Sunteți pe pagina 1din 6

,

114'11'" doAH;Ha

"

.

Adeviiru! IUl/Ii: Doca regula - ochi pentru ochi - s-ai: putea aplica

lumea or riimiine oarbii Vasile TOOl

"0 rugaciune ascultam ,i un vis implinit!"

~minica 01 noiembrie

. 2009, a XXII-a duminica de dupa Rusalii, credineiosii ortodocsi ai cartierului Steierdorf, parohie pastorita de parintele GHEORGHE .sUVETI, au participat, in numar mare, la un

eveniment istoric deose bit pentru spiritualitatea crestina a meleagurilor ncastre: sfintirea

primei biserici ortodoxe a acestui cartier! '

Tanara parohie ortodoxii din Steierdorf, infiintatii prin Hotararea

Cons iliul ui Eparhial al

Episcopiei Caransebesului dilllr;~~r-----T"'iiII~~ 01 fe bruarie 2001, obti terenul in care era amplas

fostul put minier COLONIE, suprafata totala de 5.616 prin Hotararea Consiliului cal al orasului Anina nr. 5

11.07.2002, in

construirii unei biserici in loco Un an mai tarziu es'-""""'~'"

fmalizat proieetul bisericii insa,-=;;';;::""';';";-~

constructia acesteia incepe de-abia la 20 septembrie 2005, atunei cand s-a obtinut intreaga documentatie si cand credinciosii parohiei au tumat fundatia.

in anii care au urmat, 'cu mari eforturi, cu sprijinul enoriasilor si al multor oarneni eu suflet, constructia sf'antului locas a fost finalizata. in vara

2009, pictorii

DUMITRU BANICA~i GHEORGHE BONDOC, care au realizat si pictura bisericii ortodoxe din Anina, au pietat Sfantul Altar.

in paralel cu Iucrarile de inaltare

,

si finisare a bisericii au fest necesare ~i executarea unor lucrari auxiliare: construirea unui altar de vara, ridicarea unui zid de sprijin, construirea unei anexe pentru eentrala termica si a unui gard din fier forjat, montarea unei troite ~i

construirea unui schele metalice pentru cele doua clopote noi.

Zilele grele si munea grea au fost uitate in aceasta mi'ireati'i zi, incununata de Dumnezeu care a risipit norii grei, facandu-i loe soarelui de toamna, incalzind astfel si mai mult sufletele enoriasilor,

Sute de credinciosi, in frunte ell conducerea administratiei locale, au asteptat sosirea Preasfintitului Parinte LUCIAN - Episcopul

Caransebesului. Preasfintitul Parinte LUCIAN a fost Intampinat de un sobor de preoti si diaconi, sub conducerea protopopului de Oravita ION V ARAN, in acordurile fanfarei orasului Anina.

Chiriarhul a sfintit ~i tarnosit noua biserica, visul multor credinciosi ortodocsi, eu hramul "Stanta Treime" ~i a oficiat Sfanta Liturghie arhiereasca,

Cu acesta ccazie, Preasfintitul Parinte-l-a hirotesit intru iconom pe preotul parch GHEORGHE $UVETI, ctitor al noii biserici. De asernenea, au fost cinstiti, cu cate un ,,Act de cinstire'Isi urmatorii ctitori: primarul GHEORGHE NEICU

,

. vice-primarul NICOLAE RADU, primarul comunei Lapusnicul Mare ION LALA, ing. NICOLAE PENTA, sing. ADRIAN BURLUI si Consiliul Parohial al parohiei

ortodoxe din Steierdorf.

