare iar din prima reactie au facut parte: Pentru Mezin, Danut Draghici, Teodor Miclea, Gheorghe Lifa, Anisoara Vinca, Petru Brenca, Florin Taran, Iota V inca, Teodor Groza, Adam Dalea, Petru Sosdeanu ( lector) pe cand Vasile Barbu era redactor sef

Pana in anul 1993 " Tibiscus " avea 0 aparitie periodica iar din acel an aceasta foaie uzdineana apare cu regularitate in fiecare luna. Parra la sfirsitul anului 2009 de sub tipar au aparut in total 215 de numere.

o alta latura a bogatei activitati a redactiei " Tibiscus " este initierea 9i realizarea unor suplimente cum sunt : " Ecologistul " ( au aparut patru numere ~i au fost realizate de catre Societatea de ecologie " 23 aprilie 1762 - 1775 "din Uzdin ), " Buricul pamantului "9i ( a aparut un singur numar si reprezinta 0 revista de satira si umor ), " Unirea "( au aparut 19 numere si a fost realizat de catre Filiala Uzdin a Comunitatii Romanilor din Iugoslavia ),

Mai tarziu au aparut si alte doua suplimente care si in momentul de fata apar. Este yorba de " Scarpinatu" (au aparut 24 de numere 9i este yorba de 0 revista care promoveaza literatura umoristica in grai banatean ) ~i de "Graiul banatanului " (redactor sef lonel Stoit, Piinii in prezent au aparut 8 numere iar revista este consacrata literaturii mai ales poeziei dialectale, in grai banatean ).

Redactia foii " Tibiseus " din Uzdin a mai sprijinit aparitia §i altar publicatii cu earacter local fie ca si suplimente ori ca §i reviste de sine statatoare. Aceste publicatii sunt: " Gazeta de Seleus " ( un singur numar ), .Bubenik " ( in limba slovaca - pentru orasul Covacita ; au aparut sapte numere ), " Orao " ( in limb a sarbii pentru satul OrIovat ; au aparut trei numere. Redactor sef. Prof. Radoje Draskovic ) " Cuvant Romanesc toracean" (redactor sef : Pavel P. Filip ),. .Dunele de nisip ale Deliblatii" (redactor sef, : ieromonah Stefan Lupsici), "Sarcia " ( redactor sef : Iancu Murarescu ), " Foaia bobocilor " ( pentru-Satu-Nou, redactor sef Vasa Flora), .Tezaur rornanesc "( pentru romanii din Panciova. Au aparut zece numere.redactcr.sef. Iota Bulic ) ..

Din anul 1994 foaia ; Tibiscus "este membru fondator al Asociatiei mijloacelor de presa independente din Iugoslavia " Local press" cu sediul la Kragujevac, fiind in acelasi timp unica revista independents a romanilor din Serbia. Trei ani mai tarziu impreuna ell Uniunea - Fundatia " Augusta" din Timisoara, " Tibiscus " a infiintat ConsiIiul Consultativ al Presei din Banat care are dona sedii, la Timisoara, la Universitarea , Tibiscus " (presedinte:

Ion Gh. Oltean, secretar: Adrian Dinu Rachieru ) §i la Uzdin , la S.L.A. " Tibiscus " ( presedinte: Vasile Barbu, seeretar: Iota Bulie ).

De mentionat este faptul ca "Tibiscus" a initiat si aparitia unicelor dona publicatiiin limba romana in Serbia de rasarit: "Vorba noastra" ( buletinul Miscarii Democrate a Romanilor din Serbia) preeum si "Curcubeul timocean" din Bor, revista stinsa odata eu disparitia mult prea matura a redactorului sef, Petru Incovici - Timoceanu.

Amintim si faptu! ca ; Tibiscus " apare intr -un tiraj de 1000 exemplare, formatul fiind de A 3 iar redactorul sef Este de la infiintare - Vasile Barbu. Cei mai fideli colaboratori au fost: dr. Gligor Popi (1919 - 2008), Gheorghe Lifa ( 1929 - 2006 ) Petru Mezin ( 1912 - 1993 ), Iancu Murarescu, lonel Stoit, Ionita Bochiant, Valerie Grosu, Traila Spariosu, Pavel P. Filip, Olirnpia Pancaricean, Todor Miclea, Danut Draghici, Tiberiu Popovici, Florian Copcea, dr. Radu Paiusan, Ion Gheorghe Oltean, Augusta Anca, loan Ciama, Liliana Alexandrina Manea