Ziua de 28 octombrie 2009 va ramane consemnata 'in istoria localitatii datorita faptului cii orasul nostru a fast ales ca sa fie gazda un ui eveniment deosebit: sarbatorirea Zilei Nationale a Austriei,

NOIEMBRIE Nr.tO

(ReJita, Hunedoara, Dalbo~en, trei dintre i. ,\1 CRAINICEANU (reuniti dupa mai multi ani), ~efi de institutii, membrii Forumului, pres a, s.a.m.d,

Dupa intonarea eelor trei imnuri: al Romaniei, al

Urmare propunerii facute de ERWIN JOSEF TIGLA anul trecut, am basadorul Republicii Austria 1a Bucuresti, Excelenta Sa dr. MARTIN EICHTINGER, impreuna cu sotia KATHRIN EICHTINGER ~i consulul onorific al Austriei 1a Timisoara VASILE ONOFREl, insotit de ' doamna CRISTINA TELEGDI, au oferit 0 receptie In sala ,,~TEFAN ~i MARIA CRAINICEANU" a Forumului Democrat German din Steierdorf - eli ocazia sarbatoririi Zilei Nationale a Austriei,

Austrieisi al Uniunii Europene, au urmat discursurile domnului ambasador, consulului onorific, primarului orasului, al presedintei F.D.G. ~i MIHAl CRAINICEANU ..

In orele care au urmat, inaltii oaspeti au purtat discutii cu toti eei prezenti si, eu siguranta, s-au legat noi ptietenii. In orice caz, Excelenta Sa dr, EICHTIN GER m-a asigurat ca se simte ca acasa si di Steierdorf-ul ii aduce aminte de copilaria domniei sale, asemanarea cu satul bunicilor

Inaltii oaspeti au fest intampinati de primarul nostru GHEORGHE NEICU, in aeordurile fanfarei orasului Anina. Apoi, fiecare invitat in parte a fost salutat personal de catre oficilitatile statului austriac, Au raspuns invitatiei la acest eveniment, organizat eu sprijinul presedintei FD.G. d-na HENRIETTE BACSIZAN, al Primariei orasului Anina si Consiliului Local: autori taWe judetene, autoritatile locale, preotii ~i pastorii tuturor cultelor religioase din oras, primarii mai multor Iocalitati

fiind izbitoare - atat ea asezare, arhitectura, cat ~i datorita dialectului vorbit de catre localnici, Domnul ambasador a tinut sa adauge si faptul cit este placut impresionat de cal dura eu care a fast primit in orasul nostru si ca va reveni cu mare dragoste, ori de cate ori este posibil.

Receptia s-a incheiat mult mai tarziu decat era • planificat, toata lumea prezenta simtindu-se exeelent.

Cristian-Liviu Mosoreceanu

NOIEMBRIE

(ff'eontinuare din numiirul treeut

Nr.lO

ARC PESTE TIMP (20)

@ti'pa ce ,societatea St.E,G, a devenit proprietarul tuturor minelor de carbune din SteierdorfAnina, au fast luate masuri pentru reorganizarea activitatilor mini ere: au fost extinse perirnetrele mini ere, s-au executat numeroase prospectiuni, au fost perfectionate instalatiile tehnice si sa rnarit numsrul munc itoril or, I

In anul 1855, doar doua puturi de extractie erau in functiune pe teritoriul comunei: KUBECK (inceput la 15,02,1847), care era dotat cu prima masina de extractie actionata cu abur montara in bazinul carbonifer SteierdorfAnina (pusa in functiune la 01.01.1852) ~i BREUNER (inceput in anul 1840), util fiind doar primul, pe cand putul BREUNER ardea lncii de pe vrernea Aerar-ului. Pe raza localitatii noastre, la acea data, mai existau urrnatoarele puturi: L THINNFELD L (a carei profundare a inceput in iunie 1851 dar nu a ajuns la stratul de carbone si lucrarile .-'!'!'!!I!' __ ------_au fost sistate datorita accidentului colectiv, din 23,02,1953, caruia i-au cazut victims 8 mineri), 2. BREUNER II (inceput in februarie 1847), 3, REITZ (inceput in luna iulie 1851), 4" EUGEN (inceput in luna mai 1852) si 5, KOLLOWRATH (inceput in noiernbrie 1846),

In aceasta situatie, s-a luat hotararea ca marirea productiei de carbune sa fie realizata prin saparea unor noi puturi - metoda mai costisitoare insa benefica Iucrarilor miniere de mare anvergura care au urmat ~i continuarea profundarii puturilor neterminate,

Putul BREUNER continua sa faca probleme a dministratiei , La 05 august 1852 se redeschisese mina rnsa, dupa doar zece zile, se intalne,;;te focul viu ,;;i mina este inchisa din nou, reluandu-se pomparea cu azot, Apoi, dupa preluarea tacuta de St.E,Q" 1a 11 iulie 1857, un dig vechi

din subteran r-------------~--

cedeazasi toate 1 ucrarile miniere deschise sunt inundate, Se iau masuri pentruevacuarea apelor din subteran dar procesul se dovedeste mult mai dificil decat se anticipase, evacuarea va dura un an si cinci luni, pana la 06 decembrie 1858,

In anul 1856, societatea aduce in comuns inca 105 persoane (49 de barbati, 20 de femeisi 36 decopii), recrutate din. SMOLNIK (Slovacia), care vorbeau un dialect german deosebit si, desi aveau nume slave, nu vorbeau niei 0 limba slava Dintre acesti colonisti faceau parte familiile: GEDEON, J ABLANOV SKY, KLE1vlPAR, PANIGAI, PETROFSKY, REVITZKY, SASSAK, SLOVIG, SPISAK, Un an mal tfuziu, societatea mai aduce 15 barbati, de data asia din Boemia,

In mai 1858, unnare recornandarilor facute de comisia WIESSNER, St,E.G, incepe constructia Uzinelor de Fier sau U zina Siderurgica, intr-un loc cu 0' padure deasa, numi t mai tarziu Anina. In ceea ce priveste provenienta denumirii de Anina, exists doua variante, ambele fiind considerate ca fiind din limba romana:

varianta conform careia 1nr-----------

aceasta vale ar fi existat 0

p adure bogata in anini (contestata datorita faptului col nu s-au gasit dovezi in sustinerea acestei ipoteze) ~i varianta conform careia denurnirea ar proveni de Ia:

verbul "a anina", in sprijinul]

acestei teorii venind denumirea de "ani nato are" -:

loc stances si ingust In rnunti,' folosita (se parel) de catre tiranii din Garliste, de.~iii care apartinuse acestlllllllll

teritoriu, Cei mai multi

cercetatori ai istoriei local~ opteaza pentru cea de-a doua varianta ~i putem sa le dam crezare privind peisa jul si tinand cont de faptul ca, pentru a face loc viitoarei Uzine de Fier, un intreg munte a fost ras de pe suprafata pamdntului, Cu toate acestea, au dimas portiuni stancoase pe Cleantul Serpilor ~i in Schlucht ( denumirea germans pentru defileu),

, c. FENE$AN: R. GRAF, V.M, ZA6ERCA, I. POPA ~ Din istoria ciirbunelui Anina 200, ~1uzeul de lstorie alJudetului Caras-Severin Resija 1991, pag, 53,54,

- ACAD~MIA ~OMANA, JNSTITUTUL, f?E LlNGVIS!ICA ',!O,RGU IORDAN" ~ Diciionarul Explicativ al Limbii Ramdne (DEX). editia a II-a, Editura "UDlvers Enciclopedic" Bucuresti

1996, pag, 42, .

Crlstian- Liviu Mosoroceanu

3

NOIEMBRIE

r::iF continuare din numdrul Ztl

Nr; 10

• Scrisoarea se gasestc In arhiva autorului .

, GEORG HROMADKA = Durell die Schluchten des Banats, articol in .Kornm mit 1971", Editura "Neuer Weg" Bucure~tjl971, pag. 244.

, FRANCESCO GRlSELlNI = Incercare de istoria politico si naturalii a Banatului Timisoarei, Traducere, prefalii ~i note de COSTIN FENE$AN, Editura FACLA Tirnisoara 1984, pag. 301·302.