'tn tot acest rastimp de 20 de ani, "Tibiscus" a colaborat cu 0 seama de institutii si societatii din patria mama, Romania, printre care amintim : Uniunea-Fundatia "Augusta" (Timisoara), Radio Resita, Asociatia Istoricilor Binaleni (Timisoara), Mitropolia Banatului, Societatea "Avram Iancu"-filiala Timis, Asociatiunea ,,ASTRA" (Sibiu); Biblioteca Judeteana "Gh. Asachi" (Iasi) , Muzeul Literaturii Romane (Iasi) Caminul cultural Bocsa, A.c.A. "Fageteana" (Fager), redactia .Redesteptarea" (Lugoj), redactia "Vestea" (Mehadia), S.L.A. "Sorin Titel" (Mehadia), Biblioteca Judeteana "A.D. Xenopo!"(Arad), Despartamantul ,,ASTRA-M. Kogalniceanu" (Iasi) redactia ,,Reflex" (Resita), Biblioteca Judeteana "Paul Iorgovici' (Resita), societatea "Ginta latin" (Iasi), Liceul teoretic "Vlad Tepes" (Timisoara), S.C. .Parrimoniu" (Timisoar ), Muzeul Presei "Sever Baeu' (Jirnbolia), redactia "Suflet Nou" (Comlosu Mare), Editura Lumina (Dr .. T. Severin) Centrul cultural Mehedinti (DTS), redactia "CLIO" (Timisoara), redactia "CaIigrafi"(Dr. T. Severin), redactia .Bocsa culturala' ...

. In final amintim si faptul ci:i revista " Tibiscus " se distribuie gratuit si este depusa la mai multe biblioteei,

arhive, institutii 9i institutie socio-umane, institutii regionale ... din tara si mai ales din Romania .

14

ION RA~INARU

en gand, un rand

- -"=.C;. zic voua : Nu stiu ce-i adevarul,

:.=~ ~=::getul multimii ca paria en tree,

.::.== in zenit la ora-n care umbra se-odihneste,

'"

~ szrinnl vechi din pod ecoul nnei inimi.

_ _::;-easa noptii luna-si admira chipu-n lac.

, cnisa in camara mireasma verii-ntreaga,

~

?TIn saci umpluti ell toamne haladuiesc erori,

'"

'-iIre palat ~i cort acelasi cer cu stele.

%

De picior inelul ln legamant Cll zborul. ~

3aita~ prin jungla serii la poarta casei tale. *

Amnar razle] iubirea a1a!iJ. focu-n inimi.

..

in piatra arsa frearnata tacerea, ..

Decojit de rime versul seoate-D filii chipul tau. *

lntre doua umbre 0 chemare ochii tal. ..

Pe scena vietii mele doar tu poti trece rampa.

Dona ganduri pe un rand

..

Cerul moho rat -la tine ill odaie toate stelele. ..

Derdelusul plio - batranull§nga saba deapana povesti. '"

Magura-n soare - pe raul fara murmur punte de gheata, '"

Batranul singur - doar visco lul ~i luna Ii bat la usa, '"

Dus e anul vechi, lfulga mine anul nou - dar unde-i eel bun. '"

, Greier in iatac - chiciura din salcie sfasie frunza. '"

Dangat de clopot - peste crestele albe rosie luna. '"

Stejar secular - lastarul din scorbura preia stafeta. '"

Ultimul cojoe - pe tarina uscata intaia brazda, *

Turturi lacrimand - pe tapsanul inverzit topait de miei. '"

Cip-cirip in cuib - trei pui flamanzi de mierla si unul de cue.

*

Cocosul pe gard - mireasma de liliac imi trece pragul. *

Fluture pe ram - alamri curioase fieri de cires.

Prunul mflorit - eu noaptea- cap a!3i:na 12. cules nectar.

*

Boii dejugati -la iarba verde mielul uns cu vin pelin. *

Prima cireasa prilej de bueurie - taiere de mot.

*

Erou anonim -la capatai 0 tloare de nu ma uita, *

Primul inseetar - pe crinul din fereastra un fluture mort. *

Tiiran cu dalta - coloana nesfarsita sprijina cerul, *

Navodul pe gard - printre nuferi si trestii serpuind luna. *

Vulturul pe stei cu pastravu-n gheare - Beiul tulburat. *

Sarutul eobrei - cameleonu-si pune ultimul vesmant,

*

Grata cu oase - acelasi cornul lunii peste padure, *

Raul poluat - prin incretirea apei nieio zvar luga, *

Scaun cu rotile - in teava de la pusca floare alb astra. *

Obloane trase - nestingherit Azor latra la luna. *

Batai din aripi - pastravu-n siguranta dincolo de nori. *

Poarta in nouri - pe intinsul marii sloboda luna . '"

Gaura neagra - epopeea luminii la capat de drum. '"

Chic iura pe ram - de culoarea IAriinii ultima frunza,

DEBUT - GORE GmTAN De dragul Ei

Te-am cunoscut si totusi ... Pacatu-nseamna moarte ~i nu voi juraminte,

Doar fa-rna sa traiesc, Sfios te-ating,O,Doamne! Ard focuri III vapaie, Beau vinul din pocala, Pacatu-i omenesc.

Leaganul Creatiei

Din cer divin 0 muza se dezmiarda, Sorb radacini mustind de seva pline, Simt muzica hranindu-se din mine,

Si trupu-ncet mi se preschimba-n paine ... Eu fi-voi maine totul pentru tine

Si nu m-am asteptat,

"Poezia sunetului

Octava te sugruma Si pe struna-i

Uitat de lume.