• FRANCESCO GRJSELINI = opera citata, pag. 302.

d9t cursul anul ui 1937, ION BELOESCU (zis CIOANCA) - din Bozovici, se adreseaza Clubului Turistic Banatean cerand sprijin in vederea ampl asari i unci "caSe de adapost - cabane", in locul in care apa tii~ne~te de sub stanca. La data de 07.06.1937, dr. ISAC RADULESCU-

presedintele clubului din Caransebes, prin scriso area nr. 1111937, se angajeaza sa intervina la Comunitatea de Avere din oras "care in principiu nu este contra cedarii teritoriului cerut".' Tn cele din urma, BELOESCU reuseste sa ridice cabana rnsa, dupa doar caiiva ani, aceasta este rnistu ita de un incendiu.

De altfel, de-a lungul anilor au fest construite aid mai multe cabane, fiind Insa, rand pe rand, distruse sau devastate si, in cele din urma, parasite.

Din pacate, ~i locul in care Izbucul CORONINr ta~ne~te la suprafata a fest distrus, In anii de dupa eel de-Al Doilea Razboi Mondial, de oamenii care au ars piatra de var din zona, pentru obtinerea varului", Zona a fast acoperi ta de grohoti~' ~i pietris, inclusiv albia izbucului.

Trebuie amintit ci'i, pe stanci'iriile calcarcase ale Cbeilor Minisului, sunt

RAUL MINI,

descoperiri monetare izolate facute de autor,etc.) ~i cele lasate de luptele din eel de-Al Doilea Rszboi Mondial, la fel,

Raul MINI$ se varsa, in imediata apropiere a comunei Bozovici, in raul NERA .. Stiut fiind faptul ci'i arnbele rauri poarta cu nisipul lor graunte de aur, nu ne mira faptul ca aici s-a

prezente asociatii vegetale relictare, cu caracter tipic mediteraneean ~i subrnediteraneean, formate din: liliac (Syringa vulgaris), mojdrean (Fraxinus ornus), com (Comus mas), carpinita (Carpinus orientalis'y, scurnpia (Cotinus coggygria), etc. De asemenea, accasta zonli este ~i habitatul unor specii rare ~i ocrotite: laleaua pestrita (Friiillaria meleagris), garcfita Pietrei Craiului (Dianthus Callizollus), garoafa de munte (Dianthus superhus), ~i multe altele,

In bazinul Viiii MINI$ sunt foarte multe pesteri (eel putin 54) ~i avene (minimum 29) eunoseute specialistilor insa, mai sun! multe necartate care asteapta sa fie descoperite, Dincolo de valoarea lor turistica, importauta acestora consta in bogiiti a de informatii paleontologice detaliate pe care le of era sedimentele acumulate In decursul timpului.

De asemenea, Valea Minisului este mcarcata de istoria veacurilor trecute si nenumarate legende. Urrnele romanilor sunt inca palpabile ("Leul", "Vulturul", carsia "Zligrade", tabula de la Gum Izvorului, c aramizi le romane de la Poneasca, fortificatiile de pe VaJea Taria Mare - carecontinua pe versantii de pe malul stang a1 f;1ului MINIS (pa.na aproape de Bczovici),

practical spalarea aurului generatii intregi. In secolul al XVHI-Iea accasta indeletnicire era ocupatia tigani!or de arnbele sexe, Aici, la confluentacelor doua rauri, a descoperit consilienil aulic VON KOCZIAN, in anul 1769,

"un filon ami fer extins, deasupra caruia se afla celelalte trei straturi de plimant, care nu contin aur".' Domnu! DEMBSCHER, "probirer" de la SASCA, a coustatat cii " .. aurul, .... , ar

. fi cii t se poate de fin ~i lipsi t eu desavirsire de prezenta unor minerale ala gene". 4 Conform observati i lor lui, cheltuielile efectuate prin eventuala organizare a unei exploatari in aceasta zona, nu ar fi acoperite de productia annals. Astfel, Oficiu! Minier Oravita a decis eli e mai profltabil sa plateasca tiganilor pretcri derizorii pentruaurul aluvionar curat adus, decat sa faca investitii in acest domeniu,

(va urmo)

Cristian-Liviu Mosoroceanu

In ziua de 22 octombrie 2009, Casa de Culturii din Anina a fost gazda unui dublu eveniment cultural, organizat de Cenaclulliterar "VIRGIL BIROU" din orasul nostru.