Ochii iti mai ard, Sarman nebun, Traiesti creand iluzii In neant,

*In memoria colegului meu Lae Iovanut

15

SUPREMUM VALE

" Nedreptatile pe care mi le-au facut altii mie, nucer nimanui sa le regrete, caci eu le uit, acelea pe care le-am facut eu altora, nu cer nimanui sa le uite, caci eu le regret".

Dimitrie(Take) Ionescu

Aceste cuvinte sunt ale lui Take Ionescu caracterizeaza de minune si fondul sufletesc a lui 1.

Ciresan Loga. Timp de peste 80 de ani, el n-a trait viata unui om, a fost un roman "fanatic" cum l-ar numi Tata Oancea pe care a avut bucuria sa-l cunoasca personal. Dragostea lui fanatica de glie si de neam I-a sustinut in lupte, i-a mentinut moralul ridieat si i-a alimentat forta combativa, Din ea izvora inerederea nemasurata in vitalitatea si viitorul neamului. - Oriee indoiala in aceasta directie el 0 socotea ca lipsa de patriotism. Cunoscandu-l nu puteai sa nu-l iubesti pentru curajul san, pentru traditionalismul san, pentru talentul si scrisul san, pentru sufletele din temnitele ce le-a facut, pentru bunatatea sa, pentru faptul ca a stiut sa fie prieten, pentru ca a ramas OM.

Iosif Ciresan Lo ga s-a dedicat cauzei in care a crezut, pana la ultima suflare, asa asi dorit sa moara : ,,- Vreau sa mor legionar!" ( Nu intamplator in ziua in care a coborat in pamant, la Bucuresti a fost comemorat Corneliu Zalea ~ Codreanu). A fast un bun crestin, ea mai toti taranii nostri, care si-a dus suferinta rara ura, cu speranta in stramoseasca credinta crestina, Din vorbele sale, din scrisul sau, nu a razbatut niciodata dorinta de razbunare, nici ura la adresa " caraliilor" sai, I-a Iasat asa cum a fost invatat de Dumnezeu sa faca dreptate :;;i a facutl A inteles prin aceasta sa dea 0 lectie de rnorala crestina, nu a stiut insa ca~i au inteles-o, Gratie tatalui meu lonel Popovici ( si el veteran de razboi si decorat la fel ca uica losif), am avut bueuria sa-l cunosc pe Iosif Ciresan ~ Loga, inainte de '89 iar mar apoi onoarea de a rna fi nurnit prietenul sau. Intalnirea meacu I.C. Loga a constituit unul din cele mai semnificative evenimente dintr-o istorie personala. Acum acest neinfricat apostol, a coborat in pamantul pe care l-a iubit atat de mult, pentru care a suferit atat de mult, pentru care a seris "poezii din Iacreme", a coborat in taJana prim ito are pentru odihna vesnica caci in viata eunoseuse odihna atat de putin. Sa nu-l lasam insa sa coboare niciodata in uitare, ci sa ramana pentru noi si de acum incolo, ceea ce a fost toata viata, 0 intrupare a credintei in unitatea neamului romanesc. Strada pe care a locuit in Bocsa Montana, 0 placa memoriala pe easa in care a Iocuit.un volum care se restituie in contemporaneitate, a parte. din scrierile ramase in manuscris, acordarea post m.ortem ( caci atunci cand a fost in viala nu s-a dorit acestlucru) a titlului de " cetatean de onoare al orasului Bccsa"), vor intregi gestul nostru de a-I rasplati In etem. Pana atunei insasa-l lasamsa se odihneasca dupa faptele sale destul de insemnate. Este un " gest de piosenie cuvenit maretiei",

Odihneasca in pace, nepotolitul lui zbucium pamantescl Adio, draga Uica Iosim!

UICA

Detractorilor lui I.C.Loga

EI n-a iubit in viata banul Desi mereu era-nevoi;

Ci doar pamantul, ca taranul Si, v-a mai iubit pe voi.

Titluri nu i-ati acordat

Vi le-ati dat unii la altii;

EI, eel mai mult le-a meritatl Dar n-avea partidul cu taranii,

L-ati urat pe Uica-n viata Dar el v-a ajutat si v-a iubit Ati ras de el ca de-o paiata Necontenit l-ati ponegrit.

Uica n-a facut de asta caz

Si mai departe a crezut in VOl v-a-ntors :;;1 celalalt obraz bland, pana-n clip a de apoi.

Nu i-ati batut in poarta

o verba calda sa-i fii spus V-a asteptat in greaua-i soarta Acume prea tarziu, s-a dus.

De mai aveti macar un fir

Din zdrentuita de constiinta o flo are sa-i duceti in cimitir Si-ar fi atunei 0 biruinta,

Nu l-ati meritat deloc

Nici nu l-ati inteles macar. Ati fugit de el ca si de foe C-a fost " bandit si legionar".

TIBERIU POPOVICI

16

DANIELA BARDO$

in zadar

Caut in intuneric, blandetea firii tale $i uneori, a simt ca rna ratacesc

S-a scuturat splendoarea 9i nu mai sunt petale Pentru acea iubire, ce-as vrea 3-0 regasesc.

Privesc uimita cerul, si-n palma prind 0 stea Si-o strang in pumnul meu din rasputere A~ da orice, sa pot iar, dragostea

S-o readuc in timp, din departari.

Dar stralucirea ei , se face tot mai mica Cat flacara unui chibrit aproape stins Am amutit si rni-e asa de frica

De parca totul, s-ar sfarsi in vis.

Dorintele-au rnurit, topindu-ne lumina Ce-o mai aveam ramasa in priviri

Dar inimile noastre, pastra-vor vesnic, vina $i farmecul, acelei mari iubiri.

Inger alb

Din ceruri, Inger alb, te coboara $i da-mi iubirea ta, intaia oara Singuratatea oarba rna infioara Si rana incepe, sa rna doara,

Te-apropie si in brate rna cuprinde Flacara durerii sa simt cum se aprinde Dragonul iubirii, din ceruri se-ntinde

. Sfinti-va puterea, credintei divine.

Mi -e trupul ranit de iubire in vis

Esti ingerul rneu, in noaptea de vis Atinge-rni obrazul, de lacrimi prelins De tine puternic, 0 vraja rn-a prins.

Sub pleoapele-mi grele, salasluiesc alge Si tremur si bat la usi de catarge

~:lbirea din oase, rna roade si sparge

=- ceafarul uitarii si steaua din arce.

MARIANA UNGUREANU

Peisaj

Niste fulgi de zapada Padurea alba nemiscata Doi batrani obositi

De povara anilor.

Cateva amintiri frumoase Niste visuri implinite ...

Se amesteca cu gandul plictisit Ce asteapta la 0 fereastra

o raza de soare

Care sa dezmorteasca Orasul ~i ... oamenii lui

xxx

Privesc in zare Si nu rnai stiu De unde yin ... Ma tntorc dor

E prea departe lnceputul ... Mi-e foarte greu

Sa rnerg inainte

Spre sfarsitul drumului ...

Privese in gal Si nu rnai stiu Ce sa fae ... De unde vin?

Unde sa rna oprese .. ? Cat mai am de mers ?

Mai bine sa stau purin in loc Sa fae 0 pauza ...

lnainte de a-mi

Continua drumul

Spre finalul ...

Trebuie sa-l fae ...

xxx

Ai aparut

Ca un fulg de nea

Si totul s-a schimbat In primavara ...

o raza de soare

Mi-a incalzit suferinta, o strangere de mana Mi-a redat puterea

$i 0 privire curioasa M-a facut sa ered

In minuni ...

Ai aparut

Ca un fulg de zapada $i de atunei

In viata mea

E primavara

17

Gustav loan Hlinka :incepntul uuei vieti artistice

"P asiunea pentru lecturii mi-a adus liniste sufleteascd, deconectare si bucure. in momentele cele mai interesante sau de cumpdnd ale vietii mele, rna refugiam in lecturd. Cu ochii mintii vedeam aievea, ea pe 0 pelicula de jilm tat ce citeam. Imaginatia, atunci cdnd rna oprearn din citit, continua sa mii ducii mat de parte fa visare, fa rezolvarea in maniera personald a actiunilor din cartea ce a aveam in mdnd.

Visam eu ochii larg deschisi ~i imi imaginam diverse obiecte pe care apoi le realizam. A~a incetul cu incetul am valorificot fruae! e imaginatiei mele.

Dorinta de a scrie despre scenele pe care mi le imaginam a devenit 0 obsesie peniru mine. Toate tncercariie au ramas inprima fazii, cdteva pagini rdzlete, de fiecare data alt subiect, de fiecare datiifora jinal.

Cred cil a sosit momentul sa dau curs amimirilor, care, cred eu, nu suni putine ~i mat ales, meritd sii fie cunoscute. "

CASA COPILARIEI

Steierdorf-Anina din Banatul de Munte.

Localitatea in care am venit pe lume, leaganul copilariei, "Heimat-uf' existentei mele,

Strada principala (vedere de epoca)

Localitatea Steierdorf

Minunatul peisaj ce inconjura localitatea era de 0 frumusete cum rar am intalnit pe cararile vietii, spun era, deoarece azi multe din aceste locuri exista doar in amintiri, fotografii si in ilustrate de epoca.

Culorile ano timpuri lor, an de an, emu aceleasi dar de fiecare data sub 0 alta forma personalizata.

De la albul imaeulat al iernilor lungi si friguroase, ell vantul spulberand zapada .'?i troienind drumurile de acces, care cateodata pares erau lara sfarsit, 1a primaverile scurte dar ell toti pomii infloriti ~i urmati de inverzirea rapids a naturii, iti dadeau impresia ca te afli in Paradis.