Evenimentul la care ue referim a fast prilejuit de 0 dubla lansare de carte, autorii ambelor volume fiind concetateni de-ai nostri ~i anurne: prof. ILINCA PARASCHIVU ~i elevul ALEXANDRU ROGOBETE - autorii volumului "Compu~i organ ic i. Compusi carboxi lici", desti nat pasionatilor de chimie, prezentat in numarul trecut al revistei noastre, ~i prof.

ANCA PREDU$ RUVA - auto area volumului de versuri "ingerul cu aripi de toamna",

La acest eveniment de exceptie, organizatorii au avut, dill no~, invitati de prestigiu: criticul literar ADA CRUCEANU CHlSALIT A, directorul Directiei J udetene pentru Cu ltura, Culte ~i Patrimoniu Cultural National, prof. MANUELA STAN, inspector scolar la Inspectoratul Scolar Judetean CarasSeverin; scriitorul .;;i criticul oravi!ean ION BOTA, membri ai Clubului .,MITTELEUROPA" Oravi]a, Ccnaclul literar .. \ 1RGIL BIROU" Anina, Cenaclul literar "MIHAl NOVAC" Oravita, un mare numar de profesorisi elevi, etc.

Inralnirea s-a desfasurat intr-c atmosfera deosebit de rela~ IOrJ cei prezenti liiudilnd, In aceeasi masura, lucrarile prezeatare publicului, eilt ~i pe autorii vii.dit ernotionati.

Fiind convinsi d yep citi detalii III noul numar al revistei _ ~C:\DL A", ne rezumam la aceasta stire scurta ~i neexprimam speraata ca, pe viitor, vom avea parte de cat mai multe ~·e'::.imellre culturale de acest gen. .

Cristian- Liviu

Mosoroceanu

NOIEMBRIE Nr~ 10

( . fi tot,u'illune.~u uita~t )

In peri 0 ada 11-16 noiembrie, am fost vizitati de prietenii

i no str i din Germani a, mai precis NASSENFELS si lNGOLSTADT: ALFRED BOCK, TONI DUMANN, ROLLI BAADER,. KLAUS FETSCH - presedintele in exercitiu al asociatiei .Rumanienhilfe Nassenfels", RUDOLF ERNST ~i RlCHAR.D PFAFFEL.

Oa s p ej i i nostri dragi au fost intfimpinati de: doamna HENRIETTE BACSIZAN, pre~edintele Forumului Democrat al Germanilor dill Steierdorf - Anina, dr. NICOLAE RAMBU, directorul Spitalului Orasului Anina ~i CRISTIAN~LIVlU MOSOROCEANU, administratorul Centrului pentru copii ,,$ansa pentru fiecare copil" Steierdorf.

Ca de obicei, n-au venit cu mana goala ~i si-an dat silinta sa multumeasca cat mai rnulta lume. De altfel, programul acestora a fast extrem de incarcat, pe tot parcursul celor

patru zile petre- .

cute la noi. Oaspetii au distribuit ajutoare pentru Spitalul din ora~ul nostru, pen tru Forumul Democrat al Gennanilor din Iocalitate s i pen tru Centrul de copii ,,~ansa pentru fiec are copiJ" din Steierdorf, De asemenea, acestia au impartit plasecu dulciuri copiilor de la toate gradinqele de pe raza orasului nostru siceutrului din Steierdorf.