Vara cu verdele stralucitor ca smaraldul in lumina soarelui, eu adierea racoritoare a vantuiui ee se strecura din padurea ce inconjoara intreaga asezare, raspandind mirosul florilor de tei si mai ales al cetinii de brad.

Toamna, uneori scurta, aiteori lunga, cu dimineti reci ~i bruma de iti dadea impresia ca a nins, cu eulorile ei, de la galben crem deschis pana la rosu bordo, de la verdele crem-galbui la verdele intens al pinilor inalti ca niste catarge de corabii, de la verdele gri inchis al molidului Ia striilucirea orbitoare in razele de soare, de 0 blandete csteodata neobisnuita a brazilor

18

arginti in adierea -."L~"':' care era pe deplin stapanul, indiferent de anotimp, acestei localitati rasfirata pe vaile ~i colinele defrisate de primi c(!l~ veniti aid din Austria superioara, in anul 1773.

Acesti primi eolonisri au fost adusi aici ca taietori de lemne. Ei au pus bazele actualei asezari denumita pentru prima oara Steier-Dorf in amintirea tinutului natal Stiria. Au venit sa defriseze padurea seculars, dar ill compensatie in locul pomilor tiua~ au plantar 0 mare diversitate de pomi fructiferi care s-au acomodat perfect la clima de munte, lasand lac de pasune si de construcpi de case, rransformand astfel acest loc intr-un ; Tdram de vis $i legendd".

Localitatea crestea, ca numar de locuitori, prin sosirea alter colonists, iar dupa descoperirea minereului de carbune, in 1790 de catre un taietor de lemne pe nume Mathias Hammer, sosesc ~i primii cunoscatori tntr-ele mineritului.

Dezvoltarea mineritului a necesitat aducerea de noi colonisti, Pentru adapostirea lor, fiscul minier nou infiintat a inceput sa construiasca locuinte pentru noii sositi, special pentru extragerea aurului negro care se gasea din belsug pe sub platourile de lucru raspandite pe zeci de km patrati,

Fiecare grup nou sosit se stabilea, dupa ce alegea locul, in colonii: Colonia I, a II- a, a III- a, a Jidanilor , .. sau Valea Vulpilor, a Terezei, Valea lui Andrei, etc.

Rornanii au denumit zona in care s-au asezat Anina. Tot la Anina au ajuns ~i primii mineri adusi din Cerna ~i Slovacia care la randul lor faceau parte din mare Ie imperiu austro-ungar.

Toate aceste colonii constituiau Iocalitatea ce va purta numele de Steierdorf, apoi Steierdorfanina iar mult mai tarziu S teierdorf-An ina, denumire pastrata pan1l. In zilele noastre. In limba maghiara se numea Stajerlak. Noi foloseam expresia prescurtata Staier sau Anina.

Prin anii 1850-1860 au fast adusi din Boemia specialisti ill ale mineritului care s-au grupat in colonia Ceha (Bohmische Colonie).

Abia dupa anul 1900 s-a rarit numarul de colonisti veniti din centrul imperiului austro-ungar dar, au sosit m zona locuitori din satele din jurul Oraviteisi din valea Almajului care au constituit noua forta de lucru pentru toate meseriile necesare la minele de carbune ~i anexe.

Cu timpul aceste grupari de case au prim it denurniri de strada, de exemplu: strada Colonia Ceha.

Pentru a se deplasa dintr-o zona in alta era nevoie si de cm de acces, Astfel s-au construit drumuri de piatra ce legau intre ele to ate coloniile, ulterior strazile. Asa au inceput sa fie construite si caile de legatura spre toate localitatile invecinate care, in general, se incadrau in limita de sub 50 km,

Continuare in nr. urmator,

19

MARIA CHIPER

M-arn satnrat

Sa-mi strig nefericirea Sa fiu doar laerima Sufletului prea pustiu

Si-as vrea sa rna dezlantui

Ca marea in fortuna

Ori sa fiu ca mareea Sub blandul dar de luna

S-alerg ca-n anii tineretil

Si sa rna bucur de un zambet De iubire, de roua diminetii

_ De vantul ce-mi adie-n in par, discret

Senina sa traiesc c1ipa

Si ann ce-mi sunt dati Putini sau multi, nu stiu, A~ vrea sa Ii traiesc

Fiira furtuni

Cu dragoste tmbratisez albastrul Ce mi-e aproape azi

Maine, poate, infinitul

in care lini~tita sa rna pierd!

FLORICA STRETCU

Pierdute Iluzii

M-am nascut 0 visatoare Si iluziile-mi pierdute M-au durut viata toata,

Dar nu am suportat, tacuta ...

lmpaeatu-m-am eu gandul Cll destinul ce mi-e dat,

u poate fi sehimbat vreodata,

Si adesea-i 0 povara grea de carat,

Am iuptat din rasp uteri Ca sa nu rna dau batuUi, Sa raman tot in picioare Din drumu-mi neabatuta,

Am atins si varsta-a treia, Sunt aproape de final

Si-n sufletu-mi, desi plange, Demna suport ce mi-e datI

Vise niiruite

Am pornit pe drumul vietii Cu bagajul meu de vise,

Unul mai frumos ca altul Dar rand pe rand naruite,

Am tot sperat s-apuc 0 vreme A despovararii grele,

Sa zambesc ea la-nceputuri, Sii cunosc 0 mangajere.

Visele-au ramas doar vise, Spulberate pe carari,

Ca ~i frunzele In toamna, L-ale vantului adieri,

ANCAPREDUSRUVA

Colegilor de la Oravita, Cenaclului literar Mihai Novae, Revistei "Confluen!e" - 14. Ian. 2010

Stropul de viata

A vern atat de putin timp pentru adevarl

Cautarile si-au pierdut speranta, Idealurile si-au risipit viata

~i sufletele ofteaza prabusite, langii mangaierea fericirii, asteptand stropul de ... viatii.

Pentru ca ...

Pentru ca ati fost, ca suntem,

nu ne-asteptam !

ne privim, ne ascultam ... aproape ...

~i ceva

brodeaza

pe aripa infmitului, stropi de cuvinte, pentru cil ati fost, pentru ca suntem!

GHEORGHE TRAIAN TURCU

Destin

chiar daca ochiul mintii

tot inchis ramane

vara asteapta izvoarele sa curga pe palrnele sufletului tau

si fa-le sa arda prometeic

purificator

mai tarziu

lacrimile de

bucurie vor

renaste pasi altei sperante

20

ION ALBU

AMINTlRI LITERARE

Cei care traiese intr-un oras mare au prilejuI de a vedea diferente spectaculoase: une1e de teatru, altele fo lcloriee, multe dintre ele de inal ta tinuta artistica. In perioada ani tor 1953 -1957, pe cand eram elev al scolii Pedagogice din Timisoara, am avut fericitul prilej de a rna bucura de frumusetea unor astfeI de spectacole.

Dar ceea ce m-a impresionat mai mult erau intalnirile cu scriitorii din mare le oras de pe Bega sau din capitala, Am vazut si am ascultat prin mai 1956, pe Cezar Petrescu, in sala arhiplina a cinematografului, denumit pe - atunci Maxim Gorki, vorbind despre inceputurile sale literare, ktr-o zi ploioasa din noiembrie 1956, am ascultat cu incantare marturisirile Agripinei Foreanu din eereul Vietii Rornanesti de la Iasi, Au fost evocati ell acest prilej aproape toti scriitorii c are au publicat in revista " Viata Rom aneas ca" , incepand c u Garabet Ibraileanu, sufletul revistei si incheindcu Otilia Cazimir ~i George Toparceanu, Nu mar stiuexact in ce an, intr-o sala a Teatrului German de Stat, am ascultat citind din poeziile lor pe Ion Horea, Veronica Porumbacu, Nina Casian si Maria Banut, intr-o dupa-masa de mai, ill sala festiva a Liceului nr. 2 de pe bulevarduI Loga, l-am ascultat pe tanarul poet de atunci Rusalian Muresanu, inconjurat cu admiratie de liceene .;;i liceeni,

intr-o duminica insorita din primavara anului 1957, a fost in sala Teatrului de Stat ( azi Teatrul National) uncle l-am vazut ~i I-am aseultat pe Tudor Vianu. Unele dintre evocarile lui de-atune! le-am regasit In volumul " Jurnal", aparut 1a Editura pentru Literatura in 1961. Inu'-o sambata. seara, din prirnavara anului 1957,. I-am ascultat, la Casa Armatei, pe poetul Cicerone Teodorescu, I-am fost prezentat atunci de consateanul mea, poetul Dorian Grozdan.

in sala festiva a scolii noastre de pe strada Pestalozzi 14, apoi 16, i-am auzit citind din versurile lor pe poetii timisoreni: Anghel Dumbraveanu ( fostelev al scolii), Mircea Serbanescu, Lucian Valea, Alexandru Jebeieanu, Ilie Maduta, care veneau sa se intalneasca cu membrii cercului literar al scolii noastre. Din toamna anului 1955 am devenit secretarul cercului literar al scolii noastre, in aceasta calitate, am organizat in primavara anului 1957, 0 intaInire ell scriitorii timisoreni amintiti mai inainte,

Partieiparea mea la aceaste intalniri literare s-a datorat profesorilor mel de limba si Iiteratura roman a Constantin Mihalache si Stefan Pavelescu, care m-au apreciat pentru pasiunea mea literara,

Pe scriitorul Lucian Valea l-am gazduit in casa mea parinteasca de la Ghertinis, la inceputul lui iunie 1958, cand a venit de la Timisoara sa vada brigada artistica de agitatie a Caminului Cultural din Ghertinis, calificata pentru faza regionala de concurs de la Timisoara,

in cadrul intalnirilor din luna februarie - luna cartii la sate- organizate la Berzovia, I-am revazut si I-am ascultat pe romancierul Radu Teodoru, care si-a petrecut anii adolescentei aid, pe malurile Barzavei, Apoi pe George Drumur din Timisoara si pe tinerii scriitori ai Cenaclului " Semenicul" din Resita,

OMAGIU

(primului profesor-diriginte)

Eu n-am uitat, nu pot sa uit Si azi lmi mai aduc aminte

Ca-n anii scolii de demult Mi-ati fost profesor, diriginte.