Oaspetii au fost primi Ii ~i de primarul orasului nostru, domnul GHEORGHE NEICU, prilej cu care a fost exprimata dorinta unci colaborari dedurata, care sa fie cat mai fructuoasa pentru toti,

Din pacate , zi-

.~""!I'II:~.I-.f)o"'6'~r-""""SIk-"""'1t .... lele au trecut mult prea repede si prie-

tenii nostri au fest nevoiti sa plece, nu inainte insa de a prelua noi liste cu ceea ce ar fi necesar celor trei i nstituti i si cu

i~~~~II~m promisiunea reveniiIll rii cat mai grabnice,

Le multumim, din nou, ~I Ie uram, din tot sufletul,

SARBATORI FERICITE! Cristian-Liviu

Mosoroceanu

5

Promovarea culturii avice, in mediul rural, de catre Uceeni!

La initiativa eievilor claselor a VI~a, de 1a Scoala eu clasele I-VIII nr. 2 din Steierdorf, in ziua de 30 octombrie a.c., a fost organizat un carnaval, Ia ora de engleza .. Activitatea, parte a proiectului cultural-educativ "Halloween: Trick and Treat!" a debutat printr-o actiune 1a ora dar, datorita faptului cii elevii au depus foarte mult suflet, aceasta a continuat implicand si copiii din clasele I - VI. Structurata pe concursuri ( "Pescuitul merelor", "Cutiile groazei", "Tocana vrajitoarei" , "Jack- 0 - Lantern"), decoratii de Halloween, expozitie de desene si parada mastilor, serbarea a constituit 0 reusita, eei mai buni participanti fiind premiati ~i toti elevii impliea ti in proiect au primint diplome. ___ . prof. Claudia Delschand

~eri, 16 octornbrie, aavut loc conferinta finala a proiectului "Promovarea culturii civice, in mediul rural si in orasele mici, de catre liceeni". Evenimentul a fost organizat la HoteIul Timisoara, in orasul cu acelasi nume, Acti-

C ! n c 1 lieee s-au angajat intr-o competi tie de promovare a comportamentului civic si participativ, prin acjiuni de educare ~i inform are, in vederea solutionarii problemelor la nivel local. Activilliple practice au presupus organizarea unui eveniment pe una din urmatoarele teme - Ajutorarea vdrstnicilor; Incluziunea copiilor marginalizati, Campanie electorald pentru desemnarea primarului elevilor, precum ~i prornovarea unuieveniment international - Ziua Intemationalii a Pscii, Zi!la lntemationald a Democratiei, Ziua lnternationala a lnimii etc.

La eveniment a parti e ipat intreaga echipa "MamaTena" de la Grupul Scalar .Mathias Hammer", fermata din: Craiovan Alina, Tim Ionut Cristiau, Leica Dan Alexandru (Dexter), Grurneza Iulia ~i profesorul coordonator Muresan Adriana. Un reprezentant al echipei a trebuit sa prezinte activitatile ill. fata membrilor

celorlalte echipe, repr ezentanti at j nspectoratelor scolaretdin judetele Arad, Caras-Severin ~i Timis) $i in fata presei. Ecbipa liceului din Anina a fost reprezentata

de Grumeza Iulia, '

lntr-un final, dupa multe emotii, a fast desemnara I ca~tigatoarea (echipa liceului din Periam, judo Timis) ~i a fost acordat ~i un prcmiu special: .Premiul pentru cea mai in irnoasa echipa", care a revenit echipei "MamaTerra"' din Anina, Echipa a fost felicitata pentru inven tivitate, originalitate ~i dor inta de a ajuta persoanele defavorizate din cornunitatea 'in care traiesc, Drept rasplata ~i ca 0 recunoastere a eforturilor depuse de echipa din .It." .. _~ ............. .,.

Anina,

Ii c e u I dIn Anina a pr i m i t un calculator ~i, conex i un e a Ia Internet, lmp r e u n a ell 0 imprimanta - proprietate cornuna a liceului ~i a organizatiei CED, conform contractului Iucheiat intre cele doua parti,

Cu toate cii proiectul a Iuat sfarsit, membrii echipei lsi vor continua activitati le, in peri oada imediat urmatoare, punand bazele unei fundatii, tip ONG, care va organiza ~i va promova evenimente multiculturale,

JULIA GRUMEZA