;:::aci si din cifre ~i sisteme _';_m lnvatat sa devenim

Iai intelepti c-o ora mai devreme.

Eram pe-atunci un scolar tacut,

Ma incurcam in ganduri si cuvinte, In dumneavoastra insa am vazut

Mai mult decfit un dascal, un parinte,

Cum se-nsirau pe tabla neagra Atatea exercitii .;;i probleme

Si cum ne-ati ajutat sa descifram Atatea rosturi dintre semne.

Vine, vine primavaral

21

Sfintele Past! - bucuria celor care cred in Hristos.

Notiunea de "Ptl,$te "vine de la evreieseul " pesah " care insearnna "mie! "$i ne aduce aminte de momentul ( ziua ) izbavirii poporului evreu din robia egipteana, Potrivit relatarii biblice, Moise cere faraonului sa elibereze poporul, insa acesta va refuza Din cauza acestui fapt, Dumnezeu va abate asupra egiptenilor cele zece plagi, dintrecare, cea mai teribila va fi cea din urma, cand tngerul mortii va fii trimis sa ia viata fiecarui l:ntfu nascut de parte barbateasca din randul egiptenilor, Ca acest lucru sa. nu se intiimple ~i iudeilor, Dumnezeu porunceste lui Moise ca fiecare familie sa junghie un miel, si ell sangele acestuia sa unga stalpii de la usa de intrare a casei lor.

Teribilul eveniment al mortii intailor-nascuti dintreegipteni, va determina faraonul sa elibereze poporul, tnsa regretand pierderea fortei de munca, la nurnai cateva zile, i~i va pune armata pe urmele acestora Ajungsnd pe rarmul Marii Rosii, ~i vazandu-se urmariti, Moise primeste porunca de 11'1. Dumnezeu sa loveasca apa marii cu toiagul, in forma de cruce, de trei ori. Apeie se retrag, iar poporul trece marea ca pe uscat. Tinandu-le calea, egiptenii se vor avantaevrei, tnsa Moise lovind din nou apa, aeeasta va reveni la forma initiala, iar faraonul isi va pierde armata. Din acest moment, evreii l~i vor sarbatori Pastele in fiecare an.

Pentru noi, ca ~i crestini, doua lucruri ne atrag atentia, In mod deosebit: mielul jertfit, pentru izbavirea iudeilor,~i insemnarea marii - de trei ori - in ehipul crucii, De trei ori, pentru ca este Treimea,

Mielul, pentru cil acesta il va reprezenta pe Hristos. Spre confirmare, Sfilntul loan Botezatorul, marturiseste : " lata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii ". IaT insemnarea crucisa, ne aduce aminte de Crucea izbavitoare a Golgotei. Prin Crucea de pe dealul "Cll.pa¢nii ", Hristos " Mie1ul lui Dumnezeu ., coboara cu trupul In pamant SI cu sufletul " in cele mai de jos ale parnantului " ca sa sfarame incuietcrile mortii ~i sa-i elibereze pe eei legati din veac. tn fond, elibereaza din mainile celui ce are stapanirea mortii ( diavolul ) firea noastra orneneasca prinsa in mestesugirea ~i metehnele pacatului, in fond, Hristos scoate de sub stiipanirea celui rau, ceea ce nu-i apartinea - pe drept • acestuia. Fiul lui Dumnezeu este ~i Fiu al omului prin intermediul Fecioarei care L-a nascut, Si cum, El nu a fest slujitor 1'1.1 paeatului - ca si rnestesug de prinderea a firii, niei moartea §i nici diavolul nu L-au putut tine pe Hristos in Iegatura lor. Ins a, nu doar Hristos se ridica prin actul Invierii, din morti, ci si firea umana dirnpreuna cu chipul eel cazut, " Chipul " reprezinta sufletul omenesc ln cele trei facultati ale sale: vointa, ratiunea ~i sentimentul. Asadar, stapanirea iadului este desertata, caci " tnviat-a Hristos si iadului Ii este pradata bogatia sa ". Sufletele adancului ofereau diavolului chezasia stapsnirii si supravietuirii sale, caci considerat in sine, spiritul satanei reprezinta rana cea vie savar~ita de contrafacerea naturii sale, odata buna, intr-una rea. Dezlegarea naturiisieliberareachipului reprezinta pentru eel ce are stapanirea mortii pierderea gareniiei de parazitare eterna a potentialului spiritual uman. Chipul ~i prin acesta, firea, erau cai facile de acces ale satanei catre fiecare persoana umaria, in parte, asa tncst ridicarea lui Hristos din morti, provoaca celui rau perspectiva unui viitor compromis, caci Iisus lnviaza ~i cu trupul. Stirn bine ca acesta (tmpuI) este constientul organic al firii In instinctualitatea ei ~i ea numai prin trup ~i - implicit - prin fire este legat sufletul, Hristos este intaiul detinaror de drept ai firii umane, caci EI este Cel ce ne-a daruito noua prin actul credintei noastre,

lnvilnd El, inviaza - implicit - intreaga natura umaria, dezlegandu-se din Iegaturile mortii. " Legaturile mortii " reprezinta toemai aspectele instinctuale ale conditiei umane princare sufletuleste tinut in trup. Din legaturi ale trupului( pentru suflet ), instinctele se transforma - prin lucrarea celui rau - ill Iegaturi ale rnortii, caci nesatierea instinctuala sfarseste in moarte. Prin nesatiere • sufletul devine" prins " si rob al unui trup avand de placere, avere, putere ~i reconfortare, adica devine prins In mrejele sensibilului ~i determiaat sa se denatureze, Spunem - implicit - ea sufletul este impins spre " materializare n. El este ehemat sa ., sublirneze ,. starea de materialitate, sa 0 spiritualizeze, nu sa se adanceasca In ea.. "inviind Iisus din rnormant" inviaza natura. Diavolul i~i pierde garantia stapanirii ~i din acest moment al pasealitatii, el intra intr-o loterie a incercarilor. Nu spunem ell. prin actu! Invierii Sale, Hristos ne absolva de orice viitoare ispitire, ci doar ca prin ridicarea Sa, firii - parca - nu Ii rnai vine sa savarseasca ata! de lesne, cele despre care tnfaptuite, odata acurn Ii este greu sa ~i pomeneasca. Prin demersul ineerearilor, spiritul prime$le eapacitatea de a lupta cu sueces impotriva metehnelor.

Pierziind " legaturile " firii, eel faU 'j~i pierde - pri.n FiuJ lui Dumnezeu legatura instapilnirii asupra noastrlL Acurn, depinde numai de noi sa aratam, 11'1. vreme de incercarea, puterile fir!i dflruite noua prin invierea lui Hristos. lspita pacatului se motiveaza prin placere. Greutatea lui 0 realizilm prin trairea cea zilnica, in intelesul consecintelor troite ea neajunsuri. Upsa sau neajunsul 0 traim ca experimentare a prezenfei ranlui. Criza paeatu!ui devine direct proporj:ionaili eu placerea trwii. lui. Nu cuno~te eonsecinteie bauturii cel care nu eJ>.."jJerimenteaza tentapile ei. De obieei, intrat in patimli, neajunsul se casca asemenea unei prapastii, in fata celui care a ajuns sa-I cunoasca c:u adevarat.

Actul tnvierii lui Bristos prezinta, pentru noi, 0 dubia reaiitate: mundana ~i transmundana. Cea mundana. consUl tn aceea cli viala peale sa fie frumoasa~i plaeuta, ehiar~i tara frumusetea aparentii $i placerea ce amagqte, nascute din ra!iunile pacatului ~i exprimate prin nea)unsllrile firii. Cea transmundana ne cheama sa transformam posibilitatea cetateniei cere~ti in reaLitateacertl.

Aeeasta insa depinde doar de noi, caei Dumnezeu of era fiecaruia, nefOI"\and pe nimeni. Este necesar so. inte1egem ~i sa con~entizarn cil Bristos a murit ~i a inviat pentru noi, cad El, nici in ealitate de Fiu 1'1.1 Omului ~i eli atat mal putin, in calitatea de Fiu allui Dumnezeu, nu avea nevoie de ~a ceva I ~i a murit, ~i a mviat, ca sa ne bucurmn de viata lntr-un mod cat mai sanatos ~i mai firese posibil, lipsil de excesele laeomiei, de, tcntatiile purerii, de exprimarile senzualismului obseen ~i ale desfatarii, ori de rigoarea eea purtatoare de grija m vederea unei viitoare labartari a confortului de ordin material.

PREOT ALIN MUNTEAN

REDACTIA REVISTEI "ARCADIA" DORE~TE CITITORILOR ~I COLABORATORILOR CA SFINTELE SARBA.TORI ALE INVIERII MANTUITORULUI NOSTRU ISUS HRISTOS SA LE PETRECETI iN PACE

~I LINI~TE SUFLETEASCA. '

HRISTOS A lNVIAT !

22

Numar editat en sprijinul Prjmarlel orasului Anina

Colectivul de redactie:

Dumitru Nitoiu, Anea Predus Ruva, Ion Rasinaru, Ramona&Gelu Kortvelyesi, IoneiNagy

J Constanta LUngUleSeul

Redactia revistei "ARCADIA" Anina

Casa de Cultura Anina, str. Sf.

Varvara, nr. 5, jud, Caras-Severin Telefon: 0730909367 Email: lewy9995@Yahoo.com ISSN 1844 0827

Tipar: